8
DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC “ N-ai nevoie întotdeauna de speran]@, ca s@ porne}ti la ac]iune }i nici de izbând@, ca s-o duci la cap@t.” G. Duhamel c m y b c m y b Cât le pas@ politicienilor de echilibrele econo- miei? Greu de spus, mai ales dup@ interven]iile din ultimele zile. Cert este c@ dac@ economia româneasc@ ar fi sensibil@ la ce spun politicienii, leul ar duce-o din maxime în minime, ar evolua ca pe crestele Mun]ilor Himalaya. Cel pu]in dou@ declara]ii ale principalilor oameni politici ai aces- tor zile riscau s@ loveasc@ în economie cu non- }alant@. Între evolu]iile monetare }i lumea poli- tic@ rela]iile sunt foarte puternice. Moneda unei ]@ri este oglinda acelei societ@]i, nu numai a eco- nomiei. Nu este suficient ca economia s@ mear- g@ bine, pentru o moned@ s@n@toas@. Monedele sunt corelate interna]ional, dar prima rafal@ de vânt mai puternic în politic@ sperie investitorii în moneda ]@rii respective, cum îi face pe investi- torii în economie s@ se gândeasc@ de dou@ ori, înainte de a se decide s@ vin@ cu bani str@ini în ]ara respectiv@. Aceste dou@ tendin]e fac dintr- o moned@ oarecare una interesant@. Ambele au func]ionat în cazul monedei române}ti. Exist@, desigur, }i pierz@tori, atunci când o moned@ cre}- te de la o zi la alta – cum ar fi cei care mizeaz@ pe exporturile ieftine – dar marele pericol al cursu- lui de schimb este schimbarea brusc@, volatili- tatea mare, }i nu o evolu]ie temperat@ într-un sens sau altul. Ce poate determina o schimbare brusc@? Un eve- niment politic, o criz@ major@, un dezastru ecolo- gic sau social, o declara]ie intempestiv@, instabi- litatea politic@, dar }i lipsa de coeren]@ economic@, deficite bugetare uria}e, lipsa de coeren]@ guver- namental@, o economie f@r@ suflu de cre}tere. Dintre toate acestea, afirma]iile care au tangen]@ cu clasa politic@ se potrivesc României. Cu o ex- cep]ie: cea legat@ de deficitul de cont curent, o problem@ real@ care nu pare a putea fi rezolvat@ prin investi]iile str@ine ale acestor zile. continuare ^n pagina 7 continuare ^n pagina 5 Aproape de o nou@ „performan]@” Aproape de o nou@ „performan]@” continuare ^n pagina 3 Dan POPESCU - globalizarea: consecin]e - - globalizarea: consecin]e - Emil Recenzie Cornelia Iord@nescu Elemente psihologice ^n combaterea }omajului Mi}carea for]ei de munc@ pag. 7 Decebal N. Tod@ri]@ Evolu]ii la burs@ Rom$nii }i munca pag. 8 Ileana Ilie pag. 6 Lucian Bela}cu Strategii de v$nzare Întrebarea din titlu nu se refer@ la greva mi- nerilor de la Lupeni din 1929, ci la un alt eveniment (petrecut în acela}i an), care, prin violen]a }i amploarea sa, a afectat întreaga lume civilizat@, inclusiv societatea româneasc@ din acea vreme. Este vorba despre crah-ul bursei new-york-eze (con- semnat pe 24 octombrie 1929 }i cunos- cut sub numele de „joia neagr@”), care a declan}at Marea Depresiune din perioada 1929-33. Dup@ aproape }aptezeci }i opt de ani de la acea zi fatidic@, mai precis pe 27 februarie 2007 (fatalmente, tot într-o zi de joi!), bursele lumii au fost din nou zguduite de un cutremur finan- ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim- pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii de la Bursa din New York au ie}it cu hainele rupte }i gulerele smulse”, în „joia gri” de pe 27 februarie, brokerii de pe aceea}i pia]@ au transpirat nu mai pu]in abundent, dovedindu-se „incapabili s@ proceseze ordinele de vânzare, îndeosebi cele pentru pachete de ac]iuni indexate, care curgeau în valuri.” În mai pu]in de dou@- zeci }i patru de ore, indicele Dow Jones a înregistrat o c@dere comparabil@ cu cea din 1929, efectele fiind automat transmise asupra pie]elor de pe celelalte continente. Iat@ deci, dou@ evenimente care, de}i s-au consumat la interval de aproape opt de- cenii, par a fi fost trase la indigo! {i totu}i, cele dou@ seisme, care au zguduit puternic lumea financiar@ difer@, în bun@ m@sur@, unul de cel@lalt. O deosebire esen]ial@ rezid@ în chiar localizarea „epi- centrului”: dac@, în urm@ cu optzeci de ani placa tectonic@ care a declan}at seis- mul a fost economia Statelor Unite, crah-ul din 27 februarie 2007 a fost cauzat de pie- ]ele asiatice; în acea zi, indicele bursei din Shanghai a sc@zut cu 8,8 la sut@, gene- rând o und@ de }oc care a lovit, aproape instantaneu, bursele din întreaga lume. Dac@ locul unde s-a declan}at cutremurul este un simplu „detaliu” geografic”, exist@ alte indicii c@ economia mondial@ actual@ func]ioneaz@, în bun@ m@sur@, diferit fa]@ de cea din deceniul trei al secolului XX. drd. Lia - Alexandra BALTADOR continuare ^n pagina 2 Ce politic@ face leul? {tiin]@, cultur@, tradi]ie }i istorie pe meleagurile Moldovei Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II) Este posibil un nou ’29? nr. 113 anul 3 vineri, 27 aprilie 2007 0,50 RON Guggenheim, Bilbao Dan SUCIU pag. 6 Iulia Nagy Integrarea Rom$niei ^n U.E. C@t@lin Nicolescu pag. 3 pag. 2 pag. 4 Imaginea s@pt@m$nii Strategie post-aderare implementat@ post-integrare! Ne-am referit la mai multe dintre consecin]ele globaliz@rii pentru statele dezvoltate. În general, efectele s-au v@dit pregnant pozitive. Dar, pentru ]@rile în dezvoltare, cum se v@desc aceste efecte? Iat@, în ce prive}te „inser]ia în comer]ul mondial” consecin]ele sunt contrastante. Pe de o parte, ponderea statelor în curs de dezvoltare în comer]ul mondial este limitat@, mai redus@. De exemplu, în exportul mondial, dup@ anii ’950, aceasta fluctueaz@ între 20-30&. În primii ani din secolul XXI, Africa Subsaharian@ de]inea numai 1& din comer]ul mondial. Iar }irul de ast- fel de date ar putea continua. Pu]in pentru reverbera]ii pozitive. Mai departe, îns@. Virtu]ile liberului schimb sunt puternic promovate de c@tre liberalism. Dar, numeroase cercet@ri relev@ c@ efectele pozitive ale deschiderilor de pie]e }i liberaliz@rii schimburilor pentru statele în curs de dezvoltare nu sunt asigurate cu prec@dere ca urmare a „costurilor de ajustare” induse de c@tre liberalizarea schimburilor. Acestea se con- cretizeaz@ în falimente }i pierdere de ocupare, în pierderea re]etelor pen- tru stat, ca urmare a dispari]iei dreptului de vam@, în acceptarea ine- galit@]ii veniturilor, în costul deseori ridicat al punerii în oper@ a politi- cilor macroeconomice ce condi]ioneaz@ reu}itele de pia]@, în spe]@ rea- lizarea de infrastructuri, proiectarea de sisteme financiare eficiente, ob]i- nerea }i men]inerea unei infla]ii financiare moderate etc. S@ ad@ug@m deteriorarea termenilor de schimb. În fapt, statele speciali- zate în produc]ia }i exportul produselor primare nu beneficiaz@, dese- ori, chiar de regul@, de o cerere mondial@ dinamic@. Aceste ]@ri se pot confrunta cu o deteriorare a termenilor de schimb. Indicele pre]urilor pentru exporturi raportat la indicele pre]urilor pentru importuri, celebrul „foarfece al pre]urilor”, practic „efectul Prebisch-Manoilescu” continu@ s@-}i fac@ sim]it@ prezen]a, chiar atunci când o serie de exege]i ai altor doctrine urmeaz@, cu argumente slabe, uneori penibile, s@-i sublinieze absen]a. Ceea ce semnific@ c@ trebuie s@ expor]i mai mult, pentru a ob]ine acela}i volum de importuri. Altfel spus, ]ara va trebui s@ se înda- toreze pentru a-}i finan]a importurile sau va trebui s@ frâneze aseme- nea importuri. Mai mult pierde, deci, decât câ}tig@... Ne vom referi, acum, la efectele contrastante ale deschiderii largi a pie- ]elor din statele în curs de dezvoltare în fa]a fluxurilor interna]io- nale de capital. A}adar, orice politic@ de dezvoltare necesit@ o ca- pacitate de finan]are. Când aceasta nu poate fi asigurat@ prin acu- mul@ri na]ionale, se recurge la oferta de capitaluri interna]ionale. Într-o manier@ simplificat@, procesul respectiv se poate realiza prin patru modalit@]i: a) investi]ii directe din str@in@tate, în spe]@ investi]iile str@ine vor de]ine cel pu]in 10& din capitalul unei întreprinderi na]ionale; b) „investi]ii de portofoliu”, în spe]@ plasa- mente pe pie]ele financiare. continuare ^n pagina 4 Calendarul integr@rii europene a României indic@ amenin]@tor apro- pierea de noi termene-limit@, semn c@ monitorizarea consecvent@ }i ferm@ a mai-marilor Europei continu@. În 4 mai, oficialii euro- peni }i-au planificat s@ analizeze stadiul de îndeplinire a angaja- mentelor noului membru al UE care privesc restan]ele acumu- late la momentul ader@rii. La sfâr}itul lunii iunie, urmeaz@ raportul de monitorizare al Comisiei Europene, prin care se va da sau nu not@ de trecere României }i Bulgariei. Firesc, sub presiunea tim- pului }i evenimentelor, s-a înte]it, în aceste zile, naveta exper]ilor }i comisiilor europene, pe traseul Bruxelles-Bucure}ti, }i semnalele transmise de ace}tia sunt când lini}titoare, când înc@rcate de avertismente. Semnale cu adev@rat îngrijor@toare vin de la vârful Comisiei Europene. Afl@m, de pild@, c@, recent, cinci state din „vechea gard@” – Marea Britanie, Fran]a, Suedia, Finlanda }i Olanda – }i-au exprimat nemul]umirea fa]@ de progresele înregistrate de România, în primele luni de la aderare, solicitând aplicarea consecvent@ }i clar@ a mecanismului de monitorizare în privin]a m@surilor de com- batere a corup]iei }i reforma justi]iei. De aici, pân@ la eventuala acti- vare a unor clauze de salvgardare nu ar mai fi o distan]@ foarte mare. Devine, a}adar, de presant@ actualitate întrebarea: cum st@m cu elaborarea strategiei post-aderare? drd. CAMELIA APOSTU

Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

  • Upload
    others

  • View
    8

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“ N-ai nevoie întotdeauna desperan]@, ca s@ porne}ti laac]iune }i nici de izbând@, cas-o duci la cap@t.”

