TEZĂ DE DOCTORAT...Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de la SCDA Lovrin 3.1.3. Conținutul în substantă uscată

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

A BANATULUI

“REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

INGINER MACRA IOAN

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. UNIV.DR.ING. POP GEORGETA

TIMIȘOARA

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

A BANATULUI

“REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURA

INGINER MACRA IOAN

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

IMPACTUL MĂSURILOR TEHNOLOGICE ASUPRA

PRODUCȚIEI LA PORUMB ÎN CONDIȚIILE

PEDOCLIMATICE DE LA SCDA LOVRIN

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. UNIV.DR.ING. POP GEORGETA

TIMIȘOARA

2017

Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de

la SCDA Lovrin

CUPRINS

1-OBIECTIVELE, METODA ŞI MATERIALUL CERCETĂRII

1.1 Obiectivele cercetării...........................................................................................................................................1

1.2. Metoda de cercetare şi materialul folosit........................................................ ...............................................1

1.2.1. Metoda de cercetare utilizată în acest studiu...............................................................................1

1.2.2. Metode statistice utilizate în calcularea și interpretarea datelor

experimentale................................................................................................................ ............................................2

1.3. Materialul biologic luat în studiu....................................................................................................................2

1.3.1. Tehnologia aplicată în câmpul experimental ………………………..............................................2

2-REZULTATE DE RECOLTĂ OBȚINUTE LA 4 HIBRIZI DE PORUMB IN FUNCȚIE DE EPOCA DE

SEMĂNAT ÎN PERIOADA 2012-2015, ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL DE LA SCDA LOVRIN

2.1. Rezultate de producție pe anul 2012.............................................................................................. .................3

2.1.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul

2012......................................................................................................................... ..................................................3

2.1.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile anului

experimental 2012, de la SCDA Lovrin.......................................................... ..........................................................4

2.1.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și a

epocii de semănat, în anul 2012, la SCDA Lovrin....................................................................................................5

2.2. Rezultate de producție pe anul 2013...............................................................................................................6


2013...........................................................................................................................................................................6


experimental 2013, de la SCDA Lovrin....................................................................................................................7


epocii de semănat, în anul 2013, la SCDA Lovrin....................................................................................................8

2.3. Rezultate de productie pe anul 2014...............................................................................................................8


2014......................................................................................................................... ..................................................8


experimental 2014, de la SCDA Lovrin....................................................................................................................9


epocii de semănat, în anul 2014, la SCDA Lovrin..................................................................................................10

2.4. Rezultate de producție pe anul 2015.............................................................................................................11


2015.........................................................................................................................................................................11


experimental 2015, de la SCDA Lovrin..................................................................................................................11


epocii de semănat, în anul 2015, la SCDA Lovrin..................................................................................................12

2.5. Rezultate de producție pentru media anilor 2012-2015..............................................................................13

2.5.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin pe cei patru

ani de studiu (media anilor 2012-2015)..................................................................................................................13

2.5.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile de la SCDA

Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015).......................................................................14

2.5.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența epocii de semănat la SCDA

Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)...................................................................................15

3 -REZULTATE PRIVIND UNII INDICI ȘI ÎNSUȘIRI DE CALITATE SUB INFLURNTA

FACTORILOR CLIMATICI SI A UMIDITATII

3.1. Indicii de calitate sub influența factorilor climatici....................................................................................16

3.1.1. Conținutul în proteină [%] a patru hibrizi de porumb, din perioada 2012 – 2015..........................17

3.1.2. Conținutul în amidon [%] a patru hibrizi de porumb, media anilor 2012-2015.............................18


la SCDA Lovrin

3.1.3. Conținutul în substantă uscată [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015.............20

3.1.4. Conținutul în caroten [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015............................21

3.1.5. Conținutul în grăsime brută substantă uscată [g/100 g S.U.] a patru hibrizi de porumb media

anilor...................................................................................................................... ..................................................22

3.2. Corelația între umiditate și producție, în anii experimentali 2012-2015..................................................24

3.2.1.Valorile productiei STAS (kg/ha) și a umiditătii medii (% ) la cei patru hibrizi de porumb, în anii

experimentali 2012-2015, de la SCDA Lovrin.......................................................................................................25

3.2.3. Sinteza valorilor productiei STAS (kg/ha) și a umidităţii mediei (%) sub influența epocii de semănat

determinată la patru hibrizi de porumb, în anii experimentali 2012-

2015........................................................................................................................ .................................................26

3.3. Corelații liniare - semănat, răsărit, înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și indici

statistici...................................................................................................................................................................27

Conclizii si recomandari.......................................................................................................................................29


la SCDA Lovrin

1

REZUMAT

Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate, datorită productivităţii foarte

ridicate si multiplelor întrebuinţări a produselor sale în alimentaţia oamenilor, în zootehnie şi în industrie.

Importanţa porumbului este dată de următoarele avantajele:

capacitate de producţie este cu aproximativ 50% mai mare decât la celelalte cereale;

are o capacitate de plasticitate ecologică mai ridicată;

este o plantă bună premergătoare pentru multe culturi datorită caracteristicilor de plantă prăşitoare (lasând

terenul fără buruieni) şi plantă mecanizabilă 100%;

suportă monocultura;

este posibilă cultivarea după plantele cu recoltare timpurie, ca a doua cultură;

pentru semănat este necesară o cantitate mică de sămânţă;

eşalonare bună a lucrărilor agricole;

valorifică foarte bine îngrăşămintele organice şi minerale şi apa de irigaţie;

posibilităţile variate de valorificare a producţiei.

În contextul aplicării noilor tehnologii de cultivare tot mai performante, coroborate cu efectele pozitive ale

fenomenului de heterozis şi cu noii hibrizii de porumb, s-au întrunit condiţii pentru ca producţiile de porumb să

înregistreze creşteri spectaculoase. Ritmul creşterii producţiilor medii la porumb se datorează şi utilizării unei

cantităţi din ce în ce mai ridicate de îngrăşăminte chimice, creşterii densităţii plantelor la hectar şi nu în ultimul

rând datorită tehnologiei performante.

Succesul înfiinţării unei culturi de porumb, precum şi obţinerea unor recolte stabile cantitativ şi calitativ

depind în mod categoric de două aspecte: condiţiile climatice şi de asigurarea şi respectarea în totalitate a verigilor

tehnologice recomandate pentru zona de cultură.

Tehnologia are următoarele verigi principale: rotaţia culturilor, lucrările solului, fertilizarea culturilor,

sămânţa şi semănatul, lucrările de întreţinere şi recoltarea culturii. De zeci de ani, la nivel mondial, institute de

cerecetare naţionale sau firme private investesc continuu în cercetarea şi dezvoltarea agricolă, cu scopul de a

identifica cele mai performante soluţii pentru menţinerea, îmbunătăţirea şi perfecţionarea tehnologiilor agricole

existente până în prezent.

Există în acest sens o piaţă foarte competitivă care oferă produse, servicii şi recomandări de calitate în funcţie

de planta de cultură, tehnologia aplicată, tipul problemei şi zona de cultură. Porumbul se cultivă pe plan mondial,

pe circa 160 milioane hectare, SUA rămâne liderul în privinţa suprafaţei ocupate cu porumb boabe, iar statele care

alcătuiesc UE ocupă 43% din totalul cultivat la nivel mondial. Producţia depinde foarte mult de evoluţia condiţiilor

climatice. In Romania recoltele sunt foarte scăzute având în vedere condiţiile de fertilitate naturală a solurilor şi

posibilităţile de aplicare a verigilor tehnologice.

1.1 Obiectivele cercetării

Cercetările care fac obiectul tezei vizează să aducă noi contribuţii la tehnologia de cultivare a porumbului,

în anii experimentali 2012-2015, în condiţiile pedoclimatice din sud –vestul ţării urmărind:

1. Înfiinţarea de culturi comparative cu patru hibrizi de porumb, la SCDA Lovrin în vederea stabilirii

adaptabilităţii şi a epocii optime de semănat care să conducă la obţinerea unor productii mari si constante;

2. Monitorizarea ritmului de creştere al plantelor, urmărirea condiţiilor climatice şi influenţa regimului

hidric, termic și implicit asupra calității producţiei de boabe;

3. Determinarea principalilor indici de calitate: aconţinutului în proteină (%), a conţinutului în amidon

(%), substantă uscată (%), a conţinutului în caroten (%) şi a conţinutului de grăsime brută substantă uscată g/100

g s.u (%) sub influența factorilor climatici ( umiditate, precipitații si temperaturi);

4. Studiul anumitor componente de producție la cei patru hibrizi testati prin stabilirea corelației

valorilor medii ale productiei STAS (kg/ha) și a umiditatii (%) sub influența epocii de semănat, în anii

experimentali 2012-2015;

5. Efectuarea unor observaţii şi măsurători cu privire la: data semănatului, răsărire, dinamica creşterii,

uniformitate, înflorire, mătăsire, maturitate fiziologică,data recoltatului și umiditatea la recoltare sub efectul epocii

de semănat asupra producţiei de boabe a hibrizilor studiați.

