Analiza epidemiologica a morbiditatii prin rujeola in raionul Calarasi pentru anul 1979-1980

Capitolul I

Scopul:

Determinarea particularitatilor epidemiologice a morbiditatii prin

rujeola in raionul Calarasi pentru anul 1979-1980

Obiectivele:

1. Caracteristica factorilor naturali si sociali si caracteristica sanitara a

teritoriului ce au influentat morbiditatea prin rujeola in raionul Calarasi.

2. Caracteristica dinamicii morbiditatii multianuale si nivelul mediu prin

rujeola in raionul Calarasi .

3. Evaluarea indicelui morbiditatii pentru anul curent(1979).

4. Analiza morbiditatii dupa anumite semne epidimiologice.

5. Determinarea problemelor prioritare a patologiei respective in teritoriu

deservit

6. Analiza masurilor de profilaxie specifica si andiepidemice in focar

epidemic.

7. Evaluarea importantei epidimiologice si social-economice a morbiditatii

prin rujeola in teritoriul dat.

8. Formularea prognosticului dezvoltarii procesului epidemic.

9. Concluzii.

10.Elaborarea recomandarilor igienice cu scopul profilaxie primare si

masurilor andiepidemice antiepidemice.

Actualitatea temeiRujeola este o bola infectioasa acua din grupul infectilor respiratorii si

antroponoze,provocata de virusi care se transmit pe cale aerogena ,care se

caracterizeaza prin febra ,tusa,conjuctivita,rinita,eruptii cutanate macula-papuloase

si exantema specifica(petele Koplik pe mucoasa bucala)

Agentul pathogen familia Paramyxoviridae,Virusul polynosa morbilivirus.

Sensibil la actiune diferitor factori de mediu (RUV),dezinfectanti,mediu

acid,rezistent la temperature 37 grade pina la 2 ore,in picaturi de mucus la

temperature 12-15 grade citeva zile.

Sursa de infectie este omul bolnav,mai fregvent cu forme

usoare ,sterse,atipice,asimptomatice. Perioada de incubatie 7-21 zile.

Perioada de contagiozitatea :4-5 zile pina la debutul eruptilor cutanate/ 4-5

zile dupa debutul eruptilor.

Receptivitatea si imunitatea:generala,afecteaza toate grupele de virsta in

special copii pina la virsta de 7 ani.Imunitatea postinfectioasa de lunga durata.

Sezonalitate : vara-toamna

Capitolul II:

Caracteristica conditilor sanitaro-igienice a raionului Calarasi

Raionul Calarasi este situate la 50 km de capital. Raionul este amplasat in

central Moldovei in codru. Prin raion trec traseurile Chisinau-Balti,Chisinau-

Ungheni.

Raionul este agricol, se dezvolta pomicultura si viticulture. Industria nu este

dezvoltata.

Retea de asistenta medicala:

In raion functioneaza 7 spitale cu 425 paturi, inclusive spitalul rational cu 275

paturi,7 spitale satesti, 35 puncte de felcer si moasa, 2 centre ale medicilor de

familie, un sanatoriu pt bolnavi cu afectiuni ale aparatului dupa proect tip, restul

nu. Policlinica raionala e prevazuta pentru 500vizite/zi.

Pentru spitalizarea bolnavilor infectiosi functioneaza sectia de boli infectioase

cu 40 paturi

Obiecte alimentare:

In Raion functioneaza 17 brutarii si o sectie de patiserie. Starea sanitaro-

igienica la 7 din ele este nesatifacatoare .In 2 din ele nu sunt create conditii pentru

respectarea igienei personale. In sectia de patiserie ativeaza 7 persoane. Sectia e

racordata la reteaua centrala pentru aprovizionare cu apa si sisem de canalizae.

In raion deasemenea functioneaza o fabrica de lapte ,amplasata in cladire

veche.Teritoriul fabricii nu e salubrizat. Sunt 24 de ferme de vaci.

Sectia de mezeluri functioneaza in cladire construita dupa proiect –tip.