G. Duhamel

c my b

c my b

Cât le pas@ politicienilor de echilibrele econo-miei? Greu de spus, mai ales dup@ interven]iiledin ultimele zile. Cert este c@ dac@ economiaromâneasc@ ar fi sensibil@ la ce spun politicienii,leul ar duce-o din maxime în minime, ar evoluaca pe crestele Mun]ilor Himalaya. Cel pu]in dou@declara]ii ale principalilor oameni politici ai aces-tor zile riscau s@ loveasc@ în economie cu non-}alant@. Între evolu]iile monetare }i lumea poli-tic@ rela]iile sunt foarte puternice. Moneda unei]@ri este oglinda acelei societ@]i, nu numai a eco-nomiei. Nu este suficient ca economia s@ mear-g@ bine, pentru o moned@ s@n@toas@. Monedelesunt corelate interna]ional, dar prima rafal@ devânt mai puternic în politic@ sperie investitorii înmoneda ]@rii respective, cum îi face pe investi-torii în economie s@ se gândeasc@ de dou@ ori,înainte de a se decide s@ vin@ cu bani str@ini în]ara respectiv@. Aceste dou@ tendin]e fac dintr-o moned@ oarecare una interesant@. Ambele aufunc]ionat în cazul monedei române}ti. Exist@,desigur, }i pierz@tori, atunci când o moned@ cre}-te de la o zi la alta – cum ar fi cei care mizeaz@pe exporturile ieftine – dar marele pericol al cursu-lui de schimb este schimbarea brusc@, volatili-tatea mare, }i nu o evolu]ie temperat@ într-unsens sau altul. Ce poate determina o schimbare brusc@? Un eve-niment politic, o criz@ major@, un dezastru ecolo-gic sau social, o declara]ie intempestiv@, instabi-litatea politic@, dar }i lipsa de coeren]@ economic@,deficite bugetare uria}e, lipsa de coeren]@ guver-namental@, o economie f@r@ suflu de cre}tere.Dintre toate acestea, afirma]iile care au tangen]@cu clasa politic@ se potrivesc României. Cu o ex-cep]ie: cea legat@ de deficitul de cont curent, oproblem@ real@ care nu pare a putea fi rezolvat@prin investi]iile str@ine ale acestor zile.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 5

Aproape de o nou@ „performan]@”Aproape de o nou@ „performan]@”

continuare ^n pagina 3

Dan POPESCU

- globalizarea: consecin]e -- globalizarea: consecin]e -

Emil DAVID

Recenzie

Cornelia Iord@nescu

Elemente psihologice ^n

combaterea }omajuluiMi}carea for]ei de munc@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Rom$nii }i munca

pag. 8Ileana Ilie

pag. 6Lucian Bela}cu

Strategii de v$nzare

Întrebarea din titlu nu se refer@ la greva mi-nerilor de la Lupeni din 1929, ci la un alteveniment (petrecut în acela}i an), care,prin violen]a }i amploarea sa, a afectatîntreaga lume civilizat@, inclusiv societatearomâneasc@ din acea vreme. Este vorbadespre crah-ul bursei new-york-eze (con-semnat pe 24 octombrie 1929 }i cunos-cut sub numele de „joia neagr@”), care adeclan}at Marea Depresiune din perioada1929-33. Dup@ aproape }aptezeci }i optde ani de la acea zi fatidic@, mai precispe 27 februarie 2007 (fatalmente, totîntr-o zi de joi!), bursele lumii au fostdin nou zguduite de un cutremur finan-ciar violent. Semnele panicii au fost, }i dedata aceasta, la fel de terifiante ca în tim-pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokeriide la Bursa din New York au ie}it cuhainele rupte }i gulerele smulse”, în „joiagri” de pe 27 februarie, brokerii de peaceea}i pia]@ au transpirat nu mai pu]inabundent, dovedindu-se „incapabili s@proceseze ordinele de vânzare, îndeosebicele pentru pachete de ac]iuni indexate, carecurgeau în valuri.” În mai pu]in de dou@-zeci }i patru de ore, indicele Dow Jones a

înregistrat o c@dere comparabil@ cu cea din1929, efectele fiind automat transmiseasupra pie]elor de pe celelalte continente.Iat@ deci, dou@ evenimente care, de}i s-auconsumat la interval de aproape opt de-cenii, par a fi fost trase la indigo! {itotu}i, cele dou@ seisme, care au zguduitputernic lumea financiar@ difer@, în bun@m@sur@, unul de cel@lalt. O deosebireesen]ial@ rezid@ în chiar localizarea „epi-centrului”: dac@, în urm@ cu optzeci deani placa tectonic@ care a declan}at seis-mul a fost economia Statelor Unite, crah-uldin 27 februarie 2007 a fost cauzat de pie-]ele asiatice; în acea zi, indicele bursei dinShanghai a sc@zut cu 8,8 la sut@, gene-rând o und@ de }oc care a lovit, aproapeinstantaneu, bursele din întreaga lume.Dac@ locul unde s-a declan}at cutremuruleste un simplu „detaliu” geografic”, exist@alte indicii c@ economia mondial@ actual@func]ioneaz@, în bun@ m@sur@, diferit fa]@de cea din deceniul trei al secolului XX.

(dr. Sorin BURNETE)

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 2

Ce politic@face leul?

{tiin]@, cultur@, tradi]ie}i istorie pe meleagurile

Moldovei

Teze }i antiteze

dintr-un domeniu sensibil (II)

Este posibil un nou ’29?

nr. 113 anul 3 vineri, 27 aprilie 2007 0,50 RON

Guggenheim, Bilbao

Dan SUCIU

pag. 6Iulia Nagy

Integrarea Rom$niei ^n U.E.

C@t@lin Nicolescu

pag. 3

pag. 2

pag. 4

Imaginea s@pt@m$nii

Strategie post-aderare

implementat@ post-integrare!

Ne-am referit la mai multe dintre consecin]ele globaliz@rii pentru stateledezvoltate. În general, efectele s-au v@dit pregnant pozitive. Dar, pentru]@rile în dezvoltare, cum se v@desc aceste efecte? Iat@, în ce prive}te„inser]ia în comer]ul mondial” consecin]ele sunt contrastante. Pe de oparte, ponderea statelor în curs de dezvoltare în comer]ul mondial estelimitat@, mai redus@. De exemplu, în exportul mondial, dup@ anii ’950,aceasta fluctueaz@ între 20-30&. În primii ani din secolul XXI, AfricaSubsaharian@ de]inea numai 1& din comer]ul mondial. Iar }irul de ast-fel de date ar putea continua. Pu]in pentru reverbera]ii pozitive.Mai departe, îns@. Virtu]ile liberului schimb sunt puternic promovate dec@tre liberalism. Dar, numeroase cercet@ri relev@ c@ efectele pozitive aledeschiderilor de pie]e }i liberaliz@rii schimburilor pentru statele în cursde dezvoltare nu sunt asigurate cu prec@dere ca urmare a „costurilorde ajustare” induse de c@tre liberalizarea schimburilor. Acestea se con-cretizeaz@ în falimente }i pierdere de ocupare, în pierderea re]etelor pen-tru stat, ca urmare a dispari]iei dreptului de vam@, în acceptarea ine-galit@]ii veniturilor, în costul deseori ridicat al punerii în oper@ a politi-cilor macroeconomice ce condi]ioneaz@ reu}itele de pia]@, în spe]@ rea-lizarea de infrastructuri, proiectarea de sisteme financiare eficiente, ob]i-nerea }i men]inerea unei infla]ii financiare moderate etc.S@ ad@ug@m deteriorarea termenilor de schimb. În fapt, statele speciali-zate în produc]ia }i exportul produselor primare nu beneficiaz@, dese-ori, chiar de regul@, de o cerere mondial@ dinamic@. Aceste ]@ri se potconfrunta cu o deteriorare a termenilor de schimb. Indicele pre]urilorpentru exporturi raportat la indicele pre]urilor pentru importuri, celebrul„foarfece al pre]urilor”, practic „efectul Prebisch-Manoilescu” continu@s@-}i fac@ sim]it@ prezen]a, chiar atunci când o serie de exege]i ai altordoctrine urmeaz@, cu argumente slabe, uneori penibile, s@-i subliniezeabsen]a. Ceea ce semnific@ c@ trebuie s@ expor]i mai mult, pentru aob]ine acela}i volum de importuri. Altfel spus, ]ara va trebui s@ se înda-toreze pentru a-}i finan]a importurile sau va trebui s@ frâneze aseme-nea importuri. Mai mult pierde, deci, decât câ}[email protected] vom referi, acum, la efectele contrastante ale deschiderii largi a pie-]elor din statele în curs de dezvoltare în fa]a fluxurilor interna]io-nale de capital. A}adar, orice politic@ de dezvoltare necesit@ o ca-pacitate de finan]are. Când aceasta nu poate fi asigurat@ prin acu-mul@ri na]ionale, se recurge la oferta de capitaluri interna]ionale.Într-o manier@ simplificat@, procesul respectiv se poate realiza prinpatru modalit@]i: a) investi]ii directe din str@in@tate, în spe]@investi]iile str@ine vor de]ine cel pu]in 10& din capitalul uneiîntreprinderi na]ionale; b) „investi]ii de portofoliu”, în spe]@ plasa-mente pe pie]ele financiare.

continuare ^n pagina 4

Calendarul integr@rii europene a României indic@ amenin]@tor apro-pierea de noi termene-limit@, semn c@ monitorizarea consecvent@}i ferm@ a mai-marilor Europei continu@. În 4 mai, oficialii euro-peni }i-au planificat s@ analizeze stadiul de îndeplinire a angaja-mentelor noului membru al UE care privesc restan]ele acumu-late la momentul ader@rii. La sfâr}itul lunii iunie, urmeaz@ raportulde monitorizare al Comisiei Europene, prin care se va da sau nunot@ de trecere României }i Bulgariei. Firesc, sub presiunea tim-pului }i evenimentelor, s-a înte]it, în aceste zile, naveta exper]ilor }icomisiilor europene, pe traseul Bruxelles-Bucure}ti, }i semnaleletransmise de ace}tia sunt când lini}titoare, când înc@rcate deavertismente. Semnale cu adev@rat îngrijor@toare vin de la vârfulComisiei Europene. Afl@m, de pild@, c@, recent, cinci state din „vecheagard@” – Marea Britanie, Fran]a, Suedia, Finlanda }i Olanda – }i-auexprimat nemul]umirea fa]@ de progresele înregistrate de România,în primele luni de la aderare, solicitând aplicarea consecvent@ }iclar@ a mecanismului de monitorizare în privin]a m@surilor de com-batere a corup]iei }i reforma justi]iei. De aici, pân@ la eventuala acti-vare a unor clauze de salvgardare nu ar mai fi o distan]@ foarte mare.Devine, a}adar, de presant@ actualitate întrebarea: cum st@m cuelaborarea strategiei post-aderare?

drd. CAMELIA APOSTU

Page 2: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

CRIZE INTEGRARE VINERI 27 APRILIE 20072

Exista persoane care cred c@ adera-rea la UE ar conduce la o pierdere desuveranitate }i identitate na]ional@ sause tem c@ ]ara va deveni mai vulnera-bil@ ^n condi]iile concurentei din Pia]aunica european@.În urm@torii cinci ani, România va tre-bui s@ cheltuiasc@ peste 25 de mili-arde de euro, pentru a atinge stan-dardele Uniunii Europene. Cea maimare parte a acestei sume va fi pl@-tit@ de cet@]enii }i firmele din Româ-nia. Costurile ader@rii, pe care româ-nii le vor suporta, sunt costuri pu-blice (care vor fi acoperite din buge-tul de stat), costuri private (ce vor fisuportate de societ@]ile comerciale)}i costuri individuale (ce vor fi pl@titede fiecare cet@]ean român, pentrureforma sistemului de pensii, pentrureconversie profesional@, pentru unalt standard de via]@). Pentru primii trei ani de dup@ inte-grare, adic@ pân@ în 2010, Româniatrebuie s@ contribuie cu mai multemiliarde de euro la bugetul comuni-