1.2. Metoda de cercetare şi materialul folosit

1.2.1. Metoda de cercetare utilizată în acest studiu

Experiența bifactorială a fost amplasată în câmpul experimental după metoda parcelelor subdivizate.

Câmpul experimental se întinde pe o suprafaţă de 768,4m2, cu distribuţia celor patru hibrizi în şase rânduri de 8

m, trei repetiţii. Suprafaţa cultivată cu un hibrid este de 33,6 m2. Densitatea de semănat s-a stabilit la 62000-65000

plante recoltabile la ha, iar distanţa între rânduri la 70 cm, cu următoarele graduări ale factorilor:


la SCDA Lovrin

2

- Factor A - epoca de semănat

A1 – epoca I - 24 - 25 aprilie

A2 – epoca a II –a - 01 – 2 mai

- Factor B - hibridul de porumb cultivat

- Hibrizi simpli

B1 = Kinemas

B2 = Kornelius

- Hibrizi triliniari

B3 = KWS 3381

B4 = Severo

Cercetările s-au desfăşurat în două etape: observații fenologice în câmp şi analiza de laborator. În decursul

perioadei de vegetaţie, în câmp, au fost efectuate observaţii şi măsurători cu privire la: data semănatului, răsărire,

dinamica creşterii, uniformitate, înflorire, mătăsire, maturitate fiziologică,data recoltatului și umiditatea la

recoltare.

În câmp, s-a urmărit efectul epocii de semănat asupra hibrizilor de porumb şi s-au determinat producţiile

de boabe STAS.

1.2.2. Metode statistice utilizate în calcularea și interpretarea datelor experimentale

În lucrarea de față pentru prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale - 2 epoci x 4 hibrizi de porumb,

s-a utilizat:

analiza dispersională (analiza variantei),

analiza regresiei şi corelaţiei,

analiza cluster

Metodele statistice moderne, bazate pe teoria probabilităților sunt de neînlocuit în tehnică și biologie, în

economie și sociologie, în medicină și agricultură, în psihologie şi educaţie, în industrie şi în administraţia de stat,

cu toată această varietate de domenii în care se aplică, marea majoritate a metodelor statistice sunt aceleaşi, diferit

fiind numai modul lor de aplicare. (Andrei T., Stancu S., 1995)

1.3. Materialul biologic luat în studiu

În experienţă, s-au utilizat hibrizi de porumb KWS din grupe de maturitate diferite cu următoarele

caracteristici:

1. SEVERO – este un hibrid triliniar, grupa FAO 270/perioada de vegetație 97 - 102 zile. Este un hibrid

recomandat atât pentru producția de boabe cât și pentru siloz, are talia înaltă, cu inserția știuletelui medie-înaltă,

stiuletele este lung, de formă conică, cu rahis de culoare albă, dar pot apărea și stiuleți cu rahis de culoare roșie.

2. KINEMAS – este un hibrid simplu, grupa FAO 350/perioada de vegetație 109 - 114 zile. Este un hibrid

recomandat pentru producția de boabe, are talia înaltă, cu inserția știuletelui medie-înaltă și foliajul bogat iar

stiuletele este mediu-lung, de grosime medie-mare și are formă conică. Boabele sunt de tip dentat, de culoare

galbenă.

3. KORNELIUS – este un hibrid simplu, grupa FAO 400/perioada de vegetație 121- 126 zile. Este un

hibrid recomandat atât pentru producția de boabe cât și pentru siloz. Are talia înaltă, cu inserția știuletelui înaltă

iar știuletele este lung, de formă conică, cu rahisul de culoare roșie.

4. KWS 3381 – este un hibrid trilinear, grupa FAO 450/perioada de vegetație 130 - 134 zile. Este

recomandat pentru producția de boabe, are talia medie, cu inserția știuletelui medie, știuletele este lung și gros, de

formă cilindro-conică având rahisul de culoare roșie. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galbenă.

1.3.1. Tehnologia aplicată în câmpul experimental

Din combinarea factorilor şi a graduărilor a rezultat o experienţă de tipul 4x2=8 variante în trei repetiţii.

Asolamentul

Porumbul este o plantă deosebit de pretenţioasă în ceea ce priveşte asolamentul şi pregătirea terenului

pentru semănat.

În toti cei patru ani de experiență planta premergătoare, pentru cultura de porumb din cadrul campului

comparativ înfiinţat în cadrul SCDA Lovrin, a fost grâul.


la SCDA Lovrin

3

Fertilizarea

Datorita particularităților fenotipice, talie și foliaj, porumbul este o plantă vorace prin excelență (F.

Angelini, 1965) și consumă pentru realizarea producției cantități mari de substanțe nutritive. Astfel pentru 1000

kg boabe (la care se adaugă celelalte parți ale plantei), se înregistrează un consum de 24.3kg N; 10kg P2O5 și

21,4kg K2O. (F. Lanza, 1967)

O parte din acești nutrienți sunt asigurați de sol, iar diferența trebuie asigurată prin fertilizare.

Fertilizarea de bază s-a asigurat cu o doză 400 kg/ha NPK 20:20:0, aplicată toamna sub arătura de bază.

Formula de fertilizare N80P80 este rezultatul dozării a 400kg/ha îngrăşământ complex N20P20K0.

Lucrările solului

Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat pe un strat adânc, fără hardpan, bine mărunțit la suprafață, cu

rezervă mare de apă, cu ascensiune capilară asigurată și curat de buruieni. Aceste cerințe pot fi asigurate prin

acordarea unei atenții deosebite modului în care se realizează lucrările de bază ale solului, acestea trebuind să fie

făcute cu mult timp înainte de semănat.

Arătura de toamnă s-a efectuat la 28-30 cm, lucrare prin care s-a încorporat şi îngrăşămintul NPK care

formează agrofondul.

Patul germinativ s-a pregătit cu combinatorul printr-o singură trecere înainte de semănat la o adancime de

7-8 cm, lucrare care a asigurat un pat germinativ omogen și a păstrat rezerva de apă din sol, evitând în același timp

o compactare excesivă prin treceri repetate.

Epoca de semănat

Semănatul s-a realizat în ultima decadă a lunii aprilie (24-25 aprilie) pentru epoca I de semănat și în primele

zile ale lunii mai (1-2 mai) pentru epoca a II- a de semănat.

Sămânța și semănatul

Calitate

Sămânța folosită a fost certificată, calibrată, de calitate superioară cu puritate ridicată 99% și germinație

peste 97%.

Tratarea semințelor

Sămânța a fost tratată cu insecto-fungicid Maxim XL (25g/lt Fludioxonil

și 10g/lt Metalaxyl-M) fungicid care asigură protecția impotriva bolilor cu transmitere la sol Fusarium spp

și Pythium spp și Seedoprid (Imidacloprid 600 g/l) insecticid sistemic care asigură protecția in primele fenofaze

de dezvoltare ale porumbului împotriva Tanymecus dilaticollis, Agriotes lineatus și Diabrotica virgifera virgifera.

Norma de semănat

Norma de sămânță/ha a fost de circa 62000-65000 b.g./ha, iar adâncimea de semănat de 6-7 cm. Semănatul

s-a executat mecanizat, cu semănatoare de precizie în rânduri, la 70 cm între rânduri. Suprafaţa cultivată cu un

hibrid de porumb este de de 768,4m2. Suprafata unei parcele este de 33,6 m2, adică lungime recoltabilă de 8 metri

şi 4,2 m lăţime.

Lucrările de îngrijire

Combaterea buruienilor s-a făcut prin mijloace chimice, după cum urmează:

- erbicidare preemergentă, imediat dupa semănat, cu Guardian - cu doza 2,5 l/ha în anii 2012 și 2013

și cu Adengo- cu doza 0.4 l/ha în anii 2014 și 2015, erbicidare care a asigurat combaterea buruienilor monocotile

și parțial dicotile (în cazul erbicidării cu Adengo în primele fenofaze de dezvoltare ale porumbului).

- erbicidare postemergentă cu Mustang – în doza 0,5 l/ha asociat cu Gat Motion în doză de 1,5 l/ha s-

a efectuat pentru toți cei 4 ani de studiu. Erbicidul Mustang a asigurat combaterea buruienilor dicotile termofile,

răsarite mai târziu sau necombatute de erbicidul preemergent, iar Gat Motion a asigurat combaterea monocotilelor

anuale răsarite în valul doi și a buruienilor monocotile perene, din rizomi, Sorgum halepense și Agropiron repens.

