TezCERCETĂRI PRIVIND CALITATEA IGIENICĂ A APEI FOLOSITĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂa Doctorat

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ȘCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINAR Ă

Ing. CRISTIAN ILIE N. ONE Ț

CERCETĂRI PRIVIND CALITATEA IGIENIC Ă A APEI FOLOSIT Ă ÎN INDUSTRIA

ALIMENTAR Ă

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC: Prof. Univ. Dr. VASILE BARA

CLUJ-NAPOCA 2011

2

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ȘCOALA DOCTORAL Ă

Invita ție

Cu respect vă invităm în ziua de _____________2011, ora_________ în sala___________________________din cadrul USAMV Cluj – Napoca, Str. Mănăștur nr. 3-5, să participați la ședința publică de susținere a tezei de doctorat intitulată ,,Cercetări privind calitatea igienică a apei folosită în industria alimentară”, elaborată de doctorandul Oneț Cristian Ilie, în vederea obținerii titlului de DOCTOR în domeniul - MEDICINĂ VETERINARĂ, domeniul fundamental - ȘTIINȚE MEDICALE. Vă rugăm, de asemenea, ca până la data susținerii publice a tezei să depuneți la secretariatul Școlii Doctorale aprecierea dumneavostră asupra tezei. Comisia de analiză și susținere a tezei de doctorat a fost numită prin Ordinul Rectorului USAMV Cluj-Napoca, nr._________________

Conducerea Școlii Doctorale USAMV Cluj-Napoca

3

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE.................................................................................8 6 INTRODUCERE.......................................................................................9 6 Cap. I. STADIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND CALITATEA IGIENICĂ A APEI UTILIZATĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ......................................................12 7 1.1. Surse de apă potabilă..........................................................12 7 1.1.1. Apele de suprafaţă.......................................................12 1.1.2. Apele subterane…………..........…............................13 1.2. Alimentarea cu apă potabilă...............................................13 7 1.2.1. Prelevarea apei din surse............................................14 1.2.2. Transportul, stocarea şi distribuţia apei potabile.................................................................19 1.2.3. Instalaţii centrale de aprovizionare cu apă....................20 1.3. Monitorizarea calităţii apei..................................................27 1.3.1. Metode de îmbunătăţire a calităţii apelor...................29 1.4. Metodologia cercetării sanitare a apei.................................39 1.4.1. Tehnici de prelevare, conservare şi transport a probelor de apă.........................................44 1.4.2. Standarde şi reglementări privind calitatea apei potabile...............................................................47

1.4.2.1. Parametrii de calitate ai apei potabile şi metodele standardizate de analiză a acestora.....................................................48

1.5. Apa în industria alimentară.................................................58 8 1.5.1. Apa în industria laptelui şi a produselor lactate.......................................................60 1.5.2. Apa în industria cărnii................................................61

1.6. Poluarea apei în industria alimentară.................................62 8 1.6.1. Indicatori de apreciere ai poluării apei........................63 1.6.2. Caracteristicile apelor reziduale din industria alimentară.......................................................64 1.6.3. Metode de analiză a apelor uzate................................67 1.6.4. Procedee de tratare şi epurare a apelor reziduale provenite din industria alimentară..........................68 Cap.II. SCOPUL, LOCUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR..........74 9 2.1. Scopul cercetărilor............................................................74 9 2.2. Obiectivele cercetărilor.....................................................75 9 2.3. Locul cercetărilor.............................................................75 10

4

2.3.1. Particularități privind normele de amplasare, dotarea cu utilaje și procesele tehnologice desfășurate în unitățile alimentare studiate...............76 2.3.1.1. S.C. Biolact S.R.L.....................................76 2.3.1.2. S.C. Trinitrom S.R.L.................................79 2.3.1.3. S.C. Florelia S.R.L. ...................................81 2.3.1.4. S.C. Clara S.R.L.........................................83 Cap.III. MATERIAL ȘI METODĂ DE CERCETARE...........................85 10 3.1. Material de cercetare..........................................................85 10 3.2. Metoda de cercetare...........................................................86 11 3.2.1. Metoda de cercetare în teren. Recoltarea, prelucrarea și conservarea probelor.............................86 3.2.2. Metoda de cercetare în laborator...............................87 3.2.2.1. Determinarea unor parametrii de calitate ai apei potabile utilizate în industria alimentară....................................88 3.2.2.2. Determinarea unor parametrii de calitate a apelor uzate din industria alimentară........102 3.3. Prelucrarea și interpretarea statistică a datelor.................112 Cap.IV. REZULTATE ȘI DISCUȚII......................................................113 13 4.1. Particularități privind circuitul apei în unitățile alimentare monitorizate...........................................113 4.1.1. Sursa de alimentare cu apă a unităților alimentare monitorizate.............................................113 4.1.2. Folosința apei potabile în unitățile alimentare monitorizate.............................................115 4.1.3. Evacuarea apelor uzate generate de unitățile alimentare monitorizate..............................119 4.2. Rezultate obținute..............................................................136 4.2.1. Monitorizarea calității apei potabile........................136 13 4.2.1.1. Evaluarea comparativă a calității apei potabile utilizată în unitățile alimentare monitorizate. Prelucrarea statistică a datelor.........................................165 19 4.2.2. Monitorizarea apelor reziduale înainte de preepurare și tratare................................................176 23 4.2.3. Monitorizarea calității apelor reziduale evacuate după preepurare și tratare........................187 28

5

Cap. V. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE..................................................208 31 5.1. Concluzii generale............................................................208 31 5.2. Contribuții personale........................................................210 32 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..............................................................212 33 REZUMAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ...................................................................35

6

CUVÂNT ÎNAINTE Lucrarea de față a fost realizată sub îndrumarea și cu sprijinul deosebit al domnului prof. univ. dr. Vasile Bara, căruia îi mulțumesc pentru profesionalismul și competența cu care m-a îndrumat pe întreaga perioadă de desfășurare a cercetărilor. Scopul monitorizării de control este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică, chimică şi microbiologică a apei potabile, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege.

Cercetările au fost efectuate în perioada anilor 2009-2010, în 4 obiective de industrie alimentară și anume 2 fabrici de lapte și 2 fabrici de carne și preparate din carne. Analizele de laborator au fost efectuate în laboratorul de chimie sanitară din cadrul Direcției de Sănătate Publică Bihor, în laboratorul Calitatea Apei din cadrul Direcției Apelor Crișuri Oradea, precum și în cadrul laboratoarele de Igienă și Microbiologie ale Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, conform metodologiei prevăzută de normele în vigoare.