Aprovizionarea cu apa cit si cu incalzire este centralizat.

Numarul cantinelor in raion constitue 30, iar numarul total de locuri -1980.

Din ele in conditii nesatisfacatoare sunt 12. La 2 cantine si un buffet nu este

instalat utilaj frigorific.18 cantine functioneaza in cladiri dupa proect –tip si sunt

asigurate cu apa si sistem de canalizare. Laptele se adduce in bidoane de la fabrica.

Sistemul de invatamint

In total in raion functioneaza 50 institutii de copii, 13 sunt amplasate in cladiri

dupa proiect - tip. Numarul de locuri constitue 4435, insa la moment sunt

fregventatea de 5090 de copii. Asadar, institutile prescolare sunt suprasolicitate.

Toate institutile prescolare sunt asigurate cu produse alimentare centralizat

prin unicul magazine specializat. Pentru transportarea produselor alimentare cu

masini specializate sunt asigurate doar 2-3, celelalt cu transport de ocazii, 3

institutii sunt asigurate cu apa calda. Altele sunt asigurate numai cu aparate

instalatii sau recipient pentru incalzirea apei, iar 18 din ele nu dispun de aparate

frigorifice suficient, iar 7 - din ele total inerte.

CAPITOLUL III

3.1Analiza dinamicii multianuale a morbiditatii prin rujeola in raionul Calarasi pentru anii 1971-1979

Morbiditatea prin Rujeola pentru anii 1971-1979 Tabelul.3.1

Anii Total

Indicii 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979Total cazuri 211 298 287 48 26 104 1035 145 189 2343Numarul total de populatie

118800 110900 108435 105045 99643 98732 90114 89681 90108

Indicele intensiv%00

17,76 26,87 26,46 4,56 2,60 10,53 114,85 16,16 20,97 26.74

Indicele demonstrativ %(din incidenta)

100 151,29 148,98 25,67 14,63 59,29 646,67 90,99 118,07

Indicele demonstrativ %(din val. Abs.)

100 141,23 136,01 22,74 12,32 49,28 490,52 68,72 89,57

Indicele intensiv = (numarul total de cazuri/numarul total de populatie) x 10.000

Incidenta pentru anul 1971:

x= 211118800x 10.000=17.76%oo

Incidenta pentru anul 1972:

x ¿ 298110900

x 10.000=26.87%oo

1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 19790

20

40

60

80

100

120

140

0

100

200

300

400

500

600

700

17.7626.87 26.46

4.56 2.610.53

114.85

16.16 20.97

indicele demonstrativ Incidenta Linear (Incidenta)

MEDIA

indi

cele

inte

nsiv

la

1000

0

indi

cele

dem

onst

rativ

Figura 3.1 Dinamica morbiditatii prin rujeola in anii 1971-1979

Concluzie:

Conform datelor analizate pe anii 1971 -1980, observam ca intre anii 1971-

1976 nivelul morbiditatii este mai jos fata de medie pe aceshti ani, care constitue

26.74%₀. In anul 1977 a avut loc o eruptie cu incidenta de 114.85%₀. Dupa anul

1977 are loc scaderea incidente spre anul 1980 sub valorile mediei.

Determinarea tendintei morbiditatii prin Rujeola

Tabelul 3.2

Anii X Indicele intensive(y)

XY X² Tendinta

1971 -4 17,76 -71,04 16 15,871972 -3 26,87 -80,61 9 18,591973 -2 26,46 -52,93 4 21,311974 -1 4,56 -4,56 1 24,031975 0 2,6 0 0 26,751976 1 10,53 10,53 1 29,471977 2 114,85 229,7 4 32,191978 3 16,16 48,48 9 34,911979 4 20,97 83,88 16 37,63Ʃn=9 0 240,8 163,5 60