2.1. Rezultate de producție pe anul 2012


2012

Tabelul 2.1.

Influența hibrizilor asupra producției de porumb în anul 2012

Hibridul cultivat Productii Diferența

kg Semnificația Kg/ha %

SEVERO 5831 100,0 mt

KINEMAS 6018,8 103,2 187,8 **

KORNELIUS 7277,5 124,8 1446,5 ***

KWS 3381 7634,5 130,9 1803,5 ***

DL 5% = 124,51 kg DL 1% = 174,57 DL 0,1% = 246,75


la SCDA Lovrin

4

Hibrizii cu producții de peste 7000 kg/ha (KORNELIUS și KWS 3381) au dat sporuri de producție față de

producția hibridului - martor SEVERO de 1446,5 kg/ha, respectiv, 1803,5 kg/ha.

Sporurile obtinuțe fiind asigurate statistic ca foarte semnificative. Sporul obtinut de hibridul KINEMAS fata de

hibridul - martor SEVERO este de 187,8 kg/ha este distinct semnificativ.

Fig. 2.1. Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul experimental

2012, la SCDA Lovrin


experimental 2012, de la SCDA Lovrin

Tabelul 2.2.

Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile anului

experimental 2012

Factor A -epoca de semănat Productia medie Diferenta

kg/ha Semnificația Kg/ha %

Epoca I 6738,8 101,5 96.7 *

Epoca a II-a 6642,1 100 mt

DL 5% = 55,35 kg DL 1% = 127,66 DL 0,1% = 406,42

Diferenţa dintre cele două epoci de semănat este semnificativă. La hibrizii din epoca I de semănat s-a

obținut un spor de producție de 96,7kg/ha, comparativ cu hibrizii semanați în epoca a II-a, acestă diferenţă este

semnificativă (este asigurată statistic).

0

2000

4000

6000

8000

KINEMAS KORNELIUS KWS 3381 SEVERO

prod 6018.8 7277.5 7634.5 5831

pro

d [

kg/h

a]DL 5% = 124.51kg

DL 1% = 174.57

DL 0.1% = 246.75


la SCDA Lovrin

5

Fig.2.2. Producția medie de porumb, în funcție de cele două epoci de semănat

în anul 2012, la SCDA Lovrin

2.1.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului luat în studiu și

a epocii de semănat, în anul 2012, la SCDA Lovrin

Tabelul 2.3.

Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute (kg/ha) în funcție de cele două epoci de semănat, în

anul 2012, la SCDA Lovrin

Factorul A-epoca de semănat/ Factorul

B - hibridul cultivat

Producții Diferența


Epoca I

SEVERO 6022 100 mt

KINEMAS 6365,7 105,7 343,7 **

KORNELIUS 6900 114,6 878 ***

KWS 3381 7667,7 127,3 1645,7 ***

Epoca aII-a

SEVERO 5640 100 mt

KINEMAS 5672 100,6 32

KORNELIUS 7655 135,7 2015 ***

KWS 3381I 7601 134,8 1961 ***

DL 5% = 176,09 kg DL 1% = 246,88 DL 01% = 348,95

În epoca I de semănat hibrizii KWS 3381 și KORNELIUS au realizat un spor de producție de 1645,7kg/ha

și 878 kg/ha, asigurat statistic ca foarte semnificativ față de hibridul - martor SEVERO, iar hibridul KINEMAS

a înregistrat un spor de producție de 343,7 kg/ha fiind asigurat statistic, distinct semnificativ, fata de hibridul -

martor SEVERO.

În epoca a II-a de semănat hibrizii KORNELIUS și KWS 3381 au înregistrat o diferență de producție de

2015kg/ha și respectiv 1961kg/ha asigurat statistic ca foarte semnificativă, fata de hibridul - martor SEVERO,

iar hibridul KINEMAS a obținut o diferență de 32 kg/ha neasigurată statistic, nesemnificativă, comporativ cu

hibridul - martor SEVERO.

6550

6600

6650

6700

6750

epoca 1 epoca 2

prod 6738.8 6642.1

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 55.346kg

DL 1% = 127.65

DL 0.1% = 406.42


la SCDA Lovrin

6

Fig. 2.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute, în fucție de cele două epoci de semănat, în


2.2.Rezultate de productie pe anul 2013

2.2.1.Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul 2013

Tabelul 2.4.


Hibridul cultivat Producții Diferența


SEVERO 8439,5 100,0 mt

KINEMAS 10098,2 119,7 1658,7 ***

KORNELIUS 8973,8 106,3 534,3 ***

KWS 3381 9163,5 108,6 724,0 ***

DL 5% = 215,10 kg DL 1% = 301,58 DL 0,1% = 426,25

Faţă de hibridul - martor SEVERO, cu cea mai mare producție obținută este hibridul KINEMAS, care

a dat un spor de 1658,7kg/ha, urmat de hibridul KWS 3381kg/ha și hibridul KORNELIUS, care au dat

sporurile de 724,0 kg/ha, respectiv, 534,3 kg/ha, toți hibrizii au dat sporuri de producție asigurate statistic ca

foarte semnificative.

epoca 1

epoca 2

0

2000

4000

6000

8000


epoca 1 6365.7 6900 7667.7 6022

epoca 2 5672 7655 7601 5640

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 181.70 kg

DL 1% = 265.02

DL 0.1% = 420.98


la SCDA Lovrin

7

Fig.2.4.Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul

experimental 2013, la SCDA Lovrin



Tabelul 2.5.

Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile anului

experimental 2013

Factor A -epoca de semănat Producția medie Diferența


Epoca I 9700,2 112,3 1062,9 **


DL 5% = 231,27 kg DL 1% = 533,42 DL 0,1% = 1698,25

Diferenta dintre cele doua epoci de semănat este distinct semnificativă. La hibrizii din epoca I de

semănat s-au obținut producții mai mari cu 1062,9kg/ha decât la hibrizii din epoca a II-a de semănat, aceste

diferenţe sunt distinct semnificative.

Fig.2.5. Variaţia producției de porumb, în funcție de cele două epoci de semănat

în anul 2013, la SCDA Lovrin

7500

8000

8500

9000

9500

10000

10500


prod 10098.2 8973.8 9163.5 8439.5

pro

d [

kg/h

a]

8000

8200

8400

8600

8800

9000

9200

9400

9600

9800

epoca 1 epoca 2

prod 9700.2 8637.3

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 215.10 kg

DL 1% = 301.58

DL 0.1% = 426.25

DL 5% = 231.27 kg

DL 1% = 533.42

DL 0.1% = 1698.25


la SCDA Lovrin

8



Tabelul 2.6.

Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența hibridului cultivat și a epocii de

semănat, în anul 2013, la SCDA Lovrin

Factorul A-epoca de semănat/

Factorul B - hibridul cultivat

Producția medie Diferența


Epoca I


KINEMAS 10388 120,5 1765 ***

KORNELIUS 9916 115,0 1293 ***

KWS 3381 9873 114,5 1250 ***

Epoca a II-a


KINEMAS 9808 118,8 1552 ***

KORNELIUS 8031 97,3 -225

KWS 3381I 8454 102,4 198

DL 5% = 304,20 kg DL 1% = 426,49 DL 0,1% = 602,82

În epoca I de semănat, cei 3 hibrizi dau sporuri de producție foarte semnificative față de hibridul - martor

SEVERO. În epoca a II –a de semănat numai hibridul KINEMAS a dat un spor de producție foarte semnificativ

față de hibridul - martor SEVERO, iar la ceilalți doi hibrizi sporul obținut nu este asigurat statistic.

Fig.2.6. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute în fucție de cele două epoci de semănat, în


2.3. Rezultate de producție pe anul 2014

2.3.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul 2014

Tabelul 2.7.




SEVERO 8828,5 100,0 mt

KINEMAS 10087,5 114,3 1259,0 ***

KORNELIUS 10334,5 117,1 1506,0 ***

KWS 3381 10941 123,9 2112,5 ***

DL 5% = 343,33 kg DL 1% = 481,35 DL 0,1% = 680,36

Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii au dat sporuri de producţie foarte semnificative.

epoca 1

epoca 2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


epoca 1 10388 9916 9873 8623

epoca 2 9808 8031 8454 8256

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 353.13 kg

DL 1% = 584.75

DL 0.1% = 1231.23


la SCDA Lovrin

9

Fig.2.7.Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul




Tabelul 2.8.

Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile

anului experimental 2014

Factor A -epoca de semănat Producții Diferența


Epoca I 10355 106,3 614,6 **


DL 5% = 242,53 kg DL 1% = 559,41 DL 0,1% = 1780,99

Diferenţa dintre cele două epoci de semănat este distinct semnifictivă.