Teza de doctorat conține 218 de pagini, inserate cu 83 de figuri, 37 de tabele și 96 de referințe bibliografice. Lucrarea este structurată pe 5 capitole. În capitolul I este prezentat Stadiul actual al cunoștințelor privind calitatea igienică a apei utilizată în industria alimentară, în capitolul II se prezintă Scopul, locul și obiectivele cercetărilor , iar capitolul III constă în Material și metodă de cercetare. Rezultatele și discuțiile sunt prezentate în capitolul IV iar în ultimul capitol sunt prezentate Concluziile și contribuțiile personale ale prezentei teze de doctorat.

INTRODUCERE Apa reprezintă un element indispensabil vieţii, constituind un factor important în aproape toate procesele de producţie industrială. Apa utilizată în procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie să corespundă unor caracteristici care să asigure calitatea corespunzătoare a produselor alimentare, să fie potabilă şi să prezinte caracteristici organoleptice corespunzătoare. Gustul şi mirosul apei depind de compoziţia chimică, temperatura şi prezenţa unor substanţe volatile.

7

În industria alimentară, apa este utilizată ca materie primă, ca solvent pentru substanţe cu densitate diferită, la spălarea unor produse și utilaje, ca apă de transport sau ca simplă apă de răcire. Monitorizarea calității igienice a apei potabile, precum și a calității apelor reziduale evacuate de acestea sunt condiții necesare pentru toate unitățile alimentare care produc, prelucrează, depozitează, păstrează, transportă și desfac produse alimentare.

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CUNO ȘTINȚELOR PRIVIND CALITATEA IGIENIC Ă A APEI UTILIZAT Ă ÎN INDUSTRIA

ALIMENTAR Ă

1. 1. SURSE DE APĂ POTABILĂ

Unităţile din industria alimentară trebuie să aibă surse proprii de aprovizionare cu apă, pentru rezerve în cazuri speciale, sau pentru situațiile în care apa din reţeaua publică nu prezintă caracteristici calitative optime și conforme cu reglementările în vigoare. Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă. Sursele de apă care se folosesc pentru alimentarea cu apă a centrelor populate şi în industria alimentară sunt apele subterane şi apele de suprafaţă. Alegerea surselor de apă se face în urma unor studii care ţin seama de debitul şi calitatea apei necesară consumatorilor şi de eficienţa economică a investiţiilor. Sursele de apă sunt protejate cu amenajări denumite zone de protecţie sanitară în vederea păstrării calităţii apei şi prevenirii riscului de impurificare. În afară de circuitul natural al apei în natură, există şi sisteme industriale pentru consumul şi exploatarea apei.

1.2. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Alimentarea cu apă potabilă a reprezentat un obiectiv de interes în contextul apariţiei şi dezvoltării de noi aşezări umane sau în condiţiile extinderii celor existente. La ora actuală s-au realizat alimentări centralizate cu apă pentru întregi localităţi sau lanţuri de localităţi, cu apă din surse aflate uneori la sute de kilometri distanţă. De asemenea s-a răspândit masiv consumul de apă îmbuteliată – plată sau minerală.

8

1.5. APA ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ În industria alimentară, calculul necesarului de apă pentru nevoile producţiei este corelat cu volumul producţiei.

Consumul de apă se apreciază a fi de: ● 10-24 m3/t în industria cărnii; ● 4-9 m3/m3 în industria laptelui.

Apa in industria laptelui și a produselor lactate În această industrie apa este folosită la: spălarea recipientelor, utilajelor şi produselor, prepararea siropurilor pentru produsele zaharate, prepararea soluţiilor de clorură de sodiu la folosirea brânzeturilor. Apa de spălare trebuie să fie pură din punct de vedere bacteriologic, să nu conţină bacterii feruginoase, sulfo-oxidante sau sulfo-reducătoare. Pentru spălare şi dezinfectare apa se utilizează, în general, după ce în prealabil s-au adăugat substanţe clorigene. Apa în industria cărnii

Apa folosită în industria cărnii trebuie să fie transparentă, incoloră şi lipsită de gust şi miros. Duritatea nu trebuie să depăşească 28

grade germane, iar concentraţia calciului trebuie să fie cât mai mică deoarece favorizează producerea unei culori maronii a produselor iar fierul nu trebuie să depăşească 0,05 mg/l. Materiile în suspensie, inclusiv substanţele organice şi bacteriile care produc degradarea acestora, trebuie îndepărtate complet din apă înainte de utilizare.

1.6. POLUAREA APEI ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Apele reziduale din industria alimentară constau din ape de transport şi spălare a materiei prime, ape tehnologice, ape de condens sau de răcire, ape de la spălarea şi dezinfecţia sălilor de fabricaţie, a utilajelor şi ambalajelor, ape de la instalaţiile sanitare. Aceste ape reziduale se caracterizează printr-o mare fluctuaţie a proprietăţilor fizico-chimice şi microbiologice datorită varietăţii provenienţei şi compoziţiei acestora. Apele reziduale din industria de prelucrare a laptelui

Datorită compoziţiei în proteine, lipide, lactoză, apele reziduale nu pot fi deversate la reţeaua de canalizare înainte să se realizeze purificarea lor, deoarece simpla deversare ar contribui la poluarea mediului înconjurător.

9

Apele reziduale rezultate din fabricile de prelucrare a laptelui sunt formate din ape reziduale industriale, poluate, ape reziduale menajere, ape reziduale convenţional curate, nepoluante. În fabricile de produse lactate acide, apele reziduale industriale se compun numai din ape de spălare şi de curăţire rezultate de la recepţia laptelui sau de la umplerea recipientelor, curăţarea camioanelor-cisternă, a pasteurizatoarelor. Aceste ape conţin urme de lapte şi uneori de substanţe chimice utilizate pentru curăţire şi dezinfecţie. Apele reziduale provenite din unităţile de prelucrare a cărnii

De la unităţile de prelucrare a cărnii, apele reziduale provin de la sacrificarea animalelor, spălarea tubului digestiv, prelucrarea cărnii, grăsimilor şi pieilor, Acestea prezintă un conţinut foarte ridicat de materii organice, cantităţi mari de azot şi fosfor şi o temperatură în general de 30-40ºC.