tar. La acestea se adaug@ cheltuielilepentru modernizarea infrastructurii }iinvesti]iile în protec]ia mediului. Efor-tul bugetar pentru cele dou@ domeniise ridic@ la aproximativ 10-11 mili-arde de euro, pân@ în 2010. Valoareatotal@ a acestor cheltuieli se ridic@ lanivelul bugetului pe anul 2004, ceeace înseamn@ c@, în cinci ani, româniivor pl@ti impozite cât pentru }ase. Costurile din fonduri private, adic@ celecare vor fi pl@tite de firmele româ-ne}ti, sunt cauzate de modificarea nor-melor române}ti de desf@}urare a acti-vit@]ilor economice, pentru a fi com-patibile cu cele europene. Aici trebuies@ se reg@seasc@ investi]ii pentru me-diu, ori cheltuieli pentru a avea pro-duse la alte standarde sau certificatedup@ alte reguli. Aderarea la Uniunea European@ im-plic@ }i costuri economice, dar }i cos-turi sociale, aducând, printre altele, ma-sive cre}teri de pre]uri. Suntem obli-ga]i s@ adopt@m regulile europene aleconcuren]ei loiale; nu se mai poatelivra energia sub costuri, fie c@ estevorba de gaze naturale, electricitate sauc@ldur@. Respectarea normelor euro-pene exclude, dintr-o dat@ sau trep-tat, subven]iile directe (netransparen-te) sau indirecte (ascunse) acordatepentru sus]inerea tarifelor la energie.Astfel, aceste tarife trebuie s@ [email protected]]urile energiei vor trebui s@ aco-pere costurile, inclusiv cele legate dereducerea polu@rii. Implementarea eficient@ a acquis-uluipe mediu presupune o asumare în co-mun a responsablit@]ilor, întrucât un

mediu curat nu înseamn@ doar bene-ficii, ci }i obliga]ii. Pentru ca progre-sele în acest domeniu s@ conduc@ larezultatele cerute de acquis-ul comu-nitar, este nevoie de o colaborare sus-]inut@ a tuturor factorilor implica]i înimplementarea legisla]iei europene, dela institu]iile statului (prin elaborarea}i coordonarea politicilor în domeniu),precum transporturi, energie, agricul-tur@ }i ac]iuni la nivel local }i region-al pentru promovarea dezvolt@rii dura-bile }i pân@ la nivelul cet@]eanului.Exigen]ele impuse au determinat }ivor continua s@ determine }i costuri,poate chiar }i suferin]@: vor exista firme

care trebuie s@-}i modernizeze tehno-logia, altele, care î}i vor închide por-]ile pentru c@ nu vor fi suficient decompetitive pe pia]@. Din acest an }ipân@ în 2024, România va trebui s@investeasc@ aproape 30 de miliarde deeuro numai pentru implementarea regle-ment@rilor de protec]ie a mediului. Costurile ader@rii României vor fi maimari decât în alte ]@ri, cel mai im-portant motiv fiind îns@ situa]ia dinagricultur@. Reforma structural@ aagriculturii ar trebui s@ aib@ un dubluobiectiv: în primul rând, reducereapopula]iei care î}i câ}tig@ existen]adin agricultur@; în al doilea rând, cre}-

terea dimensiunii fermelor }i, ca atare,m@rirea eficien]ei agriculturii. Chiar dac@ transferul de resurse finan-ciare prin programele Uniunea Euro-pean@ va fi la nivelul de circa 3 mili-arde de euro, acesta ar putea fi insu-ficient pentru o ]ar@ care s-a aflat anila rând pe ultimul loc al aloc@rilorprin programele comunitare. Rapor-torul pentru România, Pierre Mosco-vici, a declarat c@ "Votul în favoareaRomâniei a fost unul politic", foarte im-portant. "Nu este punctul final; esteo etap@ decisiv@, f@r@ îndoial@, dar nueste cea final@. Trebuie s@ munci]i,s@ munci]i în continuare, s@ muncimîmpreun@ pentru a rezolva proble-mele pe care înc@ le mai are Româ-nia", a explicat Moscovici. Acestea sunt câteva dintre riscurile }iobliga]iile cu care se confrunt@ Româ-nia }i pe care trebuie s@ ni le asu-m@m cu to]ii în procesul deosebit decomplex al integr@rii în structurileeuropene, riscuri asumate în speran-]a unui viitor mai bun. Dezavantajeleintegr@rii României în Uniunea Euro-pean@ sunt deja vizibile în via]a de zicu zi }i trebuie s@ în]elegem c@ avan-tajele acestui proces ]in mai degrab@de durat@ lung@, de viitor. Româniatrebuie s@ fie parte a transform@riipolitice, economice }i socio-culturalenumite Uniunea European@. UniuneaEuropean@ se dore}te un spa]iu alp@cii, securit@]ii }i democra]iei. Ro-mânia nu poate opta altfel decât ma-joritatea ]@rilor aflate pe acest conti-nent, indiferent de costurile pe caretrebuie s@ le pl@teasc@.

Dezavantajele integr@rii României ^n U.E.?

drd. C@t@lin NICOLESCU

urmare din pagina 1Spunând asta, ating, f@r@ îndoial@, o tem@sensibil@ din gândirea economic@ con-temporan@: cea legat@ de inevitabilita-tea globaliz@rii, a}a-numitul sindrom„soarele nu apune niciodat@”. Estepunctul în care cele dou@ principalecurente ale globalismului contempo-ran, hiperglobali}tii }i scepticii, se cioc-nesc frecvent, dând na}tere unor dis-pute aprinse. Primii consider@ valul glo-baliz@rii actuale ca fiind un fenomennou, totalmente diferit de cele prece-dente, consumate în diferite perioadedin trecut; scepticii, dimpotriv@, con-sider@ c@ diferen]ele sunt mai degra-b@ marginale, diferitele valuri ale glo-baliz@rii fiind produsul unei inexora-bile ciclicit@]i istorice.Ce relevan]@ pot avea, îns@, toate acestedivergen]e teoretice vizavi de între-barea din titlu? A} spune „foarte mare”,de vreme ce dup@ opt decenii de la ceamai grav@ catastrof@ economic@ din is-torie, economia mondial@ pare a fi con-fruntat@ cu acela}i tip de amenin]are.Ast@zi, la fel ca }i în trecut, generato-rul poten]ial al crizei este mereu ace-la}i: capitalismul... Ast@zi, la fel ca }i întrecut, el nu func]ioneaz@ în mod pa-rohial, în celule na]ionale închise, ci caun sistem mondial integrat. Atunci,ce este nou ast@zi fa]@ de trecut?Pentru a r@spunde, revenim la cadrul

teoretic în care se înfrunt@ reprezen-tan]ii celor dou@ curente sus-men-]ionate. Dac@ dezvoltarea economiiloroccidentale }i, în general, a sistemu-lui capitalist mondial, în a doua jum@-tate a secolului al XIX-lea }i primeledecenii ale secolului XX, a constituit,f@r@ îndoial@, o str@lucit@ confirmarea teoriei neoclasice, reprezentate prinmodelul walrasian, la fel de adev@rateste c@ marea criz@ din 1929 a dat olovitur@ serioas@ acestei teorii, spul-berându-i credibilitatea pentru mult@ vre-me. {ocul a fost atât de puternic, încâta creat un veritabil vacuum în gândi-rea economic@ a vremii. Dac@ pie]eleau într-adev@r capacitatea de a se auto-regla – s-au întrebat atunci economi}-tii – cum a fost posibil s@ se ajung@la o criz@ atât de violent@? Solu]ia – dup@ cum se }tie – apar]inelui John Maynard Keynes. Marele eco-nomist sesizeaz@, în premier@, un lucrusimplu, }i anume c@ buna func]io-nare a mecanismului economic pre-supune controlul asupra unei vari-abile-cheie: banii. „Banii nu sunt ro-]ile economiei, ci lubrefiantul care lepermite s@ se învârt@” – vor spuneeconomi}tii de mai târziu, confir-mând astfel geniala observa]ie a luiKeynes. Teoria lui Keynes arunc@astfel o lumin@ binef@c@toare asuprarolului banilor }i dobânzii în econo-mie, contribuind decisiv la explicareacauzelor profunde ale Marii Depre-siuni. Acestea nu pot fi identificate cuevenimente exterioare – ca de pild@,Legea Smoot-Hawley din 1929, carea instituit un tarif vamal ridicat laimporturile americane din str@in@tate,sau renun]area la convertibilitatea înaur a lirei sterline în 1931 – ci rezid@în însu}i modul de func]ionare a sis-temului capitalist.Teoria keynes-ist@ nu face altceva decâtreintroduce statul în ecua]ia echili-

brului macroeconomic la nivel na]io-nal, conferindu-i în acela}i timp – înbaza reglement@rilor adoptate la BrettonWoods, în 1944 – prerogative impor-tante }i în gestionarea rela]iilor inter-na]ionale. Acestea au fost coordo-natele principale ale economiei mon-diale, în primele trei decenii postbe-lice. Politica statelor lumii s-a carac-terizat în aceast@ perioad@, printr-unprotec]ionism accentuat }i o limitarestrict@ a mi}c@rii cursurilor de schimb.Trebuie spus totu}i c@, chiar }i încondi]iile resuscit@rii na]ionalismuluieconomic, comer]ul interna]ional a con-tinuat s@ sporeasc@ într-un ritm deo-sebit de înalt. Valul actual al globaliz@rii a modificatsensibil aceast@ stare de lucruri, in-vesti]iile str@ine promovate de com-paniile transna]ionale substituindu-secomer]ului ca principal@ for]@ motricea dezvolt@rii mondiale. Nu poate fiignorat nici faptul c@ raportul de for]edin economia mondial@ este ast@zi di-ferit de cel existent, nu numai în pe-rioada interbelic@, dar }i în cursul pri-melor 3-4 decenii post-belice. Con-form unui studiu din 2003, întocmitde Goldman Sachs, patru ]@ri – Rusia,Brazilia, India }i China – vor deveni,în deceniile urm@toare, o for]@ mult maiputernic@ în economia lumii, decâtsunt în prezent. În jurul anului 2050,se arat@ în studiul citat, ele se vorsubstitui ]@rilor care ocup@ primelelocuri în clasamentele mondiale, cuexcep]ia Statelor Unite }i Japoniei.{i, totu}i, chiar dac@ raporturile defor]e s-au schimbat, pericolul unei crizegneralizate continu@ s@ apese asupranoastr@, ca o sabie a lui Damocles.Cauza rezid@ în faptul c@ regulile debaz@ ale func]ion@rii capitalismului aur@mas acelea}i, chiar dac@ propri-etatea cunoa}te ast@zi un proces dealienare, fiind tot mai mult separat@

de actul de decizie. Vechile problemenu au disp@rut, chiar dac@ le întâlnimsub alte forme decât în trecut. Bun@-oar@, o criz@ a datoriilor externe poatereizbucni în orice moment, în pofidaeforturilor grupului G-8 de a u}urasitua]ia ]@rilor debitoare. Cât prive}tefinan]ele mondiale, ele reprezint@ pro-babil pericolul cel mai mare, fiind te-renul pe care undele de }oc sepropag@ cel mai rapid. Banii au în-cetat de mult s@ mai fie un simplu„lubrifiant”; ei au devenit esen]a eco-nomiei simbolice, un „activ” care-}ipoate multiplica de n ori valoarea pe

pie]ele financiare, f@r@ ca omenireas@ fi produs ceva în plus.Nu întâmpl@tor, tocmai în aceast@ultim@ direc]ie sunt îndreptate princi-palele temeri. Klaus Schwab, fonda-torul Forumului Economic Mondial, aver-tiza, la începutul acestui an, asupra„fragilit@]ii” economiei mondiale actuale,precum }i asupra faptului c@ globa-lizarea va duce probabil la „primarecesiune mondial@ cu adev@rat sin-cronizat@, existând riscul unei implo-zii economice.”Nu putem decât s@ sper@m ca aces-te profe]ii s@ nu se împlineasc@.

Este posibil un nou ’29?

dr. Sorin BURNETE

Vedere din Shanghai

Page 3: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

urmare din pagina 1O întrebare absolut legitim@, în condi-]iile în care Guvernul î}i propuseses@ finalizeze strategia, pân@ cel maitârziu la mijlocul lui aprilie curent. Oîntrebare, pe de alt@ parte, plin@ deconota]ii alarmiste, atâta vreme câtconstat@m c@ disputele politice prelun-gite par s@ fie prioritare, azi, în Ro-mânia, }i prevestesc amân@ri care nuvor duce la nimic bun.De ce este atât de important@ aceast@strategie post-aderare }i în ce const@ ea?

