MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Admis la susţinere

Decanul facultăţii, dr. conf.

Socolov Vasile ___________

FACULTATEA BIOMEDICINĂ ŞI ECOLOGIE

CATEDRA MEDICINA PREVENTIVĂ ŞI ECOLOGIE

TEZĂ DE LICENŢĂ

BIOMASA CA SURSĂ DE ENERGIE REGENERABILĂ

Conducătorul ştiinţific:

conferenţiar, profesor universitar

Gumovschi Andrei

Autor: Roşca Mariana

Studentul anului III, specialitatea Ecologie

CHIŞINĂU 2013

CUPRINS

Întroducere………………………………………………..……….3

1.Biomasa ca sursă de energie regenarabilă………………….. 5

1.1. Ce reprezintă biomasa,noţiuni generale:biomasa,bioenergia şi

biocombustibilii……………………………………………………..

1.2. Caracteristicile generale ale biomasei din agricultură…………….…15

1.3. Sursele,clasele şi formele de biomasă……………………………..…18

2.Potenţialul resurselor de biomasă din agricultură şi din localităţi…………

2.1.Avantajele utilizării biomasei în scopuri energetic……………………

2.2.Domeniile de aplicare a biomasei pentru asigurarea energetică…………..

2.3. Experienţa utilizării biomasei în scopuri energetic în lume şi în Moldova.

Concluzii şi recomandări……………………………………………………….

Bibliografie…………………………………………………………………….

Anexe…………………………………………………………………………..

ÎNTRODUCERE

Criza mondială de energie din ultimul timp impune necesitatea obţinerii

combustibililor “pe cale naturală”,deci înlocuirea combustibililor

convenţionali,fosili cu cei obţinuţi din surse regenerabile,adică dintr-o materie

primă care poate fi refăcută permanent.O sursă permanent de materie energetic o

reprezintă plantele care conţin glucide sau poliglucide ce înmagazinează

energie.Resursele de biomasă care pot fi folosite pentru producerea de energie sunt

diverse.Ele reprezintă reziduuri (deşeuri) primare,secundare şi terţiare,şi biomasa

care este special cultivată în scopuri energetice.Termenul de biomasă se aplică

masei de substanţă generată de dezvoltarea organismelor vii,fie

microoarganisme,plante sau animale.Termenul include,de asemenea,produse

agricole,deşeuri rezultate din agricultură sau de la prelucrarea recoltei

agricole,inclusiv paiele de cereale,resturile de la producerea

zahărului,amidonului,berii,etc.Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de

energie primară,iar pentru trei sferturi din populaţia globului din ţările în curs de

dezvoltare acestea reprezintă cea mai important sursă de energie.În

UniuneaEuropeană se preconizează crearea a peste 300.000 de noi locuri de muncă

în mediul rural,tocmai prin exploatarea biomasei.În prezent,în această arie,4% din

necesarul de energie este asigurat din biomasă.Agenţia Internaţională pentru

Energie estimează ca în Europa,resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani,cele

de gaze naturale în 60 de ani,iar cele de cărbune în 200 de ani,lucru care s-ar

traduce prin faptul că,peste aproximativ 20 de ani,Europa va fi nevoităsă importe

70 la sută din necesarul de energie.Ca urmare,statele uniunii au fost nevoite să

purceadă la utilizarea surselor regenerabile.S-a pus sarcina ca,până în anul

2020,205 din consumul de energie al statelor comunitare să fie asigurat sin surse

regenerabile.Biomasa este una din cele mai importante resurse regenerabile de

energie ale prezentului,precum şi a viitorului,datorită marelui său potenţial şi

diferitelor beneficii oferite pe plan social şi ecologic.Biomasa este,de

fapt,disponibilă pentru utilizare peste tot în lume.Costul eccesibil şi caracterul său

neutru vis-à-vis de emisiile de gaze cu efect de seră din biomasă o resursă

energetic promiţătoare în multe ţări,inclusive în ţara noastră.Republica

Moldova,fiind o ţară preponderant agrară,practice nu dispune de surse energetic

proprii astfel,98% din energia necesară este acoperită pe contul importului

agenţilor energetic.Prin urmare,problema utilizării surselor de energie

renovabile(SER) a fost şi rămîne foarte actual.Ea deţine un potenţial important de

biomasă,valorificarea căruia ar duce o largă contribuţie la dezvoltarea rurală şi

implementarea sistemelor durabile de alimentare cu căldură,energie electric şi

carburanţi pentru mijloacele de transport.În acest context rolul statului este de a

promova o politică integră de mediu şi de energie,cu un triplu obiectiv-de limitare

a vulnerabilităţii ţării faţă de importul de resurse primare de energie,de asigurare a

creşterii economice şi de combatere a schimbărilor climaterice.Promovarea

biomasei ca sursă de energie este o prioritate a politicilor naţionale

economice,energetic şi de mediu.Adoptarea în anul 2007 a Legii energiei

regenerabile implică un angajament ambiţios al Republicii Moldova în producerea

energiei electrice şi termice,precum şi a carburanţilor din surse regenerabile şi,în

special,din biomasă.Surse de energie regerabilă din deşeuri agricole déjà se

utilizează ca urmare a realizării proiectelor MDN finanţare de Banca

Mondială,Fondul Ecologic Global şi Givernul Republicii Moldova,implementate

în localităţiile rurale pentru încălzirea obiectelor de menire social (s.Chircăieşti

raionl Sîngerei,s.Antoneşti raionul Ştefan-Vodă,s.Taracla raionul

Căuşeni,s.Viişoara raionul Glodeni, s.Bogheni raionul Ungheni,s.Burlăneşti

raionul Edineţ, s.Volintiri raionul Ştefan-Vodă etc.).

1 BIOMASA CA SURSĂ DE ENERGIE REGENRABILĂ

1.1.Noţiuni generale:biomasa,bioenergia şi biocombustibilii

Biomasa reprezintă,în primul rînd,materia vegetală,rezultată în urma procesului

de fotosinteză-sau componentul vegetal al Naturii.Ca urmare a creşterii

preţurilor la combustibilii fosili şi necesităţii reducerii emisieilor de gaze cu

efect de seră,termenul de biomasă a căpătat un nou sens,acceptat practic în

toată lumea.Biomasa nu înseamnă doar materia organică provenită de la

procesele de creştere a plantelor agricole şi din sivicultură.Astăzi biomasa este

un termen generic care se referă la orice materie organică de origine vegetală

şi/sau animal,disponibilă şi regenerabilă prin procese naturale sau ca

produs/subprodus al unei activităţi umane.Biomasa include totalitatea

produselor,subproduselor şi deşeurilor organice vegetale şi animale provenite

din următoarele sectoare:sivicultură (lemn şi deşeuri din lemn),agricultură

(plante şi reziduuri agricole,plante cultivate în scopuri energetice),zootehnia

(deşeuri animaliere),industriile prelucrătoare (agro-alimentară,de cherestea şi

mobilă etc.),gospodăria comunală (deşeurile solide şi lichide).