CAPITOLUL II

SCOPUL, LOCUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ĂRILOR

2.1. SCOPUL CERCETĂRILOR Scopul principal al cercetărilor este monitorizarea calității apei din industria alimentară în vederea realizării controlului igienico-sanitar, asigurării securității alimentare și certificării calității igienice a acesteia prin încadrarea în limitele admise conform normelor în vigoare. În vederea îndeplinirii scopului propus s-au realizat analize toxicologice și microbiologice ale apei potabile și s-au monitorizat din punct de vedere igienico-sanitar, caracteristicile chimice ale apelor reziduale provenite din unitățile de industrie alimentară, în vederea asigurării calității optime pentru reintegrarea acestora în circuitul natural. 2.2. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

Prin cercetările întreprinse în cadrul prezentei teme, s-au urmărit următoarele obiective principale: ● identificarea surselor de alimentare cu apă potabilă a unităților de industrie alimentară; ● inventarierea principalelor folosințe ale apei și studierea consumului tehnologic de apă;

10

● determinarea unor parametrii de calitate ai apei potabile utilizată în industria alimentară; ● monitorizarea calității apelor uzate provenite din unitățile de industrie alimentară prin determinarea indicatorilor de calitate a acestora. 2.3. LOCUL CERCETĂRILOR În vederea realizării scopului și obiectivelor propuse, cercetările s-au realizat în 4 unități de industrie alimentară și anume 2 fabrici de procesare a laptelui și obținere a produselor lactate și a brânzeturilor și 2 fabrici de procesare a cărnii și fabricare a preparatelor din carne, realizându-se prelevări de probe de apă potabilă și apă reziduală, care au fost analizate din punct de vedere toxicologic și microbiologic.

CAPITOLUL III

MATERIAL ȘI METOD Ă DE CERCETARE

3.1. MATERIAL DE CERCETARE Cercetările au fost efectuate în perioada anilor 2009-2010, în 4 obiective de industrie alimentară și anume 2 fabrici de lapte și 2 fabrici de carne și preparate din carne. Pentru a studia calitatea igienică a apei utilizată în industria alimentară, în perioada anilor 2009-2010, s-au recoltat probe de apă potabilă și probe de apă reziduală (înainte de preepurare și epurare și după tratare și epurare), din anumite puncte de control. Probele de apă potabilă au fost prelevate de la robinetul situat la intrarea în unitatea monitorizată sau din bazinul cu apă forată din puț. Pentru a monitoriza calitatea apelor reziduale netratate s-au recoltat probe din punctul de evacuare a apelor reziduale spre stația de preepurare (în cazul unităților alimentare ce nu dispun de stații de epurare proprii) și din punctul de evacuare spre stațiile de epurare proprii unităților alimentare. Monitorizarea calității efluenților evacuați din unitățile monitorizate care nu dispun de stații de epurare s-a realizat prelevând probe de apă reziduală preepurată din bazinele vidanjabile ale unităților. Monitorizarea calității apelor reziduale tratate în stațiile de epurare

11

proprii în cazul unităților alimentare care prezintă stații de epurare, s-a realizat prelevând probe de apă uzată din punctul de evacuare finală a acestora în apele de suprafață (receptor). 3.2. METODA DE CERCETARE Metoda de cercetare în teren Cercetarea sanitară a apei s-a realizat prin examene de laborator şi investigaţii de teren. Analiza toxicologică a apei a constat în determinarea proprietăţilor organoleptice şi fizice precum şi a compoziţiei chimice. Probele de apă s-au recoltat în flacoane sterile prevăzute cu dopuri de sticlă sau de vată învelită în tifon şi capac de hârtie. Conservarea probelor de apă s-a realizat prin refrigerare, congelare sau adăugare de anumite substanţe conservante conform normativelor legale admise în vigoare Metoda de cercetare în laborator

Analizele de laborator au fost efectuate în laboratorul de chimie sanitară din cadrul Direcției de Sănătate Publică Bihor, în laboratorul Calitatea Apei din cadrul Direcția Apelor Crișuri Oradea, precum și în cadrul laboratoarele de Igienă și Microbiologie ale Facultății de Protecția Mediului, Universitatea din Oradea, conform metodologiei standardizate în vigoare prezentată în cele ce urmează.

12

Tabel 1 Metodele standardizate de determinare a indicatorilor de

calitate ai apei potabile și apei reziduale Indicatori analizați Metoda de analiză Apa potabilă

Gustul și mirosul apei SR EN 1622-2000

Culoarea apei SR 7887-2002

Turbiditatea apei SR EN ISO 7027-2001

Nitri ți SR EN 26777/C91-2006

Nitrați SR ISO 7890/1-1998

Duritatea apei SR EN ISO 6059-2008

PH apei ISO 10523-1997

Clorul rezidual SR EN ISO 7393-2/2002

N.T.G. SR EN ISO 6222-2004

Streptococi fecali SR EN ISO 7899/2-2002

Bacteriile coliforme SR EN ISO 9308/1-2004

Apa reziduală

CCO-Cr SR ISO 6060-1996

CBO5 SR 1899/2-2002

Suspensiile totale SR EN 872-2005

Cloruri SR EN 9297-2001

Azot total SR EN ISO 11905/1-2003

Fosfor total SE EN 1189-2000

S-au realizat o serie de analize toxicologice şi microbiologice ale apei potabile: gustul și mirosul unei probe de apă s-a determinat prin compararea acesteia și/sau a diluţiilor sale cu apă de referinţă; culoarea apei s-a determinat utilizând un comparator; turbiditatea apei s-a determinat prin compararea apei de cercetat cu o soluţie cunoscută utilizând un comparator nefelometric; nitri ţii s-au determinat prin metoda spectrometrică de absorbţie moleculară; nitraţii s-au determinat prin metoda spectrometrică cu 2,6 dimetilfenol; duritatea apei s-a determinat prin titrarea complexometrică a calciului şi magneziului;

13

clorul rezidual s-a analizat prin metoda iodometrică; pH-ul apei – cu ajutorul pH-metrului; numărul total de germeni, bacteriile coliforme şi streptococii fecali din apă s-au numarat prin metoda filtrelor membrană. De asemenea s-au realizat şi următoarele analize privind apa reziduală:

- CBO5 s-a obţinut prin determinarea conţinutului de oxigen dizolvat în apă după recoltare şi după 5 zile, iar diferenţa a reprezentat CBO5; CCO-Cr – metoda cu bicromat de potasiu; suspensiile totale s-au determinat prin separarea acestora prin filtrare sau centrifugare, în funcţie de dimensiunile lor; pH-ul apei uzate – cu ajutorul pH-metrului; clorurile s-au analizat prin titrare cu azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr); azotul total s-a determinat prin metoda Kjeldahl; fosforul total - metoda spectrometrică cu molibdat de amoniu. Rezultatele au fost prelucrate statistic, aplicându-se un test de semnificaţie cu ajutorul căruia s-a stabilit semnificaţia sau non-semnificaţia diferenţei dintre valori. Pentru calcularea parametrului t s-a folosit formula recomandată de Sachs:

t =

unde: n- numărul total de valori perechi; x – valorile din primul şir; y- valorile din şirul al doilea; d = x-y.

