of 47 /47
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI” 1 MINISTERUL MINISTERUL MINISTERUL MINISTERUL AFACERILOR AFACERILOR AFACERILOR AFACERILOR INTERNE INTERNE INTERNE INTERNE ACADEMIA ACADEMIA ACADEMIA ACADEMIA DE DE DE DE POLI POLI POLI POLIŢIE IE IE IE „Alexandru Alexandru Alexandru Alexandru Ioan Ioan Ioan Ioan Cuza Cuza Cuza Cuza” ŞCOALA COALA COALA COALA DOCTORAL DOCTORAL DOCTORAL DOCTORALĂ DE DE DE DE ORDINE ORDINE ORDINE ORDINE PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLICĂ ŞI SIGURAN SIGURAN SIGURAN SIGURANŢĂ ŢĂ ŢĂ ŢĂ NA NA NA NAŢIONAL IONAL IONAL IONALĂ Doctorand Doctorand Doctorand Doctorand CĂTĂLIN LIN LIN LIN ENU ENU ENU ENUŢĂ ŢĂ ŢĂ ŢĂ TEZ TEZ TEZ TEZĂ DE DE DE DE DOCTORAT DOCTORAT DOCTORAT DOCTORAT TEMA: JANDARMERIA JANDARMERIA JANDARMERIA JANDARMERIA ROM ROM ROM ROMÂ Â Â ÂN N N Ă Ă ĂÎ Î Î ÎN N N N MISIUNI MISIUNI MISIUNI MISIUNI INTERNA INTERNA INTERNA INTERNAŢ Ţ Ţ ŢIONALE IONALE IONALE IONALE SUB SUB SUB SUB EGIDA EGIDA EGIDA EGIDA POLITICII POLITICII POLITICII POLITICII DE DE DE DE SECURITATE SECURITATE SECURITATE SECURITATE Ş Ş Ş ŞI I I I AP AP AP APĂ Ă Ă ĂRARE RARE RARE RARE COMUN COMUN COMUN COMUNĂ Ă Ă Ă -REZUMAT- -REZUMAT- -REZUMAT- -REZUMAT- CONDUC CONDUC CONDUC CONDUCĂTOR TOR TOR TOR DE DE DE DE DOCTORAT: DOCTORAT: DOCTORAT: DOCTORAT: Prof. Prof. Prof. Prof. univ. univ. univ. univ. dr. dr. dr. dr. VICTOR VICTOR VICTOR VICTOR AELENEI AELENEI AELENEI AELENEI Bucureşti 2015

TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

  • Upload
    buique

  • View
    217

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii...

Page 1: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

1111

MINISTERULMINISTERULMINISTERULMINISTERUL AFACERILORAFACERILORAFACERILORAFACERILOR INTERNEINTERNEINTERNEINTERNEACADEMIAACADEMIAACADEMIAACADEMIA DEDEDEDE POLIPOLIPOLIPOLIŢŢŢŢIEIEIEIE „„„„AlexandruAlexandruAlexandruAlexandru IoanIoanIoanIoan CuzaCuzaCuzaCuza””””

ŞŞŞŞCOALACOALACOALACOALA DOCTORALDOCTORALDOCTORALDOCTORALĂĂĂĂDEDEDEDEORDINEORDINEORDINEORDINE PUBLICPUBLICPUBLICPUBLICĂĂĂĂ ŞŞŞŞIIII SIGURANSIGURANSIGURANSIGURANŢĂŢĂŢĂŢĂ NANANANAŢŢŢŢIONALIONALIONALIONALĂĂĂĂ

DoctorandDoctorandDoctorandDoctorand CCCCĂĂĂĂTTTTĂĂĂĂLINLINLINLIN ENUENUENUENUŢĂŢĂŢĂŢĂ

TEZTEZTEZTEZĂĂĂĂ DEDEDEDE DOCTORATDOCTORATDOCTORATDOCTORAT

TEMA:JANDARMERIAJANDARMERIAJANDARMERIAJANDARMERIA ROMROMROMROMÂÂÂÂNNNNĂĂĂĂ ÎÎÎÎNNNNMISIUNIMISIUNIMISIUNIMISIUNI

INTERNAINTERNAINTERNAINTERNAŢŢŢŢIONALEIONALEIONALEIONALE SUBSUBSUBSUB EGIDAEGIDAEGIDAEGIDA POLITICIIPOLITICIIPOLITICIIPOLITICII DEDEDEDESECURITATESECURITATESECURITATESECURITATE ŞŞŞŞIIII APAPAPAPĂĂĂĂRARERARERARERARE COMUNCOMUNCOMUNCOMUNĂĂĂĂ

-REZUMAT--REZUMAT--REZUMAT--REZUMAT-

CONDUCCONDUCCONDUCCONDUCĂĂĂĂTORTORTORTOR DEDEDEDE DOCTORAT:DOCTORAT:DOCTORAT:DOCTORAT:Prof.Prof.Prof.Prof. univ.univ.univ.univ. dr.dr.dr.dr.

VICTORVICTORVICTORVICTOR AELENEIAELENEIAELENEIAELENEI

Bucureşti2015

Page 2: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

2222

Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin

Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822, cu titlul

„Reţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi

Postdoctorale Inteligente în Domeniile „Ştiinţe Militare”, „Securitate şi Informaţii” şi

„Ordine Publică şi Siguranţă Naţională” - Program de Formare Continuă a

Cercetătorilor de Elită –„ SmartSPODAS”.”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţiibazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinulcercetării”TitlulTitlulTitlulTitlul proiectului:proiectului:proiectului:proiectului: ReReReReţţţţeaeaeaea transnatransnatransnatransnaţţţţionalionalionalionalăăăă dededede managementmanagementmanagementmanagement integratintegratintegratintegrat alalalal cercetcercetcercetcercetăăăăriiriiriirii doctoraledoctoraledoctoraledoctorale şşşşiiiipostdoctoralepostdoctoralepostdoctoralepostdoctorale inteligenteinteligenteinteligenteinteligente îîîînnnn domeniiledomeniiledomeniiledomeniile “Ş“Ş“Ş“Ştiintiintiintiinţţţţeeee militaremilitaremilitaremilitare””””,,,, ““““SecuritateSecuritateSecuritateSecuritate şşşşiiii informainformainformainformaţţţţiiiiiiii”””” şşşşiiii““““OrdineOrdineOrdineOrdine publicpublicpublicpublicăăăă şşşşiiii siguransiguransiguransiguranţăţăţăţă nanananaţţţţionalionalionalională”ă”ă”ă” ---- ProgramProgramProgramProgram dededede formareformareformareformare continucontinucontinucontinuăăăă aaaa cercetcercetcercetcercetăăăătorilortorilortorilortorilor dedededeelitelitelitelităăăă –––– „„„„SmartSPODASSmartSPODASSmartSPODASSmartSPODAS””””

Page 3: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

3333

CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:

ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERIINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE ÎÎÎÎNNNN INVESTIGAREAINVESTIGAREAINVESTIGAREAINVESTIGAREA ŞŞŞŞTIINTIINTIINTIINŢŢŢŢIFICIFICIFICIFICĂĂĂĂSTADIULSTADIULSTADIULSTADIUL ACTUALACTUALACTUALACTUAL ALALALAL CUNOACUNOACUNOACUNOAŞŞŞŞTERIITERIITERIITERII

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IIIIACACACACŢŢŢŢIUNILEIUNILEIUNILEIUNILE U.E.U.E.U.E.U.E. ÎÎÎÎNNNN DOMENIILEDOMENIILEDOMENIILEDOMENIILE POLITICIIPOLITICIIPOLITICIIPOLITICII EXTERNEEXTERNEEXTERNEEXTERNE DEDEDEDESECURITATESECURITATESECURITATESECURITATE ŞŞŞŞIIII APAPAPAPĂĂĂĂRARERARERARERARE COMUNECOMUNECOMUNECOMUNE

1.1.Politica U.E. sub impactul noului mediu de securitate la nivel mondial1.2.Rolul politicii externe şi de securitate pentru menţinerea păcii şisecurităţii la nivel regional şi internaţional1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Apărare conformTratatului de la Lisabona1.4.Rolul şi contribuţia României la mediul european de securitate

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IIIIIIIIMISIUNILEMISIUNILEMISIUNILEMISIUNILE DESFDESFDESFDESFĂŞĂŞĂŞĂŞURATEURATEURATEURATE SUBSUBSUBSUB EGIDAEGIDAEGIDAEGIDA POLITICIIPOLITICIIPOLITICIIPOLITICII DEDEDEDE SECURITATESECURITATESECURITATESECURITATEŞŞŞŞIIII APAPAPAPĂĂĂĂRARERARERARERARE COMUNECOMUNECOMUNECOMUNE ÎÎÎÎNNNN DOMENIULDOMENIULDOMENIULDOMENIUL POLIPOLIPOLIPOLIŢŢŢŢIENESCIENESCIENESCIENESC

2.1.Scurtă abordare istorică a misiunilor internaţionale2.2.Tipologia misiunilor internaţionale

2.2.1.Noţiuni generale despre operaţiile în sprijinul păcii2.2.2.Clasificarea misiunilor în funcţie de forul organizator2.2.3.Clasificarea misiunilor în funcţie de mandat

2.3.Cadrul instituţional legal care reglementează misiunile sub egidaP.S.A.C.2.4.Complexitatea misiunilor U.E. sub egida P.S.A.C.2.5.Angajamentele statului român şi contribuţia în misiunile desfăşuratesub egida P.S.A.C.2.6.Participarea efectivelor din cadrul Poliţiei Române la misiuni subegida P.S.A.C.

2.6.1.Misiunea Uniunii Europene din Kosovo –EULEX2.6.2.Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în Bosnia şiHerţegovina –EUPM2.6.3.Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în Afganistan –EUPOL Afganistan2.6.4.Misiunea Uniunii Europene în Georgia – EUMM Georgia

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IIIIIIIIIIIIVALENVALENVALENVALENŢŢŢŢELEELEELEELE JANDARMERIEIJANDARMERIEIJANDARMERIEIJANDARMERIEI ROMROMROMROMÂÂÂÂNENENENE ÎÎÎÎNNNN MANAGEMENTULMANAGEMENTULMANAGEMENTULMANAGEMENTULCRIZELORCRIZELORCRIZELORCRIZELOR PEPEPEPE ALTEALTEALTEALTE SPASPASPASPAŢŢŢŢIIIIIIII GEOGRAFICEGEOGRAFICEGEOGRAFICEGEOGRAFICE

3.1.Capabilităţi ale structurilor de tip jandarmerie din Europa în misiunisub egida P.S.A.C.

Page 4: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

4444

3.2.Implicarea Jandarmeriei Române în cadrul Forţei de JandarmerieEuropeană (FJE) şi a Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cuStatut Militar Europene şi Mediteranean (FIEP)

3.2.1.Premisele înfiinţării F.J.E.3.2.2.Cadrul politico – juridic de funcţionare al F.J.E.3.2.3.Organizarea structurală şi funcţionare F.J.E.3.2.4.Implicarea Jandarmeriei Române în F.J.E.3.2.5.Implicarea Jandarmeriei Române în F.I.E.P.

3.3.EUROGENDFOR în misiunile civile şi operaţiunile militare la niveleuropean şi internaţional

3.3.1.EUROGENDFOR - instrument al U.E. în managementulsituaţiilor de criză3.3.2.EUROGENDFOR în teatre de operaţii la nivel european şiinternaţional

3.4. Misiunile Jandarmeriei Române în teatrele de operaţii multinaţionale3.4.1.Capabilităţi operaţionale pentru misiuni internaţionale alestructurilor specializate din Jandarmeria Română3.4.2.Misiuni şi teatre de operaţii

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IVIVIVIVAFGANISTANULAFGANISTANULAFGANISTANULAFGANISTANUL –––– OOOO NOUNOUNOUNOUĂĂĂĂ OPORTUNITATEOPORTUNITATEOPORTUNITATEOPORTUNITATE DEDEDEDE ACACACACŢŢŢŢIUNEIUNEIUNEIUNE AAAA U.E.U.E.U.E.U.E. ÎÎÎÎNNNNDOMENIULDOMENIULDOMENIULDOMENIUL P.S.A.C.P.S.A.C.P.S.A.C.P.S.A.C.

4.1.Scurt istoric asupra întemeierii şi evoluţiei statului afgan4.2.Tradiţiile, diversitatea interetnică şi culturală în Afganistan

4.2.1.Diversitatea interetnică şi religia4.4.2.Obiceiurile şi eticheta socială4.2.3.Conceptele de onoare şi ruşine4.2.4.Rolul ospitalităţii4.2.5.Întâlnirea şi salutul4.2.6.Amestecul dintre sexe4.2.7.Negocierea

4.3.Reacţia organismelor internaţionale la tensiunile din Afganistan

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL VVVVMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEA DEDEDEDE SPRIJINSPRIJINSPRIJINSPRIJIN AAAA REFORMEIREFORMEIREFORMEIREFORMEI ÎÎÎÎNNNN DOMENIULDOMENIULDOMENIULDOMENIUL POLIPOLIPOLIPOLIŢŢŢŢIEIIEIIEIIEI ÎÎÎÎNNNNAFGANISTANAFGANISTANAFGANISTANAFGANISTAN ––––EUPOLEUPOLEUPOLEUPOL

5.1.Implicarea U.E. pentru stabilitatea reformelor în Afganistan5.2.Specificul misiunii EUPOL Afganistan5.3.Provocări profesionale sub impactul climatului de instabilitate al zoneide conflict şi efectul asupra contingentelor

Page 5: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

5555

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL VIVIVIVIMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEA NATONATONATONATO TRAININGTRAININGTRAININGTRAININGMISSIONMISSIONMISSIONMISSION ---- EFORTEFORTEFORTEFORT ALALALAL OCCIDENTULUIOCCIDENTULUIOCCIDENTULUIOCCIDENTULUIPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU STABILITATESTABILITATESTABILITATESTABILITATE ÎÎÎÎNNNNORIENTORIENTORIENTORIENT

6.1.Misiunea I.S.A.F. şi aportul EUROGENDFOR în Afganistan6.2.Contingentele de jandarmi români şi misiunea de mentorat6.3.Impactul varietăţilor culturale şi tensiunile din zona de conflict asuprapsihicului jandarmilor din contingente

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul VIIVIIVIIVIIIMPACTULIMPACTULIMPACTULIMPACTUL PSIHOLOGICPSIHOLOGICPSIHOLOGICPSIHOLOGIC ASUPRAASUPRAASUPRAASUPRA CONTINGENTELORCONTINGENTELORCONTINGENTELORCONTINGENTELOR DINDINDINDINTEATRELETEATRELETEATRELETEATRELE DEDEDEDEOPERAOPERAOPERAOPERAŢŢŢŢIIIIIIII

7.1.Determinanţi psihosociali ai procesului de adaptare7.2.Influenţa caracteristicilor specifice mediului constrângător asupraprocesului de adaptare7.3.Solicitări specifice şi factori perturbatori asupra psihicului militarilor7.4.Modalităţi de facilitare a adaptării militarilor la condiţiileconstrângătoare ale teatrului de operaţii7.5.Implicarea structurilor de profil din M.A.I. în procesul de asistenţăpsihologică a membrilor contingentelor

ORIGINALITATEA,ORIGINALITATEA,ORIGINALITATEA,ORIGINALITATEA, CONTRIBUCONTRIBUCONTRIBUCONTRIBUŢŢŢŢIILEIILEIILEIILE INOVATIVEINOVATIVEINOVATIVEINOVATIVE ALEALEALEALE TEZEITEZEITEZEITEZEI ŞŞŞŞIIIIMODALITMODALITMODALITMODALITĂŢĂŢĂŢĂŢILEILEILEILE DEDEDEDE VALIDAREVALIDAREVALIDAREVALIDARE AAAA CERCETCERCETCERCETCERCETĂĂĂĂRIIRIIRIIRII ŞŞŞŞTIINTIINTIINTIINŢŢŢŢIFICEIFICEIFICEIFICE

CONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII ŞŞŞŞIIII PROPUNERIPROPUNERIPROPUNERIPROPUNERI

ANEXEANEXEANEXEANEXE

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Page 6: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

6666

ABREVIERIABREVIERIABREVIERIABREVIERI

ACRONIMACRONIMACRONIMACRONIM DENUMIREDENUMIREDENUMIREDENUMIREA.B.P.

Afghan Border Police Poliţia de Frontieră AfganăA.N.A.

Afghan National Army Armata Naţională Afgană

A.N.C.O.P.Afghan National Civil Order

Police

Poliţia Naţională Afgană de Ordine Publică

A.N.P.Afghan National Police Poliţia Naţională Afgană

AUPAfghan Uniform Police Poliţia Afgană în Uniformă

C.C.G. Consiliul de Cooperare al GolfuluiCIMIN Comitetul Interministerial de Rang ÎnaltC.M.U.E. Comitetul Militar al U.E.

C.P.C.C.Capacitatea de Planificare şi de Conducere aMisiunilor Civile

C.P.S.U.Comitetul Politic şi de Securitate al U.E.