Figura 1. UE.Producerea de electricitate din resurse regenerabile.

Biomasa conţine energie chimică stocată,care derivă din energia solară.În mare

parte,biomasa include plante vii şi moarte,care prin procesul de fotosinteză au

stocat energie solară sub forma unor compuşi chimici care constituie însăşi planta

sau rezerva înmagazinată în seminţe,necesară germinării.Biomasa-una dintre cele

mai valoroase şi diversificate resurse de pe Pământ.Ea ca materie de origine

vegetală şi animală ne asigură cu hrană,căldură,materiale de

construcţie,hîrtie,ţesături,medicamente şi substanţe chimice.Conform Deciziei

Comitetului Executiv al Mecanismului Dezvoltării Nepoluante de pe lângă

Protocolul de la Kyoto biomasa este considerată regenerabilă doar cînd cel puţin

una din următoarele cinci condiţii este satisfăcută (CDM EB23):

Biomasa provine din zone împădurite;

Biomasa este un material lemons provenit de pe terenuri arabile şi/sau

fâneţe;

Biomasa este un material nelemnos provenit de pe terenuri arabile şi/sau

fâneţe;

Biomasa reprezintă reziduuri de origine biologic (reziduuri de biomasă);

Biomasă este fracţiunea nefosilă a deşeurilor municipal sau industriale;

Dacă nici una dintre aceste condiţii nu este satisfăcută,biomasa este considerată

neregenerabilă.

Bioenergia este un alt termen generic care se referă la energia chimică

înmagazinată în biomasă şi posibil a fi valorificată,sau la energy produsă din

biomasă în urma unui process de conversie;arderea biomasei este doar unul dintre

aceste procese.Tehnologiile modern permit transformarea bomasei în

biocombustibilii folosiţi la încălzirea încăperilor,producerea energiei electrice şi

în transport.Biocombustibilii,îngeneral,reprezintă orice tip de combustibil ce

rezultă din biomasă în urma unui proces de prelucrare sau conversie a ei.Ei sunt

biocarburanţii pentru transport-sub formă lichidă sau gazoasă,produşi din

biomasă.

1.2. Caracteristicile generale ale biomasei din agricultură

Principlele sectoare de furnizare a biomasei şi tipurile de biomasă:

Agricultura şi industria agroalimentară.

Produse agricole:grăunţe,seminţe,păstăi,fructe,rădăcini.

Deşeuri agricole:paie de la cereal;tulpini şi ciocălăi de porumb;tulpini

de floarea-soarelui;corzi de viţă de vie;ramuri şi frunze din livezi,coji.

Deşeuri agroalimentare.

Deşeuri de plante industriale.

Zootehnia

Deşeuri animaliere.

Sivicultură şi industria de prelucrare a lemnului.

Păduri şi plantaţii forestiere:copaci întregi-foioase,conifer,tufări,păduri

amestecate;trunchi întreg-foioase,conifer,păduri amestecate;deşeuri de la

prelucrarea lemnului-proaspete sau verzi,uscate,amestecuri;buturugi-

foioase,conifer,tufari,păduri amestecate,scoarţa (de la operaţiile de

prelucrare);biomasa forestieră provenită în urma managementului

landşaftului.

Reziduuri rezultate din procesele industrial de prelucrare a

cherestelei:reziduuri de lemn-fără scoarţă,cu scoarţă scoarţa (de la

operaţiile de prelucrare),amestecuri;

Reziduuri fibroase de la industria celulozei şi hârtiei;reziduuri fibroase

netratate chimic.

Gospodăria comunală

Deşeuri menajere solide şi lichide;

Deşeuri organice provenite din procese industrial.

Tabelul 1

Puterea calorică a unor combustibilii solizi obtinuţi din biomasă

BiomasaPuterea caloric superioară raportată la starea

anhidră,kj/kg

Tulpini de lucernă (trifoi) 18 400

Coji de migdale 19 400

Coji de alone de pământ 15 700-20 000

Coji,seminţe de floarea-soarelui 16 120

Tulpini de floarea soarelui 21 800

Coji de nuci 21 100

Bălegar 14 800

Deşeuri vegetale 12 600

Paie de grâu 17 200-18 900

Lemn 15 500

Tulpini de porumb 15 700-16 200

Ştiuleti de porumb 17 400

Tulpini de tutun (7% umiditate) 16 400

Coarda de viţă de vie (7% umiditate) 16 500

Ramuri de măr (7% umiditate) 15 800

1.3 Potenţialul resurselor de biomasă din agicultură şi din localităţi

Ţara noastră nu dispune de oarecare surse energetic esenţiale fosile ca gazul

natural,cărbune.Pntru Moldova biomasa este sursa principal şi extreme de

important pentru obţinerea energiei renovabile,care va contribui substanţial la

majorarea securităţii energetic a ţării.Principalele surse de biomasă sunt:

produsele şi deşeurile agricole,

lemnul şi deşeurile rezultate de la prelucrarea lui,

ulturile cu destinaţie energetic,

deşeurile menajere şi organice provenite din produse industrial.

Anual în agricultura Moldovei biomasa,care reprezintă principala SER(sursă

regenarbilă de energie) se cultivă pe 1839,7 mii ha terenuri arabile,153,6 mii ha vii

şi 141,5 mii ha livezi,ceea ce constituie 1,1-1,2 mln.tone,sau 4,8

mln.MW/h.Produsele cerealiere cultivate constituie cca.3,3 mln.tone.

Cercetările monografice demonstrează că potenţialul energetic al resturilor

vegetale din fitotehnie constituie 96 Pj/an(tab.2).

Este bines ă ţinem cont de recomandări privind utilizarea resturilor vegetale pentru

menţinerea fertilităţii solului.Actualmente lipsesc recomandări concrete primind

minimul de resturi vegetale necesare pentru menţinerea fertilităţii.Din practica

ţărilor dezvoltate se poate deduce că 75% din resturile tocate nemijlocit pe cîmpuri

sau utilizate în sectorul zootehnic şi întoarse ca îngrăşăminte organice sunt

suficiente pentru menţinerea fertilităţii solului.Prin urmare,25% din resturile

obţinute diin fitotehnie pot fi utilizate în scopuri energetic.Aşadar,la prima etapă

necesităţile anuale ale ţării în surse energetic primare pot fi acoperite în proporţie

de 25% cu resturi vegetale din fitotehnie.Adăugînd şi biomasa din sivicultură

(ramuri de livezi,vii),întreprinderi industrial,comunale (resturi,deşeuri),cota

minimă a biomasei în balanţa energetic a ţării va alcătui peste 35%.