CAPITOLUL IV

REZULTATE ȘI DISCUȚII

4.2.1. Monitorizarea calității apei potabile În urma prelevării probelor de apă potabilă din punctele de control ale unităților monitorizate, s-au realizat analize toxicologice și microbiologice pentru a se putea stabili dacă valorile indicatorilor de calitate ai apei potabile sunt conforme cu limitele maxime admise reglementate de normativele în vigoare.

14

Tabel 4.3 Monitorizare de control: apă foraj, adâncime 200 m, S.C. Biolact S.R.L.

Rezultatele analizelor fizico-chimice Rezultatele analizelor Nr. crt.

Determinări

fizico-chimice

U.M.

I 06.07.2009

II 05.10.2009

III 11.01.2010

I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valori admise

1 Gust

0 0 0 0 0 Acceptabilă consumatorilor

2 Miros


3 Culoare

grade 0 0 0 0 0 Acceptabilă consumatorilor

4 Turbiditate grade 0 0 2 0 0 max. 5

5 Nitriți mg/l 0,2 0,1 0,1 0,2 0,05 max. 0,5 6 Nitrați mg/l 20,0 18,5 19,1 19,0 18,9 max. 50 7 Duritate totală grade germane 17,50 18,40 17,60 18,50 17,33 min. 5 – max. 20 8 pH unități pH 7,44 7,56 7,62 7,64 7,55 6,5-9,5 9 Clor rezidual mg/l 0,23 0,45 0,35 0,15 0,25 max. 0,5

Tabel 4.4 Monitorizare de control: apă puț foraj, adâncime 200 m, S.C. Biolact S.R.L.

Rezultatele analizelor microbiologice Rezultatele analizelor Nr.

crt.

Determinari microbiologice I

06.07.2009 II

05.10.2009 III

11.01.2010 I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valori normale

1 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (370C) 5 0 4 5 12 20 2. Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (220C) 10 5 35 35 50 100 3 Nr. total de bacterii coliforme/100 cm3 0 4 7 5 2 0 4 Nr. probabil de streptococi fecali/100 cm3 0 0 0 0 0 0

15

Tabel 4.5 Monitorizare de control: apă potabilă recoltată de la robinetul situat la intrarea în unitatea S.C. Trinitrom S.R.L. Sanolact

Rezultatele analizelor fizico-chimice Rezultatele analizelor Nr.

crt.

Determinări fizico-chimice

U.M.

I 06.07.2009

II 05.10.2009

III 11.01.2010

I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valori admise

1 Gust


2 Miros


3 Culoare



5 Nitriți mg/l 0,01 0,06 0,05 0,04 0,01 max. 0,5

6 Nitrați mg/l 1,38 1,50 2,15 2,0 2,9 max. 50 7 Duritate totală grade germane 4,48 4,56 5,04 6,05 7,39 min. 5 – max. 20 8 pH unități pH 8,17 8,56 8,62 8,64 8,55 6,5-9,5

9 Clor residual mg/l 0,023 0,045 0,030 0,016 0,25 max. 0,5 Tabel 4.6

Monitorizare de control: apă potabilă recoltată de la robinetul situat la intrarea în unitatea S.C. Trinitrom S.R.L. Sanolact Rezultatele analizelor microbiologice

Rezultatele analizelor Nr. crt.


06.07.2009 II

05.10.2009 III

11.01.2010 I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valori normale

1 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (370C) 0 0 0 0 0 20 2 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (220C) 0 0 5 0 0 100 3 Nr. total de bacterii coliforme/100 cm3 0 700 2300 3200 2100 0

4 Nr. probabil de streptococi fecali/100 cm3 0 0 0 0 0 0

16

Tabel 4.7 Monitorizare de control: apă potabilă prelevată de la unitatea S.C. Florelia S.R.L.


crt.


U.M.

I 07.07.2009

II 06.10.2009

III 12.01.2010

I V 06.04.2010

V 06.07.2010

Valori admise

1 Gust


2 Miros


3 Culoare



5 Nitriți mg/l 0,04 0,06 0,01 0,03 0,04 max. 0,5

6 Nitrați mg/l 0,1 0,01 0,12 0,19 0,23 max. 50 7 Duritate totală grade germane 5,61 5,66 5,74 6,05 5,83 min. 5 – max. 20 8 pH unități pH 7,75 7,56 7,60 7,30 7,80 6,5-9,5 9 Clor residual mg/l 0,2 0,45 0,30 0,16 0,25 max. 0,5

Tabel 4.8 Monitorizare de control: apă potabilă recoltată de la S.C. Florelia S.R.L.


crt.


07.07.2009 II

06.10.2009 III

12.01.2010 I V 06.04.2010

V 06.07.2010

Valori normale

1 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (370C) 0 0 10 18 15 20 2 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (220C) 0 0 26 40 31 100 3 Nr. total de bacterii coliforme/100 cm3 0 0 300 149 0 0 4 Nr. probabil de streptococi fecali/100 cm3 0 0 0 0 0 0

17

Tabel 4.9 Monitorizare de control: apă din puț forat la 200 m adâncime, S.C. Clara S.R.L.


crt.


U.M.

I 07.07.2009

II 06.10.2009

III 12.01.2010

I V 06.04.2010

V 06.07.2010

Valori admise

1 Gust


2 Miros


3 Culoare



5 Nitriți mg/l 0,4 0,3 0,4 0,4 0,1 max. 0,5

6 Nitrați mg/l 24,3 26,5 30,1 31,0 30,9 max. 50 7 Duritate totală grade germane 9,48 10,55 12,44 11,50 13,37 min. 5 – max. 20 8 pH unități pH 8,27 8,55 8,62 7,93 8,04 6,5-9,5 9 Clor residual mg/l 0,3 0,4 0,3 0,1 0,2 max. 0,5

Tabel 4.10 Monitorizarea de control: apă din puț forat la 200 m adâncime, S.C. Clara S.R.L.


crt.