C.N.E.F.G.Centrul Naţional de Antrenament al Forţelor deJandarmerie

C.S.A.T. Consiliul Suprem de Apărare a ŢăriiD.P.G.C. Direcţia de Planificare şi Gestionare a Crizelor

D.P.K.O.Departamentul pentru Operaţiunile de Menţinerea Păcii

E.D.A. Agenţia Europeană de ApărareE.R.R.F. Forţa Europeană de Reacţie Rapidă

E.U.B.A.M.Misiunea U.E. de asistenţă la frontieră în Libia

E.U.B.A.M. R.M.Misiunea U.E. de asistenţă la frontiera dintreRepublica Moldova şi Ucraina

EUCAP NestorMisiunea U.E. de îmbunătăţirea securităţiimaritime în Somalia

EUCAP Sahel Niger Misiunea civilă a U.E. în NigeriaEUFOR Althea Misiune militară în Bosnia şi Herţegovina

EUFOR RCAMisiunea civilă a U.E. în Republica Centrafricană

EUISS Institutul European pentru Studii de Securitate

EULEXMisiunea U.E. pentru stat de drept în Kosovo

EUMM GeorgiaMisiunea U.E. de monitorizare în Georgia

EUMT Mali Misiunea militară a U.E. în Mali

EUMT Somalia Misiunea militară a U.E. de instruire în Somalia

Page 7: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

7777

EUNAVFOR AtalantaMisiunea navală a U.E. de combatere a piraterieiîn Golful Aden

EUPM Misiunea civilă a U.E. în Bosnia şi Herţegovina

EUPOL Afganistan Misiunea civilă a U.E. în Afganistan

EUPOL RD CongoMisiunea de poliţie a U.E. în RepublicaDemocratică Congo

EUROGENDFOREuropean Gendarmerie

ForceForţa de Jandarmerie Europeană

EUROJUST

Agenţie a Uniunii Eupene înfiinţată în 2002pentru a creşte eficienţa autorităţilor competentedin statele membre în anchetarea şi punerea suburmărire penală a cazurilor de infracţionalitatetransfrontalieră şi de crimă organizată

EUJUST LEXMisiunea integrată în domeniul statului de dreptpentru Irak

EUPOL CORPS Misiune de poliţie în Teritoriile Palestiniene

F.I.E.P.Asociaţia Forţelor de Poliţie şi JandarmerieEuropene şi Mediteraneene cu Statut Militar

F.J.E. Forţa de Jandarmerie Europeană

FRONTEXAgenţia Europeană pentru ManagementulCooperării Operaţionale la Frontierele Externe aleStatelor Membre ale U.E.

F.P.E. Forţa de Poliţie EuropeanăH.E.S.T.

Hostile EnvironementSecurity Trening

Antrenament în mediul de securitate ostil

I.E.S.A. Identitatea Europeană pentru Securitate şi ApărareI.P.U. Unitate Integrată de PoliţieI.S.A.F.

International SecurityAssistence Force

Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate

I.S.I.L.Islamic State of Irak and

LevantStatului Islamic din Irak şi Levant

I.S.O.P. Institutul de Studii pentru Ordine PublicăM.A.E. Ministerul Afacerilor ExterneM.A.I. Ministerul Afacerilor InterneM.Ap.N. Ministerul Apărării NaţionaleN.A.T.O. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord

N.T.M.-AN.A.T.O. Training Mission

in Afghanistan

Misiunea N.A.T.O. de Pregătire a Poliţiei Afgane

Page 8: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

8888

O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite

O.S.C.E.Organizaţia Europeană pentru Securitate şiCooperare

P.A.T.Police Advisory Teams Echipe de Poliţie de Monitorizare

P.E.S.A. Politica Europeană de Securitate şi Apărare

P.E.S.A.C.Politica Europeană de Securitate şi ApărareComună

P.E.S.C. Politica Europeană de Securitate şi ApărareP.O.M.L.T.

Police OperationalMentoring Laison Teams

Echipe de monitorizare şi operaţionalizare apregătirii

P.R.T.Provincial Reconstruction

TeamsEchipe provinciale de Reconstrucţie

S.E.A.E. Serviciul European pentru Acţiune ExternăS.M.U.E. Statul Major al U.E.S.P.U. Unitate Specială de PoliţieT.S.P.T. Tulburare de stres post traumaticU.E. Uniunea Europeană

Page 9: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

9999

INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE ÎÎÎÎNNNN INVESTIGAREAINVESTIGAREAINVESTIGAREAINVESTIGAREAŞŞŞŞTIINTIINTIINTIINŢŢŢŢIFICIFICIFICIFICĂĂĂĂ

Într-o Europă globalizată, în ultimii ani se remarcă un interes acerb alcomunităţii internaţionale şi europene de a-şi canaliza toate eforturile spredimensiuni strategice, în vederea prevenirii şi combaterii vulnerabilităţilor,riscurilor şi ameninţărilor care pot apărea la adresa securităţii statelor membre.

Demararea şi punerea în aplicare a conceptului de stabilitate în sud-estulcontinentului şi de integrare a statelor din centrul şi estul Europei reprezintă unargument indiscutabil al acestei politici europene unice. Aceasta vizeazărealizarea unui mediu complex şi stabil de securitate şi de cooperare, parteintegrantă a mediului de securitate, Europa constituindu-se într-un actor activ alnoii ordini mondiale, al securităţii planetei.

În demersul nostru ştiinţific am ales să abordăm tema „JandarmeriaRomână în misiuni internaţionale sub egida Politicii de Securitate şi ApărareComună”, pentru a răspunde solicitării Inspectoratului General al JandarmerieiRomâne care a înaintat Academiei de Poliţie în anul 2012 o serie de domenii dereferinţă care să fie supuse cercetării ştiinţifice în cadrul programelor demasterat şi studiilor de doctorat în domeniul ordine publică şi siguranţănaţională.

Această temă se regăseşte în preocupările esenţiale ale factorilor dedecizie dar, şi a celor de execuţie din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.),îndeosebi Jandarmeria Română.

Este o temă de actualitate având ca subiect dinamica transformărilor careapar în cadrul proceselor manageriale de recrutare, selecţie şi pregătire complexăa membrilor contingentelor de jandarmi care participă în teatrele de operaţiiinternaţionale, fapt pentru care ne-am propus să investigăm acest gen de misiunicare se execută sub egida P.S.A.C. în calitate de membru cu drepturi depline alForţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.).

OpOpOpOpţţţţiuneaiuneaiuneaiunea alegeriialegeriialegeriialegerii acesteiacesteiacesteiacestei temetemetemeteme sprespresprespre investigareinvestigareinvestigareinvestigare se justifică în primulrând prin actualitatea subiectului, rezultatul cercetării ştiinţifice fiind de un realfolos pentru pregătirea personalului ce urmează să acţioneze în cadrul unorviitoare misiuni ale U.E..

Ca instrument al politicii statului în domeniul ordinii publice şisecurităţii naţionale, instituţia Jandarmeriei Române, alături de cea a Poliţiei segăsesc într-un amplu proces de transformare în ceea ce priveşte rolul şicontribuţia lor în cadrul efortului de asigurare a unui climat de normalitate însocietate, bazat pe un sistem de securitate performant.

Aceeaşi notă a transformărilor capacităţilor operaţionale se manifestă şiprin aportul ferm de susţinere a efortului internaţional la asigurarea unui mediude securitate regional şi global, prin contribuţia la misiunile din domeniulmanagementului crizelor şi la operaţiile în sprijinul păcii.

Un alt motiv care a stat la baza alegerii acestei teme este faptul că amdorit să parcurg următoarea etapă a dezvoltării în carieră tot pe specificul

Page 10: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

10101010

specialităţii absolvite în cadrul Academiei de Poliţie. În plus pot menţiona că amurmat şi cursurile Programului de masterat Managementul PregătiriiOperaţionale de Jandarmi şi faptul că am participat la anumite stagii de pregătirestandardizată a structurilor din Jandarmeria Română împreună cu ofiţeri dinstructurile similare din cadrul F.J.E. şi Asociaţiei Forţelor de Poliţie şiJandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (F.I.E.P.).

StudiulStudiulStudiulStudiul dezvoltdezvoltdezvoltdezvoltăăăă oooo ipotezipotezipotezipotezăăăă principalprincipalprincipalprincipalăăăă de cercetare căreia i sesubsumează mai multe subipoteze. Demersul nostru de cercetare demonstreazăfaptul că Jandarmeria Română deţine capabilităţi operaţionale care îi permit săacţioneze în orice teatru de operaţii multinaţionale în calitate de membru F.J.E.,ca instrument al U.E. prin care se pune în practică P.S.A.C.

PremisaPremisaPremisaPremisa dededede lalalala carecarecarecare pleacpleacpleacpleacăăăă investigareainvestigareainvestigareainvestigarea asupra acestui nou fenomen alrelaţiilor internaţionale este aceea a dialecticii menţinerii ordinii publice şisecurităţii naţionale precum şi nerespectarea acestora în raporturile dintre actoriimediului internaţional contemporan.

Este deja demonstrat de practică faptul că, obţinerea şi menţinerea păciişi stabilităţii este dificilă. Iată de ce operaţiile multinaţionale nu pot avea o reţetăpreconcepută, ci rămân complexe şi contradictorii în fiecare din împrejurările încare se planifică şi se desfăşoară, ridicând factorilor militari şi politici problemede decizie creativă.

Logica societăţilor politice obligă la utilizarea forţei în interes publicpentru realizarea contractului social, în promovarea obiectivelor generale alecomunităţilor umane organizate. Realităţile sociale din toate statele aflate într-ocontinuă transformare sub impactul globalizării rapide demonstrează că nu sepoate renunţa la factorul militar.

Rezolvarea pe cale paşnică a diferendelor internaţionale este doar unprincipiu al dreptului internaţional public şi al dreptului internaţional umanitar.Faptul că la nivel mondial lipsesc autorităţile legislative, executive şi judiciarecare să impună legea internaţională, este încă un motiv serios pentrumanifestarea intereselor şi puterii de către statele care acţionează ca principaliactori ai scenei internaţionale.

Este adevărat că există şi principiul fundamental al nerecurgerii la forţăîn relaţiile internaţionale, dar chiar şi acesta legitimează utilizarea forţei înautoapărare sau atunci când Consiliul de Securitate al O.N.U. consideră căordinea a fost încălcată.

Aşa s-au născut operaţiile de sprijinire a păcii, a ordinii de drept, încadrul procesului de globalizare a relaţiilor internaţionale, ca acţiuni alecomunităţii internaţionale pentru stabilizare regională şi mondială, întemeiateatât pe reglementarea paşnică a conflictelor cât şi pe particularităţile utilizăriilegitime a forţei. Consacrarea lor juridică în dreptul internaţional legalizeazăastfel rolul factorului militar în cadrul operaţiilor în sprijinul păcii, elementindispensabil uneori în anumite teatre de operaţii.

Page 11: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

11111111

CeeaCeeaCeeaCeea cececece diferendiferendiferendiferenţţţţiaziaziaziazăăăă cercetareacercetareacercetareacercetarea noastrnoastrnoastrnoastrăăăă de alte abordări aledomeniului operaţiilor în sprijinul păcii este faptul că, plecând de la evidenţiereafactorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţii internaţionale amîncercat să analizăm implicarea jandarmeriei în complexitatea misiunilorinternaţionale pentru a sprijini efortul comun al strategiilor şi politicilor desecuritate şi apărare regională şi internaţională.

Aprofundarea fiecărei direcţii de cercetare vizează obiective specifice şimetode diferite.

Direcţiile de cercetare susţin tema prin interpretarea datelor obţinute prinintermediul metodelor de cercetare utilizate: ancheta prin interviu, observaţia şianaliza documentelor, comparaţia, studiul de caz şi sistematizarea.

De la acest mod teoretic de a acţiona, cercetarea a implicat organizareaplanului şi structurarea documentelor, trecând prin etapele specifice oricăreicercetări: problematizare, conceptualizarea problemei, relaţionarea dintreconcepte, politici, strategii şi fapte, acţiuni, culegerea de date şi informaţii,interpretarea acestora şi validarea rezultatelor.

În final, rezultatele studiul desfăşurat vor fi comunicate public, urmândca ele să fie corelate şi coroborate cu rezultatele ce vor fi obţinute pe viitor prinalte metode de cercetare.

MetodeleMetodeleMetodeleMetodele dededede cercetarecercetarecercetarecercetare şşşştiintiintiintiinţţţţificificificificăăăăÎn stabilirea metodelor utile în vederea verificării ipotezei de plecare, am

luat în calcul accesibilitatea studiului supus cercetării, termenul de început şi deîncheiere a cercetării şi dificultăţile pe care le putem întâmpina prin culegerea dedate şi informaţii de la structurile operative.

Observaţia s-a realizat prin analiză directă, nemediată a datelor, urmatăde reflecţie în vederea explicării acţiunilor U.E. în domeniile P.S.A.C., prininterferenţele descoperite pe baza identificării sistematice şi obiective aconceptelor, politicilor şi strategiilor specifice studiate în cadrul textuluianalizat.

Astfel, în cadrul analizei întreprinse etapizat, am fixat materialul deanalizat, am identificat direcţia de cercetare şi problemele ce trebuie tratate înfiecare subcapitol.

Ancheta prin interviu a fost metoda aplicată în cadrul activităţii deinformare - documentare desfăşurată în cadrul Inspectoratului General alJandarmeriei Române, Direcţiei Resurse Umane - Serviciul Recrutare, Încadrareşi Promovare Personal.

O altă metodă ştiinţifică de colectare a datelor utilă cercetării noastre estestudiul de caz. Am utilizat această tehnică în vederea abordării ipotezei conformcăreia în spectrul larg al misiunilor din teatrele de operaţii există anumiteparticularităţi în continuă transformare, atât în domeniul militar cât şi poliţienesc,cu implicaţii şi efecte majore asupra forţelor de ordine publică şi securitatenaţională din România.

Page 12: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

12121212

În cadrul studiului nostru am folosit ca metodă de cercetare şi comparaţia,prin care am analizat cele mai importante acţiuni ale EUROGENDFORconcretizate sub forma misiunilor complexe din diferite teatre de operaţii, submandat diferit, fapt care la final a evidenţiat capabilităţile operaţionale lamisiunile civile şi operaţiunile militare la nivel european şi internaţional.

În ultimul capitol al tezei nostru am utilizat ca metodă de investigareobservaţia şi sintetizarea. Informaţiile expune de noi în acest capitol reprezintărezultatul documentării realizate la Centrul de Psihosociologie al M.A.I.,activitatea care ne-a permis să sintetizăm aspecte importante şi preocupări alespecialiştilor în domeniu care doresc perfecţionarea întregul mecanism depregătire psihologică a contingentelor care acţionează în afara teritoriuluinaţional.

Studiul împreună cu ipotezele, obiectivele, metodele şi rezultatele salesemnalează actualitatea subiectului într-un domeniu extrem de dinamic în zilelenoastre cu implicaţii majore asupra factorilor de decizie la nivel regional,european şi internaţional.

Teoria enunţată iniţial, aceea a participării Jandarmeriei Române înmisiuni internaţionale sub egida P.S.A.C., este argumentată atât cu date şiinformaţii cantitative cât şi calitative. Demersul nostru ştiinţific vizează oteoretizare şi punere în practică a rezultatelor cercetării. În ciuda ipotezei şiurmând un proces de operaţionalizare, de colectare a datelor relevante careulterior sunt interpretate şi validate, considerăm că cercetarea se încadrează încriteriile de exigenţă care se subscriu unui material documentar sintetizatspecific pregătirii profesionale.

Informaţia este expusă logic, sintetizată şi clară, fiind uşor de asimilat,răspunzând astfel nevoii de pregătire a structurilor operative care nu deţinmaterial bibliografic care respectă rigoarea şi exigenţa academică şi au solicitatca cercetătorii să se axeze şi pe acest domeniu.

Studiul argumentează necesitatea continuării unei pregătiri standardizatea structurilor din cadrul sistemului naţional de ordine publică şi securitatenaţională din România, ancorat la aceleaşi competenţe pe care le au structurilesimilare din U.E. care acţionează spre atingerea scopului comun al securităţii şiapărării colective.

Beneficiarii rezultatelor studiului nostru sunt poliţistul, jandarmul,studentul şi elevul care se pregăteşte pentru profesia din Ministerul AfacerilorInterne, cei ce doresc să participe la misiuni internaţionale, cadre didactice şiinstructorii din unităţile de profil dar şi simplul cetăţean.

În concluzie, studiul nostru se doreşte să fie un instrument de lucru îndomeniul pregătirii de specialitate prin definirea clară a unor politici, strategii şiconcepte care guvernează spectrul misiunilor internaţionale, o cercetare axată peevidenţierea distincţiei dintre componenta militară şi cea civilă în misiunile U.E..

Page 13: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

13131313

STADIULSTADIULSTADIULSTADIULACTUALACTUALACTUALACTUALALALALALCUNOACUNOACUNOACUNOAŞŞŞŞTERIITERIITERIITERIIProblematica misiunilor internaţionale executate în afara teritoriului

naţional este un subiect complex care a suscitat interesul multor cercetători,invitând la multiple abordări conceptuale.