Comform studiilor efectuate de compania austriacă Austrian Global Environment

Consultgant Trust Fund,volumul biomasei deja utilizate în Moldova constituie cca

65 6000 mii tone/an (2.161.000MWH),cre satisfac necesităţile energetic ale ţării în

proporţie de 8%,iar rezervele suplimentare de biomasă pentru scopuri energetic

sunt de cca 628 000 tone/an,corespunzând unui total de 2 399 000 MWh/an.Aceste

reserve suplimentare pot fi utilizate prin implementarea unor metode de colectare

mai eficiente,a unor tehnologii performante de procesare şi conversie a

biomasei.Dezvoltarea sectorului agricol şi silvic (se prevede majorarea cu 35% a

suprafeţelor împădurite pe terenurile ertodate şi de pantă) va asigura o creştere a

productivităţii culturilor din fitotehnie,pomicultură,viticultură,nucicultură şi

silvicultură va asigura o creştere a productivităţii acestor culture,totodată va creşte

şi potenţialul biomasei disponibile pentru scopuri energetic.Astfel,optimizarea

potenţialului biomasei se focalizează pe creşterea producţiei agricole şi silvice,care

va genera un supliment al biomasei de 662 000 tone7an (tab.3.).Adăgând acest

potenţial la sursele de biomasă déjà şi celor neutilizate,obţinem în total un volum

de 1.946.000 tone/an echivalent cu 6.842.000 MWh/an,ceea ce constituie cca 26%

din consumul annual al surselor energetic primare.Orice activitate de producer şi

prelucrare a biomasei vegetale şi animale generează deşeuri menajere şi

industrial.Deşeuri solide municipal reprezintă deşeurile menajere colectate de la

populaţia din localitate,deşeuri menajere de la agenţi economici şi deşeurile solide

din serviciile municipal.Cantitatea şi caracteristiciile deşeurilor variază de la

localitate la localitate,în dependenţă de numărul de locuitori,case de locuit,nivelul

de dezvoltare economic şi industrial,spaţiile verzi etc.În UE,fiecare cetăţean

produce aproximativ 500 kg de deşeuri de an (în Republica Moldova-cca 400

kg),annual producând-se 225 mln tone de deşeuri solide.

Tabelul 2.

Biomasa suplimentară şi optimizată pentru scopuri energetice.

Sursele de biomasă

Potenţialul de biomasă

neutilizatPotenţialul optimizat Total

tone/an MWh/an tone/an MWh/an tone/an MWh/an

Lemn de pădure 50.000 163.000 539.000 1.738.000 589.000 1.901.000

Paie de gâu 120.000 526.000 45.000 200.000 165.000 726.000

Tulpini de porumb 96.000 421.000 36.000 160.000 132.000 581.000

Tulpini de floarea-

soarelui10.000 446.000 42.000 184.000 143.000 630.000

Ramuri din livezi 148.000 478.000 0 0 148.000 478.000

Ramuri din vii 113.000 365.000 0 0 113.000 365.000

Total 628.000 2.399.0000 662.000 2.282.0000 1.290.0000 4.681.0000

Atât biomasa,cît şi combustibilii fosili (cărbunele,ţiţeiul,gazelle naturale)sunt

cunoscuţi din timpuri străvechi.Biomasa,în special lemnul,este principalul

combustibil pentru două miliarde de oameni.Importanţa biomasei a crescut

considerabil în ultimele două-trei decenii,odată cu creşterea preţurilor la ţiţei şi

gaze naturale,precum şi cu ridicarea nivelului de îngrijorarea a populaţiei cu privire

la schimbarea climei şi poluarea mediului ambiant.Cărbunele,ca şi

hidrocarburile,reprezintă aceeaşi biomasă,biomasă ,,învechită”,întrucît toate sunt

formate din aceleaşi component-hidrogen şi carbon.

Prima diferenţa dintre biomasa,,proaspăt㔺i biomasa,,învechită”constă în faptul că

ultima se produce în rezultatul unor reacţii chimice lente,pe o perioadă îndelungată

de timp,pe când durata de producer a biomasei,,proaspete”este incomparabil mai

mică!Regenerarea el are loc annual,ba chiar şi timp de câteva luni.În acest

sens,biomasa,,prospătă” este o resursă regenerabilă-disponibilă anul acesta,pe când

combustibilii fosilii nu pot fi consideraşi resurse regenerabile.

Adoua diferenţă.Formarea combustibiliior fosili are la bază reacţiile de

transformare a polizaharidelor în compuşi chimici cu structure extinse.Ca

rezultat,concentraţia de energie în aceşti compuşi este mai înaltă decât în

biomasa ,,proaspătă”.Este adevărat că cantitatea de căldură înglobată în

combustibilii fosili,pe unitate de masă,este mai mare de două ori şi mai mult decât

cantitatea de căldură înmagazinată în biomasa

lemnoasă.Însă e de remarcat că tehnologiile modern de conversie a biomasei

permit obţinerea unor combustibili sintetici (hidrogen,oxid de carbon,metan etc.)

cu concentraţii de energie echivalente cu cele ale combustibililor fosili!

A treia,şi cea mai esenţială diferenţă:Biomasa este ,,net”mai prietenoasă mediului

decât cărbunele şi petrolul.Ea se produce în mediul înconjurător şi după utilizare se

întoarce tot acolo,în formă de îngrăşăminte.Fiind extraşi din scoarţa pământului,din

depozitele de rezervă ale Naturii,combustibilii fosili sunt arşi,iar ceea ce rămâne se

depozitează la suprafaţă şi se elimină în aer şi apă.Poluarea mediului prin

producerea şi utilizarea combustibililor fosili este incomparabilă cu poluarea creată

de biomasă.

Avantajele producerii şi utilizării biomasei în scopuri energetice:

biomasa ca materie primă se găseşte în abundenţă oriunde;

ea există sub diverse forme,ceea ce oferă mai multă flexibilitate în

producerea şi utilizarea ei;

arderea biomasei sau a produselor obţinute din ea este însoţită de

emanarea bioxidului de carbon,absorbit în procesul de fotosinteză.Iată de

ce biomasa este considerată neutră sub aspectul contribuţiei sale la

atenuarea efectului de seră (tab.4);

emisiile nocive de la arderea biocombustibililor sunt mult sub nivelul

celor generate de combustibilii fosili.În particular biomasa are un

conţinut redus de sulf,neprovocând astfel formarea ploilor acide;

multe din deşeurile de biomasă se reîntorc în sol pentru a-I spori

fertilitatea;

există tehnologii puse la punct de conversie a biomasei în energie şi

carburanţi pe larg aplicate în lume;

există peţe (interne şi internaţionale) ale produselor obţinute din biomasă;

efortul privind transportarea biomasei de la surse către locurile de

prelucrare şi utilizare este considerabil mai mic faţă de cel al

combustibililor fosili;

biomasa oferă şi posibilitatea unei producer descentralizate,cu toate

avantajele ce rezultă de aici:riscuri economice şi tehnogene mai

mici,pierderi economice,de materie primă şi de produse mai mici,o mai

înnaltă siguranţă etc.

Figura 2

Metode de utilizare a biomasei.