La hibrizii semanați în epoca I de semănat s-au obtinut producții mai mari față de cei semanați în epoca

a II-a, aceste diferențe sunt distinct semnificative.

Fig.2.8. Variaţia producției de porumb la cei 4 hibrizi, în funcție de cele două epoci de semănat în anul


9000

9500

10000

10500

epoca 1 epoca 2

prod 10355 9740.4

pro

d [

kg/h

a]


la SCDA Lovrin

10



Tabelul 2.9.

Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute (kg/ha) în funcție de cele două epoci de


Factorul A-epoca de semănat/ Factorul

B - hibridul cultivat



Epoca I


KINEMAS 10530 122,0 1897 ***

KORNELIUS 10744 124,5 2111 ***

KWS 3381 11513 133,4 2880 ***

Epoca a II-a


KINEMAS 9645 106,9 621 *

KORNELIUS 9925 110,0 901 **

KWS 3381I 10369 114,9 1345 ***

DL 5% = 485,54 kg DL 1% = 680,74 DL 0,1% = 962,1

În epoca I de semănat toți hibrizii au dat sporuri de producții foarte semnificative faţă de hibridul - martor

SEVERO. Iar în epoca a II-a de semănat la hibridul KWS 3381 s-au obținut sporuri de producții foarte semnificative

față de hibridul - martor SEVERO, la hibridul KORNELIUS avem sporuri de producții distict semnificative iar

la hibridul KINEMAS avem sporuri de producții semnificative față de hibridul - martor SEVERO.



epoca 1

epoca 2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


10530 1074411513

8633

9645 992510369

9024

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 522.74 kg

DL 1% = 801.07

DL 0.1% = 1439.99


la SCDA Lovrin

11

2.4. Rezultate de productie pe anul 2015

2.4.1.Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în anul

2015

Tabelul 2.10.

Influența hibrizilor asupra producției de porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin, în

anul 2015



SEVERO 8844,5 100,0 mt

KINEMAS 10021 113,3 1176,5 ***

KORNELIUS 10197 115,3 1352,5 ***

KWS 3381 10952,5 123,8 2108,0 ***

DL 5% = 201,46 kg DL 1% = 282,46 DL 0,1% = 399,23

Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii au dat sporuri de producție foarte semnificative.

Fig.2.10. Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor, în anul




Tabelul 2.11.

Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute la SCDA Lovrin în condițiile

anului experimental 2015



Epoca I 10285,3 105,8 563,0 **

Epoca a II-a 9722,3 94,5 mt

DL 5% = 144,14 kg DL 1% = 332,47 DL 0,1% = 1058,48

Diferența dintre cele doua epoci de semănat este distinct semnifictivă.

La hibrizii semănați în epoca I s-au obținut producții mai mari decat cei semănați în epoca a II-a, aceste

diferențe sunt distinct semnificative.

0

5000

10000

15000


10021 1019710952.5

8844.5

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 201.46 kg

DL 1% = 282.46

DL 0.1% = 399.23


la SCDA Lovrin

12

Fig.2.11. Variaţia producției de porumb la cei 4 hibrizi, în funcție de cele două epoci de semănat în anul




Tabelul 2.12.

Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute (kg/ha) în funcție de cele două epoci de


Factorul A-epoca de semănat/ Factorul B -

hibridul cultivat



Epoca I


KINEMAS 10472 120,4 1773 ***

KORNELIUS 10586 121,7 1887 ***

KWS 3381 11384 130,9 2685 ***

Epoca a II-a


KINEMAS 9570 106,5 580 ***

KORNELIUS 9808 109,1 818 ***

KWS 3381I 10521 117,0 1531 ***

DL 5% = 284,91 kg DL 1% = 399,45 DL 0,1% = 564,60

Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii, la ambele epoci de semănat dau sporuri de producție


9400.0

9500.0

9600.0

9700.0

9800.0

9900.0

10000.0

10100.0

10200.0

10300.0

epoca 1 epoca 2

10285.3

9722.3

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 144.14 kg

DL 1% = 332.47

DL 0.1% = 1058.48


la SCDA Lovrin

13



2.5. Rezultate productie pentru media anilor 2012-2015

2.5.1. Rezultate de recoltă obținute la porumb în câmpul experimental de la SCDA Lovrin pe cei

patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

Tabelul 2.13.

Influența hibrizilor asupra producției de porumb la SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media

anilor 2012-2015)



SEVERO 7985,75 100,0 mt

KINEMAS 9056,3 113,4 1070,6 ***

KORNELIUS 9195,7 115,2 1210,0 ***

KWS 3381 9672,95 121,1 1687,2 ***

DL 5% = 177,75 kg DL 1% = 249,21 DL 0,1% = 352,24

Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii au dat sporuri de producție foarte semnificative.

Fig.2.13. Rezultate ale producției de boabe la proumb (kg/ha), sub influența hibrizilor la SCDA Lovrin pe

cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

epoca 1

epoca 2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


10472 1058611384

8699

9570 980810521

8990

0.0

2000.0

4000.0

6000.0

8000.0

10000.0


9056.3 9195.7 9673.0

7985.8

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 177.75 kg

DL 1% = 249.21

DL 0.1% = 352.24


la SCDA Lovrin

14

Fig.2.14. Variaţia prod STAS (kg/ha) la cei 4 hibrizi pe cei patru ani de studio [media anilor 2012-2015]

2.5.2. Rezultate de recoltă obținute la porumb sub influența epocii de semănat, în condițiile de la

SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

Tabelul 2.14.

Influența epocii de semănat asupra producției de porumb obținute în condițiile SCDA Lovrin pe cei

patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)



Epoca I 9269.8 106,7 584,2 **

Epoca a II-a 8685.6 100 mt

DL 5% = 106,80 kg DL 1% = 246,34 DL 0,1% = 784,26

Diferența dintre cele doua epoci de semănat este distinct semnifictivă. La hibrizii semănați în epoca I s-au

obtinut producții mai mari decât cei semănați în epoca a II-a, aceste diferențe sunt distinct semnificative.

Fig.2.15. Variaţia producției de porumb la cei 4 hibrizi, în funcție de cele două epoci de semănat la

SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

9056.3 9195.7 9673.0

7985.8

0.0

2000.0

4000.0

6000.0

8000.0

10000.0

12000.0


pro

d S

TAS

[kg/

ha]

hibrizi

media 8978

8000.0

8500.0

9000.0

9500.0

epoca 1 epoca 2

9269.8

8685.6

pro

d [

kg/h

a]

DL 5% = 106.80 kg

DL 1% = 246.34

DL 0.1% = 784.26


la SCDA Lovrin

15

Din figura 4.16. reiese că, epoca de semănat exercită o acțiune distinct semnificativă asupra productiei

STAS, adică diferența dintre cele 2 epoci de semănat este distinct semnificativă, asigurând o diferență de 291,8

kg/ha pentru epoca I, comparativ cu media celor două epoci de 8978 kg/ha.

Fig.2.16. Variaţia prod STAS (kg/ha) la cele 2 epoci pe cei patru ani de studiu [media anilor 2012-2015]

2.5.3. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența epocii de semănat la SCDA

Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

Tabelul 2.15.

Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute sub influența epocii de semănat la SCDA Lovrin pe

cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

Factorul A-epoca de semănat/ Factorul B - hibridul

cultivat



Epoca I


KINEMAS 9438,9 118,1 1444,9 ***

KORNELIUS 9536,6 119,3 1542,6 ***

KWS 3381 10109,7 126,5 2115,7 ***

Epoca a II-a

SEVERO 7977,5 100,0 mt

KINEMAS 8673,7 108,7 696,2 ***

KORNELIUS 8854,8 111,0 877,3 ***

KWS 3381I 9236,2 115,8 1258,7 ***

DL 5% = 251,38 kg DL 1% = 352,44 DL 0,1% = 498,14

Față de hibridul - martor SEVERO, toți hibrizii, la ambele epoci de semănat dau sporuri de producție


9269.8

8685.6

8300.0

8400.0

8500.0

8600.0

8700.0

8800.0

8900.0

9000.0

9100.0

9200.0

9300.0

9400.0

epoca 1 epoca 2

pro

dST

AS

[kg/

ha]

epoca de semanat

media 8978 kg/ha


la SCDA Lovrin

16

Fig.2.17. Sinteza rezultatelor de producție la porumb obținute în funcție de cele două epoci de semănat

la SCDA Lovrin pe cei patru ani de studiu (media anilor 2012-2015)

Din figura 4.18 privind interacțiunea factorului A (epoca de semănat) cu factorul B (hibridul cultivat) se

observă că, hibridul KWS3381realizează sporuri foarte semnificative, el se situează întotdeauna deasupra

producției obtinute de ceilalți hibrizi indiferent de epoca de semănat.

