Sa examinamScripturileın fiecare zi

2014

es14-M

Sa examinamScripturileın fiecare zi

2014

��������������������������������������������������������������������������������������Numele

˘ 2013WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY

OF PENNSYLVANIAExamining the Scriptures Daily—2014

˘ 2013Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e. V., Selters/TaunusSa examinam Scripturile ın fiecare zi — 2014

Tiparita ın iulie 2013

Aceasta publicatie nu se comercializeaza.Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale

de instruire biblica, sustinute prin donatii.

Examining the Scriptures Daily—2014Romanian (es14-M)

Made in Germany Tiparita ın GermaniaDruck und Verlag: Wachtturm- Gesellschaft, Selters/Taunus

Sa examinamScripturileın fiecare zi

2014

Cererea „S˘

a vin˘

a regatul t˘

au“ este bine cunoscut˘

aˆın

ˆıntreaga lume, mai ales

ˆın t

˘arile unde majoritatea se de-

clar˘

a crestini.ˆIns

˘a c

ˆati oameni stiu

ˆıntr-adev

˘ar ce anu-

me cer cˆ

and mentioneaz˘

a venirea Regatuluiˆın rug

˘aciu-

ne? Ar mai rosti ei aceste cuvinte dac˘

a ar sti c˘

a venireaRegatului lui Dumnezeu

ˆınseamn

˘a executarea judec

˘atii

asupra guvernelor omenesti si distrugerea tuturor celorcare se

ˆımpotrivesc Regatului? (Dan. 2:44; Luca 19:27)

Acesteˆıntreb

˘ari sunt pertinente. De ce? S

˘a vedem

ˆın

continuare trei st˘

ari de fapt: 1) Regatul lui Dumnezeu afost

ˆıntemeiat

ˆın 1914 odat

˘a cu

ˆıntronarea lui Isus ca

Rege (Rev. 12:10), 2) Tr˘

aimˆın zilele din urm

˘a ale aces-

tui sistem (Mat. 24:3; 2 Tim. 3:1–5) si 3) Niciun guvernsau partid politic nu recunoaste Regatul lui Dumnezeusi nici nu se supune guvern

˘arii sale (Ps. 2:2, 3; Rev.

11:17, 18). De ce nu se acord˘

a importanta cuvenit˘

a Re-gatului lui Dumnezeu?

ˆIn fond, majoritatea oamenilor

ˆısi doresc o guvernare mai bun

˘a. Se investeste mult timp

si se fac multe eforturi pentruˆımbun

˘at

˘atirea modului

ˆın

care este condus˘

a lumea. Cu toate acestea, cei mai multioameni nu realizeaz

˘a cui i se

ˆımpotrivesc si c

ˆat

˘a putere

are el.

Biblia ne spune f˘

ar˘

a echivoc c˘

a „ˆıntreaga lume zace

ˆın puterea celui r

˘au“ si c

˘a „cel numit Diavol si Satan . . .

induceˆın eroare

ˆıntregul p

˘am

ˆant locuit“ (1 Ioan 5:19;

Rev. 12:9). Orbindu-i pe oameni cu atˆ

ata abilitate,ˆınc

ˆat

multi dintre ei nici nu credˆın existenta lui, Satan reu-

seste s˘

a determine cea mai mare parte a omenirii s˘

a res-ping

˘a Regatul lui Dumnezeu si s

˘a se opun

˘a guvern

˘arii lui

(2 Cor. 4:4). Rolul nostruˆın calitate de Martori ai lui

Iehova este acela de a deschide ochii oamenilor, ‘de a-iˆıntoarce din

ˆıntuneric la lumin

˘a si de sub autoritatea

lui Satan la Dumnezeu’ (Fap. 26:18).ˆIn prezent, aproape

Textul anului 2014„Sa vina regatul tau“

(Matei 6:10)

opt milioane de persoane lucreaz˘

aˆın unitate pentru a-si

duce laˆındeplinire acest rol. C

ˆat de bucurosi suntem s

˘a

fim considerati demni de a primi acest privilegiu! (Mat.28:19, 20)

ˆIns

˘a noi suntem constienti c

˘a nu vom converti lu-

mea. Isus a spus c˘

a majoritatea oamenilor nu vor g˘

asi„calea care duce la viat

˘a“, ci vor continua s

˘a mearg

˘a pe

„calea care duce la distrugere“ (Mat. 7:13, 14). El a pre-zis c

˘a,

ˆınainte de a veni sf

ˆarsitul, ‘vestea bun

˘a despre re-

gat va fi predicat˘

a pe tot p˘

amˆ

antul locuit ca martu-rie pentru toate natiunile’ (Mat. 24:14). F

˘ac

ˆand referire

la zilele lui Noe, Isus ne-a ajutat s˘

aˆıntelegem care va fi

reactia oamenilor la lucrarea noastr˘

a de predicare. DesiNoe a fost „un predicator al drept

˘atii“, oamenii nu au ti-

nut cont de avertismentul s˘

au cu privire la distrugereacare avea s

˘a vin

˘a. Ei „n-au dat atentie p

ˆan

˘a a venit po-

topul si i-a m˘

aturat pe toti“ (2 Pet. 2:5; Mat. 24:37–39).Ast

˘azi, doar cei care au o dispozitie corect

˘a iau

ˆın con-

siderare avertismentul. Ei dau ascultare vestii bunedespre Regatul lui Dumnezeu,

ˆınteleg

ˆand c

˘a „este pu-

terea lui Dumnezeu pentru salvarea oricui are credint˘

a“(Rom. 1:16).

ˆIn cur

ˆand, Satan nu va mai avea control asupra p

˘a-

mˆ

antului. ‘Omul nu va mai st˘

apˆ

ani peste alt om spre pa-guba lui.’ (Ecl. 8:9) Numeroasele guverne din prezent,ale c

˘aror ideologii sunt contradictorii, vor fi

ˆınlocuite de

un singur guvern, Regatul lui Dumnezeu condus de IsusCristos (Is. 9:7; Dan. 7:13, 14; Rev. 11:15). Pacea, drepta-tea si nep

˘artinirea nu vor fi singurele realiz

˘ari ale aces-

tui guvern perfect. Sub Regat, necesit˘

atile noastre fizi-ce vor fi si ele pe deplin satisf

˘acute (Ps. 72:16; 145:16).ˆ

Ins˘

a am fi oare fericiti dac˘

a am avea toate aceste bine-cuv

ˆant

˘ari, dar ar continua s

˘a existe boal

˘a si moarte? Re-

gatul lui Dumnezeu vaˆınl

˘atura si aceste lucruri. Iehova

a declarat: „Eu fac toate lucrurile noi!“. Suferinta si tris-tetea vor apartine trecutului. „Moartea nu va mai fi. Nicijale, nici strig

˘at, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de

odinioar˘

a au trecut.“ Laude s˘

a-i fie aduse Dumnezeuluinostru! Da, ‘s

˘a vin

˘a regatul lui Iehova’! (Rev. 19:6; 21:3–5)

ˆIn paginile urm

˘atoare puteti g

˘asi c

ˆate un text biblic reparti-

zat fiec˘

arei zile si un comentariu corespunz˘

ator acelui text. Tex-tul biblic si comentariul aferent pot fi citite oric

ˆand pe parcursul

zilei, dar multi consider˘

a c˘

a este mai util s˘

a-l citeasc˘

a dimineatadeoarece se pot g

ˆandi

ˆın timpul zilei la cele citite. Discutarea tex-

tuluiˆımpreun

˘a cu familia este de un real folos. Familiile Betel din

ˆıntreaga lume fac acest lucru

ˆınainte de a lua micul dejun.

Comentariile textelor biblice sunt extrase din articolele Tur-nului de veghe din luna aprilie 2012 p

ˆan

˘a

ˆın luna martie 2013. Ci-

frele consecutive datei articolului din Turnul de veghe indic˘

a nu-m

˘arul articolului de studiu (respectiv 1, 2, 3, 4 sau 5), precum si

numerele paragrafelor de unde este extras comentariul (vezi ilus-tratia de mai jos). Informatii suplimentare cu privire la subiectulanalizat pot fi g

˘asite

ˆın celelalte paragrafe ale articolului. Pentru

a sti la ce pagin˘

aˆıncepe fiecare articol, puteti consulta cuprinsul

revistei Turnul de veghe.

Cum poate fi folositaaceasta carte brosata

Anul editiei Turnului de veghe

Data editiei Turnului de veghe

Numarul articolului

Paragrafele ın care pot fi gasitetextul biblic si comentariul

����

����

����

����

��

����

����

����

����

����

����

����

� � � �

Miercuri, 1 ianuarie

Lucrarile carnii sunt evidente.(Gal. 5:19)

Cum dezbin˘

a „lucr˘

arile c˘

arnii“?(Gal. 5:19–21) Fornicatia

ˆıl desparte

pe cel care o practic˘

a de Iehova side congregatie, iar adulterul

ˆıi poa-

te separa pe copii de p˘

arinti si pepartenerul nevinovat de tovar

˘asul

s˘

au de c˘

as˘

atorie . . . Vorbesc desprenemultumirea mea cu prietenii

ˆın-

cercˆ

and s˘

a-mi asigur sprijinul lor?w12 15/7 4:8, 9

2014

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 3031

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30

1 2 3 45 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

12 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 2223 24 25 26 27 28 2930

1 2 3 4 5 67 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30

1 2 3 4 56 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

1 23 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30

1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31

IANUARIE FEBRUARIE MARTIE

APRILIE MAI IUNIE

IULIE AUGUST SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE

Miercuri, 1 ianuarie

Lucrarile carnii sunt evidente.(Gal. 5:19)

Cum dezbin˘a „lucr

˘arile c

˘arnii“?

(Gal. 5:19–21) Fornicatiaˆıl des-

parte pe cel care o practic˘a de Ie-

hova si de congregatie, iar adul-terul

ˆıi poate separa pe copii de

p˘arinti si pe partenerul nevinovat

de tovar˘asul s

˘au de c

˘as

˘atorie, pro-

vocˆand r

˘ani ad

ˆanci. O alt

˘a lucra-

re a c˘arnii este necuratia. La fel

cum dou˘a suprafete pe care vrem

s˘a le lipim nu pot face aderent

˘a

dac˘a una dintre ele este murdar

˘a,

niciun crestin nu poate fiˆın uni-

tate cu Dumnezeu si cu cei dragidac

˘a practic

˘a necur

˘atia. Angaja-

reaˆıntr-o conduita nerusinata de-

monstreaz˘a lips

˘a de respect fat

˘a

de legile drepte ale lui Iehova. Sicelelalte lucr

˘ari ale c

˘arnii

ˆıi sepa-

r˘a pe oameni unii de altii, precum

si de Dumnezeu. Ele nu au nimicˆın comun cu personalitatea lui Ie-hova. Asadar, fiecare dintre noitrebuie s

˘a se

ˆıntrebe: C

ˆat de mult

m˘a str

˘aduiesc ‘s

˘a p

˘astrez unita-

tea spirituluiˆın leg

˘atura p

˘acii’?

(Ef. 4:3) Vorbesc despre nemul-tumirea mea cu prietenii

ˆıncer-

cˆand s

˘a-mi asigur sprijinul lor?

w12 15/7 4:8, 9

Joi, 2 ianuarie

Nimeni nu stie cine este Tataldecat Fiul si cel caruia Fiul vrea

sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22)

Indiferent de convingerile lor,majoritatea oamenilor si-au pusˆıntreb

˘ari cu privire la existenta lui

Dumnezeu. Pentru c˘

a n-au g˘

asitr

˘aspunsuri satisf

˘ac

˘atoare, multi

au renuntat s˘

a le mai caute. Da,Satan ‘a orbit mintea celor necre-dinciosi’ (2 Cor. 4:4). Nu e de mi-

rare c˘

a oamenii,ˆın general, sunt

ˆın

ignorant˘

a cu privire la CreatorulUniversului sau nu stiu ce s

˘a crea-

d˘

a despre el (Is. 45:18). Este vitalca oamenii s

˘a cunoasc

˘a adev

˘arul

despre Dumnezeu. De ce? Numaicei care ‘vor chema numele lui Ie-hova vor fi salvati’ (Rom. 10:13). Achema numele lui Dumnezeu

ˆın-

seamn˘

a a sti ce fel de persoan˘a

este el. Isus Cristos le-a f˘acut cu-

noscut discipolilor s˘

ai acest ade-v

˘ar important, dezv

˘aluindu-l pe

Tat˘

al. w12 15/4 1:2, 3

Vineri, 3 ianuarie

Daca [sotia] se separa,sa ramana necasatorita sau

sa se ımpace cu sotul ei.(1 Cor. 7:11)

ˆIn ce situatii ar putea o sotie

crestin˘

a s˘

a se separe? Unele su-rori s-au separat de partenerul lorpentru c

˘a acesta a refuzat s

˘a sus-

tin˘

a familia din punct de vede-re material. Altele au fost supu-se la abuzuri fizice grave sau aufost puse

ˆın imposibilitatea de a-i

sluji lui Iehova. Decizia de a-ti p˘a-

r˘

asi sau nu partenerul de c˘as

˘atorie

este strict personal˘

a. Totusi, sorarespectiv

˘a ar trebui s

˘a se roage cu

privire la aceast˘

a chestiune si s˘a

fie sincer˘

a cu eaˆıns

˘asi. Martorul al

c˘

arui partener de c˘

as˘

atorie nu estela adev

˘ar ar trebui s

˘a fac

˘a tot po-

sibilul pentru a-si consolida c˘as-

nicia. Dar el nu trebuie s˘a se sim-

t˘

a vinovat dac˘

a,ˆın ciuda eforturi-

lor sale, partenerul necredinciosvrea s

˘a-l p

˘ar

˘aseasc

˘a. Pavel a scris:

„Dac˘

a cel necredincios se separ˘a,

s˘

a se separe:ˆın astfel de

ˆımpre-

jur˘

ari fratele sau sora nu mai estelegat, ci Dumnezeu v-a chematla pace“ (1 Cor. 7:15). w12 15/52:13–15, 17

Sambata, 4 ianuarie

Oamenii au vorbit de laDumnezeu, fiind purtati

de spiritul sfant. (2 Pet. 1:21)

Scrierea Bibliei a durat 1 610 ani:din 1513

ˆı.e.n. p

ˆan

˘a

ˆın 98 e.n. La re-

dactarea ei au contribuit aproxima-tiv 40 de b

˘arbati. Expresia greceas-

c˘

a redat˘

a prin „a fi purtat“ˆınseamn

˘a

„a duce sau a c˘

ara dintr-un locˆın al-

tul“ si „poate fi tradus˘

a si prin: afi impulsionat, a primi av

ˆant sau a

te l˘

asaˆımboldit“.

ˆIn Faptele 27:15,

aceast˘

a expresie este folosit˘

a pen-tru a descrie o corabie

ˆımpins

˘a de

vˆ

antˆıntr-o anumit

˘a directie. Scrii-

torii Bibliei si profetii au fost „pur-tati de spiritul sf

ˆant“

ˆın sensul c

˘a

Dumnezeu a comunicat cu ei, i-a im-pulsionat si i-a

ˆındrumat prin inter-

mediul fortei sale active. Astfel, einu au transmis propriile idei, ci g

ˆan-

durile lui Iehova. Uneori, nici m˘

acarnu cunosteau semnificatia lucruri-lor pe care le profeteau sau pe carele scriau (Dan. 12:8, 9). Cu siguran-t

˘a, „toat

˘a Scriptura este inspirat

˘a de

Dumnezeu“. Ea nu exprim˘

a punctede vedere omenesti (2 Tim. 3:16).w12 15/6 4:3

Duminica, 5 ianuarieˆ

Ingrijorarile acestui sistem siputerea amagitoare a bogatiilorınabusa cuvantul. (Mat. 13:22)

Un factor care poateˆın

˘abusi cu-

vˆ

antulˆıl constituie „ıngrijorarile

acestui sistem“.ˆIntruc

ˆat tr

˘aim ‘tim-

puri critice, c˘

arora cu greu li se facefat

˘a’, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a c

˘a si tu ai multe

motive deˆıngrijorare (2 Tim. 3:1).

Poate c˘

a nu-ti permiti s˘

a cumperitot ce ai nevoie din cauza costului ri-dicat al vietii sau pentru c

˘a nu ai un

loc de munc˘

a. Sau poate c˘

a te gˆ

an-desti cu team

˘a la viitor si te

ˆın-

trebi: „Oare cum m˘

a voi descurcala pensie?

ˆImi vor ajunge banii?“.

Avˆ

and astfel deˆıngrijor

˘ari, unii cau-

t˘

a cu orice pret s˘

a seˆımbog

˘ateasc

˘a

ˆın speranta c

˘a banii le vor oferi sigu-

rant˘

a. Alt factor care,ˆımpreun

˘a cu

ˆıngrijor

˘arile, poate

ˆın

˘abusi cuv

ˆantul

este „puterea amagitoare a boga-tiilor“. E adev

˘arat, Biblia spune c

˘a

„banul aduce ocrotire“. Totusi, goa-na dup

˘a bog

˘atii nu reflect

˘a

ˆıntelep-

ciune (Ecl. 7:12). Multi si-au dat sea-ma c

˘a, lupt

ˆand s

˘a devin

˘a bogati,

nu au f˘

acut decˆ

at s˘

a se afunde simai mult

ˆın capcana materialismu-

lui. Unii chiar au devenit sclavi ai bo-g

˘atiilor (Mat. 6:24). w12 15/8 4:3–5

Luni, 6 ianuarie

[El] s-a dus imediat si a facutnegot cu ei si a mai castigat

cinci. (Mat. 25:16)

Desi crestinii unsi au consideratdecenii la r

ˆand c

˘a 1914 avea s

˘a fie un

an marcant, ei n-auˆınteles cu clari-

tate ce urma s˘

a seˆınt

ˆample. Ulte-

rior, un frate a spus: „Cˆ

ativa dintrenoi se g

ˆandeau

ˆın mod serios c

˘a vom

merge la cerˆın prima s

˘apt

˘am

ˆan

˘a

din octombrie a acelui an [1914]“. Cedescurajator trebuie s

˘a fi fost pentru

ei s˘

a astepte sfˆ

arsitul, iar acesta s˘

anu vin

˘a! Mai mult dec

ˆat at

ˆat, cres-

tinii unsi s-au confruntat cu mariˆımpotriviri

ˆın timpul Primului R

˘az-

boi Mondial. Lucrarea de predicareaproape c

˘a

ˆıncetase. Era ca si cum ei

ar fi adormit. Dar,ˆın 1919, ceva i-a

trezit. Isus venise la templul spiri-tual al lui Dumnezeu pentru a-si

ˆın-

cepe inspectia. Unii crestini unsi nus-au ridicat la

ˆın

˘altimea astept

˘arilor

St˘

apˆ

anului si, ca urmare, au pierdutprivilegiul de a se ocupa de sarcini-le

ˆıncredintate de el.

ˆIns

˘a majorita-

tea crestinilor unsi au ar˘

atat o loia-litate de nezdruncinat si o dorint

˘a

puternic˘

a de a-i sluji St˘

apˆ

anului lor,chiar si

ˆın acei ani grei de r

˘azboi.

w12 15/9 4:11, 12

Marti, 7 ianuarie

A facut mult rau ın ochiilui Iehova. (2 Cron. 33:6)

La aproximativ 360 de ani dup˘

ace David a

ˆınceput s

˘a domneasc

˘a,

Manase a devenit regeˆın Iuda.

De-a lungul celor 55 de ani de dom-nie, el a f

˘acut multe lucruri rele si

s-a implicatˆın practici detestabi-

le, atr˘

agˆ

andu-si condamnarea di-vin

˘a.

ˆIn cele din urm

˘a, Manase a

fostˆınl

˘aturat de la tron si aruncat

ˆıntr-o

ˆınchisoare babilonian

˘a. Aco-

lo el „s-a umilit mult“ˆınaintea lui

Dumnezeu si „i s-a rugat“ (2 Cron.33:12, 13). Cum i-a r

˘aspuns Iehova

lui Manase la rug˘

aciuni? „El a as-cultat implor

˘arile lui, a auzit ru-

g˘

amintea lui pentru favoare.“ Lafel ca David, Manase a recunoscutgravitatea p

˘acatelor sale si s-a c

˘a-

it cu adev˘

arat. Acesta a fost moti-vul pentru care Iehova l-a iertatsi i-a redat domnia. Atunci, „Ma-nase a

ˆınteles c

˘a Iehova este ade-

v˘

aratul Dumnezeu“ (2 Cron. 33:13).C

ˆat de

ˆıncurajator este acest epi-

sod biblic! El confirm˘

a faptul c˘

aDumnezeul nostru

ˆındur

˘ator

ˆıi iar-

t˘

a pe cei care se c˘

aiescˆın mod sin-

cer. w12 15/11 4:11–13

Miercuri, 8 ianuarie

Nu mint. (Gal. 1:20)

Uneori, Pavel a considerat nece-sar s

˘a jure pentru a confirma ade-

v˘arul celor scrise de el. De exem-

plu, cˆand unii din Corint au susti-

nut c˘a nu se putea conta pe cuv

ˆan-

tul lui, el a scrisˆın ap

˘ararea sa:

„Asa cum este sigur c˘a putem avea

ˆıncredere

ˆın Dumnezeu, cuv

ˆantul

pe care vi l-am spus nu este Da siˆın acelasi timp Nu“ (2 Cor. 1:18).C

ˆand a scris aceste cuvinte, Pa-

vel se aflaˆın Macedonia. El pleca-

se din Efes si intentiona s˘a ajun-

g˘a la Corint. Initial, el pl

˘anuise s

˘a

reviziteze congregatia din Corintˆınainte de a merge

ˆın Macedonia

(2 Cor. 1:15, 16). Totusi, la cˆatva

timp dup˘a ce

ˆısi f

˘acuse planul ini-

tial, Pavel, aflat la Efes, a auzitc

˘a

ˆın congregatia din Corint exista

dezbinare si era tolerat˘a imoralita-

tea (1 Cor. 1:11; 5:1). Pentru a reme-dia aceast

˘a situatie

ˆıngrijor

˘atoare,

el le-a dat corintenilor sfaturi ener-gice

ˆın prima sa scrisoare adresat

˘a

lor. Apoi,ˆın loc s

˘a mearg

˘a direct la

Corint, Pavel a hot˘ar

ˆat s

˘a le acorde

timp fratilor s˘ai ca s

˘a aplice sfatul

primit, astfelˆınc

ˆat vizita pe care

urma s˘a le-o fac

˘a s

˘a fie mai

ˆıncura-

jatoare (2 Cor. 1:23). w12 15/10 4:6, 7

Joi, 9 ianuarie

Fa toate lucrurile pentrucare te cheama strainul.

(1 Regi 8:43)

Un str˘

ain este, simplu spus, ci-neva care nu se afl

˘a

ˆın tara natal

˘a

sau care intr˘

aˆıntr-o comunitate

nou˘

a. Aceast˘

a descriere li se potri-veste si Martorilor lui Iehova. Desisunt r

˘asp

ˆanditi pe tot globul, ei

sustin un guvern ceresc, Regatullui Dumnezeu condus de Cristos.De aceea, sunt neutri din punctde vedere politic, chiar dac

˘a devin

astfel tinta prejudec˘

atilor. Str˘

ainiisunt deseori recunoscuti dup

˘a ca-

racteristicile minorit˘

atii din carefac parte. Ne referim aici la limb

˘a,

obiceiuri, tr˘

as˘

aturi fizice si chiarstil vestimentar. Totusi, lucrurilepe care le au

ˆın comun cu ceilalti

oameni, indiferent de nationalita-te, sunt mult mai importante de-c

ˆat aceste particularit

˘ati. De fapt,

scopul initial al lui Iehova a fost caoamenii s

˘a fie uniti

ˆıntr-o singura

familie sub o singura conducere:conducerea sa. w12 15/12 4:11–13

Vineri, 10 ianuarie

Nu vreti sa va duceti si voi?(Ioan 6:67)

Petru i-a r˘aspuns lui Isus: „Doam-

ne, la cine s˘a ne ducem? Tu ai cuvin-

tele vietii vesnice. Si noi am crezutsi am ajuns s

˘a stim c

˘a tu esti Sf

ˆan-

tul lui Dumnezeu“ (Ioan 6:68, 69).ˆIntelesese oare Petru

ˆın mod deplin

ce spusese Isus despre moartea sade jertf

˘a? (Ioan 6:53–60) Probabil c

˘a

nu. Cu toate acestea, el era hot˘ar

ˆat

s˘a-i r

˘am

ˆan

˘a loial Fiului uns al lui Ie-

hova. Petru nu s-a gˆandit c

˘a Isus a

gresit si c˘a

ˆısi va retrage mai t

ˆarziu

cuvintele. El a recunoscut cu umi-lint

˘a c

˘a Isus avea „cuvintele vietii

vesnice“. Dar noi? Ce facem cˆand

ˆın-

tˆalnim

ˆın publicatiile ‘administra-

torului fidel’ o idee greu deˆınteles

sau care nu corespunde p˘arerilor

noastre? Ar trebui oare s˘a astept

˘am

o nou˘a explicatie care s

˘a se armoni-

zeze cu punctul nostru de vedere?Nu, ci ar trebui s

˘a ne str

˘aduim s-o

ˆıntelegem (Luca 12:42). w12 15/42:10, 11

Sambata, 11 ianuarie

Toti au pacatuit si nu ajungla gloria lui Dumnezeu.

(Rom. 3:23)ˆIn calitate de slujitori ai lui

Iehova, vrem s˘a-i aducem onoare

si glorie prin tot ce facem.ˆIns

˘a,

de cele mai multe ori, nu reu-sim. Nici Pavel n-a reusit (Rom.7:21–25). Prin cuvintele din textulde azi, el a explicat de ce suntemnevoiti s

˘a lupt

˘am cu dorintele gre-

site. Fiind descendentii lui Adam,noi am mostenit p

˘acatul care, ase-

menea unui domnitor tiranic, sub-jug

˘a

ˆıntreaga omenire (Rom. 5:12;

6:12). Dar ce este p˘acatul? P

˘acatul

este tot ceea ce contravine cali-t

˘atilor, normelor si vointei divine,

afectˆand relatia omului cu Dum-

nezeu. Asa cum un arcas ratea-z

˘a uneori tinta din diverse moti-

ve, nici noi nu reusim s˘a reflect

˘am

gloria lui Iehovaˆın mod perfect

din cauza p˘acatului. Uneori p

˘ac

˘a-

tuim f˘ar

˘a s

˘a ne d

˘am seama (Num.

15:27–31). P˘acatul este ad

ˆanc

ˆınr

˘a-

d˘acinat

ˆın oameni si se interpune

ˆıntre ei si Creator (Ps. 51:5; Is. 59:2;Col. 1:21). P

˘acatul este, f

˘ar

˘a

ˆındoia-

l˘a, cea mai grav

˘a „boal

˘a“ a omeni-

rii. w12 15/5 4:4, 5

Duminica, 12 ianuarie

Scrie-ti ıntr-o cartetoate cuvintele pe care

ti le voi spune. (Ier. 30:2)

Iehova le-a dictat scriitorilor Bi-bliei ce s

˘a scrie c

ˆand a considerat c

˘a

este important ca textul s˘a aib

˘a o

anumit˘a form

˘a. Dar, de cele mai

multe ori, Dumnezeu nu le-a in-dicat ce cuvinte s

˘a foloseasc

˘a. El

le-a pusˆın minte si

ˆın inim

˘a doar

ideile, permitˆandu-le s

˘a le expri-

meˆıntr-o manier

˘a proprie.

ˆIn Ecle-

siastul 12:10 se spune: „Convocato-rul s-a str

˘aduit s

˘a g

˘aseasc

˘a cuvin-

te pl˘acute si s

˘a scrie

ˆıntocmai cu-

vintele adev˘arului“. Evanghelistul

Luca ‘a cercetat cu atentie toa-te lucrurile de la

ˆınceputuri ca s

˘a

le scrieˆın ordine’ (Luca 1:3). Prin

intermediul spiritului sfˆant, Dum-

nezeu s-a asigurat c˘a mesajul s

˘au

nu a fost denaturat de imperfectiu-nea uman

˘a.

ˆIn marea sa

ˆıntelep-

ciune, Dumnezeu a ales ca Biblias

˘a fie scris

˘a de oameni. Astfel, ea

nu ne transmite doar informatii,ci si emotii si sentimente.

ˆIntru-

cˆat Dumnezeu le-a l

˘asat oamenilor

imperfecti libertatea de a formu-la singuri ideile primite prin spiri-tul sf

ˆant, mesajul s

˘au are un far-

mec aparte si ne merge la inim˘a.

w12 15/6 4:5–7

Luni, 13 ianuarie

Rodul dreptatii este semanatın pace pentru cei care

fac pace. (Iac. 3:18)

Prin urmare, nu putem avea o con-duit

˘a dreapt

˘a dac

˘a nu tr

˘aim

ˆın pace

cu altii. Progresul nostru spiritual vafi

ˆıngreunat dac

˘a vom manifesta tr

˘a-

s˘

aturi de personalitate care ar puteatulbura pacea cu fratii nostri. Figu-rativ vorbind, am fi niste mine.

ˆIn

schimb, dac˘

a vom ierta repede si levom face bine altora, vom promovaun climat de pace si vom avea bine-cuv

ˆantarea lui Iehova. ‘Oamenii ca

daruri’ contribuie si ei la unitateacongregatiei. Cu ajutorul lor, putem‘ajunge la unitate

ˆın credint

˘a’ (Ef.

4:8, 13). Cˆ

and lucreaz˘

a al˘

aturi de noiˆın serviciul sacru si ne dau sfaturibazate pe Cuv

ˆantul lui Dumnezeu,

ei ne ajut˘

a s˘

a facemˆımbun

˘at

˘atiri

ˆın ce priveste personalitatea cres-tin

˘a (Ef. 4:22–24). Vezi

ˆın sfaturi-

le lor eforturile lui Iehova de a tepreg

˘ati pentru viata

ˆın lumea nou

˘a

sub domnia Fiului s˘

au? B˘

atrˆ

ani,ˆın-

cercati s˘

a-i corectati pe altii avˆ

andˆın vedere acest obiectiv? (Gal. 6:1)w12 15/7 4:10–12

Marti, 14 ianuarie

Nu va ıngrijorati . . . niciodata,zicand: „Ce vom manca?“ sau:„Ce vom bea?“ sau: „Cu ce ne

vom ımbraca?“ Fiindca pe toateacestea natiunile le cauta sta-ruitor. Tatal vostru ceresc stieca aveti nevoie de toate aceste

lucruri. (Mat. 6:31, 32)

Pentru a nu deveni materialisti, arfi bine s

˘a ne reevalu

˘am periodic mo-

dul de viat˘

a. Nu am vrea s˘

a ajun-gem ca Esau, care a demonstrat c

˘a

dispretuia lucrurile spirituale (Gen.25:34; Evr. 12:16). Nu am vrea s

˘a ne

asem˘

an˘

am nici cu tˆ

an˘

arul bogat pe

care Isus l-aˆındemnat s

˘a-si v

ˆan-

d˘

a bunurile, s˘

a le dea s˘

aracilor sis

˘a-l urmeze. T

ˆan

˘arul nu l-a ascultat

pe Isus, ci „a plecat mˆ

ahnit, c˘

aciavea multe avutii“ (Mat. 19:21, 22). Elar fi putut s

˘a-l urmeze pe cel mai

mare om care a tr˘

ait vreodat˘

a, dar arefuzat acest privilegiu inestimabil.Pentru acel t

ˆan

˘ar, bog

˘atiile au fost o

capcan˘

a. S˘

a avem deci grij˘

a s˘

a nu nepierdem privilegiul de a fi discipoliai lui Cristos. Pentru a nu ne l

˘asa co-

plesiti de grijile materiale este im-portant s

˘a tinem cont de

ˆındemnul

din textul de azi. w12 15/8 4:8, 9

Miercuri, 15 ianuarie

Bunatatea nemeritataa Domnului nostru Isus Cristos

sa fie cu spiritul pe care ıl mani-festati, fratilor! (Gal. 6:18)

Exist˘

a multe ocaziiˆın care putem

manifesta un spirit bunˆın relatiile

cu ceilalti. Este o dovad˘

a deˆıntelep-

ciune s˘

a fim gata s˘

a iert˘

am cˆ

and sun-tem jigniti. Cuv

ˆantul lui Dumnezeu

neˆındeamn

˘a: „Continuati s

˘a v

˘a su-

portati unii pe altii si, dac˘

a cinevaare vreun motiv s

˘a se pl

ˆang

˘a

ˆımpo-

triva altuia, s˘

a v˘

a iertati cu m˘

arini-mie unii pe altii. Asa cum v-a iertatIehova cu m

˘arinimie, asa s

˘a faceti si

voi“ (Col. 3:13). Cuvintele „dac˘

a ci-neva are vreun motiv s

˘a se pl

ˆan-

g˘

aˆımpotriva altuia“ sugereaz

˘a c

˘a

am putea avea motiveˆıntemeiate s

˘a

ne sup˘

ar˘

am pe altii. Totusi, s˘

a nune concentr

˘am asupra tr

˘as

˘aturilor

sau a obiceiurilor iritante ale fratilornostri si s

˘a tulbur

˘am, astfel, pacea

congregatiei. Mai degrab˘

a, s˘

aˆıncer-

c˘

am s˘

a-l imit˘

am pe Iehova si s˘

a ier-t

˘am cu m

˘arinimie, continu

ˆand s

˘a-i

slujim um˘

ar la um˘

ar.ˆIn plus, trebu-

ie s˘

a ne rug˘

am pentru spirit sfˆ

ant(Luca 11:13). Spiritul lui Dumnezeune va ajuta s

˘a manifest

˘am calit

˘ati

crestineˆın relatiile cu ceilalti (Gal.

5:22, 23). w12 15/10 2:1, 14, 15

Joi, 16 ianuarie

Toata autoritatea mi-a fostdata. (Mat. 28:18)

Adam si Eva tr˘

aiauˆın Eden si f

˘a-

ceau parte din familia universal˘

a alui Iehova, caracterizat

˘a prin pace

si armonie. Ei puteau s˘

a comunicedirect cu Dumnezeu, s

˘a-i aduc

˘a

ˆınchinare si s

˘a primeasc

˘a binecu-

vˆ

antarea lui. Aceast˘

a relatie s-adeteriorat c

ˆand oamenii, influen-

tati de Satan, s-au r˘

azvr˘

atitˆım-

potriva lui Iehova, contestˆ

andu-isuveranitatea.

ˆIns

˘a,

ˆıncep

ˆand cu

anul 1914, Regatul mesianic ia m˘

a-suri pentru a restabili unitatea siarmonia (Ef. 1:9, 10).

ˆIn timpul

Domniei de O Mie de Ani, lucruriimpresionante care

ˆın prezent „nu

se v˘

ad“ vor deveni realitate (2 Cor.4:18). Ce se va

ˆınt

ˆampla „la sf

ˆarsit“,

adic˘

a la finalul celor o mie de ani?(1 Cor. 15:24) Desi ‘toat

˘a autorita-

tea i-a fost dat˘

aˆın cer si pe p

˘a-

mˆ

ant’, Isus nu are ambitii persona-le si nu intentioneaz

˘a s

˘a uzurpe

tronul lui Iehova. Plin de umilin-t

˘a, el „

ˆıi va preda Dumnezeului si

Tat˘

alui s˘

au regatul“. Isusˆısi va

folosi pozitia unic˘

a si autoritatea„spre gloria lui Dumnezeu“ (Filip.2:9–11). w12 15/9 2:17, 18

Vineri, 17 ianuarie

Ceea ce se cauta la unadministrator este sa fiegasit fidel. (1 Cor. 4:2)

Indiferent cˆat de multe calit

˘ati si

aptitudini ar avea un administra-tor, acestea ar fi f

˘ar

˘a valoare dac

˘a

el nu s-ar achita de responsabilit˘ati

sau dac˘a nu i-ar fi loial st

˘ap

ˆanului

s˘au. Fidelitatea este o calitate in-

dispensabil˘a unui bun administra-

tor. Dac˘a ne dovedim fideli, Iehova

ne va r˘aspl

˘ati

ˆın mod sigur.

ˆIn caz

contrar, vom avea doar de pierdut

(Mat. 25:14–18, 23, 26, 28–30). Isusa scos

ˆın evident

˘a consecintele lip-

sei de fidelitate. El a spus: „Un ombogat avea un administrator, care afost acuzat

ˆınaintea lui c

˘a

ˆıi risipea

bunurile. Atunci l-a chemat si i-azis: «Ce aud despre tine? Pred

˘a ra-

portul administratiei tale, pentruc

˘a nu vei mai putea s

˘a-mi adminis-

trezi casa»“ (Luca 16:1, 2).ˆIntru-

cˆat administratorul a fost nechib-

zuit cu bunurile st˘ap

ˆanului, acesta

a hot˘ar

ˆat s

˘a-l dea afar

˘a. Ce lectie

valoroas˘a! S

˘a nu ne dovedim nicio-

dat˘a infideli, ci s

˘a ne achit

˘am cu

constiinciozitate de responsabilit˘a-

tile primite. w12 15/12 2:15–17

Sambata, 18 ianuarie

Veti gasi ınviorare pentrusufletele voastre. (Mat. 11:29)

Isus si-a asigurat continuatoriic

˘a, apropiindu-se mai mult de el si

aplicˆand ceea ce-i

ˆınv

˘ata, aveau s

˘a

se simt˘a

ˆınviorati,

ˆıntruc

ˆat jugul

s˘au era bun si sarcina sa, usoar

˘a.

Femei si b˘arbati, tineri si v

ˆarstnici,

toti s-au simtit bineˆın compania

lui (Mat. 11:30). Isus a manifes-tat compasiune fat

˘a de oamenii de

rˆand din Israel deoarece erau defa-

vorizati. El a fost atent la necesit˘a-

tile lor. De pild˘a,

ˆın apropiere de

Ierihon, Isus aˆınt

ˆalnit doi orbi: un

cersetor pe nume Bartimeu si to-var

˘asul s

˘au. Ei i-au cerut st

˘aruitor

lui Isus s˘a-i vindece, dar oamenii

din jur le-au spus pe un ton asprus

˘a tac

˘a. Isus ar fi putut s

˘a ignore

cererile acestor b˘arbati,

ˆıns

˘a i-a

chemat la el si, plin de mil˘a, le-a re-

dat vederea.ˆIntr-adev

˘ar, Isus l-a

imitat pe Tat˘al s

˘au, Iehova, ma-

nifestˆand umilint

˘a si ar

˘at

ˆandu-le

ˆındurare unor oameni p

˘ac

˘atosi de

conditie umil˘a (Mat. 20:29–34; Mar.

10:46–52). w12 15/11 2:12, 13

Duminica, 19 ianuarie

Noe a facut potrivit cu totce-i poruncise Dumnezeu.

A facut ıntocmai.(Gen. 6:22)

ˆIn timp ce construiau arca, Noe

si familia lui seˆıntrebau, proba-

bil, cum avea s˘

a-si realizeze Dum-nezeu scopul si c

ˆand urma s

˘a

ˆın-

ceap˘

a Potopul. Desi nu cunosteauaceste am

˘anunte, ei nu s-au oprit

din lucru. Iehova i-a dezv˘

aluit luiNoe data

ˆınceperii Potopului doar

cu sapte zileˆınainte, exact timpul

necesar pentru ca acesta s˘

a adu-c

˘a animalele

ˆın arc

˘a. Astfel, c

ˆand

z˘

agazurile cerurilor s-au deschis,totul era gata (Gen. 7:1–5, 11).Relatarea despre Potop confirm

˘a

o dat˘

aˆın plus c

˘a Iehova este Ma-

rele St˘

apˆ

an al Timpului si Elibe-ratorul slujitorilor s

˘ai. Num

˘ar

˘a-

toarea invers˘

a pˆ

an˘

a la distruge-rea acestui sistem se apropie definal. Putem fi siguri c

˘a tot ce si-a

propus Iehova se va realiza ne-gresit,

ˆın „ziua si [la] ora“ stabili-

te de el! (Mat. 24:36; Hab. 2:3)w12 15/4 4:7, 8

Luni, 20 ianuarie

Nu este om care sa nupacatuiasca. (2 Cron. 6:36)

Pentru a putea reflecta glo-ria lui Iehova trebuie s

˘a fim con-

stienti de natura noastr˘a p

˘ac

˘atoa-

s˘a. Nu este suficient s

˘a recunoas-

tem c˘a avem sl

˘abiciuni, trebuie s

˘a

si lupt˘am

ˆımpotriva lor, astfel

ˆın-

cˆat s

˘a-l putem glorifica pe Dum-

nezeu. Trebuie s˘a ne examin

˘am

cu regularitate ca s˘a fim siguri c

˘a

tr˘aim la

ˆın

˘altimea cerintelor sale

drepte (Prov. 28:18; 1 Cor. 10:12).Indiferent de

ˆınclinatiile noastre

p˘ac

˘atoase, s

˘a continu

˘am s

˘a lup-

t˘am

ˆımpotriva lor. Astfel, vom pu-

tea reflecta gloria lui Iehova. Isusa fost singurul om care a reflectatˆın mod perfect gloria lui Dumne-zeu, bucur

ˆandu-i

ˆıntotdeauna ini-

ma. Desi nu suntem perfecti, cuma fost Isus, putem si trebuie s

˘a

ne str˘aduim s

˘a-i urm

˘am exemplul

(1 Pet. 2:21). Iehova observ˘a nu

doar progresul nostru, ci si efortu-rile pe care le depunem pentru a-iaduce glorie si ne binecuv

ˆantea-

z˘a. w12 15/5 4:7, 8

Marti, 21 ianuarieˆ

Intr-un ceas a fost pustiita!(Rev. 18:19)

Ioan vede o prostituat˘

a stˆ

andpe o fiar

˘a de culoare stacojie, ca-

re simbolizeaz˘

a imaginea fiarei.Prostituata se numeste „Babilo-nul cel Mare“ (Rev. 17:1–6). Ea re-prezint

˘a religiile false, dintre ca-

re cele mai influente sunt Bise-ricile crestin

˘at

˘atii. Religia fals

˘a a

binecuvˆ

antat imaginea fiarei sia

ˆıncercat s-o domine. Totusi,

ˆın

timpul zilei Domnului, Babilonulcel Mare vede cum seac

˘a apele

pe care st˘

a, ceea ceˆınseamn

˘a c

˘a

num˘

arul oamenilor careˆıl sus-

tin scade vertiginos (Rev. 16:12;17:15). Religia fals

˘a nu-si va pier-

de putereaˆın mod treptat. Pros-

tituata va continua s˘

a aib˘

a o in-fluent

˘a mare asupra regilor p

˘a-

mˆ

antului pˆ

an˘

a cˆ

and Iehova ‘leva pune

ˆın inim

˘a un g

ˆand’ (Rev.

17:16, 17).ˆIn cur

ˆand, Dumnezeu

va determina guvernele lumii luiSatan, reprezentate de ONU, s

˘a

atace religia fals˘

a si s˘

a pun˘

a ca-p

˘at influentei exercitate de reli-

gie (Rev. 18:7, 8, 15–19). w12 15/62:15–17

Miercuri, 22 ianuarie

Nu va lasati indusi ın eroare.Tovarasiile rele strica obiceiurile

folositoare. (1 Cor. 15:33)

Unele guverneˆısi atentioneaz

˘a

cet˘atenii cu privire la anumite ali-

mente sau medicamente. Desigur,nu toate alimentele sau medica-mentele sunt periculoase. Dar, da-c

˘a un anumit produs constituie o

amenintare, autorit˘atile emit aten-

tion˘ari pentru a-i proteja pe cet

˘a-

teni. De fapt, este de datoria lors

˘a fac

˘a aceasta.

ˆIn mod asem

˘an

˘a-

tor, Regatul lui Dumnezeu ne d˘a

avertismente oportune privitoarela unele pericole de natur

˘a moral

˘a

sau spiritual˘a. De pild

˘a, internetul

este un mijloc eficient de comuni-care, de instruire si de relaxare. Or-ganizatia lui Iehova foloseste inter-netul pentru a realiza numeroaselucruri bune. Totusi, multe site-urine-ar putea periclita moralitateasi spiritualitatea. Site-urile porno-grafice sunt o amenintare pentrus

˘an

˘atatea spiritual

˘a a cet

˘atenilor

Regatului. Sclavul fidel ne atentio-neaz

˘a de multi ani cu privire la ele.

Cˆat de recunosc

˘atori suntem pen-

tru aceste avertismente! w12 15/82:10, 11

Joi, 23 ianuarieˆ

Imi gasesc placerea ınınfaptuirea vointei tale, o,Dumnezeul meu, si legea ta

este ınauntrul meu! (Ps. 40:8)

Pe parcursul istoriei, natiunile aupurtat r

˘azboaie cr

ˆancene pentru

cˆastigarea libert

˘atii. Si tu trebuie s

˘a

lupti din punct de vedere spiritualca s

˘a-ti p

˘astrezi libertatea crestin

˘a.

Dusmanii t˘ai nu sunt doar Satan, lu-

mea si spiritul ei nociv. Ai de dus olupt

˘a si

ˆımpotriva propriilor imper-

fectiuni, inclusiv a inimii tale tr˘ad

˘a-

toare (Ier. 17:9; Ef. 2:3). Dar, cu aju-torul lui Iehova, poti iesi

ˆınving

˘a-

tor. Iar un lucru deosebit de im-portant este c

˘a orice victorie, mare

sau mic˘a, are cel putin dou

˘a efecte

pozitive.ˆIn primul r

ˆand, vei bucura

inima lui Iehova (Prov. 27:11).ˆIn al

doilea rˆand, de fiecare dat

˘a c

ˆand vei

simti cˆat de mult te ajut

˘a „legea per-

fect˘a a libert

˘atii“, vei fi si mai hot

˘a-

rˆat s

˘a r

˘am

ˆai pe ‘calea

ˆıngust

˘a’ care

duce la viat˘a etern

˘a. Iar

ˆın viitor

te vei bucura de adev˘arata liberta-

te, pe care Iehova le-o promite ce-lor loiali (Iac. 1:25; Mat. 7:13, 14).w12 15/7 2:15, 16

Vineri, 24 ianuarie

Timpul si evenimenteleneprevazute [ne] ajung

pe toti. (Ecl. 9:11)

Tr˘

aim timpuri greleˆın care de-

zastrele naturale sunt din ceˆın ce

mai frecvente. Omenirea este lovi-t

˘a de cutremure, tsunami, incendii,

inundatii, eruptii vulcanice, torna-de, taifunuri si uragane. Pe l

ˆang

˘a

toate acestea, oamenii sunt cuprinside team

˘a si sufer

˘a mult din cauza

problemelor personale si familiale.Cum putem da dovad

˘a de curaj

ˆın si-

tuatii critice? (Rom. 15:4) S˘

a ne gˆ

an-dim la David si la c

ˆateva dintre

ˆın-

cerc˘

arile prin care a trecut. El aavut de

ˆınfruntat m

ˆania unui rege, a

fost deseori atacat de dusmani, so-tiile i-au fost r

˘apite, a fost tr

˘adat de

cei apropiati si s-a simtit cˆ

ateodat˘

afoarte descurajat (1 Sam. 18:8, 9;30:1–5; 2 Sam. 17:1–3; 24:15, 17; Ps.38:4–8). Din relat

˘arile biblice despre

viata lui David,ˆıntelegem c

ˆat

˘a dure-

re i-au pricinuit acesteˆıncerc

˘ari.

Totusi, ele nu l-au doborˆ

at pe planspiritual. Av

ˆand o credint

˘a de ne-

zdruncinat, David a spus: „Iehovaeste fort

˘areata vietii mele. De cine

s˘

a-mi fie fric˘

a?“ (Ps. 27:1, 5, 10).w12 15/10 1:1, 3, 4

Sambata, 25 ianuarie

Nu sunteti ın ıntuneric, pentruca ziua aceea sa va surprinda

asa cum i-ar surprinde pe hoti.(1 Tes. 5:4)

ˆIn cur

ˆand, pe scena lumii vor avea

loc evenimente cutremur˘atoare, asa

cum confirm˘a

ˆımplinirea unor pro-

fetii biblice. De aceea, trebuie s˘a

veghem. Ce ne poate ajuta s˘a ne

p˘astr

˘am vigilenta? Apostolul Pavel

neˆındeamn

˘a ‘s

˘a ne tinem privirea

atintit˘a asupra lucrurilor care nu se

v˘ad’. Trebuie s

˘a avem mereu

ˆın min-

te promisiunea lui Iehova de a neoferi viat

˘a vesnic

˘a,

ˆın cer sau pe p

˘a-

mˆant. Pavel a scris cuvintele de mai

sus pentru a-siˆıncuraja fratii de

credint˘a s

˘a se concentreze asupra

r˘aspl

˘atii pe care aveau s-o primeas-

c˘a la

ˆıncheierea cursei lor p

˘am

ˆan-

testi.ˆIn plus, urm

ˆand

ˆındemnul lui

Pavel, ei puteau face fat˘a

ˆıncerc

˘a-

rilor si persecutiilor (2 Cor. 4:8, 9,16–18; 5:7).

ˆIndemnul lui Pavel con-

tine un principiu important: pen-tru a ne p

˘astra vie speranta, trebu-

ie s˘a privim dincolo de realitatea

imediat˘a. Trebuie s

˘a ne concentr

˘am

asupra evenimentelor semnificati-ve care

ˆınc

˘a nu se v

˘ad (Evr. 11:1;

12:1, 2). w12 15/9 1:1, 2

Duminica, 26 ianuarie

Eu vin la tine ın numele luiIehova al armatelor, Dumnezeulliniilor de bataie ale lui Israel,

pe care l-ai sfidat.(1 Sam. 17:45)

Ce l-a motivat pe tˆ

an˘

arul Davids

˘a-l

ˆınfrunte pe Goliat, acel urias

bineˆınarmat,

ˆınalt de aproape 3 me-

tri? (1 Sam. 17:4) Curajul? Credintaˆın Dumnezeu? Desi aceste calit

˘ati au

avut un rol important, principalasa motivatie a fost respectul pen-tru Dumnezeu si pentru numele s

˘au

m˘

aret. David aˆıntrebat cu indig-

nare: „Cine este filisteanul acestanecircumcis ca s

˘a sfideze liniile de

b˘

ataie ale Dumnezeului celui viu?“(1 Sam. 17:26). Bizuindu-se pe ade-v

˘aratul Dumnezeu, el l-a dobor

ˆat pe

filistean doar cu o prastie si cu o pia-tr

˘a.

ˆIns

˘a David s-a

ˆıncrezut

ˆın Ieho-

va si a dovedit respect fat˘

a de nume-le divin nu doar

ˆın aceast

˘a situatie,

ci pe tot parcursul vietii. El chiar i-aˆındemnat pe israeliti ‘s

˘a se laude

cu sfˆ

antul nume’ al lui Dumnezeu(1 Cron. 16:8–10). w12 15/11 1:3, 4

Luni, 27 ianuarie

Vei prospera ın caile tale si . . .vei actiona cu ıntelepciune.

(Ios. 1:8)

Ceˆınseamn

˘a a avea succes

ˆın via-

t˘a? La aceast

˘a

ˆıntrebare, oame-

nii dau r˘aspunsuri diferite. Pentru

multi, succesul depinde de stareamaterial

˘a, de carier

˘a sau de instrui-

rea laic˘a. Altii m

˘asoar

˘a succesul

ˆın

functie de calitatea relatiilor cu ceidin jur: cu membrii familiei, cu prie-tenii sau cu colegii de serviciu. Iarunii dintre cei care

ˆıi slujesc lui

Dumnezeu ar putea chiar s˘a asocie-

ze succesul cu un privilegiu teocra-tic sau cu realiz

˘arile din lucrarea de

predicare. Dar ceea ce conteaz˘a cel

mai mult este ca Iehova s˘a conside-

re c˘a avem succes,

ˆıntruc

ˆat viata

noastr˘a depinde de aprobarea sa.

Cˆand i-a dat lui Iosua responsabili-

tatea de a-i conduce pe israelitiˆın

Tara Promis˘a, Iehova i-a spus s

˘a ci-

teasc˘a Legea mozaic

˘a „zi si noapte“

si s˘a aib

˘a grij

˘a s

˘a respecte tot ce era

scrisˆın ea. Dumnezeu l-a asigurat:

„Atunci vei prosperaˆın c

˘aile tale

si . . . vei actiona cuˆıntelepciune“

(Ios. 1:7, 8). Si,ˆıntr-adev

˘ar, Iosua a

prosperatˆın c

˘aile sale, adic

˘a a avut

succesˆın ceea ce a f

˘acut. w12 15/12

1:1, 3

Marti, 28 ianuarie

Aceasta este, ın sfarsit,os din oasele mele si carne

din carnea mea! (Gen. 2:23)

Cˆand si-a v

˘azut sotia, Adam a fost

atˆat de fericit,

ˆınc

ˆat si-a exprimat

recunostintaˆın cuvinte poetice. Ie-

hovaˆıl f

˘acuse s

˘a cad

˘a

ˆıntr-un somn

adˆanc. Apoi crease dintr-o coast

˘a

a lui Adam o femeie frumoas˘a pe

care acesta a numit-o Eva. Dumne-zeu i-a unit pe cei doi

ˆıntr-o c

˘as-

nicie fericit˘a.