Teoreticienii şi specialiştii în domeniul au tratat operaţiile multinaţionaledin diverse perspective, cercetarea lor fiind expusă în cadrul unor lucrări deînaltă valoare ştiinţifică. Abordarea lor vizează atât componenta operaţiilormultinaţionale desfăşurate sub egida Organizaţiei Tratatului Atlanticului deNord (N.A.T.O.), în care primează factorul militar dar şi operaţiile sub mandatO.N.U. în care este analizată funcţia poliţiei civile în astfel de misiuni.

Majoritatea surselor bibliografice ce tratează componenta militară, auinvestigat implicarea contingentelor din Armata României care au acţionat înafara teritoriului naţional în baza angajamentelor asumate de statul român încalitatea de membru cu drepturi depline al Alianţei Nord Atlantice şi se subscriusub forma studiilor din domeniul strategic şi de securitate al specialiştilor dincadrul instituţiilor de învăţământ superior din Ministerul Apărării Naţionale.

În paralel am identificat documente sursă elaborate de către renumiţicercetători din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în special cadre didacticedin cadrul Academiei de Poliţie, care abordează prin acurateţe ştiinţifică spectrulpoliticilor, strategiilor şi instrumentelor U.E. din domeniul securităţii şi apărării.

Studiul prezent şi-a propus să analizeze trăsăturile şi elementele comuneale ambelor componente din sfera operaţiilor în sprijinul păcii din afarateritoriului naţional, la care participă o structură specializată cu specific militarcomponentă a sistemului naţional de ordine publică şi securitate naţională dinRomânia. Verificând ipoteza de plecare, ajunge la concluzia că aceasta deţinecapacităţi şi capabilităţi operaţionale moderne care îi conferă posibilitatea de aacţiona în misiuni internaţionale sub egida P.S.A.C..

În vederea elaborării temei alese, am studiat numeroase lucrări îndomeniu, precum şi instrumentele juridice interne şi internaţionale din domeniulde referinţă al cercetării.

Sub îndrumarea conducătorului de doctorat care m-a direcţionat atât spreevidenţierea cunoştinţelor din lucrările unor autori consacraţi am descoperitvaloarea ştiinţifică a cercetărilor făcute în acest domeniu, lucru care nedetermină să analizăm o problematică de actualitate, cu caracter de noutate,făcând referire însă şi la stadiul cercetărilor în acest domeniu.

Ca bibliografie de specialitate, se constituie valoroasa lucrare ştiinţificăce abordează academic domeniul politicilor europene de apărare şi securitateinternă, Legislaţia Schengen1111. Cursul universitar din cadrul Facultăţii dePoliţie/Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” analizează pragmaticmecanismul european de acţiuni comune pentru prevenirea şi soluţionarea

1 Victor, Aelenei, Gabriel, Pereş, Legislaţie Schengen, Editura Universul Juridic, Bucureşti,2012.

Page 14: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

14141414

conflictelor conform P.E.S.A., element component al P.E.S.C.. În aceeaşi clasăse constituie şi volumul I „Politici, Strategii şi Management în domeniulFrontiere Schengen2222” din cadrul Masteratului Managementul Operaţional laFrontiera Externă Schengen.

Din punct de vedere al materialului bibliografic care abordează strictproblematica politicilor şi strategiilor de securitate locale, regionale şiinternaţionale3333, precum şi rolul actorilor statali în configurarea mediuluiinternaţional de securitate4444, surse de bază au fost numeroasele studii desecuritate5555 întreprinse de cadrele didactice din cadrul Universităţii Naţionale deApărare „Carol I”6666 prin Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate.

Am acordat de asemenea o atenţie deosebită articolelor şi studiilorpublicate în cadrul Revistei Universitare Române de Studii deSecuritate ”Univers Strategic”7777 precum şi studiilor strategice şi de securitatecuprinse în Enciclopedia Politică şi Militară ”Lumea 2013”8888 şi de asemeneaconsultarea unor studii ale Institutului European din România, precum ”PoliticaEuropeană de Securitate şi Apărare - element de influenţare a acţiunilorRomâniei în domeniul politicii de securitate şi apărare”9999

Numeroase instrumente juridice interne şi internaţionale au constituitdocumentele sursă pentru a înţelege transformările prin care a trecut U.E. înultimii ani din punct de vedere politic, economic şi militar, a politicilor şistrategiilor generate de noile riscuri şi ameninţări transfrontaliere, cum ar fi:Tratatul de la Amsterdam privind U.E., Jurnalul Oficial al U.E. C 340 din 10noiembrie 199710101010, Tratatul de la Lisabona11111111 de modificare a Tratatului privind

2 Victor, Aelenei, Teodor, Frunzeti, Constantin, Hlihor, Costel, Dumitrescu, Gabriel, Pereş,Politici, Strategii şi Management în domeniul Frontiere Schengen, Editura ProUniversitaria,Bucureşti, 2013.3 Petre, Duţu, Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii locale, regionale şiinternaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012.4 Alexandra, Sarcinschi, Rolul actorilor statali în configurarea mediului internaţional desecuritate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2010.5 Petre, Duţu, Cristina Bogzeanu, Reforma instituţională a U.E. din perspectiva Politicii deSecuritate şi Apărare Comune, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”,Bucureşti, 2010.6 Publicaţia Ştiinţifică Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”7 Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Univers Strategic, Revista universitară românăde studii de securitate, numărul 3 (15) septembrie 20138 Teodor, Frunzeti, Vladimir Zodian, coordonatori, Lumea 2013, Enciplopedie Politică şiMilitară, Studii Strategice şi de Securitate, Editura Rao, Bucureşti, 2013.9 Liviu Mureşan coordonator, Adrian Pop, Florin Bonciu, Politica Europeană de Securitate şiApărare - element de influenţare a acţiunilor României în domeniul politicii de securitate şiapărare, studiul nr. 4, Institutul European din România10

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_maastricht_ro.htm

Page 15: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

15151515

U.E. şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, Jurnalul Oficial al U.E.C 306 din 17 decembrie 2007, Tratatul de la Nisa de modificare a tratatuluiprivind U.E., a tratatelor de instituire a comunităţilor europene şi a anumitoracte conexe, Jurnalul Oficial al U.E. C 80 din 10 martie 2001, Tratatul de laPrüm privind intensificarea cooperării transfrontaliere, mai ales în ceea cepriveşte combaterea terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţieiilegale, Jurnalul Oficial al U.E. C 125 din 7 iunie 2007.

O atenţie deosebită am acordat de asemenea traducerii şi consultării unorinformaţii oficiale verificate de pe site-ul oficial al Forţei de JandarmerieEuropeană (F.J.E.)12, Jandarmeriei Române13 şi al Asociaţiei Forţelor deJandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şi Mediteraneene (F.I.E.P.)14.

Contribuţia adusă în literatura de specialitate de către analişti,teoreticieni şi profesionişti este de necontestat, însă dinamica mediului desecuritate la nivel regional şi internaţional lasă permanent loc de interpretare şianaliză în vederea găsirii unor variante mult mai eficiente şi perfectibile pentrugestionarea crizelor. M-am documentat pe acest domeniu analizând numeroaselestudii ştiinţifice elaborare de cercetători în cadrul Centrului de Studii Strategicede Apărare şi Securitate al Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”precum Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii locale,regionale şi internaţionale15, lucrare a domnului doctor Duţu Petre şi lucrareadoamnei Tătaru Irina, Capacitatea U.E. de gestionare a crizelor în domeniulmilitar şi civil. Prezent şi perspective.16

Am acordat interes prin studiu şi materialului de analiză conferit decursul universitar Operaţii de stabilitate şi de sprijin – operaţii militare alteledecât războiul17 din cadrul programului de studii de masterat Managementulpregătirii operaţionale de jandarmi în care autorii tratează conceptul demanagement al operaţiunilor militare şi non-militare în teatrele de operaţii.

Deoarece prin intermediul studiului de faţă am investigatparticularităţile misiunilor la care statul român a luat parte sub egida P.E.S.A.C.,ca surse de inspiraţie am folosit lucrări ale unor specialişti din cadrul structuriloroperative din Jandarmeria Română, comandanţi ai unor structuri din care au fostrecrutaţi membrii contingentelor din teatrele de operaţii, precum studiuldomnului Antonescu Olimpiodor, Participarea la gestionarea civilă a crizelor

11http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=OJ:C:2007:306:FULL&from=RO12 http://www.eurogendfor.org/rom-n13 http://www.jandarmeriaromana.ro/ro/index.html14 http://www.fiep.org/15 Petre, Duţu, Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţii locale, regionaleşi internaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012.16 Tătaru, Irina, Capacitatea U.E. de gestionare a crizelor în domeniul militar şi civil. Prezentşi perspective, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012.17 Busuioc, Ion, Martin, Iulian, Operaţii de stabilitate şi de sprijin – operaţii militare alteledecât războiul, Editura Sitech, Craiova, 2012.

Page 16: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

16161616

prin Forţa de Jandarmerie Europeană. O nouă provocare pentru JandarmeriaRomână, în volumul Stabilitate şi Securitate Regională, Universitatea Naţionalăde Apărare „Carol I”, Sesiune Anuală de Comunicări Ştiinţifice cu participareinternaţională, 09-10 aprilie 2009, Bucureşti, lucrarea Forţa de JandarmerieEuropeană – Instrument de securitate al U.E.18 şi teza de doctorat cu temaParticiparea forţelor de jandarmerie şi poliţie în misiuni sub mandatinternaţional.19

De asemenea, în cadrul Bibliotecii Universitare din Academia dePoliţie „Alexandru Ioan Cuza” am găsit deosebit de importante studiulJandarmeria Română în operaţii multinaţionale20, şi lucrarea domnuluiOlimpiodor Antonescu Jandarmeria de la peacekeeping la peacebuilding21 darşi numeroase articole de analiză din nota informativă periodică BuletinulJandarmeriei Române.

Aceste studii de cercetare se încadrează în tiparul lucrărilor de înaltprestigiu academic, însă au tratat probleme legate de eforturile făcute deinstituţia jandarmeriei pentru a putea declanşa procedura de depunere acandidaturii la EUROGENDFOR. Astfel, studiul nostru se regăseşte ca cercetarecu caracter de noutate, deoarece nimeni nu a mai investigat implicareacontingentelor de jandarmi români la misiuni internaţionale sub egida P.S.A.C..

Sursă de inspiraţie pentru obţinerea unor informaţii legate deangajamentele României şi contribuţia în misiunile desfăşurate sub egidaP.E.S.A.C, O.N.U. şi N.A.T.O. a constituit şi pagina oficiala a MinisteruluiAfacerilor Externe (M.A.E.).22, comentarii şi discuţii ale şefilor de stat şi deguverne sau ale înalţilor demnitari din U.E. care au atras liniile principale deacţiune pentru declanşarea unor operaţii multinaţionale.

O atenţie deosebită în acest demers ştiinţific am acordat lucrărilor deînaltă ţinută ştiinţifică publicate în reviste23 de specialitate, apariţii periodice24,

18 Balint, Zoltan, Forţa de Jandarmerie Europeană – Instrument de securitate al U.E., articolîn Revista Forţele Terestre nr.2 din 2010, Buletinul de teorie militară editat de Statul Major alForţelor Terestre.19 Apostolescu, Cristian, Participarea forţelor de jandarmerie şi poliţie în misiuni submandat internaţional, teza de doctorat, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”,Bucureşti , 2009.20 Brătulescu, Ovidiu, Pişleag, Ţuţu, Rus, Ioan – Dorin, Ungureanu, David, JandarmeriaRomână în operaţii multinaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”,Bucureşti, 2016.21 Antonescu, Olimpiodor, Jandarmeria de la peacekeeping la peacebuilding, EdituraCentrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 200622 http://www.mae.ro/node/188223 http://www.jandarmeriaromana.ro/RevistaJandarmeriei/Index.html24 Cezar, Peţa, Jandarmeria Română în misiuni internaţionale, în Studii de Securitate Publică,Volumul II, numărul 1 (5), 2013.

Page 17: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

17171717

publicaţiile sesiunilor de comunicări în care am descoperit noutăţi25 în domeniulsupus cercetării.

De asemenea, am găsit deosebit de importante lucrarea „OperaţiiN.A.T.O., studiu de caz: Afganistan26”, articole din cadrul publicaţiei periodiceBuletinul Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”27 şi din ediţia on-line aRevistei N.A.T.O.28. În aceeaşi clasă se constituie şi valoroasa lucrare a domnuluiVirgil Ovidiu Pop, cu titlul: Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit29, un studiucare m-a ajutat să înţeleg evoluţia istorică a acestui stat şi complexitateafenomenelor generatoare de instabilitate a acestei societăţi atipice mileniului III.

În acest demers ştiinţific, în calitate de doctorand bursier în cadrulproiectului Reţea transnaţională de management integrat al cercetării doctoraleşi postdoctorale inteligente în domeniile „Ştiinţe militare”, „Informaţii şisecuritate naţională” şi „Ordine publică şi siguranţă naţională” - program deformare continuă a cercetătorilor de elită – „SmartSPODAS”30 , organizat deUniversitatea Naţională de Apărare „Carol I”, am analizat sursele bibliograficeon-line din portalul InfoCercetare, Acces Naţional Electronic la literaturaŞtiinţifică de Cercetare31 , baza de date ProQuest32.

În urma analizei atente asupra acestora am observat demersul ştiinţific alspecialiştilor în domeniu, autori consacraţi ai unor studii de securitate din cadrulinstituţiilor de învăţământ în domeniile Ştiinţe militare, Informaţii şi securitatenaţională, Ordine publică şi siguranţă naţională.

Observaţia s-a realizat prin analiză directă, nemediată a datelor, urmatăde reflecţie în vederea explicării acţiunilor şi misiunilor desfăşurate deJandarmeria Română sub egida N.A.T.O. sau U.E., pentru gestionarea situaţiilorde criză în afara teritoriului naţional.

Deşi tema misiunilor internaţionale sub egida P.S.A.C. suscită în prezentun real interes, mai ales prin impactul asupra sistemului de recrutare şi pregătirestandardizată a efectivelor cere le execută, nu există un studiu care să prezintemisiunile la care jandarmii români au luat parte după aderarea laEURGOGENDFOR.

25 David, Ungureanu, Impactul globalizării asupra misiunilor forţelor de ordine şi siguranţăpublică, în Studii de Securitate Publică, Volumul III, numărul 4 (12), Octombrie - Decembrie2014.26 Frunzeti, Teodor, Duţă, Paul Dănuţ, Panait, Ion, Operaţii N.A.T.O., studiu de caz:Afganistan, Editura TehnoMedia, Sibiu, 2007;27 Dima, Alina Ioana, Afganistan - scurt istoric al conflictului, în Buletinul UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I”, volumul 2, nr. 1 din 2015;28 Carp, Mihai, Construirea stabilităţii în Afganistan, în Operaţii: trecut şi viitor, revistaN.A.T.O., publicaţie on-line, 2006;29 Pop, Virgil Ovidiu - Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit.,Editura Academiei Forţelor Terestre “NicolaeBălcescu”, Sibiu, 2014;30 http://www.spodas.ro/31 http://www.infocercetare.ro/ro/Home/32 http://search.proquest.com/

Page 18: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

18181818

Nu am găsit nici o descriere amănunţită a mecanismului instituţionalcare a permis acestei structuri de elită să acţioneze în teatrele de operaţiicomplexe prin care se acţionează în calitate de forţă militară la o misiune civilăPSAC, fapt ce m-a încurajat în încercarea de a aborda un domeniu nou dinpunctul de vedere al stilului funcţional.

După cum s-a văzut din suita de studii parcurse există multe studii despecialitate care au abordat problematica operaţiilor în sprijinul păcii sub egidaU.E., dar toate reflectă componenta militară executată de jandarmi în misiuni.

Studiul prezent şi-a propus să analizeze şi să aducă în atenţia cititoruluiaspectele principale ale managementului structurilor de ordine publică şisecuritate naţională de tip militar aşa cum este Jandarmeria Română în contextuldesfăşurării unor misiuni civile sub egida P.S.A.C..

Astfel am verificat ipoteza ajungând la concluzia că la nivelul statuluiexistă structuri profesionalizate şi standardizate care pot acţiona în teatrele deoperaţii multinaţionale sub stindardul EUROGENDFOR, iar sistemul derecruting este permanent modernizat conform standardelor occidentale.

Lucrarea de faţă răspunde la mai multe întrebări. De exemplu dacă U.E.dispune de o politică externă de securitate şi apărare care îi permite să acţionezela nivel internaţional ca actor pe scena securităţii, în ce măsură misiunile Uniuniireprezintă tocmai punerea în practică a P.S.A.C., dacă EUROGENDFOR poatefi un instrument de acţiune în domeniul operaţiilor de sprijinire a păcii, cum seimplică Jandarmeria Română în misiunile sub egida P.S.A.C. în calitatea demembru depline a EUROGENDFOR, care sunt direcţiile de acţiune promovatede instituţia jandarmeriei în contextul exercitării preşedinţiei CIMIN a F.J.E. şide ce este nevoită să susţină procesul de pregătire standardizată bazat pecompetenţele necesare desfăşurării de noi misiuni sub egida P.S.A.C..

În acelaşi timp, studiul nostru oferă răspuns factorilor de decizie dinJandarmeria Română cu privire la întrebările legate de potenţialul ameninţător şiprovocările profesionale care pot apărea în mediul ostil reprezentat de teatrul deoperaţii, dar şi care este impactul psihologic creat de acesta în rândul membrilorcontingentelor.