A₀=Ʃ yn =240

9 =26.75

A₁=Ʃ xyƩ x ²

=163.560 =2.72

y₁=A₀ (A⁺ ₁× X)=26.75+(2.72×(-4))=15.87

Y²=26.75+(2.72+(-3))=18.59

1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 19790

20

40

60

80

100

120

140

17.76

26.87 26.46

4.56 2.610.53

114.85

16.1620.97

Indicele intensiv

Tendinta

Figura 3.2 Tendita morbiditatii prin Rujeola pentru anii 1971-1979

CONCLUZIE:

Am constatat ca morbiditatea cu rujeola pentru anii 1971-1979 are o

periodicitate neuniforma de 3-4 ani, cu o crestere intre anii 1971-1973 de 8.7%₀₀,

apoi cu o scadere usoara intre anii 1974-1976 de 7.23%₀₀.In anul 1977 avind loc o

eruptie epidemica fata de medie cu 88.11 %₀₀ si fata de primul ani cu 97.09%₀₀ ,

dupa care a avut tendinta de scadere catre anii 1979 cu 3.21%₀₀ fata de primul an

si cu 5.77%₀₀ fata de medie.

Capitolul IV

Distributia morbiditatii prin rujeola pe lunile anului in perioda (1979-1980)

Tabelul 4.1

Indicii TOTAL

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1979 abs 8 5 12 7 16 58 29 19 11 14 7 3 189

% 4.23 2.64 6.34 3.70 8.46 30.68 15.34 10.05 5.82 7.40 3.70 1.581980 abs 15 25 137 182 139 124 42 13 6 4 7 9 703

% 2.13 3.55 19.48 25.88 19.77 17.63 5.97 1.84 0.85 0.56 0.99 1.28

media 11.5 15 74.5 94.5 77.5 91 35.5 16 8.5 9 7 6

l ll lll IV V VI VII VIII IX X XI XII0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

11.515

74.5

94.5

77.5

91

35.5

16

8.5 9 7 6

Fig. 4.1Dinamica anuala a morbiditatii prin rujeola in raionul Calarasi, anii (1979-1980)

lll

lll

lll

lll

VlVll

VIII

IX

X

XI

XII

0

50

100

mediamedia m

Fig.4.2Sezonalitatea morbiditatii prin rujeola in anii 1979-1980(diagram polara)

Coeficientul de sezonalitate=(numarul de cazuri in lunile de crestere/media numarului de cazuri pe an)×100%

Coef.de sez.=338446 ×100%=86.99%

Indicele sezonier=numarul de cazuri in lunile de crestere/numarul de cazuri in lunile de descrestere

Indicele sezonier= 338108.5=32.19

Concluzie: Analizind dinamica anuala a morbiditatii prin rujeola (1979-

1980), am observat ca are tendita de crestere din luna februarie pina in luna iulie.

Inceputul sezonalitatii incepe pe data de 10 februarie, picul fiind la 3 aprilie si

sezonalitate coboara pe data de 2 iulie.Astfel sezonalitate constituie 4 luni si 20 de

zile, din an raminind 7 luni si 10 zile.Diferenta din cea mai mare valoare si cea

mai mica este 59.Indicele sezonalitatii pentru aceasta perioada este egal cu cu

7,18.Coeficientul de sezanalitatea este egal cu 86.99.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII0

5

10

15

20

25

30

35

1979-1980

1979-1980

Fig.4.3 Dinamica anuala a morbiditatii prin rujeola pe anii 1979-1980 in raionul Calarasi

Indicele extensive= nuarul absolul decazuri pe lunanumarul absolut total de cazuri pe anx 100%

Indicele extensive= 8189x100%=4,23%

Indicele extensive= 5189x100%=2,64%

Fig.4.4 Repartizarea cazurilor de rujeola pe lunile anilor 1979 in raionul Calarasi

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

0

5

10

Ri=R ₀√a₀x√ai, unde

Ri-raza sectorului

R₀-raza cercului=3 cm

a₀-indicele mediu lunar

a-indicele morbiditatiipentru fiecare luna in parte

Ri=3

√15.75 X√8=2.11

Ri=3

√15.75 X√5=1.67

Concluzie:Analizind repartizarea cazurilol de rujeola pe lunile anului 1979

am determinat ca in luna inie si iulie se inregistreaza cele mai multe cazuri de

inbolnaviri prin rujeola.