ˆIntruc

ˆat Eva fusese

creat˘a din Adam, ei au devenit mai

apropiati decˆat orice alt cuplu.

ˆIn

ˆıntelepciunea sa nem

˘arginit

˘a, Ie-

hova i-a creat pe oameni cu capaci-tatea de a simti iubire romantic

˘a,

un sentiment puternic careˆıi unes-

te pe cei doi soti.ˆIntr-o enciclope-

die se afirm˘a: „Un b

˘arbat si o fe-

meie care se c˘as

˘atoresc sper

˘a s

˘a se

bucureˆımpreun

˘a de relatii sexua-

le si s˘a simt

˘a atractie tot timpul

unul fat˘a de cel

˘alalt“ (The World

Book Encyclopedia). Si,ˆıntr-ade-

v˘ar, multi slujitori ai lui Iehova au o

c˘asnicie fericit

˘a. E adev

˘arat, Dum-

nezeu nu ne alege tovar˘asul de via-

t˘a,

ˆıns

˘a ne ajut

˘a si

ˆın acest domeniu

dac˘a ne rug

˘am pentru

ˆındrumare si

ne l˘as

˘am condusi de spiritul s

˘au

(Gal. 5:18, 25). w12 15/5 1:1–3

Miercuri, 29 ianuarie

Cu adevarat, Dumnezeulvostru este . . . Dezvaluitorul

secretelor. (Dan. 2:47)

Ce puteri politice vor conduce lu-mea c

ˆand Regatul lui Dumnezeu va

pune cap˘at guvern

˘arii umane? R

˘as-

punsul ne-a fost revelat de IehovaDumnezeu, „Dezv

˘aluitorul secrete-

lor“. El ne ajut˘a s

˘a

ˆıntelegem care

sunt aceste puteri politice prin in-termediul scrierilor profetului Da-niel si ale apostolului Ioan. Iehova

le-a dat celor doi b˘arbati mai mul-

te viziuni referitoare la succesiuneaunor fiare. De asemenea, i-a f

˘acut

cunoscut˘a lui Daniel semnificatia

unui visˆın care era reprezentat un

chip urias de metal. Iehova a avutgrij

˘a ca aceste relat

˘ari s

˘a fie con-

semnateˆın Biblie spre folosul nos-

tru (Rom. 15:4). Ele neˆınt

˘aresc spe-

ranta c˘a Regatul s

˘au va distruge

ˆın cur

ˆand toate guvernele omenesti

(Dan. 2:44). Relat˘arile lui Daniel si

ale lui Ioan identific˘a opt regi, sau

guverne umane, si mentioneaz˘a or-

dineaˆın care aveau s

˘a apar

˘a ei pe

scena lumii. w12 15/6 1:1–3

Joi, 30 ianuarie

[Adanceste-ti] privirea ın legeaperfecta a libertatii. (Iac. 1:25)

ˆIn lume exist

˘a mult

˘a l

˘acomie, ne-

legiuire si violent˘a (2 Tim. 3:1–5).

Drept urmare, guvernele adopt˘a

noi si noi legi,ˆınt

˘aresc fortele de

ordine si instaleaz˘a camere video

de supraveghere. Unii cet˘ateni si-au

montatˆın locuinte sisteme de alar-

m˘a si

ˆıncuietori suplimentare sau

chiar si-auˆımprejmuit propriet

˘ati-

le cu garduri electrice pentru a sesimti mai

ˆın sigurant

˘a. Multi nu ies

din cas˘a noaptea si nu-si las

˘a co-

piii afar˘a nesupravegheati nici m

˘a-

car ziua. F˘ar

˘a doar si poate, oame-

nii au tot mai putin˘a libertate, iar

situatia pare s˘a se

ˆınr

˘aut

˘ateasc

˘a.ˆ

Intr-adev˘ar, at

ˆata vreme c

ˆat oame-

nii vor nesocoti normele morale sispirituale prev

˘azute de Dumnezeu,

societatea uman˘a va merge din r

˘au

ˆın mai r

˘au. Aceast

˘a situatie

ˆıi afec-

teaz˘a si pe slujitorii lui Iehova. To-

tusi, ei au speranta c˘a omenirea va

fi eliberat˘a din sclavia p

˘acatului si

se va bucura de ceea ce Biblia nu-meste „glorioasa libertate a copiilorlui Dumnezeu“ (Rom. 8:21). w12 15/71:1, 2

Vineri, 31 ianuarie

Faceti discipoli din oameniituturor natiunilor . . . Si iata

ca eu sunt cu voi ın toate zilelepana la ıncheierea sistemului.

(Mat. 28:19, 20)

Imagineaz˘a-ti c

˘a esti

ˆın Paradis.

E dimineat˘a. Ai avut un somn odih-

nitor, iar acum abia astepti s˘a

ˆın-

cepi o nou˘a zi. Nu simti nicio dure-

re, problemele de s˘an

˘atate fiind de

domeniul trecutului. V˘azul, auzul si

celelalte simturi ale tale sunt per-fecte. Esti plin de energie, muncape care o faci

ˆıti aduce satisfactii,

ai multi prieteni si nu te fr˘am

ˆan-

t˘a nimic. Acestea sunt doar c

ˆateva

dintre binecuvˆant

˘arile de care poti

avea parte sub Regatul lui Dum-nezeu. De asemenea, Regele IsusCristos va avea grij

˘a ca toti oame-

nii s˘a asimileze cunostint

˘a despre

Iehova. Dumnezeu va fi cu slujito-rii s

˘ai loiali, ajut

ˆandu-i s

˘a

ˆındepli-

neasc˘a acea lucrare de instruire

mondial˘a din viitor. De fapt, el si

Fiul s˘au au fost mereu al

˘aturi de

crestinii fideli.ˆInainte de a se

ˆın

˘al-

ta la cer, Isus le-a dat discipoli-lor s

˘ai asigurarea c

˘a va fi cu ei.

w12 15/8 1:1, 2

Sambata, 1 februarie

Iata: o mare multime, pe carenimeni nu putea s-o numere,din toate natiunile, triburile,popoarele si limbile, stand ınpicioare ınaintea tronului siınaintea Mielului. (Rev. 7:9)ˆIn num

˘arul din 1 februarie 1916 al

revistei Turnul de veghe, se afirma:„Fratilor, aceia dintre noi care au oatitudine potrivit

˘a fat

˘a de Dumne-

zeu nu r˘am

ˆan dezam

˘agiti de niciu-

na dintre m˘asurile Sale. Noi n-am

dorit s˘a se

ˆınf

˘aptuiasc

˘a vointa noas-

tr˘a; astfel, atunci c

ˆand am descope-

rit c˘a asteptam ceva gresit

ˆın oc-

tombrie 1914, am fost bucurosi c˘a

Domnul nu si-a schimbat Planul cas

˘a ne multumeasc

˘a pe noi. Nu am

dori ca El s˘a fac

˘a acest lucru. Noi

dorim doar s˘a

ˆıntelegem planuri-

le si scopurile Sale“. Devotiunea siumilinta pe care le reflect

˘a aceste

cuvinte continu˘a s

˘a-i caracterizeze

pe crestinii unsi. Ei se las˘a

ˆındru-

mati de mijlocul folosit de Dumne-zeu pentru a furniza hrana spiritua-l

˘a. Iar crestinii cu sperant

˘a p

˘am

ˆan-

teasc˘a, adic

˘a „marea multime“ de

„alte oi“, imit˘a vigilenta si zelul lor

(Ioan 10:16). w12 15/9 4:13, 14

Duminica, 2 februarie

Ei nu si-au plecat urechea.(Neem. 9:30)

Iehova nu iart˘

aˆın mod necon-

ditionat p˘

acatele oamenilor. S˘a

compar˘

am atitudinea lui David sia lui Manase cu cea a locuitori-lor r

˘azvr

˘atiti din Israel si din Iuda.

Dumnezeu l-a trimis pe Natan laDavid ca s

˘a-l mustre si s

˘a-i dea po-

sibilitatea s˘

a-si schimbe atitudi-nea. Cum a reactionat David? Plinde recunostint

˘a, el a acceptat co-

rectarea. Manase, cˆ

and a ajuns lastr

ˆamtorare, a dat dovad

˘a si el de

c˘

aint˘

a sincer˘

a. De multe oriˆıns

˘a,

locuitorii lui Israel si ai lui Iudanu s-au c

˘ait. Drept urmare, Ieho-

va nu i-a iertat, ci si-a trimis pro-fetii

ˆın repetate r

ˆanduri s

˘a-i con-

damne pentru conduita lor r˘azvr

˘a-

tit˘

a. Chiar si dup˘a ce iudeii s-au

ˆın-

tors din exilul babilonian, Iehovaa continuat s

˘a-si trimit

˘a mesage-

rii, printre acestia num˘ar

ˆandu-se

preotul Ezra si profetul Maleahi.C

ˆand actiona

ˆın armonie cu voin-

ta lui Iehova, poporul se bucuramult (Neem. 12:43–47). w12 15/114:15

Luni, 3 februarieˆ

In vorbirea voastra, Da-ulvostru sa ınsemne Da si Nu-ul

vostru, Nu. (Mat. 5:37)

Cˆ

at de important este ca Da-ulnostru s

˘a

ˆınsemne Da? Biblia ne

avertizeaz˘

a c˘

a o persoan˘

a careeste ‘neloial

˘a

ˆın angajamente’ „me-

rit˘

a moartea“ (Rom. 1:31, 32). Fa-raonul Egiptului, regele iudeu Ze-dechia, precum si Anania si Safi-ra se num

˘ar

˘a printre cei al c

˘aror

Da n-aˆınsemnat Da. Ei au avut

parte de un sfˆ

arsit tragic si con-stituie exemple-avertisment pen-tru noi (Ex. 9:27, 28, 34, 35; Ezec.17:13–15, 19, 20; Fap. 5:1–10).

ˆIn

aceste ‘zile din urm˘

a’ tr˘

aimˆın mij-

locul unor oameni „neloiali“, care‘au o form

˘a de devotiune sf

ˆant

˘a,

darˆıi neag

˘a puterea’ (2 Tim. 3:1–5).

S˘

a evit˘

am pe cˆ

at posibil asociereacu astfel de persoane!

ˆIn plus, s

˘a ne

asociem cu regularitate cu cei ce sestr

˘aduiesc ca Da-ul lor s

˘a

ˆınsem-

neˆıntotdeauna Da (Evr. 10:24, 25).

w12 15/10 4:11, 12

Marti, 4 februarie

Dumnezeu nu este partinitor.(Fap. 10:34)

ˆIntr-o lume egoist

˘a, care promo-

veaz˘

a nationalismul, esteˆınvior

˘a-

tor s˘

a g˘

asesti persoane care pot sivor s

˘a treac

˘a peste barierele natio-

nale. Fondatorul postului de tele-viziune CNN, Ted Turner, a vorbitdespre colaborarea sa cu mai mul-te persoane talentate de diferitenationalit

˘ati: „Am ajuns s

˘a-i con-

sider pe cei din alte t˘

ari cet˘

ateniai planetei, nu str

˘aini“. Martorii

lui Iehova sunt singurul grup dinlume care a adoptat modul de g

ˆan-

dire al lui Dumnezeu. Ei auˆınv

˘atat

s˘a-i priveasc

˘a pe oameni asa cum

ˆıi priveste Iehova, reusind, la nivelmental si emotional, s

˘a

ˆınl

˘ature

barierele nationale. Martorii nu-iur

˘asc pe oamenii de alt

˘a nationa-

litate si nici nu-i trateaz˘a cu sus-

piciune. Dimpotriv˘

a, ei auˆınv

˘a-

tat s˘

a aprecieze capacit˘

atile si ca-racteristicile prin care se distingacesti oameni. Ai meditat vreoda-t

˘a la aceast

˘a realizare si la modul

ˆın care te-a ajutat s

˘a-ti

ˆımbun

˘at

˘a-

testi relatiile cu altii? w12 15/124:2, 14, 15

Miercuri, 5 februarie

Nu mai sunt doi, ci o singuracarne. (Mat. 19:6)

O crestin˘a a fost recunosc

˘atoa-

re c˘a a avut

ˆıncredere

ˆın Iehova si

c˘a a f

˘acut eforturi pentru a-si sal-

va c˘asnicia. „Am vrut s

˘a m

˘a separ

de sotul meu, spune ea,ˆıntruc

ˆat

nu m˘a sustinea pe plan material

si-mi puneaˆın pericol spiritua-

litatea. Apoi mi-am dat seama c˘a

si eu aveam o parte de vin˘a. Am

ˆınceput iar s

˘a comunic

˘am, s

˘a ti-

nem studiulˆın familie si s

˘a parti-

cip˘am cu regularitate la

ˆıntruniri.

Am simtit c˘a relatia noastr

˘a a

reˆınflorit. Cu timpul, sotul meu a

primit din nou privilegiiˆın con-

gregatie. A fost o lectie dureroa-s

˘a, dar cu un final fericit.“ Indife-

rent c˘a suntem celibatari sau c

˘a-

s˘atoriti, s

˘a d

˘am mereu dovad

˘a de

curaj si s˘a ne

ˆıncredem

ˆın Iehova.

Cˆand

ˆın c

˘asnicie apar probleme,

s˘a facem tot ce ne st

˘a

ˆın putint

˘a

ca s˘a le rezolv

˘am. S

˘a nu uit

˘am c

˘a

un sot si o sotie „nu mai sunt doi,ci o singur

˘a carne“.

ˆIn plus, dac

˘a

st˘am l

ˆang

˘a partenerul nostru ne-

credincios cˆand ne confrunt

˘am cu

greut˘ati, am putea avea bucuria

de a-l cˆastiga de partea adev

˘aru-

lui. w12 15/5 2:19, 20

Joi, 6 februarie

Niciun om nu l-a vazutvreodata pe Dumnezeu; dum-

nezeul unic-nascut, care se aflaın sanul Tatalui, este cel care

a dat explicatii despre el.(Ioan 1:18)

Isus a fost persoana cea mai po-trivit

˘a s

˘a-l dezv

˘aluie pe Tat

˘al. Ca

‘Fiu unic-n˘ascut al lui Dumne-

zeu’, el a tr˘ait

ˆın ceruri

ˆınainte de

a fi create toate celelalte forme deviat

˘a (Ioan 1:14; 3:18). Fiul avea,

ˆıntr-adev

˘ar, o pozitie privilegiat

˘a,

bucurˆandu-se de toat

˘a atentia Ta-

t˘alui s

˘au.

ˆIntruc

ˆat au avut posibi-

litatea s˘a comunice de-a lungul a

miliarde de ani, iubirea dintre eia devenit foarte puternic

˘a (Ioan

5:20; 14:31). Cˆat de multe trebuie

s˘a fi

ˆınv

˘atat Fiul despre personali-

tatea Tat˘alui s

˘au! (Col. 1:15–17)

ˆIn

Biblie, Fiul este numit „Cuvˆantul

lui Dumnezeu“ deoarece Tat˘al i-a

ˆıncredintat responsabilitatea de afi purt

˘atorul s

˘au de cuv

ˆant (Rev.

19:13). Astfel, Isus a putut s˘a-l

dezv˘aluie pe Tat

˘al

ˆıntr-un mod

unic. w12 15/4 1:4, 5

Vineri, 7 februarie

Nu ıntristati spiritul sfantal lui Dumnezeu.

(Ef. 4:30)

Spiritul sfˆant este o fort

˘a care

promoveaz˘a unitatea. De aseme-

nea, este esential s˘a tinem cont de

urm˘atorul

ˆındemn: „Orice am

˘ar

˘a-

ciune r˘aut

˘acioas

˘a, furie, m

ˆanie,

strig˘at si vorbire jignitoare s

˘a fie

ˆınl

˘aturate de la voi,

ˆımpreun

˘a cu

orice r˘autate. Si fiti buni unii cu

altii, plini de o tandr˘a compasiu-

ne, iertˆandu-v

˘a cu m

˘arinimie unii

pe altii, asa cum si Dumnezeu,prin Cristos, v-a iertat cu m

˘ari-

nimie“ (Ef. 4:31, 32).ˆIndemnul

„fiti buni“ sugereaz˘a c

˘a au existat,

poate, situatii cˆand nu am dat do-

vad˘a de bun

˘atate si c

˘a trebuie s

˘a

facemˆımbun

˘at

˘atiri. Aceasta

ˆın-

seamn˘a s

˘a

ˆınv

˘at

˘am s

˘a punem sen-

timentele altora mai presus deale noastre (Filip. 2:4). Poate c

˘a

uneori ne gˆandim s

˘a spunem ceva

hazliu sau ceva ce ar putea s˘a ara-

te cˆat suntem de inteligenti. Dar

dac˘a ceea ce vrem s

˘a spunem tr

˘a-

deaz˘a lips

˘a de bun

˘atate, este in-

dicat s˘a ne abtinem. Dac

˘a vom

gˆandi

ˆınainte de a vorbi, vom ‘fi

buni cu altii’. w12 15/7 4:13, 14

Sambata, 8 februarie

Noi iubim pentru ca elne-a iubit primul.

(1 Ioan 4:19)ˆIn timp ce majoritatea c

˘artilor

religioase dezv˘aluie putine infor-

matii despre Dumnezeu, Biblia neajut

˘a s

˘a cunoastem fatetele per-

sonalit˘atii lui Iehova, precum si

faptele sale. Ea ni-l prezint˘a nu

numai ca pe un Dumnezeu atot-puternic,

ˆıntelept si drept, ci si ca

pe un Dumnezeu al iubirii (Ioan3:16). Biblia mai spune despre Ie-hova: „Dumnezeu nu este p

˘arti-

nitor, ci,ˆın orice natiune, omul

care se teme de el si practic˘a

dreptatea este primit de el“ (Fap.10:34, 35).

ˆIntr-un anumit sens,

num˘arul mare de limbi

ˆın care

este tradus˘a Biblia confirm

˘a acest

adev˘ar. Potrivit lingvistilor, din-

tre cele aproximativ 6 700 de limbide pe glob, circa 100 sunt vorbitede 90% din populatia lumii. Bibliaa fost tradus

˘a partial sau integral

ˆın peste 2 400 de limbi. Aproapeoricine are acces la cel putin oparte din ea. w12 15/6 4:9

Duminica, 9 februarie

Cand se vor sfarsi cei o miede ani, Satan va fi dezlegat din

ınchisoarea lui. (Rev. 20:7)

Pˆan

˘a la sf

ˆarsitul Domniei de O

Mie de Ani, supusii p˘am

ˆantesti ai

Regatului vor fi fost adusi la stareade perfectiune. Ei vor urma exem-plul lui Isus si vor recunoaste cuumilint

˘a si de bun

˘avoie suveranita-

tea lui Iehova. Vor avea posibilita-tea s

˘a demonstreze c

˘a

ˆısi doresc

s˘a fac

˘a aceasta r

˘am

ˆan

ˆand fideli

ˆın

timpul testului final (Rev. 20:8–10).Apoi, toti r

˘azvr

˘atitii, oameni sau

fiinte spirituale, vor fi distrusi pen-tru totdeauna. Va fi un timp demare bucurie! Familia universal

˘a a

lui Iehovaˆıi va aduce laude, iar

el va fi „totul pentru toti“ (1 Cor.15:28; Ps. 99:1–3). Te vor determinarealit

˘atile uimitoare ale Regatului

s˘a-ti concentrezi eforturile si aten-

tia pentru aˆınf

˘aptui vointa divin

˘a?

Vei respinge influenta lumii lui Sa-tan care te poate am

˘agi prin spe-

rante desarte si printr-un fals sen-timent de sigurant

˘a?

ˆIti vei

ˆınt

˘ari

hot˘ar

ˆarea de a sustine suveranita-

tea lui Iehova? w12 15/9 2:19, 20

Luni, 10 februarie

Prostituata este o groapaadanca. (Prov. 23:27)

O relatie romantic˘a nepotrivit

˘a

s-ar putea naste la locul de mun-c

˘a. Potrivit unui studiu, peste 50

la sut˘a dintre femeile adultere si

aproximativ 75 la sut˘a dintre b

˘ar-

batii adulteri si-auˆınselat parte-

nerul de viat˘a cu un coleg de ser-

viciu. Presupune munca ta s˘a co-

laborezi cu persoane de sex opus?Dac

˘a da, ce fel de relatie ai cu ele?

Impui anumite limite pentru ca re-latia dintre voi s

˘a r

˘am

ˆan

˘a strict

profesional˘a? De exemplu, o sor

˘a ar

putea ajunge s˘a-l considere pe un

coleg de munc˘a confidentul ei,

ˆım-

p˘art

˘asindu-i chiar problemele con-

jugale. Sau, poate, un frate seˆım-

prieteneste cu o coleg˘a de serviciu

siˆıncepe s

˘a g

ˆandeasc

˘a astfel: „Ea

tine cont de p˘arerea mea si m

˘a as-

cult˘a c

ˆand

ˆıi vorbesc. Simt c

˘a m

˘a

apreciaz˘a cu adev

˘arat. Ce bine ar fi

dac˘a si acas

˘a as fi tratat la fel!“.

Este lesne deˆınteles c

˘a un crestin

aflatˆın situatii de acest gen ar pu-

tea c˘adea foarte usor

ˆın capcana

adulterului. w12 15/8 4:11, 12

Marti, 11 februarie

Constiinta mea este curataın toate privintele. Totusi, nu

prin aceasta sunt dovedit drept,fiindca cel ce ma judeca este

Iehova. (1 Cor. 4:4)

Fiecare membru al congregatieitrebuie s

˘a depun

˘a eforturi pentru a

avea un spirit bun, astfelˆınc

ˆat

ˆın-

treaga congregatie s˘a aib

˘a de c

ˆasti-

gat. Probabil c˘a, dup

˘a ce ne ana-

liz˘am sub rug

˘aciune, vom constata

c˘a trebuie s

˘a facem si noi

ˆımbun

˘a-

t˘atiri pentru a promova un spirit zi-

ditor. Dac˘a asa stau lucrurile, s

˘a-i

permitem Cuvˆantului lui Dumne-

zeu s˘a ne dezv

˘aluie cum putem face

schimb˘ari (Evr. 4:12). Asa cum se

arat˘a

ˆın textul de azi, Pavel dorea

s˘a fie un bun exemplu. Vom contri-

bui la spiritul bun al congregatieidac

˘a ne str

˘aduim s

˘a action

˘am

ˆın

armonie cuˆıntelepciunea de sus si

dac˘a nu suntem exagerat de preo-

cupati de propria persoan˘a si de

pozitia noastr˘a. Fiind dispusi s

˘a

iert˘am si concentr

ˆandu-ne asupra

calit˘atilor celorlalti, vom fi

ˆın rela-

tii bune cu colaboratorii nostri (Fi-lip. 4:8). Dar cel mai important estec

˘a Iehova si Isus vor fi multumiti de

‘spiritul pe care-l manifest˘am’ (Fi-

lim. 25). w12 15/10 2:16, 17

Miercuri, 12 februarie

Fiecare sa dovedeasca ce estelucrarea lui si atunci va avea

motiv de exultare numai cu pri-vire la sine, nu comparandu-se

cu altii. (Gal. 6:4)ˆIn loc s

˘a compar

˘am ceea ce facem

noi cu ceea ce fac altii, ar fi mult maibine s

˘a ne concentr

˘am asupra lu-

crurilor pe care putem s˘a le facem.

O astfel de atitudine ne va ajutas

˘a evit

˘am at

ˆat m

ˆandria, c

ˆat si des-

curajarea. De asemenea, trebuie s˘a

avemˆın vedere c

˘a situatia noastr

˘a

se poate schimba la un moment dat.Probabil c

˘a s

˘an

˘atatea, v

ˆarsta sau di-

ferite responsabilit˘ati ne

ˆımpiedic

˘a

s˘a facem la fel de mult ca-n trecut.

Putem si s˘a ne g

ˆandim la responsa-

bilit˘atile pe care le avem sau pe care

ni le dorim. Din motive pe care, poa-te, nu le

ˆıntelegem imediat, unele

privilegii le-am putea primi multmai t

ˆarziu dec

ˆat ne astept

˘am.

ˆIn loc

s˘a-i invidiem pe altii pentru privile-

giile lor, s˘a ne concentr

˘am asupra

responsabilit˘atilor noastre si s

˘a ne

achit˘am c

ˆat mai bine de ele.

ˆIn lu-

mea nou˘a, Dumnezeu va

ˆındeplini

toate dorintele corecte ale slujitori-lor s

˘ai. w12 15/12 2:18–20

Joi, 13 februarie

Eu sunt bland si am o inimaumila. (Mat. 11:29)

Diferiti oameni s-au bucurat deajutorul lui Isus, de

ˆınv

˘at

˘aturile si

deˆıncuraj

˘arile sale. De fapt, toti oa-

menii ascult˘atori vor avea parte de

binecuvˆant

˘ari vesnice datorit

˘a jert-

fei de r˘ascump

˘arare a lui Cristos.

Dar ce foloase a avut Isus pentruc

˘a a fost umil? El le-a explicat disci-

polilor s˘ai: „Cine se umileste va fi

ˆın

˘altat“ (Mat. 23:12). Aceste cuvin-

te s-au dovedit adev˘arate si

ˆın cazul

lui Isus. Iat˘a ce a scris Pavel: „Dum-

nezeu l-a ridicat [pe Isus]ˆıntr-o po-

zitieˆın

˘altat

˘a si i-a dat cu bun

˘avoin-

t˘a numele care este mai presus de

orice alt nume, pentru caˆın nume-

le lui Isus s˘a se plece orice genunchi:

al celor din cer, al celor de pe p˘a-

mˆant si al celor de sub p

˘am

ˆant, si

orice limb˘a s

˘a recunoasc

˘a deschis c

˘a

Isus Cristos este Domn spre glo-ria lui Dumnezeu, Tat

˘al“. Deoarece

Isus a fost umil si fidelˆın timpul vie-

tii sale p˘am

ˆantesti, Iehova l-a

ˆın

˘al-

tat, dˆandu-i autoritate peste toate

creaturile din cer si de pe p˘am

ˆant

(Filip. 2:9–11). w12 15/11 2:12, 14, 15

Vineri, 14 februarie

Iehova este martor ıntre tinesi sotia tineretii tale, fata decare te porti ca un tradator.

(Mal. 2:14)

La fel ca Iehova, Isus i-aˆınv

˘atat

pe altii c˘a un sot sau o sotie nu

poate s˘a renunte pur si simplu la

partenerul s˘au si s

˘a se poarte ca

si cum nimic nu s-ar fiˆınt

ˆamplat

(Mat. 19:3–6, 9). Cum pot cei c˘as

˘ato-

riti s˘a-i r

˘am

ˆan

˘a loiali parteneru-

lui? Cuvˆantul lui Dumnezeu le d

˘a

sotilor urm˘atorul

ˆındemn: „Bucu-

r˘a-te cu sotia tineretii tale!“ si, din

nou, „Bucur˘a-te de viat

˘a cu sotia pe

care o iubesti“. Bineˆınteles, princi-

piul din spatele acestor cuvinte estevalabil si pentru sotii (Prov. 5:18;Ecl. 9:9). Pe m

˘asur

˘a ce

ˆınainteaz

˘a

ˆın

vˆarst

˘a, cei doi trebuie ‘s

˘a se implice

total’ˆın relatia lor, at

ˆat din punct de

vedere fizic, cˆat si afectiv. Aceasta

ˆınseamn

˘a s

˘a fie atenti unul cu altul,

s˘a petreac

˘a timp

ˆımpreun

˘a si s

˘a se

apropie unul de cel˘alalt. Ei trebuie

s˘a se str

˘aduiasc

˘a din r

˘asputeri s

˘a-si

consolideze c˘asnicia si prietenia cu

Iehova.ˆIn acest sens, e important

s˘a studieze Biblia

ˆımpreun

˘a, s

˘a pre-

dice cu regularitateˆımpreun

˘a si s

˘a

se roageˆımpreun

˘a. w12 15/4 2:13–15

Sambata, 15 februarie

Perseverati ın rugaciune.(Rom. 12:12)

Este vital s˘a studiem temeinic

si s˘a medit

˘am asupra Scripturilor

pentru a neˆınt

˘ari hot

˘ar

ˆarea de a

evita p˘acate grave si de a-i pl

˘acea

lui Iehova (Ps. 119:11, 47, 48). Deasemenea, este esential ‘s

˘a perse-

ver˘am

ˆın rug

˘aciune’. Trebuie s

˘a-l

rug˘am pe Iehova s

˘a ne ajute s

˘a-i

slujim asa cum doreste el.ˆIn acest

sens,ˆıi putem cere spirit sf

ˆant,

mai mult˘a credint

˘a si puterea de-a

rezista tentatiilor. Avem nevoie deajutorul lui Iehova si pentru ‘am

ˆanui corect cuv

ˆantul adev

˘arului’

(2 Tim. 2:15; Mat. 6:13; Luca 11:13;17:5). Asa cum un copil se bazeaz

˘a

pe tat˘al s

˘au, si noi ne bizuim pe Ta-

t˘al nostru ceresc. Dac

˘a apel

˘am la

el, suntem siguri c˘a ne va ajuta s

˘a-i

slujim si mai bine. S˘a nu conside-

r˘am c

˘a rug

˘aciunile noastre l-ar pu-

tea deranja. Dimpotriv˘a, s

˘a-i adre-

s˘am laude si multumiri si s

˘a c

˘aut

˘am

ˆındrumarea sa mai ales c

ˆand tre-

cem prinˆıncerc

˘ari. Si, nu

ˆın ulti-

mul rˆand, s

˘a-l rug

˘am s

˘a ne binecu-

vˆanteze str

˘aduinta de a-i aduce glo-

rie (Ps. 86:12; Iac. 1:5–7). w12 15/54:9, 10

Duminica, 16 februarie

A sosit ora judecatii[lui Dumnezeu]! (Rev. 14:7)

Dup˘a distrugerea religiei false,

fiara, adic˘a sistemul politic al lui

Satan, va fi instigat˘a s

˘a atace Re-

gatul lui Dumnezeu.ˆIns

˘a, neav

ˆand

accesˆın ceruri, regii p

˘am

ˆantului

ˆısi vor v

˘arsa furia asupra oameni-

lor care sustin acest Regat. Dez-nod

˘am

ˆantul va fi inevitabil (Rev.

16:13–16; 17:12–14). Daniel face re-ferire la un aspect al b

˘at

˘aliei fina-

le (Dan. 2:44). Fiara din Revelatia

13:1, imaginea ei, precum si fiaracu dou

˘a coarne vor fi distruse. Pu-

terea anglo-american˘a va domina

lumea cˆand religia fals

˘a va fi dis-

trus˘a. P

ˆan

˘a

ˆın prezent, profetiile

f˘acute de Daniel si de Ioan s-au

ˆım-

plinitˆın cele mai mici detalii. Pu-

tem fi deci siguri c˘a sf

ˆarsitul re-

ligiei false si Armaghedonul suntfoarte aproape. Iehova ne-a dezv

˘a-

luit toate acestea cu mult timpˆına-

inte. Vom da noi ascultare ‘cuvˆan-

tului profetic’? (2 Pet. 1:19) Acum,mai mult ca oric

ˆand, s

˘a fim hot

˘a-

rˆati s

˘a st

˘am de partea lui Iehova

si a Regatului s˘au! (Rev. 14:6, 7)

w12 15/6 2:18, 19

Luni, 17 februarie

Totul este gol si descoperitınaintea ochilor [lui Dumnezeu].

(Evr. 4:13)

Cei care ignor˘a avertismentele

sclavului fidelˆısi fac inevitabil r

˘au

si le provoac˘a suferint

˘a celor dragi.

Unii au devenit dependenti de por-nografie sau au comis imoralitate,iar apoi s-au am

˘agit spun

ˆandu-si

c˘a Iehova nu-i vede. Este o nebu-

nie s˘a crezi c

˘a te poti ascunde de

el! (Prov. 15:3) Dumnezeu vrea s˘a-i

ajute pe toti cei care au c˘azut

ˆın

aceste capcane siˆıi

ˆındeamn

˘a pe

fratii „calificati spiritualiceste“ s˘a

ˆıncerce s

˘a-i redreseze (Gal. 6:1).

Totusi, asa cum guvernele anulea-z

˘a cet

˘atenia persoanelor care comit

anumite ilegalit˘ati, Iehova le re-

trage cet˘atenia celor care

ˆıi

ˆıncal-

c˘a normele si nu se c

˘aiesc (1 Cor.

5:11–13). Dar el este siˆındur

˘ator.

Cei care se c˘aiesc si renunt

˘a la con-

duita lor gresit˘a pot s

˘a redob

ˆan-

deasc˘a favoarea divin

˘a si s

˘a-si p

˘as-

treze statutul de cet˘ateni ai Rega-

tului (2 Cor. 2:5–8). Ne simtim ono-rati s

˘a-i slujim unui Rege at

ˆat de

iubitor! w12 15/8 2:12

Marti, 18 februarie

Daca a comis pacate,ıi vor fi iertate. (Iac. 5:15)

Nu uita niciodat˘a c

˘a Dumnezeu

esteˆındur

˘ator. El te-a adus

ˆın con-

gregatie pentru c˘a a v

˘azut ceva bun

la tine (Ps. 103:8, 9). Poti fi convinsc

˘a, at

ˆata vreme c

ˆat

ˆıti p

˘astrezi ini-

maˆıntreag

˘a fat

˘a de el, Iehova nu

te va p˘ar

˘asi (1 Cron. 28:9).

ˆIn ultima

noapte petrecut˘a cu apostolii s

˘ai

fideli, Isus s-a rugat pentru ei. Cˆa-

t˘a iubire reflect

˘a rug

˘amintea adre-

sat˘a Tat

˘alui s

˘au: „S

˘a veghezi asu-

pra lor din cauza celui r˘au“! (Ioan

17:15) Asa cum le-a purtat de grij˘a

apostolilor, Isus le poart˘a de grij

˘a

si continuatorilor s˘ai de azi. Putem

fi convinsi c˘a Iehova

ˆıi va

ˆındeplini

rug˘amintea veghind asupra noas-

tr˘a

ˆın aceste timpuri critice. „El

este un scut pentru cei ce umbl˘a

ˆın

integritate . . . si va ocroti calea ce-lor loiali lui.“ (Prov. 2:7, 8) E adev

˘a-

rat, pe calea integrit˘atii

ˆınt

ˆalnim

uneori si obstacole, dar ea este sin-gura care duce la viat

˘a vesnic

˘a si la

libertate autentic˘a (Rom. 8:21). Nu

permite nim˘anui s

˘a te abat

˘a de la

aceast˘a cale! w12 15/7 2:17, 18

Miercuri, 19 februarie

Nu voi renunta laintegritatea mea! (Iov 27:5)

Iov a trecut prin suferinte cum-plite. Totul p

˘area s

˘a-i fie potrivnic

(Iov 3:3, 11). Si, ca si cumˆıncerc

˘ari-

le n-ar fi fost de ajuns, Iov nici m˘

a-car nu

ˆıntelegea pe deplin cauza

problemelor sale. Dar nu a cedat,ci si-a p

˘astrat integritatea si cre-

dinta. Ce exemplu remarcabil esteIov! S

˘a ne g

ˆandim acum la aposto-

lul Pavel. El s-a aflat ‘ˆın pericole

ˆın

orase,ˆın locuri pustii si pe mare’. A

trecut prin multe greut˘

ati, „ˆın foa-

me si sete, . . .ˆın frig si

ˆın goliciu-

ne“. Pavel a spus c˘

a ‘o noapte si o zile-a petrecut

ˆın ad

ˆanc’, f

˘ac

ˆand alu-

zie probabil la un naufragiu (2 Cor.11:23–27). Desi s-a aflat la un pasde moarte pentru c

˘a-i slujea lui Ie-

hova, Pavel aveaˆıncredere c

˘a el

ˆıl

va sc˘

apa (2 Cor. 1:8–10). Putini oa-meni au trecut prin at

ˆatea

ˆıncer-

c˘

ari ca Pavel.ˆIns

˘a multi dintre noi

au avut sentimente ca ale lui si auˆınv

˘atat din exemplul s

˘au de curaj.

w12 15/10 1:6, 7

Joi, 20 februarie

Ziua lui Iehova vineıntocmai ca un hot noaptea.

(1 Tes. 5:2)

Expresia „ziua lui Iehova“ se re-fer

˘a aici la perioada care va

ˆınce-

pe cu distrugerea religiei false siva culmina cu r

˘azboiul Armaghe-

donului. Totusi, chiarˆınainte ca

aceast˘

a zi a lui Iehova s˘

aˆınceap

˘a,

conduc˘

atorii lumii vor spune „Pa-ce si securitate!“ (1 Tes. 5:3). De-claratia lor ar putea s

˘a reprezinte

un singur eveniment sau o seriede evenimente. Indiferent cine vaspune „Pace si securitate!“, aceas-t

˘a declaratie va ar

˘ata c

˘a ziua lui Ie-

hova este pe punctul de aˆıncepe.

Iat˘

a de ce Pavel a afirmat: „Frati-lor, nu sunteti

ˆın

ˆıntuneric, pen-

tru ca ziua aceea s˘

a v˘

a surprind˘

aasa cum i-ar surprinde pe hoti, fi-indc

˘a toti sunteti fii ai luminii“

(1 Tes. 5:4, 5). Spre deosebire demajoritatea oamenilor, noi

ˆıntele-

gem semnificatia biblic˘

a a eveni-mentelor actuale. Totusi, deocam-dat

˘a nu stim cu exactitate cum

se vaˆımplini profetia referitoare

la declaratia „Pace si securitate!“.Prin urmare, s

˘a fim hot

˘ar

ˆati „s

˘a

st˘

am treji si s˘

a r˘

amˆ

anem lucizi“(1 Tes. 5:6; Tef. 3:8). w12 15/9 1:3, 4

Vineri, 21 februarieˆ

In aceste lucruri ımigasesc placerea. (Ier. 9:24)

Esti si tu mˆandru c

˘a Iehova este

Dumnezeul t˘au? Cum reactionezi

cˆand unii vecini, colegi de scoal

˘a

ori de serviciu sau unele rudeˆıl

denigreaz˘a pe Iehova si-i batjoco-

resc pe Martorii s˘ai? Iei pozitie de

partea lui Dumnezeu cˆand nume-

le s˘au este def

˘aimat, fiind sigur c

˘a

el te va ajuta? E adev˘arat, exist

˘a

„un timp pentru a t˘acea“. Dar s

˘a

nu ne fie rusine c˘a suntem Martori

ai lui Iehova si continuatori ai luiIsus (Ecl. 3:1, 7; Mar. 8:38). Chiardac

˘a trebuie s

˘a d

˘am dovad

˘a de

tact si de consideratie fat˘a de oa-

menii care nu-l respect˘a pe Ieho-

va, s˘a nu fim ca israelitii care ‘s-au

ˆıngrozit si au fost cuprinsi de omare fric

˘a’ la auzirea cuvintelor

sfid˘atoare ale lui Goliat (1 Sam.

17:11). S˘a fim hot

˘ar

ˆati s

˘a facem

totul pentru a sfinti numele luiDumnezeu. Noi dorim s

˘a-i ajut

˘am

pe oameni s˘a-l cunoasc

˘a pe Ieho-

va asa cum este elˆın realitate.

ˆIn

aceast˘a privint

˘a, ne folosim de Bi-

blie, ar˘at

ˆandu-le c

ˆat este de im-

portant s˘a se apropie de Dumne-

zeu (Iac. 4:8). w12 15/11 1:5

Sambata, 22 februarie

Greutatea aurului care soseala Solomon ıntr-un an era de

sase sute saizeci si sase detalanti de aur. (2 Cron. 9:13)

Numai venitul anualˆın aur al

lui Solomon era de aproximativ25 de tone! Totusi, din cuvinteleconsemnate de Solomon

ˆın cartea

Eclesiastul, reiese c˘a el nu a f

˘acut

greseala de-a crede c˘a

ˆımplinirile

si bucuriile le sunt rezervate doarcelor bogati sau influenti. Dimpo-

triv˘a, Solomon a scris: „Am

ˆınteles

c˘a nimic nu este mai bun pentru

ei decˆat s

˘a fie veseli si s

˘a fac

˘a bi-

neleˆın viat

˘a si ca orice om s

˘a

m˘an

ˆance, s

˘a bea si s

˘a se bucure

de truda lui. Acesta este darullui Dumnezeu“ (Ecl. 3:12, 13).

ˆIn

plus, Solomon a realizat c˘a ast-

fel de pl˘aceri le aduc bucurie au-

tentic˘a doar celor care au apro-

barea lui Dumnezeu. El a spus:„Iat

˘a concluzia a tot ce-ai auzit:

Teme-te de adev˘aratul Dumne-

zeu si respect˘a poruncile lui, fi-

indc˘a aceasta este datoria omu-

lui“ (Ecl. 12:13). w12 15/12 1:4, 5

Duminica, 23 februarie

A provocat ınvalmasealaın tabara egiptenilor. A scosrotile de la carele lor, astfelca ei le conduceau cu greu.

(Ex. 14:24, 25)

Egiptenii i-au urmat pe israelitisi, av

ˆand care de r

˘azboi, au

ˆınain-

tat foarte repede. Desi israelitii sedeplasau mult mai

ˆıncet, armata

egiptean˘a n-avea cum s

˘a-i ajun-

g˘a. Iehova

ˆınsusi lupta pentru is-

raeliti! Dup˘a ce poporul Israel a

ajunsˆın sigurant

˘a pe cel

˘alalt t

˘arm

al M˘arii Rosii, Iehova i-a spus

lui Moise: „ˆIntinde-ti m

ˆana peste

mare, pentru ca apele s˘a se

ˆın-

toarc˘a peste egipteni, peste care-

le lor de r˘azboi si peste c

˘al

˘aretii

lor“. Cˆand au v

˘azut zidurile uriase

de ap˘a pr

˘abusindu-se, egiptenii

auˆıncercat s

˘a fug

˘a.

ˆIns

˘a Ieho-

va i-aˆımpiedicat ‘arunc

ˆandu-i

ˆın

mijlocul m˘arii’. Pentru egipteni,

nu mai era sc˘apare. Au pierit cu

totii (Ex. 14:26–28). Iehova a de-monstrat astfel c

˘a are puterea de

a-si salva poporul din orice situa-tie. w12 15/4 4:11, 12

Luni, 24 februarie

Eu sunt doar un sofrandin campie, un crin din vai.

(Cant. 2:1)

La aceste cuvinte ale Sulamitei,p

˘astorul a r

˘aspuns: „Ca un crin

printre spini, asa este iubita meaprintre fiice“ (C

ˆant. 2:2). F

˘ar

˘a

ˆın-

doial˘

a,ˆıntre cei doi exista o iubi-

re curat˘

a. Leg˘

atura lor conjugal˘

aavea s

˘a fie,

ˆın mod sigur, trainic

˘a

deoarece, mai presus de toate, ceidoi

ˆıl iubeau pe Dumnezeu. T

ˆan

˘a-

ra i-a spus iubitului ei: „Pune-m˘

aca o pecete pe inima ta, ca o pece-te pe bratul t

˘au! C

˘aci iubirea este

tare ca moartea, este neˆındupleca-

t˘

a ca Seolul si cere devotiune ex-clusiv

˘a. V

˘ap

˘aile ei sunt ca v

˘ap

˘aile

focului, flac˘

ara lui Iah. Apele celemulte nu pot stinge iubirea, nicichiar r

ˆaurile n-o pot duce cu ele.

Chiar dac˘

a omul ar da pentru iubi-re toate lucrurile de valoare dincasa lui, cu sigurant

˘a ele ar fi dis-

pretuite“ (Cˆ

ant. 8:6, 7). Oare unslujitor al lui Iehova n-ar trebui s

˘a

aib˘

a aceleasi astept˘

ari de la un po-tential tovar

˘as de viat

˘a? w12 15/5

1:4, 5

Marti, 25 februarie

Voi pune dusmanie ıntretine si femeie, ıntre samanta

ta si samanta ei.(Gen. 3:15)

Imediat dup˘

a r˘

azvr˘

atirea dinEden, Iehova a promis c

˘a ‘o feme-

ie’ va aduceˆın existent

˘a ‘o s

˘a-

mˆ

ant˘

a’. S˘

amˆ

anta femeii ‘va zdrobicapul sarpelui’, Satan Diavolul. Ul-terior, Iehova a dezv

˘aluit c

˘a s

˘a-

mˆ

anta va descinde din Avraam, vafi un membru al natiunii Israel, seva naste

ˆın tribul lui Iuda si va face

parte din linia genealogic˘

a a rege-

lui David (Gen. 22:15–18; 49:10; Ps.89:3, 4; Luca 1:30–33). Partea prin-cipal

˘a a semintei este Isus Cris-

tos, iar partea secundar˘

a este al-c

˘atuit

˘a din membrii unsi cu spi-

rit ai congregatiei crestine (Gal.3:16, 26–29). Isus si crestinii unsiformeaz

˘a Regatul lui Dumnezeu,

prin intermediul c˘

aruia Iehovaˆıl

va zdrobi pe Satan (Luca 12:32;Rom. 16:20).

ˆIn prima profetie, f

˘a-

cut˘

aˆın Eden, se vorbeste si despre

‘o s˘

amˆ

ant˘

a’ a sarpelui care va ma-nifesta dusm

˘anie, sau ur

˘a, fat

˘a de

s˘

amˆ

anta femeii. w12 15/6 1:4, 5

Miercuri, 26 februarie

[Adanceste-ti] privirea ın legeaperfecta a libertatii.

(Iac. 1:25)

„Legea perfect˘a a libert

˘atii“ nu

este Legea mozaic˘a,

ˆıntruc

ˆat aceas-

ta ‘a scosˆın evident

˘a f

˘ar

˘adelegi-

le’ israelitilor si a fostˆımplinit

˘a de

Cristos (Mat. 5:17; Gal. 3:19). Atuncila ce lege s-a referit Iacov? La „legealui Cristos“, numit

˘a si „legea cre-

dintei“ sau „legea unui popor liber“(Gal. 6:2; Rom. 3:27; Iac. 2:12). Prinurmare, „legea perfect

˘a“ cuprinde

toate cerintele stabilite de Iehovapentru noi. At

ˆat crestinii unsi, c

ˆat si

„alte oi“ au parte de multe binecu-v

ˆant

˘ari pentru c

˘a o respect

˘a (Ioan

10:16). Spre deosebire de legile mul-tor t

˘ari, „legea perfect

˘a a libert

˘atii“

nu este complicat˘a sau

ˆımpov

˘ar

˘a-

toare. Ea const˘a

ˆın porunci si prin-

cipii usor deˆınteles si de respectat

(1 Ioan 5:3). „Jugul meu este pl˘a-

cut si sarcina mea, usoar˘a“, a spus

Isus (Mat. 11:29, 30).ˆIn plus, „legea

perfect˘a“ nu contine o list

˘a lung

˘a

de sanctiuni, sau pedepse. Aceast˘a

lege are la baz˘a iubirea si este scri-

s˘a

ˆın mintea si

ˆın inima noastr

˘a

(Evr. 8:6, 10). w12 15/7 1:4, 5

Joi, 27 februarie

Adevarata cunostinta va creste.(Dan. 12:4)

Asa cum a fost profetit, apostazia,sau

ˆındep

˘artarea de la adev

˘aratul

crestinism, a ap˘arut dup

˘a moartea

apostolilor si s-a r˘asp

ˆandit cu repe-

ziciune (Fap. 20:28–30; 2 Tes. 2:1–3).ˆIn secolele urm

˘atoare, „adev

˘arata

cunostint˘a“ nu a crescut prea mult.ˆ

In anii ’70 ai secolului al XIX-lea, unmic grup de crestini din Pennsylva-nia (SUA) s-a

ˆıntrunit pentru a stu-

dia Biblia si pentru a c˘auta „adev

˘a-

rata cunostint˘a“. Acesti crestini sin-

ceriˆısi spuneau Studenti

ˆın Biblie.

Ei nu erau ‘ˆınteleptii si

ˆınv

˘atatii’ de

care, asa cum a zis Isus, aceast˘a cu-

nostint˘a avea s

˘a fie ascuns

˘a (Mat.

11:25). Erau oameni cu o atitudineumil

˘a, dornici s

˘a

ˆınf

˘aptuiasc

˘a voin-

ta lui Dumnezeu. Citeau cu atentieScripturile, discutau pe marginealor, meditau la cele citite si se rugaupentru

ˆındrumarea lui Dumnezeu.

De asemenea, Studentiiˆın Biblie

analizau prin comparatie anumiteversete si examinau ce au scris si al-tii cu privire la subiectele respecti-ve. Treptat, ei au ajuns s

˘a

ˆıntelea-

g˘a adev

˘aruri care fuseser

˘a ascunse

veacuri la rˆand. w12 15/8 1:3, 4

Vineri, 28 februarie

Zilele lui vor fi de o sutadouazeci de ani.

(Gen. 6:3)

Iehova nu a asteptat ca arca s˘a fie

gata pentru a fixa data Potopului. Elnu avea nevoie s

˘a-si ia o marj

˘a de si-

gurant˘a

ˆın eventualitatea c

˘a lucr

˘a-

rile n-ar fi fostˆıncheiate la timp. De

fapt, Dumnezeu stabilise cˆand va

ˆıncepe Potopul cu mult

ˆınainte s

˘a-i

dea lui Noe instructiuni cu privire laarc

˘a. De unde stim acest lucru? Din

cuvintele lui Iehova mentionateˆın

textul de azi. Prin aceste cuvinte,Iehova nu se referea la durata mediede viat

˘a a oamenilor, ci anunta c

ˆand

urma s˘a curete p

˘am

ˆantul de r

˘auta-

te. Potopul a avut locˆın 2370

ˆı.e.n.

Deducem, asadar, c˘a Iehova a f

˘acut

declaratia consemnat˘a

ˆın Geneza

6:3ˆın 2490

ˆı.e.n. Pe atunci, Noe avea

480 de ani (Gen. 7:6). Dup˘a dou

˘azeci

de ani,ˆın 2470

ˆı.e.n., s-a n

˘ascut pri-

mul fiu al lui Noe (Gen. 5:32). R˘am

˘a-

seser˘a aproximativ 100 de ani p

ˆan

˘a

la Potop. w12 15/4 4:4, 5

Sambata, 1 martie

Fiti . . . imitatori ai luiDumnezeu. (Ef. 5:1)

A-l imita pe Iehovaˆınseamn

˘a,

printre altele, a neˆınsusi modul s

˘au

de gˆandire. Noi ur

ˆam p

˘acatul pen-

tru c˘a Iehova

ˆıl ur

˘aste. De aceea,

vom sta cˆat mai departe de tot ce

ne-ar putea face s˘a adopt

˘am o con-

duit˘a gresit

˘a. Nu vom

ˆıncerca s

˘a ve-

dem pˆan

˘a unde putem merge f

˘ar

˘a

s˘a comitem un p

˘acat. De exemplu,

ne vom feri de apostazie deoarece,dac

˘a am c

˘adea

ˆın aceast

˘a capcan

˘a,

n-am mai fi demni s˘a-l glorific

˘am pe

Dumnezeu (Deut. 13:6–9). S˘a evi-

t˘am deci orice leg

˘atur

˘a cu apostatii

sau cu cei care pretind c˘a sunt frati,

dar careˆıl dezonoreaz

˘a pe Dumne-

zeu. Trebuie s˘a avem aceeasi atitu-

dine chiar si atunci cˆand este vor-

ba despre un membru al familiei(1 Cor. 5:11). Dac

˘a am

ˆıncerca s

˘a le

aducem contraargumente apostati-lor sau celor care critic

˘a organizatia

lui Iehova, ne-am expune unui pe-ricol de ordin spiritual. De fapt, nicim

˘acar n-ar trebui s

˘a fim curiosi cu

privire la ce au ei de spusˆın publi-

catiile lor sau pe internet (Is. 5:20;Mat. 7:6). w12 15/5 4:12, 13

Duminica, 2 martie

Eram langa el ca mester iscusitsi zi de zi ımi arata afectiune.

(Prov. 8:30)

Lucrˆand

ˆımpreun

˘a cu Iehova

siˆınv

˘at

ˆand s

˘a-i imite calit

˘atile,

Fiul s-a apropiat si mai mult deel (Prov. 8:22, 23, 31). Dup

˘a ce

au fost create celelalte fiinte in-teligente, Fiul a putut s

˘a obser-

ve cum se purta Dumnezeu cufiecare dintre ele, ajung

ˆand s

˘a-l

aprecieze tot mai mult. Cˆand Sa-

tan a pus laˆındoial

˘a legitimita-

tea suveranit˘atii lui Iehova, Fiul

a avut ocazia s˘a observe cum a

manifestat Tat˘al calit

˘ati precum

iubirea, dreptatea,ˆıntelepciunea

si putereaˆıntr-o situatie dificil

˘a.