Cu siguranţă există şi întrebări la care studiul prezent nu poate răspundeîn totalitate, însă considerăm că propunerile din final sunt utile în realizarea unuiprim pas de compatibilizare a politicilor, strategiilor şi direcţiilor de acţiuneconcertată care au drept scop asigurarea păcii şi securităţii la nivel mondial. Înacelaşi timp ele pot reprezenta un punct de plecare pentru implementarea unorprograme de pregătire modernă a structurilor din cadrul sistemului naţional deordine publică şi securitate naţională care au competenţa legală de a acţiona înviitoare misiuni sub egida P.S.A.C..

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IIII

Page 19: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

19191919

ACACACACŢŢŢŢIUNILEIUNILEIUNILEIUNILE U.E.U.E.U.E.U.E. ÎÎÎÎNNNN DOMENIILEDOMENIILEDOMENIILEDOMENIILE POLITICIIPOLITICIIPOLITICIIPOLITICII EXTERNEEXTERNEEXTERNEEXTERNE DEDEDEDESECURITATESECURITATESECURITATESECURITATE ŞŞŞŞIIII APAPAPAPĂĂĂĂRARERARERARERARE COMUNECOMUNECOMUNECOMUNE

În primul capitol al studiului, dedicat acţiunilor desfăşurate de U.E. îndomeniile politicii externe de securitate şi apărare comune ne propunem săanalizăm şi să aducem în atenţie implicarea activă a Comunităţii Europene carese constituie ca actor activ al noii ordini mondiale, al securităţii regionale şiinternaţionale.

Menţionăm de la început faptul că studiul se limitează doar la abordareadin punct de vedere strategic, politic, militar şi diplomatic al acestor acţiuni carevizează realizarea unui mediul complex şi stabil de securitate şi cooperare lanivel mondial.

În cadrul acestui capitol analizăm rolul determinant al Uniunii, caredispune de propria politică externă de securitate şi apărare elaborată de-a lungulanilor, prin care se permite statelor membre să acţioneze pe scena diplomaţiei şipoliticilor la nivel mondial.

Ne-am propus ca obiectiv principal verificarea ipotezei cauzale şi anumefaptul că Politica de Securitate şi Apărare Comună conferă U.E. posibilitatea deacţiune ca vector de putere şi decizie la nivel regional şi internaţional, cu scopulde a menţine pacea şi de consolida principiile care guvernează statul de drept.

Observăm faptul că, în baza acestei politici Uniunea are permanent ladispoziţie forţele de menţinere a păcii cu care contribuie statele membre, pe carese sprijină în cadrul operaţiunilor comune de dezarmare, misiunilor umanitare şide salvare, consiliere şi asistenţă militară, prevenirea conflictelor şi menţinereapăcii dar mai ales pe timpul unor misiuni specifice care constau în gestionareacrizelor, restabilirea păcii şi stabilizare post-conflict.

Metoda care a servit acestui studiu, ce face parte din demersul nostrucomplex de cercetare a misiunilor desfăşurate de Jandarmeria Română sub egidaP.S.A.C., este observaţia, concretizată prin analiza documentelor legislativeeuropene, instrumentelor juridice interne şi internaţionale care au constituitdocumentele sursă pentru a înţelege transformările prin care a evoluat U.E..

Observaţia, ca metodă structurată non-participativă a implicat selectareaindependentă a documentelor pe care le-am analizat şi organizat în vedereaverificării subipotezei, şi anume faptul că Politica de Securitate şi ApărareComună redirecţionează întregul mecanism naţional prin care România segăseşte ca parte integrantă la misiunile de menţinere a păcii şi consolidare asecurităţii internaţionale.

Prin politica sa externă de securitate şi apărare U.E. promovează pacea şistabilitatea în întreaga lume şi se implică în tot mai multe operaţii de prevenire aconflictelor, misiuni în domeniul poliţienesc sau operaţii militare de pe teritoriulaltor state.

Astfel, rolul militar al Uniunii se realizează prin propria politică externăşi de securitate care permite acţiuni la scenă mondială prin punerea în aplicare a

Page 20: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

20202020

Politicii Externe şi de Apărare Comune. De aici se observă implicarea activă şisusţinută în cadrul misiunilor pentru prevenirea crizelor şi conflictualităţii.

Considerăm că aceste acţiuni se sprijină totodată şi pe bunele relaţiidiplomatice pe care emisarii europeni le întreprind cu principalii actori de pescena mondială cu care Uniunea are parteneriate: S.U.A., Rusia, China, India,Japonia şi Canada. Un alt punct de sprijin pentru politica de securitate şi apărareeste şi Politica de Vecinătate prin care Uniunea oferă vecinilor săi posibilitateadesfăşurării unor relaţii democratice în spiritul statului de drept, facilitând astfelcooperarea în domeniul politic, economic sau cultural.

Rolurile militare se exercită atât prin prevenirea crizelor şi conflictelorinterne şi externe, cât şi prin gestionarea şi soluţionarea lor adecvată. În acestscop, U.E. şi statele membre se implică activ, voluntar şi responsabil folosindcapacităţile militare şi civile de care dispun pentru asigurarea securităţiicetăţenilor europeni. În acest scop, U.E. dispune de capacităţi civile şi militare,de instituţii şi instrumente adecvate garantării apărării şi securităţii statelormembre şi cetăţenilor europeni.

După eforturile depuse în contextul asumării rolului de contributor lamediul de securitate regional, România se găseşte pe locul al treilea în U.E. înceea ce priveşte contribuţia la misiunile civile ale Uniunii, la care participă cupoliţişti, jandarmi, militari, diplomaţi, judecători sau experţi în drepturileomului33.

România, care participă în prezent cu experţi la şase misiuni civile şidouă militare, îşi va menţine nivelul actual de participare la misiunile U.E.34.Este cunoscut că România s-a implicat activ în numeroase misiuni P.S.A.C.,conştientizând importanţa şi anvergura pe care acestea o vor căpăta în contextuldemersurilor U.E. de promovare a statului de drept funcţional, a respectăriidrepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi principiilor buneiguvernări, dar şi domeniile conexe, toate acestea având incidenţă directă asuprastabilităţii şi securităţii la nivel regional şi mondial.

Angajamentul solid al ţării noastre este confirmat de situarea pe unul dinprimele locuri printre membrii U.E. din punctul de vedere al experţilor detaşaţişi angajaţi prin contract din misiunile U.E., dar şi prin valoarea adăugată laelaborarea deciziilor din domeniul P.S.A.C.. Contribuţia statului român, alăturide alte ţări membre, acoperă cu succes atât palierul civil, cât şi pe cel militar.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiÎn urma studiului pe care l-am efectuat prin colectarea informaţiilor

complexe, urmat de studierea şi interpretarea esenţei textelor actelor normativeinterne şi internaţionale cu scopul de a clarifica principalele direcţii de acţiuneale U.E., considerăm ipoteza acestei direcţii de cercetare validă.

33 Tătaru, Irina, Capacitatea U.E. de gestionare a crizelor în domeniul militar şi civil. Prezentşi perspective, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2012, p.115.34 România este pe podium la misiuni civile în U.E., http://www.flagrantct.ro www.revistapentrupatrie.ro/index

Page 21: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

21212121

În demersul nostru ştiinţific am încercat să clarificăm faptul că Politicade Securitate şi Apărare Comună redirecţionează întregul mecanism naţionalprin care statele membre cum este şi cazul României se găsesc ca parteintegrantă la misiunile de menţinere a păcii şi consolidare a securităţiiinternaţionale

Securitatea naţională a statului român este în relaţii de interdependenţăcu securitatea regională, cu securitatea europeană şi cu cea globală, oriceabordare a acesteia se face numai în contextul în care aceasta este privită caparte a sistemului de securitate euro-atlantic şi european.

Prezentul studiu se doreşte a fi un instrument de pregătire de specialitate,analiza documentelor oficiale ale U.E. şi prezentarea clară a ideilor cheie dindomeniul politicii de securitate şi apărare creează posibilitatea unei aprofundărimai simple a problematicii din domeniu şi dezvoltă la nivelul individului ocultură educaţională complexă modernă.

Considerăm acest capitol original prin legătura de cauzalitate întreconceptul de securitate şi apărare la nivel european şi securitatea naţionalăcorelată la efortul comun al organismelor internaţionale de a garanta pacea şisecuritatea în lume.

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IIIIIIIIMISIUNILEMISIUNILEMISIUNILEMISIUNILE DESFDESFDESFDESFĂŞĂŞĂŞĂŞURATEURATEURATEURATE SUBSUBSUBSUB EGIDAEGIDAEGIDAEGIDA POLITICIIPOLITICIIPOLITICIIPOLITICII DEDEDEDE SECURITATESECURITATESECURITATESECURITATE

ŞŞŞŞIIII APAPAPAPĂĂĂĂRARERARERARERARE COMUNECOMUNECOMUNECOMUNE ÎÎÎÎNNNN DOMENIULDOMENIULDOMENIULDOMENIUL POLIPOLIPOLIPOLIŢŢŢŢIENESCIENESCIENESCIENESC

Acest capitol vizează analiza politicilor, strategiilor şi instrumentelorprin care U.E. implementează propria politica de securitate şi apărare, prinintermediul unor misiuni complexe, ca actor pe scena securităţii regionale şiinternaţionale.

Politicile externe, strategiile, instrumentele şi misiunile U.E., aflate subcontrolul Serviciului European de Acţiune Externă, au patru obiective majore şianume: sprijină stabilitatea, promovează drepturile omului şi democraţia,urmăresc să asigure prosperitatea şi susţin aplicarea legii precum şi bunaguvernanţă. Astfel, politicile acoperă diverse tematici, de la acorduri bilaterale,la orientări şi legislaţie.

Încă de la crearea sa, U.E. a fost implicată în toate etapele procesului degestionare a crizelor - de la strategii de prevenire la acţiuni de reabilitare şi dereconstrucţie necesare la încheierea crizei. În acelaşi timp şi-a administratresurse importante dedicate ţărilor aflate în criză politică, utilizând programenaţionale şi instrumente specifice, precum Instrumentul pentru stabilitate.

Comisia Europeană acordă o importanţă majoră eforturilor comune deabordare a situaţiilor de criză într-un mod coerent, care să garanteze căinstrumentele, acţiunile şi misiunile pentru implementarea politicii de securitateşi apărare comună se completează reciproc.

Page 22: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

22222222

Misiunile pentru implementarea P.S.A.C. sprijină în principal reformareasistemului poliţienesc, judiciar şi vamal, precum şi măsurile de consolidare acapacităţilor. De asemenea, facilitează încheierea acordurilor de încetare aostilităţilor şi veghează la respectarea lor. U.E. depune eforturi pentru a garantasecuritatea populaţiei civile, a refugiaţilor, a personalului umanitar şi apersonalului O.N.U.. În plus, misiunile P.S.A.C. pot participa la acţiuni dindomenii specifice, cum ar fi supravegherea frontierelor unde este necesar saucombaterea pirateriei.

Metodele de cercetare abordate în cadrul acestui studiu sunt observaţiadocumentelor şi metoda monografică. Sub îndrumarea conducătorului dedoctorat am analizat rolul şi locul principalelor instituţii de la nivel european cuatribuţii în elaborarea strategiilor şi punerea lor în practică sub forma misiunilorP.S.A.C.. Astfel încercăm să clarificăm instituţiile implicate în procesul decoordonare a misiunilor civil-militare substituite ca răspuns al U.E. la o situaţiede criză.

După formularea ipotezei, şi anume faptul că U.E., prin structurile sale,are potenţialul de a deveni cea mai eficientă organizaţie internaţională pentrumanagementul crizelor, utilizând atât forţa militară, cât şi componenta civilă,am trecut la observarea directă şi indirectă a textelor documentelor oficiale.

În cadrul U.E., se face referire la eforturile instituţionale ce vizeazăcolaborarea strânsă între civili şi militari sub denumirea de C.M.C.O., pentru„civil military coordination”. Definiţia oficială este următoarea: „Coordonareacivilo-militară în contextul P.E.S.A.35 şi P.E.S.C. tratează nevoile de coordonareefectivă a tuturor actorilor europeni angajaţi în planificarea şi punerea înpractică a unui răspuns al U.E. la crize”36.

Am realizat o trecere în revistă a principalelor misiuni internaţionaleabordate din perspectivă istorică dar şi a evoluţiei instituţionale ale forumurilordecizionale care au iniţiat primele demersuri în crearea teatrelor de operaţii.

Studiul nostru continuă cu o investigare atentă asupra conceptului deoperaţii multinaţionale, pentru a putea face o distincţie clară asupra tipologiei şitrăsăturilor care le individualizează pe fiecare în funcţie de specificul misiunilorprin care sunt puse în practică. Am prezentat tipologia misiunilor internaţionalecu scopul de a evidenţia importanţa eforturilor şi acţiunilor comune desfăşuratela nivel internaţional în scopul de a asigura un climat de securitate la nivelregional şi mondial. Acest capitol prezintă particularităţile misiunilortradiţionale, care la început au fost concepute în baza unui mandat simplu şiulterior au evoluat în concordanţa cu necesităţile mediului operaţional.

35 Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA) şi-a schimbat denumirea, după ratificarea Tratatului de laLisabona, în Politica de Securitate şi Apărare Comună (PSAC); este vorba doar despre o schimbare de nume fărăa presupune şi modificări de substanţă.36 Civil Military Co-ordination in the context of CFSP/ESDP addresses the need for effective co-ordination ofthe actions of all relevant EU actors involved in the planning and subseqU.E.nt implementation of EU's responseto the crisis în: Civil Military Co-ordination, EU Military Staff, Doc. 14457/03, 2003.

Page 23: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

23232323

Folosind metoda observaţiei asupra documentelor oficiale de la niveleuropean, am identificat principalele notificări inovative ale Tratatului de laLisabona, care extinde capabilităţile uniunii în domeniul misiunilor pentruimplementarea politicii de securitate şi apărare.

După cum am expus anterior, atât N.A.T.O. cât şi U.E. acordă oimportanţă considerabilă cooperării practice în teatrele de operaţii, însă mareaparte a acestor operaţii se apropie în mod rapid de finalizare iar altele deja s-aufinalizat. Însă instabilitatea regională din zone aflate la marginea Uniunii potdetermina apariţia unor noi vectori de ameninţare, fapt ce ridică o mareproblemă pentru organismele internaţionale în ceea ce priveşte gestionareacrizelor şi conflictelor.

Prin politica sa de securitate şi apărare U.E. aspiră la un mediu desecuritate concretizat şi realizat prin cooperare internaţională cu principaleleorganisme cu atribuţii în menţinerea unui climat de pace şi stabilitate precumO.N.U., O.S.C.E. şi N.A.T.O..

Până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, misiunile careputeau fi derulate în cadrul P.E.S.A.C. erau:

a) misiunile umanitare şi de evacuare;b) misiunile de prevenire a conflictelor şi de menţinere a păcii;c) misiunile forţelor de luptă pentru gestionarea crizelor, însă Tratatul de

la Lisabona adaugă la această listă trei noi misiuni:d) acţiunile comune în domeniul dezarmărilor;e) misiuni pentru consilierea şi asistenţa în domeniul unor probleme

militare;f) operaţiuni/misiuni de stabilizare post-conflict.În cadrul consiliului sunt definite obiectivele şi modalităţile generale

prin care se vor pune în aplicare aceste misiuni. Odată cu intrarea în vigoare aTratatului de la Lisabona, acesta poate delega punerea în aplicare a unei misiuniunui grup de ţări membre vor şi au la dispoziţie mijloacele civile şi militarenecesare îndeplinirii misiunii.

Ţările membre responsabile de desfăşurarea misiunilor trebuie să punăla dispoziţia Consiliului informaţii cu privire la starea misiuni şi acţionează înasociere cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica desecuritate.

Posibila intervenţie a forţelor multinaţionale în aplicarea P.E.S.A.C. esterecunoscută prin Tratatul de la Lisabona. Aceste forţe sunt rezultatul alianţeimilitare între anumite state membre care au decis să-şi combine capabilităţile,echipamentele şi efectivele lor.

România s-a implicat activ în numeroase misiuni civile şi operaţiimilitare P.S.A.C., conştientizând importanţa şi impactul pe care acestea îl au încontextul demersurilor U.E. de promovare a statului de drept funcţional, arespectului pentru drepturile omului şi bunei guvernări, precum şi în alte

Page 24: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

24242424

domenii conexe, toate acestea având incidenţă directă asupra stabilităţii şisecurităţii internaţionale.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConsiderăm că acest capitol a reuşit să clarifice ipoteza conform căreia

U.E., deţine capacităţi care îi conferă rolul cea mai eficientă organizaţieinternaţională pentru managementul crizelor, utilizând atât forţa militară, cât şicomponenta civilă.

Dialectica menţinerii unui climat de siguranţă al societăţii şinerespectarea principiilor de guvernare democratică atrag după sine dezordinea,iar obţinerea şi menţinerea climatului de normalitate este dificilă.

Fiecare misiune din teatrul de operaţii conţine elemente multiple: politice,diplomatice, militare, civile, juridice, poliţieneşti, umanitare, iar orice efort înmenţinerea ordinii în regiunile unde a fost tulburată este de neconceput fărăcontribuţia forţei militare.