Dezavantaje:

biomasa,în forma sa primară este voluminoasă şi necesită spaţii mari pentru

depozitare;

ea necesită a fi tratată înainte de utilizare (uscată,mărunţită etc.);

utilizarea biomasei în scopuri energetice este limitată de folosirea ei ca materie

primă în alte domenii precum producerea hranei şi furajelor,în industria

lemnului şi a hârtiei etc.

Tabelul 3

Unele caracteristici ale biomasei vis-à-vis de cele ale petrolului şi cărbunelui

ResursaCăldura la

ardere,Gj/t

Intensitatea

energetic,Gj/m

Volum echivalent

petrol,m3

Petrol 41,9 39,8 1,0

Cărbune 25,0 25,0 1,6

Palete cu umiditatea,w=8% 17,5 11,4 3,5

Lemn de foc

stratificat,w=50%9,5 4,3 9,3

Aşchii forestiere,lemn

tare,w=30%13,3 4,3 9,3

Paie mărunţite,w=15% 14,5 0,9 45,9

Paie balotate 14,5 2,0 19,7

2.2.Domeniile de aplicare a biomasei pentru asigurarea energetică

Din tot ceea ce include biomasa primară,doar biomasa solidă,după o uşoară

prelucrare (modificarea dimensiunilor şi formei,selectate etc.),reprezintă un

combustibil comercializabil,care în mod direct poate fi ars pentru încălzire,pentru

gătit sau la producerea electricităţii şi combustibililor penntru transport.

În rest,toate celelalte component posibile ale biomasei rămân a fi transformate în

biocombustibili (solizi,lichizi şi gazoşi) pe o cale directă ,,biomasă primară-produs

energetic final” sau printr-o serie de procedee,cu obţinerea unor produse

combustibile intermediare.Aici e vorba de procedee/tehnologii de:

solidificare a biomasei (producerea de pelete,brichete),

Gazificare-producerea gazului de sinteză din bioproduse solide,sau

Lichefiere-transformarea biocombustibilului gazos în combustibil lichid

(biodiesel,bioetanol etc.).

Conversia biomasei în energie se produce sub aspectul proceselor ce au loc la

transformarea biomasei (ca materie primă şi ca produs intermediar) în diferite

tipuri de biocombustibili (Anexa 1).Principalele tipuri de conversie sunt grupate

după cum urmează:

fizică (măcinare,separare,uscare,presare,brichetare etc.);

termodinamică (combustie,piroliză,gazificare,hidrogenare);

fizicochimică (esterificare);

biochimică (fermentare:anaerobă,aerobă,alcoolică)

Există diferite tipuri de biomasă ce poate fi convertită printr-o diversitate de

procese în energie şi biocombustibili.Multe dintre aceste tehnologii sunt déjà

dezvoltate,iar altele sunt în faza de încercare şi demonstrare.În present,pe piaţă

sunt tehnologii şi instalaţii eficiente de ardere a biomasei solide,tehnologii şi

instalaţii de producer a combustibililor solizi (pelete,brichete),a biogazului,a

carburanţilor lichizi-bioetanol,biodiesel.

Figura 3

Conversia biomasei în energie

Mijloace tehnice-specificul constructive şi modalităţi de exploatare

Utilizarea paielor-principala sursă a biomasei,în scopul producerii energiei termice

şi a combustibilor este considerată una dintre cele mai ieftine soluţii şi cere

mijloace tehnice cu modalităţi specific de exploatare.Cele mai importante culturi

agricole în Republica Moldova din care pot fi recoltate paiele sunt culturile

cerealiere-cultivate pe suprafeţe semnificative.

Paiele utilizate în calitate de combustibil au o umiditate de aproximativ 14-20%

din masa iniţială,cu o căldură de ardere inferioară de aproximativ 13-15

Mj/kg,având aproape aceeaşi valoare calorifică ca şi lemnul sau jumătate din cea a

cărbunelui.

Masa uscată a paielor conţine aproximativ 50% carbon,6% hidrogen,42%oxigen şi

cantităţi mici de azot,sulf şi alte minerale.

Paiele,ca una din componentele principale a biomasei solide,pot fi folosite în

scopuri energetic pe mai multe căi:

la arderea directă pentru producerea căldurii şi pregătirea hranei;

la producerea unor combustibilii solizi,cum sunt peletele şi brichetele;

la obţinerea de gaze combustibile (singaz) şi biocarburanţi lichizi pentru

transporturi (biodiesel) şi bioetanol).

Neomogenitatea paielor,umiditatea relativ înaltă a lor,conţinutul energetic redus şi

conţinutul ridicat de elemente corozive fac ca paiele să fie mai puţin relevante

arderii directe,însă în pofida producerea de pelete şi brichete din paie pretutindeni

devine o direcţie atractivă de utilizare a paielor.S-a demonstrate că este mai

relevantă utilizarea peletelor din paie în instalaţiile de adere de capacitate mare

din cauza obţinerii unei cantităţi considerabile de cenuşă.Peletele cu conţinut de

umiditate de aproximativ 8% şi o densitate de 550kg/m3,de cca 4 ori mai mare

decât cea a baloturilor mari,au o căldură de ardere de cca 16-17 Mj/kg.

Cu toate că paiele sunt considerate un reziduu agricol,cu o gamă variată de

utilizări,ele ocupă un segment important pe piaţa comercială,având un preţ de

vânzare atractiv.Utilizarea paielor în scopuri energetic intră în concurenţă cu alte

utilizări posibile (nutreţ,aşternut pentru vite,îngrăşământ organic etc.) acestora,ele

sunt pe larg utilizate la producerea energiei prin ardere directă.Utilizarea raţională

a biomasei,care dispune de o densitate foarte mică şi practic incomodă de

folosit,necesită noi procedee de procesare a ei cu diferite maşini,echipamente şi

anume:balotarea şi comprimarea ei la presiuni mari,obţinând pelete şi brichete.

Balotarea paielor.Paiele sunt voluminoase,greutatea lor specific este aproximativ

de 40 de ori mai mică deât a petrolului.Acest aspect face paiele mai puţin

commode atât la depoziitare,cât şi în utilizarea lor direct.Compactizarea

paielor,prin balotarea lor,este o soluţie eficientă la cele menţionate mai jos (poza 4)

Formele şi dimensiunile baloturilor sunt diferite.Pe larg se utilizează baloturi de

formă dreptunghiulară şi cilindrică (fig.4-5):

baloturi dreptunghiulare cu dimensiuni nu prea mari,cu masa de 10-

15kg,utilizate în cazane mici;

baloturi cilindrice cu diametrul de 1,5m,înălţimea 1,2m, masa 200-300

kg,utilizate în cazane mari;

baloturi dreptunghiulare 0,8x0,8x1,7m,cu masa de 150 kg,utilizate în cazane

mari;

baloturi dretunghiulare mari (tip,,Hesston”) cu mărimile de

1,2x1,3x2,4m,masa de 450 kg,utilizate la central termice de mare capacitate.