Aceasta l-a preg˘atit pentru greu-

t˘atile cu care avea s

˘a se confrun-

te pe p˘am

ˆant (Ioan 5:19). Datori-

t˘a relatiei lor apropiate, Fiul a

putut da detalii cu privire la Tat˘al

pe care nimeni nu avea cum s˘a le

cunoasc˘a. w12 15/4 1:6–8

Luni, 3 martie

Sunt sapte regi: cinci au cazut,unul este, celalalt n-a venit

ınca. (Rev. 17:10)

Primul cap al fiarei despre carese vorbeste

ˆın Revelatia 17:3 re-

prezint˘a Egiptul. De unde dedu-

cem acest lucru? Egiptul a fostcea dint

ˆai putere care a manifes-

tat ur˘a fat

˘a de poporul lui Dum-

nezeu. Urmasii lui Avraam, princare avea s

˘a vin

˘a s

˘am

ˆanta fe-

meii, au devenit foarte numerosiˆın Egipt si au ajuns s

˘a fie asu-

priti de egipteni. Satan aˆıncercat

s˘a distrug

˘a poporul lui Dumnezeu

ˆınainte de venirea semintei deter-min

ˆandu-l pe faraon s

˘a porun-

ceasc˘a uciderea tuturor copilasi-

lor israeliti de sex b˘arb

˘atesc. Ie-

hova a z˘ad

˘arnicit planul lui Satan

si,ˆın cele din urm

˘a, i-a eliberat

pe israeliti din sclavia egiptea-n

˘a (Ex. 1:15–20; 14:13). Al doilea

cap al fiarei simbolizeaz˘a Asiria.

Si aceast˘a putere a

ˆıncercat s

˘a

extermine poporul lui Dumnezeuatac

ˆand Ierusalimul. Probabil c

˘a

Satan dorea s˘a pun

˘a cap

˘at liniei

de succesiune a regelui David princare avea s

˘a apar

˘a Cristos. Dar Ie-

hova si-a eliberatˆın mod mira-

culos slujitorii, nimicindu-i pe co-tropitori (2 Regi 19:32–35; Is. 10:5,6, 12–15). w12 15/6 1:6–8

Marti, 4 martie

Urati raul si iubiti binele!(Am. 5:15)

Limitele stabilite de Iehova cre-aturilor sale inteligente sunt nu-mai spre binele lor, ocrotindu-le.S

˘a ne g

ˆandim la legile fizice ca-

re guverneaz˘a energia si materia.

Oamenii nu se simtˆıngr

˘aditi din

cauza lor. Dimpotriv˘a, recunosc

c˘a de respectarea acestora depin-

deˆıns

˘asi viata lor.

ˆIn mod similar,

normele divine, reflectateˆın „le-

gea perfect˘a“ a lui Cristos, sunt

spre binele omului (Iac. 1:25). Le-gea libert

˘atii ne ofer

˘a posibilita-

tea de-a ne satisface orice dorint˘a

legitim˘a f

˘ar

˘a s

˘a ne facem r

˘au si

f˘ar

˘a s

˘a

ˆınc

˘alc

˘am drepturile seme-

nilor. Prin urmare, putem fi cuadev

˘arat liberi — adic

˘a putem s

˘a

facem ceea ce vrem — doar dac˘a

dorintele noastre sunt corecte siˆın armonie cu personalitatea si cunormele lui Iehova. Trebuie decis

˘a

ˆınv

˘at

˘am s

˘a iubim ce iubeste Ie-

hova si s˘a ur

ˆam ce ur

˘aste el;

ˆın

acest sens, legea libert˘atii ne este

de mare folos. w12 15/7 1:6, 7

Miercuri, 5 martie

Aceste cuvinte sunt tinuteascunse si sigilate pana la

timpul sfarsitului. (Dan. 12:9)ˆIn prezent putem

ˆıntelege sem-

nificatia unor profetii care au fost„ascunse“ mii de ani, dar care se

ˆım-

plinescˆın timpul sf

ˆarsitului. Prin-

tre aceste profetii se num˘

ar˘

a celedin evanghelii si din cartea Revela-tia. Iehova ne-a ajutat s

˘a

ˆıntelegem

chiar si evenimente pe care nu leputem vedea, cum ar fi

ˆıntronarea

lui Isus, r˘

azboiul din cer si arun-carea lui Satan pe p

˘am

ˆant (Rev.

12:7–12). Totodat˘

a, el ne-a datperspicacitate pentru a discernesemnificatia unor lucruri pe carele putem vedea. Astfel,

ˆıntelegem

de ce exist˘

a r˘

azboaie, cutremure,epidemii, lipsuri de alimente, pre-cum si at

ˆata r

˘autate, din cauza c

˘a-

reia tr˘

aim „timpuri critice“ (2 Tim.3:1–5; Luca 21:10, 11). C

ˆat de recu-

nosc˘

atoriˆıi suntem lui Iehova pen-

tru c˘

a ne-a dat „ajutorul“, sau spiri-tul sf

ˆant, care ‘ne c

˘al

˘auzeste

ˆın tot

adev˘

arul’ (Ioan 16:7, 13). S˘

a pre-tuim „adev

˘arata cunostint

˘a“ si s

˘a

le-oˆımp

˘art

˘asim semenilor nostri!

(Dan. 12:4) w12 15/8 1:7, 8

Joi, 6 martie

Cand vor zice: „Pace si securi-tate!“, atunci o distrugereneasteptata va veni brusc

peste ei. (1 Tes. 5:3)

Prima faz˘

a a acestei ‘distrugerineasteptate’ este atacul

ˆımpotri-

va ‘Babilonului cel Mare’, impe-riul mondial al religiei false, nu-mit

ˆın Biblie si „prostituata“ (Rev.

17:5, 6, 15). Acest atacˆındrep-

tatˆımpotriva tuturor religiilor fal-

se, inclusivˆımpotriva crestin

˘at

˘a-

tii, constituieˆınceputul ‘marelui

necaz’ (Mat. 24:21; 2 Tes. 2:8).Cuv

ˆantul lui Dumnezeu dezv

˘aluie

c˘

a prostituata va fi atacat˘a de ‘o

fiar˘

a cu zece coarne’. Din studiulc

˘artii Revelatia

ˆıntelegem c

˘a fiara

reprezint˘

a Organizatia NatiunilorUnite (ONU). „Cele zece coarne“simbolizeaz

˘a toate puterile politi-

ce actuale care sustin aceast˘a ‘fia-

r˘

a de culoare stacojie’ (Rev. 17:3,5, 11, 12). Ce consecinte va aveaatacul asupra prostituatei? State-le membre ale ONU o vor jefui, vordezv

˘alui cine este ea

ˆın realitate,

o vor devora si „o vor arde com-plet“. Distrugerea ei va fi definiti-v

˘a (Rev. 17:16). w12 15/9 1:3, 5, 6

Vineri, 7 martie

Te-ai descurajat ın ziuanecazului? Mica ıti va fi

puterea. (Prov. 24:10)

Suferinta pe care o las˘a

ˆın urm

˘a

dezastrele si alte necazuriˆıi cople-

seste pe multi oameni, inclusiv peunii crestini. Lani, care slujea cutimp integral

ˆın Australia, m

˘artu-

riseste c˘

a universul ei s-a pr˘abusit

cˆ

and a aflat c˘

a are cancer mamar.„Pe parcursul tratamentului m-amsimtit foarte r

˘au. Am ajuns s

˘a cred

c˘

a nu mai am nicio valoare“, spuneea.

ˆIn plus, a trebuit s

˘a-l

ˆıngrijeas-

c˘

a pe sotul ei, care suferise o ope-ratie pe coloana vertebral

˘a. Ce-am

face dac˘

a am fiˆıntr-o asemenea

situatie? Trebuie s˘

a ne aducemaminte c

˘a Satan profit

˘a de neca-

zurile care se abat asupra noastr˘a

ca s˘

a ne sl˘

abeasc˘

a credinta si s˘a ne

r˘

apeasc˘

a bucuria. S˘

a nu-i permi-tem s

˘a fac

˘a aceasta! Dac

˘a vom me-

dita la exemplul slujitorilor lui Ie-hova din trecut, vom reusi s

˘a

ˆın-

frunt˘

am cu mult curaj toate greu-t

˘atile. w12 15/10 1:8, 9

Sambata, 8 martie

Judecand din punctul de vedereal lui Iehova, departe de minegandul sa-i fac asa ceva dom-

nului meu, unsul lui Iehova.(1 Sam. 24:6)

Dup˘

a ce David a fugit de Saul,regele a luat din tot Israelul 3 000de b

˘arbati alesi si a plecat

ˆın c

˘au-

tarea lui Davidˆın pustiu (1 Sam.

24:2).ˆIntr-o zi, Saul a intrat f

˘ar

˘a

s˘a-si dea seama chiar

ˆın pestera

unde se aflau David si oamenii s˘

ai.David ar fi putut profita de ocaziepentru a-l ucide pe rege, care-i do-rea moartea.

ˆIn fond, Dumnezeu

ˆıi

spusese c˘

a el urma s˘

a-i succead˘

alui Saul la tronul Israelului (1 Sam.16:1, 13).

ˆIntr-adev

˘ar, dac

˘a David

ar fi dat ascultareˆındemnului pri-

mit de la oamenii s˘

ai, regele ar fifost ucis (1 Sam. 24:4–7). Dar,

ˆın-

trucˆ

at Saul era regele uns, iar Ie-hova nu-l

ˆınl

˘aturase

ˆınc

˘a, David

nu a vrut s˘

a uzurpe tronul. T˘

aindpoala mantiei lui Saul, el a doveditc

˘a nu intentiona s

˘a-i fac

˘a vreun

r˘au (1 Sam. 24:11). w12 15/11 1:8

Duminica, 9 martie

Daca veti suferi pentrudreptate, veti fi fericiti.

(1 Pet. 3:14)

Ca s˘

a facem fat˘

aˆıncerc

˘arilor,

avem nevoie de credint˘

a si de cu-raj. Dar ce este credinta? Apos-tolul Pavel a scris: „Credinta esteactul de proprietate asupra lucru-rilor la care sper

˘am. Credinta

ˆın-

seamn˘

a a fi siguri de lucrurile pecare nu le putem vedea“ (Evr. 11:1,The Simple English Bible). S

˘a pre-

supunem c˘

a avem o cas˘

a. Suntemsiguri c

˘a aceasta ne apartine pen-

tru c˘

a avem actul de proprietate.ˆIn mod asem

˘an

˘ator, convingerea

de nezdruncinat c˘

a Dumnezeuˆısi

ˆımplineste

ˆıntotdeauna cuv

ˆantul

este un „act de proprietate“ deo-sebit de pretios. Datorit

˘a credin-

tei, suntem convinsi c˘a vom ve-

deaˆımplinirea promisiunilor Bi-

bliei si suntem siguri cu privire larealit

˘atile spirituale, desi nu le pu-

tem vedea. Curajul a fost definitdrept „forta spiritual

˘a, emotiona-

l˘

a si moral˘

a care motiveaz˘a pe ci-

neva s˘

a vorbeasc˘

a si s˘

a actionezef

˘ar

˘a team

˘a

ˆın fata obstacolelor si a

pericolelor“ (The New Interpreter’sDictionary of the Bible). A avea cu-raj

ˆınseamn

˘a a fi puternic, cute-

z˘

ator sau chiar neˆınfricat (Mar.

6:49, 50; 2 Tim. 1:7). w13 15/1 1:1–3

Luni, 10 martie

Solomon a ınceput sa faca ceeste rau ın ochii lui Iehova.

(1 Regi 11:6)

Cˆ

and aˆımb

˘atr

ˆanit, Solomon nu

a mai dat dovad˘

a de ascultare.Biblia consemneaz

˘a: „Sotiile i-au

ab˘

atut inima ca s˘

a urmeze altidumnezei, iar inima lui n-a fost

ˆın-

treag˘

a pentru Iehova, Dumnezeuls

˘au, ca inima tat

˘alui s

˘au, David“

(1 Regi 11:4). Dumnezeu a fostm

ˆahnit din cauza conduitei lui So-

lomon si i-a spus: „Pentru c˘a . . .

n-ai respectat leg˘

amˆ

antul meu silegile pe care ti le-am poruncit, voismulge regatul de la tine si i-l voida slujitorului t

˘au“ (1 Regi 11:11).

Ce trist! Desi s-a bucurat de succesˆın multe privinte, Solomon a ajunss

˘a-l dezam

˘ageasc

˘a pe Iehova. El a

dat gresˆın cel mai important as-

pect al vietii: fidelitatea fat˘a de

Dumnezeu. Prin urmare, ar tre-bui s

˘a ne

ˆıntreb

˘am: Sunt hot

˘a-

rˆ

at s˘

aˆınv

˘at din greselile lui Solo-

mon pentru a avea succesˆın viat

˘a?

w12 15/12 1:7, 8

Marti, 11 martie

Mustra-i cu asprime,ca sa fie sanatosi ın credinta.

(Tit 1:13)

Din cauza conduitei lor, unii din-tre cei care au comis p

˘acate grave

au trebuit s˘

a fie exclusi. Dar ceicare s-au l

˘asat ‘instruiti prin disci-

plinare’ s-au restabilit pe plan spi-ritual (Evr. 12:11). Ai o rud

˘a sau un

prieten apropiat care nu mai fa-ce parte din congregatia crestin

˘a?

Loialitateaˆıti este pus

˘a acum la

ˆıncercare,

ˆıns

˘a nu loialitatea fat

˘a

de o persoan˘

a, ci fat˘

a de Dumne-zeu. Iehova vede dac

˘a noi ascult

˘am

porunca sa de a evita contactulcu orice persoan

˘a exclus

˘a (1 Cor.

5:11–13). Tr˘

aimˆıntr-o lume

ˆın care

tr˘

adarea este la ordinea zilei. Cutoate acestea,

ˆın congregatie avem

nenum˘

arate exemple de loialitate.Prin modul lor de viat

˘a, acesti frati

si surori ne spun indirect: „Voi sun-teti martori, si Dumnezeu de ase-menea, c

ˆat de loiali, de drepti si de

ireprosabili ne-am dovedit fat˘

a devoi, credinciosii“ (1 Tes. 2:10). S

˘a

facem deci tot posibilul s˘

a le r˘

amˆ

a-nem loiali lui Iehova si semenilornostri! w12 15/4 2:16, 18

Miercuri, 12 martie

El schimba timpurilesi perioadele, ındepartand

regi si punand regi.(Dan. 2:21)

Iehova a f˘acut posibil

˘a m

˘asurarea

timpului cu multˆınainte s

˘a-l creeze

pe om.ˆIn cea de-a patra zi de crea-

re, Dumnezeu a spus: „S˘a fie lumi-

n˘atori pe

ˆıntinderea cerurilor ca s

˘a

separe ziua de noapte, s˘a serveasc

˘a

drept semne si s˘a arate anotimpuri-

le, zilele si anii!“ (Gen. 1:14, 19, 26).Si asa s-a

ˆınt

ˆamplat. Oamenii de sti-

int˘a au emis diferite ipoteze cu pri-

vire la natura timpului. De exem-plu,

ˆıntr-o enciclopedie se afirm

˘a:

„Timpul este unul dintre cele maimari mistere. Nimeni nu-l poate de-fini

ˆın mod exact“. Nimeni, cu ex-

ceptia lui Iehova, fireste.ˆIn fond,

el este „Creatorul cerurilor, . . . Celce a

ˆıntocmit p

˘am

ˆantul, F

˘auritorul

lui“. Tot Iehova este „Cel ce spunede la

ˆınceput sf

ˆarsitul si din tim-

puri str˘avechi lucrurile care n-au

fostˆınc

˘a f

˘acute“ (Is. 45:18; 46:10).

w12 15/5 3:1, 2

Joi, 13 martie

N-au dat atentie pana a venitpotopul si i-a maturat pe toti.

(Mat. 24:39)

Majoritatea oamenilor din pre-zent ignor

˘a avertismentele procla-

mate de slujitorii lui Iehova. La felca

ˆın vremea lui Noe, multi iau

ˆın

derˆ

adere ideea c˘

a Dumnezeu va in-terveni

ˆın treburile omenirii (2 Pet.

3:3–7). Dar cum si-a folosit Noetimpul

ˆın mijlocul acelei lumi os-

tile? Dup˘

a ce i-a spus lui Noe ceurma s

˘a se

ˆınt

ˆample, Iehova i-a

ˆın-

credintat misiunea de a construi oarc

˘a pentru a salva specia uman

˘a si

regnul animal (Gen. 6:13, 14, 22).P

ˆan

˘a la venirea Potopului, Noe a

proclamat ziua de judecat˘

a a lui Ie-hova. Apostolul Petru

ˆıl numeste

„un predicator al drept˘

atii“, ar˘

a-t

ˆand c

˘a acest b

˘arbat fidel s-a str

˘a-

duit s˘

a-si ajute semenii s˘

aˆıntelea-

g˘

a gravitatea situatiei lor (2 Pet.2:5). Noe si familia lui si-ar fi pu-tut folosi timpul pentru a

ˆıncepe o

afacere, pentru a cˆ

astiga o pozitiesocial

˘a bun

˘a sau pentru a-si face

traiul cˆ

at mai confortabil. Dar ar fidat ei dovad

˘a de

ˆıntelepciune?

ˆIn-

trucˆ

at stiau ce urma s˘

a seˆınt

ˆam-

ple, Noe si membrii familiei lui auevitat distragerile. w12 15/6 3:3, 4

Vineri, 14 martie

Chiar daca un razboi ar izbucniımpotriva mea, tot plin deıncredere as fi. (Ps. 27:3)

De ce ia amploare lucrarea depredicare cutoate c

˘asituatiamon-

dial˘a se

ˆınr

˘aut

˘ateste? De ce sun-

tem dispusi s˘a d

˘aruim din timpul

si din energia noastr˘a

ˆın pofida

problemelor economice cu care seconfrunt

˘a lumea? Ce ne ajut

˘a s

˘a

fimcurajosichiardac˘amajoritatea

oamenilor privesc viitorul cu tea-m

˘a? Psalmul 27, compus de regele

David, r˘aspunde la aceste

ˆıntre-

b˘ari. David

ˆısi

ˆıncepe psalmul ast-

fel: „Iehova este lumina si salvareamea. De cine m

˘a voi teme? Iehova

este fort˘areatavietii mele. De cine

s˘a-mi fie fric

˘a?“ (Ps. 27:1). Teama,

sau frica,ˆıi poate paraliza pe oa-

meni.ˆIns

˘a cei care se

ˆıncred

ˆın

Dumnezeu sunt neˆınfricati (1 Pet.

3:14). Dac˘a

ˆıl facem pe Iehova for-

t˘areatanoastr

˘a, ‘vom locui

ˆın sigu-

rant˘asi fricadenenorocirenuneva

tulbura’ (Prov. 1:33; 3:25). w1215/73:1, 2

Sambata, 15 martie

Duceti-va deci si faceti discipolidin oamenii tuturor natiunilor.

(Mat. 28:19)

Multi cet˘

ateni iau parte la cam-panii de promovare a unui partidpolitic, chiar merg

ˆand din cas

˘a

ˆın

cas˘

a. Slujitorii lui Iehova dinˆın-

treaga lume sustin Regatul pre-dic

ˆandu-le oamenilor pe strad

˘a si

din cas˘

aˆın cas

˘a. De fapt, Turnul

de veghe, care anunt˘

a Regatul luiIehova, este cea mai r

˘asp

ˆandit

˘a

revist˘

a din lume. E o mare onoa-re s

˘a le vorbim altora despre Re-

gat! Participi si tu cu zel la lucra-

rea de predicare?ˆIn cur

ˆand, Re-

gatul lui Dumnezeu va fi singurulguvern care va conduce omeni-rea. Legile Regatului vor regle-menta toate aspectele vietii, nudoar cele spirituale. Vei fi un buncet

˘atean al Regatului? Acum este

timpul s˘

a ar˘

ati acest lucru. Prindeciziile pe care le iei

ˆın fiecare zi,

f˘

a totul spre gloria lui Iehova sidovedeste c

˘a esti un bun cet

˘a-

tean al Regatului lui Dumnezeu!(1 Cor. 10:31) w12 15/8 2:15, 16

Duminica, 16 martie

Iata! Eu fac toate lucrurile noi!(Rev. 21:5)

Ne dorim cu ardoare s˘

a vin˘

aziua c

ˆand Dumnezeu va face toa-

te lucrurile noi,ˆınl

˘atur

ˆand pro-

blemele cu care ne confrunt˘

amˆın prezent. Desi avem motive

ˆın-

temeiate s˘

a credem c˘

a sfˆ

arsitulsistemului lui Satan este foarteaproape, poate c

˘a ne este greu

s˘

a-l astept˘

am cu r˘

abdare. Bibliaarat

˘a c

˘a trebuie s

˘a avem r

˘abdare.

Asemenea slujitorilor lui Dum-nezeu din trecut, vom vedea

ˆım-

plinirea promisiunilor sale dac˘

aavem o credint

˘a puternic

˘a si dac

˘a

astept˘

am cu r˘

abdare timpul cˆ

andacestea vor deveni realitate (Evr.6:11, 12). Iehova

ˆınsusi are r

˘abda-

re. El ar fi putut pune cap˘

at r˘

au-t

˘atii de mult, dar asteapt

˘a mo-

mentul potrivit (Rom. 9:20–24).Iehova manifest

˘a r

˘abdare deoa-

rece stie c˘

a este nevoie de timppentru a se r

˘aspunde la

ˆıntre-

b˘

arile ridicate de r˘

azvr˘

atirea luiAdam si a Evei. Cunosc

ˆand fapte-

le si gˆ

andurile creaturilor sale dincer si de pe p

˘am

ˆant, el actionea-

z˘

a, f˘

ar˘

aˆındoial

˘a,

ˆın folosul nostru

(Evr. 4:13). w12 15/9 3:1–3

Luni, 17 martie

Dovediti mereu ce suntetivoi ınsiva. (2 Cor. 13:5)

Indiferent c˘

a esti recent bote-zat sau c

˘a

ˆıi slujesti lui Dumne-

zeu de zeci de ani, trebuie s˘

a teautoexaminezi periodic. Pentru adovedi c

˘a respect

˘am jur

˘am

ˆantul

f˘

acut lui Dumnezeu cˆ

and ne-amdedicat, trebuie s

˘a fim loiali

ˆın toa-

te aspectele vietii. De exemplu:Esti c

˘as

˘atorit? Continu

˘a s

˘a-ti res-

pecti jur˘

amˆ

antul de a-ti iubi si dea-ti onora partenerul de c

˘as

˘ato-

rie. Ai semnat un contract de afa-ceri sau ai completat o cerere pen-tru un privilegiu teocratic? Res-pect

˘a-ti angajamentul luat si f

˘a ce

ai promis. Ai acceptat o invitatie lamas

˘a din partea unei persoane cu

mijloace modeste? Nu te r˘

azgˆ

andidoar fiindc

˘a altcineva

ˆıti face o in-

vitatie care ti se pare mai atracti-v

˘a. Sau ai promis unei persoane

ˆın

lucrarea din cas˘

aˆın cas

˘a c

˘a vei re-

veni pentru a-i oferi ajutor spiri-tual? F

˘a tot posibilul ca ‘Da-ul t

˘au

s˘

aˆınsemne Da’, iar Iehova

ˆıti va

binecuvˆ

anta serviciul (Mat. 5:37;Luca 16:10). w12 15/10 4:14, 15

Marti, 18 martie

Va ındemn ca pe nistestraini si locuitori temporari.

(1 Pet. 2:11)

Petru a vorbit despre crestinii ca-re, asemenea lui, fuseser

˘a unsi cu

spirit sfˆant si ‘n

˘ascuti din nou la o

sperant˘a vie’ pentru a domni cu

Cristosˆın ceruri (1 Pet. 1:3, 4).

Expresia „locuitori temporari“ erapotrivit

˘a pentru crestinii unsi din

secolulˆınt

ˆai. La fel ca

ˆın cazul r

˘a-

m˘asitei de azi, existenta pe p

˘am

ˆant

a celor unsi de atunci nu a fost per-manent

˘a. Apostolul Pavel, el

ˆın-

susi membru al ‘turmei mici’, a ex-

plicat: „Cˆat despre noi, cet

˘atenia

noastr˘a este

ˆın ceruri, de unde si

astept˘am cu ner

˘abdare un salva-

tor, pe Domnul Isus Cristos“ (Luca12:32; Filip. 3:20). Av

ˆand

ˆın vedere

c˘a ‘cet

˘atenia lor este

ˆın ceruri’,

cei unsi p˘ar

˘asesc la moarte scena

p˘am

ˆanteasc

˘a pentru a primi ceva

mult mai valoros: viat˘a nemuritoa-

reˆın cer (Filip. 1:21–23). Astfel,

ˆın

sens literal, ei pot fi numiti „locui-tori temporari“ ai p

˘am

ˆantului aflat

sub controlul lui Satan. w12 15/123:1, 2

Miercuri, 19 martie

Cel ce se poarta ca unul micprintre voi toti, acela este mare.

(Luca 9:48)

Era anul 32 e.n. Isus si apostoliise aflau

ˆın tinutul Galileii. Aposto-

lii auˆınceput s

˘a se certe cu privire

la cine era cel mai mare dintre ei(Luca 9:46–48). Cu r

˘abdare, dar si

cu fermitate, Isus si-a ajutat apos-tolii s

˘a

ˆınteleag

˘a c

ˆat de impor-

tant era ca ei s˘

a cultive umilint˘

a.Cuv

ˆantul grecesc tradus prin „unul

mic“ se refer˘

a la o persoan˘

a modes-t

˘a, umil

˘a, ne

ˆınsemnat

˘a sau care nu

se bucur˘

a de mult respect din par-tea celorlalti si are putin

˘a influen-

t˘

a asupra lor.ˆIndrept

ˆandu-le aten-

tia asupra unui copilas, Isus i-aˆın-

v˘

atat pe apostoli s˘

a fie umili si mo-desti. Sfatul lui este la fel de util sipentru crestinii adev

˘arati din pre-

zent.ˆIn unele situatii, ne-ar putea

fi greu s˘

a ne purt˘

am ca unii mici.Din cauza imperfectiunii, oameniitind s

˘a fie m

ˆandri si s

˘a-si doreas-

c˘

a pozitiiˆınalte. Mediul competi-

tivˆın care tr

˘aim si spiritul lumii

ne-ar putea determina s˘

a devenimegoisti si cert

˘areti sau s

˘a

ˆıncerc

˘am

s˘

a-i manipul˘

am pe altii. w12 15/113:1, 3

Joi, 20 martie

Binecuvantarea lui Iehovaımbogateste si el nu-i adauga

nicio durere. (Prov. 10:22)

Esti tˆan

˘ar si te g

ˆandesti s

˘a-ti

alegi o profesie sau o meserie?Cum poti lua o decizie corect

˘a?

Te vor ajuta instruirea si locul demunc

˘a s

˘a te concentrezi asupra

serviciului sacru sau te vorˆınde-

p˘arta de Iehova? (2 Tim. 4:10)

ˆIti

doresti s˘a ai stilul de viat

˘a al

oamenilor pentru care fericireadepinde de contul bancar saude actiunile la burs

˘a? Sau vei

aveaˆıncredere

ˆın Iehova la fel ca

David? El a spus: „Am fost tˆan

˘ar

si amˆımb

˘atr

ˆanit, dar nu l-am

v˘azut pe cel drept p

˘ar

˘asit, nici

pe urmasii lui cersindu-si pˆai-

nea“ (Ps. 37:25). Nu uita: o calete va apropia de Iehova si te vaduce spre cea mai bun

˘a viat

˘a,

dar cealalt˘a te va

ˆındep

˘arta de el

(Mal. 3:10). Pe care o vei alege?w13 15/1 2:10

Vineri, 21 martie

Cand veti vedea lucruldezgustator care cauzeaza

pustiire, . . . sa [fugiti] la munti.(Mat. 24:15, 16)

Crestinii care fugiser˘

a la munti,urm

ˆand

ˆındemnul lui Isus, au sc

˘a-

pat cu viat˘

a. Ei au v˘

azut cu ochiilor c

˘a Iehova stie s

˘a-si elibereze

poporul. Ceˆınv

˘at

˘am din aceast

˘a

relatare?ˆIn timpul marelui ne-

caz, crestinii vor trebui s˘

a ascul-te instructiunile pe care le vorprimi din Cuv

ˆantul lui Dumnezeu

si de la organizatia sa. De exem-plu, porunca lui Isus ‘de-a fugila munti’ are o aplicare moder-n

˘a. Nu stim ce va presupune fuga

noastr˘

a.ˆIns

˘a putem fi siguri c

˘a, la

momentul potrivit, Iehova ne vaajuta s

˘a

ˆıntelegem mai bine in-

structiunile sale.ˆIntruc

ˆat salva-

rea va depinde de ascultare, fie-care dintre noi trebuie s

˘a se

ˆıntre-

be: Urmez instructiunile pe careIehova le d

˘a poporului s

˘au

ˆın pre-

zent? Le punˆın aplicare imediat

sau ezit? (Iac. 3:17) w12 15/4 4:13,15, 16

Sambata, 22 martie

Ea este libera sa secasatoreasca cu cine vrea,

ınsa numai ın Domnul.(1 Cor. 7:39)

Pe Iehovaˆıl intereseaz

˘a ce par-

tener de c˘

as˘

atorieˆıti alegi. Re-

feritor la natiunile canaanite, elle-a poruncit israelitilor: „S

˘a nu

ˆınchei c

˘as

˘atorii cu ele. S

˘a n-o dai

pe fiica ta fiului lor si s˘

a n-o ieipe fiica lor pentru fiul t

˘au. C

˘aci

ˆıl

vor face pe fiul t˘

au s˘

a nu m˘

a maiurmeze si el va sluji altor dum-nezei, iar Iehova se va aprinde dem

ˆanie

ˆımpotriva voastr

˘a si v

˘a va

nimici repede“ (Deut. 7:3, 4). Se-cole mai t

ˆarziu, preotul Ezra a

declarat: „Ati fost infideli, fiind-c

˘a ati luat sub acoperisul vostru

sotii str˘

aine si ati m˘

arit vinov˘

a-tia lui Israel“ (Ezra 10:10). Dac

˘a

un slujitor al lui Iehova s-ar c˘

a-s

˘atori cu o persoan

˘a care nu este

Martor˘

a, s-ar dovedi neascult˘

a-tor fat

˘a de Dumnezeu.

ˆIn plus,

n-ar avea niciun rost s˘

a asteptebinecuv

ˆant

˘ari din partea lui Ie-

hova si s˘

a se roage astfel: „Ieho-va, ti-am nesocotit porunca cubun

˘a stiint

˘a. Totusi, binecuv

ˆan-

teaz˘

a-m˘

a, te rog“. w12 15/5 1:6, 7

Duminica, 23 martie

Gandurile oamenilor . . .sunt ca un abur. (Ps. 94:11)

ˆIntelepciunea profund

˘a a lui

Dumnezeu, reflectat˘

aˆın Scrip-

turi, confirm˘

a c˘

a Autorul lor estemult superior omului. Aposto-lul Pavel a

ˆıntrebat: „Cine a ajuns

s˘

a cunoasc˘

a mintea lui Iehova, cas

˘a-l

ˆınvete?“ (1 Cor. 2:16).

ˆIntre-

barea sa are la baz˘

a urm˘

atoare-le cuvinte ale lui Isaia: „Cine am

˘asurat spiritul lui Iehova? Cine

poate s˘

a-l sf˘

atuiasc˘

a si s˘

a-lˆınve-

te ceva?“ (Is. 40:13). Evident, r˘

as-punsul la ambele

ˆıntreb

˘ari este

„nimeni“. Iat˘

a de ce, vom aveadoar de c

ˆastigat dac

˘a vom pune

ˆın

aplicare sfaturile biblice privitoa-re la c

˘as

˘atorie, cresterea copiilor,

divertismente, prietenie, h˘

arni-cie, cinste si moralitate. Biblia nud

˘a niciodat

˘a gres. Oamenii

ˆıns

˘a

nu suntˆındeajuns de

ˆıntelepti ca

s˘

a deaˆıntotdeauna sfaturi viabile

(Ier. 10:23). Cˆ

and realizeaz˘

a c˘

a augresit, ei revin asupra recoman-d

˘arilor f

˘acute. w12 15/6 4:11

Luni, 24 martie

Fiecare dintre voi sa-si iubeascasotia ca pe sine ınsusi, iar sotia,

la randul ei, sa aiba respectprofund fata de sotul ei.

(Ef. 5:33)

Biblia compar˘a leg

˘atura dintre

Cristos si congregatie cu relatiadintre sot si sotie. Din exemplullui Isus, sotul

ˆıntelege c

˘a trebuie

s˘a-si

ˆındrume sotia, s-o iubeasc

˘a

si s˘a-i poarte de grij

˘a. La r

ˆandul

ei, sotiaˆınvat

˘a c

˘a trebuie s

˘a fie su-

pus˘a sotului (Ef. 5:22–32). Pavel a

scris: „Tot asa, sotii trebuie s˘a-si

iubeasc˘a sotiile ca pe corpul lor“.

La ce s-a referit el prin cuvinte-le „tot asa“? (Ef. 5:28) Contextulne ajut

˘a s

˘a g

˘asim r

˘aspunsul. Refe-

ritor la Cristos si la congregatie,Pavel a spus: „Cristos a iubit con-gregatia si s-a dat pe sine pentruea, . . . cur

˘atind-o cu baia de ap

˘a

prin cuvˆant“. Asadar, pentru a ac-

tionaˆın armonie cu scopul lui Ie-

hova de a uni din nou toate lucru-rile

ˆın Cristos, sotul trebuie s

˘a

se achite de responsabilitatea dea-si hr

˘ani familia din punct de ve-

dere spiritual. w12 15/7 4:15

Marti, 25 martie

Ce a pus Dumnezeu ın acelasijug omul sa nu desparta.

(Mat. 19:6)

Pentru a nu c˘adea

ˆın capcana

adulterului, mediteaz˘a la semni-

ficatia angajamentului luat fat˘a

de partenerul conjugal. Nu consi-dera niciodat

˘a c

˘a privilegiile teo-

cratice sunt mai importante de-c

ˆat tovar

˘asul de viat

˘a.

ˆIn plus,

dac˘a te implici deseori

ˆın activi-

t˘ati neimportante l

˘as

ˆandu-ti par-

tenerul singurˆınseamn

˘a c

˘a leg

˘a-

tura voastr˘a conjugal

˘a a sl

˘abit si

c˘a v

˘a expuneti pericolului de a co-

mite un p˘acat grav. Dac

˘a esti b

˘a-

trˆan de congregatie, trebuie s

˘a ai

grij˘a de turm

˘a. Apostolul Petru a

spus: „P˘astoriti turma lui Dumne-

zeu, care esteˆın grija voastr

˘a, nu

din constrˆangere, ci de bun

˘avoie;

nici din iubire de cˆastig necinstit,

ci cuˆınfl

˘ac

˘arare“ (1 Pet. 5:2). Desi

congregatia nu trebuie neglijat˘a,

nu este delocˆıntelept s

˘a-ti

ˆınde-

plinesti rolul de p˘astor

ˆın detri-

mentul celui de sot. Ar fi lipsit desens, ba chiar periculos, s

˘a te str

˘a-

duiesti s˘a hr

˘anesti congregatia

ˆın

timp ce acas˘a sotia ta „moare de

foame“. w12 15/8 4:14, 15

Miercuri, 26 martie

[Spiritul sfant] va va calauziın tot adevarul. (Ioan 16:13)

Dumnezeu a ales sclavul fidel siprev

˘az

˘ator pentru a le furniza hran

˘a

spiritual˘

a slujitorilor s˘

ai. Asemeneacrestinilor unsi, membrii vigilenti aimarii multimi ascult

˘a de acest sclav,

l˘

asˆ

andu-seˆındrumati de Cuv

ˆantul

lui Dumnezeu si de spiritul sfˆ

ant(Ps. 119:130). Prin urmare, si ei suntgata pentru timpul c

ˆand Cristos se

vaˆıntoarce, r

˘am

ˆan

ˆand fideli chiar

siˆın situatii extrem de dificile. De

exemplu,ˆıntr-un lag

˘ar de concen-

trare nazist, fratii aveau o singur˘

aBiblie. De aceea, ei s-au rugat s

˘a pri-

measc˘

a mai mult˘

a hran˘

a spiritual˘

a.ˆIn scurt timp, un frate care a sosit

ˆın

lag˘

ar a adus cˆ

ateva numere noi alerevistei Turnul de veghe, ascunz

ˆan-

du-leˆın piciorul s

˘au de lemn. Unul

dintre supravietuitori, fratele ErnstWauer, care f

˘acea parte dintre cei

unsi, a spus ulterior: „Iehova ne-aajutat

ˆıntr-un mod uimitor s

˘a reti-

nem ideileˆıncurajatoare din aces-

te articole“. Apoi a ad˘

augat: „Ast˘

azieste foarte usor s

˘a obtinem hran

˘a

spiritual˘

a, dar o apreciemˆıntotdea-

una?“. w12 15/9 4:14

Joi, 27 martie

Toti ne poticnim de multe ori.(Iac. 3:2)

Ce ar trebui s˘

a facem cˆ

and ne d˘

amseama c

˘a am comis un p

˘acat aseme-

nea celui mentionatˆın Leviticul 5:4?

Dac˘

aˆıi m

˘arturisim lui Iehova

ˆın mod

concret p˘

acatul, el ne va ierta plin deˆındurare prin Isus Cristos, care mij-loceste pentru noi ca Mare Preot(1 Ioan 2:1, 2).

ˆIns

˘a, pentru a r

˘am

ˆa-

neˆın favoarea lui Dumnezeu, trebu-

ie s˘

a ar˘

at˘

am c˘

a ne c˘

aim cu adev˘

arat.Aceasta

ˆınseamn

˘a s

˘a nu facem un

obicei din a neˆınc

˘alca promisiunile

si s˘

a ne str˘

aduim s˘

aˆındrept

˘am orice

r˘

au pricinuit prin nerespectarea cu-v

ˆantului dat (Prov. 6:2, 3). Desigur,

ˆınainte de a face o promisiune, tre-buie s

˘a ne g

ˆandim bine dac

˘a o putem

respecta (Ecl. 5:2). Cei ce vor r˘

amˆ

a-ne fideli

ˆın testul final de la sf

ˆarsi-

tul Domniei Milenare a lui Isus nuvor mai avea niciodat

˘a motive s

˘a se

ˆındoiasc

˘a de cuv

ˆantul altora (Rev.

20:7–10). Orice ‘Da vaˆınsemna Da si

orice Nu, Nu’, si aceasta deoarecetoti cei care vor tr

˘ai atunci

ˆıl vor imi-

taˆın mod perfect pe Tat

˘al nostru ce-

resc, Iehova, „Dumnezeul adev˘

aru-lui“ (Mat. 5:37; Ps. 31:5). w12 15/104:16, 18

Vineri, 28 martie

Iata! Casa va este parasitasi lasata voua. (Mat. 23:38)

Dup˘a ce si-a trimis Fiul pe p

˘a-

mˆant pentru a oferi jertfa perfect

˘a

de r˘ascump

˘arare, Iehova nu a mai

acceptat jertfele de animale pe caretrebuiau s

˘a le aduc

˘a israelitii (1 Ioan

4:9, 10). Urm˘atoarele cuvinte ale lui

Isus dovedesc c˘a el privea lucrurile

la fel ca Tat˘al s

˘au: „Ierusalime, Ie-

rusalime, care-i omori pe profeti si-iucizi cu pietre pe cei trimisi la tine,de c

ˆate ori am vrut s

˘a-i adun pe co-

piii t˘ai, cum

ˆısi adun

˘a closca puii

sub aripi! Dar voi n-ati vrut!“ (Mat.23:37). Astfel, aceast

˘a natiune care

a p˘ac

˘atuit si nu s-a c

˘ait a fost

ˆın-

locuit˘a de Israelul spiritual (Mat.

21:43; Gal. 6:16). Dar ce putem spu-ne despre membrii natiunii Israel,luati individual? Iehova le acord

˘a si

lor iertare siˆındurare dac

˘a exerci-

t˘a credint

˘a

ˆın el si

ˆın jertfa lui Isus

Cristos. Printre cei care vor aveaaceast

˘a posibilitate se vor num

˘ara si

oameni care au murit f˘ar

˘a s

˘a se

c˘aiasc

˘a de p

˘acate, dar care vor fi

ˆın-

viati pe un p˘am

ˆant cur

˘atat de tot ce

este r˘au (Ioan 5:28, 29; Fap. 24:15).

w12 15/11 4:16

Sambata, 29 martie

[Moise] a ramas neclintit, ca sicum l-ar fi vazut pe Cel nevazut.

(Evr. 11:27)

Munca laic˘a si banii ne pot ajuta

s˘a ne satisfacem necesit

˘atile mate-

riale. Destinderea ne poate revigo-ra si tehnologia ne poate fi util

˘a.ˆ

Ins˘a, dac

˘a ne-am concentra asupra

oric˘aruia dintre aceste aspecte la

momentul nepotrivit,ˆıntr-o m

˘asu-

r˘a exagerat

˘a si

ˆıntr-un mod gresit,

ne-am puteaˆındep

˘arta de Iehova.

Si chiar asta vrea Satan! Totusi,aceast

˘a ‘nenorocire’ nu trebuie s

˘a

se abat˘a asupra voastr

˘a sau asupra

familiei voastre (Prov. 22:3). Apro-piati-v

˘a de Iehova si r

˘am

ˆaneti l

ˆan-

g˘a el! Biblia contine multe exem-

ple de oameni care au f˘acut acest

lucru. Enoh si Noe ‘au umblat cuadev

˘aratul Dumnezeu’ (Gen. 5:22;

6:9). Isus a f˘acut

ˆıntotdeauna voin-

ta lui Iehova, iar el l-a binecu-v

ˆantat (Ioan 8:29). Imitati-le exem-

plul! „Bucurati-v˘a

ˆıntotdeauna! Ru-

gati-v˘a ne

ˆıncetat! Aduceti multu-

miri pentru orice lucru!“ (1 Tes.5:16–18) Si asigurati-v

˘a c

˘a nimic nu

v˘a va

ˆındep

˘arta de Iehova! w13 15/1

3:19, 20

Duminica, 30 martie

Dumnezeu a vazut tot ce facusesi iata ca totul era foarte bun.

(Gen. 1:31)

Iehova a anuntatˆınceputul unei

a saptea zile. Aceasta nu este o zide 24 de ore, ci o perioad

˘a lung

˘a de

timp, pe parcursul c˘areia Dumne-

zeu se odihneste cu privire la crea-rea altor lucruri pe p

˘am

ˆant (Gen.

2:2). Ziua de odihn˘a a lui Dumnezeu

nu s-a sfˆarsit

ˆınc

˘a (Evr. 4:9, 10). Bi-

blia nu spune exact cˆand a

ˆınceput

aceast˘a zi. Dar stim c

˘a a

ˆınceput la

un anumit timp dup˘a ce a fost crea-

t˘a Eva, cu circa 6 000 de ani

ˆın

urm˘a.

ˆIn fat

˘a ne st

˘a Domnia de O

Mie de Ani a lui Isus Cristos, cˆand

se vaˆımplini scopul lui Dumnezeu

cu privire la p˘am

ˆant, si anume ca

p˘am

ˆantul s

˘a fie un paradis locuit

de oameni perfecti (Gen. 1:27, 28;Rev. 20:6). N-avem niciun motiv s

˘a

neˆındoim c

˘a vom avea un aseme-

nea viitor fericit,ˆıntruc

ˆat „Dum-

nezeu a binecuvˆantat ziua a sap-

tea si a sfintit-o“. Sfintirea zilei asaptea este o garantie c

˘a, indife-

rent ce probleme ar ap˘area, p

ˆan

˘a la

sfˆarsitul zilei de odihn

˘a scopul lui

Dumnezeu se vaˆımplini (Gen. 2:3).

w12 15/10 3:1, 2

Luni, 31 martie

Suntem colaboratori sprebucuria voastra. (2 Cor. 1:24)

Prin aceste cuvinte, Pavel f˘a-

cea referire la el si la colaboratoriis

˘ai apropiati. De unde stim acest

lucru?ˆIn aceeasi scrisoare, el i-a

amintit pe doi dintre acesti frati:„Isus . . . a fost predicat

ˆın mij-

locul vostru prin noi, adic˘a prin

mine, prin Silvan si prin Timotei“(2 Cor. 1:19). De asemenea, ori dec

ˆate ori folosea termenul „colabora-

tori“ˆın scrisorile sale, Pavel se re-

ferea la cei cu care colabora strˆans,

de exemplu la Apolo, Aquila, Pris-ca, Timotei si Tit (Rom. 16:3, 21;1 Cor. 3:6–9; 2 Cor. 8:23). Astfel,prin cuvintele „suntem colaboratorispre bucuria voastr

˘a“, Pavel i-a asi-

gurat pe corinteni c˘a el si

ˆınsotitorii

s˘ai doreau s

˘a fac

˘a tot ce le st

˘atea

ˆın

putint˘a pentru a-i ajuta pe membrii

congregatiei s˘a-si p

˘astreze bucu-

ria. Aceeasi dorint˘a o au si b

˘atr

ˆanii

din prezent. Ei vor s˘a fac

˘a tot ce pot

pentru a-si ajuta fratii ‘s˘a-i slujeas-

c˘a lui Iehova cu bucurie’ (Ps. 100:2;

Filip. 1:25). w13 15/1 5:4

Marti, 1 aprilie

Faceam ın iudaism progrese maimari decat multi dintre cei de o

varsta cu mine. (Gal. 1:14)

Saul vorbea fluent ebraica si grea-ca si avea cet

˘atenie roman

˘a, datorit

˘a

c˘

areia beneficia de privilegii si drep-turi r

ˆavnite de multi. Dac

˘a ar fi con-

tinuat s˘

a urm˘

areasc˘

a o carier˘

a desucces, probabil c

˘a ar fi ajuns s

˘a ob-

tin˘

a faim˘

a si o situatie material˘

abun

˘a.

ˆIns

˘a el a ales un mod de viat

˘a

care,ˆın ochii altora, poate chiar al

unor rude, era o nebunie. De ce a f˘

a-cut el aceast

˘a alegere? Pavel

ˆıl iubea

pe Iehova si considera aprobarea samai important

˘a dec

ˆat faima si bog

˘a-

tiile. Dobˆ

andind o cunostint˘

a exac-t

˘a a adev

˘arului, el a ajuns s

˘a pre-

tuiasc˘

a jertfa de r˘

ascump˘

arare, pre-dicarea vestii bune si speranta vietiiceresti — lucruri c

˘arora majoritatea

oamenilor nu le dau atentie. Indife-rent de

ˆıncerc

˘arile prin care a tre-

cut, Pavel a fost hot˘

arˆ

at s˘

a-i r˘

amˆ

an˘

afidel lui Iehova, s

˘a persevereze p

ˆan

˘a

la cap˘

at. Acest obiectiv nu se reg˘

a-seste printre „ingredientele“ care,

ˆın

viziunea lumii, alc˘

atuiesc reteta suc-cesului. Ai si tu aceeasi hot

˘ar

ˆare ca

Pavel? w12 15/12 1:10–12

Miercuri, 2 aprilie

Fiul meu . . . , cunoaste-lpe Dumnezeul tatalui tau si

slujeste-i cu o inima ıntreaga.(1 Cron. 28:9)

ˆIn Cuv

ˆantul lui Dumnezeu, denu-

mirile unor p˘

arti ale corpului umansunt folosite deseori cu sensul figu-rat. De exemplu, patriarhul Iov aspus: „

ˆIn mainile mele nu exist

˘a vio-

lent˘

a“. Regele Solomon a f˘

acut ur-m

˘atoarea remarc

˘a: „O veste bun

˘a

ˆın-

gras˘

a oasele“. Iehova i-a dat lui Eze-chiel asigurarea: „Ti-am f

˘acut frun-

tea . . . mai tare decˆ

at cremenea“.Iar unii b

˘arbati din Atena i-au spus

apostolului Pavel: „Tu vii cu niste lu-cruri ciudate pentru urechile noas-tre“ (Iov 16:17; Prov. 15:30; Ezec. 3:9;Fap. 17:20).

ˆIns

˘a o parte a corpului

este mentionat˘

aˆın Scripturi cu sen-

sul figurat mult mai des decˆ

at alte-le. Este vorba despre inim

˘a. Ana, o

femeie fidel˘

a din vechime, a spusˆıntr-o rug

˘aciune: „Inima mea exult

˘a

ˆın Iehova“ (1 Sam. 2:1). De fapt, scrii-torii Bibliei folosesc cuv

ˆantul „ini-

m˘

a“ de aproximativ o mie de ori, cuprec

˘adere

ˆın sens figurat. Este foar-

te important s˘

aˆıntelegem semni-

ficatia simbolic˘

a a acestui cuvˆ

antdeoarece Biblia spune c

˘a trebuie s

˘a

ne p˘

azim inima (Prov. 4:23). w12 15/43:1, 2

Joi, 3 aprilie

Cine a creat aceste lucruri?(Is. 40:26)

Factorul timp joac˘

a un rol esen-tial

ˆın universul fizic, at

ˆat

ˆın cel

microscopic, cˆ

at siˆın cel macrosco-

pic. De exemplu,ˆıntruc

ˆat atomii vi-

breaz˘

a cu o frecvent˘

a constant˘

a, cea-surile atomice au o eroare de nu-mai o secund

˘a la 80 de milioane de

ani. De asemenea, miscarea planete-lor si a stelelor poate fi anticipat

˘a

cu o precizie uluitoare. Pozitia aces-tor corpuri ceresti i-a ajutat mereupe oameni

ˆın c

˘al

˘atoriile lor si

ˆın

delimitarea anotimpurilor. Iehova,Cel care a creat aceste „instrumente“foarte precise de m

˘asurare a timpu-

lui, are ‘o putere nem˘

arginit˘

a’. Elmerit

˘a toat

˘a lauda noastr

˘a! Timpul

are un rol fundamental siˆın lumea

vie. Ciclul de viat˘

a al multor plan-te si animale functioneaz

˘a dup

˘a un

asa-numit ceas intern. Multe p˘

as˘

aristiu din instinct c

ˆand s

˘a-si

ˆınceap

˘a

migratia (Ier. 8:7). Si oamenii au cea-suri interne, care functioneaz

˘a pe

baza unui ciclu zi-noapte de 24 deore (Ps. 104:24).

ˆIntr-adev

˘ar, Marele

St˘

apˆ

an al Timpului este atotˆıntelept

si atotputernic. w12 15/5 3:3, 4

Vineri, 4 aprilie

Regele Babilonului a venitla Ierusalim si a pornit asediul

ımpotriva lui. (Dan. 1:1)

Iehova le-a permis babilonienilors

˘a cucereasc

˘a Ierusalimul si s

˘a-i

duc˘a pe iudei

ˆın captivitate (2 Regi

20:16–18). Iehova a prezis c˘a, la un

moment dat, pe ‘tronul s˘au’ din Ie-

rusalim nu avea s˘a mai stea niciun

rege uman (1 Cron. 29:23). Totusi,el a promis c

˘a un descendent al re-

gelui David, care avea „dreptul le-gal“ la tron, urma s

˘a vin

˘a si s

˘a-l

revendice (Ezec. 21:25–27).ˆIntr-o

alt˘a profetie se arat

˘a c

˘a, la venirea

promisului Mesia, evreii aveau s˘a

seˆınchine tot la templul din Ie-

rusalim (Dan. 9:24–27). O profetieanterioar

˘a, consemnat

˘a

ˆınainte ca

Israelul s˘a fie dus captiv

ˆın Babilon,

mentiona c˘a Mesia urma s

˘a se nas-

c˘a

ˆın Betleem (Mica 5:2). Pentru ca

profetiile s˘a se

ˆımplineasc

˘a, evreii

trebuiau s˘a fie eliberati din captivi-

tate, s˘a se

ˆıntoarc

˘a

ˆın tara natal

˘a si

s˘a reconstruiasc

˘a templul. w12 15/6

1:9–11

Sambata, 5 aprilie

Cel care-si adanceste privireaın legea perfecta a libertatii

si staruie ın ea . . . va fi fericitınfaptuind-o. (Iac. 1:25)

Termenul din original tradus „a-tiad

ˆanci privirea“

ˆınseamn

˘a „a te

apleca pentru a priviˆındeaproape“.