Fig.2.18. Variaţia prod STAS la cei 4 hibrizi pe cele 2 epoci pe cei patru ani de studio [media anilor

2012-2015]

3.1. Indicii de calitate sub influența factorilor climatici

Calitatea producţiei este estimată prin compoziţia chimică şi însuşirile fizice, nutritive şi tehnologice ale

plantei şi boabelor. Acestea prezintă o mare diversitate, ceea ce oferă porumbului folosinţe multiple şi variate.

(Saraca T., 2004)

În general la porumb creşterea conţinutului de amidon este însoţită de micşorarea conţinutului de proteine

şi grăsimi. Sporirea conţinutului de amidon a devenit mai importantă în contextul crizei energetice, prin utilizarea

porumbului la obţinerea bioetanolului. Întocmai ca şi la celelalte cereale, unul dintre factorii datorită cărora boabele

de porumb, de provenienţă diferită, au o compoziţie chimică diferită este specificul ereditar al numeroaselor

varietăţi şi soiuri de porumb, aflate în cultură. (Alexander D. E.)

Informaţiile privind compoziţia chimică brută a porumbului sunt abundente. Variabilitatea fiecărei

componente important nutritive fiind mare.

epoca

epoca 2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


9438.9 9536.610109.7

7994

8673.7 8854.8 9236.2

7977.5

9438.9 9536.6 10109.779948673.7 8854.8 9236.2

7977.5

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


pro

dST

AS

[kg/

ha]

hibrizi

epoca epoca 2 Media a1 9270 kg

Media a2 8686 kg

DL 5% = 265.62 kg

DL 1% = 398.51

DL 0.1% = 681.08


la SCDA Lovrin

17

Din datele studiate ale publicaţiilor de profil, se remarcă că variabilitatea componentelor nutritive

importante ale porumbului este influenţată atât de factori genetici cât şi de mediu.

Indicii de calitate care s-au determintat în studiul acesta sunt: conţinutului în proteină (%), a conţinutului

în amidon (%), substantă uscată (%), a conţinutului în caroten (%) şi a conţinutului de grăsime brută substantă

uscată g/100 g s.u (%) sub influența factorilor climatici (umiditate, precipitații si temperaturi). Pentru determinarea

a patru hibrizi de porumb, media anilor 2012 – 2015. In această analiză s-a realizat corelatia liniară simplă

(productivitate, producție, umiditate, precipitații si temperaturi) utilizându-se precipitațiile si temperaturile

inregistrate în lunile aprilie - septembrie.

La precipitatii s-a luat media precipitațiilor pe perioada respectivă, iar la temperaturi s-a calculat suma

temperaturilor pe perioada respectivă. Data recoltării hibrizilor, pentru că în anul 2012 s-a recoltat în 15 septembrie

– perioada de calcul s-a luat aprilie – august, inclusiv. În anul 2013, 2014 si 2015 – recoltatul s-a efectuat după 22

septembrie – perioada de calcul a fost aprilie – septembrie, inclusiv.

3.1.1. Conținutul în proteină [%] a patru hibrizi de porumb, din perioada 2012 – 2015

După amidon, proteina este componenta chimică cea mai abundentă în bobul de porumb. Conţinutul de

proteină variază în hibrizii obişnuiţi de porumb, aproximativ: 8-11% din greutatea bobului de porumb. (Muntean

L. S., Cernea S., Morar G., Duda M. M., Vărban D. I., Muntean S., 2008; Saraca T., 2004)

Cea mai mare fracţiune proteică se găseşte în endosperm. Proteina din boabele de porumb a fost studiata

extensiv. Aceasta este alcătuita din cel puţin cinci fracţiuni diferite. (Alexander D. E.; Haș I., Haș Voichița , I.

Căbulea, Grecu C., Copăndean Ana , Calborean Carmen, Legman V., 2004)

O umiditate ridicată în sol şi în aer determină formarea de boabe bogate în amidon şi mai sărace în proteină,

şi invers. (Bîlteanu Gh., 1969; Bîlteanu Gh., 1998)

Când porumbul este semănat mai des, atunci se epuizează mai curând apa din sol – se obţin rezultate

asemănătoare cu acelea datorită unei umidităţi micşorate, ce duce la scăderea conţinutului procentual de amidon,

creşterea conţinutului de proteină şi o uşoară creştere a conţinutului de grăsime. (Haș Voichița, Gulea A., Haș I.,

Ana Copăndean, 2010; Hegyi Z., Pok I., Szoke C., Pinter J., 2007)

Conţinutul în substanţe proteice al boabelor de porumb este influenţat atât de factorii genetici, cât şi de

condiţiile de mediu în care cresc plantele de porumb. Condiţiile de climă, sol, nutriţie creează diferenţe mult mai

mari în privinţa conţinutului în proteine al boabelor de porumb decât creează factorii de natură genetica. (Bîlteanu

Gh., 1969; Bîlteanu Gh., 1998)

Conform recomandărilor Firmei KWS hibridul Kornelius prezintă un conținut foarte echilibrat de

proteine, amidon și fibre ceea ce îl califică excelent în obținerea unui siloz de calitate superioară.

Cei patru hibrizi marca KWS în perioada 2012 – 2015, au prezentat următoarele variaţii medii ale

conţinutului de proteină(%): media conţinutului de proteină cea mai ridicată este înregistrată la hibridul de porumb

Severo: 11,78%, urmat cu o diferenţă mică de hibrizii Kornelius: 10,4% și KWS 3381 10,%, iar cu o medie a

conţinutului în proteină de 9,85% hibridul Kinemas (Fig.5.1.).

Fig. 3.1. Variatia proteinei [%] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)

Indicatorul de calitate a porumbului în funcţie de proteină și grăsime brută din (Fig.5.2.), se prezintă astfel:

între proteină si grăsimi, există o corelație lineară pozitivă asigurată statistic la pragul de transgresiune α=5%,

corelatia este semnificativă ( r = 0.61*)

8.50

9.00

9.50

10.00

10.50

11.00

11.50

12.00

Severo Kornelius Kinemas KWS3381

proteina 11.78 10.4 9.85 10

pro

tein

a [%

]


la SCDA Lovrin

18

Fig. 3.2. Relatia dintre proteina[%] si grasimi brute [g/100 g SU]

Între proteină și temperatură există o corelatie pozitivă r = 0.57*, corelația este semnificativă ( Fig. 5.3.).

Fig. 3.3. Relatia dintre temperatură[0C] si proteină [%]

3.1.2. Conținutul în amidon [%] a patru hibrizi de porumb, media anilor 2012 – 2015

Între amidon și producție există o corelație liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de transgresiune

α=0.1%, corelația este foarte semnificativă ( r = 0.91***), o corelație foarte stransă.

Fig.3.4. Relatia dintre amidon [%] și SU [g%]

grasimi = -0.395+0.4108*x; 0.95 Conf.Int.

r =0.61*

8.5

9.0

9.5

10.0

10.5

11.0

11.5

12.0

12.5

13.0

proteina [%]

3.03.23.43.63.84.04.24.44.64.85.05.25.4

gra

sim

e b

ruta

[g

/10

0 g

SU

]

proteina = 6.9558+0.9054*x; 0.95 Conf.Int.

r = 0.61*

3.0 3.2 3.4 3.6 3.8 4.0 4.2 4.4 4.6 4.8 5.0 5.2 5.4

grasimi [%]

8.5

9.0

9.5

10.0

10.5

11.0

11.5

12.0

12.5

13.0

Pro

tein

a [

%]

amidon = -15.1975+1.0413*x; 0.95 Conf.Int.

r = 0.80***

84 85 86 87 88 89 90 91 92

SU [g%]

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

am

ido

n [

%]

prodSRAS = -35586.6881+588.3088*x; 0.95 Conf.Int.

r= 0.91***

70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81

amidon [%]

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

pro

d S

TA

S [

kg

/ha

]

proteina = 1.4098+0.0827*x; 0.95 Conf.Int.

r = 0.57*

96

98

100

102

104

106

108

110

112

114

116

118

120

temperatura [0C]

8.5

9.0

9.5

10.0

10.5

11.0

11.5

12.0

12.5

13.0

Pro

tein

a [

%]


la SCDA Lovrin

19

Componenta chimică cea mai răspândită în bobul de porumb este amidonul: 72-73% din greutatea

bobului. Ceilalţi carbohidraţi sunt zaharurile simple, aflate în componenţa bobului de porumb:glucoză, zaharoză

şi fructoză, în cantităţi care variază între 1-3 % din greutatea bobului. Compoziţia de amidon a porumbului este

controlată genetic. Porumbul comun, fie cu tipul de dinte, conţine în endosperm amiloza: 25-30% din conţinutul

total de amidon şi amilopectină:70-75%. (Hegyi Z., Pok I., Szoke C., Pinter J., 2007)

Valorile mediei conţinutului de amidon în boabele de porumb (%) funcţie de hibridul semănat, se prezintă

astfel: cea mai mare valoare a mediei conţinutului de amidon în boabe este deţinută de hibridul KWS3381: 77,50%,

urmat de hibridul Kinemas: 76,28%, respectiv hibridul Kornelius: 75,33%, iar cel mai mic procent de amidon a

acumulat hibridul Severo 73,9 % (Fig.5.5.).