07.07.2009 II

06.10.2009 III

12.01.2010 I V 06.04.2010

V 06.07.2010

Valori normale

1 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (370C) 6 9 15 10 18 20 2 Nr. total de bacterii mezofile/cm3 (220C) 56 78 45 40 50 100 3 Nr. total de bacterii coliforme/100 cm3 0 0 300 20 45 0 4 Nr. probabil de streptococi fecali/100 cm3 0 0 0 0 0 0

18

Rezultatele analizelor toxicologice ale probelor de apă potabilă, sursa-puț forat, recoltate în perioada 07.07.2009-06.07.2010 de la unitățile alimentare monitorizate și prezentate în tabelele 4.3-4.10 evidențiază faptul că apa potabilă a corespuns din punct de vedere al încadrării indicatorilor de calitate monitorizați în normele maxime admise prevăzute de normativele în vigoare. Analizele microbiologice ale probelor de apă potabilă relevă faptul că nu s-au înregistrat depășiri ale numărului maxim admis în ceea ce privește prezența germenilor mezofili și a streptococilor fecali, însă numărul total de bacterii coliforme înregistrat, a depășit limita maximă admisă ce prevede lipsa acestor bacterii în apa analizată. (fig. 4.10; 4.17; 4.25; 4.33).

Fig. 4.10. Controlul microbiologic al numărului total de bacterii

coliforme/100 cm3 determinate în probele de apă puț foraj recoltate de la S.C.Biolact S.R.L.


coliforme/100 cm3 determinate în apa potabilă prelevată de la robinetul intrării în unitatea S.C.Trinitrom S.R.L.Sanolact

0

4

7

5 2

0

0

1 2 3 4 5 6 7 8

I

II

III

IV

V

Limita admisa

Nu

mar

det

erm

inar

i

Nr. total bacterii coliforme/100 cm3

0

700

2300

3200

2100

0

0

500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

I

II

III

IV

V

Limita admisa

Nu

mar

det

erm

inar

i

Nr. total de bacterii coliforme/100 cm3

19


coliforme/100 cm3 determinate în probele de apă potabilă recoltate de la S.C.Florelia S.R.L.


coliforme/100 cm3 determinate în probele de apă puț foraj recoltate de la S.C.Clara S.R.L.

4.2.1.1. Evaluarea comparativă a calității apei potabile utilizată în unitățile alimentare monitorizate. Prelucrarea statistică a datelor Interpretarea statistică a rezultatelor obținute a avut ca principal scop evidențierea semnificației sau non-semnificației diferențelor dintre valorile obținute în urma analizelor toxicologice și microbiologice ale

300

20

45

50 100 150 200 250 300 350

I

II

III

IV

V

Limita admisa

Nu

mar

det

erm

inar

i


0

0 300

149

0

0

0

50 100 150 200 250 300 350

I

II

III

IV

V

Limita admisa

N

um

ar d

eter

min

ari


20

indicatorilor de calitate a apei potabile monitorizată în unitățile de procesare a laptelui și a cărnii. Astfel, s-au comparat valorile indicatorilor de calitate analizați în unitățile S.C. Biolact, S.C.Florelia și S.C.Clara, unități care dispun de sursă proprie de alimentare cu apă, respectiv, puț forat, cu valorile indicatorilor de calitate monitorizați la unitatea S.C.Trinitrom care prezintă sursă centrală de aprovizionare cu apă. (tabel 4.11, 4.12 și 4.13.)

Tabel 4.11

Semnificația diferențelor dintre valorile indicatorilor de calitate determinați în probele de apă potabilă prelevate de la unitățile

S.C.Biolact și S.C.Trinitrom Sursa de alimentare cu apă

Valori Indicatorul de

calitate a apei potabile

Unitatea de

măsură S.C.Biolact (a)

S.C.Trinitrom (b)

a b

Semnificația diferențelor

0,2 0,01 0,1 0,06 0,1 0,05 0,2 0,04

NO2

mg/l

Sursă proprie (a) față de

sursă centrală (b)

0,05 0,01

p<0,02**

20 1,38 18,5 1,50 19,1 2,15 19 2

NO3

mg/l



18,9 2,9

p>0,001***

17,5 4,48 18,4 4,56 17,6 5,04

18,5 6,05

Duritatea

grade

germane



17,3 7,39

p>0,001***

7,44 8,17 7,56 8,56 7,62 8,62 7,64 8,64

pH

unități

pH



7,55 8,55

p<0,01**

0,23 0,023 0,45 0,045 0,35 0,030 0,15 0,016

Cl rezidual

mg/l


sursă centrală (b) 0,25 0,25

p>0,10

21

Tabel 4.11, continuare (1) (2) (3) (4) (5) (6)

0 0

4 700 7 2300 5 3200

Bacterii

coliforme

Sursă proprie (a) față de sursă

centrală (b)

2 2100

p>0,10

Semnificația diferențelor: ** - distinct semnificativ; *** - foarte semnificativ. Tabel 4.12

Semnificația diferențelor dintre valorile indicatorilor de calitate determinați în probele de apă potabilă prelevate de la unitățile S.C.Florelia și S.C.Trinitrom

Sursa de alimentare cu apă Valori Indicatorul de calitate a apei

potabile

Unitatea de

măsură S.C.Florelia

(a) S.C.Trinitrom

(b) a b


0,04 0,01 0,06 0,06 0,01 0,05 0,03 0,04

NO2

mg/l


centrală (b)

0,04 0,01

p<0,02**

0,1 1,38 0,01 1,50 0,12 2,15 0,19 2

NO3

mg/l


centrală (b)

0,23 2,9

p>0,001***

5,61 4,48 5,66 4,56 5,74 5,04 6,05 6,05

Duritatea

grade

germane


centrală (b)

5,83 7,39

p<0,02**

7,75 8,17 7,56 8,56 7,60 8,62 7,30 8,64

pH

unități

pH


centrală (b)

7,80 8,55

p<0,01**

0,2 0,023 0,45 0,045 0,30 0,030 0,16 0,016

Cl rezidual

mg/l Sursă proprie (a) față de sursă centrală (b)

0,25 0,25

p<0,02**

0 0 0 700

300 2300 149 3200

Bacterii

coliforme


centrală (b)

0 2100

p<0,02**

Semnificația diferențelor: ** - distinct semnificativ; *** - foarte semnificativ.