Fig.4.5 Repartizarea cazurilor de rujeola pe lunile anului 1980 in raionul Calarasi

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

0

5

10

Concluzie:Analizind repartizarea cazurilor de rujeola pe lunile anului 1980

in raionul Calarasi am costatat ca cele mai multe cazuri se inregistreaza in lunile

martie, aprile ,mai, iunie, iulie.

CAPITOLUL V

Distributia morbiditatii dupa virsta prin rujeola pe anii 1978-1979 in raionul Calarasi

Distribuirea morbiditatii dupa contigentele de virsta prin rujeola pe anii 1978-1979 in raionul Calarasi

Tabelul 5.1

Nr.ord

Virsta ANII1978 1979

Nr.populatiei

Nr.caz La 10000populatie

Nr.populatiei Nr.caz

La 10000populatie

1 0-12ani 1302 30 230.41 1232 31 251.622 1 an 1915 31 161.87 1917 35 182.573 2 ani 1633 25 153.09 1635 36 220.184 3-6 ani 6805 20 29.39 6802 30 44.105 7-10 ani 6980 17 24.35 6985 20 28.636 11-14

ani7070 12 16.97 7058 20 28.33

7 15-19 ani

14230 10 7.02 14235 17 11.94

Total 39935 145 89.01 39864 189 109.62

0-12 luni 1 an 2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-19 ani 0

50

100

150

200

250

300

230.41

161.87153.09

29.39 24.35 16.977.02

251.62

182.57

220.18

44.128.63 28.33

11.94

99.31

19781979media

Figura 5.1 Dinamica morbiditati dupa contingentele de virsta in anii 1978-1979 in raionul Calarasi

CONCLUZIE: Analizind dinamica morbiditatii dupa contingentele de

virsta in anii 1978-1979,am observat ca cea mai mare incidenta se atesta in

grupele de virsta 0-12 luni cu incidenta de 251.62 %₀₀, cu usoara scadere la virsta

de 1 an de 182.57 %₀₀ , apoi cu o crestere la virsta de 2 ani de 220, 18%₀₀.Catre

virsta 19 ani incideta scade semnificativ la 11.94%₀₀. Penru anii studiati se

apreciaza o medie de 99,31 %₀₀.

In urma studierii graficului se determina ca frecventa imbolnavirilor de

rujeola este la virsta de 0-2 ani este mai mare, deoarece ei nu au imunitate la

maladii respectiva,iar receptivitatea este mare.

Capitolul VI

Analiza masurilor de profilaxie si antiepidemice

Distribuirea morbiditatii prin rujeola printre vaccinati si nevaccinati in raionul

Calarasi , anul 1980.

Tabelul 6.1

Morbiditatea prin vaccinati Morbiditatea prin nevaccinati Morbiditatea printre fostii bolnavi

Nr.copiilor

Nr.bolnavilor

Nr.bolnavilorLa 1000 copii

Nr.copiinevaccinati

Nr.imbolnavirilor

Morbiditatea la 1000 copii

Nr.celorCare aufost bolnavi

Nr.bolnavilor

Nr.bolnavilor l 1000 copii

23016 367 15.94 688 175 254.3 1750 6 3.42

Figura 6.1Distribuirea morbiditatii prin rujeola printre vaccinati si nevaccinati in raionul Calarasi , anul 1980.

Morbiditatea prin vaccinati

Morbiditatea prin nevaccinati

Morbiditatea prin fostii bolnavi

0

50

100

150

200

250

300

15.94

254.3

3.42

Nr.bolnavilor la 1000 copii

Concluzie : In urma studierii graficului ce reprezinta distribuirea morbiditatii prin

rujeola printre vaccinati si nevaccinati am observat ca in raionul Calarasi in 1980

morbiditatea prin nevaccinati este de 254.3 %₀₀,iar printre nevaccinati este de

15,94%₀₀ si morbiditatea prin fostii bolnavi de 3.42%₀₀. Astfel incideta

morbiditati ditre cei nevaccinati si vaccinati este de 15.95 ori mai mare.