Din fig.5.6. observăm că, între substanța uscată (g%) și amidon (%) există o corelație liniara pozitivă,

asigurată statistic la pragul de transgresiune α=0.1%, corelația este foarte semnificativă (r = 0.80***).

Fig. 3.5. Variatia amidonului [%] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)

Între amidon și umiditate există o corelatie liniară pozitivă (Fig.5.7.), asigurată statistic la pragul de

transgresiune α=0.1%, corelația este foarte semnificativă ( r = 0.83***)

Fig. 3.6. Relatia dintre amidon[%] și producție [kg/ha]

Între amidon și temperatură există o corelație pozitivă, asigurată statistic la pragul de transgresiune α=1%,

corelația este distinct semnificativă ( r = 0.68**).

72

73

74

75

76

77

78


amidon 73.9 75.33 76.28 77.50

amid

on

[%

]


la SCDA Lovrin

20

Fig. 3.7. Relatia dintre amidon[%] si umiditate [%]

Între producție și umiditate există o corelație liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de transgresiune

α=0.1%, corelația este foarte semnificativă (r = 0.88***), o relație foarte stransă.

Fig. 3.8. Relatia dintre umiditate [%] și producție

[kg/ha]

Fig. 3.9. Relatia dintre temp[0C] si amidon [%]

3.1.3. Conținutul în substantă uscată [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015

În fig.5.9 este redată variaţia mediei a conținutului în substantă uscată [%] înregistrată la hibrizii de porumb

cultivaţi.

Astfel cea mai ridicată valoare a mediei conţinutului în substanță uscată al boabelor este obţinută la hibridul

KWS3381: 88,76%, urmată cu 87,28% de hibridul Kinemas, iar cu valori apropiate se situează hibrizii Kornelius

86,80 % și Severo 86,52 % .


la SCDA Lovrin

21

Fig.3.10. Variatia SU [%] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)

Între substanța uscată (SU) și produția STAS exită o corelație lineară pozitivă asigurată statistic la pragul

de transgresiune α=5%, corelația este semnificativă (r = 0.57*).

Fig.3.11. Relatia dintre SU [g%] si productie [kg/ha]

3.1.4. Conținutul în caroten [%] a patru hibrizi de porumb media anilor 2012 – 2015

În fig. 5.11. se observă că, cea mai mare valoare a conţinutului de caroten al boabelor de porumb

înregistrează hibridul Kornelius 1,21[mg/100 g SU], cu o tendinţă a scăderii valorii mediei este hibridul Severo

0,81[mg/100 g SU] și hibridul KWS3381 0,78[mg/100 g SU], iar cu valori apropiate fiind hibridul Kinemas de

0,79 [mg/100 g SU].

85.00

85.50

86.00

86.50

87.00

87.50

88.00

88.50

89.00

Severo Kornelius Kinemas KWS 3381

SU 86.52 86.80 87.28 88.76

SU [

%]

prodSRAS = -33143.7593+482.2834*x; 0.95 Conf.Int.

r = 0.57*

84 85 86 87 88 89 90 91 92

SU [g%]

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

pro

d S

TA

S [

kg

/ha

]


la SCDA Lovrin

22

Fig. 3.12. Variatia carotenului [mg/100 g SU] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)

3.1.5. Conținutul în grăsime brută substantă uscată [g/100 g S.U.] a patru hibrizi de porumb media

anilor

O umiditate ridicată în sol şi în aer determină formarea de boabe ceva mai sărace în grăsime, şi invers.

Odată cu micşorarea distanţei are loc o scădere a conţinutului de proteină, cât şi (mai puţin regulat) cel al

conţinutului de grăsime. (Illieș G., 1984)

Valorile medii ale conţinutului de grăsimi în boabe (%) funcţie de hibridul de porumb, prezintă următoarele

variaţii: pentru hibridul Severo valoarea de 5,16% ca fiind o medie a conţinutului foarte bună în grăsime a

boabelor, la o diferență mare s-au situat ceilalți hibrizi Kinemas: 3,86%, respectiv Kornelius: 3,54%: și cu

valoarea cea mai mică fiind hibridul KWS 3381: 3,13 % (Fig.5.12).

Intre producție și temperatură (Fig. 5.13.) există o corelatie liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de

transgresiune α=0.1%, corelatia este foarte semnificativă ( r = 0.78***).

Fig. 3.13. Variatia grasimei brute [g/100 g SU] la cei 4 hibrizi (media anilor 2012 – 2015)

Intre umiditate si temperatură (Fig. 5.14.) există o corelatie liniară pozitivă, asigurată statistic la pragul de

transgresiune α=0.1%, corelatia este foarte semnificativă ( r = 0.81***).

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40


caroteni 0.81 1.21 0.79 0.78

caro

ten

i [m

g/1

00

g S

U}

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00


grasime bruta 5.16 3.54 3.86 3.13

gras

ime

bru

ta [

g/1

00

g S

U]


la SCDA Lovrin

23

Fig. 3.14. Relatia dintre temp[0C] si umiditate [%]

Fig. 3.15. Relatia dintre temp[0C] si prod STAS [kg/ha]

Studiul valorilor medii din anii 2012-2015, a compoziției chimice a boabelor, la cei patru hibrizi de porumb

marca KWS sub influenţa factorilor cilmatici scoate în evidenţa următoarele aspecte:

Valorile medii ale conţinutului în proteină al boabelor de porumb (%) în funciţe de hibridul semănat

prezintă următoarele caracteristici: cele mai ridicate valori ale mediei conţinutului proteic (%) s-au înregistrat la

hibridul de porumb Severo: 11,78%, urmat la o diferenţă mică de hibrizii Kornelius: 10,4% și KWS 10,0%, iar

cu media cea mai mică a conţinutului în proteină 9,85% este hibridul Kinemas.

Datorită unui regim pluviometric mai ridicat în perioada de vegetaţie, valoarea mediei conţinutului

proteic al boabelor de porumb (%) pentru hibrizii cultivaţi scade până la 9,85% .

Valorile medii ale conţinutului în amidon al boabelor (%) în funcţie de hibridul de porumb semănat

sunt redate în fig.5.5. astfel se poate observa că, hibridul de porumb cu cea mai mare valoare a mediei conţinutului

de amidon (%) KWS 3381: 77,50%, urmat de hibridul Kinemas: 76,28%, respectiv hibridul Kornelius: 75,33%,

iar cel mai mic procent de amidon a acumulat hibridul Severo 73,9 %.

Precipitataţiile din cursul perioadei de vegetaţie a porumbului, favorizează acumularea amidonului

în boabele de porumb.

Variaţia mediei conținutului în substantă uscată [%] înregistrată la hibrizii de porumb cultivaţi în

perioada 2012-2015, astfel că, cea mai ridicată valoare a mediei conţinutului în substanță uscată al boabelor este

obţinută la hibridul KWS3381: 88,76%, urmată de hibridul Kinemas cu valoarea de 87,28%, iar cu valori

apropiate se situează hibrizii Kornelius 86,80 % și Severo 86,52 %

Analiza conţinutului de caroten al boabelor de porumb în perioada monitorizată se prezintă astfel:

hibridul Kornelius înregistrează o valoare de 1,21[mg/100 g SU], cu o tendinţă a scăderii valorii mediei este

hibridul Severo 0,81[mg/100 g SU] și hibridul KWS 3381 0,78[mg/100 g SU], iar cu valori apropiate fiind

hibridul Kinemas de 0,79 [mg/100 g SU].