22

Tabel 4.13 Semnificația diferențelor dintre valorile indicatorilor de calitate

determinați în probele de apă potabilă prelevate de la unitățile S.C.Clara și S.C.Trinitrom

Sursa de alimentare cu apă Valori Indicatorul de calitate a apei

potabile

Unitatea de

măsură S.C.Clara

(a) S.C.Trinitrom

(b) a b


0,4 0,01 0,3 0,06 0,4 0,05 0,4 0,04

NO2

mg/l



0,1 0,01

p<0,01**

24,3 1,38

26,5 1,50 30,1 2,15 31,0 2

NO3 mg/l Sursă proprie (a) față de sursă centrală (b)

30,9 2,9

p>0,001***

9,48 4,48 10,55 4,56 12,44 5,04

11,50 6,05

Duritatea

grade

germane



13,37 7,39 8,27 8,17

p<0,01**

8,55 8,56 8,62 8,62 7,93 8,64

pH

unități

pH



8,04 8,55

p>0,05

0,3 0,023 0,4 0,045 0,3 0,030 0,1 0,016

Cl rezidual

mg/l


sursă centrală (b) 0,2 0,25

p<0,02**

0 0 0 700

300 2300 20 3200

Bacterii

coliforme



45 2100

p<0,01**

Semnificația diferențelor: ** - distinct semnificativ; *** - foarte semnificativ.

23

4.2.2. Monitorizarea apelor reziduale înainte de preepurare și tratare Pentru a cuantifica gradul de poluare al apelor reziduale provenite din industria laptelui și a cărnii s-au recoltat probe de apă reziduală de la unitățile S.C.Biolact și S.C.Clara înainte de procesul de preepurare, apele reziduale fiind apoi evacuate după preepurare într-un bazin vidanjabil etanș. De asemenea din unitățile S.C.Trinitrom și S.C.Florelia, s-au prelevat probe de apă reziduală înainte de tratarea acestora în stațiile de epurare proprii unităților. Rezultatele obținute pe baza metodelor standardizate enunțate la capitolul metodă de cercetare sunt exprimate cifric în tabelele 4.14, 4.15, 4.16 și 4.17.

24

Tabel 4.14 Monitorizare de control: unitatea S.C.Biolact, apă reziduală prelevată înainte de preepurare pentru evacuare finală în bazin vidanjabil



U.M.

I 06.07.2009

II 05.10.2009

III 11.01.2010

I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valorile medii

1 CCO-Cr mg/l 8004 6327 4351 12503 15197 9250,8

2 CBO5 mg/l 4201 3506 3203 6502 8488 5180 3 Suspensiile totale mg/l 2609 5211 4323 6808 3569 4504 4 pH unități pH 8,8 8,9 7,5 6,8 9,4 8,28

5 Cloruri mg/l 400 683 700 376 561 544 6 Azot total mg/l 182 303 1503 811 742 708,2 7 Fosfor total mg/l 121 70 652 320 77 248

Tabel 4.15

Monitorizare de control: unitatea S.C.Trinitrom, apă reziduală prelevată înainte de tratarea în stația de epurare Rezultatele analizelor Nr.

crt.


U.M.

I 06.07.2009

II 05.10.2009

III 11.01.2010

I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valorile medii

1 CCO-Cr mg/l 9003 8398 6352 13402 14101 10251,2

2 CBO5 mg/l 5409 5287 2302 4403 6802 4840,6 3 Suspensiile totale mg/l 3208 6299 3401 9805 6300 5802,6 4 pH unități pH 8,7 8,9 6,5 8,2 9,4 8,34

5 Cloruri mg/l 506 861 280 781 652 616 6 Azot total mg/l 172 282 1503 601 757 663 7 Fosfor total mg/l 110 52 315 202 89 153,6

25

Tabel 4.16 Monitorizare de control: unitatea S.C.Florelia, apă reziduală prelevată înainte de tratarea în stația de epurare



U.M.

I 07.07.2009

II 06.10.2009

III 12.01.2010

I V 06.04.2010

V 06.07.2010

Valorile medii

1 CCO-Cr mg/l 1803 1650 1854 1680 1431 1683,6

2 CBO5 mg/l 921 831 913 899 753 863,4 3 Suspensiile

totale mg/l 822 720 655 539 465 640,2

4 pH unități pH

7,4 7,5 8,6 9,4 7,2 8,02

5 Cloruri mg/l 305 469 101 584 454 382,6 6 Azot total mg/l 356 468 9502 1603 1789 2743,6 7 Fosfor total mg/l 453 159 315 280 435 328,4

Tabel 4.17

Monitorizare de control: unitatea S.C.Clara, apă reziduală prelevată înainte de preepurare pentru evacuare finală în bazin vidanjabil Rezultatele analizelor Nr.

crt.


U.M.

I 07.07.2009

II 06.10.2009

III 12.01.2010

I V 06.04.2010

V 06.07.2010

Valorile medii

1 CCO-Cr mg/l 1721 1451 1250 1282 1335 1407,8

2 CBO5 mg/l 821 737 619 694 553 680,8 3 Suspensiile totale mg/l 524 224 353 331 365 363 4 pH unități pH 7,4 7,5 8,6 8,5 7,2 7,84 5 Cloruri mg/l 104 163 10 88 45 82 6 Azot total mg/l 253 268 504 5604 2808 1887,4 7 Fosfor total mg/l 159 150 515 382 135 268,2

26

Pentru a evalua din punct de vedere statistic rezultatele prezentate în tabelele 4.14-4.17, valorile indicatorilor de poluare monitorizați în fabricile de lapte S.C.Biolact și S.C.Trinitrom au fost comparate cu valorile indicatorilor de poluare monitorizați în fabricile de carne S.C.Florelia și S.C.Clara. Au fost evidențiate astfel semnificațiile diferențelor dintre aceste valori (tabel 4.18.).

Tabel 4.18 Semnificația diferențelor dintre valorile indicatorilor de poluare monitorizați în probele de apă reziduală prelevate înainte de tratare și preepurare din unitățile alimentare monitorizate

Apă reziduală provenită de la unitățile alimentare monitorizate

Valori Indicator de

poluare

Unitatea de

măsură

Fabrici de lapte

Fabrici de carne

a

b


8004 1803 6327 1650 4351 1854 12503 1680 15197 1431 9003 1721 8398 1451 6352 1250 13402 1282

CCO-Cr

mg/l

Fabrică de lapte (a) față de fabrică de carne (b)

14101 1335

p>0,001***

4201 921 3506 831 3203 913 6502 899 8488 753 5409 821 5287 737 2302 619 4403 694

CBO5

mg/l


6802 553

p>0,001***

2609 822 5211 720 4323 655 6808 539 3569 465 3208 524 6299 224 3401 353 9805 331

Suspensii totale

mg/l


6300 365

p>0,10

27

Tabel 4.18, continuare (1) (2) (3) (4) (5) (6)

8,8 7,4

8,9 7,5 7,5 8,6 6,8 9,4 9,4 7,2

8,7 7,4 8,9 7,5 6,5 8,6 8,2 8,5

pH

unități pH


9,4 7,2

p>0,001***

400 305 683 469 700 101 376 584 561 454 506 104 861 163 280 10 781 88

Cloruri

mg/l Fabrică de lapte (a) față de fabrică de carne (b)

652 45

p>0,001***

182 356 303 468 1503 1502 811 1603 742 1789 172 253 282 268 1503 504 601 5604

Azot total

mg/l


757 2808

p<0,05*

121 453 70 159 652 315 320 280 77 435 110 159 52 150 315 515 202 382

Fosfor total

mg/l


89 135

p<0,01**

Semnificația diferențelor: * - semnificativ; ** - distinct semnificativ; *** - foarte semnificativ.