În Republica Moldova cele mai răspândite sunt baloturile de paie cu dimensiunile

0.46x0.6x1.0 m,folosite ca aşternut pentru animale şi pentru ardere în

cazane.Densitatea paielor în baloturi constituie 100-125kg/m3,greutatea baloturilor

este de 12-15 kg.

Baloturi mici

Pentru balotarea propriu zisă a paielor se utilizează presale de balotare.În

agricultură sunt utilizate presă mică,presă de mărime medie şi presă

mare,disponibile pe piaţa locală şi regional.Presa de balotat mică (fig.6) are

dimensiunea tunelului de 46x36 cm,iar lungimea balotului este de 80 cm.

Balotul are greutate de aproximativ 12-15 kg,cu o densitate de 90-100 kg/m3 şi

este utilizat în mare măsură la arderea în cazane de dimensiuni mici.Presa

cilindrică (fig.7) compactează paiele în baloturi cu înălţimea de 120 cm şi

diametrul de 150 cm.

Greutatea medie a unui ballot este de 244 kg,cu o densitate de aproximativ 110

kg/m3.Există prese pentru baloturi cilindrice cu lăţimea de 150 cm şi diametrul de

180 cm.

Fig 5.Baloturi cilindrice Fig 6.Baloturi dreptunghiulare mari

Presele de balotat cilindrice cel mai frecvent sunt folosite la balotarea paielor

furajere,la balotarea paielor pentru depozitare,precum arderea în cazane mari.

Fig 7.Presă de balotat mică Fig 8.Presă de balotat cilindrică

Presele pentru baloturi de dimensiuni medii sunt,în principal,utilizate pentru

balotarea paielor furajere,precum şi a paielor folosite la ardere în cazane cu

capacitatea de până la 10 MW.Dimensiunea tunelului presei de balotare este de

80x80cm,iar lungimea lui de 240 cm.Greutatea balotului-235 kg,densitatea paielor-

140 kg/m3.Presa de balotat deseori este echipată cu un tocător de paie,sporind în

aşa mod densitatea balotului până la aproximativ 165 kg/m3.Presa pentru baloturi

mari (fig.8) produce baloturi dreptunghiulare cu lungimi de la 110 cm până la 275

cm,fiind destinate arderii la central termice şi central electrice.cele mai frecvent

întâlnite sunt baloturile cu lungimea de 240 cm,fapt datorat comodităţii

transportării balotului.DEnsitatea medie-139 kg/m3,iar greutatea unui balot este de

253 kg.Transportarea şi stocarea paielor la locul de depozitare variază în funcţie de

tipul baloturilor şi tehnica utilizată în timpul încărcării,descărcării şi transportării

(fig.9).

Pelete şi brichete se obţin prin uscarea şi comprimarea materialului la presiuni mari

(fig.10)

Principalele avantaje a lor sunt:

sporirea densităţii materialului comprimat (de la 80-150 kg/m3 pentru paie

sau 200 kg/m3 pentru rumeguşul de lemn,până la 600-700 kg/m3 pentru

produsele finale);

o căldură de ardere mai mare şi o structură omogenă a produselor

comprimate;

un conţinut redus de umiditate (mai mic de 10 %).

Utilizarea peleţilor şi brichetelor este posibilă în instalaţii atât la nivel

rezidenţial,cât şi la nivel industrial.

Fig 9.Presă de balotat mare de tip Krone Big Pack

Fig 10.Procesul de încărcare şi transportare a baloturilor de paie

Tabelul 5

Principalele carcateristici ale paielor şi brichetelor (EUIBA)

Caracteristica Pelete Brichete

Materia primădeşeuri agricole;

lemn uscat mărunţit;

deşeuri agricole;lemn uscat mărunţit.Materia

primă poate fi mai ruguroasă datorită

dimensiunilor mai mari ale produsului.

Formă cilindrică cilindrică sau paralelipipedă

Dimensiuni

diametrul de 6-12mm,

cu o lungime de 4-6 ori

mai mare.

diametrul 80-90 mm (cilindru) sau 150x70x60

mm (paralelipiped).

Structură stabil,tare,fără praf relativ fărărmicios,fragil.

Aspectul

exteriorneted rugos,aspru

Căldura de

ardere,Mj/kg16,8-18,5 16,9-17,6

Densitate,kg/m3 650-700 650-700

Mod de

transportîn vrac,sau saci volum,unităşi

Manipulare Manual,automatizată manuală

Fig 11. Aspectul exterior al peletelor din lemn şi brichetelor din deşeuri agricole

Tehnologiile de prelucrare a peletelor.În dependenţă de utilizarea ulterioară şi

calitatea necesară,peletele pot fi produse din diferite tipuri de materie primă,din

care pot fi menţionate:

peletizarea materiei prime lemnoase cu mai puţin de 2% coajă;

peletizarea resturilor lemnoase provenite provenite de la fabricile de

cherestea (rumeguşul de lemn);

peletizarea lemnului neimpregnat din construcţii;

peletizarea reziduurilor provenite de la curăţirea copacilor;

peletizarea paielor etc.

Cea mai frecvent utilizată materie primă pentru peletizare este rumeguşul de lemn

şi resturile de la fabricile de prelucrare a lemnului.Cu toate acestea,instalaţiile de

peletizare a paielor nu prezintă mari dificultăţi din punct de vedere

tehnologic,principal diferenţă fiind faptul că paiele transportate în baloturi trebuie

tocate şi măcinate,pe când rumeguşul de lemn este doar măcinat.

În general,peletizarea include următoarele procedee:

mărunţire (concasare),

uscare şi condiţionare,

peletizare,

răcire,sortare,depozitare şi împachetarea peletelor.

În cazul utilizării materiei prime cu un conţinut ridicat de umiditate (precum

rumeguşul de lemn), aceasta necesită a fi uscată înainte de a fi

mărunţită.Paiele,datorită conţinutului lor redus de umiditate (mai mic de 20%) pot

fi peletizate fără a mai fi uscate, ceea ce le oferă un avantaj din punct de vedere al

costurilor energetice suportate faţă de alte tipuri de materie primă.

Fig 12. a)Instalaţie de mărunţire fină b)Instalaţie de mărunţire măşcată

Tehnologiile de producere a brichetelor

Brichetele se produc cu prese de brichetare cu piston şi prese cu şnec (cu şurub).În

cazul preselor cu piston,material primă este comprimată la presiuni mari în

canalele unei matriţe prin intermediul unui piston.Spre deosebire de aceasta, într-o

presă cu şurub (extruder cu şnec),biomasa este presată continuu prin canalele

matriţei prin intermediul unui sistem de transport cu şnec.