Aceast˘a actiune pretinde, bine

ˆın-

teles, efort si concentrare. Dac˘a

vrem deci ca legea libert˘atii s

˘a ne

p˘atrund

˘a

ˆın minte si

ˆın inim

˘a, tre-

buie s˘a studiem Biblia cu s

ˆarguin-

t˘a si s

˘a medit

˘am sub rug

˘aciune la

cele studiate (1 Tim. 4:15). De ase-menea, e nevoie ‘s

˘a st

˘aruim’

ˆın le-

gea libert˘atii. Aceasta

ˆınseamn

˘a s

˘a

punemˆın aplicare principiile din

Cuvˆantul lui Dumnezeu, f

˘ac

ˆand din

adev˘ar un mod de viat

˘a. Isus le-a

spus celor care credeauˆın el: „Dac

˘a

ramanetiˆın cuv

ˆantul meu, sunteti

ˆıntr-adev

˘ar discipolii mei. Veti cu-

noaste adev˘arul si adev

˘arul v

˘a va

elibera“ (Ioan 8:31, 32). ‘Cunoastem’adev

˘arul c

ˆand facem din el modul

nostru de viat˘a. Abia atunci putem

spune c˘a ‘

ˆın noi lucreaz

˘a cuv

ˆantul

lui Dumnezeu’ si ne modeleaz˘a per-

sonalitatea pentru a reflecta maibine calit

˘atile Tat

˘alui nostru ceresc

(1 Tes. 2:13). w12 15/7 1:10, 11

Duminica, 6 aprilie

Fericiti sunt ochii care vadlucrurile pe care le vedeti voi!

(Luca 10:23)ˆIn num

˘arul din aprilie 1881 al re-

vistei Turnul de veghe, s-a anuntatc

˘a era nevoie de 1 000 de proclama-

tori. Studentiiˆın Biblie au lansat

acea invitatie deoarece auˆınteles

c˘a predicarea vestii bune este o ac-

tivitate specific˘a adev

˘aratilor cres-

tini. Dar ei au fost prea optimistiˆın

privinta obiectivului propus,ˆıntru-

cˆat la

ˆıntrunirile lor participau doar

cˆateva sute de persoane. Totusi,

dup˘a ce au citit un pliant sau o re-

vist˘a publicate de Studentii

ˆın Bi-

blie, multi oameni si-au dat sea-ma c

˘a g

˘asiser

˘a adev

˘arul si au dat

curs acelei invitatii. De exemplu,ˆın

1882, un b˘arbat din Londra, care a

citit un num˘ar al Turnului de veghe

si o brosur˘a, a scris: „V

˘a rog s

˘a m

˘a

ˆınv

˘atati cum si ce s

˘a predic pentru a

putea lua parte la lucrarea pe careDumnezeu vrea s-o

ˆınf

˘aptuim“.

ˆIn

1885, aproximativ 300 de Studentiˆın Biblie erau colportori, sau sluji-tori cu timp integral. Ei aveau ace-lasi obiectiv ca noi: s

˘a-i ajute pe al-

tii s˘a devin

˘a discipoli ai lui Isus

Cristos. w12 15/8 1:8–11

Luni, 7 aprilie

Vei urca ın mod sigur ımpotrivapoporului meu. (Ezec. 38:16)

Desi suntem constienti c˘a po-

porul lui Dumnezeu va fi atacat,noi nu ne

ˆıngrijor

˘am peste m

˘asur

˘a.

Ceea ce ne preocup˘a

ˆın primul r

ˆand

este sfintirea numelui lui Dumne-zeu si justificarea suveranit

˘atii sale,

nu propria salvare. De fapt,ˆın car-

tea Ezechiel este consemnat˘a de

peste 60 de ori urm˘atoarea declara-

tie a lui Dumnezeu: „Veti sti cu sigu-rant

˘a c

˘a eu sunt Iehova“ (Ezec. 6:7;

vezi nota de subsol). Astept˘am cu

viu interesˆımplinirea acestui as-

pect extraordinar al profetiei luiEzechiel, av

ˆand

ˆıncredere c

˘a „Ieho-

va stie s˘a-i elibereze din

ˆıncerca-

re pe oamenii cu devotiune sfˆant

˘a“

(2 Pet. 2:9).ˆIntre timp, vrem s

˘a

ne folosim de orice ocazie pentru ane

ˆınt

˘ari credinta. Doar asa ne pu-

tem p˘astra integritatea c

ˆand tre-

cem prinˆıncerc

˘ari. Asadar, s

˘a ne ru-

g˘am, s

˘a studiem Cuv

ˆantul lui Dum-

nezeu, s˘a medit

˘am la cele citite si s

˘a

leˆımp

˘art

˘asim altora mesajul despre

Regat. Astfel, speranta vietii vesni-ce va fi „ca o ancor

˘a pentru suflet,

sigur˘a si totodat

˘a de neclintit“ (Evr.

6:19; Ps. 25:21). w12 15/9 1:8, 9

Marti, 8 aprilie

Dumnezeu a binecuvantat ziuaa saptea si a sfintit-o, pentruca ın ea se odihneste de toata

lucrarea sa. Dumnezeu a creattoate lucrurile pe care si-a

propus sa le faca. (Gen. 2:3)

Dup˘

aˆınceperea zilei de odihn

˘a a

lui Iehova s-aˆınt

ˆamplat un lucru

dezastruos. Satan, care era unˆınger

ˆın cer, s-a ridicat

ˆımpotriva lui Ieho-

va ca dumnezeu rival. El a spus pri-ma minciun

˘a si a am

˘agit-o pe Eva,

astfel c˘

a ea n-a mai ascultat de Ieho-

va (1 Tim. 2:14). La rˆ

andul ei, Eva l-aconvins pe Adam s

˘a se r

˘azvr

˘ateasc

˘a

(Gen. 3:1–6). Nici chiarˆın acest mo-

ment dramatic din istoria universu-lui, c

ˆand cuv

ˆantul s

˘au a fost pus la

ˆındoial

˘a, Iehova nu a considerat ne-

cesar s˘

a fac˘

a un jur˘

amˆ

ant pentru agaranta c

˘a scopul lui se va

ˆımplini.

Prin cuvinte ce aveau s˘

a fieˆıntelese

la timpul stabilit de el, Dumnezeu aar

˘atat cum va pune cap

˘at r

˘azvr

˘atirii:

„Voi pune dusm˘

anieˆıntre tine [Sa-

tan] si femeie,ˆıntre s

˘am

ˆanta ta si s

˘a-

mˆ

anta ei. Elˆıti va zdrobi capul si tu

ˆıi vei zdrobi c

˘alc

ˆaiul“ (Gen. 3:15; Rev.

12:9). w12 15/10 3:2, 3

Miercuri, 9 aprilie

Fa-ma sa cunosc calea pe caretrebuie sa umblu. (Ps. 143:8)ˆIntr-o anumit

˘a situatie, unii ar

puteaˆıncerca s

˘a ne determine s

˘a

facem ceea ce consider˘a ei c

˘a este

bine,ˆın loc s

˘a ne

ˆıncurajeze s

˘a

ˆınf

˘aptuim vointa lui Iehova. Altii

chiar ne-ar puteaˆındemna s

˘a lu

˘am

o decizieˆınainte de a analiza cum

priveste Iehova situatia respectiv˘a

(1 Sam. 26:8–11). Pentru a nu cedaunor astfel de influente, trebuie s

˘a

avem clarˆın minte punctul de vede-

re al lui Iehova si s˘a fim hot

˘ar

ˆati

s˘a facem ceea ce doreste el. David

i-a spus lui Iehovaˆıntr-o rug

˘aciu-

ne: „ˆInvat

˘a-m

˘a s

˘a fac voia ta“ (Ps.

143:5, 10).ˆIn loc s

˘a se bazeze pe pro-

priile idei sau s˘a urmeze

ˆındemnuri-

le altora, David a fost dispus s˘a se

laseˆınv

˘atat de Dumnezeu. „M-am

gˆandit la toate faptele tale, am me-

ditat profund la lucrarea mˆainilor

tale“, a zis el. Si noi vomˆıntelege

vointa lui Dumnezeu dac˘a ne vom

adˆanci

ˆın studiul Scripturilor si vom

medita la numeroasele relat˘ari bi-

blice din care reiese cum i-aˆındru-

mat Iehova pe oameniˆın trecut.

w12 15/11 1:10, 11

Joi, 10 aprilie

Nimeni nu stie cine este Tataldecat Fiul si cel caruia Fiul vrea

sa i-l dezvaluie. (Luca 10:22)

Isus l-a dezv˘aluit pe Iehova prin

conduit˘a. C

ˆand Filip i-a cerut ‘s

˘a i-l

arate pe Tat˘al’, Isus a spus pe drept

cuvˆant: „Cine m-a v

˘azut pe mine l-a

v˘azut si pe Tat

˘al“ (Ioan 14:8, 9).

Cˆand „un om plin de lepr

˘a“ l-a im-

plorat s˘a-l vindece, Isus l-a atins si

i-a spus: „Vreau. Fii cur˘atat!“. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, dup

˘a

ˆıns

˘an

˘atosire, omul

respectiv aˆınteles c

˘a Dumnezeu era

cel careˆıi d

˘aduse lui Isus puterea de

a face vindec˘ari (Luca 5:12, 13). La

moartea lui Laz˘ar, discipolii trebu-

ie s˘a fi simtit compasiunea Tat

˘alui

cˆand „Isus a gemut

ˆın spirit si s-a

tulburat“ si cˆand „i-au dat lacrimi-

le“. Cu toate c˘a urma s

˘a-l

ˆınvieze pe

Laz˘ar, Isus a suferit

ˆımpreun

˘a cu fa-

milia si cu prietenii acestuia (Ioan11:32–35, 40–43). w12 15/4 1:10

Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:

(Evenimente din ziua de 9 nisan)Ioan 12:12–19; Marcu 11:1–11

Vineri, 11 aprilie

Sa va iubiti . . . unii pe altii.(Ioan 13:34)

Iubirea ne impulsioneaz˘

a s˘

a fa-cem lucruri bune pentru altii (Rom.13:8–10). De exemplu, dac

˘a ne iubim

partenerul de viat˘

a vom p˘

astra neˆın-

tinat patul conjugal. Iubirea pentrub

˘atr

ˆanii de congregatie si respec-

tul fat˘

a de munca lor neˆındeamn

˘a s

˘a

fim ascult˘

atori si s˘

a ne supunemˆındrum

˘arii lor. Tot din iubire, copiii

ˆısi ascult

˘a p

˘arintii,

ˆıi respect

˘a si

vorbesc frumos despre ei. Dac˘

a neiubim semenii, nu-i consider

˘am in-

feriori si nu le vorbimˆıntr-un mod

lipsit de respect (Iac. 3:9). De ase-menea, b

˘atr

ˆanii de congregatie iu-

besc turma lui Dumnezeu si o tra-

teaz˘

a cu tandrete (Fap. 20:28, 29).Iubirea noastr

˘a trebuie s

˘a fie evi-

dent˘

a siˆın lucrarea de predicare.

ˆIn

pofida indiferentei sau a reactiilornegative ale unor oameni, noi con-tinu

˘am s

˘a predic

˘am vestea bun

˘a.

Dac˘

aˆıi iubim pe Dumnezeu si pe

semeni, vom considera lucrarea depredicare un mare privilegiu si ovom

ˆındeplini cu bucurie (Mat. 10:7).

w12 15/5 4:14–16Citirea din Biblie

ın vederea Comemorarii:(Evenimente din ziua de 10 nisan)

Ioan 12:20–50

Sambata, 12 aprilie

Aceasta veste buna despre regatva fi predicata. (Mat. 24:14)

Scopul lui Iehova a fost ca urmasiilui Adam si ai Evei s

˘a populeze p

˘a-

mˆ

antul. El nu a renuntat la scopuls

˘au c

ˆand Satan a am

˘agit-o pe Eva,

iar Adam a ales calea neascult˘

arii.Dumnezeu nu a intrat

ˆın panic

˘a, nu

a luat decizii pripite si nici nu a reac-tionat

ˆın mod exagerat, consider

ˆan-

du-i pe oameni o cauz˘

a pierdut˘

a. Ela g

˘asit modalitatea de a realiza ceea

ce si-a propus privitor la om si la pla-neta P

˘am

ˆant (Is. 55:11). Dumnezeu a

dovedit mult˘

a st˘

apˆ

anire de sine sir

˘abdare, chiar astept

ˆand mii de ani

ca unele aspecte ale scopului s˘

au s˘

ase realizeze

ˆın cel mai bun mod. De

asemenea, Iehova asteapt˘

a cu r˘

ab-dare fiindc

˘a doreste ca tot mai multi

oameni s˘

a primeasc˘

a viat˘

a vesnic˘

a.ˆIn prezent, el face preg

˘atiri pentru a

salva „o mare multime“ (Rev. 7:9, 14;14:6). Prin lucrarea noastr

˘a de pre-

dicare, Iehovaˆıi ajut

˘a pe c

ˆat mai

multi oameni. Mesajul despre Regateste o „veste bun

˘a“ pentru oameni,

da, cea mai bun˘

a veste! w12 15/93:4, 5

Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:

(Evenimente din ziua de 11 nisan)Luca 21:1–36

Duminica, 13 aprilie

Niciun om care a pus manape plug si priveste la lucrurile

din urma nu este potrivit pentruregatul lui Dumnezeu.

(Luca 9:62)

Ne apropiem cu pasi repezi de ziuade judecat

˘a a lui Dumnezeu. Niciu-

nul dintre noi nu vrea s˘

a-l dezam˘

a-geasc

˘a pe Iehova sau pe Isus. Ei

ne-auˆıncredintat un serviciu pretios

ˆın aceste zile din urm

˘a. C

ˆat de recu-

nosc˘

atori suntem pentruˆıncrederea

pe care ne-au ar˘

atat-o! (1 Tim. 1:12)Indiferent c

˘a avem speranta de a tr

˘ai

ˆın cer sau pe p

˘am

ˆant, vom continua

s˘

a d˘

am ascultare poruncii lui Dum-nezeu de a predica si de a face disci-poli. Nu stim ziua sau ora c

ˆand va

veni sfˆ

arsitul si,ˆın realitate, nici nu

avem nevoie de aceast˘

a informatie.Putem fi gata pentru ziua lui Iehovasi cu sigurant

˘a vom fi! (Mat. 24:36, 44)

Atˆ

at timp cˆ

at ne vomˆıncrede

ˆın Ie-

hova si vom pune Regatul pe primulplan, nu vom fi dezam

˘agiti (Rom.

10:11). w12 15/9 4:17–19Citirea din Biblie

ın vederea Comemorarii:(Evenimente din ziua de 12 nisan)

Matei 26:1–5, 14–16; Luca 22:1–6

Data Comemorarii,dupa apusul soarelui

Luni, 14 aprilie

Toti cei care doresc sa traiascacu devotiune sfanta ın Cristos

Isus vor fi si ei persecutati.(2 Tim. 3:12)

Este important s˘a

ˆıntelegem c

˘a nu

putemˆınl

˘atura toate problemele cu

care ne confrunt˘am.

ˆIn Faptele 14:22

se afirm˘a: „

ˆIn regatul lui Dumnezeu

trebuie s˘a intr

˘am prin multe neca-

zuri“.ˆIn loc s

˘a ne descuraj

˘am peste

m˘asur

˘a, s

˘a privim situatiile dificile

drept ocazii de-a ne demonstraˆıncre-

dereaˆın capacitatea lui Dumnezeu

de-a ne ajuta. Chiar si cˆand asupra

noastr˘a se abat nenorociri, Iehova ne

ofer˘a un ajutor real prin intermediul

Bibliei, al fratilor si al spiritului sfˆant.

Concentrˆandu-ne asupra acestor ex-

presii ale iubirii sale, ne vom simtiˆın-

curajati. Asadar, s˘a nu insist

˘am asu-

pra situatiilor negative. S˘a facem tot

ce tine de noi pentru a dep˘asi fiecare

problem˘a si s

˘a ne concentr

˘am asupra

aspectelor pozitive din viata noastr˘a

(Prov. 17:22). w12 15/10 1:10, 11Citirea din Biblie

ın vederea Comemorarii:(Evenimente din ziua de 13 nisan)

Matei 26:17–19; Marcu 14:12–16;Luca 22:7–13

(Evenimente de dupa apusulsoarelui: 14 nisan)Ioan 13:1–5; 14:1–3

Marti, 15 aprilie

Cel care va persevera panala sfarsit, acela va fi salvat.

(Mat. 24:13)

Vom supravietui distrugerii lumiilui Satan doar dac

˘a

ˆıi r

˘am

ˆanem in-

tegri lui Iehova pˆ

an˘

a la cap˘

at. Daraceasta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a Iehova se as-

teapt˘

a s˘

a persever˘

am bizuindu-ne peˆıntelepciunea sau pe puterea noas-tr

˘a. Biblia ne d

˘a urm

˘atoarea asigura-

re: „Dumnezeu este fidel si nu va l˘

asas

˘a fiti ispititi peste ceea ce puteti

ˆın-

dura, ci,ˆımpreun

˘a cu ispita, va pre-

g˘

ati si calea de iesire, ca s-o putetisuporta“ (1 Cor. 10:13). Ce

ˆıntelegem

de aici? Pentru a nu permite s˘

a fimispititi peste ceea ce putem

ˆındura,

Iehova trebuie s˘

a ne cunoasc˘

aˆındea-

proape: s˘

a stie cu ce greut˘

ati ne con-frunt

˘am, ce fel de persoane suntem

si cˆ

at putem suporta. Dar ne cu-noaste el at

ˆat de bine? Cu siguran-

t˘

a. Scripturile dezv˘

aluie c˘

a Iehovastie totul despre noi (Ps. 139:1–6).w12 15/4 5:1, 2

Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:

(Evenimente din ziua de 14 nisan)Ioan 19:1–42

Miercuri, 16 aprilie

Stim ca toata creatia continuasa geama ımpreuna si sa sufere

ımpreuna, pana acum.(Rom. 8:22)

ˆIncep

ˆand din 1914, milioane de

oameni au ales s˘a devin

˘a supusi ai

Regeluiˆıntronat de Dumnezeu, Isus

Cristos. Ei refuz˘a s

˘a sustin

˘a lumea

lui Satan.ˆIn schimb,

ˆısi folosesc

viata, aptitudinile si bunurile pen-tru a promova interesele Regatului(Rom. 14:7, 8).

ˆIn cur

ˆand, Cristos va

distruge sistemul lui Satan. Guver-nul perfect al lui Cristos va eliminap

˘acatul si suferinta si-i va distruge

pe toti cei care se r˘azvr

˘atesc

ˆımpo-

triva suveranit˘atii lui Iehova. Sluji-

torii loiali ai lui Dumnezeu vor pu-tea s

˘a devin

˘a atunci locuitori per-

manenti ai Paradisului p˘am

ˆantesc

(Rev. 21:1–5). Creatia va fi eliberat˘a

ˆın mod deplin „din sclavia stric

˘aciu-

nii si va avea glorioasa libertate acopiilor lui Dumnezeu“ (Rom. 8:21).w12 15/12 3:4, 5, 7

Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:

(Evenimente din ziua de 15 nisan)Matei 27:62–66

(Evenimente de dupa apusulsoarelui: 16 nisan)

Ioan 20:1

Joi, 17 aprilie

El judeca si poarta razboicu dreptate. (Rev. 19:11)

ˆIn cur

ˆand, toate natiunile se vor

ridicaˆımpotriva guvern

˘arii lui Dum-

nezeu. Ele vor lupta cu Isus Cristossi cu armatele sale ceresti

ˆın b

˘at

˘a-

lia final˘

a, „careˆın ebraic

˘a se numes-

te Har-Maghedon“ (Rev. 16:14, 16;19:12–16). Cu peste 2 500 de ani

ˆın

urm˘

a, Daniel a fost inspirat s˘

a fac˘

a oprofetie despre sf

ˆarsitul guvernelor

omenesti. El a scris: „ˆIn zilele aces-

tor regi, Dumnezeul cerului va ridica

un regat care nu va fi nimicit nicio-dat

˘a. Regatul acesta nu va trece

ˆın

st˘

apˆ

anirea altui popor. El va zdrobisi va pune cap

˘at tuturor acestor re-

gate si elˆınsusi va d

˘ainui pe timp

indefinit“ (Dan. 2:44). Barierele na-tionale nu vor mai exista. O perspec-tiv

˘a at

ˆat de frumoas

˘a ar trebui s

˘a ne

motiveze s˘

a-l onor˘

am si s˘

a-l l˘

aud˘

amdin toat

˘a inima pe Creatorul nos-

tru, Iehova Dumnezeu. w12 15/124:16, 17

Citirea din Biblieın vederea Comemorarii:

(Evenimente din ziua de 16 nisan)Ioan 20:2–18

Vineri, 18 aprilie

Fii curajos si tare, . . . tu ıi veiduce pe fiii lui Israel ın [tara].

(Deut. 31:23)

Israelitii erau pe punctul de a luaˆın st

˘ap

ˆanire Canaanul. Pentru a fi

un bun conduc˘ator, Iosua avea ne-

voie deˆıntelepciunea pe care nu-

mai Dumnezeu putea s˘a i-o dea. De

asemenea, el trebuia s˘a manifeste

credint˘a si s

˘a fie curajos si tare.ˆ

Intelepciunea, curajul si credintamanifestate de Iosua

ˆın timpul

ˆın-

delungatei campanii de cucerire aCanaanului trebuie s

˘a-i fi

ˆınt

˘arit

mult pe israeliti. Totusi, pe lˆang

˘a vi-

tejie, ei aveau nevoie de un alt fel decuraj ca s

˘a urmeze

ˆındemnul lui Io-

sua. Chiarˆınainte s

˘a moar

˘a, el le-a

spus: „Fiti foarte curajosi ca s˘a res-

pectati si s˘a faceti tot ce este scris

ˆın cartea legii lui Moise si s

˘a nu

v˘a abateti niciodat

˘a de la ea“ (Ios.

23:6). Si noi avem nevoie de curajpentru a asculta de Iehova, chiar siatunci c

ˆand oamenii ne cer s

˘a facem

ceva ce contravine normelor divine(Fap. 4:18–20; 5:29). Dac

˘a ne bizuim

pe Iehova siˆıi cerem ajutorul

ˆın ru-

g˘aciune, el ne va da curajul de care

avem nevoie. w13 15/1 1:5, 6

Sambata, 19 aprilie

Priceperea lui [Iehova]nu poate fi patrunsa.

(Is. 40:28)

O modalitate prin care putem s˘

acultiv

˘am umilint

˘a este aceea de

a medita la m˘

aretia lui Iehova.Vorbind despre grandoarea lui Ie-hova, apostolul Pavel a scris: „O,ad

ˆancul bog

˘atiei,

ˆıntelepciunii si

cunostintei lui Dumnezeu! Cˆ

at denep

˘atrunse sunt judec

˘atile sale si

cˆ

at de necuprinse c˘

aile sale!“ (Rom.11:33). Desi oamenii au cunostintemult mai vaste

ˆın prezent dec

ˆat

pe timpul lui Pavel, cuvintele salesunt la fel de adev

˘arate si acum.

Indiferent cˆ

ate lucruri am cunoas-te, avem toate motivele s

˘a r

˘am

ˆa-

nem umili cˆ

and ne gˆ

andim c˘

a pu-tem

ˆınv

˘ata la nesf

ˆarsit despre Ie-

hova, lucr˘

arile si c˘

aile sale. Demnde remarcat este c

˘a Iehova

ˆınsusi

manifest˘

a umilint˘

a.ˆIn 1 Corinteni

3:9 se spune: „Noi suntem cola-boratori ai lui Dumnezeu“. Imagi-neaz

˘a-ti: Iehova, a c

˘arui m

˘aretie

nu are egal, ne onoreaz˘

a dˆ

andu-neposibilitatea de-a folosi Cuv

ˆantul

s˘

au, Biblia, ca s˘

a predic˘

am vesteabun

˘a. w12 15/11 3:4, 6

Duminica, 20 aprilie

Iehova este luminasi salvarea mea. (Ps. 27:1)

Metafora ‘Iehova este lumina mea’ne reaminteste c

˘a Tat

˘al nostru ce-

resc ne elibereaz˘a din

ˆıntunericul

spiritual, dezv˘aluindu-ne adev

˘arul.

Lumina ne ajut˘a s

˘a vedem un posibil

pericol sau un obstacol aflatˆın calea

noastr˘a, dar nu-l

ˆınl

˘atur

˘a. Noi sun-

tem cei care trebuie s˘a-l evite.

ˆIn

mod asem˘an

˘ator, Iehova ne ajut

˘a s

˘a

ˆıntelegem semnificatia evenimen-telor mondiale si ne atrage atentiaasupra pericolelor din acest sistem.

Elne ofer˘aprincipiibiblice universal

valabile,ˆıns

˘a noi trebuie s

˘a le apli-

c˘am. Astfel, vom dob

ˆandi

ˆıntelep-

ciune, asemenea psalmistului care adevenit ‘mai

ˆıntelept dec

ˆat dusma-

nii lui si a avut mai mult˘a perspica-

citate decˆat toti

ˆınv

˘at

˘atorii lui’ (Ps.

119:98, 99, 130). Cuvintele lui Daviddin Psalmul 27:1 dovedesc c

˘a el si-a

amintit cumˆıl salvase Iehova

ˆın anu-

mite situatii (1 Sam. 17:37, 49, 50;18:11, 12; 19:10). Dumnezeu

ˆıi va sal-

va si pe slujitorii s˘ai de azi. Cum?

Sc˘ap

ˆandu-i din „necazul cel mare“,

care este atˆat de aproape (Rev. 7:14;

2 Pet. 2:9). w12 15/7 3:3, 4

Luni, 21 aprilie

Moise a fost instruit ın toataıntelepciunea egiptenilor.

(Fap. 7:22)

Moise ar fi putut avea o carie-r

˘a str

˘alucit

˘a la curtea faraonului.

Ar fi putut face parte din elitapolitic

˘a a celei mai puternice t

˘ari

din epoca sa. Ar fi putut tr˘ai

ˆın

lux, bucurˆandu-se de nenum

˘ara-

te privilegii. Dar era aceasta viatape care si-o dorea Moise? Datorit

˘a

educatiei primiteˆın copil

˘arie de

la p˘arintii s

˘ai naturali, Moise cu-

nostea promisiunea f˘acut

˘a de Ieho-

va str˘amosilor s

˘ai, Avraam, Isaac si

Iacob. Moise era convins c˘a acele

promisiuni aveau s˘a se

ˆımplineas-

c˘a. El trebuie s

˘a fi meditat cu toa-

t˘a seriozitatea la viitorul s

˘au si la

ceˆınsemna s

˘a-i fie loial lui Iehova.ˆ

In cele din urm˘a a trebuit s

˘a fac

˘a o

alegere: s˘a fie print

ˆın Egipt sau

s˘a devin

˘a sclav, asemenea celorlalti

israeliti. Moise a preferat „s˘a fie

maltratat cu poporul lui Dumne-zeu dec

ˆat s

˘a se bucure de pl

˘ace-

rea trec˘atoare a p

˘acatului“ (Evr.

11:24–26). El a urmat de fiecare da-t

˘a

ˆındrumarea lui Iehova (Ex. 3:2,

6–10). w12 15/6 3:5, 6

Marti, 22 aprilie

Sa iesim din cursa Diavolului.(2 Tim. 2:26)

Diavolulˆıncearc

˘a s

˘a-i atrag

˘a

ˆın

curs˘a pe slujitorii lui Iehova. Spre

deosebire de un vˆan

˘ator care

ˆısi

ucide prada, Satan nu vrea nea-p

˘arat s

˘a-i distrug

˘a. El urm

˘areste

s˘a-i prind

˘a de vii si s

˘a-i determi-

ne apoi s˘a fac

˘a ce vrea el (2 Tim.

2:24–26). Cei care captureaz˘a ani-

male s˘albatice folosesc diverse

tipuri de capcane. De exemplu,uneori atrag animalul

ˆıntr-un spa-

tiu deschis si-l prind cu un lat.Alteori camufleaz

˘a o capcan

˘a,

ˆın

care animalul intr˘a f

˘ar

˘a s

˘a-si dea

seama. Diavolul foloseste curseasem

˘an

˘atoare ca s

˘a-i prind

˘a pe

slujitorii lui Dumnezeu. Pentru anu c

˘adea

ˆın capcanele lui Satan,

trebuie s˘a tinem cont de „indica-

toarele“ care ne atrag atentia asu-pra lor. Trei dintre capcanele fo-losite de Diavol sunt: vorbirea ne-cugetat

˘a, frica de oameni si sen-

timentul exagerat de vinov˘atie.

w12 15/8 3:1, 2

Miercuri, 23 aprilie

Exercitiul fizic estede putin folos. (1 Tim. 4:8)

Biblia nu condamn˘

a distractia sinici nu afirm

˘a c

˘a activit

˘atile re-

creative sau divertismentele ar fi opierdere de timp. Ea chiar afirm

˘a

c˘a exist

˘a „un timp pentru a r

ˆade“

si „un timp pentru a juca“ si neˆın-

curajeaz˘

a s˘

a ne odihnim suficient(Ecl. 3:4; 4:6).

ˆIns

˘a, dac

˘a nu sun-

tem atenti, destinderea si diver-tismentele ne-ar putea

ˆındep

˘arta

de Iehova. Asadar, ce tip de dis-tractii alegem si c

ˆat timp le acor-

d˘am?

ˆIn general, industria diver-

tismentelor promoveaz˘

a lucruri pe

care Dumnezeu le ur˘

aste, precumviolenta, spiritismul si relatiile se-xuale imorale. Prin urmare, trebu-ie s

˘a fii atent la activit

˘atile re-

creative si la divertismentele pecare le alegi, precum si la efectulpe care

ˆıl au asupra ta. G

ˆandes-

te-te, de asemenea, cˆ

at timp de-dici destinderii si divertismente-lor.

ˆIntreab

˘a-te: „Petrec at

ˆat de

mult timp distrˆ

andu-m˘

a,ˆınc

ˆat

ˆımi

r˘

amˆ

ane foarte putin pentru activi-t

˘atile spirituale?“ (Filip. 1:10, 11).

w13 15/1 2:11–13

Joi, 24 aprilie

Nu este bine ca omul sa ramanasingur. Am sa-i fac un ajutor

care sa i se potriveasca.(Gen. 2:18)

Iehova stie totul despre oamenisi despre c

˘as

˘atorie. Pentru ca oa-

menii ‘s˘

a fie roditori si s˘

a seˆınmul-

teasc˘

a’, el i-a creat cu necesit˘ati

sexuale (Gen. 1:28). Dumnezeuˆın-

telege sentimentele de singur˘ata-

te, deoarece,ˆınainte s-o creeze

pe Eva, a spus cuvintele din tex-tul de azi. De asemenea, Iehovastie c

˘a un cuplu c

˘as

˘atorit poate

avea parte de multe bucurii (Prov.5:15–18). Din cauza p

˘acatului si a

imperfectiunii, nicio c˘

asnicie nueste perfect

˘a. Totusi,

ˆın poporul

lui Iehova, cuplurile pot fi fericitedac

˘a urmeaz

˘a

ˆındrumarea Bibliei.

S˘

a ne gˆ

andim, de exemplu, la sfa-tul lui Pavel cu privire la relatiileintime (1 Cor. 7:1–5). Scripturilenu sugereaz

˘a c

˘a relatiile sexua-

le au drept scop doar procrearea;ele satisfac si anumite necesit

˘ati

emotionale si fizice. Pe de alt˘a

parte, practicile perverse nu suntnicidecum aprobate de Dumnezeusi trebuie evitate. w12 15/5 1:9, 10

Vineri, 25 aprilie

Cuvantul tau este o lampapentru piciorul meu si o lumina

pe calea mea. (Ps. 119:105)

Biblia este un dar minunat pe careIehova ni l-a oferit prin intermediulspiritului sf

ˆant. Dac

˘a o vei citi cu

pl˘

acereˆın fiecare zi, aprecierea ta

fat˘

a de aceast˘

a carte si fat˘

a de Auto-rul ei va creste (Ps. 1:1, 2).

ˆInainte de

a te cufundaˆın studiul Bibliei, ce-

re-i lui Iehova spirit sfˆ

ant ca s˘

a potiˆıntelege cele citite (Luca 11:13). Bi-blia contine g

ˆandurile lui Dumne-

zeu. Cˆ

and meditezi la ceea ce spu-ne ea, dob

ˆandesti, de fapt, modul

de gˆ

andire al lui Iehova. Pe m˘

asur˘

ace-ti vei

ˆımbog

˘ati cunostintele bibli-

ce, va trebui s˘

a tr˘

aiesti laˆın

˘altimea

principiilorˆınv

˘atate. C

ˆand citesti Bi-

blia este ca si cum te-ai priviˆın

oglind˘

a. Dac˘

a observi c˘

a trebuie s˘

afaci schimb

˘ari, treci la actiune (Iac.

1:23–25). Foloseste-te de Cuvˆ

antullui Dumnezeu ca de o sabie pentrua-ti ap

˘ara convingerile si pentru a

smulgeˆınv

˘at

˘aturile false din inimile

celor umili (Ef. 6:17). Cˆ

at de recunos-c

˘atori

ˆıi suntem lui Iehova c

˘a profe-

tii si b˘

arbatii care au contribuit lascrierea Bibliei au fost „purtati despiritul sf

ˆant“! (2 Pet. 1:21) w12 15/6

4:17, 18

Sambata, 26 aprilie

Nu-i iritati pe copiii vostri,ci cresteti-i ın disciplina si ın

modul de gandire al lui Iehova.(Ef. 6:4)

P˘

arintii ar trebui s˘

a aib˘

aˆın vedere

c˘

a Iehova este cel care le-a dat res-ponsabilitatea de a se

ˆıngriji de co-

pii. Din nefericire, numerosi oameninu au „afectiune natural

˘a“ (2 Tim.

3:1, 3). Multi tati nu se achit˘

a deobligatiile lor. Rezultatul? Copiii su-fer

˘a si nu se mai dezvolt

˘a

ˆın mod ar-

monios. Familia trebuie s˘

a fie cadrul

ˆın care copiii

ˆınvat

˘a pentru prima

dat˘

a ceˆınseamn

˘a iubirea si autorita-

tea. P˘

arintii care le asigur˘

a copii-lor un astfel de mediu contribuiela realizarea scopului lui Iehova dea uni toate creaturile inteligente.C

ˆand fac din c

˘aminul lor o oaz

˘a de

pace,ˆındep

˘art

ˆand manifest

˘arile de

mˆ

anie si vorbirea jignitoare, p˘

arintiile dau copiilor lectii foarte impor-tante despre iubire si despre respec-tul fat

˘a de autoritate. Astfel, ei

ˆısi

preg˘

atesc copiii pentru viataˆın lu-

mea nou˘

a a lui Dumnezeu. Trebuie,totusi, s

˘a fim constienti c

˘a Diavolul,

cel care a tulburat pacea universal˘

a,se va opune cu

ˆınversunare eforturi-

lor noastre de aˆındeplini vointa lui

Dumnezeu. w12 15/7 4:16, 17

Duminica, 27 aprilie

Cei ce iubesc legea[lui Dumnezeu] au belsug de

pace si pentru ei nu este piatrade poticnire. (Ps. 119:165)

Dac˘

a esti tentat s˘

a te impliciˆın-

tr-o relatie romantic˘

a nepotrivit˘

a,g

ˆandeste-te la consecintele dureroa-

se ale fornicatiei si ale adulterului(Prov. 7:22, 23; Gal. 6:7). Cei care co-mit imoralitate

ˆıl sup

˘ar

˘a pe Iehova,

ˆıi provoac

˘a mult

˘a suferint

˘a tovar

˘asu-

lui de viat˘

a, darˆısi fac r

˘au si lor

ˆınsisi

(Mal. 2:13, 14). De asemenea, medi-teaz

˘a la binecuv

ˆant

˘arile de care au

parte cei ceˆısi p

˘astreaz

˘a castitatea.

Ei sper˘

a s˘

a tr˘

aiasc˘

a vesnic, iarˆın pre-

zent au o viat˘

a plin˘

a de satisfactii si oconstiint

˘a curat

˘a (Prov. 3:1, 2). Asa-

dar,ˆın aceste timpuri rele, s

˘a pre-

tuim adev˘

arul si ‘s˘

a veghem cu aten-tie cum umbl

˘am: nu ca niste ne-

ˆıntelepti, ci ca niste

ˆıntelepti’ (Ef.

5:15, 16). Satan puneˆın calea noastr

˘a

multe capcane.ˆIns

˘a Iehova ne-a dat

tot ce avem nevoie ‘ca s˘

a r˘

amˆ

anemneclintiti’ si ‘ca s

˘a putem stinge toa-

te s˘

agetile aprinse ale celui r˘

au’ (Ef.6:11, 16). w12 15/8 4:18, 19

Luni, 28 aprilie

„Veniti sa ındreptam lucrurileıntre noi“, spune Iehova.

(Is. 1:18)

Este bine s˘

a recunoastem c˘

asuntem p

˘ac

˘atosi, s

˘a ne c

˘aim, s

˘a-l

implor˘

am pe Iehova s˘

a ne ierte sis

˘a-l rug

˘am s

˘a creeze

ˆın noi o inim

˘a

curat˘

a (Ps. 51:10). De asemenea,dac

˘a am comis un p

˘acat grav, s

˘a le

cerem b˘

atrˆ

anilor ajutor spiritual(Iac. 5:14, 15). Indiferent de gravi-tatea p

˘acatelor noastre, ne sim-

timˆıncurajati stiind c

˘a Iehova este

asa cum s-a descris elˆınsusi: „Un

Dumnezeuˆındur

˘ator si binevoitor,

ˆıncet la m

ˆanie si bogat

ˆın bun

˘ata-

te iubitoare si adev˘

ar, care p˘

as-treaz

˘a bun

˘atatea iubitoare pentru

mii, care iart˘

a nelegiuirea, f˘

ar˘

ade-legile si p

˘acatul“. Iehova nu s-a

schimbat! (Ex. 34:6, 7) Folosind ocomparatie sugestiv

˘a, Iehova le-a

promis israelitilor care se c˘

aiau c˘

aurma s

˘a

ˆınl

˘ature complet pata l

˘a-

sat˘a de p

˘acatele lor, f

˘ac

ˆandu-le

„albe ca z˘

apada“, chiar dac˘

a au fost„ca stacojiul“. Asadar, cum ne iar-t

˘a Iehova? El ne sterge complet

p˘acatele si greselile dac

˘a apreciem

dispozitia sa de a ne ierta si dac˘

ane c

˘aim. w12 15/11 4:17, 18

Marti, 29 aprilie

Regatul [lui Dumnezeu] . . . vazdrobi si va pune capat tuturor

acestor regate si el ınsusi vadainui pe timp indefinit.

(Dan. 2:44)

Imagineaz˘

a-ti ce vaˆınsemna

pentru tineˆımplinirea acestei

profetii. Barierele nationale, care,ˆıntr-un anumit sens, fac din fieca-re om un str

˘ain, nu vor mai exista.

Pentru Martorii lui Iehova, natio-nalitatea fratilor lor de credint

˘a

nu este important˘

a. De pild˘a,

ˆın

ultima vreme, cˆ

ateva dintre filia-lele mai mici s-au unit pentru caactivitatea de supraveghere s

˘a se

simplifice, iar lucrarea de predica-re s

˘a se desf

˘asoare mai eficient

(Mat. 24:14).ˆIn m

˘asura

ˆın care

au permis-o legile locale, nu s-atinut cont de barierele nationalec

ˆand s-au f

˘acut astfel de schim-

b˘

ari. Aceasta este o dovad˘a

ˆın plus

c˘

a Isus Cristos,ˆın calitate de Rege

ˆıntronat de Iehova,

ˆınl

˘atur

˘a barie-

rele dintre oameni. Da,ˆın cur

ˆand,

el ‘ˆısi va des

˘av

ˆarsi victoria’ (Rev.

6:2). w12 15/12 4:16–18

Miercuri, 30 aprilie

Pacatul meu este tot timpulınaintea mea. (Ps. 51:3)

„Niciodat˘

a n-au iesit din guraomului sau de sub condeiul lui cu-vinte mai triste dec

ˆat acestea: «Ce

ar fi fost dac˘

a. . .».“ Afirmatiaˆıi

apartine poetului John GreenleafWhittier. El se referea la lucruri-le pe care le regret

˘am, pe care

le-am face altfel dac˘

a am putea datimpul

ˆınapoi. A regreta

ˆınseamn

˘a

a fi cuprins de p˘

arere de r˘au din

cauza a ceea ce am f˘

acut sau, poa-te, nu am f

˘acut. Cu totii am avut

astfel de sentimente la un momentdat. Tu ce regrete ai? De-a lungulvietii, unii au comis mari greselisau chiar p

˘acate grave. Altii se

ˆıntreab

˘a dac

˘a anumite decizii pe

care le-au luat au fost,ˆıntr-adev

˘ar,

cele mai bune. Unii oameni pot s˘a

uite trecutul si s˘

a mearg˘a

ˆınainte.

Altiiˆıns

˘a nu reusesc si

ˆısi spun me-

reu „ce bine ar fi fost dac˘a nu f

˘a-

ceam asta“. Tu din ce categoriefaci parte? Ti-ar pl

˘acea s

˘a-i slu-

jesti lui Iehova f˘

ar˘

a regrete, celputin de acum

ˆınainte? w13 15/1

4:1, 2

Joi, 1 mai

Luati de aici lucrurile acestea!Si nu mai faceti din casa

Tatalui meu o casa de negot!(Ioan 2:16)

S˘a ne aducem aminte de episodul

ˆın care Isus a cur

˘atat templul. Ima-

gineaz˘a-ti scena: Isus face un bici

din frˆanghii si-i izgoneste din tem-

plu pe cei care vˆand oi si vite.

ˆIm-

pr˘astie monedele schimb

˘atorilor de

bani si le r˘astoarn

˘a mesele (Ioan

2:13–15, 17). Actiunea lui hot˘ar

ˆat

˘a

le aminteste discipolilor de cuvinte-le profetice ale regelui David: „Ze-lul pentru casa ta m-a mistuit“ (Ps.69:9). Prin atitudinea sa, Isus a de-monstrat c

˘a voia s

˘a apere

ˆınchina-

rea adev˘arat

˘a. Recunosti personali-

tatea Tat˘alui

ˆın actiunile lui Isus?

Aceast˘a relatare subliniaz

˘a c

˘a Dum-

nezeu are nu numai puterea, ci sidorinta de a sterge r

˘aul de pe fata

p˘am

ˆantului. Dac

˘a Isus a respins cu

atˆata vehement

˘a nelegiuirea, ima-

ginati-v˘a ce trebuie s

˘a simt

˘a Tat

˘al

v˘az

ˆand r

˘autatea din lume! C

ˆat de

mˆang

ˆaietor este s

˘a stim acest lucru

cˆand ne confrunt

˘am noi

ˆınsine cu

nedrept˘ati! w12 15/4 1:11

Vineri, 2 mai

Sotia . . . sa aiba respectprofund fata de sotul ei.

(Ef. 5:33)

O sotie care se las˘a c

˘al

˘auzit

˘a de

Cuvˆantul lui Iehova si de spiritul

sfˆant

ˆısi poate transforma c

˘aminul

ˆıntr-o oaz

˘a de liniste si de fericire.

Un sot tem˘ator de Dumnezeu

ˆısi iu-

beste sotia si o ocroteste din punctde vedere fizic si spiritual. Iar so-tia, dorind s

˘a p

˘astreze iubirea so-

tului ei, cultiv˘a calit

˘ati care o fac

si mai pl˘acut

˘a

ˆın ochii lui. „Femeia

cu adev˘arat

ˆınteleapt

˘a

ˆısi zideste

casa, dar cea nebun˘a o d

˘ar

ˆam

˘a cu

propriile ei mˆaini“, se spune

ˆın Pro-

verbele 14:1.ˆIntr-adev

˘ar, o sotie

ˆınteleapt

˘a si iubitoare contribuie

mult la fericirea c˘asniciei si dove-

deste c˘a apreciaz

˘a darul divin al c

˘a-

s˘atoriei. Sotul si sotia

ˆısi demon-

streaz˘a recunostinta fat

˘a de darul

c˘as

˘atoriei imit

ˆand modul

ˆın care

s-a purtat Isus cu congregatia (Ef.5:22–25). Dac

˘a se iubesc cu adev

˘a-

rat, ei nu vor permite ca maria-jul lor s

˘a fie tulburat de m

ˆandrie

sau de alte sentimente negative sinici nu vor recurge la tratamentult

˘acerii, care tr

˘adeaz

˘a imaturitate.

Procedˆand astfel, vor avea parte de

multe binecuvˆant

˘ari. w12 15/5 1:12,

14, 15

Sambata, 3 mai

Ridica-te si manancamulta carne! (Dan. 7:5)

Cu peste un secolˆınainte de

timpulˆın care a tr

˘ait Daniel, Ieho-

va a oferit prin profetul Isaia deta-lii privitoare la puterea mondial

˘a

care avea s˘a

ˆınfr

ˆang

˘a Babilonul. Ie-

hova a dezv˘aluit nu numai modul

ˆın care urma s

˘a fie cucerit orasul

Babilon, ci si numele cuceritoru-lui: Cirus, persanul (Is. 44:28—45:2).Referitor la Medo-Persia, Daniel aprimit dou

˘a viziuni.

ˆIn una dintre

ele, aceast˘a dubl

˘a putere mondial

˘a

este reprezentat˘a printr-un urs ca-

re s-a ridicat pe o parte.ˆIn cealalt

˘a

viziune, Medo-Persia este simboli-zat

˘a de un berbec cu dou

˘a coarne

(Dan. 8:3, 20).ˆIn armonie cu profe-

tia sa, Iehova s-a folosit de ImperiulMedo-Persan pentru a pune cap

˘at

dominatiei Babilonului si pentru a-iaduce

ˆınapoi pe israeliti

ˆın tara lor

(2 Cron. 36:22, 23).ˆIns

˘a mai t

ˆarziu,

Medo-Persia a fost la un pas de a ni-mici poporul lui Dumnezeu (Est.1:1–3; 3:8, 9; 8:3, 9–14). w12 15/61:12, 13

Duminica, 4 mai

Unde este spiritul lui Iehova,acolo este libertate. (2 Cor. 3:17)

Cum ne ajut˘a spiritul sf

ˆant s

˘a de-

venim liberi? De exemplu, el pro-duce

ˆın noi calit

˘ati precum „iubirea,

bucuria, pacea,ˆındelunga r

˘abda-

re, bun˘avointa, bun

˘atatea, credin-

ta, blˆandetea, st

˘ap

ˆanirea de sine“

(Gal. 5:22, 23). F˘ar

˘a aceste cali-

t˘ati,

ˆındeosebi f

˘ar

˘a iubire, societa-

tea uman˘a nu se poate bucura de o

libertate autentic˘a, fapt evident

ˆın

zilele noastre. Este interesant ce aafirmat apostolul Pavel dup

˘a ce a

mentionat rodul spiritului: „ˆImpo-

triva acestor lucruri nu exist˘a le-

ge“. Ce a vrut el s˘a spun

˘a? Nu exis-

t˘a si nici nu va exista vreodat

˘a o

lege care s˘a restrictioneze cultiva-

rea rodului spiritului sfˆant (Gal.

5:18). O asemenea lege n-ar aveaniciun rost. Iehova vrea s

˘a cultiv

˘am

pentru eternitate calit˘ati ca ale lui

Cristos si s˘a le manifest

˘am

ˆıntr-o

m˘asur

˘a tot mai mare. Cei care se

las˘a st

˘ap

ˆaniti de spiritul lumii si

ˆısi

satisfac dorintele c˘arnii au impre-

sia c˘a sunt liberi (2 Pet. 2:18, 19).ˆ

Ins˘a realitatea e cu totul alta. w12

15/7 1:13, 14

Luni, 5 mai

Fii curajos si tare! . . . Iehova,Dumnezeul tau, va fi cu tine.

(Ios. 1:9)

Pentru a avea curajul de aˆın-

f˘

aptui vointa lui Dumnezeu, tre-buie s

˘a studiem Cuv

ˆantul s

˘au si

s˘

a-l punemˆın aplicare. Acelasi lu-

cru l-aˆındemnat Iehova pe Iosua

cˆ

and l-a numit succesorul lui Moi-se: „Fii curajos si foarte tare si aigrij

˘a s

˘a faci potrivit

ˆıntregii legi pe

care ti-a poruncit-o Moise, slujito-rul meu! . . . Cartea aceasta a legii

s˘

a nu se dep˘

arteze de gura ta; s˘

a ci-testi din ea

ˆın soapt

˘a zi si noapte si

s˘

a ai grij˘

a s˘

a faci potrivit cu tot ceeste scris

ˆın ea, c

˘aci atunci vei pro-

speraˆın c

˘aile tale si atunci vei ac-

tiona cuˆıntelepciune“ (Ios. 1:7, 8).

Iosua a urmat acest sfat si ‘a pro-sperat

ˆın c

˘aile sale’. Dac

˘a vom imi-

ta exemplul s˘

au, vom dovedi maimult curaj si vom avea succes

ˆın

serviciul lui Iehova. Cu sigurant˘

a,Iosua s-a simtit foarte

ˆıncurajat

cˆ

and a auzit cuvintele lui Iehova,consemnate

ˆın textul de azi. Ieho-

va este si cu noi. Prin urmare, ‘s˘

anu ne

ˆınsp

˘aim

ˆant

˘am si s

˘a nu ne

ˆın-

grozim’, indiferent deˆıncerc

˘arile

prin care trecem. w13 15/1 1:7, 8

Marti, 6 mai

Aceasta veste buna despre regatva fi predicata pe tot pamantul

locuit. (Mat. 24:14)ˆIn prezent, pe

ˆıntregul glob exis-

t˘a aproximativ 109 400 de congrega-

tii, iar circa 895 800 de frati si surorislujesc ca pionieri. Aproape opt mi-lioane de oameni detin „adev

˘arata

cunostint˘a“ si o aplic

˘a

ˆın viata lor

(Dan. 12:4; Is. 60:22). Aceast˘a cres-

tere este uimitoare avˆand

ˆın ve-

dere profetia lui Isus. El a prezisc

˘a discipolii s

˘ai ‘aveau s

˘a fie ur

ˆati

de toti oamenii din cauza nume-lui s

˘au’, fiind persecutati, aruncati

ˆın

ˆınchisoare sau chiar ucisi (Luca

21:12–17). Slujitorii lui Iehova auun succes extraordinar

ˆın lucrarea

de facere de discipoli, desi Satan,demonii si multi oameni li se

ˆımpo-

trivesc. Ei predic˘a „pe tot p

˘am

ˆan-

tul locuit“:ˆın jungla tropical

˘a si

ˆın tundra rece,

ˆın munti si

ˆın de-

serturi,ˆın orase si

ˆın cele mai

ˆınde-

p˘artate zone rurale. O astfel de lu-

crare nu ar putea fi realizat˘a f

˘ar

˘a

ajutor divin. w12 15/8 1:13

Miercuri, 7 mai

„Voi chema sabia ımpotrivalui [Gog] ın toata regiunea

mea muntoasa“, zice DomnulSuveran Iehova. „Sabia fieca-

ruia va fi ındreptata ımpotrivafratelui sau.“ (Ezec. 38:21)

Cei care vor fi de partea lui Satanvor ajunge

ˆıntr-o stare de confuzie

si de panic˘

a, luptˆ

and uniiˆımpotri-

va altora. De fapt,ˆıntreg sistemul

lui Satan se va cufundaˆın haos.

Iehova spune: „Voi face s˘

a cad˘

a oploaie n

˘aprasnic

˘a, grindin

˘a, foc si

sulf peste el [Gog], peste trupelelui si peste popoarele cele multecare vor fi cu el“ (Ezec. 38:22). Careva fi rezultatul interventiei divine?Natiunile vor fi nevoite s

˘a accepte

c˘

a distrugerea lor a fost poruncit˘

ade

ˆınsusi Iehova. Sustin

˘atorii lui

Satan vor striga, probabil, la fel caegiptenii care i-au urm

˘arit pe is-

raeliti la Marea Rosie: „Iehova lup-t

˘a pentru ei!“ (Ex. 14:25). Da, natiu-

nile vor sti atunci cine este Iehova(Ezec. 38:23). w12 15/9 1:11, 12

Joi, 8 mai

Strangeti-va comori ın cer,unde nici molia, nici rugina

nu rod si unde hotii nu spargsi nu fura. (Mat. 6:20)

ˆIn ultimii ani, unele t

˘ari au fost

lovite de mari dezastre. Multi fratidin aceste locuri au dat dovad

˘a de

perseverent˘

a, chiar dac˘

a nu le-afost usor. Totusi,

ˆın fiecare situa-

tie, ei nu s-au l˘

asat doborˆ

ati dincauza dezastrului, ci au continuats

˘a-i slujeasc

˘a lui Iehova cu zel.ˆ

In septembrie 2009, ploile toren-tiale au inundat peste 80 la sut

˘a

din suprafata orasului Manila (Fi-lipine). Un b

˘arbat bogat, care si-a

pierdut o bun˘

a parte din avere, a

afirmat: „Inundatia a echilibrat ba-lanta, aduc

ˆandu-le suferinte si ne-

cazuri bogatilor si s˘aracilor deo-

potriv˘a“. Dac

˘a lucrurile materiale,

care pot disp˘area

ˆıntr-o clip

˘a, sunt

cele mai importante pentru noi,vom fi deseori dezam

˘agiti.