28

Cele mai mari valori ale indicatorilor CCO-Cr și CBO5 au fost înregistrate în probele de apă reziduală provenite de la unitățile de procesare a laptelui S.C.Trinitrom și S.C.Biolact comparativ cu valorile înregistrate în probele de ape reziduale prelevate de la unitățile de procesare a cărnii S.C.Clara și S.C.Florelia (p>0,001). Cele mai mari concentrații în cloruri și cele mai mari valori ale pH-ului, semnificativ mai mari (p>0,001) s-au înregistrat în probele de apă reziduală prelevate de la fabricile de lapte, comparativ cu cele înregistrate în probele de apă reziduală provenită de la fabricile de carne. Apele reziduale provenite din industria cărnii și a preparatelor din carne prezintă concentrații mari ale N și P, fapt confirmat prin valorile obținute în cazul probelor de apă reziduală provenite de la unitățile S.C. Florelia și S.C.Clara care au fost semnificativ mai mari (p<0,05; p<0,01) comparativ cu concentrațiile de N și P determinate în probele de apă reziduală provenite de la unitățile de industria a laptelui S.C. Biolact și S.C.Trinitrom. 4.2.3. Monitorizarea calității apelor reziduale evacuate după preepurare și tratare În cele ce urmează vor fi prezentate rezultatele analizelor toxicologice ale probelor de apă reziduală recoltate după preepurare și tratare pentru a certifica și evalua modul în care acestea se încadrează și respectă limitele maxime admise în ceea ce privește indicatorii de calitate a apelor reziduale evacuate în rețelele de canalizare sau în receptori, norme stabilite prin legislația în vigoare.

29

Tabel 4.19 Monitorizare de control: apă uzată din bazinul vidanjabil, S.C. BiolactS.R.L.


crt.


U.M.

I 06.07.2009

II 05.10.2009

III 11.01.2010

I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valori admise

1 CCO-Cr mg/l 620 750 540 450 420 500

2 CBO5 mg/l 340 330 450 420 400 300 3 Suspensiile totale mg/l 435 540 375 400 375 350 4 pH unități pH 8,1 7,9 8,7 9,1 8,4 6.5 – 8.5 5 Cloruri mg/l 540 480 395 350 245 400 6 Azot total mg/l 45 52 47 32 31 30 7 Fosfor total mg/l 12 10 15 9 7 5

Tabel 4.20

Monitorizare de control: apa uzată evacuată, S.C. Trinitrom S.R.L. Rezultatele analizelor fizico-chimice



U.M.

I 06.07.2009

II 05.10.2009

III 11.01.2010

I V 05.04.2010

V 05.07.2010

Valori admise

1 CCO-Cr mg/l 245 230 256 185 120 125

2 CBO5 mg/l 120 250 152 65 20 25 3 Suspensiile totale mg/l 40 51 38 41 32 35 4 pH unități pH 7,35 7,40 7,67 7,44 8,11 6.5 – 8.5

5 Cloruri mg/l 350 460 450 440 350 500

6 Azot total mg/l 24 20 21 16 9 10 7 Fosfor total mg/l 5 8 3 1,2 0,8 1

30

Tabel 4.21

Monitorizare de control: apă uzată evacuată în apele de suprafață, S.C. Florelia S.R.L. Rezultatele analizelor fizico-chimice



U.M. I

07.07.2009 II

06.10.2009 III

12.01.2010 I V

06.04.2010 V

06.07.2010

Valori admise

1 CCO-Cr mg/l 122,82 63,0 74,09 83,83 74 125

2 CBO5 mg/l 8,88 9,69 4,86 3,70 23,2 25 3 Suspensiile totale mg/l 6,60 9,82 4,64 32,06 34 35 4 pH unități pH 6,49 6,41 6,39 7,19 8,3 6.5 – 8.5 5 Cloruri mg/l 265,66 346,86 338,98 491,45 425,6 500 6 Azot total mg/l 0,36 1,42 5,33 4,39 8,4 10 7 Fosfor total mg/l 0,6 0,38 0,67 0,27 0,85 1

Tabel 4.22

Monitorizare de control: apă uzată din bazinul vidanjabil, S.C. Clara S.R.L. Rezultatele analizelor fizico-chimice



U.M. I

07.07.2009 II

06.10.2009 III

12.01.2010 I V

06.04.2010 V

06.07.2010

Valori admise

1 CCO-Cr mg/l 552 530 452 489 486 500

2 CBO5 mg/l 371 315 224 217 215 300 3 Suspensiile totale mg/l 365 374 328 313 225 350 4 pH unități pH 8,9 8,7 7,5 8,2 7,0 6.5 – 8.5 5 Cloruri mg/l 400 346 350 230 125 400 6 Azot total mg/l 6 9 15 26 16 30 7 Fosfor total mg/l 0,3 4,1 3,4 2,3 3,1 5

Datele înscrise în tabelele 4.19, 4.20, 4.22, evidențiază faptul că s-au constatat depășiri ale următorilor indicatori de calitate: CCO-Cr, CBO5, suspensii totale, azot total, fosfor total, pH și cloruri. Probele de apă uzată evacuate de la unitatea S.C. Florelia s-au încadrat în limitele maxime admise impuse pentru apele de suprafață. Astfel, stația de epurare a unității a funcționat la parametrii optimi, respectându-se condițiile de calitate ale apelor uzate (tabel 21).