Morbiditatea prin rujeola la contactantii din raionul Calarasi, anul 1980 Tabel.6.2

Vaccinati Nevaccinati

Au contactat

Din ei s-au imbolnavit Au contactat

Din ei s-au mbolnavit

abs La 1000 % abs La 1000 %10970 55 5.01 3.53 351 48 138.7 96.46

3,53%

96,46%

Indicele extensiv

VaccinatiNevaccinati

Figura 6.2 Morbiditatea prin rujeola la contactantii din raionul Calarasi, anul 1980

Concluzie: Studiind graficul morbiditatii prin rujeola la cantactantii din raionul

Calarasi in anul 1980 am constatat ca morbidiatea este mai mare printre cei sint

contactactanti nevaccinati cu bolnavii de rujeola, fiind de 96.46 %₀, iar la cei care

au fost in contact cu bolnavii de rujeola dar au fost vaccinati este de 3.53 %₀.

Morbiditaea prin rujeola printre vaccinati dupa vechimea vaccinarii in raionul Calarasi(1980)

Tabelul 6.3

iIndici

Vechimea vaccinarii (zile) Total

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15Abs 33 27 22 21 32 25 26 45 54 32 14 9 9 7 3 359% 9.2

07.52

6.12

5.84

8.91

7.00

7.24

12.53

15.04

8.91

3.90

2.5

2.5

1.94

0.85

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 150

2

4

6

8

10

12

14

16

indicele extensiv (%)

Figura 6.3 Morbiditaea prin rujeola printre vaccinati dupa vechimea vaccinarii in raionul Calarasi(1980)

Concluzii: In urma analizei graficului de distribuire a morbiditatii prin

rujeola printre vaccinati dupa vechimea vaccinarii in raionul Calarasi (1980) am

obsvervat ca in urma vaccinarii incepe sa se instaleze o imunitate postvaccinala in

ziua a 11 si receptivitate incepe sa scada care reduce riscul imbolnavirii prin

rujeola.

Capitolul VII

Formularea prognosticului dezvoltarii procesului epidemic prin rujeola pentru urmatorul an (1980)

Stabilirea prognosticului dezvoltarii procesului epidemic prin rujeola pentru

urmatorul an (1980) Tabelul 7.1

Anii

X Indicele intensive(y)

XY X² Tendinta Ireal -Iteoretic

1971 -4 17,76 -71,04 16 15,87 1.891972 -3 26,87 -80,61 9 18,59 8.271973 -2 26,46 -52,93 4 21,31 5.161974 -1 4,56 -4,56 1 24,03 -19.471975 0 2,6 0 0 26,75 -24.151976 1 10,53 10,53 1 29,47 -18.941977 2 114,85 229,7 4 32,19 82.661978 3 16,16 48,48 9 34,91 -18.751979 4 20,97 83,88 16 37,63 -16.69Ʃn=9 0 240,8 163,5 60 ƩΔ+=98

ƩΔ-=98

Imed= Indicele intensivƩn

=240.89 =26.7

B=ƩxyƩ x2

163.560 =2.72

Iprog(anul 1980)=Imed+BX=26.7+(2.72x9)=51.18%₀₀

Iprog(max)=51.18%₀₀+10.88=62.06%₀₀

Iprog(min)=51.18%₀₀-10.88=40.29%₀₀

1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 19800

20

40

60

80

100

120

140

17.76

26.87 26.46

4.56 2.610.53

114.85

16.1620.97

0

Indicele intensiv

Tendinta

Figura 7.1 Dinamica prognosticului morbiditatii prin rujeola pentru urmatorul an (1980)

Concluzie:Conform datelor analizate am stabilit ca prognostigul morbiditatii prin

rujeola pentru urmatorul an este nefavorabil, avind tendinta de a creste.