Mai întâi, este necesar@ precizarea c@acesta, de}i nu este un document ce-rut în mod oficial de c@tre UniuneaEuropean@, ar reprezenta totu}i o bil@alb@ în ochii oficialilor europeni, care}tiu c@ România are nevoie de o stra-tegie de dezvoltare conceput@ într-o vi-ziune unitar@. O perspectiv@ concret@ alocului nostru în UE }i a rolului pe caredorim s@-l juc@m în spa]iul european.În principiu, un asemenea îndreptar petermen mediu }i lung ar trebui s@ de-fineasc@ priorit@]ile economice }i so-ciale ale ]@rii, în concordan]@ cu pro-blemele reale ale societ@]ii române}ti.Ne gândim la stimularea performan]ei

companiilor, prin implementarea denoi tehnologii de produc]ie }i cre}-terea productivit@]ii, în contextul globa-liz@rii economiei }i ascu]irii concu-ren]ei pe pie]ele de export, dar }i laelaborarea unor politici bugetare cares@ asigure stabilitatea macroeconomi-c@. Pe lâng@ toate acestea, domenii vi-tale precum infrastructura, educa]ia }icercetarea trebuie rea}ezate pe locu-rile care li se cuvin, întrucât repre-zint@ vectori prioritari ai afirm@rii noas-tre în comunitatea european@. La fel deimportant@ este }i armonizarea, în per-spectiv@, a cre}terii veniturilor salarialecu presiunea exercitat@ asupra echilibre-

lor macroeconomice }i asupra infla]iei.S-a c@zut de acord, cel pu]in pân@ înprezent, c@, structural, strategia post-aderare va cuprinde trei capitole dis-tincte: primul – va face o evaluare in-tern@ }i una a construc]iei europenela data ader@rii României la UE; celde-al doilea – va prezenta strategia pro-priu-zis@ de dezvoltare a ]@rii noastre înetapele 2007-2013 }i 2014-2020; altreilea – va trata problematica referitoarela rolul }i pozi]ia României în cadrul UE.A}adar, avem un plan de priorit@]i, avemchiar }i un grup de lucru numit de Gu-vern. Ne lipse}te ceva esen]ial }i pri-mordial: consensul na]ional asupra con-]inutului acestui document. Adic@ acelliant care s@ garanteze înf@ptuirea obiec-tivelor mai presus de previzibila alter-nan]@ la putere a partidelor politicepân@ la orizontul anului 2020. Iar, încondi]iile în care reforma economic@va stagna în a}teptarea deznod@mân-tului scandalurilor politice, nu ne pu-tem a}tepta decât la întârzieri drama-tice în elaborarea }i aprobarea uneistrategii unice de dezvoltare }i la dera-paje ale procesului de integrare.Dou@ dintre acestea au fost puse decurând pe tapet, chiar de c@tre auto-rit@]ile române}ti.În realizarea reformei justi]iei. Socie-tatea pentru Justi]ie, analizând Planul deac]iune pentru implementarea strate-giei de reform@ a sistemului judiciar2005-2007, document asumat de Gu-vernul României, a contabilizat 21 dem@suri cuprinse în acest plan, careau avut termen scadent la 31 martiea.c. }i care, din p@cate, nu s-au reali-zat. Dac@ ar fi ni}te m@run]i}uri, maitreac@-mearg@. Dar, simpla enumerarea titlurilor obiectivelor uitate sau amâ-nate creeaz@ frisoane: noul cod de pro-cedur@ civil@; proiectul de lege privind

unificarea practicii judiciare; proiect delege pentru reorganizarea instan]elor }iparchetelor; modificarea cadrului legis-lativ cu privire la asisten]a juridic@ gra-tuit@; executarea crean]elor cet@]enilor}i persoanelor juridice de drept privatîmpotriva statului }i institu]iilor publi-ce; reorganizarea activit@]ii de exper-tiz@ judiciar@ }i responsabilizarea ex-per]ilor judiciari. Cu atâtea restan]e,ne putem întreba pe bun@ dreptatecât de departe este, totu}i, justi]ia ro-mân@ de standardele europene?În atragerea fondurilor alocate de UEpentru agricultur@. Indiferent c@ suntsau nu poli]e pl@tite de actualul minis-tru al agriculturii „fostului ministru”,pe care, în treac@t fie zis, premierulRomâniei îl prezenta nu cu mult@vreme în urm@ drept „cel mai perfor-mant ministru al cabinetului”, maipresus deci de b@nuiala unei r@fuielicu iz politicianist, un adev@r este maipresus de îndoieli: România risc@, înprezent, s@ fie penalizat@ cu un sfertdin totalul fondurilor pe care agricul-tura noastr@ le avea promise de laUE. Dup@ ce c@ suntem s@raci, maisuntem }i p@gubo}i! Pur }i simplu,Uniunea European@ nu are unde s@ne expedieze 440 milioane de euro,pentru c@ autorit@]ile române nu s-auostenit s@ organizeze în teritoriu re-]eaua func]ional@ a unit@]ilor Agen]ieide Pl@]i }i Interven]ie pentru Agri-cultur@ (APIA).Am evocat dou@ realit@]i nefericite,care demonstreaz@ în ce situa]ii peni-bile ne poate împinge lipsa unei stra-tegii coerente de integrare. Mai exist@vreo îndoial@ c@ încotro mergem }icum mergem ar trebui s@ fie între-b@rile de c@p@tâi care s@ guvernezeexisten]a politicienilor no}tri?

Între timp, pentru prima dat@, pie]elemuncii din Europa de Est încep s@exercite presiuni pentru primirea demuncitori imigran]i. Accentuarea lip-sei de for]@ de munc@ se poateobserva în domenii diverse, împreun@cu rate superioare de cre}tere a PIB-ului. De aceea poate nu este o coin-ciden]@ c@ Polonia }i ]@rile baltice }i-au deschis pie]ele pentru muncitoriiromâni }i bulgari, f@r@ restric]ii. De ce nu ne vor vesticii muncitorii}i munca? Fenomenul migra]iei for]eide munc@ a divizat harta Europei îndou@ tabere, cu opinii diferite legatede restric]ii }i libert@]ile în acest do-meniu. Motiva]iile sunt diverse, expe-rien]a valului precedent de ]@ri careau aderat la UE fiind unul dintre in-strumentele care orienteaz@ atitudineavesticilor fa]@ de muncitorii români.Anul trecut, Comisia European@ a pre-zentat un raport cu privire la barie-rele impuse pe pia]a muncii de c@tre"vechii" membri ai UE fa]@ de nou-veni]i, bariere prin care a fost limitataccesul muncitorilor din Est, la sluj-bele Vestului. Potrivit raportului, extin-derea de la 1 mai 2004 nu a generatun aflux masiv de cet@]eni cehi, un-guri sau polonezi pe pie]ele muncii din

Vest, motiv pentru care impunereaacestor restric]ii nu a f@cut decât s@încurajeze munca la negru. Raportuleviden]ia la vremea respectiv@ o nou@divizare pe harta Europei, între "vechii".Exist@ practic dou@ tabere: de o partese afl@ Suedia, Irlanda }i Marea Bri-tanie, ]@ri care, din 2004, au ridicatorice fel de restric]ii aplicabile mun-citorilor veni]i dinspre noii membriestici ai Uniunii. De cealalt@ parte, res-tul de 12 state, care au instaurat m@-suri }i proceduri extrem de restric-tive de admitere a muncitorilor din est,cu excep]ia celor proveni]i din Malta}i Cipru. Cu toate str@daniile Comi-siei Europene, de a ar@ta beneficiiledeschiderii accesului pe pia]a muncii,beneficii notabile între care }ansasus]inerii unei cre}teri economice petermen lung, crearea de noi între-prinderi, dezvoltarea sectorului imo-biliar, reducerea pie]ei negre a mun-cii, acoperirea insuficien]elor din anu-mite sectoare, cei 12 continu@ s@ pri-veasca cu reticen]@ for]a de munc@ieftin@ din Est. În acest fel, îns@, dup@cum, observa cotidianul francez LeFigaro, protec]ionismul "vechilor" mem-bri tinde s@ se transforme într-o dis-criminare a esticilor.

Potrivit unui alt raport din toamna anu-lui trecut, al B@ncii Mondiale, migra-]ia muncitorilor din opt din cele zecestate membre care au aderat la Uniu-nea European@ în 2004, c@tre cele 15]@ri deja membe ale Uniunii a generatserioase probleme economice ]@rilordin care provin. Deficitul de for]@ demunc@, înregistrat astfel dup@ ple-carea masiv@ a muncitorilor, în spe-cial necalifica]i, a determinat stateleafectate, potrivit raportului, s@ se orien-teze c@tre atragerea for]ei de munc@ieftin@ din alte state nemembre. Ar fivorba, deci, de un alt gen de migra]iece nu va ocoli România, a}a cum re-cunosc autorit@]ile. Potrivit B@ncii Mon-diale, afluxul de muncitori din opt statedin cele zece care au aderat în 2004,c@tre statele cu o economie dezvol-tat@, a avut un impact semnificativasupra ]@rilor de origine a muncito-rilor. Masiva migra]ie a muncitorilor,spune acela}i raport, poate conducela o criz@. Deja sunt semne vizibile în]@rile baltice }i Polonia. Raportul spunec@, pe de-o parte, avem de-a face cu osc@dere a economiei ]@rilor de undepleac@ masiv muncitorii }i implicit cuun deficit de for]@ de munc@ în anu-mite domenii. Pe de alta, din cauza

acestui deficit, ]@rile de unde mareparte a muncitorilor au migrat spre]@ri care pl@tesc mai bine au începuts@ atrag@ for]@ de munc@ ieftin@, din altestate care nu fac parte din UniuneaEuropean@ }i unde nivelul de trai estesc@zut. E un fenomen care a începuts@ prind@ contur tot mai mult }i înRomânia. Num@rul celor care au ple-cat la munc@ în str@in@tate a crescutcu 17 procente. Cifrele neoficiale arat@c@ în str@in@tate muncesc în jur de 2

milioane de români. Cei mai mul]i f@r@calificare }i f@r@ studii superioare,ceea ce a f@cut ca România, la rân-dul ei, s@ se confrunte cu un deficitde for]@ munc@ pentru posturile undenu e nevoie de preg@tire special@. Ra-portul B@ncii Modiale vine pe fondulcontroverselor legate de posibila mi-gra]ie masiv@ a muncitorilor români}i bulgari, dup@ aderare, c@tre statelemai dezvolate ale Uniunii.

(va urma)

VINERI 27 APRILIE 2007 3STRATEGII FOR[~ DE MUNC~

Iulia NAGY

Pia]a româneasc@ de munc@ se confrunt@ cu un fenomen aparentparadoxal, prin coexisten]a lipsei de locuri munc@ cu surplusurile,reprezentat@ statistic de }omaj. Milioane de români caut@ de lucruîn str@in@tate, iar ]ara are dificult@]i în a g@si lucr@tori, pentru aocupa locuri de munc@ în anumite sectoare. Motivele migra]iei suntclar legate de nivelul salarial.

Perspectiva UE

Mi}carea for]ei de munc@ în economia româneasc@ (II)

Aproape de o nou@ „performan]@”Aproape de o nou@ „performan]@”

Emil DAVID

Strategie post-aderare implementat@ post-integrare!