ˆIntelept

este s˘a ne concentr

˘am asupra rela-

tiei cu Iehova, care nu poate fi afec-tat

˘a de ceea ce se

ˆınt

ˆampl

˘a

ˆın ju-

rul nostru (Evr. 13:5, 6). w12 15/101:12, 13

Vineri, 9 mai

Lui Iehova i-a parut rau ca-ifacuse pe oameni pe pamant

si s-a mahnit ın inima lui.(Gen. 6:6)

„A fost o grea lovitur˘

a pentru mi-ne“, spune o sor

˘a a c

˘arei fiic

˘a a fost

exclus˘

a. Cei care n-au trecut prinaceast

˘a experient

˘a nu pot

ˆıntelege

cˆ

at de dureroas˘

a poate fi ea.ˆIns

˘a

n-ar fi delocˆıntelept s

˘a te

ˆındep

˘ar-

tezi de Iehova pentru c˘

a o rud˘

ade-a ta a adoptat o conduit

˘a gresi-

t˘

a si a fost exclus˘

a. Totusi, cumpoti s

˘a faci fat

˘a durerii cumplite pe

care o simti cˆ

and un membru alfamiliei

ˆıl p

˘ar

˘aseste pe Iehova? Nu

teˆınvinov

˘ati pentru ceea ce s-a

ˆın-

tˆ

amplat. Iehova le-a dat oameni-lor libertatea de a alege. Fiecaremembru dedicat si botezat al fa-miliei trebuie ‘s

˘a-si poarte propria

sarcin˘

a’, alegˆ

and dac˘

aˆıi va sluji

sau nu lui Iehova (Gal. 6:5). La ur-ma urmei, Dumnezeu

ˆıi cere so-

coteal˘

a celui care a p˘

ac˘

atuit, nutie, pentru alegerile f

˘acute (Ezec.

18:20). De asemenea, nu trebuie s˘

adai vina pe altii. Respect

˘a m

˘asuri-

le stabilite de Iehovaˆın vederea

disciplin˘

arii.ˆImpotriveste-te Dia-

volului, nu p˘

astorilor crestini careau rolul de a ocroti congregatia(1 Pet. 5:8, 9). w13 15/1 2:16–18

Sambata, 10 mai

Adevarat va spun ca unuldintre voi ma va trada.

(Mat. 26:21)ˆIn noaptea

ˆın care a celebrat ul-

tima oar˘

a Pastele, cˆ

and se aflaˆımpreun

˘a cu Petru, Iacov si Ioan

ˆın gr

˘adina Ghetsimani, Isus le-a

spus: „Iat˘

a c˘

a tr˘

ad˘

atorul meu s-aapropiat!“. Imediat, Iuda a intrat

ˆın

gr˘

adin˘

aˆınsotit de ceilalti conspira-

tori si, „ducˆ

andu-se direct la Isus,a spus: «Salutare, Rabi!» si l-a s

˘aru-

tat foarte tandru“ (Mat. 26:46–50;Luca 22:47, 52). Iuda ‘a tr

˘adat un

om drept’ dˆ

andu-lˆın m

ˆainile dus-

manilor. Care a fost pretul tr˘

ad˘

a-rii? Acest om avid a primit doar 30de arginti, o sum

˘a derizorie (Mat.

27:3–5). De atunci, numele „Iuda“este sinonim cu „tr

˘ad

˘ator“, refe-

rindu-se mai ales la cineva careˆısi tr

˘adeaz

˘a prietenul. Iuda a avut

un sfˆ

arsit rusinos deoarece l-a tr˘

a-dat pe un uns al lui Iehova (Fap.1:18–20). Asadar, s

˘a evit

˘am orice

ˆınclinatie spre ambitie sau spre l

˘a-

comie ca s˘

a nu ajungem s˘

a pier-dem aprobarea lui Iehova! w12 15/42:6, 7

Duminica, 11 maiˆ

Increde-te ın Iehova din toatainima ta si nu te bizui pe price-

perea ta. Tine seama de el ıntoate caile tale, si el ıti va

netezi cararile. (Prov. 3:5, 6)

Multe c˘

asnicii care erau pe punc-tul de-a esua s-au consolidat

ˆın

timp. Deseori, crestinii care nu ce-deaz

˘a usor

ˆın fata problemelor con-

jugale au parte de binecuvˆ

ant˘

ari.S

˘a ne g

ˆandim, de exemplu, ce se

poateˆınt

ˆampla

ˆıntr-un c

˘amin divi-

zat pe plan religios. Apostolul Pe-tru a spus: „Sotiilor, fiti supuse so-

tilor vostri, pentru ca, dac˘

a unii nuascult

˘a de cuv

ˆant, s

˘a fie c

ˆastigati

f˘

ar˘

a cuvˆ

ant, prin purtarea sotiilorlor, fiindc

˘a vor fi martori ai purt

˘a-

rii voastre caste, pline de un res-pect profund“ (1 Pet. 3:1, 2). Purta-rea frumoas

˘a a celui care este

ˆın

adev˘

arˆıl poate atrage pe partene-

rul s˘

au laˆınchinarea curat

˘a. Cres-

tinii careˆısi salveaz

˘a c

˘asnicia

ˆıi

aduc onoare lui Dumnezeu, iar fa-milia lor va avea parte de mari bi-necuv

ˆant

˘ari. w12 15/5 2:8, 9

Luni, 12 mai

A zdrobit fierul, arama, argilamodelata, argintul si aurul.

(Dan. 2:45)

Puterea anglo-american˘

a nu vafi succedat

˘a de nicio alt

˘a putere

mondial˘

a. Chiar dac˘

a este mai sla-b

˘a dec

ˆat cea reprezentat

˘a de pi-

cioarele de fier, aceast˘

a ultim˘

a pu-tere nu se va pr

˘abusi din cauza

unor factori interni (Dan. 2:33, 34).Ce putem spune

ˆıns

˘a despre num

˘a-

rul degetelor de la picioare? Are elvreo semnificatie?

ˆIn alte viziuni,

Daniel mentioneaz˘

a anumite nu-mere, de exemplu, num

˘arul coar-

nelor de pe capetele unora dintrefiare. Acele numere au

ˆıntr-adev

˘ar

o semnificatie. Dar, cˆ

and descriechipul urias, Daniel nu specific

˘a

num˘

arul degetelor de la picioare.Asadar, acesta nu pare s

˘a

ˆınsemne

ceva special, asa cum nici num˘

arulbratelor, al degetelor de la m

ˆaini

sau al picioarelor nu are oˆınsemn

˘a-

tate aparte.ˆIns

˘a Daniel precizeaz

˘a

materialul din care sunt f˘

acute:fier amestecat cu argil

˘a. Din cu-

vintele luiˆıntelegem c

˘a puterea

anglo-american˘

a va domina lumeac

ˆand ‘piatra’, reprezent

ˆand Rega-

tul lui Dumnezeu, va lovi labele pi-cioarelor. w12 15/6 2:10, 11

Marti, 13 maiˆ

Iti voi da o inimaınteleapta si priceputa.

(1 Regi 3:12)ˆIn tinerete, Solomon s-a rugat

plin de umilint˘a: „Eu nu sunt dec

ˆat

un copil. Nu stiu s˘a ies si s

˘a intru“.

Apoi i-a cerut lui Iehova o inim˘a

ˆınteleapt

˘a si ascult

˘atoare (1 Regi

3:7–9). Iehova i-aˆındeplinit aceas-

t˘a rug

˘aminte sincer

˘a. El

ˆıti va r

˘as-

punde si tie la rug˘aciuni, indiferent

c˘a esti t

ˆan

˘ar sau b

˘atr

ˆan. Evident,

Iehova nu-ti va daˆın mod miraculos

perspicacitate siˆıntelepciune. Dar

te va ajuta s˘a devii

ˆıntelept dac

˘a vei

studia sˆarguincios Cuv

ˆantul s

˘au, te

vei ruga pentru spirit sfˆant si vei

respectaˆındrumarea pe care ti-o

ofer˘a prin intermediul congregatiei

crestine (Iac. 1:5).ˆIntr-adev

˘ar, Ie-

hovaˆıi face p

ˆan

˘a si pe slujitorii s

˘ai

tineri maiˆıntelepti dec

ˆat cei care

nu ascult˘a de el; nici chiar ‘

ˆıntelep-

tii siˆınv

˘atatii’ lumii nu au mai mul-

t˘a perspicacitate (Luca 10:21; Ps.

119:98–100). w12 15/7 2:10

Miercuri, 14 mai

Iehova este Judecatorul nostru,Iehova este Legislatorul nostru,

Iehova este Regele nostru.(Is. 33:22)

Pentru a r˘am

ˆane cet

˘ateni ai Re-

gatului, nu e suficient s˘a cunoas-

tem normele divine, trebuie s˘a le

si iubim. Multi oameni afirm˘a c

˘a

sunt de acord cu legile t˘arii

ˆın care

tr˘aiesc.

ˆIns

˘a, c

ˆand o anumit

˘a lege li

se pare greu de respectat si cˆand

cred c˘a nu-i vede nimeni, o

ˆıncalc

˘a.

Deseori, ei respect˘a legile doar ‘ca

s˘a le plac

˘a oamenilor’ (Col. 3:22).

ˆIn

calitate de cet˘ateni ai Regatului,

noi ne supunem legilor divine chiarsi c

ˆand nu suntem v

˘azuti deoare-

ceˆıl iubim pe Iehova, Legislatorul

nostru (Luca 10:27). Conform uneilegi fundamentale a Regatului, toticet

˘atenii acestuia trebuie s

˘a-l imi-

te pe Cristos (1 Pet. 2:21). Aposto-lul Pavel a scris referitor la exem-plul lui Isus: „Fiecare dintre nois

˘a-i plac

˘a aproapelui s

˘au

ˆın ceea ce

este bine pentru zidirea acestuia.C

˘aci nici Cristos nu si-a pl

˘acut lui

ˆınsusi“ (Rom. 15:2, 3). Pentru a p

˘as-

tra paceaˆın congregatie, un crestin

matur va face tot posibilul s˘a nu le-

zeze constiinta altora prin faptelesale (Rom. 14:19–21). w12 15/8 2:7, 8

Joi, 15 mai

Ultimul dusman care va fi redusla nimic este moartea.

(1 Cor. 15:26)

De aceast˘a binecuv

ˆantare vor

avea parte dou˘a categorii de oa-

meni. Membrii ‘marii multimi’ caretr

˘aiesc

ˆın prezent vor putea intra

ˆın

lumea nou˘a f

˘ar

˘a s

˘a cunoasc

˘a moar-

tea (Rev. 7:9). Iar miliarde de oa-meni care zac

ˆın

ˆınchisoarea rece

a mortii vor fi eliberati, revenindla viat

˘a.

ˆIti imaginezi fericirea f

˘ar

˘a

margini pe care o vor simti supra-vietuitorii marelui necaz c

ˆand

ˆıi vor

ˆınt

ˆampina pe cei

ˆınviati? Citind cu

atentie pasajele biblice care des-criu anumite

ˆınvieri, putem

ˆınte-

lege,ˆıntr-o oarecare m

˘asur

˘a, ce va

ˆınsemna acel eveniment emotio-nant (Mar. 5:38–42; Luca 7:11–17).C

ˆand

ˆıi vom vedea revenind la via-

t˘a pe cei dragi, vom

ˆıncerca un sen-

timent unic de fericire. Isus a spus:„Vine ceasul c

ˆand toti cei din mor-

mintele de amintire vor auzi glasuls

˘au si vor iesi afar

˘a“ (Ioan 5:28, 29).

Niciunul dintre noi nu a asistat laun astfel de eveniment.

ˆInvierea va

fi, cu sigurant˘a, unul dintre cele mai

uluitoare lucruri careˆınc

˘a „nu se

v˘ad“ (2 Cor. 4:18). w12 15/9 2:14, 15

Vineri, 16 maiˆ

In a va arata onoareunii altora, fiti primii.

(Rom. 12:10)

Nu este gresit s˘

a ne spunem p˘

a-rerea dac

˘a observ

˘am ceva ce con-

sider˘

am c˘

a trebuie schimbatˆın

congregatie.ˆIn primul secol s-a

ivit o problem˘

a care a generat mul-te discutii aprinse. Fratii au hot

˘a-

rˆat ca „Pavel, Barnaba si alti c

ˆati-

va dintre ei s˘

a urce la apostolii sib

˘atr

ˆanii din Ierusalim,

ˆın leg

˘atu-

r˘a cu aceast

˘a disput

˘a“ (Fap. 15:2).

F˘

ar˘

aˆındoial

˘a, fiecare frate avea o

p˘

arere cu privire la acea chestiunesi o solutie. Dar, odat

˘a ce si-au ex-

primat punctul de vedere si a fostluat

˘a o decizie sub

ˆındrumarea spi-

ritului sfˆ

ant, fratii nu au mai in-sistat asupra propriei p

˘areri. Dup

˘a

ce scrisoarea referitoare la decizialuat

˘a a ajuns la congregatii, fratii

„s-au bucurat de aceast˘

aˆıncura-

jare“ si „seˆınt

˘areau

ˆın credint

˘a“

(Fap. 15:31; 16:4, 5). Si ast˘

azi, dup˘

ace aducem o problem

˘a

ˆın atentia

fratilor cu r˘

aspundere, s˘

a-i l˘

as˘

ampe ei s-o analizeze sub rug

˘aciune.

w12 15/10 2:12, 13

Sambata, 17 mai

Sa beau eu sangele acestorbarbati, care si-au pus sufletul

ın pericol? (1 Cron. 11:19)

Odat˘

a, David si-a dorit ‘s˘

a beaap

˘a din rezervorul care era la

poarta Betleemului’. Trei dintreoamenii lui si-au croit drum p

ˆan

˘a

ˆın oras, aflat sub ocupatia filiste-nilor, si i-au adus ap

˘a. „Dar Da-

vid n-a vrut s-o bea, ci a v˘

ar-sat-o

ˆınaintea lui Iehova.“ (1 Cron.

11:15–18) David cunostea din Legec

˘a s

ˆangele nu trebuia m

ˆancat, ci

v˘arsat

ˆınaintea lui Iehova. El a

ˆın-

teles si motivul pentru care a fostdat

˘a aceast

˘a lege. David stia c

˘a

„sufletul c˘

arnii esteˆın s

ˆange“. To-

tusi,ˆın situatia de fat

˘a nu era vor-

ba despre sˆ

ange, ci despre ap˘a.

Atunci de ce a refuzat David s-obea? El a

ˆınteles principiul care se

desprindea din aceast˘

a cerint˘a a

Legii. Pentru David, apa respecti-v

˘a era la fel de pretioas

˘a ca s

ˆange-

le celor trei b˘

arbati si era de ne-conceput s-o bea. Prin urmare, av

˘arsat-o pe p

˘am

ˆant (Lev. 17:11;

Deut. 12:23, 24). w12 15/11 1:12, 13

Duminica, 18 mai

Unde este comoara ta,acolo va fi si inima ta.

(Mat. 6:21)

Comoara pe care si-o strˆange un

om pe p˘

amˆ

ant ar putea includesuccesul, faima sau puterea. Isus aevidentiat o idee asem

˘an

˘atoare cu

cea prezentat˘

a de Solomonˆın car-

tea Eclesiastul, si anume c˘a toa-

te comorile lumesti sunt efemeresi pot fi pierdute usor. ProfesorulDale Bruner a scris cu privire laastfel de comori: „Faima este tre-c

˘atoare. Ast

˘azi esti vedet

˘a, m

ˆaine

esti dat uit˘

arii. Anul acesta estiˆın

topul oamenilor de afaceri, anul vi-itor dai faliment. . . . [Isus]

ˆıi iu-

beste pe oameni. Elˆıi

ˆındeamn

˘a s

˘a

fac˘

a tot posibilul pentru a nu simtidisperarea pe care o aduce inevi-tabil faima efemer

˘a. . . . Isus nu

doreste ca discipolii lui s˘

a fie deza-m

˘agiti.

ˆIn fiecare zi, lumea

ˆıntoar-

ce spatele cuiva care, pˆ

an˘

a nu demult, era

ˆın culmea gloriei“. Majo-

ritatea oamenilor ar fi de acordcu aceste cuvinte.

ˆIns

˘a c

ˆati din-

tre ei tin seama deˆındemnul lui

Isus? Dar tu? Permiti ca sfatul luis

˘a-ti influenteze viata? w12 15/12

1:13, 14

Luni, 19 mai

Uitand lucrurile din urmasi ıntinzandu-ma spre cele

dinainte. (Filip. 3:13)ˆIn tinerete, c

ˆand era cunoscut

sub numele Saul, Pavel a fost fari-seu. El a f

˘acut lucruri pe care, mai

tˆ

arziu, le-a regretat. De exemplu,i-a persecutat crunt pe discipoliilui Cristos. Relatarea biblic

˘a men-

tioneaz˘

a c˘

a, imediat dup˘

a uciderealui Stefan, „Saul a

ˆınceput s

˘a fac

˘a

pr˘

ap˘

adˆın congregatie si, intr

ˆand

cu forta dintr-o cas˘

aˆın alta si t

ˆa-

rˆ

and afar˘

a b˘

arbati si femei,ˆıi arun-

caˆın

ˆınchisoare“ (Fap. 8:3). Fiind

un adept zelos al iudaismului, elconsidera c

˘a avea fat

˘a de Dumne-

zeu datoria de a sterge din existen-t

˘a congregatia crestin

˘a. De aceea,

plin de cruzime, ‘a suflat amenin-tare si ucidere

ˆımpotriva discipo-

lilor Domnului, atˆ

at b˘

arbati, cˆ

atsi femei’ (Fap. 9:1, 2; 22:4). Valo-rile lui Pavel s-au schimbat radi-cal dup

˘a ce a devenit crestin. Dac

˘a

ˆınainte

ˆıi persecuta cu

ˆınd

ˆarjire pe

continuatorii lui Cristos, acum elera un ap

˘ar

˘ator

ˆınfl

˘ac

˘arat al cres-

tinismului (Fap. 9:3–22). w13 15/14:4–6

Marti, 20 mai

Pazeste-ti inima mai multdecat orice trebuie pazit.

(Prov. 4:23)

Scriitorii Bibliei folosesc cuvˆ

an-tul „inim

˘a“ cu referire la persoana

l˘auntric

˘a. Aceasta include dorin-

tele, gˆ

andurile, caracterul, atitu-dinile, capacit

˘atile, motivatiile si

obiectivele cuiva (Deut. 15:7; Prov.16:9; Fap. 2:26). Potrivit unei lu-cr

˘ari de referint

˘a, inima este „

ˆın-

s˘asi esenta eului“. Uneori, cuv

ˆan-

tul „inim˘

a“ are un sens mai res-

trˆ

ans. De exemplu, Isus a spus:„S

˘a-l iubesti pe Iehova, Dumne-

zeul t˘

au, cu toat˘

a inima ta, cu totsufletul t

˘au si cu toat

˘a mintea ta“

(Mat. 22:37).ˆIn acest context, „ini-

ma“ se refer˘

a la emotiile, dorinte-le si sentimentele unui om. Men-tion

ˆand separat inima, sufletul si

mintea, Isus a subliniat c˘a iubirea

pentru Dumnezeu trebuie s˘a se re-

flecteˆın sentimentele noastre,

ˆın

felulˆın care ne tr

˘aim viata, pre-

cum siˆın modul

ˆın care ne folo-

sim ratiunea (Ioan 17:3; Ef. 6:6).ˆIns

˘a, c

ˆand apare singur, termenul

„inim˘

a“ se refer˘

a la persoana l˘aun-

tric˘

a luat˘

aˆın ansamblu. w12 15/4

3:2, 4

Miercuri, 21 mai

Calitatile sale nevazute . . .se vad clar de la crearea lumii,

deoarece sunt percepute prinlucrurile facute. (Rom. 1:20)

„Cartea“ creatiei ne dezv˘aluie

multe despre calit˘

atile lui Iehova,dar nu ne spune nimic despre vii-tor. Pentru a afla ce perspecti-ve are omenirea, trebuie s

˘a ne

ˆındrept

˘am atentia spre Cuv

ˆantul

lui Dumnezeu, Biblia. Aici g˘asim

multe profetii care s-auˆımplinit

exact la momentul stabilit.ˆIntru-

cˆ

at cunoaste viitorul, Iehova nepoate dezv

˘alui evenimente care

n-au avutˆınc

˘a loc. Profetiile Bi-

bliei seˆımplinesc

ˆıntotdeauna la

timp deoarece Dumnezeu poatedirija evenimentele

ˆın functie de

scopul si de calendarul s˘au. Ieho-

va doreste ca slujitorii lui s˘a

ˆınte-

leag˘

a profetiile Bibliei. Desi noipercepem timpul diferit de El, pu-tem

ˆıntelege usor termenii pe care

ˆıi foloseste

ˆın profetii (Ps. 90:4).

w12 15/5 3:5, 6

Joi, 22 mai

Tu continui sa cautilucruri mari pentru tine.Nu mai cauta! (Ier. 45:5)

Nu stim cu exactitate ce „lucrurimari“ c

˘auta Baruc. Stim doar c

˘a

ele n-aveau niciun viitor deoareceIerusalimul urma s

˘a fie cucerit de

babilonieniˆın 607

ˆı.e.n. Ce

ˆınv

˘a-

t˘am de aici? Evident, trebuie s

˘a ne

facem planuri pentru a ne asiguracele necesare vietii (Prov. 6:6–11).ˆIns

˘a ar fi oare

ˆıntelept s

˘a investim

mult timp si energie pentru a ob-tine lucruri efemere? Organizatialui Iehova are

ˆın continuare multe

proiecte teocratice, precum con-struirea de s

˘ali ale Regatului sau

cl˘adiri de filial

˘a. Aceste initiative

nu sunt inutileˆıntruc

ˆat au drept

scop promovarea intereselor Re-gatului. Prin urmare, c

ˆand

ˆısi fac

planuri, slujitorii lui Iehova trebu-ie s

˘a-si stabileasc

˘a

ˆın mod corect

priorit˘

atile. Dar ce poti spune de-spre tine? ‘Cauti mai ıntai Rega-tul si dreptatea lui Iehova?’ (Mat.6:33) w12 15/6 3:8, 9

Vineri, 23 mai

Cand raufacatoriis-au apropiat de mine . . . ,

s-au poticnit si au cazut.(Ps. 27:2)

Ai simtit ajutorul lui Iehovac

ˆand te-ai aflat

ˆın situatii dificile?

De exemplu, ti s-aˆınt

ˆamplat vreo-

dat˘a s

˘a-l implori cu privire la o

problem˘

a grav˘

a si s˘

a simti c˘

a ti-adat

ˆıntelepciune sau putere pen-

tru a-i face fat˘

a?ˆIti vin

ˆın minte

situatiiˆın care Iehova a

ˆınl

˘aturat

obstacolele din calea ta ca s˘

a con-tinui s

˘a-i slujesti cu bucurie? Sau

ˆıti amintesti cum ti „s-a deschiso us

˘a larg

˘a care duce la activita-

te“? (1 Cor. 16:9) Ce simti cˆand te

gˆ

andesti la astfel de episoade dinviata ta? Probabil, ti se

ˆınt

˘areste

convingerea c˘

a Iehova te poateajuta s

˘a dep

˘asesti obstacole si mai

mari sau s˘

a suporti situatii si maigrele (Rom. 5:3–5). Dar cum amreactiona dac

˘a unul dintre statele

puternice ale lumii arˆıncerca s

˘a-i

distrug˘

a pe Martorii lui Iehova?Multi lideri din timpurile moderneau vrut s

˘a fac

˘a aceasta,

ˆıns

˘a n-au

reusit. Dac˘

a ne vom aminti cumsi-a ajutat Iehova poporul

ˆın tre-

cut, vom privi cuˆıncredere viitorul

(Dan. 3:28). w12 15/7 3:5, 6

Sambata, 24 mai

Limba este . . . un foc.(Iac. 3:6)

ˆIn sens figurat, Diavolul vrea

s˘

a aprind˘

a un focˆın congregatie.

Dac˘

a ar reusi, i-ar scoate pe mem-brii ei din acest ad

˘apost, f

˘ac

ˆan-

du-i victimele sale. Cum am pu-tea, f

˘ar

˘a s

˘a ne d

˘am seama, s

˘a-l

ajut˘

am s˘

a-si ating˘

a scopul? Disci-polul Iacov a asem

˘anat limba cu

un foc (Iac. 3:6–8). Dac˘

a nu reusims

˘a ne tinem

ˆın fr

ˆau limba, am pu-

tea provoca „un incendiu“ˆın con-

gregatie. S˘

a ne imagin˘

am urm˘a-

toarea situatie: La oˆıntrunire se

anunt˘

a c˘

a o sor˘

a a fost numit˘a pi-

onier˘

a regular˘

a. Dup˘

aˆıncheierea

programului, dou˘

a vestitoare vor-besc despre acest anunt. Una din-tre ele se bucur

˘a pentru sora res-

pectiv˘

a si sper˘

a c˘

a va avea succes.Cealalt

˘a pune la

ˆındoial

˘a motiva-

tia pionierei, insinuˆ

and c˘a aceasta

nu vrea decˆ

at s˘

a fie bine v˘

azut˘

aˆın congregatie. E lesne de

ˆınteles

cine ar putea aprinde un focˆın con-

gregatie prin vorbirea ei. w12 15/83:3, 4

Duminica, 25 mai

Strange poporul.(Deut. 31:12)

Congresele de district si interna-tionale sunt o caracteristic

˘a a isto-

riei moderne a Martorilor lui Ie-hova. Si cu mii de ani

ˆın urm

˘a po-

porul lui Dumnezeu tinea adun˘

arisfinte. Prima mare

ˆıntrunire con-

semnat˘

aˆın Biblie, la care poporul

lui Dumnezeu a primit instruirespiritual

˘a, a fost cea de la poalele

muntelui Sinai. La aceaˆıntrunire,

pe care cei prezenti acoloˆın mod

sigur n-au uitat-o niciodat˘

a, Ieho-va a f

˘acut o demonstratie de pute-

re si le-a dat israelitilor Legea (Ex.19:2–9, 16–19; 20:18; Deut. 4:9, 10).Evenimentul a marcat un punct decotitur

˘a

ˆın relatiile lui Dumnezeu

cu Israelul. La scurt timp dup˘

aaceea, Iehova a stabilit o modali-tate prin care s

˘a fie convocat po-

porul. El i-a poruncit lui Moise s˘

afac

˘a dou

˘a trompete de argint, cu

care s˘

a cheme „ˆıntreaga aduna-

re . . . la intrarea cortuluiˆınt

ˆalni-

rii“ (Num. 10:1–4). Cˆ

at de entu-ziasmat trebuie s

˘a fi fost poporul

cˆ

and era chemat la acesteˆıntru-

niri! w12 15/9 5:1–3

Luni, 26 maiˆ

Imi ridic mana catre Iehova.(Gen. 14:22)

Creaturile perfecte careˆıl iubesc

pe Iehova siˆıi urmeaz

˘a exemplul

n-au niciun motiv s˘

a jure; ele spunˆıntotdeauna adev

˘arul si au

ˆıncre-

dere deplin˘

a uneleˆın altele.

ˆIns

˘a

lucrurile s-au schimbat odat˘

a cuaparitia p

˘acatului si a imperfectiu-

nii umane. Minciuna siˆınsel

˘atoria

au ajunsˆın cele din urm

˘a practici

atˆ

at de r˘

aspˆ

andite,ˆınc

ˆat oamenii

au considerat necesar s˘

a jure pen-

tru a confirma adev˘

arulˆın ches-

tiuni importante. Cu timpul, jur˘

a-m

ˆantul a devenit o procedur

˘a juri-

dic˘

a, de care s-a folosit si patriar-hul Avraam

ˆın cel putin trei oca-

zii (Gen. 21:22–24; 24:2–4, 9). Deexemplu, dup

˘a ce Avraam ia

ˆın-

frˆ

ant pe regele Elamului si pe alia-tii lui, regele Sodomei a vrut s

˘a-l

r˘

aspl˘

ateasc˘

a pentru c˘

aˆıi salvase

poporul de armatele invadatoare(Gen. 14:17–20).

ˆIns

˘a Avraam a ju-

rat: „Nu voi lua nici m˘

acar un fir deat

˘a si nici m

˘acar o curea de sanda

din ce este al t˘

au, ca s˘

a nu zici: «Eul-am

ˆımbog

˘atit pe Avram»“ (Gen.

14:21–23). w12 15/10 3:4, 5

Marti, 27 mai

Dumnezeu a facut sa creasca.(1 Cor. 3:6)

Desi Iehova este cel care face s˘

acreasc

˘a semintele plantate si udate

de noi, el ne acord˘

a privilegiul de-afi colaboratorii s

˘ai (1 Cor. 3:9). Nu

este aceasta o dovad˘

a remarcabil˘

ade umilint

˘a din partea lui Dumne-

zeu? Cu sigurant˘

a, exemplul s˘

au neˆıncurajeaz

˘a s

˘a ne purt

˘am ca unii

mici. Umilinta lui Iehova a avut unimpact puternic asupra psalmistu-lui David. El i-a spus lui Dumne-zeu: „Umilinta ta m

˘a face mare“

(2 Sam. 22:36). David a recunoscutc

˘a privilegiile mari de care se bucu-

raˆın Israel se datorau umilintei

lui Iehova, adic˘

a dispozitiei lui dea se cobor

ˆı la nivelul slujitorului

s˘

au pentru a-i acorda atentie (Ps.113:5–7). La fel stau lucrurile si

ˆın

cazul nostru. Ce calit˘

ati, talentesau privilegii avem ‘pe care s

˘a nu le

fi primit’ de la Iehova? (1 Cor. 4:7)Cel ce se poart

˘a ca unul mic este

„mare“ˆın sensul c

˘a devine un sluji-

tor mai valoros al lui Dumnezeu(Luca 9:48). w12 15/11 3:6, 7

Miercuri, 28 mai

Sa va abtineti de la dorintelecarnale. (1 Pet. 2:11)

Unele dorinte nu sunt gresite dac˘a

sunt satisf˘acute

ˆın limitele stabilite

de Creator. De exemplu, orice omdoreste s

˘a savureze o m

ˆancare gus-

toas˘a ori o b

˘autur

˘a aleas

˘a, s

˘a parti-

cipe la activit˘ati recreative sau s

˘a

se bucure de compania prietenilor.Chiar si dorinta de a avea relatii se-xuale cu partenerul conjugal estenormal

˘a (1 Cor. 7:3–5). Cu toate

acestea, cˆand a vorbit despre „do-

rintele carnale“, Petru s-a referit laacele dorinte care „lupt

˘a

ˆımpotri-

va sufletului“. Unele traduceri aleBibliei redau expresia folosit

˘a de

Petru prin „poftele trupului“ (NoulTestament, Pascal) sau prin „poftelecarnale“ (Traducere literala noua).Bine

ˆınteles, trebuie s

˘a ne tinem sub

control orice dorint˘a care contravi-

ne scopului lui Dumnezeu si carene-ar putea periclita prietenia cu el.Altminteri, am putea ajunge s

˘a ne

pierdem viata. w12 15/12 3:8, 9

Joi, 29 mai

Cat de bun este un cuvant spus lamomentul potrivit! (Prov. 15:23)

B˘

atrˆ

anii din prezentˆınteleg c

˘a

este important s˘

a-si exprime apre-cierea fat

˘a de fratii si de surorile

lor (Prov. 3:27). Cˆ

and un b˘

atrˆ

anˆıl

laud˘

a pe un frate de credint˘

a, esteca si cum i-ar spune: „Am v

˘azut lu-

crurile bune pe care le-ai f˘

acut sivreau s

˘a stii c

˘a te apreciez“. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, membrii congregatiei au

nevoie deˆıncurajare din partea b

˘a-

trˆ

anilor. O sor˘

a care areˆın jur de

55 de ani a afirmat: „La serviciu,primesc foarte rar laude. Lucrezˆıntr-un mediu competitiv si dur.De aceea, c

ˆand un b

˘atr

ˆan m

˘a lau-

d˘

a pentru ceva ce am f˘

acutˆın folo-

sul congregatiei, m˘

a simtˆınviorat

˘a

si g˘

asesc forta de-a merge mai de-parte! Simt c

˘a Tat

˘al meu ceresc m

˘a

iubeste“. Un frate care a fost l˘

audatpentru eforturile si sacrificiile salea spus: „Cuvintele de laud

˘a ale ace-

lui b˘

atrˆ

an au fost exactˆıncurajarea

de care aveam nevoie“, spune fra-tele.

ˆIntr-adev

˘ar, l

˘aud

ˆandu-i din

inim˘

a pe frati si pe surori, un b˘

a-tr

ˆan

ˆıi poate

ˆıncuraja si le poate ri-

dica moralul.ˆIn felul acesta, el

ˆıi

ajut˘

a s˘

a-si p˘

astreze bucuria si ‘s˘

anu oboseasc

˘a’

ˆın timp ce continu

˘a

s˘

a umble pe calea care duce la via-t

˘a (Is. 40:31). w13 15/1 5:9

Vineri, 30 mai

Nimeni nu poate veni la minedaca nu-l atrage Tatal, care

m-a trimis. (Ioan 6:44)

Toti cei pe care Iehovaˆıi atrage la

el devin membri ai unei congrega-tii mondiale alc

˘atuite din prieteni

adev˘arati, care iubesc ceea ce este

drept. Dumnezeul nostru iubitorˆıi

ajut˘a s

˘a obtin

˘a favoarea sa. Totoda-

t˘a, el alege dintre oameni persoane

care s˘a fac

˘a parte din guvernul s

˘au

ceresc. Acesti slujitori devotati ailui Iehova, care se vor afla

ˆın cer,

ˆıi

vor ajuta pe oamenii ascult˘atori s

˘a

devin˘a perfecti si s

˘a primeasc

˘a via-

t˘a vesnic

˘a. Evident, chiar si acum,

cˆand asteapt

˘a cu r

˘abdare, Iehova

face totul pentru a-siˆımplini promi-

siunile, iar aceasta spre binele nos-tru. Nu este usor s

˘a ne p

˘astr

˘am

aceast˘a optic

˘a

ˆın timp ce

ˆımb

˘atr

ˆa-

nim si suferimˆın sistemul lui Satan.

Ne-am putea simti descurajati sauam putea crede c

˘a Dumnezeu

ˆın-

tˆarzie s

˘a-si

ˆımplineasc

˘a promisiu-

nile (Evr. 10:36). S˘a nu uit

˘am c

˘a el

are motiveˆıntemeiate s

˘a manifeste

r˘abdare si c

˘a foloseste timpul r

˘a-

mas spre binele slujitorilor s˘ai loiali

(2 Pet. 2:3; 3:9). w12 15/9 3:5, 7

Sambata, 31 mai

Ce este omul muritor ca sa-tiamintesti de el? (Ps. 8:4)

Este oare nerealist s˘

a credem c˘

aDumnezeul Atotputernic se intere-seaz

˘a

ˆındeaproape de noi, niste sim-

pli oameni? Dup˘

aˆındelungi medi-

t˘

ari, psalmistul David i-a spus luiIehova cuvintele din textul de azi.Probabil c

˘a David si-a pus aceast

˘a

ˆın-

trebare gˆ

andindu-se la grija pe carei-o ar

˘atase Iehova. El, cel mai mic

dintre fiii lui Iese, a fost consideratde Iehova „un om dup

˘a inima lui“. ‘A

fost luat de la p˘

asune, pe cˆ

and mˆ

anaoile, ca s

˘a fie conduc

˘atorul Israelu-

lui.’ (1 Sam. 13:14; 2 Sam. 7:8) S˘

a neimagin

˘am ce trebuie s

˘a fi simtit Da-

vid cˆ

and aˆınteles c

˘a, desi fusese doar

un p˘

astor,ˆınsusi Creatorul universu-

luiˆıi acordase atentie, cercet

ˆandu-i

gˆ

andurile cele mai profunde. Si noisuntem cuprinsi de veneratie c

ˆand

ne gˆ

andim la interesul pe care ni-larat

˘a Iehova. El adun

˘a la

ˆınchinarea

curat˘

a „comorile pretioase ale tutu-ror natiunilor“ si

ˆısi ajut

˘a slujitorii s

˘a

r˘

amˆ

an˘

a integri (Hag. 2:7). w12 15/45:3, 4

Duminica, 1 iunie

Prin credinta, prostituataRahav n-a pierit. (Evr. 11:31)

Cˆ

and Ierihonul a fost cucerit de is-raeliti, Rahav a fost salvat

˘a

ˆımpreu-

n˘

a cu cei din casa ei datorit˘

a credin-tei si curajului pe care le-a manifes-tat (Iac. 2:25). Evident, Rahav a re-nuntat la modul ei de viat

˘a imoral

pentru a-i fi pl˘

acut˘

a lui Iehova. Siunii oameni din prezent care au de-venit

ˆınchin

˘atori ai lui Dumnezeu au

dat dovad˘

a de credint˘

a, curaj si t˘

ariemoral

˘a pentru a-si schimba viata si

pentru a-i fi pl˘

acuti Lui. Dup˘

a moar-tea lui Iosua, moabita Rut a luat po-zitie de partea

ˆınchin

˘arii adev

˘arate.

Cˆ

and soacra ei, Naomi, care era si eav

˘aduv

˘a, a

ˆındemnat-o pe Rut s

˘a se

ˆıntoarc

˘a la poporul ei, aceasta i-a

r˘

aspuns: „Nu insista s˘

a te p˘

ar˘

asesc,s

˘a m

˘a

ˆıntorc si s

˘a nu mai merg cu

tine . . . Poporul t˘

au va fi poporulmeu si Dumnezeul t

˘au va fi Dumne-

zeul meu“ (Rut 1:16). Si,ˆıntr-ade-

v˘

ar, Rut a devenit oˆınchin

˘atoare a

lui Iehova. Dup˘

a un timp, Boaz, o ru-d

˘a de-a lui Naomi, a luat-o

ˆın c

˘as

˘ato-

rie pe Rut, care i-a n˘

ascut un fiu.Astfel, ea a devenit o ascendent

˘a a

lui David si a lui Isus. Da, Iehovaˆıi binecuv

ˆanteaz

˘a pe cei care ma-

nifest˘

a credint˘

a si curaj (Rut 2:12;4:17–22; Mat. 1:1–6). w13 15/1 1:9, 10

Luni, 2 iunie

Solomon . . . nu l-a urmat ıntrutotul pe Iehova, ca tatal sau,

David. (1 Regi 11:6)

Iehova l-a binecuvˆ

antat mult peSolomon, fiul lui David. Totusi, dup

˘a

un timp, Solomon nu a mai respectatLegea lui Dumnezeu. Nu a ascultatporunca divin

˘a potrivit c

˘areia regele

nu trebuia ‘s˘

a-siˆınmulteasc

˘a sotii-

le’ (Deut. 17:17). De fapt, el si-a luatmulte sotii str

˘aine. „C

ˆand Solomon a

ˆımb

˘atr

ˆanit, sotiile i-au ab

˘atut inima

ca s˘

a urmeze alti dumnezei.“ (1 Regi11:1–5) Un domeniu

ˆın care trebuie s

˘a

respect˘

am legile si principiile divineeste alegerea partenerului conjugal.Cum vei reactiona dac

˘a o persoan

˘a

care nu este Martor˘

a doreste s˘

aˆın-

ceap˘

a o relatie romantic˘

a cu tine?Vei demonstra c

˘a ti-ai

ˆınsusit g

ˆan-

direa lui David sau a lui Solomon?Biblia le spune

ˆınchin

˘atorilor ade-

v˘

arati s˘

a se c˘

as˘

atoreasc˘

a „numaiˆın

Domnul“ (1 Cor. 7:39). Astfel, cresti-nul care doreste s

˘a se c

˘as

˘atoreas-

c˘

a trebuie s˘

a-si aleag˘

a drept parte-ner de viat

˘a un frate sau o sor

˘a de

credint˘

a. Iar, dac˘

aˆıntelege spiritul

acestei porunci, nici m˘

acar nu-i vapermite unei persoane care nu esteMartor

˘a s

˘a-i fac

˘a avansuri. w12 15/11

1:15, 16

Marti, 3 iunie

S-a iscat ıntre ei . . . o ceartaaprinsa cu privire la care dintre

ei parea a fi cel mai mare.(Luca 22:24)

Discipolii lui Isus aveau o proble-m

˘a. Ei s-au certat de mai multe ori

‘cu privire la cine era mai mare’(Marcu 9:33–35; 10:43; Luca 9:46).ˆIntruc

ˆat petrecuse mult timp cu

Tat˘al s

˘au, Isus stia cum consider

˘a

Iehova mˆandria (2 Sam. 22:28; Ps.

138:6). Mai mult, el v˘azuse

ˆıng

ˆam-

farea lui Satan Diavolul, o creatu-r

˘a egoist

˘a care

ˆısi dorea o pozitie

superioar˘a. Isus trebuie s

˘a fi fost

foarte mˆahnit c

ˆand a observat c

˘a

discipolii pe careˆıi instruise conti-

nuau s˘a manifeste o atitudine m

ˆan-

dr˘a si s

˘a se lase condusi de ambitie.

Chiar cei pe careˆıi alesese apostoli

aveau aceast˘a tendint

˘a! Ei au dat

dovad˘a de ambitie p

ˆan

˘a

ˆın ultima

zi petrecut˘a de Isus pe p

˘am

ˆant. To-

tusi, Isus i-a mustrat de fiecare da-t

˘a cu bl

ˆandete. El nu si-a pierdut

niciodat˘a speranta c

˘a,

ˆıntr-o zi, vor

avea si ei o atitudine umil˘a (Luca

22:25–27; Filip. 2:5–8). w12 15/4 1:12

Miercuri, 4 iunie

Labele picioarelor erau partede fier si parte de argila

modelata. (Dan. 2:33)

O profetie din cartea Daniel des-crie un chip urias reprezent

ˆand un

om. Acesta simbolizeaz˘a anumite

puteri mondiale care s-au succedatpe scena lumii. Ultima putere estereprezentat

˘a de labele si degetele

picioarelor. Deducem c˘a nicio alt

˘a

putere mondial˘a nu va mai ap

˘area

pe scena lumii.ˆIn timpul Primu-

lui R˘azboi Mondial,

ˆıntre Marea

Britanie si Statele Unite s-a creato relatie special

˘a.

ˆIntr-adev

˘ar, cea

de-a cincea parte a chipului este

puterea anglo-american˘a. Ameste-

cul de fier si argil˘a din labele si de-

getele picioarelor sugereaz˘a lipsa

de t˘arie a puterii anglo-america-

ne. Din aceeasi profetieˆıntelegem

c˘a Regatul lui Dumnezeu, repre-

zentat de o piatr˘a mare, s-a des-

prins din muntele suveranit˘atii lui

Iehovaˆın 1914. Piatra se

ˆındreapt

˘a

cu repeziciune spre labele picioare-lor, care vor fi zdrobite la Arma-ghedon

ˆımpreun

˘a cu restul chipului

(Dan. 2:44, 45). Astfel, cˆand va iz-

bucni Armaghedonul, puterea mon-dial

˘a dominant

˘a va fi tot alianta an-

glo-american˘a. Ce emotionant va fi

s˘a asist

˘am la

ˆımplinirea complet

˘a a

acestei profetii! w12 15/9 1:13, 14

Joi, 5 iunie

Tu, o, Iehova, esti bunsi gata sa ierti.

(Ps. 86:5)

Este firesc s˘a fim

ˆındurerati c

ˆand

un membru al familieiˆıl p

˘ar

˘aseste

pe Iehova si este exclus.ˆIns

˘a, dac

˘a

ai alege s˘a te superi pe Iehova pen-

tru ceea ce i s-aˆınt

ˆamplat copilului

t˘au, nu ai face dec

ˆat s

˘a te

ˆındep

˘ar-

tezi de El. Fiul sau fiica ta trebuies

˘a vad

˘a c

˘a esti hot

˘ar

ˆat s

˘a-l pui pe

Iehova mai presus de orice, chiarmai presus de leg

˘aturile familiale.

Prin urmare, nu te l˘asa coplesit de

tristete, ci str˘aduieste-te s

˘a-ti p

˘as-

trezi spiritualitatea puternic˘a. Nu

te izola de fratii de credint˘a (Prov.

18:1). Vars˘a-ti inima

ˆınaintea lui

Iehova (Ps. 62:7, 8). Nu c˘auta scuze

pentru a p˘astra leg

˘atura, de exem-

plu, prin e-mail, cu un membru alfamiliei care a fost exclus (1 Cor.5:11). Implic

˘a-te c

ˆat mai mult

ˆın ac-

tivit˘ati spirituale (1 Cor. 15:58). To-

tusi, nu este gresit s˘a speri c

˘a,

ˆın-

tr-o zi, cel drag tieˆısi va reveni pe

plan spiritual. w13 15/1 2:16, 19, 20

Vineri, 6 iunie

El este . . . umil.(Zah. 9:9)

Dovada suprem˘

a a umilintei si aascult

˘arii lui Isus Cristos a fost

moartea sa pe un stˆ

alp de tortur˘

a.Prin aceasta, el a ar

˘atat

ˆın mod

perfect c˘

a oameniiˆıi pot r

˘am

ˆane

loiali lui Iehova chiar siˆın cele

mai cumpliteˆıncerc

˘ari. De ase-

menea, Isus a demonstrat c˘

a Sa-tan n-a avut dreptate c

ˆand a afir-

mat c˘

a oameniiˆıi slujesc lui Ieho-

va din motive egoiste (Iov 1:9–11;2:4). R

˘am

ˆan

ˆand integru, el a sus-

tinut legitimitatea suveranit˘

atiiuniversale a lui Iehova si caracte-rul drept al guvern

˘arii Sale (Prov.

27:11).ˆIn plus, prin moartea sa pe

un stˆ

alp de tortur˘

a, Isus a pl˘

a-tit pretul de r

˘ascump

˘arare pentru

omenirea p˘

ac˘

atoas˘

a (Mat. 20:28).Astfel, oamenii au primit perspec-tiva de-a tr

˘ai vesnic, iar normele

de dreptate ale lui Iehova au fostrespectate (Rom. 5:18). Datorit

˘a

mortii lui Isus, crestinii unsi cuspirit au posibilitatea de-a primiviat

˘a nemuritoare

ˆın cer, iar „alte

oi“, viat˘

a vesnic˘

a pe p˘

amˆ

ant (Ioan10:16; Rom. 8:16, 17). w12 15/112:9–11

Sambata, 7 iunie

M-am ıntors sa vadtoate asupririle care se fac

sub soare si iata ca cei asupritiplangeau, dar nu era cine sa-i

mangaie. (Ecl. 4:1)ˆIn prezent, lucrurile stau la fel

sau chiar mai r˘au. Cine dintre noi

nu a plˆans dintr-un motiv sau al-

tul? E adev˘arat, uneori v

˘ars

˘am la-

crimi de bucurie, dar, de cele mai

multe ori, lacrimile noastre expri-m

˘a durerea pe care o avem

ˆın ini-

m˘a. Din cauza tragediilor care se

abat asupra lor, oamenii au nevoiede

ˆıncurajare.

ˆIn timpul Domniei

de O Mie de Ani, Dumnezeu „vasterge orice lacrim

˘a din ochii lor

si moartea nu va mai fi. Nici jale,nici strig

˘at, nici durere nu vor mai

fi“ (Rev. 21:4). Ce minunat va fic

ˆand jalea, strig

˘atul si durerea vor

disp˘area! Dar si mai impresionant

va fi c˘a Dumnezeu va distruge ul-

timul dusman al omului: moartea.w12 15/9 2:10, 12

Duminica, 8 iunie

Persecutam congregatialui Dumnezeu si o pustiampeste masura. (Gal. 1:13)

Pavel nu era mˆandru de trecutul

s˘au, dar nici nu s-a purtat de parc

˘a

nu s-ar fiˆınt

ˆamplat nimic (1 Cor.

15:9; Filip. 3:6; 1 Tim. 1:13). El eraconstient c

˘a f

˘acuse greseli grave

(Fap. 26:9–11). Din exemplul luiPavel

ˆınv

˘at

˘am c

˘a, dac

˘a ne m

˘ar-

turisim p˘acatele si ne schimb

˘am

conduita, Iehova este dispus s˘a

ne ierte chiar si p˘acatele grave

ˆın baza jertfei de r

˘ascump

˘arare.

Cˆat de

ˆıncurajator este acest lucru

mai ales pentru cei care accep-t

˘a greu ideea c

˘a jertfa lui Cris-

tos poate acoperi si p˘acatele lor!

(1 Tim. 1:15, 16) Desi Pavel a fostun persecutor

ˆınversunat al lui

Cristos, el a scris: „Fiul lui Dum-nezeu . . . m-a iubit si s-a dat pesine pentru mine“ (Gal. 2:20; Fap.9:5). Da, Pavel a

ˆınv

˘atat s

˘a dea to-

tulˆın serviciul sacru f

˘ar

˘a s

˘a-si

ˆım-

pov˘areze sufletul si cu alte regre-

te. Aiˆınv

˘atat si tu acest lucru?

w13 15/1 4:6, 8

Luni, 9 iunie

Slujeste-i [lui Iehova] cu o ini-ma ıntreaga . . . ; caci Iehova

cerceteaza toate inimile.(1 Cron. 28:9)

Iehova este Cel care cerceteaz˘a

toate inimile, inclusiv inima noastr˘a

(Prov. 17:3; 21:2). Iar ceea ce g˘ases-

teˆın ea se r

˘asfr

ˆange asupra relati-

ei noastre cu el si asupra viitoruluinostru. Prin urmare, avem motiveˆıntemeiate s

˘a urm

˘am sfatul inspirat

al lui David si s˘a facem tot ce ne st

˘a

ˆın putint

˘a pentru a-i sluji lui Iehova

cu o inim˘a

ˆıntreag

˘a. Prin zelul nos-

truˆın serviciul crestin, dovedim c

˘a

vrem s˘a-i slujim lui Dumnezeu cu

o inim˘a

ˆıntreag

˘a. Pentru a verifica

dac˘a hot

˘ar

ˆarea noastr

˘a de a-i sluji

lui Iehova din toat˘a inima nu a sl

˘a-

bit, trebuie s˘a ne examin

˘am cu re-

gularitate inima. Cum putem facelucrul acesta? Evident, nimeni nupoate vedea

ˆın

˘auntrul nostru, asa

cum nimeni nu poate vedea interio-rul, sau inima, unui pom. Cu toateacestea, Isus a spus

ˆın Predica de pe

munte c˘a, la fel cum fructele arat

˘a

dac˘a interiorul pomului este s

˘an

˘a-

tos, activit˘atile noastre dezv

˘aluie ce

avem cu adev˘arat

ˆın inim

˘a (Mat.

7:17–20). w12 15/4 3:5–7

Marti, 10 iunie

Din natiunea lui se vorridica patru regate, dar nucu puterea lui. (Dan. 8:22)

ˆIntr-o viziune, Grecia este re-

prezentat˘a de un leopard cu patru

aripi, ceea ce sugereaz˘a c

˘a impe-

riul avea s˘a se extind

˘a fulger

˘ator

(Dan. 7:6).ˆIn alt

˘a viziune, Daniel

a v˘azut un tap cu un corn mare

care ucide cu repeziciune un ber-bec cu dou

˘a coarne. Iehova i-a spus

lui Daniel c˘a berbecul simbolizea-

z˘a Medo-Persia, iar tapul, Grecia.

Cornul tapuluiˆıl reprezint

˘a pe unul

dintre regii Greciei. Daniel mentio-neaz

˘a c

˘a acest corn avea s

˘a se rup

˘a

si c˘a

ˆın locul lui urmau s

˘a creas-

c˘a patru coarne mai mici. Chiar

dac˘a profetia a fost consemnat

˘a cu

sute de aniˆınainte de ascensiunea

Greciei, ea s-aˆımplinit

ˆın deta-

liu. Alexandru cel Mare, cel maide seam

˘a rege al Greciei, a pornit

o campanieˆımpotriva Imperiului

Medo-Persan si l-a cucerit.ˆIns

˘a,

nu dup˘a mult timp, acest corn s-a

rupt. La numai 32 de ani,ˆın culmea

gloriei, Alexandru cel Mare a muritsubit. Imperiul a fost

ˆımp

˘artit

ˆın-

tre cei patru generali ai s˘ai (Dan.