Capitolul VIII

Determinarea problemelor prioritare a maladii prin rujeola in raionul Calarasi in anii 1971-1980

Facind analiza cazurilor de imbolnaviri prin rujeola in raionul Calarasiin anii

1971-1980 am determinat urmatoarele probleme :

1. Morbiditate printre copii nevaccinati este mai mare decit printre cei

vaccinati cauza fiind nivelul scazut de acoperire cu vaccin ROR.

2. In raion sunt 50 institutii de copii avind numarul de locuri 4435,insa la

moment sunt fregventate de 5090 copii,asadar institutile prescolare sunt

suprasolicitate ceia ce sporeste riscul de contact si infectare si raspindire.

3. In raion sunt 30 cantine cu numar total de locuri- 1980,dintre care 12 cantine

au conditii nesatisfacatoare,ceia ce poate fi la fel un factor de raspindire in

anumite conditii a maladiei.

4. In raionul Calarasi functioneaza 17 brutarii ,dintre care la 7 din ele conditile

sunt nesatisfacatoare,nu se respecta igiena personala,si o persoana fiind

bolnava cu usurinta poate sa infecteze si ceilalti lucratori

Capitolul IX

Evaluare importantei epidemiologice si social –economice

Raionul Calarasi este situat la 50 km de la capitala, este amplasat in centrul

Moldovei, avind o asezare confortabila fata de principalele traseuri nationale.

Raionul ese agricol, se dezvolta pomicultura si viticultura. Industria nu este

dezvoltata. Reese ca raionul se bazeaza doar pe agricultura si nivelul industriei

fiind scazut duce la reducerea nivelului social-economic a populatiei. Conditile de

trai sunt medii, analizind ca scolile sunt suprasolicitatea, cantinele au conditii

nesatisfacatoare, in brutarii nu se respecta igiena personala,nivelul de acoperire cu

vaccinuri fiind la fel o problema prioritara. Acestea prezinta o serie de factori care

duc la sporirea riscului de imbolnavire si raspindire a maladiei prin rujeola.

Capitolul X

Concluzie generala:

Efectuind analiza epidemiologica a morbiditatii prin rujeola in raionul

Calarasi pentru anul 1971-1980 am obtinut urmatoarele :

1. Ca morbiditatea cu rujeola pentru anii 1971-1979 are o periodicitate

neuniforma de 3-4 ani, cu o crestere intre anii 1971-1973 de 8.7%₀₀, apoi

cu o scadere usoara intre anii 1974-1976 de 7.23%₀₀.In anul 1977 avind loc

o eruptie epidemica fata de medie cu 88.11 %₀₀ si fata de primul ani cu

97.09%₀₀ , dupa care a avut tendinta de scadere catre anii 1979 cu 3.21%₀₀

fata de primul an si cu 5.77%₀₀ fata de medie.

2. Sezonalitatea medie prin maladia de rujeola se inregistreaza din luna

februarie pina in luna iulie,cu o sezonalitate de 4 luni si 21 zile .

3. Maladia se inregistreaza mai des la contigentul de virsta cuprins intre 0-2 ani

deoarece ei au o receptivitate mai mare si o imunitate mai scazuta fata de

maladia data.

4. Cercetind contigentele de personae vaccinate si nevaccinata am ajuns la

concluzia ca incideta morbiditatii este de 15.95 de ori mai mare la cei

nevaccinati fata de cei vaccinati.

5. Morbiditatea prin rujeola este mai mare la contactatii nevaccinati decit la cei

vaccinati de 27.32 ori.

6. Conform studiului in urma vaccinarii cu vaccinul ROR imunitatea

postvaccinala se instaleaza din ziua a saptea.