Palatul de Justi]ie, Bucure}ti

Page 4: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

GLOBALIZARE POLITIC~ EXTERN~ VINERI 27 APRILIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pagina 1Investitorul se intereseaz@ mai ales de„remunerarea” investi]iei sale; c) in-vestitorii na]ionali împrumut@ în str@-in@tate de la b@nci sau organisme fi-nanciare. Aceast@ îndatorare este în-so]it@ de plata dobânzii; d) state sauorganisme interna]ionale acord@ do-na]ii sau împrumuturi f@r@ dobâ[email protected] vorba de un „ajutor public pentrudezvoltare”. Sub toate aceste aspectese v@desc, deci, atât avantaje cât }i, nuo dat@, dezavantaje. Care ar fi acestea?În situa]ia investi]ilor directe din str@in@-tate c@tre ]@rile în curs de dezvoltare,statisticile relev@ c@, mai ales dup@1985, acestea au sporit cu aproape20& în fiecare an, oprindu-se, totu}i,în prezent, la nivelul de 20& din to-talul investi]iilor mondiale pentru dez-voltare. Efectele pozitive se localizeaz@în crearea de locuri de munc@, trans-feruri de tehnologii, amplificarea expor-turilor etc. Cele nedorite ]in de faptulc@ mai multe locuri de munc@ noucreate pot fi inadecvate, în raport cumâna de lucru disponibil@ în stateleamintite, ceea ce le diminueaz@ efici-en]a. Pe urm@, transferurile de tehno-logii nu sunt „garantate”, atât dato-rit@ reticen]ei firmelor, cât }i deoareceprocesul în discu]ie necesit@ capa-cit@]i locale, financiare }i umane care

se poate s@ nu fie reunite corespun-z@tor, dorin]e de profit trecând peste„asemenea etape”. Este vorba }i defaptul c@ implantarea de firme multi-na]ionale genereaz@ exporturi, dar so-licit@ }i importuri care provin mai alesde la „firma mam@” sau alte filiale aleacesteia. O asemenea situa]ie poateconduce la falimentul unor produc@-tori locali. În sfâr}it, capitalurile str@ineprivilegiaz@, de regul@, zonele cele maidinamice – de exemplu, Singapore, Indo-nezia sau Brazilia – dar neglijeaz@ zo-nele mai pu]in avansate – de exem-plu, cele din Africa [email protected], se pot amplifica decalajele.S@ ne referim }i la împrumuturile ban-care }i „crizele de îndatorare”. În anii’960 }i ’970, statele în curs de dez-voltare beneficiau de politici de creditavantajoase din partea ]@rilor s@ le spu-nem nordice. În timp, îns@, datoria lorextern@ s-a amplificat, iar tran}ele dereturnare a ei au devenit din ce în cemai „grele”. De exemplu, la începutulanilor ’80, mai întâi Mexicul, pe urm@Brazilia }i Argentina s-au declarat in-capabile de a rambursa aceast@ dato-rie. Practic, spre sfâr}itul anilor ’80, cvasi-totalitatea ]@rilor din sud a intrat în,ceea ce numim, „criza datoriei externe”.Mai multe m@suri au fost întreprinseatunci la nivel interna]ional, mai alessub auspiciile FMI, în scopul reduce-rii datoriilor amintite: ree}alon@ri, în

fapt prelungirea perioadei de rambur-sare a împrumuturilor, condi]ii de îm-prumuturi mai interesante, anulareaunor datorii etc. Cu toate acestea, }iîn prezent totalul capitalurilor împru-mutate de rambursat reprezint@ pu]insub 40& din PIB-ul global al statelorîn curs de dezvoltare. Iar volumul do-bânzilor de rambursat astfel reprezint@circa 20& din suma exporturilor debunuri }i servicii ale ]@rilor în curs dedezvoltare. Ceea ce eviden]iaz@ înda-torarea, func]ionarea acesteia }i ca opârghie de s@r@cire }i nu neap@rat deprogres al statelor amintite.{i ^nc@ chestiunea „investi]iilor de porto-foliu” }i crizele financiare, în spe]@ plasa-mentele pe pie]ele financiare }i efectelelor. „Investi]iile de portofoliu” dintr-o ]ar@presupun o liberalizare a pie]ei ei fi-nanciare }i, deci, o economie sufi-cient de dezvoltat@ pentru a exista oastfel de pia]@. De la o asemenea rela-]ie este, practic, }i, din p@cate, exclu-s@ majoritatea statelor în curs de dez-voltare. Pentru celelalte pu]ine astfel destate, nu cele din majoritate, resursafinanciar@ amintit@ s-a dezvoltat înanii ’80 }i ’90, ca urmare a amplific@riigradului de economisire }i acumul@riaferent statelor din nord, cea ce a„drenat” spre afar@ investitorii insti-

tu]ionali. Ace}tia au speculat din ceîn ce mai mult pe pie]ele interna]io-nale, diversificând produsele lor finan-ciare. În acest sens, prin 1994, Mexicula fost confruntat cu o grav@ criz@ fi-nanciar@ ca urmare a ie}irii „capita-lurilor volatile”, iar în 1997 criza asi-atic@ a debutat în Thailanda, urmare}i a „fugii” masive de capitaluri ca rezul-

tat al unui slab bilan] economic dinaceast@ ]ar@. Criza s-a propagat dup@aceea în alte state din Asia de Sud-Estprecum Coreea }i Indonezia. A}adar,dup@ cum capitalurile vin, în aceea}im@sur@ ele pot pleca, cu consecin]enegative importante pentru statele caresperau s@ beneficieze de ele...

Direc]ia Jude]ean@ Sibiu a ArhivelorNa]ionale a editat, cu ocazia aniver-s@rii a 125 de ani de la na}terea ma-relui diplomat român Nicolae Titu-lescu (n@scut la 4 martie 1882, laCraiova), mapa de documente „Ni-colae Titulescu – 125 de ani de lana}tere”. Aceast@ lucrare a fost rea-lizat@ sub egida Arhivelor Na]ionaleale României, cu sprijinul ConsiliuluiJude]ean Sibiu }i al Centrului CulturalInteretnic „Transilvania”. Cunoscutul diplomat }i patriot româna înfiin]at în vara anului 1918, îm-preun@ cu al]i frunta}i români (TakeIonescu, Octavian Goga, Traian Vuia,Constantin Mille), la Paris, "ComitetulNa]ional Român", cu scopul de apropaga în opinia public@ interna]io-

nal@ dreptul poporului român la uni-tatea na]ional@, comitet recunoscutoficial de guvernele puterilor aliate, caorgan plenipoten]ial al na]iunii româ-ne. Între anii 1927 - 1936, Nicolae Titu-lescu a fost, de mai multe ori, ministrude Externe. Începând din anul 1921, afunc]ionat ca delegat permanent al Ro-mâniei la "Liga Na]iunilor" de la Geneva,fiind ales de dou@ ori (1930 }i 1931)pre}edinte al acestei organiza]ii. Aceast@ culegere de documente, co-ordonat@ de profesorul Alexiu Tatu,directorul Direc]iei Jude]ene Sibiu aArhivelor Na]ionale, se adreseaz@ tu-turor celor interesa]i de marile per-sonalit@]i ale României, oameni cuvoca]ie na]ional@, european@ }i uni-versal@ deopotriv@.

Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)

Dan POPESCU

- globalizarea: consecin]e -- globalizarea: consecin]e -

Apari]ie editorial@ de excep]ie

Vedere din Manhattan, New York

Jakarta, frumoasa capital@ a Indoneziei

Page 5: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

VINERI 27 APRILIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

IMPRESII DE C~L~TORIE

Dând curs unei invita]ii la o important@manifestare }tiin]ific@, organizat@ de c@-tre Academia de }tiin]e Economice dinMoldova (ASEM), ce a avut loc la Chi-}in@u, în Republica Moldova, am ple-cat din Sibiu, mar]i, 17 aprilie 2007. Iti-nerariul nostru a inclus o escal@ la Hu}i,jude]ul Vaslui, ora} situat în partea deeste a României în zona de contact a Po-di}ului Central Moldovenesc cu Dea-lurile F@lciului, unde func]ioneaz@ o filia-l@ a ULBS, Facultatea de Studii Econo-mice. Aici, am avut oportunitatea de avizita principalele obiective turistice aleacestui or@}el, situat între }apte coline,asemenea altor binecunoscute a}ez@ri,denumit }i „ora}ul dintre vii”. Aceast@descriere apar]ine unui cunoscut local-nic (col. r. Mihai Gheorghiu), care a avutdisponibilitatea }i amabilitatea de a nedest@inui din tainele ce dau farmeculacestui municipiu. Astfel, am fost impre-sionate de Episcopia de Hu}i, Grupul {co-lar Agricol Dimitrie Cantemir, una din-tre cele 5 }coli viticole (al@turi de ValeaC@lug@reasc@, Odobe}ti, Dr@g@}ani }i{imleul Silvaniei), înfiin]at@ înc@ de la1909, de Spiru Haret, vinoteca LiceuluiAgricol, unde pot fi degustate, într-uncadru deosebit, vinuri alese, specifice zo-nei, cum ar fi: Busuioaca de Bohotin,Zghihara, Feteasca Alba, Feteasc@ Re-gal@, Traminer etc.Dup@ oprirea la Hu}i, ne-am continuatdrumul spre Chi}in@u prin vama Albi]a.Ajunse acolo am fost întâmpinate cu

mult@ c@ldur@ de c@tre organizatorii Sim-pozionului Interna]ional al Tinerilor Cerce-t@tori, ajuns la a V-a edi]ie. Aceast@ mani-festare a reunit cercet@tori (doctoranzi,masteranzi, competitori }i studen]i) dinBelarus, Polonia (Universitatea de }ti-in]e Economice din Cracovia), România(Universitatea de Vest din Timi}oara,Academia de {tiin]e Economice din Bu-cure}ti, Universitatea Dun@rea de Josdin Gala]i, Universitatea din Bac@u, Uni-versitatea Al. I. Cuza din Ia}i }i Uni-versitatea Lucian Blaga din Sibiu), pre-cum }i prestigioase universit@]i din ]aragazd@ (Academia de {tiin]e Economice dinMoldova, Universitatea Tehnic@, Universi-tatea de Stat A. Russo din B@l]i }.a.).Lucr@rile conferin]ei au debutat, joi, cu uncuvânt de deschidere din partea comi-tetului de organizare, precum }i din par-tea rectorului ASEM, prof. univ. dr. hab.Grigore Belostecinic. În continuare, încadrul }edin]ei plenare, au fost prezen-tate importante comunic@ri }tiin]ifice,dintre care men]ion@m “The influence ofmigration the macroeconomy and micro-economy of the emigrant country”,sus]inut@ de masteranda AlecsandraStrojek (Polonia), Elemente de evolu]ie}i management pentru dezvoltare dura-bil@. Gestionarea riscurilor majore în lu-mea contemporan@ (doctorand Lia-Ale-xandra Baltador, Universitatea LucianBlaga din Sibiu) }i Just in Time – Me-tod@ performant@ de organizarea a pro-duc]iei (student Ion Gr@jdieru). Dup@ o scurt@ pauz@, care a acordatparticipan]ilor prilejul de a ini]ia con-tacte, s-au demarat lucr@rile pe cele cincisec]iuni: Managementul }i marketingulîn economia contemporan@, Impactul extin-derii Uniunii Europene asupra econo-miei Republicii Moldova, Cibernetic@,statistic@ }i informatic@ economic@, Fi-nan]e, moned@ }i credit, Contabilitate,audit, analiz@ economic@, care s-au des-f@}urat pân@ în jurul orelor 19.00. Încadrul sec]iunii Managementul }i mar-ketingul în economia contemporan@,doctorand Camelia Apostu a prezentatlucrarea Noi abord@ri în marketing. Oradiografie obiectiv@ asupra marketin-

gului românesc, ini]iind discu]ii întreparticipan]ii din cadrul sec]iunii. Altelucr@ri vizau teme precum brandul de]ar@, strategiile de p@trundere pe pia]aeuropean@ a produc@torilor viticoli dinRepublica Moldova, evaluarea graduluide satisfac]ie a consumatorului de ser-vicii publice etc. Un mare interes l-au reprezentat dez-baterile din cadrul sec]iunii Impactul extin-derii Uniunii Europene asupra econo-miei Republicii Moldova, unde subiecteprecum corup]ia, comer] interna]ional,globalizare, dimensiunile s@r@ciei, compe-titivitate au constituit pilonii discu]iilor. Seara, organizatorii au dat posibilitateaparticipan]ilor de a se cunoa}te mai bine,într-un cadru destins, la localul Studio,unde am degustat din vinurile regiunii.Ziua urm@toare, s-au continuat comu-nic@rile pe sec]iuni, iar apoi a avut locfestivitatea de premiere }i închiderealucr@rilor simpozionului, cu cuvântul deîncheiere a prorectorului ASEM, prof.univ. dr. Vadim Cojocaru.Apoi, organizatorii ne-au oferit ocaziade a lua parte la un tur al capitalei mol-dovene, unde ne-au impresionat Pre-}edin]ia, Parlamentul, Teatrul de Oper@}i Balet, Castelul de Ap@, Palatul Na-]ional, Teatrul Na]ional „Mihai Emi-nescu”, Bulevardul {tefan cel Mare }iSfânt, Gr@dina public@ {tefan cel Mare,Parcul Valea Morilor, Parcul Valea Tran-dafirilor, Parcul Ri}cani. Turul nostru s-aîncheiat printr-o vizit@ la Muzeul Na-