Dinamica valorilor mediei conţinutului în grăsimi al boabelor de porumb (%) are un comportament

asemănător cu cel al conţinutului proteic al boabelor (%), la fel ca şi valorile mediei conţinutului proteic, media

conţinutului în grăsimi al boabelor creşte atunci când se înregistrează un deficit de precipitaţii. O valoare mai

ridicată a mediei conţinutului în grăsimi al boabelor (%) pe perioada testării o realizează hibridul de porumb

Severo cu valoarea de 5,16%, fiind o medie a conţinutului foarte bună în grăsime a boabelor, la o diferență mare

s-au situat ceilalți hibrizi Kinemas: 3,86%, respectiv Kornelius: 3,54%: și cu valoarea cea mai mică fiind hibridul

KWS 3381: 3,13 %.


la SCDA Lovrin

24

Fig.3.16. Dinamica indicilor de calitate [SU(g%, amidon (%), grasime bruta(g/100 g SU) si amidon(%)]

Fig.3.17. Precipitatii [mm] si temperaturi [0C] aprilie – septembrie

3.2. Corelația între umiditate și producție, în anii experimentali 2012-2015

Umiditatea este unul dintre indicatorii calitativi de bază care caracterizează masa de cereale. Umiditatea

constituie alături de masa hectolitrică şi conţinutul de corpuri străine, bază de calcul pentru stabilirea valorii

cerealelor. Acest indicator are o importanţă deosebită. (Bărbulescu, Al., Voinescu, I., Vasilescu, V.S., 2001;

Bălteanu Gh., 1969)

Umiditatea la recoltare, indicator foarte important în ceea ce priveşte posibilitatea recoltării sub formă de

boabe şi de a efectua rotaţia porumb-cereale de toamnă, arată capacitatea hibrizilor de a pierde apa. (Muntean L.S.

și colab., 2005; Muntean L.S. și colab., 2008)

Recoltarea mecanizată a porumbului sub forma de ştiuleţi trebuie să începă atunci când umiditatea boabelor

ajunge la 30-32% şi se încheie când aceasta este cuprinsa între 24-26%. Mai tîrziu, "recoltarea în ştiuleţi" se

executa manual, pentru a preveni scuturarea boabelor. Recoltarea mecanizată sub forma de boabe. începe cand

umiditatea acestora scade sub 25%. Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de 14%. (Muntean L.S. și colab.,

2005; Muntean L.S. și colab., 2008)

80828486889092

2012 2013 2014 2015

SU [

g%]

Severo Kornelius

Kinemas KWS 3381

65

70

75

80

85

2012 2013 2014 2015

amid

on

[%

]


0

1

2

3

4

5

6

2012 2013 2014 2015

gras

ime

bru

ta [

g/1

00

g

SU]


0

0.5

1

1.5

2012 2013 2014 2015

cart

ote

ni [

mg/

10

0 g

SU

]

Severo Kornelius

Kinemas KWS 3381

0

100

200

300

IV V VI VII VIII IX

pp

[m

m]

luna

2012 2013 2014 2015

0

10

20

30

IV V VI VII VIII IXtem

pe

ratu

ra [

0C

]

luna

2012 2013 2014 2015


la SCDA Lovrin

25

3.2.1. Valorile productiei STAS (kg/ha) și a umiditătii medii (% ) la cei patru hibrizi de porumb, în

anii experimentali 2012-2015, de la SCDA Lovrin

Valorile productiei STAS (kg/ha) înregistrate la data recoltării, în funcţie de hibrid sunt prezentate in fig.

5.22., astfel: cu producția cea mai mare este hibridul KWS 3381 - 9673,0 kg/ha,fiind urmat de hibridul Kornelius

cu producția de 9195,7 kg/ha și cu valoare apropiată se află hibridul Kinemas 9056,3 kg/ha,iar hibridul Severo

7985,8 kg/ha realizază o producție la o diferență de 1687,2 Kg/ha comparativ cu cel mai productiv hibrid

Kornelius.

Fig.3.18. Valorile producției STAS (kg/ha) în anii 2012-2015

Pe perioada celor 4 ani de experimentare optimul umidităţii mediei %, este atins de hibridul KWS 3381 cu

o maximă a valorii de 18,4%, urmat de hibridul Kornelius 15,3% și Severo 15,0%, cea mai mică valoare

înregistrând-o hibridul Kinemas de 14,8% (figura 5.23).

Fig.3.19.Valorile umiditătii medii (% ) la cei patru hibrizi – media anilor 2012-2015

0.0

5000.0

10000.0


9056.3 9195.7 9673.0

7985.8

pro

d S

TAS

[kg/

ha]

0

5

10

15

20


U % 14.8 15.3 18.4 15

U [

%]

PRODUCTIE STAS


la SCDA Lovrin

26

3.2.3. Sinteza valorilor productiei STAS (kg/ha) și a umidităţii mediei (%) sub influența epocii de

semănat determinată la patru hibrizi de porumb, în anii experimentali 2012-2015

În figura 5.24 este reprezentată variaţia producției STAS (kg/ha) a hibrizilor de porumb testaţi, sub influenţa

epocii de semănat, pe perioada celor 3 ani de experimentare:

- pentru epoca a I-a de semănat, toți hibrizii depășesc ca valoare producţia la hectar obţinută în epoca a

II-a, respectiv: la hibridul KWS 3381 semănat în prima epocă a realizat producția de 10109,7 kg/ha, comparativ

cu producția obținută de 9236,2 kg/ha, în cea de a doua epocă;

- urmat de hibridul Kornelius cu o producție de 9536,6 kg/ha în prima epocă, iar în cea de a doua epocă

realizând producția de 8854,8 kg/ha;

- cu valoare apropiată este hibridul Kinemas semănat în epoca a I-a 9438,9 kg/ha, raportat la epoca a II-

a producția obținută a fost de 8673,7 kg/ha; cu valori apropiate între cele două epoci s-a situat hibridul Severo cu

o recoltă de 7994 kg/ha, sunt diferenţe foarte mici între epoci, de 16,5 kg/ha.

Fig. 3.20. Variaţia producției STAS (kg/ha) a hibrizilor de porumb, sub influenţa epocii de semănat.

Ceea ce însemană că în cazul plantelor de porumb, semănte în prima epocă, producţia de porumb obţinută

a fost mai mare la toți cei patru hibrizi luați în studiu, decât producția obţinută la hibrizii de porumb semănați

mai târziu, respectiv în cea de a doua epocă.

Fig.3.21.Variaţia umidităţii mediei % la recoltare a hibrizilor de porumb, sub influenţa epocii de

semănat.

Interacțiunea epocă de semănat (Factor A) și hibridul cultivat (Factor B), prezentată în figura 5.25 pe

perioada celor 4 ani de experimentare, privind valoarea umidităţii mediei la recoltare este atinsă de hibridul KWS

epoca

epoca 2

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


9438.9 9536.610109.7

7994

8673.7 8854.8 9236.2

7977.5

a1

a2

0

5

10

15

20


a1 14.1 14.8 18 14.6

a2 15.6 15.8 18.8 15.5

U [

%]

PRODUCTIE

STAS


la SCDA Lovrin

27

3381 cu o maximă a valorii de 18,8% pe varianta celei de a doua epoci de semănat: de asemenea, toti cei trei

hibrizi semănați în epoca a II-a, depășind valorile recoltei hibrizilor semănați mai devreme, astfel: Kornelius cu

15,8%, Kinemas 15,6% și Severo 15,5%.

3.3. Corelații liniare - semănat, răsărit, înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și indici statistici.

În continuare vom evidenția câteva aspecte privind epoca de semănat dar și unele fenofaze (răsărit, înflorit,

mătăsit, maturitatea fiziologică) și relația lor cu indicii de calitate (grăsime brută, proteină, amidon).

Fig.3.22. Relația între înflorit [nr zile] și grasime

brută [g/100 g SU]

Fig.3.24. Relația intre mătăsit [nr zile] și grasime

brută [g/100 g SU]

Fig.3.25. Relația între maturitatea fiziologică [nr zile] și grăsime brută [g/100 g SU]

Între înflorit, mătăsit, maturitate fiziologică și grăsime brută exista o corelație liniară negativă asigurată

statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=0.1%.

grasime = 12.8462-0.062*x; 0.95 Conf.Int.

r = -0.81***

120 125 130 135 140 145 150 155 160 165

mat. fiziol. [nr zile]

3.03.23.43.63.84.04.24.44.64.85.05.25.4

gra

sim

e [

g/1

00

g S

U]

Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile

pedoclimatice de la SCDA Lovrin

28

Fig.3.26. Relatia intre rasarit [nr zile] si amidon

[%]

Fig.3.27. Relatia intre semanat [nr zile] si amidon

[%]

Între răsărit, semănat, și proteină există o corelație liniară negativă asigurată statistic la nivelul de probabilitate de

transgresiune α=5% , respectiv, α=1%

Fig.3.28. Relatia intre semanat [nr zile] si proteina

[%]

Fig.3.29. Relatia intre inflorit [nr zile] si

proteina [%]

Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de la

SCDA Lovrin

104

Fig.3.30. Relatia intre matasit [nr zile] si proteina

[%]

Fig.3.31. Relatia intre mat.fiziol. [nr zile] si proteina [

%]


la SCDA Lovrin

29

Între semănat, înflorit, mătăsit, maturitate fiziologică și proteină există o corelație liniară negativă asigurată

statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=5% , respectiv, α=1%

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Cercetările efectuate în perioada 2012 – 2015 s–au desfăşurat în cadrul Staţiunii de Cerectare şi

Dezvoltare Agricolă din localitatea Lovrin.