CAPITOLUL V

CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBU ȚII PERSONALE

5.1. CONCLUZII GENERALE Cercetările efectuate în cadrul prezentei teze de doctorat precum și rezultatele obținute permit evidențierea următoarelor concluzii generale: 1. Monitorizarea calității igienice a apei potabile, precum și a calității apelor reziduale evacuate de acestea sunt condiții necesare și obligatorii pentru toate unitățile alimentare care produc, prelucrează, depozitează, păstrează, transportă și desfac produse alimentare. 2. Analizele toxicologice ale probelor de apă potabilă recoltate din punctele de control din cadrul unităților alimentare monitorizate, au evidențiat faptul că acestea nu au prezentat culoarea modificată și nici gust și miros particular, caracteristic unei eventuale impurificări cu substanțe poluante. 3. Analizele bacteriologice ale probelor de apă recoltate din diferitele puncte de monitorizare a calității igienice a apei au indicat faptul că, în anumite perioade de monitorizare, s-au înregistrat depășiri ale numărului total de bacterii coliforme admise conform normelor în vigoare. 4. Analiza comparativă a calității apei potabile utilizată în unitățile alimentare monitorizate a relevat faptul că, deși nu s-au depășit limitele maxime admise de standardele în vigoare, cele mai mari concentrații de nitriți și nitrați precum și cele mai mari valori ale durității apei, au prezentat unitățile alimentare alimentate cu apă provenită din sursă proprie, comparativ cu unitățile alimentare aprovizionate cu apă din sursă centrală.

32

5. Probele de apă potabilă prelevate de la unitatea alimentară aprovizionată cu apă din sursă centrală au prezentat valori ale pH-ului și ale bacteriilor coliforme semnificativ mai mari comparativ cu valorile înregistrate la unitățile alimentare a căror sursă de apă potabilă este puțul forat. 6. Datele obținute confirmă faptul că apele reziduale provenite din industria laptelui prezintă caracteristici calitative diferite față de cele generate de industria cărnii. 7. Valorile concentrațiilor în CCO-Cr, CBO5, cloruri precum și valorile pH-ului apelor reziduale provenite din industria laptelui au fost mult mai mari comparativ cu cele provenite din industria cărnii. De asemenea, apele reziduale provenite din industria cărnii și a preparatelor din carne au prezentat concentrații mari ale N și P. 5.2. CONTRIBUȚII PERSONALE

Pe baza cercetărilor întreprinse în cadrul prezentei teme s-au adus următoarele contribuții personale:

1. S-a realizat un studiu integrat al calității apei din industria alimentară în vederea certificării calității igienice a acesteia prin încadrarea în limitele admise conform normelor în vigoare. 2. Cercetarea întreprinsă se încadrează în categoria cercetărilor ‟fără intervenție” realizându-se astfel o monitorizare de control a apei potabile utilizată în industria de procesare a laptelui și a cărnii în vederea asigurării securității alimentare și garantării calității produselor finite. 3. Au fost efectuate analize detaliate ale unui complex de parametrii toxicologici și microbiologici ai apei potabile precum și s-au monitorizat din punct de vedere igienico-sanitar, caracteristicile calitative ale apelor reziduale provenite din unitățile de industrie alimentară. 4. S-a realizat o analiză comparativă evaluată statistic a calității apei potabile utilizată în unitățile alimentare monitorizate în funcție de sursa de alimentare cu apă.

33

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă 1. Ardelean, M., 2005, Metodologia elaborării tezelor de doctorat,

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Banu, C., 2002, Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura

Tehnică Bucureşti. 3. Bara, L. și C. Oneţ, 2009, Igiena alimentelor, Editura Universităţii

din Oradea. 4. Bara, V. și C. Oneţ, 2008, Ghid de igienă a unităţilor de industrie

alimentară, Editura Universităţii din Oradea. 5. Bara, V., Aurelia Oneţ, 2009, Microbiologia deșeurilor, Editura

Universităţii din Oradea. 6. Carr, R ., 2000, Public health implications of water reuse in the food

and beverage industry, Presented at the ILSI Seminar, Pretoria, South Africa.

7. Decun, M., 2007, Igiena animalelor şi a mediului, Editura Mirton, Timişoara.

8. Edberg, S. C., E.W. Rice, R.J. Karlin, and M.J. Allen, 2000, Escherichia coli: the best biological drinking water indicator for public health protection, Journal of Applied Microbiology, 88, 106S-116S.

9. Herbert, H. P. Fang, 2004, Treatment of Wastewater from a WheyProcessing Plant Using Activated Sludge and Bed(AnFB) Reactor, Thesis, Germany.

10. Hijnen, W. A. M., D.A. van Veenendaal, W.H.M. van der Speld, A. Visser, W. Hoogenboezem, and D. van der Kooij , 2000, Enumeration of faecal indicator bacteria in large volumes using in site membrane filtration to assess water treatment efficiency, Water Research, 34, 1659-1665.

11. Mănescu, S., G. Tănăsescu, S. Dumitrache, și M. Cucu, 1996, Igiena, Editura Medicală, Bucureşti.

12. McKnight, S., 2002, Issues on Water Quality and Safety, Food and Environmental Sanitation, p. 512-513.

13. Oneţ, C., 2010, Bacteriological analysis of potable water used in food industry, Analele Universități din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de industrie alimentară, vol.IX, Anul 9, Editura Universităţii din Oradea, ISSN 1583-4301.

34

14. Oneţ, C., 2010, Monitoring of hygienic quality of potable water in food industry, Analele Universități din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de industrie alimentară, vol.IX, Anul 9, Editura Universităţii din Oradea, ISSN 1583-4301.

15. Oneţ, C., 2010, Wastewater quality monitoring in meat industry, Analele Universități din Oradea, Fascicula Protecția Mediului, vol.XV, Anul 15, Editura Universităţii din Oradea, ISSN 2065-3484.

16. Oneț, C., Aurelia Oneț, 2010, Monitoring of the untreated wastewater quality produced by food industry, Natural Resources and Sustainable Development, University Of Oradea Publishing House.

17. Oneţ, C., 2011, Comparative assessement of hygiene quality of potable water used in food industry, Analele Universități din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de industrie alimentară, vol.X, Anul 10, Editura Universităţii din Oradea, ISSN 1583-4301.

18. Stănescu V., 1998, Igiena şi controlul alimentelor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

19. Stănescu V., S. Apostu, 2010, Igiena inspecția și siguranța alimentelor de origine animală, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

20. Şteţca, G., C. Laslo, și Semeniuc Cristina, 2004, Igiena unităţilor de industrie alimentară, Editura AcademicPress, Cluj-

21. *** Hotărârea Guvernului 352/2005 – Anexa 2. Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare, NTPA-002/2005.

22. *** Hotărârea Guvernului 352/2005 - Anexa 3. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2005.

23. *** International Organization for Standardization. "13.060: Water quality". Retrieved 29 February 2008.

24. *** Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile. Publicată în Monitorul Oficial 582 din 30 iunie 2004 (M. Of. 582/2004).

Documents

TezCERCETĂRI PRIVIND CALITATEA IGIENICĂ A APEI FOLOSITĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂa Doctorat