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IIIIIIIIIIIIVALENVALENVALENVALENŢŢŢŢELEELEELEELE JANDARMERIEIJANDARMERIEIJANDARMERIEIJANDARMERIEI ROMROMROMROMÂÂÂÂNENENENE ÎÎÎÎNNNNMANAGEMENTULMANAGEMENTULMANAGEMENTULMANAGEMENTUL

CRIZELORCRIZELORCRIZELORCRIZELOR PEPEPEPE ALTEALTEALTEALTE SPASPASPASPAŢŢŢŢIIIIIIII GEOGRAFICEGEOGRAFICEGEOGRAFICEGEOGRAFICE

Acest capitol vrea să demonstreze potenţialul acestui pachet unic de forţecu care U.E. a gestionat cu succes evenimentele care au pus sub semnul întrebăriisecuritatea din zona balcanică precum şi alte situaţii de criză din afaracontinentului, dar şi capabilităţile operaţionale cu care poate gestiona noi misiunigenerate de instabilitatea din bazinul Mării Negre.

Dinamica factorilor de instabilitate la nivel regional şi internaţional dinultimii ani ridică o mare problemă pentru organismele internaţionale şi dincadrul U.E. în ceea ce priveşte gestionarea crizelor şi conflictelor.

Tipologia şi evoluţia acestor fenomene cu impact negativ asupraclimatului de ordine publică şi securitate naţională, regională sau internaţionalăobligă forţele de poliţie să-şi orienteze capacităţile şi capabilităţile operaţionaleîn raport de noile preocupări şi posibilităţi de acţiune ale acestor factoridestabilizatori.

Se observă totodată implicarea activă a Uniunii în tot mai multe operaţiide prevenire a conflictelor, misiuni din domeniul poliţienesc şi operaţii de peteritoriul altor state sau misiuni pentru prevenirea crizelor şi conflictualităţii.

Toate acţiunile operative din domeniul gestionării crizelor sunt acoperiteprin dezvoltarea misiunilor ”de tip Petersberg” la care au fost adăugate înspectrul acţional acţiunile de ripostă contrateroristă.

Page 25: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

25252525

Definirea clară şi progresivă a politicii de apărare comună este susţinutăprin Tratatul de la Nisa în care se reafirmă interesul pentru dezvoltareacapacităţilor militare ale U.E., crearea de structuri politice şi militarepermanente şi încorporarea definitivă în Uniune a funcţiilor de gestiune de criză.

Ipoteza de cercetare a acestui capitol este dată de existenţa unorparticularităţi în continuă transformare a spectrului misiunilor din teatrele deoperaţii atât în domeniul militar cât şi poliţienesc, cu implicaţii şi efecte majoreasupra forţelor de ordine publică şi securitate naţională din România.

În acest sens ne-am propus să investigăm problemele generale privindtransformarea instituţiei Jandarmeriei Române, evoluţia acesteia în contextularmonizării şi compatibilizării structurilor sistemului românesc de ordinepublică şi securitate naţională cu cele din statele U.E..

O subipoteză a acestei direcţii de cercetare din cadrul studiului nostruvizează abordarea mecanismului de management al pregătirii operaţionale alcontingentelor de jandarmi standardizat pe două paliere identificate: activitateade recrutare şi selecţie iniţială pentru misiune şi pregătirea de specialitate înaintede plecare dar şi pe timpul misiunii din teatrul de operaţii.

Punctul de plecare prin care am identificat această subipoteză a fostactivitatea de informare - documentare desfăşurată în cadrul InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei Române, Direcţia Resurse Umane - Serviciul Recrutare,Încadrare şi Promovare Personal.

Pentru a dovedi validitatea ipotezei acestui capitol am folosit ca tehnicăde cercetare studiul de caz, prin care am analizat fiecare aspect care aindividualizat modul de acţiune al jandarmilor români în misiuni, ajungândastfel la concluzia că există anumite puncte care necesită profesionalizareastructurilor în concordanţă cu spectrul larg al misiunilor, permanent aflat înschimbare.

Am ales şi aplicat metoda interviului în cadrul acestei vizite de lucrupentru a putea observa sistemul de management operaţional şi întregul ciclu depregătire standardizată de la nivelul structurii centrale a Jandarmeriei Româneimplicată direct în răspunsul pe care statul român trebuie să-l acorde ferm înbaza angajamentelor asumate în faţa forurilor internaţionale

Astfel, folosind observaţia ca metodă structurală nonparticipativă, în urmastudiului legislaţiei specifice în vigoare şi a discuţiilor cu ofiţerii specialişti careau atribuţii pe linia organizării şi desfăşurării activităţilor de selecţie, pregătire,încadrare şi trimitere a personalului Jandarmeriei în teatrele de operaţii amidentificat anumite obstacole provocate de lacunele legislative care îngreuneazămodernizarea şi eficientizarea acestui proces managerial complex.

Această capitol implică o înţelegere sistematică şi standardizată a roluluideterminant pe care această structură cu atribuţii în domeniul ordinii publice şial securităţii naţionale îl are în cadrul Forţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.)şi al Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Poliţie cu Statut Militar Europene şiMediteraneene (F.I.E..P).

Page 26: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

26262626

Concluziile vizează posibile căi de urmat în vederea eficientizăriiprocesului managerial de la nivelul structurilor din cadrul sistemului naţional deordine publică şi securitate naţională, îndeosebi Jandarmeria Română, pentrucreşterea capacităţilor operaţionale necesare în misiunile desfăşurate sub egidaP.S.A.C..

Argumentele pe care le aducem în sprijinul acestei teorii ţin de modulcum această instituţie se afirmă pe scena misiunilor internaţionale în calitatea demembru EUROGENDFOR şi FIEP.

Deşi nu dispune de o forţă armată permanentă, U.E. se poate sprijinii peforţele de menţinere a păcii cu care contribuie statele membre în cadruloperaţiunilor comune pentru dezarmare, misiuni umanitare şi de salvare,consiliere şi asistenţă militară, prevenirea conflictelor şi menţinerea păcii,misiuni ale forţelor combatante pentru gestionarea crizelor, inclusiv pentrurestabilirea păcii şi stabilizare după încetarea conflictelor.

F.J.E. poate executa toate tipurile de operaţii: de prevenire a conflictului,de realizare a păcii, de menţinere a păcii, de impunere a păcii, de construire apăcii sau umanitare. Misiunile specifice pentru forţele de jandarmerie privescexecutarea misiunilor de restabilire şi menţinere a ordinii publice, supraveghereaşi consilierea unei poliţii locale în activitatea sa obişnuită, conducerea procesuluide supraveghere a controlului de trafic ilicit, executarea misiunilor de poliţie defrontieră, de protecţie apropiată, de investigaţie judiciară pentru urmărireainfractorilor şi transferul lor sub autorităţile judiciare competente.

Operaţiunile de menţinere a păcii ale F.J.E. pot fi mandatate atât de U.E.,cât şi de O.N.U., N.A.T.O., OSCE sau alte organisme internaţionale, cumenţiunea că F.J.E. oferă un instrument complementar în capacităţile degestionare a crizelor civile ale U.E..

Ceea ce diferenţiază această cercetare ştiinţifică de alte abordări alefenomenului operaţiilor de sprijinire a păcii este faptul că, plecând de laevidenţierea rolului factorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţiiinternaţionale, vom încerca să analizăm implicarea Jandarmeriei Române lacomplexitatea misiunilor internaţionale pentru a sprijini efortul comun alstrategiilor şi politicilor de securitate şi apărare regională şi internaţională.

Totodată considerăm ca aspect de noutate faptul că în cadrul cercetăriiştiinţifice vom analiza întregul mecanism care a generat procesul de recrutare,selecţie şi încadrare a membrilor contingentelor participante la executareaacestor misiuni, coordonarea acţiunilor de jandarmi în contextul misiunilor deimpunere a păcii, realizarea controlului executării acestora şi nu în ultimul rândla baza juridică şi modalităţile realizării proiecţiei şi extracţiei forţei de jandarmiîn misiuni internaţionale.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiÎn cadrul acestui capitol am încercat să clarificăm faptul că la nivelul

sistemului integrat al U.E. de gestionare a crizelor intervin structuri specializate

Page 27: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

27272727

din domeniul poliţiei, justiţiei, administraţiei publice şi protecţiei civile, dincadrul cărora s-a desprins treptat ca un serviciu de ordine publică şi securitateinternă, Forţa de Jandarmerie Europeană.

În calitate de instrument al U.E. specializat în gestionarea crizelor, F.J.E.(EUROGENDFOR) se implică activ în misiunile civile şi operaţiunile militaredesfăşurate la nivel internaţional, ceea ce reprezintă o formă de aplicare apriorităţilor europene de securitate şi apărare.

Jandarmeria Română se găseşte azi ca membru cu drepturi depline înF.J.E. aflată într-un proces de modernizare şi compatibilizare a structurilor şipracticilor, fapt ce determină profesionalizarea instituţiei, adoptarea şiimplementarea instrumentelor şi metodelor moderne de îndeplinire a misiunilorşi implicit alinierea activităţilor de învăţământ la standardele de performanţă aleinstituţiilor similare europene.

Capacităţile operaţionale ale acestei forţe cu statut militar suntpermanent dezvoltate şi modernizate conform exigenţelor şi cerinţelormisiunilor prin stagii de pregătire şi parteneriate cu state membre din acesteorganizaţii dar şi alte structuri similare cu expertiză şi experienţă în domeniu.

Pe parcursul angajamentelor partenerilor F.I.E.P. s-a ajuns la concluziacă jandarmeriile oferă o plus-valoare semnificativă prin folosirea unei rezerve deforţe înalt calificate. Aptitudinea lor de a acoperi ansamblul spectrului demisiuni de politie, cuvânt cheie în doctrina de angajare şi statutul lor, le permitesă fie desfăşurate în perfecta complementaritate cu o componentă militară,garant al securităţii într-un spaţiu euro-mediteranean.

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL IVIVIVIVAFGANISTANULAFGANISTANULAFGANISTANULAFGANISTANUL –––– OOOONOUNOUNOUNOUĂĂĂĂOPORTUNITATEOPORTUNITATEOPORTUNITATEOPORTUNITATE DEDEDEDE ACACACACŢŢŢŢIUNEIUNEIUNEIUNE AAAAU.E.U.E.U.E.U.E. ÎÎÎÎNNNN

DOMENIULDOMENIULDOMENIULDOMENIUL P.S.A.C.P.S.A.C.P.S.A.C.P.S.A.C.

După ce am identificat instrumentele U.E. din domeniul politicii externede securitate şi apărare comună care-i conferă posibilitatea de acţiune în teatrelede operaţii ca actor pe scena securităţii mondiale, am evidenţiat capabilităţilestructurilor specializate din statele membre care pot acţiona în misiunile degestionare a crizelor din afara spaţiului european.

Capitolele anterioare au dovedit faptul că la nivelul statelor membre U.E.,cum este şi cazul ţării noastre există structuri specializate profesionalizate careacţionează în misiuni complexe de pe tot globul, îmbinând componentele civil-militare cu succes în funcţie de mandatul încredinţat şi specificul teatrului undese acţionează.

În acest capitol ne propunem să identificăm sursele de instabilitateregională din Afganistan precum şi potenţialul ameninţător la adresa securităţiiregionale şi mondiale care au creat din această zonă cel mai complex teatru deoperaţii pentru sprijinire a păcii.

Page 28: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

28282828

Ipoteza principală a capitolului vizează existenţa unor factoridestabilizatori de ordin politic, militar, economic, instituţional, cultural şireligios în interiorul statului afgan, care vin în contradicţie cu principiilefundamentale ale Cartei O.N.U. şi obligă organismele internaţionale la reacţieimediată.

Complexitatea fenomenelor ce se substituie ca riscuri şi ameninţări laadresa securităţii regionale şi mondiale, îndeosebi terorismul şi traficul dedroguri au ca punct de plecare în ultimii ani zona Afganistanului. Celule ale AlQaeda şi alte reţele nou înfiinţate afiliate Statului Islamic care şi-au extins înultimii ani activitatea infracţională pe teritoriul afgan şi pe cel al statelorînvecinate impun direcţionarea eforturilor U.E., N.A.T.O. şi O.N.U. spre acestpunct fierbinte al Asiei37.

Cercetarea noastră doreşte să evidenţieze influenţa multiculturalismuluişi pluralităţii de etnii care rezultă din mozaicul de triburi care trăiesc pe acestteritoriu şi îşi pun amprenta pe modul cum U.E. îşi creionează politica deacţiune în această zonă a popoarelor musulmane.

Subcapitolul al doilea evidenţiază deosebirile clare dintre popoarele şicultura occidentală şi poporul afgan, care se substituie ca o entitate care cu greuse poate alinia la standardele modernismului, tocmai datorită acestor cutume şiobiceiuri sacre tribale care îşi au origine şi din tainele credinţei islamice.

Studiul nostru a continuat cu investigarea fiecărui eveniment esenţial dinacest stat care a fost în atenţia comunităţilor internaţionale. Instabilitatearegimului de la Kabul, practicile ilegale ale locuitorilor dar mai ales acţiunileviolente ale talibanilor şi reţelei teroriste Al-Qaeda au obligat occidentul laacţiuni ferme şi radical pentru stoparea acestor ameninţări radicale.

Folosind ca metodă de cercetare observaţia documentelor oficiale şiinvestigarea surselor bibliografice din domeniu, am identificat legătura inter-operaţională dintre acţiunile U.E. pentru implementarea democraţiei şi misiunileN.A.T.O. axată pe reconstrucţie şi la nevoi pe lupta împotriva insurgenţei.

Cercetarea a continuat cu exprimarea ideilor clare care aduc în atenţieprincipalele evenimente negative care contravin prevederilor Cartei O.N.U. şicare au atras reacţia organizaţiilor internaţionale în această zonă de instabilitate.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiConsiderăm acest capitol dedicat implicării organismelor internaţionale

din Occident, cu precădere U.E. în acţiuni comune care au drept scop stabilitatearegională în Afganistan util pentru înţelegerea factorilor generatori deinsecuritate şi a efectelor generate de potenţialul ameninţător al acestui statinstabil instituţional.

De asemenea studiul este util instituţiilor naţionale şi centrelor depregătire din domeniul ordine publică şi securitate naţională în vederea

37http://www.caleaeuropeana.ro/avertisment-europol-isis-si-al-qaeda-au-resursele-pentru-a-ataca-ue-statele-vestice-principala-tinta/

Page 29: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

29292929

actualizării tematicilor de pregătire axate pe problematica misiunilorinternaţionale.

Implicarea organismelor internaţionale în procesul de democratizare şireconstrucţie al statelor musulmane se va găsi întotdeauna la limita acceptăriidin partea popoarelor aflate sub puternicele influenţe ale Islamului.

Din dorinţa de a promova şi a pune în practică propria politică desecuritate şi apărare, U.E. riscă să ajungă la momentul în care va fi nevoită să-şiretragă toată misiunile din acest domeniu care se execută pe teritoriile unor statemusulmane.

Susţinem acest lucru întrucât prezenţa susţinută prin misiunile şioperaţiunile din ultimii ani a occidentalilor, justificate ca intervenţii legale înbaza prevederilor Cartei O.N.U. în astfel de teritorii, poate intriga populaţiaacestor ţări în care societatea se rezumă doar la acceptarea cutumelor şitradiţiilor învechite, inspirate din dogmele credinţei islamice.

Atenta analiză a modului de acţiune a organizaţiilor din occident înAfganistan confirmă existenţa unor particularităţi în continuă transformare aspectrului misiunilor din teatrele de operaţii din Orient atât în domeniul militarcât şi poliţienesc, deschide drumul spre următoarele direcţii de investigare carevizează misiunile U.E. şi N.A.T.O. ca efort în procesul de democratizare aacestui stat

Acest capitol este original prin abordarea unui domeniu dinamic aflat pemasa de lucru a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şipolitica de securitate. Cercetarea asupra impactului varietăţilor culturale, adiferenţei de religie precum şi provocările profesionale din timpul misiunilor,reprezintă coordonate pe baza cărora se vor contura noile strategii şi politiciexterne din domeniul gestionării crizelor în statele musulmane, crize care dejaau apărut.

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULVVVVMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEA DEDEDEDE SPRIJINSPRIJINSPRIJINSPRIJIN AAAAREFORMEIREFORMEIREFORMEIREFORMEI ÎÎÎÎNNNN DOMENIULDOMENIULDOMENIULDOMENIUL POLIPOLIPOLIPOLIŢŢŢŢIEIIEIIEIIEI ÎÎÎÎNNNN

AFGANISTANAFGANISTANAFGANISTANAFGANISTAN ––––EUPOLEUPOLEUPOLEUPOL

După ce am prezentat factorii esenţiali care conferă statului afgancaracteristica de zonă de insecuritate puternic afectată de instabilitatea regimuluipolitic, studiul nostru va demonstra capacitatea U.E. de acţiune în această zonă aOrientului pentru instaurarea democraţiei.

Importanţa temei acestui capitol se justifică prin faptul că, acest domeniusupus cercetării se subscrie în cadrul unui subiect actual şi anume efortul comunal statelor din U.E. de a promova şi garanta valorile fundamentale ale statului dedrept, drepturile fundamentale ale omului, justiţia şi echitatea, lucruri încăincerte în Afganistan.