8:20–22). w12 15/6 1:15

Miercuri, 11 iunie

Nu mai sunt doi, ci o singuracarne. Deci ce a pus Dumnezeu

ın acelasi jug omul sa nudesparta. (Mat. 19:6)

Indiferent c˘a suntem celibatari

sau c˘as

˘atoriti, toti trebuie s

˘a lu

˘am

aminte la cuvintele lui Isus. A do-ri partenerul altuia este un p

˘acat

(Deut. 5:21). Dac˘a o sor

˘a sau un fra-

teˆıncepe s

˘a dezvolte o astfel de do-

rint˘a lacom

˘a si necurat

˘a, trebuie

s˘a actioneze prompt. Trebuie s-o

smulg˘a din inim

˘a, chiar dac

˘a va su-

feri (Mat. 5:27–30). Este extrem deimportant s

˘a-si corecteze modul de

gˆandire si s

˘a suprime din inima sa

tr˘ad

˘atoare aceast

˘a dorint

˘a gresit

˘a

(Ier. 17:9). Multi oameni nu stiuaproape nimic despre Iehova si de-spre darul extraordinar al c

˘as

˘ato-

riei. Totusi, ei manifest˘a un oareca-

re respect fat˘a de leg

˘atura conjuga-

l˘a. Ce putem spune despre noi?

ˆIn

calitate de slujitori ai „fericituluiDumnezeu“, ne bucur

˘am de tot ce

ne ofer˘a el si dovedim apreciere

fat˘a de darul divin al c

˘as

˘atoriei

(1 Tim. 1:11). w12 15/5 1:17, 18

Joi, 12 iunie

Fericiti sunt cei constientide necesitatile lor spirituale.

(Mat. 5:3)

Dac˘

a esti p˘

arinte, gˆ

andeste-tece exemplu le dai copiilor t

˘ai. Ce

observ˘

a ei c˘

a are prioritateˆın via-

ta ta — cariera sau prietenia cu Ie-hova? Dac

˘a pentru tine cel mai

mult conteaz˘

a pozitia social˘

a, fai-ma sau averea, nu crezi c-o vor luasi ei pe acelasi drum? Ar puteaoare ajunge s

˘a nu te mai respecte?

Iat˘a ce spune o t

ˆan

˘ar

˘a: „Tat

˘al meu

lucreaz˘

a mult, iar apoi cump˘

ar˘

atot felul de lucruri scumpe, de carenu avem

ˆın realitate nevoie. Drept

urmare, familia noastr˘

a este cu-noscut

˘a pentru c

˘a are multi bani,

nu pentru c˘

a-iˆıncurajeaz

˘a pe altii

s˘a se implice

ˆın activit

˘ati spiritua-

le. As fi mult mai fericit˘

a dac˘

a ta-ta s-ar str

˘adui ca familia noastr

˘a

s˘a aib

˘a o spiritualitate puternic

˘a,

nu o gr˘

amad˘

a de bani“. P˘

arinti, nuv

˘a

ˆındep

˘artati de Iehova pun

ˆand

serviciul laic pe primul loc. Prinexemplul vostru, ar

˘atati-le copii-

lor c˘

a, pentru voi, lucrurile spiri-tuale sunt mai de pret dec

ˆat cele

materiale. w13 15/1 2:8, 9

Vineri, 13 iunie

Nimeni nu poate veni la minedaca nu-l atrage Tatal, care

m-a trimis. (Ioan 6:44)

Cˆ

and ai venitˆın congregatia

crestin˘

a nu ai completat un formu-lar de

ˆınscriere cum fac cei care

vor s˘

a devin˘

a membri ai unui club.Esti

ˆın poporul lui Iehova pentru

c˘a el te-a atras. Dar de ce a f

˘acut

Iehova acest lucru? A v˘

azut elˆın

tine un om drept, cu team˘

a deDumnezeu? Nici pe departe, ai pu-

tea spune. Atunci ce a v˘azut la

tine? O inim˘

a receptiv˘a la legea

sa, gata s˘

a accepteˆındrumarea sa

plin˘

a de iubire.ˆIn congregatie, Ie-

hovaˆıti poart

˘a de grij

˘a

ˆınv

˘at

ˆan-

du-te din Cuvˆ

antul s˘

au. El te-a eli-berat de minciunile si de supersti-tiile religiei false si te-a ajutats

˘a imiti calit

˘atile lui Cristos (Ef.

4:22–24). Drept urmare, ai privile-giul de a face parte din unicul po-por care poate fi numit un „poporliber“ (Iac. 2:12). Libertatea de ca-re te bucuri

ˆın poporul lui Iehova

este doar o prefigurare a libert˘atii

din viitor. w12 15/7 1:15, 16

Sambata, 14 iunie

Le-am facut cunoscut numeletau. (Ioan 17:26)

ˆInc

˘a din copil

˘arie, Isus a fost un

exemplu de umilint˘

a. Desi p˘arintii

s˘

ai, Iosif si Maria, erau imperfecti,Isus „le era supus“ (Luca 2:51). Caadult, Isus a manifestat umilint

˘a

punˆ

andˆınf

˘aptuirea vointei lui Ie-

hova mai presus de orice (Ioan4:34).

ˆIn timpul serviciului s

˘au p

˘a-

mˆ

antesc, el a folosit numele luiDumnezeu si i-a ajutat pe cei sin-ceri s

˘a cunoasc

˘a scopul lui Iehova

cu privire la omenire, precum sicalit

˘atile sale. De asemenea, Isus

a tr˘

aitˆın armonie cu ceea ce

ˆıi

ˆın-

v˘

ata pe altii despre Iehova.ˆIn ru-

g˘

aciunea-model, de pild˘a, primul

lucru pe care l-a mentionat a fost:„Tat

˘al nostru care esti

ˆın ceruri, s

˘a

fie sfintit numele tau“ (Mat. 6:9).Astfel, Isus si-a

ˆınv

˘atat continua-

torii s˘

a fie preocupatiˆın primul

rˆ

and de sfintirea numelui divin.ˆIn

plus, Isus i-a atribuit lui Iehovameritul pentru tot ce a realizat

ˆın

timp ce era pe p˘

amˆ

ant (Ioan 5:19).w12 15/11 2:7, 8

Duminica, 15 iunie

[Isus] s-a asezat la dreapta luiDumnezeu, asteptand de atuncipana cand dusmanii sai vor fipusi ca scaunel pentru picioa-

rele sale. (Evr. 10:12, 13)

Dup˘a

ˆınviere, Isus a primit au-

toritateˆın cer si pe p

˘am

ˆant (Mat.

28:18). Elˆısi foloseste autorita-

tea pentru aˆımplini scopul divin

ˆın functie de orarul lui Dumnezeu.Isus a asteptat r

˘abd

˘ator la dreapta

lui Iehova pˆan

˘a

ˆın 1914, c

ˆand ‘dus-

manii s˘ai au fost pusi ca sc

˘aunel

pentru picioarele sale’ (Ps. 110:1, 2).ˆIn cur

ˆand, el va trece la actiune si

va distruge sistemul lui Satan. Pˆan

˘a

atunciˆıns

˘a,

ˆıi ajut

˘a pe oameni s

˘a ob-

tin˘a aprobarea lui Dumnezeu si-i

conduce ‘la apele vietii’ (Rev. 7:17).ˆIntelegi din exemplul lui Isus cumar trebui s

˘a consideri orarul lui Ie-

hova? Desi Fiul a fost, f˘ar

˘a

ˆındoial

˘a,

dornic s˘a fac

˘a tot ce i-a cerut Ta-

t˘al, el a asteptat timpul stabilit de

Dumnezeu. Cu totii avem nevoie der

˘abdare

ˆın timp ce astept

˘am sf

ˆar-

situl sistemului. Aceasta presupu-ne s

˘a nu action

˘am independent de

ˆındrumarea divin

˘a si s

˘a perseve-

r˘am,

ˆın pofida descuraj

˘arii. w12 15/9

3:9, 10

Luni, 16 iunie

Fara plata ati primit,fara plata sa dati. (Mat. 10:8)

Publicatiile noastre au dus la‘cresterea adev

˘aratei cunostinte’

(Dan. 12:4).ˆIn prezent, Turnul de

veghe se public˘

aˆın 195 de limbi si

este revista cu cel mai mare tirajdin lume: 42182 000 de exemplarepe num

˘ar. Pe locul al doilea se afl

˘a

revista Treziti-va!, tip˘

arit˘

aˆın 84

de limbi, cu un tiraj de 41 042 000de exemplare.

ˆIn plus, aproximativ

100 de milioane de c˘

arti si de Biblii

sunt tip˘

ariteˆın fiecare an. Acti-

vitatea impresionant˘

a de tip˘

arireeste finantat

˘a prin donatii. Cei din

industria tipografic˘

a sunt uluiti deaceast

˘a realizare deoarece stiu c

ˆat

de mult cost˘

a presele si materia-lele tipografice, precum h

ˆartia si

cerneala. Unul dintre fratii care seocup

˘a de aprovizionarea tipogra-

fiilor noastre a spus: „Oamenii deafaceri care viziteaz

˘a tipografiile

r˘

amˆ

an uimiti cˆ

and afl˘

a c˘

a o pro-ductie at

ˆat de mare, bazat

˘a pe o

tehnologie atˆ

at de avansat˘

a, estefinantat

˘a doar prin donatii. Ei sunt

surprinsi, totodat˘

a, s˘

a vad˘

a cˆ

at detineri si de fericiti sunt cei caremuncesc aici“. w12 15/8 1:14, 15

Marti, 17 iunie

Te cunosc pe nume. (Ex. 33:17)

Multi frati si surori spun c˘a se

bucur˘a c

ˆand b

˘atr

ˆanii se intereseaz

˘a

de ei. O modalitate prin care b˘atr

ˆa-

nii pot face acest lucru este s˘a ur-

meze exemplul l˘asat de David, Eli-

hu si Isus (2 Sam. 9:6; Iov 33:1; Luca19:5). Fiecare dintre acesti slujitoriai lui Iehova au ar

˘atat interes fat

˘a

de colaboratorii lor adresˆandu-li-se

pe nume. Pavel stia si el cˆat era de

important s˘a-si aminteasc

˘a nume-

le fratilor si s˘a le foloseasc

˘a.

ˆIn

ˆın-

cheierea uneia dintre scrisorile sale,el le-a transmis salut

˘ari la peste 25

de frati si surori, mentionˆandu-i pe

nume (Rom. 16:3–15). Unor b˘atr

ˆani

le este foarte greu s˘a retin

˘a numele

altora. Dar, cˆand se str

˘aduiesc s

˘a

fac˘a

ˆımbun

˘at

˘atiri

ˆın acest sens, este

ca si cum le-ar spune fratilor si su-rorilor de credint

˘a: „Sunteti impor-

tanti pentru mine“. Membrii con-gregatiei se bucur

˘a dac

˘a b

˘atr

ˆanii li

se adreseaz˘a pe nume c

ˆand

ˆıi invit

˘a

s˘a r

˘aspund

˘a la studiul Turnului de

veghe sau la alteˆıntruniri. (Compa-

r˘a cu Ioan 10:3.) w13 15/1 5:6, 7

Miercuri, 18 iunie

Cel ce se poarta ca unul mic . . .acela este mare. (Luca 9:48)

O persoan˘

a umil˘

a este recunos-c

˘atoare pentru m

˘asurile luate de

Iehovaˆın folosul nostru, inclusiv

pentru hrana spiritual˘

a. Ea studi-az

˘a cu s

ˆarguint

˘a Biblia si citeste cu

viu interes revistele Turnul de ve-ghe si Treziti-va!. Dac

˘a manifes-

t˘

am umilint˘

a citind si studiind cuapreciere publicatiile bazate pe Bi-blie, vom face progrese spirituale,iar Iehova ne va folosi si mai multˆın serviciul s

˘au (Evr. 5:13, 14). Cel

ce se poart˘

a ca unul mic devine„mare“, adic

˘a valoros

ˆın ochii lui Ie-

hova, siˆıntr-un alt mod.

ˆIn fiecare

congregatie exist˘

a b˘

arbati califi-cati, numiti de spiritul sf

ˆant pen-

tru a sluji ca b˘

atrˆ

ani. Ei organi-zeaz

˘a activit

˘ati spirituale, precum

ˆıntrunirile congregatiei, serviciulde teren si p

˘astorirea. C

ˆand ma-

nifest˘

am umilint˘

a sustinˆ

and m˘

a-surile luate de b

˘atr

ˆani, contribuim

la bucuria, pacea si unitatea con-gregatiei (Evr. 13:7, 17). w12 15/113:9, 10

Joi, 19 iunie

Nu sunt singur, pentruca Tatal este cu mine.

(Ioan 16:32)

Isus a spus c˘

a,ˆın timpul prezen-

tei sale, lumea avea s˘

a se confruntecu probleme, dup

˘a care a ad

˘augat:

„Nu v˘

aˆıngroziti“ (Luca 21:9). Avem

toate motivele s˘

a privim cuˆıncre-

dere viitorul deoarece suntem sus-tinuti de Isus, Regele nostru, si deIehova, Creatorul universului. S

˘a

observ˘

am cum si-au exprimat uniislujitori ai lui Dumnezeu

ˆıncrede-

rea deplin˘

aˆın el. David a afirmat:

„Iehova este puterea si scutul meu.ˆIn el mi s-a

ˆıncrezut inima si am

fost ajutat, de aceea inima meaexult

˘a“ (Ps. 28:7). Pavel a spus:

„Din toate aceste lucruri iesim pedeplin victoriosi prin cel ce ne-a iu-bit“ (Rom. 8:37). Asadar, toti acestislujitori ai lui Iehova au demon-strat o

ˆıncredere de neclintit

ˆın el.

Dac˘

a le vom urma exemplul, vomavea curajul de-a

ˆınfrunta toate

greut˘

atile (Ps. 46:1–3). w12 15/101:14, 15

Vineri, 20 iunie

Nu va mai strangeticomori pe pamant.

(Mat. 6:19)

Unii conduc˘

atori religiosi sustinc

˘a este gresit s

˘a te lupti pentru a

avea succes si c˘

a orice efort de a-lobtine trebuie

ˆın

˘abusit. Totusi, s

˘a

remarc˘

am c˘

a Isus nu a condamnatastfel de eforturi. Dimpotriv

˘a, el

si-aˆındemnat discipolii s

˘a le ca-

nalizezeˆın directia corecta, adic

˘a

s˘

a-si strˆ

ang˘

a comori nepieritoareˆın cer (Mat. 6:20). Ceea ce ne do-rim cel mai mult este s

˘a avem suc-

ces din punctul de vedere al lui Ie-hova. Cuvintele lui Isus ne rea-mintesc c

˘a avem libertatea de a ne

stabili obiectivele. De fapt, obiec-tivele pe care le urm

˘arim dezv

˘a-

luie ce avemˆın inim

˘a, ce pretuim

cu adev˘

arat. Dac˘

a ne dorim dintoat

˘a inima s

˘a-i pl

˘acem lui Ieho-

va, suntem siguri c˘

a el se vaˆın-

griji s˘

a avem strictul necesar. Re-ferindu-se la necesit

˘atile noastre

materiale, Isus ne-a dat urm˘atoa-

rea asigurare: „Continuati s˘a c

˘au-

tati maiˆınt

ˆai regatul si drepta-

tea Sa si toate aceste lucruri v˘a

vor fi ad˘

augate“ (Mat. 6:31–33).w12 15/12 1:13, 15, 16

Sambata, 21 iunie

Nimeni nu poate venila mine daca nu-l atrageTatal, care m-a trimis.

(Ioan 6:44)

Cumˆıi atrage Iehova la Fiul pe

cei asem˘

an˘

atori oilor? Prin lu-crarea de predicare a vestii bunesi prin actiunea spiritului sf

ˆant.

Dac˘

a te-ai dedicat,ˆınseamn

˘a c

˘a si

tu ai fost atras de Dumnezeu laˆın-

chinarea curat˘

a. La fel cum Tat˘

alnostru ceresc a v

˘azut ceva de pret

ˆın inima Lidiei, el a v

˘azut ceva

bun si la tine. Cˆ

and aiˆınceput s

˘a

acorzi atentie vestii bune, Iehovate-a ajutat s-o

ˆıntelegi oferindu-ti

spirit sfˆ

ant (Fap. 16:13–15; 1 Cor.2:11, 12). Apoi, c

ˆand te-ai str

˘aduit

s˘

aˆınf

˘aptuiesti vointa lui aplic

ˆand

celeˆınv

˘atate, el ti-a binecuv

ˆantat

eforturile. Iar cˆ

and te-ai dedicatlui, inima i s-a umplut de bucurie.ˆIntr-adev

˘ar, din momentul

ˆın care

ai f˘

acut primul pas pe drumul vie-tii, Iehova a fost al

˘aturi de tine cli-

p˘

a de clip˘

a.ˆIntruc

ˆat ne-a ajutat

s˘

a devenimˆınchin

˘atorii s

˘ai, Iehova

nu ne las˘

a singuriˆın lupta noastr

˘a

de a-i r˘

amˆ

ane fideli. El stie c˘

a nuam venit la adev

˘ar datorit

˘a merite-

lor proprii si c˘

a nu vom putea r˘

a-m

ˆane slujitorii s

˘ai prin forte pro-

prii (1 Pet. 1:4, 5). w12 15/4 5:5–7

Duminica, 22 iunie

Cand se vor ımplini ceisaptezeci de ani, . . . voi trage laraspundere pentru nelegiuirea

lor pe regele Babilonului sinatiunea aceea. (Ier. 25:12)

Iehova i-a vorbit lui Ieremia de-spre poporul lui Iuda „

ˆın al patru-

lea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia,regele lui Iuda“ (Ier. 25:1). Iehova aprofetit distrugerea Ierusalimului

si deportarea iudeilorˆın Babilon.

Acolo, ei urmau „s˘

a-i slujeasc˘

a re-gelui Babilonului saptezeci de ani“.ˆIn 607

ˆı.e.n., armatele babiloniene

au distrus Ierusalimul si i-au duspe evrei

ˆın Babilon, asa cum fuse-

se prezis. Dar ce urma s˘

a seˆınt

ˆam-

ple la sfˆ

arsitul celor 70 de ani? „Iat˘

ace a spus Iehova: «C

ˆand se vor

ˆım-

plini cei saptezeci de aniˆın Babi-

lon,ˆımi voi aduce aminte de voi si

voiˆımplini cuv

ˆantul meu bun pen-

tru voi, aducˆ

andu-v˘

aˆınapoi

ˆın lo-

cul acesta».“ (Ier. 25:11; 29:10) Pro-fetia s-a

ˆımplinit la momentul fi-

xat:ˆın 537

ˆı.e.n. w12 15/5 3:7

Luni, 23 iunie

Faceam ın iudaism progresemai mari decat multi dintre

cei de o varsta cu mine.(Gal. 1:14)

ˆInainte s

˘a devin

˘a crestin, Pavel

avea un viitor promit˘

ator. Fuseseinstruit

ˆın Legea mozaic

˘a de unul

dintre cei mai respectatiˆınv

˘at

˘atori

ai vremii. Primise autoritate chiarde la marele preot (Fap. 9:1, 2;22:3; 26:10). Dar, c

ˆand Pavel si-a

dat seama c˘

a Iehova nu mai bine-cuv

ˆanta natiunea Israel, viata lui

s-a schimbat radical. Pavel aˆınte-

les c˘

a o carier˘

aˆın sistemul iudaic

n-ar fi avut nicio valoareˆın ochii

lui Iehova, n-ar fi avut niciun viitor(Mat. 24:2). Acest fost fariseu chiara afirmat c

˘a lucrurile pe care le

consideraˆınainte importante erau

„niste gunoaie“ˆın comparatie cu

modulˆın care

ˆıntelegea acum sco-

purile divine si cu privilegiul de alua parte la predicare. Pavel a re-nuntat la religia mozaic

˘a, dedic

ˆan-

du-si restul vietii p˘

amˆ

antesti lu-cr

˘arii de predicare (Filip. 3:4–8, 15;

Fap. 9:15). w12 15/6 3:10, 11

Marti, 24 iunie

Un lucru am cerutde la Iehova . . . : sa locuiesc

ın casa lui Iehova ın toate zilelevietii mele. (Ps. 27:4)

Isus a explicat c˘a urma s

˘a vin

˘a

timpul cˆand oamenii nu mai trebu-

iau s˘a mearg

˘a la templu pentru a i

seˆınchina lui Iehova (Ioan 4:21–23).ˆ

In Evrei capitolele 8 la 10, Pavel vor-beste despre un mare templu spi-ritual care a venit

ˆın existent

˘a

ˆın

29 e.n., cˆand Isus s-a botezat, pre-

zentˆandu-se pentru a

ˆınf

˘aptui voin-

ta lui Dumnezeu (Evr. 10:10). Acesttemplu spiritual reprezint

˘a totalita-

tea m˘asurilor luate de Iehova pen-

tru ca noi, pe baza credinteiˆın jert-

fa de r˘ascump

˘arare, s

˘a-i aducem

ˆın-

chinareˆın modul aprobat de el. Dar

cum neˆınchin

˘am lui Iehova

ˆın ma-

rele templu spiritual? Rugˆandu-ne

‘cu inima sincer˘a si cu toat

˘a

ˆıncre-

derea pe care o d˘a credinta’, de-

clarˆandu-ne public speranta f

˘ar

˘a s

˘a

sov˘aim,

ˆıncuraj

ˆandu-i pe frati la

ˆın-

truniri si tinˆand

ˆınchinarea

ˆın fami-

lie (Evr. 10:22–25). Iubirea pentruˆınchinarea adev

˘arat

˘a ne d

˘a forta de

a perseveraˆın aceste timpuri grele.

w12 15/7 3:7

Miercuri, 25 iunie

Oare degeaba se teme Iovde Dumnezeu? (Iov 1:9)

Cˆand afl

˘am c

˘a un frate se str

˘a-

duieste s˘a se califice pentru un pri-

vilegiu de serviciu, credem c˘a e sin-

cer sau consider˘am c

˘a are motive

egoiste? Dac˘a avem tendinta de a

pune laˆındoial

˘a motivatiile altora,

s˘a ne amintim c

˘a la fel a f

˘acut si Sa-

tan cˆand l-a acuzat

ˆın mod nedrept

pe Iov (Iov 1:10, 11). De asemenea,ar fi bine s

˘a ne

ˆıntreb

˘am de ce avem

o atitudine critic˘a fat

˘a de fratele

respectiv. Oare chiar este justifica-

t˘a o astfel de atitudine? Sau a fost

inima noastr˘a otr

˘avit

˘a de spiritul

lipsit de iubire, caracteristic zilelordin urm

˘a? (2 Tim. 3:1–4) Un alt mo-

tiv pentru care am putea devenicritici este dorinta de a ne scoateˆın evident

˘a propriile realiz

˘ari. Vor-

bind negativ despre altii,ˆıncerc

˘am,

de fapt, s˘a ne punem pe noi

ˆınsi-

neˆıntr-o lumin

˘a favorabil

˘a. Sau,

poate, c˘aut

˘am s

˘a ne scuz

˘am pentru

c˘a nu am f

˘acut ceva ce ar fi trebuit

s˘a facem. Oricare ar fi motivele

— mˆandria, invidia, lipsa respectu-

lui de sine —, atitudinea noastr˘a

critic˘a va face mult r

˘au. w12 15/8

3:5, 6

Joi, 26 iunie

Cararea celor drepti este calumina zorilor a carei stralucire

creste pana la miezul zilei.(Prov. 4:18)

ˆIn istoria modern

˘a a poporului lui

Iehova au fost congrese memora-bile — evenimente ce au reprezen-tat puncte de cotitur

˘a

ˆın activit

˘ati-

le teocratice siˆın

ˆıntelegerea Scrip-

turilor. Primul mare congres tinutde Studentii

ˆın Biblie dup

˘a Primul

R˘azboi Mondial a avut loc

ˆın 1919,

la Cedar Point, Ohio (SUA). La acelcongres, la care au participat cir-ca 7 000 de persoane, s-a anuntat ocampanie mondial

˘a de predicare.

ˆIn

1922, la un congres de nou˘a zile, ti-

nutˆın acelasi loc, s-a dat un pu-

ternic impuls lucr˘arii de predicare.

Atunci Joseph Rutherford le-a spuscelor din auditoriu: „Lumea trebuies

˘a stie c

˘a Iehova este Dumnezeu si

c˘a Isus Cristos este Regele regilor si

Domnul domnilor. . . . Asadar, ves-titi, vestiti, vestiti Regele si regatuls

˘au!“. Cei prezenti si, de fapt, slujito-

rii lui Dumnezeu de pretutindeni,au r

˘aspuns plini de

ˆınfl

˘ac

˘arare aces-

tuiˆındemn. w12 15/9 5:6

Vineri, 27 iunie

Mania omului nu ınfaptuiestedreptatea lui Dumnezeu.

(Iac. 1:20)

Cˆand esti furios, dac

˘a lasi s

˘a

treac˘a un timp ca s

˘a te calmezi si

s˘a analizezi problema la rece, pro-

babil c˘a nu vei reactiona dur si

nu vei fi neiert˘ator, atitudine pe

care o vei regreta mai tˆarziu (Ps.

4:4; Prov. 14:29; Iac. 1:19). Dar cepoti face dac

˘a sentimentele nega-

tive persist˘a?

ˆIncearc

˘a s

˘a

ˆınte-

legi de ce esti sup˘arat. Oare pen-

tru c˘a ai fost tratat

ˆın mod ne-

drept, poate, f˘ar

˘a respect? Con-

sideri c˘a persoana care te-a r

˘anit

a f˘acut-o intentionat? Este chiar

atˆat de grav

˘a fapta sa?

ˆIntele-

gˆand motivele reactiei tale,

ˆıti vei

da seama cum ar fi cel mai bines

˘a procedezi, de fapt, cum spune

Biblia s˘a procedezi (Prov. 15:28;

17:27).ˆIn plus, abord

ˆand situatia

ˆın acest fel, chiar dac

˘a, probabil,

nu ti-e usor, vei permite Cuvˆan-

tului lui Dumnezeu s˘a-ti cercete-

ze „gˆandurile si intentiile inimii“

si s˘a te ajute s

˘a-l imiti pe Iehova,

Tat˘al nostru iert

˘ator (Evr. 4:12).

w12 15/11 5:7, 8

Sambata, 28 iunie

Prin samanta ta se vorbinecuvanta toate natiunile

pamantului. (Gen. 22:18)

Biblia consemneaz˘a peste 40 de

ocaziiˆın care Iehova a jurat. Pro-

babil c˘a cel mai cunoscut jur

˘a-

mˆant este cel f

˘acut lui Avraam. Pe

parcursul mai multor ani, Iehovaˆıi f

˘acuse lui Avraam c

ˆateva promi-

siuni care,ˆımpreun

˘a, dezv

˘aluiau

c˘a S

˘am

ˆanta avea s

˘a vin

˘a pe linia

sa genealogic˘a, prin Isaac (Gen.

12:1–3, 7; 13:14–17; 15:5, 18; 21:12).

Apoi Iehova l-a supus pe Avraamunei

ˆıncerc

˘ari grele, poruncindu-i

s˘a-l ofere ca jertf

˘a pe fiul lui iu-

bit. Avraam s-a conformat ime-diat poruncii, dar, chiar c

ˆand era

pe punctul de a-l jertfi pe Isaac,un

ˆınger l-a oprit. Atunci Dumne-

zeu a spus: „Pe mineˆınsumi jur . . .

c˘a,

ˆıntruc

ˆat ai f

˘acut lucrul acesta

si n-ai ezitat s˘a mi-l dai pe fiul t

˘au,

pe singurul t˘au fiu, te voi binecu-

vˆanta si

ˆıti voi

ˆınmulti s

˘am

ˆanta ca

stelele cerurilor si ca firele denisip de pe t

˘armul m

˘arii“ (Gen.

22:1–3, 9–12, 15–17). w12 15/10 3:6

Duminica, 29 iunie

Sa aveti o purtare excelentaprintre natiuni.

(1 Pet. 2:12)

Str˘ainii, adic

˘a locuitorii tempo-

rariˆıntr-o alt

˘a tar

˘a, ajung uneori

tinta criticilor. Ei chiar pot fi con-siderati r

˘auf

˘ac

˘atori pentru sim-

plul motiv c˘a sunt diferiti de ve-

cinii lor. Probabil c˘a se disting

de restul comunit˘atii prin vorbire,

fapte,ˆımbr

˘ac

˘aminte si

ˆınf

˘atisa-

re. Dar, cˆand au o conduit

˘a bun

˘a,

adic˘a o purtare excelent

˘a, comen-

tariile negative la adresa lor sedovedesc nefondate. Tot asa, ade-v

˘aratii crestini se deosebesc

ˆın

anumite privinte de multi dintresemenii lor. De exemplu, modulˆın care vorbesc si se destind ar pu-tea fi diferit de al celorlalti oa-meni. Ei se remarc

˘a deseori prin

tinuta lor. Din cauza acestor di-ferente, unele persoane dezinfor-mate

ˆıi vorbesc de r

˘au. Altii,

ˆın

schimb,ˆıi laud

˘a pentru condui-

ta lor.ˆIntr-adev

˘ar, purtarea noas-

tr˘a excelent

˘a poate demonstra c

˘a

acuzatiile ce ni se aduc sunt false.w12 15/12 3:11–13

Luni, 30 iunie

Tanjesc sa va vad, ca sa va facparte de vreun dar spiritual pen-tru ıntarirea voastra. (Rom. 1:11)

Care este o modalitate prin careb

˘atr

ˆanii

ˆısi manifest

˘a iubirea pen-

tru frati siˆıi ajut

˘a s

˘a fie bucurosi

ˆın

serviciul sacru? B˘atr

ˆanii iau initia-

tiva de a-iˆıncuraja (Fap. 20:28).

ˆIn

aceast˘a privint

˘a, ei se aseam

˘an

˘a cu

p˘astorii spirituali din vechime. S

˘a

remarc˘am, de pild

˘a, ce a f

˘acut Ne-

emia cˆand a constatat c

˘a unii din-

tre conationalii s˘ai erau demorali-

zati. Relatarea spune c˘a el ‘s-a ridi-

cat’ imediat si i-aˆıncurajat (Neem.

4:14).ˆIn prezent, b

˘atr

ˆanii actio-

neaz˘a la fel. ‘Se ridic

˘a’, altfel spus,

iau initiativa, ca s˘a-i

ˆınt

˘areasc

˘a pe

frati din punct de vedere spiritual.Dac

˘a situatia permite, ei le fac vi-

zite de p˘astorire pentru a le

ˆımp

˘ar-

t˘asi un „dar spiritual“, adic

˘a pentru

a-i ajuta s˘a-si

ˆınt

˘areasc

˘a credinta.

w13 15/1 5:10

Marti, 1 iulie

Trimite lumina si adevarul tau!Ele sa ma conduca! Sa ma

aduca la muntele tau sfant.(Ps. 43:3)

ˆIn Cuv

ˆantul s

˘au, Dumnezeu a p

˘as-

trat numele pe care si l-a ales, ast-fel

ˆınc

ˆat slujitorii s

˘ai s

˘a-l poat

˘a fo-

losi. Scripturile mentioneaz˘a prima

oar˘a numele „Iehova“ c

ˆand prezin-

t˘a „istoria cerurilor si a p

˘am

ˆantului“

(Gen. 2:4). Dumnezeu si-a scrisˆın

mod miraculos numele de mai multeori pe tablele de piatr

˘a cu Cele zece

porunci. De exemplu, prima porun-c

˘a

ˆıncepe astfel: „Eu sunt Iehova,

Dumnezeul t˘au“ (Ex. 20:1–17). Nu-

mele lui Dumnezeu d˘ainuie deoa-

rece Domnul Suveran Iehova si-aocrotit Cuv

ˆantul si numele,

ˆın pofi-

da tuturor eforturilor lui Satan de ale elimina (Ps. 73:28).

ˆIn Cuv

ˆantul

s˘au, Iehova a p

˘astrat si adev

˘arul.

Desi lumea este plin˘a de

ˆınv

˘at

˘aturi

religioase false, noiˆıi suntem recu-

nosc˘atori lui Dumnezeu pentru c

˘a

ne-a dat adev˘arul s

˘au si lumina sa

spiritual˘a!

ˆIn timp ce majoritatea

oamenilor umbl˘a

ˆın

ˆıntuneric, noi

continu˘am s

˘a umbl

˘am cu bucurie

ˆın

lumina spiritual˘a pe care ne-a dat-o

Dumnezeu (1 Ioan 1:6, 7). w13 15/21:2, 3

Miercuri, 2 iulie

Alergati ın asa fel ıncat saobtineti [premiul]. (1 Cor. 9:24)

ˆIn calitate de crestini, si noi aler-

g˘

amˆıntr-o curs

˘a, o curs

˘a simbolic

˘a.

Obiectivul nostru trebuie s˘

a fie acelade a alerga

ˆın asa fel,

ˆınc

ˆat s

˘a c

ˆasti-

g˘

am cursa. Cursa noastr˘

a nu este unsprint,

ˆın care factorul decisiv

ˆıl con-

stituie viteza. Si, cu sigurant˘

a, nueste nici o alergare usoar

˘a,

ˆın care ne

putem permite momente de repaus.Cursa noastr

˘a poate fi asem

˘anat

˘a

mai degrab˘

a cu un maraton,ˆın care

este nevoie de rezistent˘

a pentru aobtine victoria. Biblia ne

ˆındeamn

˘a

s˘

a alerg˘

amˆın aceast

˘a curs

˘a simboli-

c˘

a (1 Cor. 9:25–27). Premiul este via-ta vesnic

˘a, fie

ˆın cer pentru crestinii

unsi, fie pe p˘

amˆ

ant pentru ceilaltialerg

˘atori. Spre deosebire de ma-

joritatea competitiilor de atletism,unde exist

˘a un singur c

ˆastig

˘ator,

ˆın

aceast˘

a curs˘

a premiul este cˆ

astigatde toti participantii care perseve-reaz

˘a p

ˆan

˘a la sf

ˆarsit (Mat. 24:13).

Alerg˘

atorii pierd cursa numai dac˘

anu alearg

˘a potrivit regulilor sau da-

c˘

a nu trec linia de sosire. De ase-menea, aceasta este singura curs

˘a

ˆın care premiul este viata vesnic

˘a.

Totusi, pentru a trece linia de so-sire, avem nevoie de disciplin

˘a;

ˆın

plus, trebuie s˘

a urm˘

arim cu hot˘

arˆ

a-re acest obiectiv. w13 15/3 1:2–4

Joi, 3 iulie

Binecuvantat sa fie Iehova,Dumnezeul lui Israel, care

te-a trimis astazi ınaintea mea!Binecuvantata sa fie chibzuinta

ta si binecuvantata sa fii tu,care m-ai oprit astazi sa-mi

atrag vina de sange.(1 Sam. 25:32, 33)

Ce lectie desprindem din relata-rea despre David si Nabal? (1 Sam.25:9–13, 21, 22) Iehova s-a folosit deAbigail pentru a-l opri pe David s

˘a

fac˘a un pas gresit. El procedeaz

˘a

ˆın

mod asem˘an

˘ator si

ˆın prezent. De-

sigur, nu ne astept˘am ca Dumnezeu

s˘a trimit

˘a de fiecare dat

˘a pe cine-

va ca s˘a ne

ˆımpiedice s

˘a comitem o

greseal˘a. Nici nu putem sti cu exac-

titate cum va actiona Elˆıntr-o anu-

mit˘a situatie sau ce va permite s

˘a

seˆınt

ˆample pentru a-si

ˆındeplini

scopul (Ecl. 11:5). Totusi, putem fisiguri c

˘a Iehova cunoaste bine

ˆım-

prejur˘arile

ˆın care ne afl

˘am si c

˘a ne

va ajuta s˘a-i r

˘am

ˆanem fideli. Ia-

t˘a ce ne promite el: „

ˆIti voi da per-

spicacitate si te voiˆınv

˘ata calea pe

care trebuie s˘a mergi. Te voi sf

˘a-

tui cu ochiul asupra ta“ (Ps. 32:8).w12 15/4 5:9, 10

Vineri, 4 iulie

Multi vor umbla ıncoace siıncolo si adevarata cunostinta

va creste. (Dan. 12:4)

Profetiile biblice ne ajut˘a s

˘a

ˆınte-

legem c˘a ‘timpurile fixate ale natiu-

nilor’ s-au sfˆarsit

ˆın 1914, c

ˆand Cris-

tos a devenit regeˆın ceruri (Luca

21:24; Dan. 4:10–17). Ce ar trebui s˘a

facem stiind c˘a domnia lui Cristos a

ˆınceput si c

˘a tr

˘aim

ˆın „timpul sf

ˆarsi-

tului“? Multi oameni v˘ad c

˘a situatia

mondial˘a se

ˆınr

˘aut

˘ateste, dar nu

ˆın-

teleg c˘a aceste schimb

˘ari

ˆımplinesc

profetia biblic˘a referitoare la zile-

le din urm˘a. Unii cred c

˘a omenirea

este pe marginea pr˘apastiei. Altii

sper˘a c

˘a,

ˆıntr-o bun

˘a zi, societatea

uman˘a se va bucura de „pace si se-

curitate“ (1 Tes. 5:3). Ce putem spu-ne despre noi? Dac

˘a suntem con-

stienti c˘a ne apropiem de sf

ˆarsitul

zilelor din urm˘a, s

˘a ne folosim cu

ˆın-

telepciune timpul pentru a-i slujilui Iehova si pentru a-i ajuta pe altiis

˘a-l cunoasc

˘a (Dan. 2:21; 2 Tim. 3:1).ˆ

In acest sens, trebuie s˘a ‘r

˘ascum-

p˘ar

˘am orice moment prielnic’ (Ef.

5:15–17). w12 15/5 3:9, 11

Sambata, 5 iulie

Iata! Casa va esteparasita si lasata voua.

(Mat. 23:38)

Roma a jucat un rol-cheieˆın

ˆım-

plinirea profetiei din Geneza 3:15.Satan s-a folosit de autorit

˘atile ro-

mane pentru ‘a zdrobi c˘alc

ˆaiul se-

mintei femeii’. Romanii l-au acuzatˆın mod fals pe Isus de seditiune sil-au omor

ˆat (Mat. 27:26). Dar ‘c

˘al-

cˆaiul’ s-a vindecat repede deoarece

Iehova l-aˆınviat pe Isus. Conduc

˘a-

torii religiosi ai Israelului au insti-gat autorit

˘atile romane

ˆımpotriva

lui Isus. De fapt, majoritatea evrei-lor l-au respins pe Fiul lui Dumne-zeu, motiv pentru care Iehova nu i-amai considerat pe evrei poporul s

˘au

(Fap. 2:22, 23). El si-a ales o nou˘a na-

tiune, „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal.3:26–29; 6:16). Aceasta era congre-gatia crestinilor unsi, alc

˘atuit

˘a at

ˆat

din evrei, cˆat si din oameni ai natiu-

nilor (Ef. 2:11–18). Dup˘a

ˆınvierea lui

Isus, s˘am

ˆanta sarpelui a continuat

s˘a urasc

˘a s

˘am

ˆanta femeii si s

˘a lupte

ˆımpotriva ei,

ˆıncerc

ˆand s

˘a stearg

˘a

din existent˘a partea secundar

˘a a se-

mintei, congregatia crestinilor unsi.w12 15/6 1:17, 18

Duminica, 6 iulie

Creatia va fi eliberata din scla-via stricaciunii si va avea glo-rioasa libertate a copiilor lui

Dumnezeu. (Rom. 8:21)

„Creatia“ se refer˘

a la oameniicare au sperant

˘a p

˘am

ˆanteasc

˘a si

care vor trage foloaseˆın urma ‘re-

vel˘

arii fiilor lui Dumnezeu’ unsi cuspirit. Revelarea va

ˆıncepe c

ˆand

acesti fii,ˆınviati

ˆın domeniul spi-

ritual, vorˆınl

˘atura

ˆımpreun

˘a cu

Cristos r˘

autatea de pe p˘

amˆ

ant sivor conduce ‘marea multime’

ˆın

noul sistem (Rom. 8:19; Rev. 7:9,14). Omenirea se va bucura atuncide o libertate unic

˘a, iesind de sub

influenta nefast˘

a a lui Satan si ademonilor (Rev. 20:1–3). Apoi, cei144 000 de regi si preoti vor aplicafoloasele jertfei de r

˘ascump

˘arare

pˆ

an˘

a cˆ

and omenirea va fi eliberat˘

acomplet din sclavia p

˘acatului si a

imperfectiunii (Rev. 5:9, 10). Oa-menii care se vor dovedi fideli

ˆın

timpul testului final vor dobˆ

andi li-bertatea perfect

˘a pe care Iehova a

avut-oˆın vedere pentru ei. w1215/7

1:17, 18

Luni, 7 iulie

Sa-i cheme la el pe batraniicongregatiei, iar ei sa se roage

pentru el. (Iac. 5:14)

Dorinta de a primi glorie de la oa-meni i-ar putea afecta chiar si peslujitorii dedicati ai lui Dumnezeu.De exemplu, un t

ˆan

˘ar ar putea fi

repartizat s˘

a prediceˆıntr-o zon

˘a

ˆın

care oameniiˆıl cunosc, dar nu stiu

c˘

a este Martor al lui Iehova. Ce vaface? Va da

ˆınapoi din cauza fricii?

Sau poate c˘

a cineva este ridiculizatpentru c

˘a vrea s

˘a urm

˘areasc

˘a une-

le obiective spirituale. Va permiteel ca deciziile sale s

˘a fie influenta-

te de p˘

arerea celor care nu pre-tuiesc serviciul lui Iehova asa cumar trebui? Ori poate c

˘a un crestin

a comis un p˘

acat grav.ˆIsi va as-

cunde el p˘

acatul de team˘

a c˘

a-siva pierde responsabilit

˘atile

ˆın con-

gregatie sau c˘

aˆıi va dezam

˘agi pe

cei dragi? Dac˘

a prietenia cu Iehovaeste cel mai important lucru pen-tru el, atunci ‘

ˆıi va chema la el pe

b˘

atrˆ

anii congregatiei’ si le va cereajutorul (Iac. 5:15, 16). w13 15/2 4:9

Marti, 8 iulie

[Dumnezeu] vrea ca orice felde oameni sa fie salvati si saajunga la cunostinta exacta

a adevarului. (1 Tim. 2:4)

Iehova doreste ca oamenii s˘

a cu-noasc

˘a adev

˘arul pentru a i se

ˆın-

chinaˆın modul aprobat de el si pen-

tru a primi binecuvˆ

antarea sa. Prinlucrarea de predicare, Dumnezeu astr

ˆans o r

˘am

˘asit

˘a fidel

˘a de cres-

tini unsi (Dan. 12:4). De aseme-nea, el adun

˘a „o mare multime . . .

din toate natiunile, triburile, po-poarele si limbile“, care are spe-ranta de a tr

˘ai vesnic pe p

˘am

ˆant

(Rev. 7:9). Num˘

arul slujitorilor luiIehova de pe

ˆıntregul p

˘am

ˆant a

crescut considerabilˆın ultimii 130

de ani. Aceast˘

a crestere dovedestec

˘a Dumnezeu si Isus Cristos, Re-

gele numit de el, au fost mereucu crestinii adev

˘arati,

ˆındrum

ˆan-

du-i, ocrotindu-i, organizˆ

andu-i siinstruindu-i. Iehova si-a tinut pro-misiunea de a face ca „adev

˘arata

cunostint˘

a“ s˘

a creasc˘

a. Avem deciconvingerea c

˘a toate promisiunile

sale se vorˆımplini. „P

˘am

ˆantul va fi

plin de cunostinta lui Iehova asacum fundul m

˘arii este acoperit de

ape.“ (Is. 11:9) Cˆ

ate binecuvˆ

ant˘

arise vor rev

˘arsa atunci asupra ome-

nirii! w12 15/8 1:16, 17

Miercuri, 9 iulie

Noi ıi numim fericitipe cei care au perseverat.

(Iac. 5:11)

Ce putem face pentru a avea ocredint

˘a mai puternic

˘a si, implicit,

mai mult˘

a r˘

abdare? Este esentials

˘a aplic

˘am sfaturile lui Dumnezeu.

De pild˘

a, gˆ

andeste-te de ce trebuies

˘a pui Regatul pe primul loc

ˆın via-

t˘

a. Te-ai putea str˘

aduiˆıntr-o m

˘a-

sur˘

a mai mare s˘

a apliciˆındemnul

din Matei 6:33? Aceasta ar presu-pune, printre altele, s

˘a petreci mai

mult timpˆın lucrarea de predica-

re sau s˘

a-ti simplifici modul de via-t

˘a. Iehova ti-a binecuv

ˆantat deja

eforturile de a respectaˆındruma-

rea sa. Poate c˘

a te-a ajutat s˘

a ini-tiezi si s

˘a conduci un studiu biblic

sau ti-a dat ‘pacea sa careˆıntrece

orice gˆ

andire’ (Filip. 4:7). Dac˘

a me-ditezi la binecuv

ˆant

˘arile de care ai

avut parte pentru c˘

a ai tinut contde

ˆındrumarea lui Iehova,

ˆıti vei da

seama cˆ

at de important este s˘

a air

˘abdare (Ps. 34:8). Pe m

˘asur

˘a ce

credinta siˆıncrederea noastr

˘a

ˆın

Iehova se consolideaz˘

a, ne va fimai usor s

˘a cultiv

˘am r

˘abdare si s

˘a

astept˘

am binecuvˆ

ant˘

arile promise(Iac. 5:7, 8). w12 15/9 3:11–13

Joi, 10 iulie

Pacea lui Dumnezeu, careıntrece orice gandire, va va pazi

inima si mintea prin CristosIsus. (Filip. 4:7)

Curajul unui crestin nuˆınseamn

˘a

ˆıncredere

ˆın fortele proprii, ci izvo-

r˘

aste din cunoasterea lui Dumne-zeu si din

ˆıncrederea

ˆın el.

ˆIn acest

sens, este important s˘

a studiemCuv

ˆantul s

˘au scris, Biblia. De ase-

menea, rug˘

aciunea ne poate ajutaˆın orice situatie.

ˆIi ceri cu st

˘aruin-

t˘

a lui Iehova ajutor cˆ

and treci prinˆıncerc

˘ari? Alte ajutoare vitale sunt

ˆıntrunirile si participarea activ

˘a la

lucrarea de predicare a Regatului(1 Tim. 4:16). Multi frati si-au datseama c

˘a, ajut

ˆandu-i pe altii s

˘a ma-

nifeste credint˘

aˆın Iehova,

ˆısi

ˆın-

t˘

aresc de fapt propria credint˘

a.ˆIn

felul acesta, nu se mai gˆ

andesc laproblemele lor, ci se concentreaz

˘a

asupra lucrurilor mai importante(Filip. 1:10, 11). Iehova ne-a pus ladispozitie tot ce avem nevoie pen-tru a da dovad

˘a de curaj

ˆın fata

ˆın-

cerc˘

arilor. Dac˘

a ne vom l˘

asa ajutatide el, vom reusi s

˘a

ˆınfrunt

˘am plini

de curaj greut˘

atile (2 Cor. 4:17, 18).w12 15/10 1:16–21

Vineri, 11 iulie

Omorati deci madularelecorpului vostru care sunt pe

pamant ın ce priveste fornicatia,necuratia, pofta sexuala, dorin-

tele rele si lacomia, care esteidolatrie. (Col. 3:5)

Desi a fost exemplarˆın multe pri-

vinte, David a comis p˘acate grave

(2 Sam. 11:2–4, 14, 15, 22–27; 1 Cron.21:1, 7).

ˆIns

˘a el s-a c

˘ait de fiecare

dat˘a. David a umblat

ˆınaintea lui

Dumnezeu „ˆın integritatea inimii“

(1 Regi 9:4). De ce putem spuneacest lucru? Pentru c

˘a s-a str

˘adu-

it s˘a actioneze

ˆın armonie cu vointa

lui Iehova. Asadar, ne putem bucu-ra de favoarea lui Iehova, chiar da-c

˘a suntem imperfecti.

ˆIn acest sens,

s˘a continu

˘am s

˘a studiem Cuv

ˆantul

lui Dumnezeu, s˘a medit

˘am la cele

citite si s˘a fim prompti

ˆın a aplica

principiile divine, pe care le avemˆın

inim˘a. Astfel, ne vom face ecoul cu-

vintelor psalmistului, care a spus cuumilint

˘a: „

ˆInvat

˘a-m

˘a s

˘a fac voia ta,

c˘aci tu esti Dumnezeul meu!“ (Ps.

143:10). w12 15/11 1:17–19

Sambata, 12 iulie

Balaurul s-a maniat pe femeiesi s-a dus sa faca razboi cu cei

ramasi din samanta ei, carerespecta poruncile lui Dum-

nezeu. (Rev. 12:17)

Imagineaz˘a-ti c

˘a participi la un

proces si depui m˘arturie

ˆımpotriva

liderului unei organizatii crimina-le care actioneaz

˘a la nivel global.

El este un om foarte inteligent siputernic, un mincinos si un ucigasplin de cruzime. Cum te-ai simti lasf

ˆarsitul zilei, c

ˆand trebuie s

˘a p

˘a-

r˘asesti sala de judecat

˘a? Te-ai sim-

tiˆın sigurant

˘a? Putin probabil. Ai

avea motiveˆıntemeiate s

˘a soliciti

protectie. Slujitorii lui Iehova dinprezent se afl

˘a

ˆıntr-o situatie simi-

lar˘a. Ei depun m

˘arturie

ˆın favoarea

lui Iehova siˆıl demasc

˘a f

˘ar

˘a team

˘a

pe dusmanul s˘au plin de cruzime,

Satan. A reusit Satan s˘a reduc

˘a la

t˘acere poporul lui Dumnezeu? Nici-

decum! Noi continu˘am s

˘a predic

˘am

si s˘a ne bucur

˘am de prosperitate

spiritual˘a. Iar acest lucru nu are

decˆat o singur

˘a explicatie: Iehova

este siˆın prezent refugiul nostru. El

este „o adev˘arat

˘a locuint

˘a“ pentru

noi, mai alesˆın aceste zile din urm

˘a

(Ps. 90:1; Is. 54:14, 17).ˆIns

˘a Iehova

se va dovediˆın continuare „o ade-

v˘arat

˘a locuint

˘a“ pentru noi numai

dac˘a nu ne l

˘as

˘am

ˆınselati de Satan,

careˆıncearc

˘a s

˘a ne

ˆındep

˘arteze de

„locuinta“ noastr˘a. w13 15/3 4:10

Duminica, 13 iulie

Ceea ce se cauta la unadministrator este sa fie

gasit fidel. (1 Cor. 4:2)

Adev˘aratul succes nu depinde de

statutul sau de realiz˘arile pe care le

avemˆın aceast

˘a lume. Nu depinde

nici de responsabilit˘atile primite

ˆın

organizatia lui Iehova. Totusi, aces-

tea din urm˘a pot fi rezultatul ascul-

t˘arii de Dumnezeu si al fidelit

˘a-

tii noastre. Bineˆınteles, trebuie s

˘a

continu˘am s

˘a fim fideli. Isus a spus:

„Cine va persevera pˆan

˘a la sf

ˆarsit,

acela va fi salvat“ (Mat. 10:22). F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, despre cei care vor fi sal-

vati se va putea spune c˘a au avut cu

adev˘arat succes! Str

˘aduieste-te s

˘a

r˘am

ˆai fidel

ˆın orice situatie! Merit

˘a

efortul. Fii convins c˘a Iehova te va

binecuvˆanta din abundent

˘a, acum

si pentru eternitate! Nu uita nicio-dat

˘a

ˆındemnul pe care Isus li l-a

dat celor unsi: „Dovedeste-te fidelp

ˆan

˘a la moarte si

ˆıti voi da coroana

vietii!“ (Rev. 2:10). Da, adev˘aratul

succesˆınseamn

˘a a primi viat

˘a ves-

nic˘a! w12 15/12 1:17, 19

Luni, 14 iulie

[Iehoiada] a fost ınmormantatın Cetatea lui David, alaturi deregi, fiindca facuse mult bine ın

Israel si fata de adevaratul Dum-nezeu si casa Lui. (2 Cron. 24:16)

Curajul si credinta ne suntˆınt

˘ari-

te cˆand vedem c

˘a Iehova este cu cei

care pun pe primul loc vointa sa sibinele fratilor. S

˘a ne g

ˆandim, de

exemplu, la marele preot Iehoiadasi la sotia sa, Ioseba. Dup

˘a moartea

regelui Ahazia, Atalia, mama sa, i-aucis pe toti urmasii lui, cu excep-tia lui Ioas, si a urcat ea

ˆıns

˘asi pe

tron. Punˆandu-si viata

ˆın pericol,

Iehoiada si Ioseba l-au tinut ascunssase ani pe Ioas.