]ional de Etnografie }i Istorie Natural@,organizat în octombrie 1889, în bazacolec]iei de exponate a primei expozi]iiagricole din Basarabia, din ini]iativa ma-gistrului în zoologie, membru, iar maitârziu }i pre}edinte al Upravei Guber-niale de Zemstva, baronul A. Stuart. Fon-dat ca Muzeu Agricol, iar peste pu]in timpMuzeu Zoologic, Agricol }i de Me}te}u-guri Populare al Zemstvei Guberniale, peparcursul activit@]ii sale a fost de mai multeori reorganizat. Cu toate aceste reorgani-z@ri, în activitatea muzeului au fost perma-nent prezente dou@ direc]ii principale:studierea naturii }i studierea culturii tra-di]ionale a Basarabiei. De aceea, în 1983,odat@ cu organizarea Muzeului Na]ionalde Istorie a Moldovei, revine la f@ga}ulini]ial de activitate ca, mai apoi, în1991, s@ primeasc@ }i denumirea adec-vat@ activit@]ii sale - Muzeu Na]ional deEtnografie }i Istorie [email protected] sediu al muzeului a fost cl@di-rea Zemstvei Guberniale, iar în anul1903-1905 a fost construit@ specialpentru muzeu o nou@ cl@dire (proiec-tul, arhitect. V. Taganko) în care se afl@}i în prezent. Printre personalit@]ile devaz@ care au contribuit la prop@}irea luia fost primul custode }i preparator FrantOsterman, fondatorul colec]iei etno-grafice }i custode - Albina Osterman,naturali}tii N. Zubovschi, I. Crasilscic, S.Miler, V. Bezval, F. Porucic, mai apoi N.

Frolov, M. Pocoar@, N. Moro}an, I.Suhov, B. Tarabuchin }.a. În anul 1906,pe teritoriul muzeului a fost organizat@prima Gradin@ Botanic@ din Basarabiacare exist@ }i [email protected] muzeului îl constituie nu-meroase colec]ii geologice, paleonto-logice, zoologice, entomologice, arheo-logice, etnografice, numismatice, multedintre ele fiind foarte valoroase }i chiarunicate. Cu valoare de unicat suntscheletul unui Dinoterium Gigantisimus,tezaurele arheologice Carbuna, Largu]a,Doro]caia, colec]ia de covoare basa-rabene }.a. Muzeul dispune de o valo-roas@ bibliotec@ }tiin]ific@, s@li de expo-zi]ii permanente }i temporare.În 1994, în cl@direa muzeului a fostinaugurat@ o nou@ expozi]ie pavilionar@permanent@ pe o suprafa]@ de dou@ miimetrii p@tra]i, sub genericul „Natura.Omul. Cultura.” - ce dezv@luie evolu]iacorela]iei om - natur@ la diferite etapeale dezvolt@rii lumii, evolu]ia lumii orga-nice, dinamicul folosirii resurselor natu-rale, sinteza creatoare om-natur@, situa-]ia ecologic@ din Republica Moldova }ic@ile de ameliorare a ei.Cu aceste incursiuni în istoria româ-nilor de dincolo de Prut, care au con-tribuit la o mai profund@ cunoa}tere aacestei regiuni, s-a încheiat frumoasanoastr@ }edere în capitala Moldovei. R@-mânem cu dorin]a unei reveniri.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

{tiin]@, cultur@, tradi]ie }i istorie pe meleagurile Moldovei

drd. CAMELIA APOSTU

Episcopia de la Hu}i

Muzeul Na]ional de Ednografie }i Istorie Natural@

La pas, prin Chi}in@u

Page 6: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

SOMAJ COMER[ VINERI 27 APRILIE 20076

În acest context, este oportun s@ ne re-ferim }i la diferitele tipuri de pie]e însfera c@rora se manifest@ ace}ti con-sumatori. Este vorba de pie]ele cu pre-ferin]e absolute, cele cu preferin]@ re-lativ@, respectiv cele f@r@ preferin]@. Pie-]ele cu preferin]e absolute grupeaz@produsele pentru care marca este uncriteriu esen]ial în actul de cump@-rare. Consumatorul nu ezit@ s@-}i schim-be locul de aprovizionare dac@ nu g@-se}te ceea ce caut@. Marca este esen-]ial@ pentru a-i garanta acestuia o cum-p@r@tur@ satisf@c@toare. O asemeneaatitudine este curent@ pentru cum-p@rarea de produse cu grad de impli-care puternic (segmentul produselorde cur@]at-sp@lat, a schimburilor pen-tru copii). Pe pie]ele cu preferin]e re-lative, clientul este oricând în m@sur@s@ renun]e la marca sa obi}nuit@. Ale-gerea acestuia se bazeaz@, în general,pe u}urin]a de acces la produs, im-presia de a face o afacere bun@,notorietatea m@rcii care îi este pro-pus@. Pe acest tip de pia]@, ac]iuneadistribuitorului joac@ un rol mare îndecizia de cump@rare. Elemente pre-

cum un merchandising coerent, unvânz@tor eficace, o comunicare abil@pot s@ declan}eze vânzarea produsului(de ex. cump@r@turi de electro-casnicede dimensiuni mari). Pe pie]ele f@r@ pre-ferin]e, marca este totalmente trans-parent@, clientul cump@rând produsulpe care-l remarc@ în prima faz@. Astfelde comportamente se observ@ în ra-ioanele de igien@, }erve]ele, hârtie,baterii etc. În aceste condi]ii, distri-buitorul trebuie s@ acorde o amplasareprivilegiat@ în cadrul liniarului pentrum@rcile pe care dore}te s@ le eviden]ieze.În ceea ce prive}te tipologia consu-matorilor în func]ie de marc@, putemvorbi de: cei pe care-i intereseaz@ noto-rietatea - aproximativ 20& dintre cum-p@r@tori - }i care cump@r@ în princi-pal m@rci importante ale fabrican]ilor.Marca propus@ de distribuitori le parepu]in demn@ de încredere, doar dac@este vorba de marca propriului lor punctde vânzare }i dac@ aceasta a ie}it dejaîn eviden]@ în ceea ce prive}te rapor-tul calitate-pre]; a doua categorie suntreali}tii - aproximativ 15& dintre cum-p@r@tori – care opteaz@ pentru pro-duse care constituie alegerea cea maira]ional@ }i cea mai economic@, ]i-nând cont de criteriile de alegere pecare }i le-au definit la început; a treiacategorie este un mix al primelor dou@- aproximativ 55& dintre cump@r@tori -,dup@ natura sau circumstan]ele de cum-p@rare, cump@r@tura implicând sau nu,importan]a timpului }i bugetului dis-ponibile. Ace}tia pot s@ opteze sau nupentru o marc@ cu renume; a patra ca-tegorie este aceea a celor care urm@-resc promo]iile - aproximativ 10& din-tre cump@r@tori - }i care sunt în c@u-tarea de afaceri bune. Pu]in fideli unei

m@rci, ei profit@ de ofertele speciale,capetele de gondol@ }i pre]uri de pro-mo]ie. Marii consumatori de astfel depre]uri nu stau, totu}i, pe gânduri, atun-ci când doresc s@ cumpere o marc@de prestigiu, dar cu rezerva ca ea s@fie la promo]ie.În fa]a amploarei m@rcilor de distri-buitori, fabrican]ii sunt obliga]i s@ ino-veze constant, s@ comunice în ceea ceprive}te avantajele lor distinctive, urm@-rind s@ mic}oreze pre]urile de vân-zare ale acestora la maximum. Maimul]i speciali}ti consider@ c@ aceastaeste singura posibilitate viabil@ pen-tru distribuitor, atunci când ne rapor-t@m la marca proprie. A}adar, ei tre-

buie s@ fie inventivi în leg@tur@ cupozi]ionarea pentru a se putea deba-rasa de situa]iile neclare care ar im-pune alegerea între a propune cali-tate }i a propune pre]uri atractive. Înacest context, vorbim de o miz@ extremde important@ pentru comerciant. Nueste atât vorba de o echilibrare a pu-terii m@rcilor na]ionale, cât de o p@s-trare a unei surse abundente de profit}i de o fidelizare a clien]ilor prin pris-ma unui element de diferen]iere bineperceput de consumatori. Urgen]a dea g@si o bun@ pozi]ionare a m@rcilor dedistribuitori este de altfel cu atât maimare, cu cât vânzarea produselor pro-puse la pre]ul cel mai mic risc@ s@ fie

foarte oneroas@, respectiv dezastruoas@pentru anumi]i comercian]i, în sensulpr@bu}irii profitului din cauza r@zbo-iului între firme, legat de pre]uri.De acum înainte, perspectivele aces-tor m@rci depind mai ales de mana-gement care trebuie s@ fie capabil deo gestiune mai complet@ }i dinamic@,f@r@ s@ se limiteze a miza doar pe pre-]uri. Trebuie bine strunit@ inovarea, maiales la nivelul produsului }i a garan-]iei acestuia, precum }i toate instru-mentele publicitare }i promo]ionale,pentru a oferi consumatorului o va-loare ad@ugat@ real@, în raport cu m@r-cile industriale }i pre]urile propuse dreptcele mai mici.

În Uniunea European@ cre}terea gradu-lui de ocupare a for]ei de munc@ a fostdeclarat@ obiectiv prioritar, iar statelemembre au hot@rât crearea unei mo-dalit@]i de interven]ie coordonat@ la ni-vel comunitar privind ocuparea for]ei demunc@. Astfel a fost dezvoltat@ Stra-tegia European@ de Ocupare a For]ei deMunc@, axat@ pe urm@toarele patru liniidirectoare fundamentale:l angajabilitatea - ce se refer@ la abilita-tea de a fi angajat, contribuind la com-baterea }omajului în rândul tinerilor }ia celui de lung@ durat@;l antreprenoriatul - ce promoveaz@ crea-rea de noi locuri de munc@ prin încu-rajarea dezvolt@rii locale;l adaptabilitate - care presupune moder-nizarea organiz@rii muncii }i promo-varea contractelor de munc@ flexibile;l asigurarea de }anse egale - care vizea-z@ în special adoptarea de m@suri spe-ciale pentru femei în scopul reconcilieriivie]ii profesionale cu via]a personal@;În esen]@, politicile de ocupare reprezint@un ansamblu de interven]ii publice pepia]a muncii, pentru stimularea cre@riide noi locuri de munc@, pentru amelio-rarea adecv@rii resurselor de munc@ lanevoile economiei, pentru asigurareaunei fluidit@]i }i flexibilit@]i sporite pepia]a muncii.