Susţin acest lucru deoarece implicarea U.E. în procesul de democratizarea regimului de la Kabul este justificată prin prevederile Tratatului de la Lisabona.

Page 30: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

30303030

Această temă aleasă, sub coordonare prof. univ. dr. Victor Aelenei, pecare o supunem cercetării, va reprezenta un real beneficiu pentru societate îndomeniul cunoaşterii dar mai ales pentru lucrătorii din sistemul naţional deordine publică şi securitate naţională, care vor aprofunda întregul mecanism deordin strategic, politic, militar şi non-militar care reorientează acţiunile pe scenamondială la momentul actual.

Analiza şi studiul nostru vor prezenta într-o manieră elevată aceastăproblematică pentru a dovedi validitatea ipotezei pe care o exprimăm,problematică care se dovedeşte a fi de actualitate şi noutate.

Acţiunile şi misiunile occidentului pe viitor vor fi mult mai accentuatepe lupta împotriva terorismului care îşi are sorgintea în zona Orientului. Cusiguranţa politicile externe ale Uniunii vor fi discutate la masa tratativelor şi cualte state musulmane care au suferit în ultimul timp de pe urma atentatelorteroriste ale rebelilor insurgenţi din Afganistan şi grupărilor afiliate StatuluiIslamic din Irak şi Levant (I.S.I.L.).

Am fost motivaţi să alegem această temă spre investigare datorităcaracterului total diferit al misiunilor desfăşurate în acest teatru de operaţii decătre statele din U.E. şi Afganistan.

Ipoteza de la care am început această cercetare este formulată în bazaexpunerii U.E., datorită politicii sale de securitate şi apărare, într-un teatru deoperaţii, ca actor pe scena internaţională din domeniul securităţii. IntervenţiaU.E. constă în implementarea unui model de guvernare modern şi democraticbazat pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, înconcordanţă cu prevederile Cartei O.N.U..

Încrederea acordată de N.A.T.O. pentru a transfera către U.E. misiuneade democratizare a regimului de la Kabul confirmă faptul că acest spaţiu delibertate, securitate şi justiţie poate fi un model şi pentru statele din lumeamusulmană.

În ceea ce priveşte compatibilizarea ideii de stat modern, cu o guvernarecare să se sprijine pe un sistem de ordine publică şi securitate naţională eficient,pe o forţă de poliţie naţională, sarcina a revenit Parlamentului European care arăspuns prompt de la prima solicitare prin declanşarea primei misiuni în Asia deacest gen.

Guvernul Republicii Islamice Afganistan este sprijinit pentru crearea şiconsolidarea bazelor activităţilor poliţieneşti pe fondul nevoii stringente de adispune de o puternică forţă de poliţie care să contribuie la asigurarea păcii, asecurităţii şi a siguranţei poporului afgan, într-un stat organizat pe principiidemocratice.

U.E. are un angajament pe termen lung cu privire la Afganistan şi, înprezent, se află în plin proces de confirmare a angajamentului său financiar pânăîn 2020. O serie de state membre şi-au manifestat deja angajamentul de acontinua să acorde sprijin pe termen lung. Afganistan este ţara care beneficiazăcel mai mult de ajutor din partea U.E..

Page 31: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

31313131

Eforturile U.E. de modernizate a sistemului de drept afgan suntconcretizate prin misiunea EUPOL care se concentrează în primul rând pereforma instituţională a Ministerului de Interne din Afganistan şiprofesionalizarea Poliţiei Naţionale Afgane (ANP), deoarece competenţa şicorupţia ridică o serie de probleme în îndeplinirea misiunilor ce revin acesteistructuri de securitate afgane. La această misiune România detaşează periodicexperţi civili, îndeosebi diplomaţi, magistraţi şi ofiţeri de poliţie.

Ipoteza principală de cercetare a acestui studiu este dată de existenţaunor particularităţi în continuă transformare a spectrului misiunilor din teatrul deoperaţii din Afganistan, atât în domeniul militar cât şi poliţienesc, fapt ceimplică regândirea sistemului de pregătire a celor ce vor acţiona în astfel demisiuni.

U.E. se impune în acest teatru în baza rolului pe care îl are la scarămondială în baza politici sale de securitate şi apărare, ca garant al securităţii sale,principiilor şi valorilor sale fundamentale.

Noile riscuri şi ameninţări asupra climatului de securitate la nivelnaţional, regional şi mondial, precum activităţile de natură teroristă ale ISIL,precum şi acţiunile de destabilizare a regimurilor politice de tip democratic dinanumite state ale lumii vor obliga actorii de pe scena mondială la transformăriradicale în domeniul managementului misiunilor şi operaţiunilor multinaţionale.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiAcest capitol a oferit o abordare clară a modului cum U.E. se intervine

pentru implementarea unui model de guvernare modern şi democratic înAfganistan, în concordanţă cu prevederile Cartei O.N.U.. Studiul nostruevidenţiază faptul că Misiunea EUPOL este cel mai concret exemplu şi mijlocprin care experţii din domeniul afacerilor interne şi justiţiei din statele Uniuniiau pus în practică politica Uniunii, ca efort al occidentului de a conduce spredemocraţie regimul aflat sub conducerea preşedintelui Hamid Karzai.

Dorim să evidenţiem faptul că această misiune se delimitează strict decelelalte operaţiuni întreprinse de Occident care vizează componenta militarăconcretizate prin acţiunile de contra-insurgenţă. Obiectivele şi activităţileEUPOL sunt orientate strict spre abordarea civilă.

Modelul în care sunt pregătite organele statului din Afganistan, în specialarmata, poliţia şi lucrătorii din domeniul justiţiei precum şi modul în care treptatse realizează transferul de putere în acest stat, confirmă capacităţile stateloreuropene de a acţiona ferm şi sub litera Politicii Europene de Securitate şiApărare Comună.

CAPITOLULCAPITOLULCAPITOLULCAPITOLUL VIVIVIVIMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEAMISIUNEA NATONATONATONATO TRAININGTRAININGTRAININGTRAININGMISSIONMISSIONMISSIONMISSION ---- EFORTEFORTEFORTEFORT ALALALALOCCIDENTULUIOCCIDENTULUIOCCIDENTULUIOCCIDENTULUI

PENTRUPENTRUPENTRUPENTRU STABILITATESTABILITATESTABILITATESTABILITATE ÎÎÎÎNNNN ORIENTORIENTORIENTORIENT

Page 32: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

32323232

Ne-am propus să abordăm această direcţie de cercetare din prismafaptului că întregul proces managerial prin care jandarmeria se angajează săparticipe la acest efort comun de stabilitate în calitate de membruEUROGENDFOR este diferit, fapt ce ne determină să investigăm oproblematică cu caracter de noutate.

Întregul proces de selecţie a membrilor contingentelor, pregătireaacestora cât mai ales procedurile de acţiune din misiune sunt de asemeneaadaptate la specificul teatrului de operaţii.

Varietăţile culturale cu care jandarmii români interacţionează în misiunesunt vaste, ceea ce a avut de multe ori profunde schimbări asupra modului cumse derulează etapele acţionale specifice unei misiuni.

Acest capitol aduce în atenţia cititorului o analiză a evenimentelor şiparticularităţilor pe timpul cât s-a desfăşurat misiunea fiecărui contingent dinanul 2011 până în prezent.

Preocupări privind studiul acestor misiuni complexe din statul afgan lacare jandarmeria a participat sub egida EUROGENDFOR nu au mai existat, faptce ne determină să realizăm o cercetare ştiinţifică cu caracter de noutate ce arputea fi fructificată în procesul instructiv educativ de pregătire de specialitate alpersonalului acestei instituţii.

Ipoteza pe baza căreia ne susţinem cercetarea este dată de implicareaEUROGENDFOR în misiunea I.S.A.F., care prin statutul său, poate executatoate tipurile de operaţii, bazându-se pe experienţa naţională din domeniulmisiunilor specifice ale structurilor specializate de tip jandarmerie ale statelemembre.

Operaţiunile complexe ale N.A.T.O. şi misiunile U.E. în Afganistanreprezintă tocmai punerea în practică a ideii de Identitate Europeană pentruSecuritate şi Apărare (I.E.S.A.) în interiorul Alianţei, proiect lansat încă dinanul 1999 în cadrul reuniunii de la Washington.

Se observă astfel că aceste operaţiuni multifuncţionale şi multinaţionaledesfăşurate în mod imparţial cu implicare atât a factorului militar dar şi alagenţiilor diplomatice şi umanitare din Occident, au îmbrăcat întreaga tipologiea operaţiilor în sprijinul păcii (Peace Support Operations), fapt ce ne determinăsă investigăm cu interes această problematică.

Afganistanul a oferit posibilitatea forţelor Alianţei şi statelor din U.E. săexecute misiuni complexe precum:

a) prevenirea conflictelor ( Conflict Prevention – CP );b) realizarea păcii ( Peace Making – PMO );c) menţinerea păcii ( Peace Keeping – PKO );d) impunerea păcii ( Peace Enforcement - PEO);e) construirea păcii ( Peace Building – PBO );f) umanitare ( Humanitarian Operation – HO ).O subipoteză a acestei direcţii de cercetare din cadrul studiului nostru

vizează abordarea mecanismului de management al pregătirii operaţionale şi

Page 33: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

33333333

psihologice a contingentelor de jandarmi standardizat pe două paliereidentificate: activitatea de recrutare şi selecţie iniţială pentru misiune şipregătirea de specialitate înainte de plecare dar şi pe timpul misiunii dinAfganistan.

Observaţia s-a realizat prin analiză directă, nemediată a datelor, urmatăde reflecţie în vederea explicării acţiunilor şi misiunilor desfăşurate deJandarmeria Română în Afganistan în calitate de membru EUROGENDFOR.

Ceea ce diferenţiază această cercetare ştiinţifică de alte abordări alefenomenului operaţiilor de sprijinire a păcii este faptul că, plecând de laevidenţierea rolului factorului militar în menţinerea securităţii şi stabilităţiiinternaţionale, am analizat implicarea unei structuri din cadrul sistemuluinaţional de ordine publică şi securitate naţională în cel mai complex teatru deoperaţii din afara teritoriului european.

Participarea în Afganistan a devenit cea mai importantă misiune aEUROGENDFOR de până în prezent. Începând din 2011 efectivele au fostreduse progresiv pe măsură ce responsabilităţile au fost transferate cătreautorităţile afgane.

Activitatea de bază a jandarmilor dislocaţi în Afganistan a constituit-omentoratul. În toate centrele de pregătire din Afganistan aceasta a fost metodaprincipală de lucru şi nu cea a substituirii instructorilor afgani cu personalinternaţional.

Aflat permanent în faţa faptelor oamenilor şi a evenimentelor care sederulează în mod imprevizibil şi cu o rapiditate surprinzătoare într-un teatru deoperaţii, jandarmul trăieşte aproape continuu într-un orizont al iminenţeipericolului.

Caracterul inedit al situaţiilor în care acesta execută misiunile cu caracteroarecum nou, incumbă presiuni psihologice generate de asumarearesponsabilităţii în luarea deciziilor şi a riscului în actul de intervenţie. Cu câtmai incontrolabilă este percepută o situaţie sau un eveniment, cu atât mai multea poate deveni o sursă de presiune psihologică.

Nu este vorba atât de capacitatea efectivă a persoanei de a controlaproducerea sau desfăşurarea unui eveniment, cât despre percepţia asupracontrolabilităţii acestuia. Surprins într-o atare situaţie, reacţia imediată va fianxietatea.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiPrin acest capitol am analizat şi am adus în atenţia cititorului aspectele

complexe ale misiunilor executate de efectivele specializate ale structurilor deordine publică şi securitate naţională din România în teatrul din Afganistan, încazul nostru jandarmeria.

Astfel am verificat ipoteza ajungând la concluzia că la nivelul statuluiexistă structuri profesionalizate şi standardizate care pot acţiona în teatrele de

Page 34: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

34343434

operaţii multinaţionale conform statutului de membru EUROGENDFOR iarsistemul de recruting este permanent modernizat conform solicitărilor primite.

Având în vedere finalitatea practică, demersul editorial pe care l-amîntreprins se încadrează logic şi firesc în demersurile realizate de alţi specialiştipentru evidenţierea necesităţii integrării structurilor de ordine publică şisecuritate naţională în eforturile colective ale comunităţii internaţionale decombatere a riscurilor şi ameninţărilor la adresa ordinii şi securităţii la nivelregional şi global.

În ceea ce priveşte necesitatea prezenţei jandarmilor români în astfel deteatre de operaţii se poate invoca faptul că acţiunile de contracarare aameninţărilor la adresa securităţii spaţiului european trebuie executate în bazaangajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat pe această direcţie.

Acest capitol, aflat în directă concordanţă cu cele realizate anterior, vorduce la sistematizarea ipotezei principale de studiu din cadrul studiului nostru şila exprimarea concluziilor expuse la finalul tezei de doctorat.

CapitolulCapitolulCapitolulCapitolul VIIVIIVIIVIIIMPACTULIMPACTULIMPACTULIMPACTUL PSIHOLOGICPSIHOLOGICPSIHOLOGICPSIHOLOGIC ASUPRAASUPRAASUPRAASUPRA CONTINGENTELORCONTINGENTELORCONTINGENTELORCONTINGENTELORDINDINDINDIN

TEATRELETEATRELETEATRELETEATRELEDEDEDEDE OPERAOPERAOPERAOPERAŢŢŢŢIIIIIIII

Pregătirea psihică pentru misiune include ansamblul de acţiuni şidemersuri instructiv-educative menite să asigure însuşirea unor cunoştinţe şiformarea unor deprinderi şi atitudini care să determine stabilitatea şi echilibrulpsihic al luptătorilor, să dezvolte rezistenţa psihică şi capacitatea acestora de a seraporta conştient, cu un moral ridicat, la situaţiile specifice misiunii, pentru oacţiune extrem de eficientă.

Acest capitol al studiului nostru îşi propune să prezinte, din perspectivăpsihosocială, principalele modalităţi de eficientizare a proceselor de adaptare alemilitarilor dislocaţi în diferite teatre de operaţii internaţionale precum şiimplicaţiile acestora asupra succesului misiunii.

În cadrul acestei direcţii de cercetare am utilizat ca metodă deinvestigare observaţia. Astfel, am analizat documentele oficiale, chestionarele deevaluare şi rapoartele oficiale ale specialiştilor din domeniul psihologiei militarecare au evaluat impactul psihologic asupra militarilor care au acţionat înmisiunile din afara teritoriului naţional.

Elementele prezentate în acest capitol reprezintă rezultatul documentăriirealizate la Centrul de Psihosociologie al M.A.I., unde am identificatpreocupările specialiştilor în domeniu care doresc perfecţionarea întregulmecanism de pregătire psihologică a contingentelor care se găsesc permanent lalimita impasului psihic.

Ipoteza pe baza căreia ne-am propus să abordăm această problematică,este dată de existenţa unor factori psiho-sociali care acţionează asupraprocesului de adaptare psihică a militarilor la noul mediu în care se desfăşoară

Page 35: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

35353535

misiunea. Se impune astfel să investigăm rolul atitudinilor, motivaţiilor şipersonalităţii militarului în cadrul procesului de adaptare psihică la specificulmisiunii, precum şi influenţa acestui mediu ostil, constrângător, asuprapsihicului membrilor contingentelor.

Cu scopul de a asigura pregătirea membrilor acestor contingente lanivelul solicitărilor specifice, şi în ţara noastră au fost împrumutate modele,proiectate şi construite ateliere de pregătire psihofizică. Antrenamentul generalal militarului ce acţionează într-un teatru de operaţii vizează creşterea calităţilorde bază ale acestuia incluzând sfera proceselor psihice, a personalităţii şi adeprinderilor necesare îndeplinirii cu succes şi în condiţii de siguranţă a misiuniiîncredinţate.

Specificul misiunilor complexe din teatrele de operaţii necesită uncontrol emoţional evident, un calm deosebit de necesar în adaptarea la situaţiiextrem de solicitante fizic şi psihic.

Cu alte cuvinte, evoluţia spectrului misiunilor internaţionale a impus şiexigenţe sporite pentru militarii ce încadrează contingentele, acestorasolicitându-li-se performanţe înalte, posibile datorită prezenţei unor caracteristicipsihologice, precum: adaptabilitate, aptitudini şi deprinderi multiple şitransferabile, abilitatea de a lucra în echipe diverse.

În cadrul M.A.I., factorii de decizie şi structurile de profil specializate îndomeniul acordării asistenţei psihologice, sunt implicate activ în fiecare misiunela care participă poliţişti, jandarmi sau alţi experţi români detaşaţi în teatrele deoperaţii din afara teritoriului naţional. Activitatea se desfăşoară atât în stadiul deselecţie iniţială a candidaţilor la respectiva misiune, pe timpul misiunii prinprezenţa activă a psihologilor în teatrul de operaţii, dar şi la întoarcerea acestoraîn ţară în cadrul activităţii de debriefing.

În urma activităţii de informare documentare realizată la Centrul dePsihosociologie al M.A.I., unde am studiat conţinutul rapoartelor privindtestările psihologice a membrilor diferitelor contingente care acţionat în misiunidin afara teritoriului naţional, am observat faptul că, din punct de vederepsihologic există aspecte comune privind procesul de adaptare la specificulmediului constrângător şi impactul psihologic al acestuia.