Capitolul XI

ELABORAREA PLANULUI DE MASURI DE PROFILAXIE SI ANTIEPIDEMICE

Planul de masuri impotriva rujeolei in raionul Calarasi

Tabel 8.1

Denumirea masurilor Termen de executare

Executorul Controlul

1.Masuri orientate la neutralizarea sursei de invazie.:-Depistarea precoce a bolnavilor si izolarea lor

PermanentAs.medicala a institutie ,med .de familie

Medicul epidemiolog

-Declararea cazurilor de urgenta la CSP teritoriale

Permanent Med.de familie Medicul epidemiolog

-Evidenta contactilor si supravegherea lor

Permanent As.medicala a instititiei ,med.defamilie

Medicul epidemiolog

-Vizitarea focarului de un lucrator medical

Timp de21 zile Med.de familie Medicul epidemiolog

-Administrarea persoanelor vaccinate cu 6 luni in urma a unei doze suplimentare de vaccine ROR in primele 72 ore ,de la depistarea bolnavului.

Minimum o data la 3-4 zile

As.medicala a institutie ,med.de familie

Medicul epidemiolog

-Copii contactati vaccinati de la virsta de 10luni.

In primele 72 ore de la depistarae bolnavului

As.medicala a institutie ,med.de familie

Medicul epidemiolog

2.Masuri orentatea la mecanizmul de transmitere:-In incaperi se practica curatenia curenta si aerisirea

Permanent As.medicala a institutiei.Familia

Medicul epidemiolog

-Respectarea regulilor sanitaro-igienice si a regimului antiepidemic.

Permanent As.medicala a institutiei.Seful institutiei.Familia

Medicul epidemiolog

3.Masuri de ordin general:-Informarea populatiei despre caile de transmitere a rujeolei si metodele de protective.

Permanent Lucratorii medicali,medical epidemiolog

Medicul epidemiolog

4.Masuri indreptatea catre receptivitatea populatiei-Vaccinarea opulatiei cu vaccine ROR la virsta de 12 luni,6-7 ani si la 41-15 ani

Permanent Medicul de familie,as.medicala a institutiei.

Medicul epidemiolog

Capitolul:XII

Recomandari:

Acoperirea populatiei cu vaccin atit cit este necesar.

Informarea populatiei cum se transmite rujeola,riscurile,cum sa se protejeze.

Respectarea regimului sanitaro-epidemiologic.

Respectarea igienei personale.

In caz de proces epidemic evitarea locurilor aglomerate.

Pregatirea cadrelor medicale din teritoriu ,perfectionarea lor.

Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie ,,Nicolae Testemitanu,,

Catedra de epidemiologie

Teză de curs

,,Analiza epidemiologică a morbidității prin rujeolă în raionul Călărași pentru anul 1979-

1980”

Conducator științific:conferențiar universitar Paraschiv Angela

Au realizat: studenții gr.P 1003

Bargan Veronica

Muntean Liudmila

Chișinău 2015

CUPRINS

Capitolul I……………………….…….Scopul ,sarcinile, actualiatatea temei

Capitolul II….Caracteristica conditilor sanitaro-igienice a raionului Calarasi

Capitolul III……Analiza dinamicii multianuale a morbiditatii prin rujeola in

raionul Calarasi pentru anii 1971-1979

Capitolul IV……………….Distributia morbiditatii prin rujeola pe lunile anului

in perioda (1979-1980)

Capitolul V…………….Distributia morbiditatii dupa virsta prin rujeola pe anii

1978-1979 in raionul Calarasi

Capitolul VI…………….……..Analiza masurilor de profilaxie si antiepidemice

Capitolul VII………………...Formularea prognosticului dezvoltarii procesului

epidemic prin rujeola pentru urmatorul an (1980)

Capitolul VIII……………..Determinarea problemelor prioritare a maladii prin

rujeola in raionul Calarasi in anii 1971-

1980

Capitolul IX…….…..Evaluare importantei epidemiologice si social –economice

Capitolul X……………………..Concluzie generala

Capitolul XI………Elaborarea planului de masari de profilaxie si antiepidemice

Capitolul XII………………………….Recomandari