Tabelul 6

Caracteristicile tehnologiilor de brichetare

Caracteristică Presă cu piston Presă cu şnec

Conţinutul optim de umezelă,% 10-15 8-9

Uzura elementelor de presareredusă(pentru piston

şi matriţă)

ridicată(pentru şnec)

Caracteristica procesului de

brichetaredicontinuu continuu

Consum de energie,kwh/t 50 60

Densitatea brichetelor,kg/m3 1000-1200 1000-1400

Performanţa combustiei brichetelor nu prea ridicată foarte ridicată

Utilizare la gazificare nu e potrivită potrivită

Omogenitatea brichetelor neomogene omogene

Costuri de întreţinere a instalaţiei ridicate reduse

Fig 13.Presă cu şurub,cu matriţă încălzită

2.3. Experienţa utilizării biomasei în scopuri energetice în lume şi în Moldova.

Biomasa este utilizată în scopuri energetic din momentul descoperirii de către om a

focului.Astăzi combustibilul din biomasă poate fi utilizat în scopuri de la încălzirea

încăperilor până la producerea energiei electrice şi combustibililor pentru

automobile.

Date generale despre biomasă şi utilizarea ei în lume:

Masa totală (inclusive umiditatea)-peste 2000 mld tone;

Masa totală a plantelor terestre-1800 mld tone;

Masa totală a pădurilor-1600 mld tone;

Cantitatea energiei accumulate în biomasa terestră.25.000*1018 J;

Creşterea anuală a biomasei-400.000 mil tone;

Viteza acumulării energiei de către biomasa terestră-3000*1018 J pe

an(95wt);

Consumul total annual a tuturor tipurilor de energie-400*1018 Jpe an

(22TWt);

Utilizarea energiei biomasei-55*1018 J pe an (1,7TWt).

Utilizarea biomasei creşte rapid.În unele state dezvoltate biomasa este utilizată

destul de intens,spre exemplu,Suedia,care şi asigură 15% din necesitatea în surse

energetic primare.Suedia planifică pe viitor creşterea volumului biomasei utilizate

concomitant cu închidere staţiilor atomice-şi termo-electrice,care utilizează

combustibil fosil.În SUA 4%,unde din energie este obţinută din biomasă,aproape

de cantitatea obţinută la staţiile atomo-electrice,astăzi funcţionează instalaţii cu

capacitatea totală de 9000 MW,unde se arde biomasa cu scopul obţinerii energiei

electrice.Biomasa cu uşurinţă poate asigura peste 20% din necesităţile energetice a

ţării.Astfel spus,resursele funciare existente şi infrastructură sectorului agrar

permite înlocuirea completă a tuturor staţiilor atomice,fără a influenţa preţurile la

produsele alimentare.De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului

poate micşora importul petrolului cu 50%.

Figura .14

Cota parte a biomasei în volumul total a energiei utilizate în unele ţări:

În ţările în curs de dezvoltare biomasa este utilizată neefectiv,obţinându-se,ca

regulă,5-15% din necesitatea totală.În plus,biomasa nu este atât de comodă în

utilizare ca combustibil fosil.

Utilizarea tradiţională a biomasei (de obicei arderea lemnului) favorizează

deficitul în creştere a materiei lemnoase.Sărăcirea de resurse,de substanţe

hrănitoare,problemele legate de micşorarea suprafeţelor pădurilor şi lărgirea

pustiurilor.La începutul anilor 80 aproape 1,3 mld oameni îşi asigurau

necesitatea în combustibil pe baza rezervelor forestiere.În lume există un

potenţial enorm a biomasei,care poate fi inclus în circuit în cazul îmbunătăţirii

utilizării resurselor existente şi creşterea productivităţii.Bioenergetica poate fi

modernizată datorită tehnologiilor modern de transformare a biomasei iniţiale

în purtători de energie moderni şi comozi (energie electric,combustibili lichizi

şi gazoşi,solid finisat).

În majoritatea ţărilor UE,în special în ţările nordice,mai multe central electrice

de putere mică şi medie au fost adaptate pentru arderea produselor şi deşeurilor

din sivicultură şi agricultură,ajungîndu-se în present biomasa să contribuie cu

circa 4% la aprovizionarea cu energie.Ponderea biomasei în energia

regenerabilă produsă în UE constituie cca 60%.În ultimii ani producerea

energiei primare din biomasă solidă (lemne,deşeuri lemnoase,alte material

solide de origine vegetală şi animală) a atins cifra de 62,4 Mtep (milioane tone

echivalent petrol).La cifra de 62,4 Mtep ar fi de adăugat şi volumul energiei

rezultate de la arderea direct a deşeurilor solide municipal în unităţile de

incinerare-5,3 Mtep.Producţia de pelete în Europa în ultimii ani a fost de cca

4,6 mln.tone (1,72 Mtep) annual.

Cei mai mari producători de biomasă solidă în UE sunt,evident,ţările cu

suprafeţe importante de păduri precum Franţa (9,6 Mtep),Suedia (8,9

Mtep),Germania (8,8 Mtep) şi Finlanda (7,4 Mtep).Aceste patru ţări reprezintă

cca 56% din toată producţia de biomasă.

Figura.15

Cei mai mari producători de biomasă solidă în UE.

Cât priveşte producţia pe cap de locuitor,pe primul loc se plasează Finlanda

(1,413 tep/pers), urmată de Suedia, Letonia,Estonia,Austria.Cât priveşte materia

primă,trebuie să menţionez că aceasta nu se limitează doar la materia

biomasei.Cercetările din ţările dezvoltate au condus la crearea unor plante cu

deosebite capacităţi de regenerare.Astfel, în Suedia déjà sunt cultivate

cca.50.000 ha de teren cu “salcie energetică”-plantă ce produce,în primul an de

la însămânţare,cca.10 tone de material vegetal la un hectar,iar începând din al

doilea an,producţia ajunge la 40 tone/ha.În Ungaria,sunt cultivate peste 2000

hectare cu această plantă,iar producţia,datorită zonei cu temperature mai

ridicate decât în Suedia,este de cca.60 tone/ha.Comunitatea Europeană a

elaborate recent o legislaţie în acest domeniu,iar ţările din Comunitate,printer

care şi Ungaria,au adoptat déjà această lege,prin care se subvenţionează de către

stat agenţii economici care doresc să cultive aceste plante energetic.În

România,există agenţi economici care déjà deţin licenţe pentru cultivarea în

pepinieră a bulbilor necesari pentru plantarea acestor arbuşti energetic.

Soluţia utilizării acestor plante pentru obţinerea de energie are un mare

avantaj,întrucât material primă regenerabilă şi nu limitată ca actualii carburanţi.

Exemple în utilizarea biomasei în Republica Moldova ca surse de energie

regenerabilă din deşeuri agricole déjà avem în cadrul proiectelor MDNfinanţate

de Banca Mondială,Fondul Ecologic Global şi Guvernul Republicii

Moldova,implementate în localităţile rurale pentru încălzirea obiectelor de

menire socială.