I. Rezultatele obţinute la producţiile din câmp, ne permit să formulăm câteva concluzii:

În anul 2012 producția cea mai mare (aproximativ 7600 kg/ha) se obține la hibridul KWS 3381, atât la

epoca I de semănat cât și la epoca a II –a de semănat, sporul obținut de acest hibrid se deosebește distinct

semnificativ de ceilalti hibrizi. Aceiași producție de aproximativ 7600 se obține și la hibridul Kornelius epoca a II

–a de semănat. Producția de aproximativ 5650 kg/ha se obține la hibridul Kinemas și la hibridul-martor Severo în

epoca a II –a de semănat. În concluzie în anul 2012 cel mai bun hibrid a fost: KWS 3381 atât la epoca I de semănat

cât și la epoca a II –a de semănat și hibridul Kornelius la epoca a II-a de semănat.

În anul 2013 producție mare se obține la hibridul Kinemas epoca I de semănat, sporul obținut de acest

hibrid este distinct semnificativă față de ceilalți hibrizi indiferent de epocă. Productie asemănătoare se obtine la

hibridul Kornelius și hibridul KWS 3381 epoca I de semănat, iar la epoca a II-a de semănat la hibridul Kinemas.

Cea mai mica prod o dă hibridul Kornelius la epoca a II-a de semănat. În concluzie în anul 2013 cel mai bun hibrid

a fost hibridul Kinemas epoca I de semănat urmat de hibridul Kornelius epoca I de semănat, hibridul KWS 3381

epoca I de semănat și hibridul Kinemas epoca a II –a de semănat.

În anul 2014 producția cea mai mare (aproximativ 11500 kg/ha) se obține la hibridul KWS 3381, la epoca

I de semănat, sporul obținut de acest hibrid se deosebește distinct semnificativ de hibrizi Kinemas, Severo și

Kornelius la epoca I și epoaca a II –a de semănat, precum și de hibridul KWS 3381 la epoca a II-a de semănat.

Cea mai mica producție aproximativ 8600 kg/ha se obține la hibridul-martor Severo la epoca I de semănat. În

concluzie în anul 2014 cel mai bun hibrid a fost KWS 3381, epoca I de semănat.

În anul 2015 producția cea mai mare (aproximativ 11400 kg/ha) se obține la hibridul KWS 3381, la epoca

I de semănat, sporul obținut de acest hibrid se deosebește distinct semnificativ de hibrizi Kornelius, KWS 3381,

Severo la epoca I și epoca a II-a de semănat Producții asemanatoare aproximativ 9700 kg/ha se obțin la hibridul

Kornelius și Kinemas, epoca a II-a de semănat. Cea mai mică producție aproximativ 8700=9000 kg/ha se obține

la hibridul –martor Severo epoca I și respectiv, epoca a II-a de semănat. În concluzie în anul 2015 cel mai bun

hibrid a fost KWS 3381 epoca I, Kornelius epoca I, KWS 3381 epoca a II –a și Kinemas epoca I.

II. Studiul valorilor medii din anii 2012-2015, privind rezultatele analizelor de laborator a

compoziției chimice a boabelor, la cei patru hibrizi de porumb marca KWS sub influenţa factorilor

cilmatici scoate în evidenţa următoarele aspecte:

Valorile medii ale conţinutului în proteină al boabelor de porumb (%) în funciţe de hibridul semănat

prezintă următoarele caracteristici: cele mai ridicate valori ale mediei conţinutului proteic (%) s-au înregistrat la

hibridul de porumb Severo: 11,78%, urmat la o diferenţă mică de hibrizii Kornelius: 10,4% și KWS 10,0%, iar

cu media cea mai mică a conţinutului în proteină 9,85% este hibridul Kinemas.

Datorită unui regim pluviometric mai ridicat în perioada de vegetaţie, valoarea mediei conţinutului

proteic al boabelor de porumb (%) pentru hibrizii cultivaţi scade până la 9,85% .

Valorile medii ale conţinutului în amidon al boabelor (%) în funcţie de hibridul de porumb semănat,

hibridul de porumb cu cea mai mare valoare a mediei conţinutului de amidon (%) KWS 3381: 77,50%, urmat de

hibridul Kinemas: 76,28%, respectiv hibridul Kornelius: 75,33%, iar cel mai mic procent de amidon a acumulat

hibridul Severo 73,9 %.

Precipitataţiile din cursul perioadei de vegetaţie a porumbului, favorizează acumularea amidonului

în boabele de porumb.

Variaţia mediei conținutului în substantă uscată [%] înregistrată la hibrizii de porumb cultivaţi în

perioada 2012-2015, astfel că, cea mai ridicată valoare a mediei conţinutului în substanță uscată al boabelor este

obţinută la hibridul KWS3381: 88,76%, urmată de hibridul Kinemas cu valoarea de 87,28%, iar cu valori

apropiate se situează hibrizii Kornelius 86,80 % și Severo 86,52 %


la SCDA Lovrin

30

Analiza conţinutului de caroten al boabelor de porumb în perioada monitorizată se prezintă astfel:

hibridul Kornelius înregistrează o valoare de 1,21[mg/100 g SU], cu o tendinţă a scăderii valorii mediei este

hibridul Severo 0,81[mg/100 g SU] și hibridul KWS 3381 0,78[mg/100 g SU], iar cu valori apropiate fiind

hibridul Kinemas de 0,79 [mg/100 g SU].

Dinamica valorilor mediei conţinutului în grăsimi al boabelor de porumb (%) are un comportament

asemănător cu cel al conţinutului proteic al boabelor (%), la fel ca şi valorile mediei conţinutului proteic, media

conţinutului în grăsimi al boabelor creşte atunci când se înregistrează un deficit de precipitaţii. O valoare mai

ridicată a mediei conţinutului în grăsimi al boabelor (%) pe perioada testării o realizează hibridul de porumb

Severo cu valoarea de 5,16%, fiind o medie a conţinutului foarte bună în grăsime a boabelor, la o diferență mare

s-au situat ceilalți hibrizi Kinemas: 3,86%, respectiv Kornelius: 3,54%: și cu valoarea cea mai mică fiind hibridul

KWS 3381: 3,13 %.

III. Efectuarea unor observaţii şi măsurători cu privire la: data semănatului, răsărire, dinamica

creşterii, uniformitate, înflorire, mătăsire, maturitate fiziologică,data recoltatului și umiditatea la recoltare

sub efectul epocii de semănat asupra producţiei de boabe a hibrizilor studiați:

Corelații liniare - semănat, răsărit, înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și indici statistici.

Între înflorit, mătăsit, maturitatea fiziologică și grăsime brută există o corelație liniară negativă

asigurată statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=0.1%.

Între răsărit, semănat și proteină există o corelație liniară negativă asigurată statistic la nivelul de

probabilitate de transgresiune α=5% , respectiv, α=1%.

Între semănat, înflorit, mătăsit, maturitate fiziologică și proteină există o corelație liniară negativă

asigurată statistic la nivelul de probabilitate de transgresiune α=5% , respectiv, α=1%.

RECOMANDARI

Obţinerea de producţii ridicate de pormb este posibilă, dacă în condiţii asemănătoare cu cele în care s-au

desfăşurat cercetările de la S.C.D.A. Lovrin se ţine seama de următorii factori:

epoca de semănat în cazul culturii de porumb

combaterea buruienilor graminee anuale (monocotiledonate) şi unele dicotiledonate, se va face prin

aplicarea erbicidului Adengo cu 0,4 l/ha imediat după semănat.

după răsărire, în stadiul de 3 frunze, se va executa o erbicidare cu mixul Mustang 0,5 l/ha + GatMotin

1,5 l/ha

fertilizarea recomandată este cu doză de 400-500 kg îngrășămant complex NPK 20:20:0, dar să se

ţină seama şi de fertilitatea solului.

În zona agroclimatică caldă secetosă a localităţii Lovrin este benefică aplicarea fertilizării foliare.

se recomandă utilizarea hibrizilor semitardivi, care deși au amplitudini de variație mai mari decât

cei semitimpurii, asigură producții medii multianuale semnificativ mai ridicate decât hibrizii semitimpurii.

Documents

TEZĂ DE DOCTORAT...Ioan Macra Impactul măsurilor tehnologice asupra producției la porumb în condițiile pedoclimatice de la SCDA Lovrin 3.1.3. Conținutul în substantă uscată