ConcluziiConcluziiConcluziiConcluziiÎn cadrul acestui capitol am încercat să clarificăm importanţa pregătirii

psihologice a militarilor ce încadrează contingentele specializate care acţioneazăîn teatre de operaţii din afara teritoriului naţional. Factorul uman este permanentancorat la specificul misiunii şi de cele mai multe ori se confruntă cu o luptăinterioară în cadrul procesului de adaptare la mediul ostil, constrângător.

Apreciem faptul că misiunile complexe desfăşurate într-un teatru deoperaţii din afara teritoriului naţional, ce se desfăşoară prin excelenţă în mediiconstrângătoare, caracterizate de restricţii severe şi ameninţări pronunţate, ridică,în faţa participanţilor, o serie de obstacole, specifice mediilor constrângătoare.

Page 36: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

36363636

Procesul de adaptare a individului la mediul constrângător este influenţatde o serie de factori externi şi interni. Aceştia acţionează asupra adaptării,influenţând-o, fie în sensul facilitării, fie în sensul îngreunării sale.Cu toateacestea, există modalităţi de facilitare a adaptării, care ţin atât de instituţie, cât şide fiecare participant la misiune.

Acordarea unei atenţii sporite acestor modalităţi de uşurare a adaptării arreprezenta o posibilă soluţie pentru creşterea eficienţei acţiunilor structurilorspecializate din domeniul securităţii în diferite zone fierbinţi de pe Glob, pe de oparte, dar şi o garanţie suplimentară pentru reîntoarcerea în ţară a unor militarisănătoşi, apţi, pentru o nouă misiune, dacă situaţia o cere.ORIGINALITATEA,ORIGINALITATEA,ORIGINALITATEA,ORIGINALITATEA, CONTRIBUCONTRIBUCONTRIBUCONTRIBUŢŢŢŢIILEIILEIILEIILE INOVATIVEINOVATIVEINOVATIVEINOVATIVE ALEALEALEALE TEZEITEZEITEZEITEZEI ŞŞŞŞIIIIMODALITMODALITMODALITMODALITĂŢĂŢĂŢĂŢILEILEILEILE DEDEDEDE VALIDAREVALIDAREVALIDAREVALIDARE AAAA CERCETCERCETCERCETCERCETĂĂĂĂRIIRIIRIIRII ŞŞŞŞTIINTIINTIINTIINŢŢŢŢIFICEIFICEIFICEIFICE

Studiul, împreună cu ipotezele, obiectivele, metodele şi rezultatele sale,semnalează actualitatea subiectului într-un domeniu extrem de dinamic astăzi.

Implicarea structurilor specializate din cadrul Jandarmeriei Române înmisiuni internaţionale sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună seplasează pe aceleaşi coordonate prin care instituţiile similare din statele U.E. i-au parte la efortul comun ce constă în asigurarea păcii şi securităţii mondiale,promovarea principiilor ce guvernează statul de drept şi respectarea drepturilorşi libertăţilor fundamentale ale omului statuate în Carta O.N.U..

Prin abordarea într-o manieră elevată a acestei problematici cu caracterde noutate, lucrarea contribuie la extinderea cercetării de specialitate dindomeniul ordine publică şi siguranţa naţională.

În plus, teza deschide drumul spre noi domenii de investigare, deoarecedomeniul operaţiilor multinaţionale în sprijinul păcii poate căpăta o nouădimensiune în contextul viitoarelor ameninţări la adresa climatului de securitate.Studiul prezent este original deoarece permanent a existat colaborare întrecercetător şi specialiştii din domeniu care prin expertiza lor au adus plus valoareinformaţiilor. Abordarea dovedeşte realism şi obiectivitate prin prezentareadatelor culese pe timpul activităţii de informare - documentare de la subiecţi şiprin interpretarea lor nepărtinitoare.

Originalitatea lucrării şi contribuţiile inovative pot fi analizate la nivelinstituţional, programatic şi legislativ.

La nivel instituţional cercetarea reprezintă un câştig, prin publicareaacesteia va deveni accesibilă şi va crea un impact asupra sistemului de pregătireal monitorilor O.N.U. şi a specialiştilor care urmează să acţioneze în noile teatrede operaţii.

În acelaşi timp studiul de faţă reprezintă un real beneficiu pentrusocietate în domeniul cunoaşterii, dar mai ales pentru lucrătorii din sistemulnaţional de ordine publică şi securitate naţională, care vor putea aprofundaîntregul mecanism de ordin strategic, politic, militar şi non-militar carereorientează acţiunile pe scena mondială la momentul actual.

Page 37: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

37373737

Prin prezentarea tuturor factorilor cu impact asupra modului de derularea unei misiuni, componentă cu caracter de noutate în cadrul cercetării de faţă, sedeschid noi direcţii şi strategii de pregătire a structurilor specializate dinRomânia care pot acţiona în teatrele de operaţii.

Instituţia beneficiară este Jandarmeria Română, care poate trece de la unsistem de pregătire cazon la unul practic aplicativ, axat pe competenţe conformnoului spectru de misiuni în care poate acţiona şi totodată poate pune în practicăpropunerile de standardizare a pregătirii cu cel al structurilor similare din U.E..

Studiul este originar prin metodele variate de culegere a datelor şiinterpretare a acestora care implică responsabilitate şi consecvenţă, deoarecedemersul vizează o teoretizare şi apoi punere în practică a rezultatelor cercetării.

Rezultatele cercetării pot servi schimbărilor ce vizează pregătirea debază de specialitate încă de pe băncile şcolii, influenţând astfel şi iniţierea deprograme de masterat în domeniul managementului integrat în teatrele deoperaţii.

Cercetarea noastră are caracter de originalitatea atât prin dovedireaipotezei de cercetare, şi anume faptul că Jandarmeria Română deţine capabilităţioperaţionale care îi permit să acţioneze în orice teatru de operaţii multinaţionaleîn calitate de membru F.J.E., ca instrument al U.E. prin care se pune în practicăPolitica de Securitate şi Apărare Comună, cât şi a subipotezelor care vizeazăabordarea mecanismului de management al pregătirii operaţionale şi psihologicea contingentelor de jandarmi.

Din punctul nostru de vedere, cercetarea este validată prin impactul avutîn activitatea de pregătire din instituţiile de învăţământ ale M.A.I. în care sepregătesc viitorii jandarmi, precum şi în centrele de pregătire în care sepregătesc poliţiştii şi jandarmii care urmează să fie dislocaţi în teatrele deoperaţii.

Beneficiarii acestui studiu sunt în primul rând studenţii Academiei dePoliţie „Alexandru Ioan Cuza”, specialitatea jandarmi, care prin Planul deÎnvăţământ au ca disciplină obligatorie de specialitate disciplina OperaţiiMultinaţionale.

La momentul actual în care această disciplină a fost solicitată şi impusăde către beneficiar şi anume Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, înbiblioteca de specialitate nu se găseşte un suport de curs care pe aceastăproblematică.

Singurele surse de studiu sunt reprezentate de materialele aflate pesuport magnetic în cadrul informării periodice „Buletinul Jandarmeriei Române”,sub forma unor articole care fac scurtă referite la rezultatele obţinute în teatrelede operaţii, fără a dezvolta spiritul şi gândirea analitică pe acest domeniustringent.

Acest studiu poate fi îmbunătăţit în urma discuţiilor cu structurabeneficiară şi aprobat ca principală sursă bibliografică de specialitate pentruviitorii ofiţeri jandarmi.

Page 38: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

38383838

CONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII ŞŞŞŞIIII PROPUNERIPROPUNERIPROPUNERIPROPUNERI

În urma studiului şi analizei instituţionale a U.E. în domeniul securităţiişi apărării am remarcat faptul că existenţa unor mecanisme complicate a cărorutilizare nu se realizează în parametrii impuşi de realităţile mediului desecuritate contemporan.

După Tratatul de la Lisabona observăm un interes mai acerb al Uniuniide a simplifica mecanismul decizional din sfera problemelor ce necesită acţiunirapide şi ferme din partea actorilor de pe scena geostrategică.

Prin Tratatul reformator de la Lisabona s-a reuşit extinderea gamei demisiuni pe care P.E.S.A. este desemnată să le îndeplinească prin înglobareamisiunilor specifice capacităţilor de reacţie rapidă dezvoltate de U.E. cu scopulde a consolida profilul global al Uniunii şi de a asigura securitatea membrilor săi.

Un alt aspect important în sfera securităţii şi creşterii eficienţeimisiunilor U.E. de gestionare a crizelor, mai ales după Tratatul de la Lisabona, îlreprezintă extinderea ariei de acţiune a misiunilor, dincolo de cele existente, detip umanitar şi de salvare, menţinere a păcii şi de management al crizelor,inclusiv impunerea păcii.

În calitate de instrument al U.E. specializat în gestionarea crizelor, Forţade Jandarmerie Europeană (EUROGENDFOR) se implică activ în misiunilecivile şi operaţiunile militare desfăşurate la nivel internaţional, ceea cereprezintă o formă de aplicare a priorităţilor europene de securitate şi apărare.

EUROGENDFOR răspunde la necesitatea de a executa rapid tot spectrulde misiuni privind securitatea civilă prin asigurarea unui instrumentmultinaţional şi eficient, facilitând totodată manipularea de care au nevoieforţele de poliţie pentru managementul situaţiilor de criză şi este în măsură săacţioneze independent sau în cooperare cu alte componente ale operaţiunilor destabilizare din diverse regiuni de instabilitate de pe glob.

Pe parcursul angajamentelor partenerilor F.I.E.P. s-a ajuns la concluziacă jandarmeriile oferă o plus-valoare semnificativă prin folosirea unei rezerve deforţe înalt calificate. Aptitudinea lor de a acoperi ansamblul spectrului demisiuni de politie, cuvânt cheie în doctrina de angajare şi statutul lor, le permitesă fie desfăşurate în perfecta complementaritate cu o componentă militară,garant al securităţii într-un spaţiu euro-mediteranean.

Page 39: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

39393939

Capabilităţile şi capacităţile operaţionale ale Jandarmeriei Române aufost dovedite în misiunile executate, dovada fiind mandatul pe care instituţia îldeţine la nivelul CIMIN.

Operaţiunile de menţinere a păcii ale F.J.E. pot fi mandatate atât de U.E.,cât şi de O.N.U., N.A.T.O., O.S.C.E. sau alte organisme internaţionale, cumenţiunea că F.J.E. oferă un instrument complementar în capacităţile degestionare a crizelor civile ale U.E..

Jandarmeria Română participă, în calitate de membru cu drepturi deplineîn F.J.E. şi F.I.E.P., conform legii de organizare şi funcţionare, la misiuni demenţinere a păcii în teatre de operaţii multinaţionale.

Instituţia se găseşte azi într-un proces de modernizare şi compatibilizarea structurilor şi practicilor, fapt ce determină profesionalizarea instituţiei,adoptarea şi implementarea instrumentelor şi metodelor moderne de îndeplinirea misiunilor si implicit alinierea activităţilor de învăţământ la standardele deperformanţă ale instituţiilor similare europene.

În contextul în care Jandarmeria Română exercită în prezent preşedinţiaComitetului Interministerial de Rang Înalt al F.J.E., aceasta este obligată săpropună Comisiei Europene un nou proiect bazat pe un consorţiu format dintoate statele membre EUROGENDFOR, cu scopul de a asigura pregătireanecesară participării la noi teatre de operaţii.

Propunerea poate fi înaintată cu menţiunea ca toate exerciţiile comune depregătire să se desfăşoare în România, deoarece la nivelul Jandarmeriei Româneexistă centre de pregătire specializate care pot susţine logistic acest proiect şi,totodată, se doreşte iniţierea dialogului şi apropierea faţă de DepartamentulTrupelor de Carabinieri din Republica Moldova, în contextul eventualeicandidaturi a acestora la F.J.E..

Pregătirea în acest domeniu trebuie standardizată şi adaptată laprovocările şi experienţele ultimelor misiuni, iar experienţa dobândită pe bazacazuisticii complexe de către ofiţerii naţiunilor participante în teatrele de operaţiitrebuie valorificată la maxim.

Page 40: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

40404040

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIELegislaLegislaLegislaLegislaţţţţieieieie europeaneuropeaneuropeaneuropeanăăăă

*** Tratatul de la Amsterdam privind U.E., Jurnalul Oficial al U.E. C 340 din 10noiembrie 1997;

*** Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind U.E. şi a Tratatuluide instituire a Comunităţii Europene, Jurnalul Oficial al U.E. C 306 din 17 decembrie2007 ;

*** Tratatul de la Nisa de modificare a tratatului privind U.E., a tratatelor deinstituire a comunităţilor europene şi a anumitor acte conexe, Jurnalul Oficial al U.E.C 80 din 10 martie 2001;

*** Tratatul de la Prüm privind intensificarea cooperării transfrontaliere, maiales în ceea ce priveşte combaterea terorismului, criminalităţii transfrontaliere şimigraţiei ilegale, Jurnalul Oficial al U.E. C 125 din 7 iunie 2007;

*** Acţiunea Comună a Consiliului Europei nr.124/2008/PESC din 04.02.2008,privind misiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX Kosovo;

*** Decizia Consiliului Europei nr.445/2009/CFSP din 09.06.2009, pentrumodificarea Acţiunii comune nr.124/2008/PESC din 04.02.2008, privind misiuneaUniunii Europene în Kosovo, EULEX Kosovo;

*** Decizia Consiliului Europei nr.322/2010/CFSP din 08.06.2012, pentrumodificarea şi prelungirea Acţiunii comune nr.124/2008/PESC din 04.02.2008, privindmisiunea Uniunii Europene în Kosovo, EULEX Kosovo;

*** European Council, Declaration on strengthening the Common EuropeanPolicy on Security and Defence, Cologne, 1999;

*** European Council, Conclusions of the Presidency, Feira, 2000;*** Memorandumul de înţelegere între Guvernul României şi Organizaţia

Naţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la unitatea specială de poliţie aNaţiunilor Unite din Kosovo nr. 14.423 din 17 decembrie 2001

*** Memorandumului de înţelegere între Jandarmeria Română şi Garda CivilăSpaniolă privind cooperarea în domeniul Jandarmeriei, semnat la 29 octombrie 2013,la Madrid, cu ocazia reuniunii FIEP;

*** Memorandumul de Înţelegere dintre Guvernul României şi OrganizaţiaNaţiunilor Unite privind contribuţia cu resurse la Unitatea Specială de Poliţie aNaţiunilor Unite din Kosovo, semnat la New York la 11.02.2002 de cătrereprezentantul permanent al României la O.N.U. şi Asistentul Secretarului General alO.N.U. pentru sprijinirea misiunilor DPKO (Departamentul Operaţiilor de Menţinerea Păcii) şi ratificat în data de 14.02.2002.

LegislaLegislaLegislaLegislaţţţţieieieie interninterninterninternăăăă

Page 41: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

41414141

*** Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Departamentul pentruIntegrare Euroatlantică şi Politica de Apărare, Ministerul Apărării, 2009, Bucureşti,2009;

*** Protocolul referitor la aderarea U.E. la Convenţia europeană pentruapărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

*** Protocolul privind cooperarea structurată permanentă stabilită prin articolul28 din Tratatul de la Lisabona privind U.E.;

*** Convenţiei Generale între Ministerul Internelor şi Reformei Administrativedin România şi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privindcondiţiile de funcţionare şi finanţare a Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri "MihaiViteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la Bucureşti la 22 august 2008;

*** Legea nr.550 din 29 noiembrie 2004, privind organizarea şi funcţionareaJandarmeriei Române, publicată în Monitorul Oficial nr.1175 din 13 decembrie 2004;

*** Legea nr. 13 din 7 februarie 2008 pentru ratificarea Tratatului de laLisabona de modificare a Tratatului privind U.E. şi a Tratatului de instituire aComunităţii Europene; publicată în Monitorul Oficial nr. 107 din 12 februarie 2008;

*** Legea nr. 146 din 10 iulie 2008 pentru aderarea României la Tratatul dintreRegatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză,Marele Ducat de Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privindaprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combateriiterorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prüm la 27mai 2005, publicată în Monitorul Oficial, nr. 590 din 6 august 2008;

*** Legea nr.121 din 15 iunie 2011, privind participarea forţelor armate lamisiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, publicată în Monitorul Oficialnr.427 din 17 iunie 2011;

*** Legea nr.105 din 04.07.2012, privind detaşarea experţilor naţionali lainstituţiile şi organismele internaţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 455 din06.07.2012;

*** Hotărârea CSAT nr. 29 din 2011, privind participarea României cu 66 dejandarmi la Misiunea de instruire N.A.T.O. din Afganistan;

*** Hotărârea CSAT nr. 77 din 26.09.2011, privind dezangajarea efectivelor depoliţie şi jandarmi aflate în Misiunea EULEX Kosovo;

*** Hotărârea CSAT nr. 114 din 30.10.2008, privind contribuţia României laviitoarea misiune PESA de monitorizare în Georgia;

*** Hotărârea CSAT nr.1.130 din 18 septembrie 2008, privind unele aspectelegate de participarea României la Misiunea civila a U.E. de monitorizare a acorduluide încetare a focului din Republica Georgia;

*** Hotărârea CSAT nr. 76 din 17.06.2013, prin care se aprobă forţele şimijloacele MAI care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţiiîn afara teritoriului statului român, în anul 2014.