La nivel naţional. În prezent,lipseşte o abordare integral,completă şi

argumentată ştiinţific a eficienţei utilizării potenţialului de

biomasă,astfel,agenţii economici din domeniul agricol,precum şi populaţia din

mediul rural nu sunt conştienţi de valoarea energetică a biomasei şi nu dispun

de răspunsuri adecvate şi argumentate ştiinţific la întrebările cu privire la

potenţialul disponibil,domeniile raţionale de utilizare a energiei

regenerabile,preţul de cost estimativ al unei unităţi de energie regenerabilă şi

volumul de resurse energetic fosile,care poate fi substituit prin valorificarea lui

în Republica Moldova.Valorificarea potenţialului energetic al biomasei are o

mare importanţă la atingerea câtorva obiective strategice privind creşterea

securităţii energetic,reducerea importurilor de combustibil solid,precum şi

pentru o dezvoltare durabilă a sectorului rural şi protecţia mediului.

Impactul socio-economic major al abordării strategice privind valorificarea

potenţialului de biomasă constă în extinderea sferei de producere a complexului

agroindustrial al Republicii Moldova,şi crearea locurilor de muncă,micşorarea

importului de resurse energetic fosile,îmbunătăţirea balanţei de plăţi,asigurarea

securităţii energetic şi protecţia mediului.

Utilizarea biomasei în scopul producerii de enerfie termică este considerată una

dintre cele mai ieftine soluţii şi utilizarea sa pentru producerea de electricitate

reprezintă una din cele mai avantajoase soluţii din punct de vedere al reducerii

emisiilor de gaze cu efect de seră.

Concluzii:

Folosită atât pentru obţinerea de curent electric, cât şi a agentului termic

pentru locuinţe, energia extrasă din biomasă ridică, mai nou, probleme de

etică, întrucât în multe zone ale lumii e nevoie mai degrabă de hrană, decât

de combustibili.

Deşi folosirea biomasei în scopuri energetice este una dintre cerinţele

Uniunii Europene, exista voci care susţin c folosirea acestei resurse necesită

aprecizări şi reconsiderări. Motivele scepticilor sunt două: poluarea si lipsa

de hrana. Chinezii au anunţat deja ca renuntţ la proiectul de a produce etanol

pentru automobile din porumb, întrucat – din cauza secetei – anul acesta e

nevoie de toata producţia de cereale pentru hrana animalelor şi a oamenilor.

Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu:

lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si

industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. La fel ca

si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa din biomasa

provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de

fotosinteza.

Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea:

combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa

mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabilă putând fi folosită an

de an.

În present încălzirea cu biomasă lemnoasă sub formă de brichete şi peleţi

oferă avantaje clare,pentru obţinerea energiei.Un avantaj a încălzirii cu

biomasă lemnoasă sunt reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră.

efortul privind transportarea biomasei de la surse către locurile de prelucrare

şi utilizare este considerabil mai mic faţă de cel al combustibililor fosili;

Pentru a înlocui utilizarea combustibililor fosili este de preferat încurajarea folosirea biomasei lemnoase în acele zone unde lemnul este în apropiere şi dezvoltarea durabilă a tehnologiilor de încălzire cu acest combustibil ecologic.

Această metodă este cea mai utilizată sursă de energie regenerabilă în toată lumea,pentru că este accesibilă şi inepuizabilă.

Pentru Republica Moldova,trecerea la astfel de energie regenerabilă provenită din biomasă,înseamnă:

-economie de bani;

-noi afaceri în acest domeniu;

-locuri de muncă asigurate;

- o securitate energetic asigurată;

-şi desigur un mediu ambient mai curat;

Biomasa, ca sursa de energie alternativa, contribuie, in prezent, cu 14 la suta

la consumul mondial de energie primara. Pentru trei sferturi din populatia

globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa reprezinta cea

mai importanta sursa de energie. Obiectivul propus in Cartea Alba a

Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara “Energy for the future:

renewable sources of energy” presupune ca aportul surselor regenerabile de

energie al tarilor membre ale Uniunii Europene sa ajunga la 12% din

consumul total de resurse primare pana in 2010.

De exemplu, in Ungaria, energia obtinuta din biomasa este in crestere.

Aceasta a inlocuit deja unele centrale care operau pe carbune. La un moment

dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima ca, pana in 2020, 16% din energia

produsa in Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de

biomasa reprezinta atat o resursa de energie regenerabila, cat si o mare sansa

pentru dezvoltarea rurala durabila. La nivelul Uniunii Europene, se

preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural,

tocmai prin exploatarea biomasei

Bibliografie:

1. Arion,A; şi a.Biomasa şi utilizarea ei în scopuri

energetic,2008.268 p.ISBN 978-9975-9962-1-1.

2. Ambros Tudor,Arion Valentin şi alţii. ,,Surse regenerabile de

energie”Manual.Chişinău:Editura ,,Tehnica-Info”,1999,434p.

3. Hăbăsescu I.,Cerempei V. ,,Energia din biomasă:Starea şi

perspectivele de utilizare INEI”Buletin informative,nr.13,2005.

4. Programul Naţional de valorificare a surselor regenerabile de

energie pentru anii 2006-2010.IEAŞM,(proiect)Chişinău,2006.

5. Legea energiei regenerabile,nr.160-16 din 12.07.2007.MOnr.127-

130/550 din 17.08.2007,11p.

6. Gumovschi A.Resturile vegetale-o sursă sigură de

energie,Magazin economic,Chişinău,nr.185,13.08.2008,18p.

7. Petru Todos,Ion Sobor şi alţii. ,,Energie regenerabilă:Studiu de

fezabilitate”.Red.şt.Valentin Arion,-

Chişinău:Min.Ecologiei,Construcţiilor şi Dezvoltării

Teritoriului;PNUD Moldova,2002,158 p.

8. Iosif Tripşa,Diana Dragota. ,,Biomasa-materie primă pentru

chimie,energetic şi alte industrii conexe”.Lucrările Conferinţei

Naţionale a Energiei,13-17 iunie 2004.România,Neptun.

9. Duca Gh.,Ţugui T.Managementul deşeurilor,Chişinău:2006,248 p.

10. Moldova-Renewable Energy (Biomass) sector study,Potential

of renewable energy (biomass) in Moldova,12 September

2002,206 p.

11. Hăbăsescu I., ,,Biomasa-sursă energetic de perspectivă pentru

Moldova” Conferinţa Internaţională Energetică a Moldovei-

2005.p.727.

12. Duca Gh.,Ţugui T. ,,Managementul

deşeurilor”Chişinău,2006,248 p.

13. Dumitru Ungureanu, ,,Potenţialul şi căile de utilizare a

energiei biomasei în Republica Moldova”.Aspecte privind

necesităţile tehnologice,economice şi de mediu.În culegerea de

articole-Schimbarea

climei.Strategii,tehnologii,perspective.Ministerul Mediului şi

Amen.Ter.;PNUD,Chişinău: ,,Bonos Offices”,2001, p.110.

14. Iosif Tripşa, ,,Gazificarea cărbunilor, biomasei şi deşeurilor”

S.C. Bucureşti,2004,275 p.