Instrumentele de implementare a politi-cilor de ocupare la nivelul pie]ei mun-cii sunt formate dintr-un set de m@suripasive }i active.M@surile pasive urm@resc s@ compen-seze, într-o anumit@ m@sur@, venituriledeficitare cauzate de }omaj, pentru au}ura consecin]ele personale }i socialeale acestuia. În România, indemniza]ia de}omaj, aloca]ia de sprijin ajutorul de }omaj,ajutor de integrare profesional@, aloca-]ie de sprijin }i pl@]ile compensatorii se în-cadreaz@ în categoria m@surilor pasive.Politicile active presupun activarea }ome-rului în vederea revenirii acestuia în cel maiscurt timp pe pia]a muncii }i sunt imple-mentate prin intermediul m@surilor active.Nicholas Barr (1994), în lucrarea sa„Pie]ele for]ei de munc@ }i politica so-cial@ în Europa Central@ }i de Est, Tran-zi]ia }i dincolo de aceasta” consider@ c@„politicile active ale pie]ei for]ei de munc@sunt orientate c@tre sprijinirea }omeru-lui s@ se reîntoarc@ la un loc de munc@”.În România, la începutul perioadei detranzi]ie, primele m@suri active cunos-cute au fost cele de calificare - recali-ficare profesional@. Acestea se realizaula întâmplare, f@r@ a se ]ine seama decerin]ele de moment }i de perspectivaale pie]ei muncii sau de op]iunile }i apti-tudinile individuale ale persoanelor res-pective. Odat@ cu cre}terea num@ruluide }omeri, în principal datorit@ proce-sului de privatizare }i restructurare eco-nomic@, s-a sim]it nevoia diversific@riiacestora. În anul 1995, a fost semnatun acord cu Banca Mondial@, care a

avut o contribu]ie semnificativ@ în aceast@direc]ie. Pe baza acestui acord au fostoferite sub form@ de împrumut neram-bursabil resursele financiare necesareimplement@rii noilor m@suri, s-a dezvoltatcapacitatea institu]ional@, tot el contri-buind semnificativ la preg@tirea persona-lului }i la diversificarea m@surilor activede combatere a }omajului (MACS). Din

aceste motive, putem considera c@ acestacord a marcat începutul programelor dem@suri active în România ca el a fostadev@ratul moment al na}terii m@suriloractive în România. În acela}i context estede remarcat func]ionarea ProgramuluiPhare PAEM (Project Active EmploymentMeasure), care a func]ionat chiar înain-tea MACS, dar nu la nivelul întregii ]@ri.

Phare PAEM nu poate fi clasificat cafiind politic@ public@ activ@, pentru c@unit@]ile de implementare nu au fost Agen-]iile de }omaj ci ONG uri alese prin com-peti]ie de proiecte, iar ini]iatorul }i finan-]atorul a fost Uniunea European@ }i nuRomânia.Experien]a acumulat@ în urma implemen-t@rii acestor m@suri prin Programul deM@suri Active de Combatere a }omaju-lui a stat la baza modific@rii legii }oma-jului (Legea nr.1/1991) }i apari]iei Legii76/2002 privind sistemul asigur@rilorpentru }omaj }i stimularea ocup@rii for]eide munc@. Noua lege, precum }i modifi-c@rile aduse ei prin diferite Ordonan]ede Guvern, asigur@ un cadru mai largpentru programe active pe pia]a muncii,în special prin extinderea accesului pentruto]i }omerii, nu numai pentru cei caresunt beneficiari de ajutor de }omaj (res-pectiv }omerii neindemniza]i) }i prindiversificarea tipurilor de m@suri active.M@surile pentru stimularea ocup@rii for]eide munc@, fac parte din categoria m@-surilor active }i sunt, a}a cum men]io-neaz@ Legea 76 din 2002, “acele m@suricare au ca scop sprijinirea persoanelorîn c@utarea unui loc de munc@ }i, în moddeosebit, }omerilor pentru dobândireastatutului de persoan@ ocupat@.” Ele suntdestinate pe de-o parte }omerilor vizândcre}terea }anselor de ocupare a aces-tora iar pe de alt@ parte angajatorilor,vizând stimularea acestora în vedereaîncadr@rii în munc@ a }omerilor }i crea-rea de noi locuri de munc@.

(va urma)

Strategiile de vânzare moderne - resim]ite intensîn activitatea de comer] din România (II)

drd. Lucian BELA{CU

drd. Cornelia IORD~NESCU

Interven]ia psihologic@ - complement în combaterea }omajului (I)

Page 7: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

BURS~ MONED~VINERI 27 APRILIE 2007 7

[inând cont de rezultatele excelente ob-]inute în 2006, când bursa din Sibiua ob]inut un profit net de 1,13 mili-oane lei (337.552 euro), de 4,4 orimai mare decât în 2005, când a fostafi}at un profit net de 255.849 lei, obiec-tivele stabilie pentru anul în curs sunt}i mai îndr@zne]e. Prin urmare, ac]io-narii Bursei Monetar Financiare }i deM@rfuri SA Sibiu au aprobat, în AGAOrdinar@ din 20.04, programul dedezvoltare pentru 2007, care estimea-z@ un profit brut de 1,9 milioane lei}i cre}terea num@rului de contracte."Bursa de la Sibiu a crescut an de aniar pentru 2007 ne propunem s@ ajun-gem la un volum de transfer egal cusuma ultimilor nou@ ani, de peste 6milioane de contracte încheiate", a de-clarat pre}edintele BMFMS, dl. TeodorAncu]a. Institu]ia î}i propune o cre}-tere a veniturilor de la 2,79 milioanelei în 2006, la peste 4 milioane lei în2007. Astfel, ac]ionarii Bursei MonetarFinanciare }i de M@rfuri SA Sibiu auaprobat }i ]inta de realizare a unuiunui profit brut de 1,9 milioane leiîn 2007, cu 42,85& mai mare decâtprofitul brut realizat în anul 2006.Cifra de afaceri a institu]iei în anul2006 s-a cifrat la 2,53 milioane lei(751.977 euro), de 3,7 ori mai maredecât în anul precedent, când aceas-ta s-a situat la nivelul de 678.926 lei.În 2006, au fost încheiate 4,2 mili-oane contracte, cu o valoare echiva-lent@ cu 9,74 miliarde lei (2,77 mil-iarde de euro). “Cifra de afaceri acrescut, datorit@ dezvolt@rii activit@]iibursei }i ca urmare a cre}terii veni-turilor aferente desf@}ur@rii tranzac-]iilor bursiere. Aceste venituri au cres-

cut, odat@ cu m@rirea spectaculoas@ anum@rului de tranzac]ii efecutate pe pia]ala termen", e explicat pre}edintele BMFMS.În AGA de vineri, 20 aprilie, ac]ionariiau hot@rât }i încorporarea profituluidin 2006 în fondul de rezerve în vede-rea unei viitoare major@ri a capitaluluisocial. "Ac]ionarii au decis ca, mo-mentan, profitul net ob]inut s@ fie tre-cut la rezerve, iar majorarea de capi-tal s@ fie analizat@ în urm@toare adu-nare general@" a mai precizat TeodorAncu]a, directorul general al BMFMS.Bursa din Sibiu }i-a mai majorat ca-pitalul în luna decembrie la 3.254.000lei. Bursa are, în prezent, 75 de ac]ionari,din care 31 sunt case de brokeraj.Tot vineri 20.04 a avut loc }i AGA Ordi-nar@ la Casa Român@ de Compen-sa]ie. Ac]ionarii institu]iei au hot@rât,de asemenea, încorporarea profituluinet, din 2006 }i din anii preceden]i,în fondul de rezerve pentru o viitoaremajorare a capitalului social cu 2,16milioane de lei. “Aceast@ majorare ur-meaz@ s@ fie inclus@ pe ordinea dezi a urm@toarei adun@ri generale a ac]io-narilor CRC” a declarat Teodor Ancu]a,membru în Consiliul de Adminsitra]ieal Casei. Profitul net ob]inut de CasaRomân@ de Compens]ie, la sfâr}itulanului 2006, a fost de 2,19 milioanelei, de 5,3 ori mai mare decât în anulanterior, datorit@ lichidit@]ii crescutea pie]ei instrumentelor derivate de la Si-biu. Pentru anul curent, CRC si-a fixatca obiectiv realizarea unor venituri to-tale de 7 milioane lei }i a unui profitbrut de 4,78 milioane lei.

Lichiditatea confirm@ a}tept@rile

În s@pt@mâna de dup@ AGA, pia]a de-rivatelor pare s@ confirme a}tept@rile.În prima sesiune de tranzac]ionare as@pt@mânii în curs, lichiditatea ridicat@cu care ne-am obi}nuit în ultima pe-rioad@ s-a men]inut. La finalul zilei,totalul tranzac]iilor din pia]a futures}i options se ridica la 3671 iar sumacontractelor corespunz@toare acestorala 30.344, ob]inându-se o medie depeste opt contracte pe tranzac]ie. Dinpunct de vedere valoric, rulajul a im-presionat, ajungând la 107,85 mili-oane de lei, adic@ 32,3 milioane deeuro. Strategiile aplicate de partici-pan]ii în pia]@ s-au desf@}urat pefondul cre}terii cota]iilor celor mailichide active suport. „Volatilitatea afost principalul argument al zilei, iarcre}terile consistente nu au putut l@-

sat indiferen]i investitorii pe pozi]ii decump@rare care }i-au t@iat din noupartea leului”, a apreciat un broker si-bian. Debutul s@pt@mânii a atras aten]ia}i prin numeroasele deschideri de po-zi]ii futures. Derivatele pe ac]iunileSIF 2 }i SIF 5 }i-au continuat cu brio„mar}ul triumfal”, fiind cele mai li-chide active suport tranzac]ionate. Înceea ce le prive}te, interesul juc@torilors-a extins c@tre toate scaden]ele dispo-nibile, îns@ cu un plus evident c@tre ceadin var@. DESIF 2 au ocupat primulloc în clasamentul zilei, cu aproape16.000 contracte încheiate. DESIF 5s-au remarcat prin 13.799 contracte. Mar]i 24.04 s-a desf@}urat din nou osesiune în care se remarc@ lichidi-tatea ob]inut@. Au fost încheiate 4294tranzac]ii, totalizând 39.773 contractefutures }i options, cu o valoare decirca 42 milioane de euro. Dac@ pia]afutures este responsabil@ cu gene-rarea majorit@]ii contractelor, în pia]aoptions se remarc@, în premier@, tran-zac]ii pe 15 pre]uri de exercitare di-ferite, 4 în pia]a call }i 11 în pia]a put.Tot la capitolul premiere, poate fi trecut@}i tranzac]ionarea raportului RON/EUROpentru toate scaden]ele disponibile. Dac@,pentru iunie moneda unic@ a sta]ionatla valoarea de 3,35 lei, pentru toatecelelalte trei termene s-au consemnatdeprecieri. Pentru septembrie, euro asc@zut mar]i cu 2,6 bani }i valora3,39 lei, iar pentru decembrie s-a

înregistrat o depreciere de 7,5 bani,euro fiind evaluat la 3,42 lei. Prima sca-den]@ din 2008 a ilustrat în aceea}izi un pre] de 3,43 lei/euro, mai mic cu2 bani decât cel anterior. Investitoriiau tranzac]ionat pe fondul întoarceriipre]urilor care au evoluat pe un traseudescendent. {edin]a s-a remarcat }iprin numeroasele deschideri de noi po-zi]ii. „Prin prisma evolu]iei pre]urilordin ultima perioad@, la nivelul întregu-lui sector financiar, piata derivatelora înregistrat constant o lichiditate încre}tere. Dup@ ce mult timp num@rulpozi]iilor deschise a r@mas relativ re-dus, }edin]a a adus un suflu noupie]ei. Ajutat@ de volatilitatea ridicat@ dinultimele zile, pia]a derivatelor pare re-vigorat@ si a dat hedgerilor primelesemne. Este posibil ca la aceste ni-veluri s@ asist@m la intrarea unor ju-c@tori mai mari, care se pot folosi deinstrumentele derivate pentru a con-tracara eventualele riscuri care arputea ap@rea, pe fondul instabilit@]iipolitice ori a unei r@sturn@ri de situa]iila nivel global”, a declarat Mirabela Coss,Broker la SSIF Broker Cluj. Derivatelepe ac]iunile SIF 2, acompaniate decele pe ac]iunile SIF 5 au continuat s@nu aib@ rival în ceea ce prive}te volu-mele generate ajungând la totaluri de22.693 respectiv 16.425 contracte. La mijloc de s@pt@mân@, pre]urile de-rivatelor s-au încadrat pe cre}tere,context în care s-au încheiat 18.573