ˆIn al saptelea an,

Iehoiada l-a proclamat rege si a po-runcit ca Atalia s

˘a fie ucis

˘a (2 Regi

11:1–16). Mai tˆarziu, el a sustinut

eforturile regelui Ioas de a reparatemplul. Iehoiada a murit la v

ˆarsta

de 130 de ani si a fostˆınmorm

ˆantat

al˘aturi de regi. Prin curajul lor, Ie-

hoiada si sotia sa au ocrotit linia re-gal

˘a pe care urma s

˘a vin

˘a Mesia.

w13 15/1 1:11

Marti, 15 iulie

Ca Nimrod, un vanatorputernic ın opozitie cu Iehova.

(Gen. 10:9)

Nimrod st˘ap

ˆanea peste Babel si

peste alte orase situateˆıntre Tigru

si Eufrat (Gen. 10:10). Se pare c˘a el

a fost cel care a initiat construireaBabelului si a turnului s

˘au

ˆın jurul

anului 2269ˆı.e.n. Contrar vointei lui

Iehova ca oamenii s˘a se r

˘asp

ˆan-

deasc˘a pe tot p

˘am

ˆantul, acei con-

structori au zis: „Hai s˘a ne con-

struim un oras si un turn cu vˆarful

pˆan

˘a la cer si s

˘a ne facem un nume,

ca s˘a nu fim

ˆımpr

˘astiati pe toat

˘a

fata p˘am

ˆantului“. Dar acest plan a

trebuit s˘a fie abandonat c

ˆand Dum-

nezeu ‘aˆıncurcat limba

ˆıntregului

p˘am

ˆant’ si i-a

ˆımpr

˘astiat pe con-

structori (Gen. 11:1–4, 8, 9). Asadar,dac

˘a Satan pl

˘anuise s

˘a instituie o

singur˘a religie

ˆın care toti oamenii

s˘a i se

ˆınchine lui, planul s

˘au a esuat

ˆın mod lamentabil. De-a lungul is-toriei,

ˆınchinarea la Iehova a trium-

fat si,ˆın prezent, ea este

ˆın plin

avˆant. w13 15/2 1:19, 20

Miercuri, 16 iulie

Am alergat cursa pana la capat.(2 Tim. 4:7)

Esti hot˘

arˆ

at s˘

a alergi „cursa pˆ

an˘

ala cap

˘at“? Atunci trebuie s

˘a acorzi

timp studiului personal. Foloses-te Biblia si publicatiile biblice cas

˘a faci cercet

˘ari, s

˘a meditezi si s

˘a

identifici lucrurile care ar puteadeveni pietre de poticnire. Implo-r

˘a-l pe Iehova s

˘a-ti dea spirit sf

ˆant

pentru a c˘

ap˘

ata forta spiritual˘

a decare ai nevoie. Nu uita: Niciun aler-g

˘ator nu iese definitiv din cursa

pentru viat˘

a doar pentru c˘

a seˆın-

tˆ

ampl˘

a ca uneori s˘

a se poticneasc˘

asau s

˘a cad

˘a. El poate s

˘a se ridice si

s˘

a revin˘

aˆın curs

˘a. El chiar ar putea

s˘

a fac˘

a dintr-o posibil˘

a piatr˘

a depoticnire o treapt

˘a,

ˆınv

˘at

ˆand lectii

valoroase dinˆıncerc

˘arile prin care

trece. Biblia arat˘

a c˘

a participareaˆın cursa pentru viata vesnic

˘a este

activ˘

a, nu pasiv˘

a. Nu este ca si cumne-am urca

ˆıntr-un autobuz care ne

duce la linia de sosire. Trebuie saalergam noi

ˆınsine

ˆın cursa pen-

tru viat˘

a.ˆIn timp ce facem lucrul

acesta, putem fi siguri c˘

a Iehova vacontinua s

˘a ne binecuv

ˆanteze si c

˘a

elˆıi va binecuv

ˆanta vesnic pe toti

cei care termin˘

a cursa (Iac. 1:12).w13 15/3 1:20, 21

Joi, 17 iulie

Continuati sa cautati maiıntai regatul si dreptatea Sa.

(Mat. 6:33)

Isus le-a spus ascult˘

atorilor s˘

ai cetrebuiau s

˘a fac

˘a pentru a dovedi

c˘

a vor s˘

a-i slujeasc˘

a lui Iehova dintoat

˘a inima.

ˆIntr-adev

˘ar, prin ceea

ce punem pe primul locˆın viat

˘a, de-

monstr˘

am ce avemˆın ad

ˆancul ini-

mii, care sunt dorintele, gˆ

andurilesi planurile noastre. Prin urmare,pentru a vedea dac

˘a

ˆıi slujim lui

Dumnezeu cu o inim˘

aˆıntreag

˘a, tre-

buie s˘

a ne examin˘

am priorit˘

atile(1 Cron. 28:9). Noi am acceptat in-vitatia lui Isus de a-l urma. Slujin-du-i lui Iehova zi de zi, ne demon-str

˘am sentimentele fat

˘a de el.

ˆIns

˘a,

chiar dac˘

a suntem activiˆın congre-

gatie, trebuie s˘

a fim atenti la unpericol care ar putea ameninta s

˘a-

n˘

atatea inimii noastre. Despre cepericol este vorba? Isus a eviden-tiat acest pericol printr-o ilustrare:„Niciun om care a pus m

ˆana pe plug

si priveste la lucrurile din urm˘

anu este potrivit pentru regatul luiDumnezeu“ (Luca 9:62). w12 15/43:8, 10

Vineri, 18 iulie

Celor casatoriti le dauinstructiuni, ınsa nu eu,ci Domnul. (1 Cor. 7:10)

C˘

as˘

atoria este un leg˘

amˆ

antˆın-

cheiatˆınaintea lui Dumnezeu si

trebuie privit˘

a cu toat˘

a seriozita-tea (Ecl. 5:4–6). Iehova,

ˆIntemeie-

torul familiei, i-a pus pe sot si pesotie „

ˆın acelasi jug“ (Mar. 10:9).

Chiar dac˘

a legile umane referitoa-re la c

˘as

˘atorie difer

˘a de legile Bi-

bliei, crestinii trebuie s˘

a priveasc˘

aacest leg

˘am

ˆant la fel ca Iehova. Ei

trebuie s˘

a considere c˘

as˘

atoria unangajament solemn, indiferent c

˘a

s-au c˘

as˘

atoritˆınainte sau dup

˘a ce

au devenit Martori. Cˆ

andˆın familie

domneste armonia, cei doi sunt fe-riciti si-l onoreaz

˘a pe Iehova. Dar,

cˆ

and c˘

asnicia este un esec, ei auparte de mult

˘a suferint

˘a. Crestinii

celibatari care vor s˘

a se c˘

as˘

atoreas-c

˘a pot pune bazele unei c

˘asnicii

fericite doar dac˘

a respect˘

aˆındru-

marea lui Iehova.ˆIn schimb, dac

˘a

nu-si aleg cuˆıntelepciune partene-

rul, ar putea deveni nemultumiti sinefericiti. w12 15/5 2:1, 3

Sambata, 19 iulie

Calcati cat mai exactpe urmele lui. (1 Pet. 2:21)

Dintre toti slujitorii dedicati ailui Iehova, Isus este exemplul su-prem. Dup

˘a botez, el si-a folosit

restul vietii p˘

amˆ

antesti ca s˘

a pre-dice vestea bun

˘a si ca s

˘a-l onore-

ze pe Iehova. Asadar, orice crestincare

ˆıl recunoaste pe Iehova drept

St˘

apˆ

an trebuie s˘

a pun˘

a pe primulloc serviciul sacru. Este si pentrutine serviciul crestin o prioritate?(Psalmii 71:15; 145:2) De-a lungulanilor, organizatia lui Iehova i-a

ˆın-

demnat pe crestini s˘

a-si analizeze

sub rug˘

aciune situatia pentru a ve-dea dac

˘a pot face pionierat. Din

cauzaˆımprejur

˘arilor, unii slujitori

ai lui Iehova nu pot s˘

a dedice lucr˘

a-rii de predicare 70 de ore pe lun

˘a.

Bineˆınteles, ei nu trebuie s

˘a se sim-

t˘

a vinovati din acest motiv (1 Tim.5:8). Dar cum stau lucrurile

ˆın ca-

zul t˘

au? Ai luatˆın calcul posibilita-

tea de aˆıncepe pionieratul regular?

O carier˘

a teocratic˘

a presupune sta-bilirea unor obiective care

ˆıti vor

aduce foloase pe termen lung. Ast-fel, vei imita exemplul perfect al luiIsus. w12 15/6 3:12, 13, 15

Duminica, 20 iulie

Daca tatal meu si mama meam-ar parasi, Iehova ınsusi

m-ar primi. (Ps. 27:10)ˆIntruc

ˆat Iehova este al

˘aturi de

slujitorii s˘

ai cˆ

and cei din jurˆıi p

˘ar

˘a-

sesc, putem fi siguri c˘

a elˆıi va sus-

tine si cˆ

and se vor confrunta cu alteprobleme. Esti

ˆıngrijorat, de exem-

plu, pentru c˘

a ti-e tot mai greus

˘a-ti

ˆıntretii familia? Fii convins c

˘a

Iehova te va ajuta (Evr. 13:5, 6). Elcunoaste foarte bine situatia fiec

˘a-

ruia dintre noi si stie de ce avemnevoie. Iehova le-a promis slujito-rilor s

˘ai c

˘a

ˆıi va ajuta,

ˆıi va ocroti si

ˆıi va salva ca grup, at

ˆat din punct de

vedere fizic, cˆ

at si spiritual. Sun-tem convinsi c

˘a el

ˆısi respect

˘a me-

reu promisiunile (Ps. 37:28; 91:1–3).Biblia spune c

˘a o mare multime de

oameni va supravietui ‘necazuluicelui mare’ (Rev. 7:9, 14).

ˆIntele-

gem deci c˘

a,ˆın timpul care a mai

r˘

amas pˆ

an˘

a laˆıncheierea acestui

sistem, Dumnezeu va ocroti mareamultime, nepermit

ˆand s

˘a fie dis-

trus˘

a.ˆIn plus, el le va oferi slujito-

rilor s˘

ai ajutorul de care au nevoiepentru a face fat

˘a

ˆıncerc

˘arilor si

pentru a-i r˘

amˆ

ane loiali. w12 15/73:9, 10, 14

Luni, 21 iulie

Frica de oameni ıntinde o cursa.(Prov. 29:25)

Guvernatorul roman Pontiu Pilata stiut c

˘a Isus era nevinovat si nu a

vrut s˘

a-i fac˘

a niciun r˘

au. De fapt,Pilat a recunoscut c

˘a Isus nu f

˘acu-

se „nimic care s˘

a merite moartea“.Cu toate acestea, l-a condamnat lamoarte. Care a fost motivul? El acedat la presiunile multimii (Luca23:15, 21–25). „Dac

˘a-l eliberezi pe

omul acesta, nu esti prieten al Ce-zarului“, au strigat iudeii, fort

ˆand

mˆ

ana lui Pilat (Ioan 19:12). Proba-bil, el s-a temut c

˘a si-ar fi putut

pierde functia sau chiar viata dac˘

ai-ar fi luat ap

˘ararea lui Cristos. Ce-

dˆ

and presiunilor, Pilat a ajuns s˘

afac

˘a voia Diavolului. El cunostea

foarte putine despre Cristos. To-tusi, stia c

˘a Isus nu se f

˘acea vino-

vat de nimic si c˘

a nu era un omobisnuit. Lui Pilat

ˆıns

˘a

ˆıi lipseau

umilinta si iubirea pentru adev˘

ara-tul Dumnezeu. De aceea, Diavolull-a prins foarte usor

ˆın capcan

˘a.

w12 15/8 3:8, 9, 12

Marti, 22 iulie

El ıti va zdrobi capul.(Gen. 3:15)

Apostolul Ioan arat˘

a ce se vaˆın-

tˆ

ampla cu Satan. Isus Cristos, ‘ˆın-

gerul cu cheia abisului’,ˆıi va prinde

pe Satan si pe demoni,ˆıi va arun-

caˆın abis si-i va tine acolo o mie

de ani (Rev. 20:1–3; Luca 8:30, 31;1 Ioan 3:8). Aceast

˘a actiune va con-

stitui prima etap˘

a a zdrobirii ca-pului sarpelui. Ce este „abisul“

ˆın

care vor fi aruncati Satan si demo-nii? Termenul grecesc abyssos, fo-losit aici,

ˆınseamn

˘a „foarte ad

ˆanc

sau extrem de adˆ

anc“. El poateˆın-

semna si „insondabil, incomensu-rabil“ sau „vidul infinit“. Prin urma-re, abisul este un loc

ˆın care nimeni

nu are acces, cu exceptia lui Ieho-va si a

ˆıngerului care tine „cheia

abisului“. Acolo, Satan va fi tinutˆıntr-o stare de inactivitate asem

˘a-

n˘

atoare mortii pentru ‘a nu mai in-duce

ˆın eroare natiunile’. Da, acest

„leu care r˘

acneste“ va fi redus la t˘

a-cere (1 Pet. 5:8). w12 15/9 1:15, 16

Miercuri, 23 iulie

Niciun cuvant dintre toatecuvintele bune pe care vi le-a

spus Iehova, Dumnezeul vostru,n-a ramas neımplinit. Toatevi s-au ımplinit. (Ios. 23:14)

Iosua a v˘

azut lucr˘

arile de puterepe care Iehova le-a f

˘acut

ˆın Egipt

siˆın pustiu. De aceea, spre sf

ˆarsi-

tul vietii sale, el le-a putut spunecu toat

˘a

ˆıncrederea israelitilor cu-

vintele care se reg˘

asescˆın textul

de azi.ˆIn mod asem

˘an

˘ator, Ieho-

vaˆısi respect

˘a promisiunile si

ˆın

prezent. Prin intermediul Fiuluis

˘au, el a prezis c

˘a,

ˆın zilele din

urm˘

a, mesajul despre Regat aveas

˘a fie predicat „pe tot p

˘am

ˆantul lo-

cuit“ (Mat. 24:14). Numai Dumne-zeul Atotputernic putea s

˘a prezic

˘a

o astfel de lucrare, s˘

a aib˘a grij

˘a ca

ea s˘

a fie efectuat˘

a si s-oˆındepli-

neasc˘

a prin intermediul unor oa-meni obisnuiti (Fap. 4:13). Asadar,c

ˆand particip

˘am la aceast

˘a lucra-

re, noi contribuim laˆımplinirea

unei profetii biblice. Noiˆıl onor

˘am

pe Tat˘

al nostru si ar˘

at˘

am c˘a lu

˘am

ˆın serios ceea ce spunem c

ˆand ne

rug˘

am: „S˘

a fie sfintit numele t˘au.

S˘

a vin˘

a regatul t˘

au. S˘

a se fac˘a

vointa ta, precumˆın cer, asa si pe

p˘

amˆ

ant“ (Mat. 6:9, 10). w13 15/35:7, 8

Joi, 24 iulie

Pe mine ınsumi jur.(Gen. 22:16)

De ce i-a jurat Dumnezeu luiAvraam c

˘a promisiunile Sale se vor

ˆımplini? Pentru

ˆıncurajarea si

ˆın-

t˘arirea credintei celor ce aveau s

˘a

devin˘

a comostenitori cu Cristos,alc

˘atuind partea secundar

˘a a „se-

mintei“ promise (Gal. 3:29). Asacum a explicat apostolul Pavel, Ie-hova „a intervenit cu un jur

˘am

ˆant,

pentru ca, prin dou˘

a lucruri carenu se pot schimba [promisiunea sijur

˘am

ˆantul],

ˆın care este imposi-

bil ca Dumnezeu s˘

a mint˘

a, noi . . .s

˘a primim o puternic

˘a

ˆıncurajare,

ca s˘

a apuc˘

am speranta ce ne estepus

˘a

ˆınainte“ (Evr. 6:13–18). Cres-

tinii unsi nu sunt singurii care aufoloase

ˆın urmajur

˘am

ˆantului f

˘acut

de Dumnezeu lui Avraam. Iehova ajurat c

˘a, prin intermediul „semin-

tei“ lui Avraam, ‘aveau s˘

a se bine-cuv

ˆanteze [oameni din] toate na-

tiunile p˘

amˆ

antului’ (Gen. 22:18).Printre acestia se num

˘ar

˘a si oame-

nii ascult˘

atori care alc˘

atuiesc cla-sa ‘altor oi’ si au speranta de a tr

˘ai

vesnicˆın Paradis pe p

˘am

ˆant (Ioan

10:16). w12 15/10 3:6–8

Vineri, 25 iulie

Cel ce se poarta ca unul mic . . .acela este mare. (Luca 9:48)

Cel ce se poart˘

a ca unul mic este„mare“, adic

˘a mai valoros

ˆın orga-

nizatia lui Iehova, deoarece se do-vedeste un bun colaborator. Isus atrebuit s

˘a-i

ˆındemne pe discipoli

s˘a fie umili pentru c

˘a unii dintre ei

se l˘

asaser˘

a influentati de atitudi-nea dominant

˘a a vremii. Asa cum

am v˘

azut, „s-a iscat o discutieˆıntre

ei: care avea s˘

a fie cel mai maredintre ei“ (Luca 9:46). Si

ˆın mintea

noastr˘

a ar puteaˆıncolti ideea c

˘a

suntem mai buni decˆ

at fratii nostrisau c

˘a le suntem superiori oame-

nilorˆın general.

ˆIn lumea de as-

t˘

azi, tot mai multi oameni suntm

ˆandri si egoisti. S

˘a nu fim ca ei!

Dac˘

a ne dovedim umili si dac˘a pu-

nem vointa lui Dumnezeu pe pri-mul loc, vom fi o surs

˘a de

ˆınviora-

re.ˆIntr-adev

˘ar, sfatul lui Isus de a

ne purta ca unii mici neˆındeamn

˘a

s˘

a manifest˘

am umilint˘a

ˆın orice

aspect al vietii. w12 15/11 3:11, 12

Sambata, 26 iulie

Oamenii zic: „Iata un ommancacios si bautor de vin,

un prieten al ıncasatorilor deimpozite si al pacatosilor!“.

(Mat. 11:19)

Isus Cristos a fost unicul om carea ascultat

ˆın mod perfect de Dum-

nezeu. Dar chiar si el a fost acuzatpe nedrept.

ˆIn realitate

ˆıns

˘a, prin

conduita sa, care reflectaˆıntelep-

ciune, el a dezmintit acuzatiileˆım-

potrivitorilor. „ˆIntelepciunea este

dovedit˘

a dreapt˘

a de lucr˘arile ei“, a

spus Isus. Acest adev˘

ar este vala-bil si

ˆın zilele noastre. De exem-

plu, unii dintre vecinii celor ca-re slujesc la Betelul din Selters(Germania)

ˆıi consider

˘a persoane

ciudate. Totusi, primarul localit˘a-

tii respective le-a luat ap˘ararea:

„Martorii care lucreaz˘

a acolo au unmod de viat

˘a diferit, care

ˆıns

˘a nu-i

deranjeaz˘

aˆın niciun fel pe ceilalti

din comunitate“. Recent, si despreMartorii lui Iehova din Moscovas-a vorbit

ˆın termeni apreciativi. Ei

au fost acuzatiˆın repetate r

ˆanduri

de presupuse fapte rele. Apoi,ˆın

iunie 2010, Curtea European˘a a

Drepturilor Omului de la Stras-bourg (Franta) a dezmintit acuza-tiile. w12 15/12 3:13, 14

Duminica, 27 iulie

Asadar, caiti-va si ıntoarceti-va.(Fap. 3:19)

Ai f˘

acut lucruri pe care acum le re-greti? Ti-ai folosit timpul si energiaurm

˘arind obiective gresite? I-ai f

˘a-

cut pe altii s˘

a sufere prin fapteleori prin cuvintele tale? Multi se fr

˘a-

mˆ

ant˘

a tot timpul din cauza aces-tor lucruri. Ei se las

˘a dobor

ˆati de

tristete si am˘

ar˘

aciune deoarece nureusesc s

˘a treac

˘a peste ele. Dar pot

ei s˘

a rezolve vreo problem˘

aˆıngrijo-

rˆ

andu-se? Nu, nici m˘

acar una! Ima-gineaz

˘a-ti c

˘a stai

ˆıntr-un balansoar

siˆıncerci s

˘a

ˆınaintezi leg

˘an

ˆandu-te

oreˆıntregi. Cu tot efortul t

˘au, nu vei

ajunge nic˘

aieri.ˆIn mod asem

˘an

˘ator,

nu are niciun rost s˘

a te fr˘

amˆ

anti lanesf

ˆarsit din cauza unei greseli.

ˆIn-

cearc˘

a, mai degrab˘

a, s˘

a faci tot cepoti pentru a o repara. De pild

˘a, ce-

re-ti scuze de la cel c˘

aruia i-ai gresitsi str

˘aduieste-te s

˘a te

ˆımpaci cu el.

Gˆ

andeste-te ce te-a determinat s˘

acomiti acea greseal

˘a si

ˆıncearc

˘a s

˘a

n-o mai repeti. Suntˆıns

˘a si situa-

tiiˆın care va trebui pur si simplu

s˘

a suporti consecintele greselii tale.Oricum ar sta lucrurile, regretele sifr

˘am

ˆant

˘arile ar putea ajunge s

˘a te

paralizeze, ca s˘

a spunem asa,ˆımpie-

dicˆ

andu-te s˘

a-i slujesti lui Iehova cutot ce ai mai bun. w13 15/1 4:9–11

Luni, 28 iulie

Vegheati . . . cu atentie cumumblati: nu ca niste neıntelepti,

ci ca niste ıntelepti. (Ef. 5:15)

Aparatele electronice sunt tot mair

˘asp

ˆandite

ˆın lumea de azi. Folosi-

te cu discern˘

amˆ

ant, ele pot fi foar-te utile. Folosite f

˘ar

˘a discern

˘am

ˆant,

ne potˆındep

˘arta de Tat

˘al nostru

ceresc. Computerele, de exemplu,ne sunt de mare ajutor. Cu ajuto-rul lor putem s

˘a facem cercet

˘ari,

s˘

a comunic˘

am si chiar s˘

a ne des-

tindem. Eleˆıns

˘a ar putea deveni o

obsesie. Campaniile publicitare ur-m

˘aresc s

˘a-i conving

˘a pe oameni c

˘a

trebuie s˘

a aib˘

a tot ce e mai nou pepiat

˘a. Un t

ˆan

˘ar si-a dorit at

ˆat de

mult o tablet˘

a,ˆınc

ˆat si-a v

ˆandut

ˆın

secret un rinichi pentru a face rostde bani ca s-o cumpere. Ce sacrificiuabsurd!

ˆIns

˘a mult mai grav ar fi s

˘a-ti

sacrifici prietenia cu Iehova din ca-uz

˘a c

˘a folosesti tehnologia

ˆın mod

nepotrivit sau excesiv. Pentru a-siˆınvinge obiceiul r

˘au de a naviga pe

internet pˆ

an˘

a la miezul noptii, unfrate si-a setat computerul s

˘a se

ˆın-

chid˘

a automat la ora cˆ

and trebuia s˘

amearg

˘a la culcare. w13 15/1 3:3, 4

Marti, 29 iulie

Moartea s-a extins la totioamenii, fiindca toti au

pacatuit. (Rom. 5:12)

Suntem recunosc˘atori c

˘a Dumne-

zeu ne-a dezv˘aluit adev

˘arul despre

modulˆın care ne-a eliberat din p

˘a-

cat si din moarte, pe care le-ammostenit de la Adam. Noi am

ˆınteles

c˘a Isus „n-a venit ca s

˘a i se slujeasc

˘a,

ci s˘a slujeasc

˘a si s

˘a-si dea sufletul ca

r˘ascump

˘arare pentru multi“ (Mar.

10:45). Ce bine este c˘a stim despre

‘eliberarea prin r˘ascump

˘ararea pl

˘a-

tit˘a de Cristos Isus’! (Rom. 3:22–24)ˆ

In secolul I, iudeii si oamenii din na-tiuni trebuiau s

˘a se c

˘aiasc

˘a de p

˘aca-

tele lor si s˘a manifeste credint

˘a

ˆın

jertfa de r˘ascump

˘arare a lui Isus.

Altminteri, nu puteau fi iertati. Lu-crurile stau la fel si

ˆın prezent (Ioan

3:16, 36). Dac˘a o persoan

˘a continu

˘a

s˘a cread

˘a

ˆın doctrine false, precum

Trinitatea sau nemurirea sufletului,ea nu poate beneficia de r

˘ascump

˘a-

rare. Noiˆıns

˘a putem. Noi cunoas-

tem adev˘arul despre ‘Fiul iubirii [lui

Dumnezeu]. Prin el avem eliberareaprin r

˘ascump

˘arare, iertarea p

˘acate-

lor’ (Col. 1:13, 14). w13 15/2 2:15, 16

Miercuri, 30 iulie

Din inima ies gandurile rele.(Mat. 15:19)

„Gˆandurile rele“ despre care a vor-

bit Isus sunt rationamente sau ati-tudini care pot afecta multe aspecteale vietii. De exemplu, cineva ar pu-tea manifesta o loialitate exagerat

˘a

fat˘a de rude. Bine

ˆınteles, crestinii

trebuie s˘a aib

˘a „afectiune natural

˘a“

fat˘a de rude si s

˘a nu fie aseme-

nea oamenilor lipsiti de afectiunedin aceste ‘zile din urm

˘a’ (2 Tim.

3:1, 3).ˆIns

˘a, uneori, s-ar putea s

˘a

ar˘at

˘am afectiune

ˆıntr-un mod exa-

gerat. Unii spun: „Sˆangele ap

˘a nu se

face“. Astfel, s-ar putea ca ei s˘a ia

ap˘ararea sau s

˘a tin

˘a cu orice pret

partea unor rude ori s˘a se simt

˘a ei

ˆınsisi jigniti c

ˆand cineva

ˆıl jignes-

te pe un membru al familiei. S˘a

ne amintim ce au f˘acut fratii Dinei

din cauza unor astfel de sentimente(Gen. 34:13, 25–30). S

˘a ne imagi-

n˘am si sentimentele care l-au f

˘acut

pe Absalom s˘a-l ucid

˘a pe Amnon,

fratele s˘au vitreg (2 Sam. 13:1–30).

Oare nu „gˆandurile rele“ au stat la

baza actiunilor lor? w13 15/3 2:13, 15

Joi, 31 iulie

Cand va veni spirituladevarului, el va va calauzi

ın tot adevarul.(Ioan 16:13)

Isus a vrut s˘

a-i ajute pe altii s˘a-l

cunoasc˘

a pe Tat˘

al si le-a dezv˘aluit

tot ce trebuiau s˘

a stie despre El(Mat. 11:27).

ˆIn plus, Isus le-a dat

discipolilor ‘pricepere ca s˘a ajung

˘a

s˘

a-l cunoasc˘

a pe Cel adev˘arat’, pe

Iehova Dumnezeu (1 Ioan 5:20). Elle-a deschis mintea ca s

˘a

ˆınteleag

˘a

ˆınv

˘at

˘aturile despre Tat

˘al. Isus nu

l-aˆınv

˘aluit pe Dumnezeu

ˆın mis-

ter sustinˆ

and c˘

a Tat˘

al face partedintr-o trinitate ce nu poate fi

ˆın-

teleas˘

a. Dar, plin deˆıntelepciune,

Isus nu le-a dezv˘

aluit discipolilortot ce cunostea despre Tat

˘al s

˘au

(Ioan 16:12). De ce? La momentulrespectiv, ei ‘nu puteau purta’ at

ˆa-

ta cunostint˘

a. Isus a asteptat pˆan

˘a

cˆ

and discipolii au devenit maturi sicapabili s

˘a

ˆınteleag

˘a anumite de-

talii despre Tat˘

al. Isus a fost buncu ei si a tinut cont de limitele lor.w12 15/4 1:14, 15

Vineri, 1 august

Nu te grabi sa te maniiın spiritul tau, caci mania

se odihneste ın sanulcelor fara minte.

(Ecl. 7:9)ˆIn multe situatii din viat

˘a nu

reaction˘

am asa cum ar trebui. S˘

apresupunem c

˘a esti la volan si, din

cauza manevrei altui sofer, esti pepunctul de-a face un accident. Re-usesti totusi s

˘a eviti coliziunea

ˆın

ultima clip˘

a. Cum vei reactiona?Poate c

˘a ai citit despre situatii

ˆın

care un sofer furios a ajuns s˘

a agre-seze un alt sofer.

ˆIns

˘a, pentru c

˘a

esti crestin, cu sigurant˘a c

˘a nu ai

vrea s˘

a faci asa ceva. Ar fi mai bines

˘a stai putin si s

˘a analizezi situa-

tia. Probabil c-ai avut si tu o par-te din vin

˘a fiindc

˘a ai fost distras

de ceva. Sau poate c˘

a cel˘alalt so-

fer a avut o problem˘

a tehnic˘a la

masin˘

a. Aceast˘

a situatie ipotetic˘a

scoateˆın evident

˘a un adev

˘ar im-

portant: putem s˘

a atenu˘am senti-

mentele negative, precum mˆania

si dezam˘

agirea, dac˘

a suntemˆınte-

leg˘

atori, dac˘

a vedem lucrurile sidin punctul de vedere al celuilaltsi dac

˘a suntem dispusi s

˘a iert

˘am.

Asadar, s˘

a nu punem totul la ini-m

˘a. w12 15/11 5:9, 10

Sambata, 2 august

Vor sti ca numele meueste Iehova. (Ier. 16:21)

ˆIn 1931, la congresul de la Co-

lumbus (Ohio), Studentiiˆın Biblie

au primit cu mult entuziasm nu-mele „Martorii lui Iehova“. Apoi,ˆın 1935, la congresul de la Wash-ington, D.C., fratele Rutherforda identificat ‘marea multime’ dinRevelatia, descris

˘a ca „st

ˆand

ˆın pi-

cioareˆınaintea tronului si

ˆınain-

tea Mielului“ (Rev. 7:9–17).ˆIn 1942,

cˆ

and cel de-al Doilea R˘

azboi Mon-dial era

ˆın plin

˘a desf

˘asurare, Na-

than Knorr a tinutˆınsufletitorul

discurs „Pace — Putea-va ea du-ra?“. El a explicat pe cine reprezen-ta ‘fiara de culoare stacojie’ din Re-velatia, capitolul 17, si a ar

˘atat c

˘a

dup˘

a r˘

azboi avea s˘

a urmeze o pe-rioad

˘a de predicare si mai inten-

s˘

a. La congresul international din1950, tinut

ˆın orasul New York, au-

ditoriul aprimit cu mult˘

aˆınc

ˆantare

Scripturile grecesti crestine — Tra-ducerea lumii noi. Aceasta a fostprima parte a unei traduceri a Bi-bliei

ˆın engleza modern

˘a, ce a redat

numelui divin locul care i se cuvineˆın Sfintele Scripturi. w1215/9 5:7, 8

Duminica, 3 august

Veti fi urati de toate natiuniledin cauza numelui meu.

(Mat. 24:9)

Din 1914, cˆ

and auˆınceput zile-

le din urm˘

a ale actualului sis-tem, aceast

˘a ur

˘a a devenit tot mai

intens˘

a. De-a lungul anilor, mul-te guverne au interzis publicatiileMartorilor lui Iehova si au

ˆıncercat

s˘

a opreasc˘

a lucrarea de predica-re. Acest lucru se

ˆınt

ˆampl

˘a si

ˆın

prezentˆın unele t

˘ari.

ˆIns

˘a, indife-

rent ce ar face, natiunile nu vorreusi niciodat

˘a s

˘a distrug

˘a

ˆınchi-

narea adev˘

arat˘

a! Iehova va conti-nua s

˘a-si foloseasc

˘a puterea pen-

tru a-si ocroti poporul (Deut. 11:2).Dac

˘a r

˘am

ˆanem aproape de Iehova

si st˘

am fermiˆın adev

˘ar, Iehova si

Fiul s˘

au, Isus Cristos,ˆısi vor face

partea. Dumnezeu nu va permiteniciunei persoane si niciunui lucru‘s

˘a ne smulg

˘a din m

ˆana Sa’ (Ioan

10:28, 29). Iehova este gata s˘

a neofere orice ajutor de care avem ne-voie pentru a r

˘am

ˆane supusi con-

ducerii sale suverane si Regatuluimesianic. w13 15/2 3:11–13

Luni, 4 august

Sa fie prompt la ascultare,ıncet la vorbire.

(Iac. 1:19)ˆInainte de-a face o vizit

˘a de p

˘as-

torire, un b˘

atrˆ

an trebuie s˘

a-si re-zerve timp pentru a se g

ˆandi la acea

persoan˘

a. Astfel, discutia nu se varezuma la generalit

˘ati si

ˆıi va fi cu

adev˘

arat de folos fratelui sau suro-rii respective.

ˆIn timpul vizitelor de

p˘

astorire, b˘

atrˆ

anul le d˘

a posibilita-tea fratilor si surorilor s

˘a se expri-

me si-i ascult˘

a cu atentie. „E atˆ

at deˆınvior

˘ator c

ˆand un b

˘atr

ˆan ascult

˘a

cu inima“, a spus o sor˘

a (Luca 8:18).Pavel i-a

ˆındemnat pe b

˘atr

ˆanii de

congregatie ‘s˘

a fie atenti la toa-ta turma’ (Fap. 20:28).

ˆIntr-adev

˘ar,

toti membrii congregatiei au ne-voie de

ˆıncurajare, inclusiv vestito-

rii sau pionierii care slujesc cu fide-litate de multi ani. Dar de ce au einevoie de ajutor din partea b

˘atr

ˆa-

nilor? Desi sunt puternici pe planspiritual, si ei se simt uneori co-plesiti de problemele si de presiu-nile acestui sistem r

˘au. w13 15/1

5:10–12

Marti, 5 august

Sa ne interesam unii de altii casa ne ındemnam la iubire si la

fapte bune, fara sa neglijam ın-trunirea noastra, cum au unii

obiceiul, ci sa ne ıncurajam uniipe altii, si aceasta cu atat mai

mult cu cat vedeti ca ziua seapropie! (Evr. 10:24, 25)

Iehovaˆısi g

˘aseste pl

˘acerea

ˆın toti

cei ce „caut˘

a refugiu la el“. De ace-ea, chiar si dup

˘a ce am ajuns s

˘a-l

cunoastem pe Dumnezeu, trebuies

˘a c

˘aut

˘am

ˆın continuare compania

celor careˆıl cunosc (Naum 1:7).

ˆIn

lume exist˘

a multe motive de des-curajare. Prin urmare, este

ˆınte-

lept s˘

a petrecem timpˆın compania

ˆıncurajatoare a fratilor si a surori-lor noastre. Ce foloase decurg deaici?

ˆIn congregatie g

˘asim persoa-

ne care neˆındeamn

˘a „la iubire si la

fapte bune“. Iubirea reciproc˘

a de-spre care le-a scris Pavel evreilorpresupune o comunitate de frati, ofamilie de

ˆınchin

˘atori ai lui Ieho-

va care au acelasi mod de gˆ

andi-re, deci o congregatie. Nu putemmanifesta aceast

˘a iubire dec

ˆat

ˆın

compania fratilor nostri de credin-t

˘a, pe care

ˆıi

ˆınt

ˆalnim dac

˘a suntem

prezenti cu regularitate laˆıntruniri

si particip˘

am la ele. w13 15/3 3:13

Miercuri, 6 august

Cerceteaza-ma, o, Dumnezeule,. . . si condu-ma pe calea vesni-

ciei! (Ps. 139:23, 24)

O modalitate prin careˆıi per-

mitem lui Iehova s˘

a neˆındrume

este studiul personal. Prin inter-mediul publicatiilor sclavului fidelsi prev

˘az

˘ator, Iehova ne pune la

dispozitie o multitudine de sfaturi(Mat. 24:45). Dar, ca ele s

˘a ne fie

de folos, trebuie s˘

a ne facem timp

pentru studiu si s˘

a aplic˘

am ceeace

ˆınv

˘at

˘am. Studiul personal este

doar una dintre activit˘

atile princare Iehova ‘ne p

˘azeste de poticni-

re’ (Iuda 24). Ai studiat vreodat˘

aceva

ˆın publicatiile noastre care,

parc˘

a, a fost scris pentru tine? Pri-veste sfaturile, sau corectarea, cavenind de la Iehova. Un prietenbun te atentioneaz

˘a c

ˆand trebu-

ie s˘

a faci schimb˘

ariˆın comporta-

ment sauˆın personalitate.

ˆIn mod

asem˘

an˘

ator, Iehovaˆısi poate folosi

spiritul ca s˘

a te ajute s˘

a te corec-tezi. Dac

˘a suntem receptivi la

ˆın-

drumarea spiritului,ˆıi permitem

lui Iehova s˘

a ne c˘

al˘

auzeasc˘

a pasii.w12 15/4 5:12

Joi, 7 august

Vegheati . . . cu atentie cumumblati: nu ca niste neıntelepti,ci ca niste ıntelepti, rascumpa-

rand orice moment prielnic.(Ef. 5:15, 16)

ˆIn aceast

˘a lume plin

˘a de distra-

geri este dificil ‘s˘

a r˘

ascump˘

ar˘

amorice moment prielnic’. „Asa cumau fost zilele lui Noe, asa va fi siprezenta Fiului omului“, a avertizatIsus. Dar cum au fost acele zile?Dumnezeu i-a spus lui Noe c

˘a lu-

mea din vremea sa urma s˘

a piar˘

aˆıntr-un potop. Fiind un „predicatoral drept

˘atii“, Noe a proclamat cu fi-

delitate mesajul divin (Mat. 24:37;2 Pet. 2:5).

ˆIns

˘a oamenii r

˘ai „m

ˆan-

cau si beau, b˘

arbatii se c˘

as˘

atoreausi femeile erau date

ˆın c

˘as

˘atorie,

. . . si n-au dat atentie [mesajului]p

ˆan

˘a a venit potopul si i-a m

˘aturat

pe toti“. Isus si-a avertizat conti-nuatorii: „Fiti si voi gata, pentru c

˘a

Fiul omului vine la o or˘

a la care nuv

˘a g

ˆanditi“ (Mat. 24:38, 39, 44). Asa-

dar, ‘s˘

a fim si noi gata’, asemenealui Noe! w12 15/5 3:11, 12

Vineri, 8 august

Stau plin de cainta ın taranasi ın cenusa. (Iov 42:6)

Pentru c˘

a se las˘

a coplesiti de gre-selile din trecut, unii ajung s

˘a crea-

d˘

a c˘

a nu merit˘

aˆındurarea lui Dum-

nezeu. Ei consider˘

a c˘

a Iehova nu arecum s

˘a-i ierte deoarece au gresit

prea grav sau prea des.ˆIn realitate

ˆıns

˘a, indiferent ce au f

˘acut, ei pot s

˘a

se c˘

aiasc˘

a, s˘

a-si schimbe conduitasi s

˘a-i cear

˘a iertare lui Dumnezeu

(Fap. 3:19). Iar el le poate ar˘

ataˆındu-

rare si bun˘

atate iubitoare, asa cuma f

˘acut

ˆın cazul at

ˆator oameni. Pen-

tru a ne redobˆ

andi pacea l˘

auntric˘

ac

ˆand suntem m

˘acinati de sentimen-

te exagerate de vinov˘

atie, nu trebu-ie dec

ˆat s

˘a accept

˘am solutia perfec-

t˘

a pe care ne-o recomand˘

aˆınsusi

Dumnezeu: „Cineˆısi acoper

˘a f

˘ar

˘ade-

legile nu va prospera, dar celui ce lem

˘arturiseste si se las

˘a de ele i se

va ar˘

ataˆındurare“ (Prov. 28:13; Iac.

5:14–16). Asadar, trebuie s˘

a-i m˘

artu-risim lui Iehova p

˘acatele, s

˘a-i cerem

iertare si s˘

a ne dovedim c˘

ainta prinfapte (2 Cor. 7:10, 11). Dac

˘a vom face

acesti pasi, Iehova, Cel care ‘iart˘

a cularghete’, ne va ar

˘ata

ˆındurare (Is.

55:7). w13 15/1 4:11

Sambata, 9 august

Puterea lui va deveni mare.(Dan. 8:24)

Putem identifica al saptelea capal fiarei din Revelatia, capitolul 13,compar

ˆand viziunea lui Ioan cu vi-

ziunea lui Daniel referitoare la fiaraˆınfricos

˘atoare cu zece coarne (Dan.

7:7, 8, 23, 24). Fiara pe care a v˘

azut-oDaniel reprezint

˘a Imperiul Roman.ˆ

In secolul al V-lea e.n., Imperiul Ro-man a

ˆınceput s

˘a se destrame. Cele

zece coarne de pe capul fiarei sim-bolizeaz

˘a regatele care s-au dezvol-

tat din acest imperiu. La mijloculsecolului al XVIII-lea, Marea Brita-nie era foarte aproape de a deveni

puterea politic˘a dominant

˘a. Desi Ma-

rea Britanie s-a impus pe scena lumii,coloniile pe care le avea

ˆın America de

Nord si-au cˆastigat independenta.

ˆIn

1914, cˆand a

ˆınceput ziua Domnului,

Marea Britanie era cel maiˆıntins im-

periu din toate timpurile, iar StateleUnite, cea mai mare putere industri-al

˘a de pe glob. Statele Unite si Ma-

rea Britanie s-au aliatˆın Primul R

˘az-

boi Mondial. Ap˘aruse deci al saptelea

cap al fiarei: puterea anglo-america-n

˘a. w12 15/6 2:3–5

Duminica, 10 august

O, Dumnezeule, tu m-ai ınvatatdin tineretea mea si vestesc siacum lucrarile tale minunate.

(Ps. 71:17)

Suntem recunosc˘

atori c˘

a nu r˘

at˘

a-cim

ˆın

ˆıntuneric spiritual, ci ne bucu-

r˘

am de lumina care vine de la Ieho-va (Prov. 4:18, 19). Asadar, s

˘a studiem

cu atentie Cuvˆ

antul lui Dumnezeusi s

˘a le vorbim altora cu zel despre

adev˘

ar. Ca popor dedicat al lui Ieho-va, noi

ˆıntelegem c

˘a exist

˘a o leg

˘a-

tur˘

a strˆ

ans˘

aˆıntre suveranitatea lui

Dumnezeu si integritatea oamenilor.ˆIntr-adev

˘ar, noi proclam

˘am adev

˘a-

rul incontestabil c˘

a Iehova este Su-veranul universului si c

˘a el este demn

de toat˘

a devotiunea noastr˘

a (Rev.4:11).

ˆIn plus,

ˆıntruc

ˆat avem spiritul

lui Iehova, noi le predic˘

am vesteabun

˘a celor smeriti,

ˆıi pans

˘am pe cei

cu inima frˆ

ant˘

a siˆıi m

ˆang

ˆaiem pe cei

cuprinsi de jale (Is. 61:1, 2). Desi Sa-tan

ˆıncearc

˘a s

˘a st

˘ap

ˆaneasc

˘a peste

poporul lui Dumnezeu si pesteˆın-

treaga omenire, eforturile sale suntsortite esecului. Noi manifest

˘am o

profund˘

a apreciere pentru mosteni-rea noastr

˘a spiritual

˘a si suntem ho-

t˘

arˆ

ati s˘

a ne p˘

astr˘

am integritatea fat˘

ade Dumnezeu si s

˘a-l l

˘aud

˘am pe Dom-

nul Suveran Iehova acum si pentrutotdeauna (Ps. 26:11; 86:12). w13 15/22:19, 20

Luni, 11 august

Nu vor mai ınvata fiecarepe semenul sau si fiecare pe

fratele sau, zicand: „Cunoas-teti-l pe Iehova!“, fiindca toti

ma vor cunoaste, de la cel maimic dintre ei pana la cel mai

mare dintre ei. (Ier. 31:34)

Cu sigurant˘

a, este important s˘

adorim s

˘a-l cunoastem pe Iehova si

s˘

a facem parte din poporul s˘

au. Ocerint

˘a pentru a primi aceste bine-

cuvˆ

ant˘

ari este s˘

a fim iertati de p˘

a-cate pe baza jertfei de r

˘ascump

˘a-

rare a lui Cristos.ˆInsusi faptul c

˘a

putem primi iertare ar trebui s˘

a neˆındemne s

˘a-i iert

˘am si noi pe altii,

chiar si pe cei fat˘

a de care s-ar pu-tea s

˘a avem resentimente. Dispo-

zitia de aˆınl

˘atura orice sentiment

negativ va avea un efect bun asuprainimii noastre. Astfel, vom ar

˘ata c

˘a

dorim s˘

a-i slujim lui Iehova, dar sic

˘a

ˆıl cunoastem din ce

ˆın ce mai

bine.ˆIn plus, vom fi asemenea ce-

lor despre care Iehova a spus prinIeremia: „M

˘a veti c

˘auta si m

˘a veti

g˘

asi, fiindc˘

a m˘

a veti c˘

auta din toat˘

ainima voastr

˘a. Si eu m

˘a voi l

˘asa g

˘a-

sit de voi“ (Ier. 29:13, 14). w13 15/32:18, 19

Marti, 12 august

Poruncile sale nu sunt grele.(1 Ioan 5:3)

Adam si Eva nu i-au fost recu-nosc

˘atori Creatorului lor pentru li-

bertatea primit˘

a, ci au ales liber-tatea pe care le-o oferea Satan, darla care nu aveau dreptul: indepen-denta din punct de vedere moral.ˆIn loc s

˘a c

ˆastige mai mult

˘a liberta-

te, primii nostri p˘

arinti, si impliciturmasii lor, au devenit sclavi ai p

˘a-

catului, ceea ce le-a adus suferint˘

asi moarte (Rom. 5:12). Din moment

ce Satan a putut s˘

a determine doioameni perfecti, precum si multecreaturi spirituale, s

˘a resping

˘a su-

veranitatea lui Dumnezeu, el nepoate

ˆınsela si pe noi. Strategia lui

este,ˆın esent

˘a, aceeasi. Satan vrea

s˘

a credem c˘

a normele lui Iehovasunt

ˆımpov

˘ar

˘atoare si ne fac via-

ta monoton˘

a. Dac˘

a petrecem multtimp cu persoane care g

ˆandesc

ˆın

acest fel, am putea ajunge s˘

a neˆınsusim modul lor de g

ˆandire. O so-

r˘

a de 24 de ani care a comis imo-ralitate m

˘arturiseste: „Prietenii au

avut o influent˘

a rea asupra mea,mai ales pentru c

˘a nu

ˆındr

˘azneam

s˘

a am o p˘

arere diferit˘

a de a lor“.w12 15/7 2:2, 3

Miercuri, 13 august

Purtati-va ıntr-un moddemn de vestea buna.

(Filip. 1:27)

Termenul din limba greac˘

a folo-sit de Pavel si tradus „purtati-v

˘a“

este redat si prin „dovediti-v˘

a cet˘

a-teni“. Acest cuv

ˆant avea o semni-

ficatie aparte pentru crestinii dinFilipi. Se pare c

˘a Filipi era unul

dintre putinele orase privilegiateai c

˘aror locuitori primiser

˘a cet

˘ate-

nia roman˘

a. Cet˘

atenii romani dinFilipi si de pe tot cuprinsul impe-riului erau m

ˆandri de statutul lor,

ˆıntruc

ˆat legea roman

˘a le oferea o

protectie special˘

a. Membrii con-gregatiei din Filipi aveau un motivmult mai bun s

˘a fie m

ˆandri. Pavel

le-a amintit acestor crestini unsi:„C

ˆat despre noi, cet

˘atenia noastr

˘a

esteˆın ceruri“ (Filip. 3:20). Ei erau

cet˘

ateni ai Regatului lui Dumne-zeu, un regat superior oric

˘arui im-

periu de pe p˘

amˆ

ant.ˆIn aceast

˘a

calitate, se bucurau de protectiesi de avantaje unice (Ef. 2:19–22).w12 15/8 2:1, 2

Joi, 14 august

Un om stapaneste pestealt om spre paguba lui.

(Ecl. 8:9)

Pe parcursul celor sase mii deani de istorie uman

˘a,

ˆıncerc

˘arile

oamenilor de a se conduce sin-guri le-au provocat suferinte denedescris. Cum stau lucrurile

ˆın

prezent? Pe lˆang

˘a r

˘azboaie si re-

volte, omenirea se confrunt˘a cu

probleme grave precum s˘ar

˘acia,

bolile, distrugerea mediuluiˆın-

conjur˘ator si schimb

˘arile climate-

rice. Unii oficiali guvernamentaliau afirmat c

˘a doar o schimbare

major˘a

ˆın atitudinea oamenilor

ar putea preveni dezastrul. Rega-tul lui Dumnezeu, condus de IsusCristos, regele mesianic, si de cei144 000 de coregenti ai s

˘ai, va re-

para tot r˘aul suferit de oameni si

va readuce p˘am

ˆantul la starea ini-

tial˘a.

ˆIn timpul Domniei de O Mie

de Ani, emotionanta promisiune alui Dumnezeu va deveni realitate:„Eu creez ceruri noi si un p

˘am

ˆant

nou si nim˘anui nu-i vor mai veni

ˆın minte lucrurile de mai

ˆınainte,

nici nu-i vor mai urcaˆın inim

˘a“ (Is.

65:17). w12 15/9 2:2, 3

Vineri, 15 august

Bunatatea nemeritataa Domnului Isus Cristos

sa fie cu spiritul pe care ılmanifestati! (Filim. 25)

Cˆand le-a scris fratilor s

˘ai de

credint˘a, apostolul Pavel si-a ex-

primat de mai multe ori sperantac

˘a Iehova si Isus vor aproba spiri-

tul manifestat de congregatii. Fo-losind expresii de genul „Domnuls

˘a fie cu spiritul pe care-l mani-

festati“, Pavelˆısi

ˆıncuraja colabo-

ratorii s˘a aib

˘a un spirit care s

˘a

oglindeasc˘a vointa lui Dumnezeu

si personalitatea crestin˘a (2 Tim.

4:22; Gal. 6:18; Col. 3:9–12). Asa-dar, ar fi bine s

˘a ne

ˆıntreb

˘am: Ce

fel de spirit am? Cum as putea ma-nifesta

ˆıntr-o m

˘asur

˘a si mai mare

un spirit pl˘acut lui Dumnezeu? Ce

pot face pentru a contribui si maimult la spiritul pozitiv al congre-gatiei? Pentru a ilustra, s

˘a ne g

ˆan-

dim la un cˆamp de floarea-soare-

lui. Prin culoarea si prospetimeaei, fiecare floare aduce un plus defrumusete peisajului.

ˆIn mod ase-

m˘an

˘ator, fiecare dintre noi ar tre-

bui s˘a contribuie la frumusetea

congregatiei. w12 15/10 2:1, 3

Sambata, 16 august

V-am dat un exemplu,pentru ca, asa cum v-am facut

eu, asa sa faceti si voi.(Ioan 13:15)

Este ultima noapte din viata luiIsus ca om. El se afl

˘a cu apostolii

ˆın

camera de sus a unei case din Ie-rusalim.

ˆIn timpul cinei, se ridi-

c˘a,

ˆısi scoate mantia si se

ˆıncinge

cu un prosop. Pune ap˘a

ˆıntr-un li-

ghean siˆıncepe s

˘a spele picioarele

apostolilor, dup˘a care le sterge cu

prosopul. Apoiˆısi ia din nou man-

tia. De ce aˆındeplinit Isus o sar-

cin˘a at

ˆat de umil

˘a? (Ioan 13:3–5)

Elˆınsusi explic

˘a: „Dac

˘a eu, desi

Domn siˆInv

˘at

˘ator, v-am sp

˘alat pi-

cioarele, si voi trebuie s˘a v

˘a sp

˘a-

lati picioarele unii altora“ (Ioan13:12–14). Prin acest gest, Isusi-a

ˆınv

˘atat pe apostoli o lectie im-

portant˘a, care avea s

˘a le r

˘am

ˆan

˘a

adˆanc

ˆıntip

˘arit

˘a

ˆın minte si s

˘a-i

ajute s˘acultive umilint

˘a. w1215/11

2:1, 2

Duminica, 17 august

Voi nu sunteti ai vostri.(1 Cor. 6:19)

Cuvˆantul „sclavie“ le evoc

˘a mul-

tor persoane imagini ale unor oameniasupriti, tratati cu cruzime si obli-gati s

˘a trudeasc

˘a pentru niste st

˘ap

ˆani

nemilosi. Cu toate acestea, din cu-vintele lui Isus reiese c

˘a discipolii s

˘ai

aveau s˘a fie sclavi, sau servitori umili.ˆ

Ins˘a ei nu urmau s

˘a fie nici

ˆınjositi,

nici oprimati, ci aveau s˘a se bucure

de o pozitie onorabil˘a, de

ˆıncredere si

de respect. S˘a ne amintim, de pild

˘a,

ce a spus Isus, cu putin timpˆınain-

te de moartea sa, despre un anumitsclav. El a prezis c

˘a avea s

˘a-i

ˆıncre-

dinteze acestui ‘sclav fidel si prev˘a-

z˘ator’ anumite responsabilit

˘ati (Mat.