15.Ion V.Ion Dana-Ioana, ,,Energie din Biomasă”,Revista “Tehnika

instalaţiilor,,nr.38,2006,p.14-30.

16.Posibilităţile potenţiale şi perspectivele dezvoltării înterprinderilor mici din sectorul energeticNina Făuraş, lector superior a  catedrei „Manajement” ULIMRevista Electronică „Problemele Energeticii Regionale”, Nr. 1 (2), 2006 (http://ieasm.webart.md)

17.Strategia   energetică a   Republicii   Moldova pe   termen   lung,   aliniată

la   obiectivele   energetice ale   uniunii   europene

Revista Electronică „Problemele Energeticii Regionale”, Nr. 2 (3), 2006

(http://ieasm.webart.md

18.http://www.enache-morarit.ro/menu_Brichetare-biomasa_5.html 19.http://www.referat.ro/referate/

Biomasa____o_sursa_de_energie_regenerabila_aflata_la_rascruce_3117e.html

20.http://instal.utcb.ro/site/proiectecoordonare/serefen/cib.pdf

Estimarea potenţialului total de biomasă pe regiuni şi raioane

Realizând o sinteză a rezultatelor obținute mai sus avem următoarea situație vis-a-vis de potențialul energetic total de biomasă pe regiuni și

raioane

Tabel 7.1. Estimarea potenţialului total energetic de biomasă pe regiuni şi raioane

Pot

enţi

al

ener

geti

c d

in

bio

mas

a to

tală

pe

raio

ane

Pot

enţi

al

ener

geti

c li

vezi

,Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c b

oboa

se

şi

olea

gi-n

oase

T

utu

n,T

j.

Pot

enţi

al

ener

geti

c vi

i,Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c fo

rest

ier,

Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c p

oru

mb

,Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c ce

real

e ,T

j.

Tot

al

pot

enţi

al

en-e

rget

ic

din

b

iom

a-să

,Tj.

Loc

ul

Total659,00 12514,20 424,23 484,53 3034,94 3925,16 21042, 6

m. CHIŞINĂU 16,73 24,85 13,88 29,93 9,58 17,11 112,07

NORD 361,26 7216,97 6,52 114,97 1193,80 1 1754,10 10647,63

Drochia 22,75 964,19 0,00 3,22 154,58 275,90 1420,63 1

Rîşcani 34,98 947,96 0,17 6,85 176,90 164,48 1331,34 2

Edineţ 23,95 825,34 0,06 29,73 72,88 131,51 1083,46 3

Floreşti 38,92 612,46 0,59 7,16 196,35 222,47 1077,95 4

Soroca 53,20 704,11 0,36 8,63 84,05 171,68 1022,03 5

Glodeni 29,92 653,07 0,55 11,61 102,18 152,06 949,39 6

Fălesti 23,93 443,54 1,68 10,30 1 115,73 196,83 792,01 7

Donduşeni 34,04 456,60 0,04 5,23 125,30 131,85 753,06 8

Ocniţa 33,22 569,06 0,00 7,13 52,16 89,12 750,70 9

Sîngerei 30,19 473,42 3,08 9,92 69,01 140,07 725,68 10

Briceni 34,65 551,71 0,00 8,19 43,81 73,21 711,57 11

mun.Bălţi 1,50 15,51 0,00 7,00 0,85 4,92 29,78 12

CENTRU 163,84 1 1821,24 99,83 251,53 633,07 775,26 3744,76

Ungheni 12,70 256,50 3,03 19,05 141,90 105,24 538,42 1

Orhei 26,33 251,89 6,50 28,64 34,83 90,42 438,61 2

Anexa 1.

Figura.1

Tehnologiile actuale de conversie a biomasei

Anexa 2

Pot

enţi

al

ener

geti

c d

in

bio

mas

a to

tală

pe

raio

ane

Pot

enţi

al

ener

geti

c li

vezi

,Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c b

oboa

se

şi

olea

gi-n

oase

Pot

enţi

al

ener

geti

c vi

i,Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c fo

rest

ier,

Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c p

oru

mb

,Tj.

Pot

enţi

al

ener

geti

c ce

real

e ,T

j.

Tot

al

pot

enţi

al

en-e

rget

ic

din

b

iom

a-să

,Tj.

Total659,00 12514,20 424,23 484,53 3034,94 3925,16 21042, 6

m. CHIŞINĂU 16,73 24,85 13,88 29,93 9,58 17,11 112,07

NORD 361,26 7216,97 6,52 114,97 1193,80 1 1754,10 10647,63

Drochia 22,75 964,19 0,00 3,22 154,58 275,90 1420,63 1

Rîşcani 34,98 947,96 0,17 6,85 176,90 164,48 1331,34 2

Edineţ 23,95 825,34 0,06 29,73 72,88 131,51 1083,46 3

Floreşti 38,92 612,46 0,59 7,16 196,35 222,47 1077,95 4

Soroca 53,20 704,11 0,36 8,63 84,05 171,68 1022,03 5

Glodeni 29,92 653,07 0,55 11,61 102,18 152,06 949,39 6

Fălesti 23,93 443,54 1,68 10,30 1 115,73 196,83 792,01 7

Donduşeni 34,04 456,60 0,04 5,23 125,30 131,85 753,06 8

Ocniţa 33,22 569,06 0,00 7,13 52,16 89,12 750,70 9

Sîngerei 30,19 473,42 3,08 9,92 69,01 140,07 725,68 10

Briceni 34,65 551,71 0,00 8,19 43,81 73,21 711,57 11

mun.Bălţi 1,50 15,51 0,00 7,00 0,85 4,92 29,78 12

CENTRU 163,84 1 1821,24 99,83 251,53 633,07 775,26 3744,76

Ungheni 12,70 256,50 3,03 19,05 141,90 105,24 538,42 1

Orhei 26,33 251,89 6,50 28,64 34,83 90,42 438,61 2

Anexa 3

Tabelul 1.4.

Coeficienţii privind producerea de materie uscată(biomasă), capacitatea calorică şi factorul de disponibilitate

Cultura Rezidul de biomasa

Producerea de materie uscata

[1,2,3]

Capacitatea calorica de referinta[2,3,4]

Factorul de disponibilitate[5,6]

t/t de boabe t/ha (vii,livezi,paduri)

Min Max Mj/kg %Grâu Paie 1 1,8 14 25

Orz Paie 1,5 1,8 14 25

Secară Paie 1,8 2 14 25

Ovăz Paie 1,8 1,8 14 25

PorumbTulpină+ştiulete 1,2 2,5 14 65

Floarea

soarelui

Tulpină+pălărie 1,2 2,1 15 95

Mazărea Tulpină 5 5 14 70

Fasole Tulpină 5 5 14 70

Rapiţă Paie 3,7 4 18 70

Soia Paie 3,7 4 14 70

Tutun Tulpina 3 3 14 70

Hrişcă Paie 0,9 1,2 14 70

Pomi

fructiferi

Crengi 1,2 1,5 15 95