contracte futures }i options din 2363tranzac]ii cu o valoare de 65,3 mili-oane lei. Privind volumul în mod com-parativ cu }edin]ele precedente, sepoate observa o oarecare relaxare.Chiar }i a}a, volumul rulat la bursaderivatelor de la începutul anuluireprezint@ dublu, în raport cu perioa-da similar@ de anul trecut, iar cel peluna în curs se apropie vertiginos detriplarea celui din aprilie 2006. Despreziua de miercuri, Mirabela Coss, de laSSIF Broker Cluj, a declarat: „{edin]aa fost una cu o lichiditate medie,f@r@ a impresiona în vreun fel. Putemspune c@ pia]a se afl@ într-un mo-ment de indecizie, probabil sub influen-]a adun@rilor generale ale unor emi-ten]i care urmeaz@ a se desf@}ura lasfâr}itul acestei s@pt@mâni”. În con-di]iile date, derivatele pe ac]iunile SIF2 }i SIF 5 }i-au continuat evolu]iaexcelent@. „Lichiditatea din pie]eleDESIF 2 }i DESIF 5 }i evolu]iile atrac-tive de pre] sunt principalii factoricare determin@ juc@torii s@ nu sl@-beasc@ din ochi aceste titluri”, a expli-cat un broker sibian. Cu 9620 con-tracte încheiate, DESIF 2 au fost cam-pioanele zilei. Scaden]a iunie }i-aasigurat o por]ie consistent@ din acesttotal, atr@gând 9527 contracte. DESIF5 au încheiat ziua cu un total de8340 contracte. S-au înregistrat tran-zac]ii pe toate cele patru scaden]e,cu cre}teri pe linie.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Pentru anul curent,

urmare din pagina 1

{i tocmai aceast@ sl@biciune real@ a eco-nomiei române}ti a fost motivul interven-]iei cel pu]in ciudate a pre}edintelui interi-mar al României, fostul premier NicolaeV@c@roiu, care anun]a recent c@ leul estesupraevaluat }i ar trebui s@ se deprecie-ze. Când un personaj politic d@ aseme-nea mesaje, pia]a ar trebui s@ reac]io-neze. Dar, pia]a româneasc@ are o anumi-t@ imunitate sau insensibilitate la [email protected] urmare, în ziua aceea, leul a continuats@ se înt@reasc@, juc@torii nereziden]i achi-zi]ionând euro la cursuri de peste 3,34lei pe pia]a interbancar@. Pia]a local@ seînchisese, înainte de declara]iile respec-tive, la 3,355/3,3385 lei pentru un euro,cu 30 de bani peste nivelul de la primeleore de tranzac]ionare. E drept c@ euro aurcat, la Bucure}ti, la peste 3,34 lei în}edin]a de tranzac]ionare de dup@ anun-]area suspend@rii pre}edintelui [email protected], ca }i bursa, care a crescut vineri,

investitorii au ignorat criza politic@ atâtpe pia]a bursier@, cât }i pe cea mone-tar@. E drept c@ analiza lui Nicolae V@-c@roiu, care pune riscul unei corec]ii aleului pe seama deficitului de cont curent,e corect@. Evolu]ia este îns@ posibil@, nu}i cert@. Certificarea ei poate fi apanajulunui politician }i, de aceea, nu ar fi tre-bui s@ se pronun]e astfel.Exemplul polonez este important, în acestsens. {i Polonia a fost zguduit@, în pe-rioada de dup@ aderare, de crize politice }iinterven]iile autorit@]ilor politice au zgu-duit zlotul. Apoi, dup@ câteva mi}c@ri însus }i jos, care au tulburat pia]a, politicie-nii au început s@ }i ]in@ conferin]ele }i s@fac@ declara]ii dure … duminica. Tocmaipentru ca pia]a s@ aib@ timp s@ digere in-forma]iile, s@ poat@ face diferen]a între odeclara]ie politic@, exagerat@ }i acuzatoare}i o analiz@ economic@, lucid@ }i rece. Dac@ euro ar urca la 3,4 lei, cum spune Ni-colae V@c@roiu, ar fi vorba de o corec]iede numai 3&, ceea ce s-ar încadra maimult decât confortabil în banda de va-ria]ie de +/-15& prev@zut@ în criteriile de

la Maastricht pentru testarea stabilit@]ii întimp a cursului de schimb în raport cu euro.Teoretic, nu ar fi grave. Dar, nici favora-bile nu ar fi. Varia]iile u}oare sunt celecare confer@ stabilitate unei economii }ide aceea pare cel pu]in ciudat ca un înaltpersonaj public s@ ri}te asemenea de-clara]ii, oricât ar fi ele de posibile.Dar, aceste declara]ii vin ca urmare a unuiobicei prost în politica româneasc@: acelaal vorbelor f@r@ rost. Cu o zi înaintea sus-pend@rii, pre}edintele B@sescu afirma clarc@ eventuala sa suspendare va afecta ra-tingul ]@rii. Din nou o afirma]ie deplasat@,de parc@ pre}edintele suspendat ar fi doritca acest efect s@ se produc@. Ratingurileau devenit mai de mult miz@ politic@, de}isunt departe de a avea aceasta miz@. Dinfericire, ratingurile se mi}c@ în jos, atun-ci când cifrele sunt proaste }i politicieniiconstan]i în gafe pe termen lung. Acestlucru e, din p@cate, prea posibil în Româ-nia, dar mai exist@ o ancor@. Cea a inte-gr@rii. Ea opre}te, cumva, vorbele politices@ aib@ efect de torpil@ asupra leului. Dar,pentru cât timp?

Dan SUCIU

Ce politic@ face leul?

Bursa din Bruxelles

Bursa din Sibiu }i-a propus un profit brut de 1,9 milioane de lei

Leul, moned@ na]ional@, la 140 de ani

Page 8: Teze }i antiteze dintr-un domeniu sensibil (II)ciar violent. Semnele panicii au fost, }i de data aceasta, la fel de terifiante ca în tim - pul crizei din 1929: dac@, atunci, „brokerii

Principalele concluzii ̂n ceea ce prive}teechilibrul ^ntre via]a profesional@ }i ceapersonal@ arat@ c@ ]@rile cu cel mai marePIB din Uniunea European@, adic@Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda,Fran]a, Germania, Irlanda, Italia, Luxem-burg, Olanda, Suedia }i Marea Britanie,au }i cea mai mic@ rat@ de nemul]umire^n acest sens. Decesul recent al unui manager dincadrul companiei de audit Ernst&Young,pe motive de surmenaj, conform agen]ieiMediafax, ridic@ problema adapt@riirom$nilor la stilul de munc@ din capita-lism. }apte din zece rom$ni se simt^mpov@ra]i de munca pe care o des-f@}oar@ zi de zi, arat@ un studiu recental Comisiei Europene, preluat de orevist@ german@ de specialitate. Mai stre-sa]i de serviciu dec$t rom$nii sunt doarlituanienii - cu un procent de 71& din-tre cet@]enii activi pe pia]a muncii. La felde stresa]i de serviciu ca rom$nii suntgrecii. Starea de spirit la munc@ seschimb@ radical, ^n nordul UniuniiEuropene. Spre exemplu, doar 25& din-tre finlandezi cred c@ jobul lor este soli-citant }i numai 23& dintre olandezi suntde aceea}i p@rere. Potrivit aceluia}i document, managerii }i

liber-profesioni}tii sunt mai stresa]i dec$tangaja]ii. Ace}tia din urm@ spun, ^ns@,c@ lucreaz@ ^n condi]ii de munc@ maiproaste dec$t }efii lor. Studiul a fost rea-lizat, la sf$r}itul anului trecut, ^n toatestatele Uniunii Europene, dar }i înRom$nia }i Bulgaria. %n cadrul studiuluiau fost chestionate circa 27 de mii depersoane.Acela}i studiu arat@ c@ locuitorii celor 12state UE din top muncesc cel mai pu]in,av$nd o medie de aproape 38 de ores@pt@m$nal, ^n timp ce media pe cele25 de state UE era de 42 de ore demunc@. %n ceea ce prive}te Rom@nia,grupat@ cu celelalte dou@ state, aici se^nregistreaz@ cel mai mare num@r de orepetrecute la locul de munc@, cu o mediede 54 de ore s@pt@m$nal, potrivitaceluia}i studiu.Cea mai mare presiune men]ionat@ decet@]enii UE este c@ sunt prea obosi]ic$nd vin de la munc@, pentru a-}i mai^ndeplini obliga]iile casnice. Rom$nia estepe locul doi la acest capitol, dup@ ]@riledin grupa EU6 Low - Estonia, Ungaria,Letonia, Lituania, Polonia }i Slovacia.%ns@, ̂ n ceea ce prive}te conflictul ̂ ntremunc@ }i via]a personal@, rom$nii, bul-garii }i turcii stau cel mai prost.Acord@m cel mai pu]in timp vie]ii sociale,dar, la capitolul familie, doar cet@]enii

celor 12 ]@ri de top ne-au surclasat, carese pl$ng cel mai mult de lipsa timpuluipetrecut ^n familie. Asta ^ns@ nu-i^mpiedic@ pe nici unii dintre cei ches-tiona]i s@ se poat@ concentra la job, „faptce poate sugera c@ munca este consi-derat@ de obicei mai important@ dec$tvia]a de familie“, potrivit autorilor studi-ului.Studiul mai relev@ c@, pentru cele 25 destate UE, balan]a munc@-familie ^nclin@diferit pentru b@rba]i, fa]@ de femei. Celedin urm@ tind s@ se refugieze ^n via]ade familie, mai degrab@ dec$t ̂n munc@atunci c$nd nu le pot ^mp@ca, ^ns@b@rba]ii se afl@ ^n dificultate mai maredin acest punct de vedere. Studiul funda]iei europene mai arat@ c@petrecem }i mai mult timp ̂ n ma}ini }i^n mijloacele de transport fa]@ de mediaeuropean@, adic@ 44 de minute zilnic fa]@de 39. %n plus, Rom$nia, Bulgaria }iTurcia au cel mai mic procent ^n ceeace prive}te vizitele f@cute copiilor,p@rin]ilor sau prietenilor. Tot greuajungem }i la medic, din motive cum arfi distan]a, ^nt$rzierea ^n stabilirea unei^nt$lniri, timpul de a}teptat la cabinet saucosturile implicate. Acestea pot fi c$tevamotive ale mediilor sc@zute fa]@ de restulUE la capitolele satisfac]ie a vie]ii, feri-cire sau optimism fa]@ de viitor.

MUNC~ FAMILIE VINERI 27 APRILIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

Rom$nii muncesc mult }i se p$ing de lipsa timpului liber, pentru a fi al@turi de familie sau de pri-eteni. %n plus, ei sunt }i printre cei mai stresa]i europeni, din cauza locului de munc@. Cel pu]ina}a arat@ rezultatele unui studiu despre calitatea vie]ii ^n Uniunea European@, realizat de EuropeanFoundation for the Improvement of Living and Working Conditions.

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail [email protected]

Rom$nii }i munca: mult@ }i ineficient@

{i prim@vara se globalizeaz@...

Colegiul de redac]ie

Ileana ILIE

Unul din doi angaja]i rom$ni mun-ce}te c$teodat@ peste programul nor-mal de lucru, iar unul din doi mana-geri rom$ni munce}te zilnic pesteprogram. %n mod obi}nuit, cel pu]inun b@rbat din patru }i o femeie din}ase lucreaz@ zilnic peste programulnormal de munc@. Raluca Stroescu (foto) - manager deaudit la filiala rom@n@ a multina]io-nalei Ernst&Young – ̂n v$rst@ de 31

de ani, a fost g@sit@ moart@ ^n lo-cuin]a sa, la sf$r}itul s@pt@m$nii. Colegii s@i au sus]inut c@ RalucaStroescu lucrase intensiv, ̂n ultimeletrei s@pt@m$ni, la un proiect impor-tant de audit, iar ^n aceste trei s@p-t@m$ni, managerul de audit ar fi sl@bit}apte kilograme, potrivit Mediafax.Reprezentantii Ernst&Young nu aucomentat, deocamdat@, motivele dece-sului, potrivit aceleia}i surse citate.

Ne omor$m muncind