*** Ordinul nr. M 105/2014, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind asistenţapsihologică în Armata României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 716 din 1octombrie 2014;

*** Ordinul MAI nr. 23/2015, privind activitatea de psihologie în MinisterulAfacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 177 din 16 martie 2015;

Page 42: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

42424242

*** Normele Metodologice nr.111424/47717 din 26.09.2001, privindselecţionarea, pregătirea, încadrarea şi trimiterea personalului MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor să desfăşoare misiuni în străinătate., completate şimodificate prin Dispoziţia directorului general al Direcţiei Generale ManagementResurse Umane şi a directorului Direcţiei de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionalenr. 428707/175084 din 28.07.2011, nr.1110 din 15.12.2011 şi nr.253703/325259 din18.06.2013.

AutoriAutoriAutoriAutori romromromromâââânininini şşşşiiii strstrstrstrăăăăiniiniiniini

1. AELENEI, Victor, PEREŞ, Gabriel, Legislaţie Schengen, Editura UniversulJuridic, Bucureşti,2012;

2. AELENEI, Victor, FRUNZETI, Teodor, HLIHOR, Constantin,DUMITRESCU, Costel, PEREŞ, Gabriel, Politici, Strategii şi Management îndomeniul Frontiere Schengen, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2013;

3. ALBU, Cristina, Arma psihologică între limite şi performanţe, Bucureşti,Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Bucureşti, 2008;

4. ALEXANDRESCU, Constantin, Supremaţia electronică în acţiunile militaremoderne, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2001;

5. ALEXANDRESCU, Florin, Tehnici de pregătire şi protecţie psihologică apersoanei, Bucureşti, Asociaţia Română de Psihologie Transpersonală, 2002;

6. ALEXIU, Dumitru, Artă militară: operaţii intermediare, Bucureşti, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti, 2005;

7. ANDRONIC, Benone, Schimbări şi tendinţe în strategia militară şi artaoperativă, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2005;

8. ANDREESCU, Anghel, RADU, Nicolae, Jihadul Islamic, de la Înfrângereaterorii şi Războiul Sfânt la Speranţa Libertăţii, Editura Rao, Bucureşti, 2015;

9. ANDREESCU, Anghel, RADU, Nicolae, ENUŢĂ Cătălin, ALBU Cristina,Psihologie aplicată în ordinea publică, Editura Sitech, Craiova, 2015;

10.ANTONESCU Olimpiodor, Jandarmeria de la Peacekeeping laPeacebuilding, Editura Centrului Tehnic Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006;

11.ANTONESCU, Olimpiodor, Jandarmii în operaţiuni de menţinere a păcii,Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2007;

12.BĂLAN, Niculae, Obiectivele pedagogice în Psihosociologie şi pedagogiemilitară, Editura Militară, Bucureşti,1992;

13.BEANU, Augustin–Alexandru, Raportul dintre raţional şi iraţional înacţiunea militară, Editura Burg, Sibiu,2002;

14.BIDU Ioan, TRONCOTĂ Cristian, Coordonate de securitate, EdituraAcademiei Naţionale de Informaţii, Bucureşti, 2005;

15.BRĂTULESCU, Ovidiu, PIŞLEAG, Ţuţu, RUS, Ioan – Dorin,UNGUREANU, David, Jandarmeria Română în operaţii multinaţionale, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2016;

16.BREZINSKI, Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau a conduce, EdituraScripta, Bucureşti, 2006;

17.BORN, Hans, Controlul parlamentar al sectorului de securitate: principii,mecanisme şi practici, Editura Uniunea Interpalamentară – Centrul pentru ControlulDemocratic al Forţelor Armate, Geneva, 2004;

Page 43: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

43434343

18.COCIUBAN, Aristide, Extinderea U.E. şi România, Editura Apimondia,Bucureşti, 2002;

19.COSMA, Mircea, Gestionarea stresului psihic de luptă, Editura AcademieiForţelor Terestre, Sibiu, 2000;

20.CRĂCIUN, Ioan, Prevenirea conflictelor şi managementul crizelor, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I”, Bucureşti, 2006;

21.DAVID Aurel, Naţiunea între „starea de securitate” şi „criza politico-militară”, Editura Licorna, Bucureşti, 2000;

22.DOBRIŢOIU, Radu Costin, Afganistan. Un pământ uitat de timp.Corespondenţe de război, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002;

23.DULEA, Gabriel, Psihologia terorii şi teroarea psihologică în situaţii decriză, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;

24.DUMITRU, Cristea, ROCEANU, Ion, Războiul bazat pe reţea, provocareaerei informaţionale în spaţiul de luptă, Editura Universităţii Naţionale de Apărare„Carol I”, Bucureşti, 2005;

25.DUMITRAŞ D., GIURCĂ I., Alianţele şi coaliţiile politico-militare, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”, Bucureşti, 2004;

26.DUŢU, Petre, Fenomene diverse cu impact asupra stabilităţii şi securităţiilocale, regionale şi internaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”CarolI”, Bucureşti, 2012;

27.FRUNZETI, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale: mijloace militareşi nemilitare, Institutul European, Iaşi, 2006;

28.FRUNZETI, Teodor, Principii teoretice ale războiului bazat pe efecte,Conferinţa Doctrinară a Forţelor Terestre, ediţia a VI – a, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008;

29.FRUNZETI, Teodor, MUREŞAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Război şihaos, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009;

30.FUEREA, Augustin, Instituţiile U.E., Editura Universul Juridic, Bucureşti,2002;

31.GEBHARD, Carmen, Civil-Military Coordination and Cooperation in theContext of the EU’s Crisis Management CMCO versus Cimic Conceptual andTerminological Clarifications, National Defence Academy, Institute for peacesupportand conflict management, Vienne, Mars 2008;

32.GOLU, Mihai, Bazele psihologiei generale, Editura Universitară, Bucureşti,2004;

33.HAYES, Nicky, ORRELL, Sue, Introducere în psihologie, Editura Bic All,Bucureşti, 2003;

34.HENTEA, Călin, Arme care nu ucid, Editura Nemira, Bucureşti, 2004;35.HLIHOR, Constantin, Geopolitica şi geostrategia în analiza relaţiilor

internaţionale contemporane, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”,Bucureşti, 2005;

36.IAMANDESCU, Ioan Bradu, Stresul psihic din perspectivă psihologică şipsihosomatică, Editura Infomedica, Bucureşti, 2002

37. JINGA Ion, Uniunea Europeană – Realităţi şi perspective, Editura LuminaLex, Bucureşti,1999;

Page 44: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

44444444

38. DE WEGNER, Michel, The potential of the European Gendarmerie Force”,Institutului de Relaţii Internaţionale din Olanda, Clingendael, 2009;

39. OLARU, Mircea, Acţiunea forţelor de jandarmi pentru combatereaterorismului pe teritoriul naţional şi în compunerea Forţei de Poliţie Europeană, tezăde doctorat, coordonator Ion Irimia, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „CarolI”, Bucureşti, 2009;

40. PANTAZI, Stelian, Tehnologia şi acţiunile militare în era informaţională,Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2007;

41. ROCEANU, Ion, Informaţia: repere conceptuale şi coordonate de securitate,Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003 ;

42. POP, Virgil Ovidiu - Afganistan, ţara conflictelor fără sfârşit, EdituraAcademiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2014;

43. PFISTER, Stéphane, Le volet civil de la politique européenne de sécurité etde défense: ambiguïtés et potentialités du concept de gestion civile des crises ,Politique européenne, Vol. 3, N° 22, 2007;

44. SANDU Dan, Concepţia despre Jihad în Islamul clasic şi modern, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;

45. SHULSKY, Abram N., SCHMITT, Gary, J., Războiul tăcut. Introducere înuniversul informaţiilor secrete, Editura Polirom, Iaşi, 2008;

46. SÎRBU, Corneliu, STĂNCILĂ, Lucian, FLOREA, Constantin, Stigmatulrăzboiului, Editura Sitech, Craiova, 2008;

47. STANCU, Marian, Operaţiile militare ale viitorului, Editura UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;

48. STĂNCILĂ, Lucian, Operaţiile militare în apărarea armată a ţării, EdituraSylvi, Bucureşti, 2002;

49. TÂRTAN, Cătălin, BĂRBULESCU, Ionel, Tehnici şi proceduri standard deacţiune utilizate în operaţii de stabilitate şi sprijin, Editura Academiei ForţelorTerestre, Sibiu, 2003;

50. VÎŢĂ, Iulian, Robert, Integrarea Jandarmeriei Române în Forţa deJandarmerie Europeană, teză de doctorat, coordonator Nicolae Ciobanu, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.

MetodeMetodeMetodeMetode dededede cercetarecercetarecercetarecercetare

1. CHELCEA, Septimiu, Metodologia elaborării unei lucrări ştiinţifice,Comunicare.ro, Bucureşti, 2003;

2. CHELCEA, Septimiu, Tehnici de anchetă sociologică, Comunicare.ro,Bucureşti, 2001;

3. ENĂCHESCU, Eugenia, Cercetarea ştiinţifică în educaţie şi învăţământ.Întrebări cu şi fără răspunsuri imediate, Editura Universitară, Bucureşti, 2012;

4. POPESCU, Oana, Andreea, Corelarea instrumentelor de lucru legislative şiterminologice standardizate în domeniul comunitar al Poliţiei de Frontieră, studiuştiinţific în Siguranţă Naţională (vol.2), editura Fair Partners, Bucureşti, 2013.

Articole,Articole,Articole,Articole, publicapublicapublicapublicaţţţţii,ii,ii,ii, lucrlucrlucrlucrăăăăriririri (studii)(studii)(studii)(studii) dededede cercetarecercetarecercetarecercetare

Page 45: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

45454545

1. APOSTOLESCU, Cristian, Participarea forţelor de jandarmerie şi poliţie înmisiuni sub mandat internaţional, teza de doctorat, Academia de Poliţie „AlexandruIoan Cuza”, Bucureşti , 2009;

2. BALINT, Zoltan, Forţa de Jandarmerie Europeană – Instrument de securitateal U.E., articol în Revista Forţele Terestre nr.2 din 2010, Buletinul de teorie militarăeditat de Statul Major al Forţelor Terestre;

3. BALLENGER, J.C., DAVIDSON, J.R., LECRUBIER, Y., NUTT, D.J., FOA,E.B., KESSLER, R.C., Mcfarlane, A.C., & SHALEV, A.Y,. Consensus statement onposttraumatic stress disorder from the International Consensus Group on Depressionand Anxiety. Journal of Clinical Psychiatry, 2000;

4. CARP, Mihai, Construirea stabilităţii în Afganistan, în Operaţii: trecut şiviitor, revista N.A.T.O., publicaţie on-line, 2006;

5. COSMA, Mircea, Influenţele civilizaţiei şi globalizării culturale asupramediului de securitate, în Provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutulsecolului XXI, Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, 14-15aprilie 2005, Editura UNAP, 2005;

6. DIMA, Alina Ioana, Afganistan - scurt istoric al conflictului, în BuletinulUniversităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, volumul 2, nr. 1 din 2015;

7. DUŢU Petre, Globalizare, integrare regională şi interes naţional, în Impactstrategic Nr. 1/2006 Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, 2005;

8. ENUŢĂ, Cătălin, Acţiunile Uniunii Europene sub egida Politicii Europene deSecuritate şi Apărare Comune, Referat de cercetare ştiinţifică, coordonator prof. univ.dr. Aelenei Victor, editura Sitech, Craiova, 2014;

9. ENUŢĂ, Cătălin, Valenţele Jandarmeriei Române în managementul crizelorpe alte spaţii geografice, Referat de cercetare ştiinţifică, coordonator prof. univ. dr.Aelenei Victor, editura Sitech, Craiova, 2015;

10. FALSETTI, S.A., RESNICK, H.W., DAVIS, J., & GIBBS, N.A. (in press).Treatment of posttraumatic stress disorder with panic attacks: Combining cognitiveprocessing therapy with panic control treatment techniques Group Dynamics;

11. FRUNZETI, Teodor şi ZODIAN, Vladimir, Lumea-2007-EnciclopediePolitică şi Militară, Studii Strategice şi de Securitate, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti 2007;

12. FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir, coordonatori, Lumea 2015,Enciplopedie Politică şi Militară, Studii Strategice şi de Securitate, din cadrulAcademiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Secţia de Ştiinţe Militare, Editura Rao,Bucureşti, 2015.

13. MUREŞAN Mircea şi colectiv, Securitatea europeană la începutulmileniului trei, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006;

14. MUREŞAN Mircea, ENACHE Doru, Globalizarea la începutul secoluluiXXI. Securitatea naţională a României în epoca globalizării, Editura UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005;

15. MUREŞAN Mircea, Fenomenul militar contemporan între contrarii, EdituraAcademiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2002;

16. MUREŞAN Mircea, Provocările începutului de mileniu; convenţionale,neconvenţionale, asimetrice, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti,2003;

Page 46: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

46464646

17. MUREŞAN Mircea, VĂDUVA Gheorghe, Strategia de parteneriat,parteneriatul strategic, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti,2006;

18. MUREŞAN Mircea, Zona Mării Negre – spaţiu de securitate european şieuro-atlantic, în Revista Impact Strategic, nr. 2/2007, Editura Universităţii Naţionalede Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;

19. MUREŞANU Liviu, coordonator, POP Adrian, BONCIU Florin, Politicaeuropeană de securitate şi apărare, element de influenţare a acţiunilor României îndomeniul politicii de securitate şi apărare, Institutul European din România, Bucureşti,2004;

20. ONIŞOR Constantin, Securitatea în globalizare, în Provocări la adresasecurităţii şi strategiei la începutul secolului XXI, Editura Universităţii Naţionale deApărare „Carol I”, aprilie 2005;

21. PETRACHE Costinel, Apărarea şi securitatea naţională în paradigmaintegrării europene şi euroatlantice, în vol. Apărare şi securitate naţională, Sesiuneanuală de comunicări ştiinţifice, 13-14 aprilie 2006, Bucureşti, Editura UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I”, 2006;

22. PEŢA Cezar, Jandarmeria Română în misiuni internaţionale, în Studii deSecuritate Publică, Volumul II, numărul 1 (5), 2013;

23. PEŢA Cezar, EULEX-Kosovo, în Jandarmeria Română - tradiţii şiperspective, ediţia a V-a, Editura Sitech, Craiova, 2015;

24. POPA Daniela, Implicaţiile fenomenului de globalizare asupra securităţii,Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, 2008;

25. POPA Daniela, Concepţia europeană de gestionare civilă a crizelor încadrul Politicii Europene şi de Securitate Comună în U.E., Buletinul UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I”, 2008;

26. POPA Daniela, Integrarea României în U.E.: o opţiune ireversibilă, EdituraMonitorul Oficial, Bucureşti, 2006;

27. POPA Daniela, U.E. în contextul procesului de globalizare, Sesiunea decomunicări ştiinţifice a Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008;

28. PUŞCAŞU, Mirela, Aspecte noi ale politicii de apărare decurgând dincalitatea de membru N.A.T.O. şi U.E. , în Strategii XXI, Editura UniversităţiiNaţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2008;

29. STĂNCILĂ Lucian, Terorismul, provocare a secolului XXI, EdituraUniversităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2007;

30. STĂNILĂ Ion, Aspecte referitoare la rolul N.A.T.O. şi U.E. în politica desecuritate continentală, Revista Colocviu Strategic, Universitatea Naţională deApărare „Carol I”, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Nr. 12,Noiembrie 2007;

31. SARCINSCHI, Alexandra, Rolul actorilor statali în configurarea mediuluiinternaţional de securitate, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I”,Bucureşti, 2010;

32. TEODORIU, Bogdan, Relaţia N.A.T.O.-U.E. şi cooperarea politico-militarădintre cele două organizaţii, în Perspective privind guvernanţa securităţiiinternaţionale, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2012;

Page 47: TEZ Ă DE DOCTORAT - · PDF fileTEMA: JANDARMERIA ROM ÂN ... 1.3.Dinamica Politicii Europene de Securitate şi Ap ărare conform ... structurilor specializate din Jandarmeria Rom

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013 „Investeşte în OAMENI”

47474747

ResurseResurseResurseResurse bibliograficebibliograficebibliograficebibliografice dededede pepepepe internetinternetinternetinternet

1. http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm2. http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs3. http://eur-lex.europa.eu/legalcontent4. http://www.mae.ro/node/18825. http://www.webdex.ro/online/dictionar_etimologic_roman/complet6. http://www.diplomatie.gouv.fr7. http://www.robert-schuman.eu8. http://www.daedalus-europe.org9. http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm;10.http://www.mae.ro/node/187911.http://www.eurogendfor.org12.http://www.fiep.org13.http://www.scoalarosu.ro14.http://www.jandarmeriaromana.ro15.http://search.proquest.com16.http://www.cdep.ro/bp/docs/scrisoareBasescu.pdf17.http://www.eupol-afg.eu/18.http://mai.gov.ro19.http://www.nato.int/docu/review20.//www.cssp.ro/analize