24:45–47).ˆIntr-o relatare paralel

˘a,

sclavul respectiv este numit ‘adminis-trator’ (Luca 12:42–44). Majoritateacrestinilor adev

˘arati din prezent nu

se num˘ar

˘a printre cei care alc

˘atuiesc

„administratorul fidel“.ˆIns

˘a, potrivit

Scripturilor, toti slujitorii lui Dumne-zeu sunt administratori

ˆıntr-un anu-

mit sens. w12 15/12 2:1–3

Luni, 18 august

N-au vrut . . . sa se ınchineniciunui alt dumnezeu ın afarade Dumnezeul lor! (Dan. 3:28)ˆIn secolul al VII-lea

ˆı.e.n., trei evrei

auˆınteles din proprie experient

˘a c

˘a

Iehova r˘aspl

˘ateste credinta si curajul

ˆınchin

˘atorilor s

˘ai. Nebucadnetar, re-

gele Babilonului, i-a convocat pe totidemnitarii si le-a poruncit s

˘a se

ˆınchi-

neˆınaintea unui chip de aur foarte

ˆınalt. Toti cei care nu se supuneau po-runcii regelui urmau s

˘a fie aruncati

ˆıntr-un cuptor

ˆıncins. Atunci cei trei

evrei i-au spus cu respect lui Nebu-cadnetar: „Dumnezeul nostru, c

˘aruia

ˆıi slujim, va putea s

˘a ne scape. El ne

va sc˘apa din cuptorul cu foc arz

˘ator si

din mˆana ta, o, rege. Si, chiar dac

˘a nu

ne va sc˘apa, s

˘a stii, o, rege, c

˘a tot nu

le vom sluji dumnezeilor t˘ai si nu ne

vomˆınchina chipului de aur pe care

l-ai ridicat“ (Dan. 3:16–18).ˆIn Daniel

3:19–30 este descris modul impresio-nant

ˆın care au fost salvati acesti slu-

jitori ai lui Iehova. Probabil c˘a noi nu

ne vom afla niciodat˘a

ˆın pericolul de

a fi aruncatiˆıntr-un cuptor

ˆıncins. Cu

toate acestea, si integritatea noas-tr

˘a este testat

˘a uneori. Suntem siguri

ˆıns

˘a c

˘a Dumnezeu ne va binecuv

ˆan-

ta pentru credinta si curajul nostru.w13 15/1 1:13

Marti, 19 august

„Voi sunteti . . . martorii mei“,zice Iehova. (Is. 43:12)

Mostenirea noastr˘

a spiritual˘

a in-clude cunostinta exact

˘a din Cuv

ˆan-

tul lui Dumnezeu siˆıntelegerea cla-

r˘

a a adev˘

arului despre el si desprescopurile sale. Ea include si un privi-legiu cu totul special. Acest privile-giu a devenit o parte a mosteniriinoastre spirituale

ˆın 1931, cu ocazia

congresului de la Columbus (Ohio,SUA). Pe programul tip

˘arit ap

˘areau

literele „JW“. O sor˘

a a spus: „S-auf

˘acut multe speculatii cu privire la

semnificatia acestor litere. Unii aucrezut c

˘a

ˆınsemnau «Continuati s

˘a

asteptati» (Just Wait), altii, «Conti-nuati s

˘a vegheati» (Just Watch), iar

unii s-au gˆ

andit la varianta corect˘

a:Martorii lui Iehova (Jehovah’s Wit-nesses)“.

ˆInainte ne numeam „Stu-

dentiˆın Biblie“,

ˆıns

˘a, prin rezolutia

f˘

acut˘

a duminic˘

a, 26 iulie 1931, amadoptat numele „Martorii lui Ieho-va“. Ce bucurie a fost s

˘a primim acest

nume biblic! „Nu voi uita niciodat˘

astrig

˘atul si aplauzele puternice care

au f˘

acut ca locul de congres s˘

a vibre-ze“, a spus un frate. Niciun alt grupreligios n-a dorit acest nume, darDumnezeu ne-a binecuv

ˆantat, astfel

c˘

aˆıl purt

˘am de peste opt decenii.

Este un privilegiu cu totul specials

˘a fim Martorii lui Iehova! w13 15/2

1:4, 5

Miercuri, 20 august

Toti ne poticnim de multe ori.(Iac. 3:2)

Modulˆın care reaction

˘am c

ˆand

ne poticnim sau c˘adem arat

˘a ce fel

de persoane suntemˆın realitate.

Unii se c˘aiesc si continu

˘a s

˘a-i slu-

jeasc˘a lui Dumnezeu.

ˆIns

˘a altii

aleg s˘a nu se c

˘aiasc

˘a.

ˆIn Proverbe-

le 24:16 se spune: „Cel drept, chiardac

˘a ar c

˘adea de sapte ori, se va ri-

dica, dar pe cei r˘ai nenorocirea

ˆıi

va face s˘a se poticneasc

˘a“. Iehova

nu va permite ca oamenii care seˆıncred

ˆın el s

˘a se poticneasc

˘a sau

s˘a cad

˘a — adic

˘a s

˘a se confrunte

cu o situatie grea sau cu o piedi-c

˘a

ˆın calea progresului lor spiri-

tual — si sa nu-si poata reveni. Ie-hova ne asigur

˘a c

˘a ne va ajuta ‘s

˘a

ne ridic˘am’, astfel

ˆınc

ˆat s

˘a pu-

tem continua s˘a-i slujim cu toat

˘a

devotiunea. Cˆat de

ˆıncurajatoare

este aceast˘a idee pentru toti cei

careˆıl iubesc din inim

˘a pe Iehova!

Pentru cei care ‘iubesc legea luiIehova’ nu exist

˘a nicio piatr

˘a de

poticnire care s˘a-i poat

˘a scoate

definitiv din cursa pentru viat˘a

(Ps. 119:165). w13 15/3 1:4–6

Joi, 21 august

Niciun om care a pus manape plug si priveste la lucrurile

din urma nu este potrivit pentruregatul lui Dumnezeu.

(Luca 9:62)

A-i sluji lui Iehova cu o inim˘a

ˆın-

treag˘a presupune mai mult de-

cˆat a participa cu regularitate la

ˆıntrunirile congregatiei si la lu-crarea de predicare (2 Cron. 25:1,2, 27). Dac

˘a

ˆın str

˘afundul inimii

un crestin continu˘a s

˘a iubeasc

˘a

„lucrurile din urm˘a“, adic

˘a anumi-

te aspecte ale modului de viat˘a al

lumii, el se afl˘a

ˆın pericolul de

a-si pierde prietenia cu Iehova(Luca 17:32). Doar dac

˘a ‘vom avea

oroare de r˘au si ne vom alipi de ce

este bine’ vom fi ‘potriviti pen-tru regatul lui Dumnezeu’ (Rom.12:9). Prin urmare, s

˘a ne asigu-

r˘am c

˘a niciun lucru din lumea lui

Satan, oricˆat de util sau de pl

˘acut

ni s-ar p˘area, nu ne va

ˆımpiedica

s˘a-i slujim lui Iehova din toat

˘a ini-

ma! (2 Cor. 11:14; Filip. 3:13, 14)w12 15/4 3:10, 13

Vineri, 22 august

Din adancuri te chem, o,Iehova! O, Iehova, asculta-mi

glasul! Urechile tale sa fieatente la glasul implorarilor

mele. (Ps. 130:1, 2)

Unii tineriˆıncep o perioad

˘a de

cunoastere f˘

ar˘

a a fi preg˘atiti pen-

tru responsabilit˘

atile pe care lepresupune c

˘as

˘atoria. Altii

ˆısi g

˘a-

sesc partenerul conjugal pe inter-net si se c

˘as

˘atoresc

ˆın grab

˘a, d

ˆan-

du-si seama ulterior c˘

a au f˘acut o

mare greseal˘

a. Iar altii comit unp

˘acat grav

ˆın perioada de cunoas-

tere siˆısi

ˆıncep viata de familie

avˆ

and foarte putin respect unulfat

˘a de cel

˘alalt. Unii crestini nu

se c˘

as˘

atoresc „ˆın Domnul“ si sufer

˘a

din cauz˘

a c˘

a tr˘

aiescˆıntr-un c

˘amin

dezbinat pe plan religios (1 Cor.7:39). Dac

˘a te afli

ˆıntr-o asemenea

situatie, roag˘

a-l pe Iehova s˘a te

ierte si s˘

a te ajute. E adev˘arat, el

nu vaˆınl

˘atura consecintele grese-

lilor tale, dar, dac˘

a te c˘

aiesti, potifi sigur c

˘a te va ajuta s

˘a dep

˘a-

sestiˆıncerc

˘arile. Str

˘aduieste-te s

˘a

faci tot timpul vointa lui Iehova,iar ‘bucuria lui va fi fort

˘areata ta’

(Neem. 8:10). w12 15/5 2:3, 4

Sambata, 23 august

Eu voi cheltui cat se poatede bucuros si chiar ma voi

cheltui ıntru totul pentru sufle-tele voastre. (2 Cor. 12:15)

B˘atr

ˆanii fac multe eforturi

ˆın folo-

sul congregatiei. Uneori, sunt atˆat de

ˆıngrijorati pentru fratii si surorile lor,ˆınc

ˆat efectiv nu pot dormi. Ei se roag

˘a

sau le ofer˘a ajutor spiritual chiar si

ˆın

orele tˆarzii ale noptii (2 Cor. 11:27, 28).

Totusi, se achit˘a cu constiinciozitate

si cu bucurie de responsabilitatea lor,la fel ca Pavel. Iubirea pentru fratiide credint

˘a l-a impulsionat pe Pavel

s˘a se cheltuiasc

˘a, adic

˘a s

˘a fac

˘a mari

sacrificii pentru a-iˆınt

˘ari (2 Cor. 2:4;

Filip. 2:17; 1 Tes. 2:8). Nu e de mirarec

˘a fratii l-au iubit at

ˆat de mult! (Fap.

20:31–38) Si noiˆıi iubim pe b

˘atr

ˆanii de

congregatie siˆıi multumim lui Iehova

pentru eiˆın rug

˘aciune. C

ˆand vedem

interesul lor sincer fat˘a de noi, simtim

si mai mult˘a bucurie. Vizitele lor de

p˘astorire ne

ˆımbog

˘atesc pe plan spiri-

tual. Suntem recunosc˘atori c

˘a b

˘atr

ˆa-

nii sunt gata s˘a ne vin

˘a

ˆın ajutor ori de

cˆate ori presiunile acestei lumi par s

˘a

ne doboare. Da, b˘atr

ˆanii ‘sunt colabo-

ratori spre bucuria noastr˘a’! w13 15/1

5:15, 16

Duminica, 24 august

Cei ucisi de Iehova vor fiın ziua aceea de la un capat alpamantului pana la celalalt.

(Ier. 25:33)

Pe m˘asur

˘a ce ne apropiem de sf

ˆarsi-

tul acestui sistem, Satanˆısi va inten-

sifica atacurileˆımpotriva slujitorilor

lui Iehova. Atunci va sosi „ziua r˘az-

boiului“ lui Dumnezeuˆımpotriva dus-

manilor s˘ai (Zah. 14:3–5). Toti „regii

p˘am

ˆantului si armatele lor“ vor lup-

ta de partea lui Satan.ˆIns

˘a, oriun-

de s-ar afla, ei vor fi distrusi (Rev.19:19–21). R

˘azboiul aduce

ˆıntotdeau-

na suferint˘a, chiar si celor care ies

ˆın-

ving˘atori. Si noi s-ar putea s

˘a suferim

cˆand va veni necazul cel mare. S-ar

putea s˘a avem putine alimente, s-ar

putea s˘a pierdem majoritatea lucruri-

lor pe care le avem si s-ar putea s˘a nu

ne mai bucur˘am de anumite drepturi.

Cum vom reactiona dac˘a vom ajunge

ˆın aceast

˘a situatie? Vom intra

ˆın pani-

c˘a? Ne vom pierde speranta si ne vom

l˘asa prad

˘a disper

˘arii? Vom renunta

la credint˘a din cauza presiunilor?

ˆIn

timpul marelui necaz, va fi vital s˘a r

˘a-

mˆanem

ˆın valea unde Iehova ofer

˘a

ocrotire! Aceastaˆınseamn

˘a s

˘a-i r

˘am

ˆa-

nem fideli lui Dumnezeu si s˘a ne p

˘as-

tr˘am credinta

ˆın puterea lui salvatoa-

re! (Hab. 3:17, 18) w13 15/2 3:14–16

Luni, 25 august

Pacatul sa nu mai domneasca. . . ın corpurile voastre muri-

toare ca sa ascultati de dorinte-le lor. Si sa nu mai prezentatimadularele voastre pacatului

ca arme ale nedreptatii.(Rom. 6:12, 13)

Ca s˘a devenim crestini adev

˘arati, a

trebuit s˘a ne c

˘aim si s

˘a ne

ˆıntoarcem,

sau s˘a renunt

˘am la p

˘acatele noastre.ˆ

Ins˘a c

˘ainta este un proces continuu.ˆ

Intrucˆat suntem imperfecti, p

˘acatul

esteˆınc

˘a

ˆın noi, asemenea unui sarpe

ascuns, gata s˘a atace (Rom. 3:9, 10).

De aceea, trebuie s˘a r

˘am

ˆanem vigi-

lenti si s˘a nu ne ignor

˘am defecte-

le. Din fericire, Iehova este r˘abd

˘ator

cu noiˆın timp ce lupt

˘am din r

˘aspu-

teri pentru a neˆımpotrivi sl

˘abiciuni-

lor si pentru a face schimb˘arile ne-

cesare (Filip. 2:12; 2 Pet. 3:9). Estefoarte important s

˘a ne folosim cu

ˆın-

telepciune timpul si resursele, renun-t

ˆand la obiectivele egoiste. De aseme-

nea, mediteaz˘a la dedicarea ta. Cel

mai pretios lucru pe careˆıl avem este

relatia cu Iehova. Elˆıi cunoaste pe

cei careˆıi apartin (Is. 44:5). Anali-

zeaz˘a sub rug

˘aciune calitatea si pro-

funzimea relatiei tale cu Dumnezeu.w13 15/3 3:14, 16

Marti, 26 august

Avand hrana si acoperamant,vom fi multumiti cu acestea.

(1 Tim. 6:8)

Societatea de consumˆıncearc

˘a

s˘

a ne conving˘

a c˘

a nu putem tr˘

aif

˘ar

˘a lucrurile pe care le produce si

c˘

a trebuie s˘

a cump˘

ar˘

am de fiecaredat

˘a ultimul model de pe piat

˘a.ˆ

Ins˘

a crestinii adev˘

arati nu permitlumii lui Satan s

˘a le stabileasc

˘a

priorit˘

atile (1 Ioan 2:15–17). Dar cese poate spune despre cei care auiesit la pensie? Oare exist

˘a un mod

mai bun de a-si folosi timpul de-c

ˆat acela de a face pionierat si de

a pune serviciul sacru pe primulloc? Fiecare slujitor al lui Iehova artrebui s

˘a se

ˆıntrebe: Care este cel

mai important lucru din viata mea?Pun interesele Regatului pe primulplan? Am spirit de sacrificiu ase-menea lui Isus? Tin seama de

ˆın-

demnul s˘

au de a-l urma neˆıncetat?

As putea s˘

a-mi modific programulˆın asa fel,

ˆınc

ˆat s

˘a aloc mai mult

timp lucr˘

arii de predicare si altoractivit

˘ati teocratice? Sunt dispus

s˘

a fac sacrificii, chiar dac˘

a situatianu-mi permite deocamdat

˘a s

˘a de-

dic mai mult timp serviciului cres-tin? w12 15/6 3:16, 17

Miercuri, 27 augustˆ

Invata-ma, o, Iehova, calea tasi condu-ma pe cararea drepta-

tii din cauza vrajmasilor mei!(Ps. 27:11)

A ne l˘

asaˆınv

˘atati de Iehova

ˆın-

seamn˘

a a aplica imediat sfaturilepe care le primim prin intermediulCuv

ˆantului s

˘au si al organizatiei

sale. De pild˘

a, urmˆ

andˆındemnul

de a-si simplifica viata, multi fratisi surori si-au pl

˘atit datoriile si au

vˆ

andut lucrurile de care nu aveaucu adev

˘arat nevoie. C

ˆand a

ˆınceput

criza economic˘

a, si-au dat seama c˘

adecizia lor

ˆınteleapt

˘a i-a scutit de

nenum˘

arateˆıngrijor

˘ari si le-a per-

mis s˘

a fac˘

a mai multˆın serviciul

crestin. Fiecare dintre noi ar tre-bui, asadar, s

˘a se

ˆıntrebe: Pun ime-

diatˆın aplicare ceea ce citesc

ˆın Bi-

blie siˆın publicatiile sclavului fidel,

chiar dac˘

a trebuie s˘

a fac sacrificii?(Mat. 24:45) Permit

ˆandu-i lui Ieho-

va s˘

a neˆınvete si s

˘a ne conduc

˘a pe

calea drept˘

atii, nu avem niciun mo-tiv de team

˘a. w12 15/7 3:15, 16

Joi, 28 august

Ne rugam lui Dumnezeusa nu faceti nimic rau, ci . . .sa faceti ce este bine, chiardaca noi am putea pareadezaprobati. (2 Cor. 13:7)

Pentru a rezista presiunilor, tre-buie s

˘a avem cunostint

˘a, umilint

˘a,

modestie, iubire fat˘

a de Dumne-zeu si team

˘a de el, nu de oameni.

Dac˘

a la baza credintei st˘

a cunos-tinta exact

˘a din Biblie, vom vorbi

cu mult curaj despre convingerilenoastre. Aceasta ne va ajuta s

˘a nu

c˘

ademˆın cursa fricii de oameni.

Desigur, nu trebuie s˘

a ne credemmai puternici dec

ˆat suntem, ci tre-

buie s˘

a recunoastem cu umilint˘

a c˘

aavem nevoie de putere de la Dum-nezeu pentru a ne

ˆımpotrivi pre-

siunilor.ˆIn acest sens, este necesar

s˘

a-i cerem lui Iehova spiritul s˘

au.ˆIntruc

ˆat

ˆıl iubim pe Dumnezeu, ne

vom simti motivati s˘

a respect˘

amnormele sale si s

˘a nu facem nimic

ce i-ar putea p˘

ata numele sfˆ

ant. Deasemenea, trebuie s

˘a ne preg

˘atim

pentru presiuniˆınainte s

˘a ne con-

frunt˘

am cu ele. P˘

arintii, de exem-plu, se pot ruga cu copiii lor si

ˆıi pot

preg˘

ati pentru situatiileˆın care co-

legii i-arˆındemna s

˘a fac

˘a ceva gre-

sit. w12 15/8 3:13

Vineri, 29 august

Cine are un spirit umilprimeste glorie. (Prov. 29:23)

S˘a presupunem c

˘a facem progrese

pe calea crestin˘a, iar un frate de

credint˘a ne d

˘a unele sfaturi. Sfatu-

rile sale sincere ne-ar putea fi defolos dac

˘a nu avem o atitudine de-

fensiv˘a din cauza m

ˆandriei, dac

˘a nu

suntem prea preocupati de propriaimagine si dac

˘a nu

ˆıncerc

˘am s

˘a ne

c˘aut

˘am scuze. Sau poate c

˘a lucr

˘am

al˘aturi de alti frati la realizarea unui

proiect teocratic. Ne vomˆıntreba

mereu cine va primi laude pentruideile noastre bune si pentru mun-ca noastr

˘a s

ˆarguincioas

˘a? Vom per-

mite ca acest lucru s˘a ne influenteze

colaborarea? Supraveghetorii cres-tini si fratii care aspir

˘a la aceas-

t˘a sarcin

˘a trebuie s

˘a fie atenti s

˘a nu

caute „glorie de la oameni“ (1 Tim.3:1; 1 Tes. 2:6). Cum ar trebui s

˘a

reactioneze un frate cˆand este l

˘au-

dat pentru un lucru bine f˘acut? Re-

cunoaste el c˘a a reusit s

˘a fac

˘a acel

lucru numai pentru c˘a Iehova l-a

ajutat si c˘a va avea succes si

ˆın vii-

tor numai dac˘a Dumnezeu va conti-

nua s˘a-l ajute si s

˘a-l binecuv

ˆanteze?

(1 Pet. 4:11) w13 15/2 4:10, 11

Sambata, 30 august

Se va ımplini negresit.Nu va ıntarzia. (Hab. 2:3)

O atitudine de genul „Vom tr˘ai si

vom vedea“ ne-ar puteaˆımpiedica

s˘a manifest

˘am o r

˘abdare ca a lui

Dumnezeu. Cel care gˆandeste asa

nu crede c˘a sf

ˆarsitul este aproape si

ˆıncepe s

˘a-si fac

˘a un plan de rezer-

v˘a,

ˆın eventualitatea c

˘a lucrurile nu

vor decurge cum a spus Iehova. Oastfel de persoan

˘a si-ar putea spu-

ne: Am s˘a astept si am s

˘a v

˘ad dac

˘a

Iehova se va tine cu adev˘arat de cu-

vˆant. Drept urmare, ar putea

ˆıncer-

ca s˘a-si fac

˘a un renume

ˆın acest

sistem ori s˘a caute sigurant

˘a fi-

nanciar˘a

ˆın loc s

˘a pun

˘a Regatul pe

primul plan. Sau, din dorinta dea-si asigura un trai c

ˆat mai confor-

tabil, ar putea decide s˘a urmeze

o instruire superioar˘a. Ar demon-

stra aceast˘a persoan

˘a c

˘a are cre-

dint˘a? Pavel ne-a

ˆındemnat s

˘a imi-

t˘am exemplul slujitorilor fideli care

au v˘azut

ˆımplinirea promisiunilor

lui Iehova pentru c˘a au dat dovad

˘a

de „credint˘a si r

˘abdare“ (Evr. 6:12).

Iehova nu va permite ca actualulsistem nelegiuit s

˘a existe mai mult

decˆat este necesar pentru a-si rea-

liza scopul. w12 15/9 3:16

Duminica, 31 august

Dumnezeul acestui sistemle-a orbit mintea [celor necre-

dinciosi]. (2 Cor. 4:4)

Din nefericire, unii membri aicongregatiei, cel putin

ˆın anumite

privinte, par s˘a se simt

˘a bine

ˆın

lumea lui Satan. Dac˘a si tu simti

acest lucru, chiar siˆıntr-o mic

˘a m

˘a-

sur˘a, roag

˘a-te lui Iehova. Nu uita:

lumea aceastaˆıi apartine lui Satan

si reflect˘a egoismul si lipsa de iubi-

re a st˘ap

ˆanului ei (Ef. 2:1, 2). Pen-

tru a nu c˘adea victim

˘a masinatiilor

lui Satan, trebuie s˘a profit

˘am din

plin de ajutorul pe care-l ofer˘a Ie-

hova slujitorilor s˘ai. De exemplu,

el ne ofer˘a ajutor prin intermediul

ˆıntrunirilor, al

ˆınchin

˘arii

ˆın familie

si al b˘atr

ˆanilor, „oameni ca daruri“,

numiti de Iehova ca s˘a ne dea spri-

jin si mˆang

ˆaiere pentru a face fat

˘a

problemelor vietii (Ef. 4:8–12). Fra-tele George Gangas, care a slujitmulti ani

ˆın Corpul de Guvernare,

a scris: „Cˆand sunt

ˆın mijlocul lor

[al slujitorilor lui Dumnezeu], simtc

˘a sunt acas

˘a, cu familia,

ˆıntr-un

paradis spiritual“. Simti si tu la fel?w13 15/3 4:11, 12

Luni, 1 septembrie

Orice . . . furie, manie, strigatsi vorbire jignitoare sa fie

ınlaturate de la voi.(Ef. 4:31)

Suntem bucurosi cˆ

and oameniireactioneaz

˘a favorabil la lucrarea

noastr˘

a deoarece mesajul despreRegat le poate aduce mari foloa-se.

ˆIns

˘a unii nu sunt deloc amabili.

Ce vom face atunci? Isus a spus c˘

apacea pe care le-am dorit-o trebu-ie s

˘a se

ˆıntoarc

˘a la noi (Luca 10:1,

5, 6). Indiferent de situatie, ar tre-bui s

˘a plec

˘am de la fiecare us

˘a

calmi, netulburati. Dac˘

a am reac-tiona la provoc

˘ari si ne-am sup

˘ara,

ne-am putea pierde pacea. Str˘

a-duieste-te s

˘a-ti p

˘astrezi pacea

ˆın

toate situatiile, nu doarˆın lucrarea

de predicare. Fireste, a fi dispusis

˘a-i iert

˘am pe altii nu

ˆınseamn

˘a c

˘a

trebuie s˘

a aprob˘

am conduita lorgresit

˘a sau s

˘a minimaliz

˘am con-

secintele ei. A iertaˆınseamn

˘a a

nu acumulaˆın suflet resentimente

din cauza unei astfel de conduite sia ne p

˘astra pacea. Prin urmare,

fii iert˘

ator! (Ef. 4:32) w12 15/115:11, 12

Marti, 2 septembrie

Veti fi un regat de preoti sio natiune sfanta pentru mine.

(Ex. 19:6)

Iehova a trecut la actiune pen-tru a

ˆındeplini partea ce-i reve-

nea potrivit leg˘

amˆ

antului Legii. Ela dispus construirea unui cort

ˆın

vedereaˆınchin

˘arii si a instituit o

preotie prin intermediul c˘

areia oa-menii imperfecti se puteau apropiade el. Dar israelitii au uitat repedec

˘a erau o natiune dedicat

˘a lui Dum-

nezeu si „l-auˆındurerat pe Sf

ˆan-

tul lui Israel“ (Ps. 78:41).ˆIn timp ce

Moise era pe muntele Sinai pen-tru a primi alte instructiuni, is-raelitii au devenit ner

˘abd

˘atori si

auˆınceput s

˘a-si piard

˘a credinta

ˆın

Dumnezeu. Gˆ

andindu-se c˘

a Moiseˆıi abandonase, ei si-au f

˘acut un vi-

tel de aur si au zis: „O, Israele,acesta este Dumnezeul t

˘au, care

te-a scos din tara Egiptului“ (Ex.32:1, 4). S-au plecat

ˆın fata vitelu-

lui si i-au adus jertfe, pretinzˆ

and c˘

atin „o s

˘arb

˘atoare pentru Iehova“.

Cˆ

and a v˘

azut aceste lucruri, Iehovai-a zis lui Moise: „S-au ab

˘atut repe-

de de la calea pe care le-am po-runcit s

˘a mearg

˘a“ (Ex. 32:5, 6, 8).

w12 15/10 3:10, 12

Miercuri, 3 septembrie

De dragul Domnului,supuneti-va oricarei creatii

omenesti: fie regelui ca superior,fie guvernatorilor.

(1 Pet. 2:13, 14)

Martorii lui Iehova de pretutin-deni respect

˘a aceast

˘a cerint

˘a men-

tionat˘

a de Petru. Desi nu fac partedin acest sistem, adev

˘aratii cres-

tini se supun de bun˘

avoie autori-t

˘atilor aflate „

ˆın pozitiile lor relati-

ve“, asa cum i-a sf˘

atuit Pavel (Rom.13:1, 5–7). Statutul Martorilor luiIehova de „locuitori temporari“

ˆın

acest sistem nu reprezint˘a un pro-

test civil desf˘

asuratˆın t

˘acere. Ei

respect˘

a dreptul altora de a aveao opinie

ˆın chestiuni sociale sau

politice (1 Pet. 2:11). Spre deosebi-re de alte grup

˘ari religioase, Mar-

torii nu se implic˘

aˆın politic

˘a si

nuˆıncearc

˘a s

˘a le impun

˘a auto-

rit˘

atilor strategii politice. Pentruei este de neconceput s

˘a tulbure

ordinea public˘

a sau s˘

a submine-ze autoritatea statului. w12 15/123:15, 16

Joi, 4 septembrie

Apropiati-va de Dumnezeu, iarel se va apropia de voi! (Iac. 4:8)

P˘arinti, nu trebuie s

˘a controlati fie-

care miscare a copiilor vostri,ˆıns

˘a tre-

buie s˘a fiti atenti la modul

ˆın care fo-

losesc computerul. Nu le permiteti s˘a

acceseze site-uri cu continut imoralsau spiritist, s

˘a joace jocuri video vio-

lente sau s˘a-si fac

˘a prieteni nepotri-

viti pe internet doar ca s˘a aib

˘a o ocu-

patie si s˘a nu v

˘a deranjeze pe voi. Dac

˘a

s-arˆınt

ˆampla asa, ei s-ar putea g

ˆandi:

Pentru c˘a mami si tati nu-mi zic ni-

mic,ˆınseamn

˘a c

˘a nu-i nicio problem

˘a.

Datoria voastr˘a de p

˘arinti este s

˘a v

˘a

ocrotiti copiii, inclusiv pe cei aflati lav

ˆarsta adolescentei, de tot ce i-ar pu-

teaˆındep

˘arta de Iehova. Chiar si ani-

maleleˆısi protejeaz

˘a puii de pericole.

Imaginati-v˘a ce ar face o ursoaic

˘a dac

˘a

cineva i-ar ameninta puii! (Compar˘a

cu Osea 13:8.) Ajutati-v˘a copiii s

˘a lege

prietenii cu persoane spirituale dincongregatie, tineri si v

ˆarstnici deopo-

triv˘a. Si nu uitati: copiii au nevoie s

˘a

petreceti timp cu ei. Prin urmare, fa-ceti-v

˘a timp s

˘a r

ˆadeti, s

˘a v

˘a jucati, s

˘a

munciti si ‘s˘a v

˘a apropiati de Dumne-

zeu’ˆımpreun

˘a. w13 15/1 3:5, 6

Vineri, 5 septembrie

Dumnezeu si-a ındreptat atentiaspre natiuni ca sa scoata din ele

un popor pentru numele sau.(Fap. 15:14)

ˆIn anul 49 e.n.,

ˆın timpul unei

ˆıntru-

niri memorabile a corpului de guver-nare tinute la Ierusalim, discipolul Ia-cov a spus: „Este scris: «Dup

˘a aceste

lucruri m˘a voi

ˆıntoarce si voi rezidi co-

liba c˘azut

˘a a lui David . . . pentru ca

aceia care r˘am

ˆan dintre oameni s

˘a-l

caute st˘aruitor pe Iehova,

ˆımpreun

˘a

cu oameni din toate natiunile, oameninumiti cu numele meu, spune Ieho-va»“ (Fap. 15:13–18). ‘Coliba [casa re-gal

˘a a] lui David’ a c

˘azut c

ˆand regele

Zedechia a fost detronat (Am. 9:11).

ˆIns

˘a aceast

˘a ‘colib

˘a’ urma s

˘a fie rezi-

dit˘a odat

˘a cu venirea lui Isus, descen-

dentul lui David, ca Rege pe timpindefinit (Ezec. 21:27; Fap. 2:29–36).Dup

˘a cum a ar

˘atat Iacov la acea

ˆıntru-

nire istoric˘a, aceast

˘a profetie a lui

Amosˆıncepea s

˘a se

ˆımplineasc

˘a

ˆın

sensul c˘a mostenitorii Regatului erau

alesi atˆat dintre iudei, c

ˆat si dintre oa-

menii din natiuni.ˆIn prezent, o r

˘am

˘a-

sit˘a a crestinilor unsi si milioane de

„alte oi“ ale lui Isus predic˘a

ˆın unitate

adev˘arul biblic ca slujitori ai lui Ieho-

va (Ioan 10:16). w13 15/2 2:1, 2

Sambata, 6 septembrie

Iehova mi-a aratat: si iata douacosuri cu smochine. (Ier. 24:1)ˆIn 617

ˆı.e.n., natiunea Iuda era

ˆın-

tr-o stare spiritual˘

a deplorabil˘

a. Dum-nezeu i-a dat lui Ieremia o viziune des-pre ce urma s

˘a se

ˆınt

ˆample, ar

˘at

ˆandu-i

dou˘

a feluri de smochine: unele „foar-te bune“ si altele „foarte rele“ (Ier.24:1–3). Smochinele rele

ˆıi reprezentau

pe regele Zedechia si pe alti oameni cael, care aveau s

˘a fie tratati cu asprime

de regele Nebucadnetar si de armatasa.

ˆIns

˘a existau si oameni asemenea

smochinelor bune. Printre acestia senum

˘arau Ezechiel, Daniel si cei trei

prieteni ai lui care se aflau dejaˆın Ba-

bilon, precum si unii iudei care urmaus

˘a fie dusi acolo. O r

˘am

˘asit

˘a a acesto-

ra urma s˘

a seˆıntoarc

˘a

ˆın Ierusalim

si s˘

a reconstruiasc˘

a orasul, lucru cares-a si

ˆınt

ˆamplat (Ier. 24:8–10; 25:11, 12;

29:10). Iehova a spus despre cei repre-zentati de smochinele bune: „Le voi dao inim

˘a ca s

˘a m

˘a cunoasc

˘a, s

˘a stie c

˘a eu

sunt Iehova. Si ei vor fi poporul meu“(Ier. 24:7). Acest verset este deosebitde

ˆıncurajator. Dumnezeu este dispus

s˘

a le dea oamenilor ‘o inim˘

a ca s˘

a-lcunoasc

˘a’. Termenul „inim

˘a“ se refer

˘a

aici laˆınclinatia, sau dispozitia, unei

persoane. Asadar, a avea o astfel deinim

˘a

ˆınseamn

˘a a dori s

˘a-l cunoastem

pe Dumnezeu si s˘

a facem parte din po-porul s

˘au. w13 15/3 2:3, 4

Duminica, 7 septembrie

Cel mic va deveni o miesi cel neınsemnat, o natiune

puternica. (Is. 60:22)

Congresele la care Iehova i-a strˆans

pe Martorii s˘ai fideli dup

˘a unele pe-

rioade de persecutie sau de interdictieau fost foarte emotionante. Un exem-plu este congresul tinut

ˆın 1955 la

N¨

urnberg. Adolf Hitler jurase s˘a-i dis-

trug˘a pe Martorii lui Iehova din Ger-

mania, dar chiarˆın locul unde mai

ˆınainte se desf

˘asurau paradele lui mi-

litare s-au adunat 107000 de Martori!Multi dintre cei prezenti cu ocazia ace-lui congres au pl

ˆans de bucurie! Un alt

exemplu sunt cele trei congrese „De-votiunea sf

ˆant

˘a“ tinute

ˆın Polonia

ˆın

1989. Printre cei 166 518 delegati aufost si multi Martori din Uniunea So-vietic

˘a si din Cehoslovacia, precum si

din alte t˘ari din Europa de Est. Unii

participau pentru prima oar˘a la o

ˆın-

trunire la care erau prezente mai multde 15–20 de persoane. Si ce bucurie ausimtit cei prezenti la Congresul In-ternational „

ˆInv

˘at

˘atura divin

˘a“ tinut

ˆın 1993 la Kiev (Ucraina), unde s-aubotezat 7402 persoane! Acesta a fostcel mai mare num

˘ar de persoane care

s-au botezat ca Martori ai lui Iehovaˆıntr-o singur

˘a ocazie (Hag. 2:7). w12

15/9 5:9

Luni, 8 septembrie

Fiti imitatorii mei, asa cum sieu sunt imitatorul lui Cristos.

(1 Cor. 11:1)

Cˆat de recunosc

˘atori suntem c

˘a,

prinˆınv

˘at

˘aturile si faptele sale, Isus

ni l-a dezv˘aluit pe Tat

˘al! Trebuie s

˘a-l

imit˘am pe Isus dezv

˘aluindu-l pe Tat

˘al

prin faptele si cuvintele noastre. S˘a nu

uit˘am c

˘a multi dintre cei pe care

ˆıi

ˆın-

tˆalnim

ˆın lucrarea de predicare nu stiu

cine este Dumnezeu. Conceptia lordespre El ar putea fi deformat

˘a de

ˆın-

v˘at

˘aturile false. Prin urmare, s

˘a le ex-

plic˘am ce spune Biblia despre numele

lui Dumnezeu, scopul s˘au cu privire la

oameni si personalitatea sa.ˆIn plus,

putem discuta cu fratii si cu surorilenoastre despre unele relat

˘ari biblice

ˆın care am descoperit fatete noi alepersonalit

˘atii lui Iehova. Astfel de dis-

cutii pot fiˆıncurajatoare at

ˆat pentru

noi, cˆat si pentru ei. Noi

ˆıl dezv

˘aluim

pe Tat˘al si prin conduit

˘a. C

ˆand v

˘ad

c˘a faptele noastre reflect

˘a iubirea lui

Cristos, oamenii vor dori, poate, s˘a se

apropie de Tat˘al si de Fiul (Ef. 5:1, 2).

Este o onoare s˘a-i ajut

˘am pe oameni

s˘a-l cunoasc

˘a pe Iehova prin conduita

noastr˘a! w12 15/4 1:17–19

Marti, 9 septembrie

Iehova [este] un Dumnezeuındurator si binevoitor, ıncet

la manie. (Ex. 34:6)

R˘abdarea lui Iehova a avut o limit

˘a,

iar acea limit˘a a fost atins

˘a c

ˆand iu-

deii, ca natiune, l-au respins si l-auucis pe Fiul s

˘au (Mat. 23:37, 38). Ast-

fel, ei n-au mai putut fi poporul carepurta numele lui Dumnezeu, deoareceIehova i-a considerat morti din punctde vedere spiritual, asemenea unuipom uscat (Luca 23:31). Cum a influ-entat acest lucru atitudinea lor fat

˘a de

numele lui Dumnezeu? Istoria arat˘a

c˘a,

ˆın timp, evreii au

ˆınceput s

˘a aib

˘a

unele idei superstitioase despre nu-mele lui Dumnezeu. Ei au ajuns s

˘a

cread˘a c

˘a numele lui Iehova era at

ˆat

de sfˆant,

ˆınc

ˆat n-ar mai trebui pronun-

tat (Ex. 20:7). Astfel, numele lui Dum-nezeu a disp

˘arut treptat din iudaism.

F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, Iehova s-a m

ˆahnit v

˘a-

zˆand c

˘a numele s

˘au era tratat cu at

ˆata

lips˘a de respect (Ps. 78:40, 41). Pentru

Dumnezeuˆıns

˘a, numele s

˘au este foar-

te important. De fapt, Biblia spunec

˘a Iehova este gelos pentru numele

s˘au.

ˆIntruc

ˆat israelitii l-au respins pe

Dumnezeu si i-au dezonorat numele,si el i-a respins pe israeliti si a consi-derat c

˘a acestia nu mai erau demni

s˘a-i poarte numele (Ex. 34:14). De aici

ˆınv

˘at

˘am c

˘a este foarte important s

˘a

trat˘am numele Creatorului nostru cu

mult respect. w13 15/3 5:10, 11

Miercuri, 10 septembrie

Sa urmarim deci lucrurilecare duc la pace si lucrurilecare duc la zidire reciproca.

(Rom. 14:19)

Cel ce se poart˘

a ca unul mic do-reste s

˘a fie

ˆın pace cu toti, dar

mai ales cu partenerul de c˘

as˘

a-torie (Luca 9:48). De exemplu,

ˆın

privinta destinderii, sotul si so-tia pot avea preferinte foarte di-ferite. Probabil, sotului

ˆıi place

s˘a-si petreac

˘a timpul liber acas

˘a

citindˆın liniste o carte. Sotia,

ˆın

schimb, prefer˘

a s˘

a ia masaˆın oras

sau s˘

a mearg˘

aˆın vizit

˘a la prie-

teni. F˘

ar˘

aˆındoial

˘a, unei sotii

ˆıi

este mult mai usor s˘

a-si respectesotul c

ˆand vede c

˘a acesta manifes-

t˘a umilint

˘a si este preocupat nu

doar de preferintele lui, ci si de aleei. Iar sotul

ˆısi iubeste si

ˆısi apre-

ciaz˘

a mai mult sotia cˆ

and observ˘

ac

˘a nu insist

˘a ca lucrurile s

˘a se fac

˘a

doar asa cum vrea ea, ci tine contsi de dorintele lui. Leg

˘atura conju-

gal˘a se

ˆınt

˘areste dac

˘a ambii parte-

neri dau dovad˘

a de umilint˘

a (Filip.2:1–4). w12 15/11 3:13, 14

Joi, 11 septembrie

El schimba timpurilesi perioadele, ındepartand

regi si punand regi.(Dan. 2:21)

Pentru a continua s˘

a predic˘

amˆın

aceste zile din urm˘

a, trebuie s˘

a fimconvinsi c

˘a Iehova

ˆısi

ˆındeplines-

te scopul exact la momentul sta-bilit.

ˆIntruc

ˆat lumea aceasta este

ˆıntr-opermanent

˘a schimbare, mo-

dulˆın care este efectuat

˘a lucrarea

trebuie si el schimbat uneori. Dinc

ˆand

ˆın c

ˆand, organizatia lui Ieho-

va ia m˘

asuri care ne ajut˘

a s˘

a predi-c

˘am cu mai mult

˘a eficient

˘a. Dac

˘a

le accept˘

am si ne l˘

as˘

am condusi deCristos, „capul congregatiei“, dove-dim credint

˘a

ˆın Dumnezeul ‘tim-

purilor si al perioadelor’ (Ef. 5:23).Iehova vrea s

˘a ne simtim liberi s

˘a

ne rug˘

am lui si s˘

a avemˆıncredere

c˘

a ne va da „ajutor la momentulpotrivit“ (Evr. 4:16). El ne iubes-te mult si se intereseaz

˘a de fieca-

re dintre noi (Mat. 6:8; 10:29–31).Cum putem s

˘a-i ar

˘at

˘am c

˘a avem o

credint˘

a de neclintit? Rugˆandu-ne

mereu pentru ajutor, actionˆand

ˆın

armonie cu cererile noastre si cuˆındrumarea sa si amintindu-i

ˆın ru-

g˘

aciune pe fratii nostri. w12 15/53:15, 16

Vineri, 12 septembrie

Tot ce a fost scrismai ınainte a fost scris

pentru instruirea noastra.(Rom. 15:4)

Absalom, unul dintre fiii regeluiDavid, era un b

˘arbat foarte fru-

mos. Cu timpul, el s-a l˘

asat domi-nat de l

˘acomie si de ambitie la fel

ca Satan si a rˆ

avnit s˘

a ajung˘a suc-

cesorul tat˘

alui s˘

au, chiar dac˘a nu

avea acest drept. Pentru a uzurpatronul, Absalom s-a ar

˘atat foar-

te preocupat de binele israelitilorinsinu

ˆand c

˘a regele nu era intere-

sat de ei. El a folosit tactica la ca-re a recurs Satan

ˆın Eden, d

ˆan-

du-se drept binef˘

ac˘

ator si ticluindo minciun

˘a cu privire la tat

˘al s

˘au

(2 Sam. 15:1–5). A avut succes in-triga lui Absalom?

ˆIntr-o anumit

˘a

m˘

asur˘

a, da. Biblia spune: „Absa-lom fura inima b

˘arbatilor lui Isra-

el“ (2 Sam. 15:6). Pˆ

an˘

a la urm˘a

ˆın-

s˘

a, aroganta lui Absalom a dus lamoartea lui si a miilor de israe-liti pe care

ˆıi

ˆınselase (2 Sam. 18:7,

14–17). w12 15/7 2:4–6

Sambata, 13 septembrie

Am vazut . . . o fiara cu zececoarne si sapte capete. (Rev. 13:1)

La scurt timp de laˆınceperea zilei

Domnului, al saptelea cap a atacatpoporul lui Dumnezeu, adic

˘a pe fra-

tii lui Cristos care se aflauˆınc

˘a pe

p˘

amˆ

ant (Mat. 25:40). Isus a ar˘

atat c˘

a,ˆın timpul prezentei sale, o r

˘am

˘asit

˘a

a semintei femeii avea s˘

a desf˘

asoa-re lucrarea pe care el i-o

ˆıncredin-

tase (Mat. 24:45–47; Gal. 3:26–29).Puterea mondial

˘a anglo-american

˘a

‘a f˘

acut r˘

azboi cu acesti sfinti’ (Rev.13:3, 7).

ˆIn Primul R

˘azboi Mondial,

i-a persecutat pe slujitorii lui Dum-nezeu, a interzis c

ˆateva dintre publi-

catiile lor si i-a aruncatˆın

ˆınchisoare

pe unii reprezentanti ai organizati-ei lui Iehova. Astfel, al saptelea capal fiarei aproape c

˘a a oprit lucrarea

de predicare. Iehovaˆıi dezv

˘aluise lui

Ioanˆıntr-o viziune c

˘a asa aveau s

˘a

se deruleze evenimentele.ˆIns

˘a el i-a

mai spus c˘

a partea secundar˘

a a se-mintei urma s

˘a primeasc

˘a din nou

„spirit de viat˘

a“ si s˘

a-si reia activita-tea spiritual

˘a cu si mai mult zel (Rev.

11:3, 7–11). Istoria modern˘a a poporu-

lui lui Iehova confirm˘a c

˘a aceste pro-

fetii s-auˆımplinit. w12 15/6 2:2, 6

Duminica, 14 septembrie

Voi da popoarelor o limba pura.(Tef. 3:9)

ˆIn unele state, celor care doresc s

˘a

obtin˘a cet

˘atenia t

˘arilor respective li

se cere s˘a cunoasc

˘a limba oficial

˘a.

Chiar si dup˘a ce primesc cet

˘atenia,

unii se str˘aduiesc ani

ˆıntregi p

ˆan

˘a

ajung s˘a vorbeasc

˘a fluent limba res-

pectiv˘a. Poate c

˘a

ˆınvat

˘a repede re-

gulile gramaticale, dar au nevoie demai mult timp ca s

˘a-si

ˆınsuseasc

˘a o

pronuntie corect˘a.

ˆIn mod asem

˘a-

n˘ator, Regatul lui Dumnezeu le pre-

tinde cet˘atenilor s

˘a

ˆınvete ceea ce

Biblia numeste ‘limba pur˘a’. Dar ce

este ea? Adev˘arul despre Dumnezeu

si despre scopurile sale. „Vorbim“limbapur

˘a c

ˆand tr

˘aim

ˆın armonie cu

legile si principiile divine.ˆIn gene-

ral, cei care doresc s˘a devin

˘a cet

˘a-

teni ai Regatuluiˆınvat

˘a repede ade-

v˘arurile fundamentale ale Bibliei.ˆ

Ins˘a, chiar si dup

˘a botez, ei trebu-

ie s˘a-si dea silinta „s

˘a vorbeasc

˘a“ tot

mai bine limba pur˘a. Aceasta presu-

pune s˘a aplice

ˆıntr-o m

˘asur

˘a si mai

mare ceea ceˆınvat

˘a din Scripturi.

w12 15/8 2:4

Luni, 15 septembrie

[Isus] mergea din oras ınoras . . . predicand si anuntandvestea buna despre regatul lui

Dumnezeu. (Luca 8:1)ˆIn calitate de crestini adev

˘arati,

avem privilegiul de a lua parte lacea mai important

˘a lucrare

ˆıncre-

dintat˘

a de Dumnezeu slujitorilor s˘

ai:predicarea mesajului despre Regatsi facerea de discipoli (Mat. 24:14;28:19, 20). C

ˆat de recunosc

˘atori sun-

tem pentru exemplul perfect l˘

asatde Isus! Asemenea lui Isus, avem ne-voie de credint

˘a si de curaj ca s

˘a

predic˘

am vestea bun˘

a. Cu ajutorullui Iehova, putem fi la fel de cura-josi ca Noe. El a fost „un predica-tor al drept

˘atii“

ˆıntr-o „lume de oa-

meni lipsiti de pietate“, care urmaus

˘a fie distrusi

ˆın Potop (2 Pet. 2:4, 5).

Rug˘

aciunea ne ajut˘

a s˘

a continu˘

ams

˘a predic

˘am vestea bun

˘a. De pild

˘a,

unii discipoli ai lui Cristos care eraupersecutati s-au rugat s

˘a primeas-

c˘

a putere ‘ca s˘

a spun˘

a cuvˆ

antul luiDumnezeu cu toat

˘a

ˆındr

˘azneala’, iar

rug˘

aciunea le-a fost ascultat˘

a (Fap.4:29–31). Dac

˘a esti timid si

ˆıti este

greu s˘

a predici din cas˘

a-n cas˘

a, roa-g

˘a-te lui Iehova. El

ˆıti va da mai

mult curaj si te va ajuta s˘

a ai o cre-dint

˘a mai puternic

˘a (Ps. 66:19, 20).

w13 15/1 1:18, 19

Marti, 16 septembrie

Voi rezidi coliba . . . lui David.(Fap. 15:16)

Cˆ

and iudeii au fost luati captiviˆın Babilon, a fost clar c

˘a profetia

despre c˘

aderea ‘colibei lui David’s-a

ˆımplinit. Cum a supravietuit

din punct de vedere spiritual po-porul lui Dumnezeu

ˆın cei 70 de ani

de exil, din 607 pˆ

an˘

aˆın 537

ˆı.e.n.,

avˆand

ˆın vedere c

˘a

ˆın Babilon re-

ligia fals˘

a era foarte r˘

aspˆ

andit˘

a?ˆIn acelasi fel cum supravietuies-te poporul lui Iehova

ˆın aceast

˘a

lume aflat˘

a sub controlul lui Satan(1 Ioan 5:19). Mostenirea spiritua-l

˘a bogat

˘a a poporului lui Dumne-

zeu a f˘

acut si face posibil˘

a aceast˘

asupravietuire. Iudeii exilati

ˆın Ba-

bilon nu aveauˆıntreaga Biblie. To-

tusi, ei cunosteau Legea mozaic˘

asi Cele zece porunci din ea. Ei sti-au si „c

ˆant

˘arile Sionului“ si multe

proverbe. De asemenea, ei cunos-teau faptele slujitorilor lui Iehovadin trecut. Acei exilati pl

ˆangeau

cˆand

ˆısi aminteau de Sion; ei nu-l

uitaser˘

a pe Iehova (Ps. 137:1–6).Mostenirea lor spiritual

˘a i-a tinut

treji din punct de vedere spiritual,chiar dac

˘a tr

˘aiau

ˆın Babilon, unde

existau o multime de practici si dedoctrine false. w13 15/2 2:1, 3, 4

Miercuri, 17 septembrie

Inima este mai tradatoaredecat orice si primejdioasa.

Cine poate s-o cunoasca?(Ier. 17:9)

Medicii din zilele noastre pot fo-losi tehnologii avansate pentru averifica starea de s

˘an

˘atate a inimii.

Iehovaˆıns

˘a poate face mult mai

mult, asa cum a f˘

acut siˆın timpul

lui Ieremia. Iat˘

a ce spune el: „Eu,

Iehova, cercetez inima . . . ca s˘

a-idau fiec

˘aruia dup

˘a c

˘aile lui, dup

˘a

faptele lui“ (Ier. 17:10). ‘Cercetareainimii’ nu presupune examinareainimii fizice, care

ˆıntr-o viat

˘a de 70

sau 80 de ani bate de aproximativtrei miliarde de ori. Iehova vorbeadespre inima simbolic

˘a.

ˆIn acest

context, termenul „inim˘

a“ se refe-r

˘a la persoana l

˘auntric

˘a, adic

˘a la

toate dorintele, gˆ

andurile,ˆınclina-

tiile, atitudinile si obiectivele cui-va. Cu totii avem o astfel de ini-m

˘a. Dumnezeu o poate examina si,

ˆıntr-o anumit

˘a m

˘asur

˘a, si noi pu-

tem. w13 15/3 2:6

Joi, 18 septembrie

De trei ori pe an, toti barbatiitai sa se prezinte ınaintea fetei

adevaratului Domn, Iehova.(Ex. 23:17)

Iehova le-a cerut israelitilor s˘a

se adune la Ierusalimˆın fieca-

re an cu ocazia a trei s˘arb

˘atori:

S˘

arb˘

atoarea Turtelor Nedospite,S

˘arb

˘atoarea S

˘apt

˘am

ˆanilor (numi-

t˘

a mai tˆ

arziu Penticosta) si S˘ar-

b˘

atoarea Colibelor. Constienti devaloarea spiritual

˘a a acestor s

˘ar-

b˘

atori, multi capi de familie par-ticipau la ele cu toat

˘a familia

(1 Sam. 1:1–7; Luca 2:41, 42). S˘a ne

imagin˘

am ceˆınsemna pentru o fa-

milie israelit˘

a o asemenea c˘al

˘a-

torie. De exemplu, Iosif si Mariaaveau de parcurs circa 100 km dela Nazaret la Ierusalim. F

˘ar

˘a

ˆın-

doial˘

a, nu era deloc usor s˘a c

˘al

˘ato-

restiˆın grup, s

˘a preg

˘atesti masa

pentru atˆ

atea persoane si s˘a g

˘a-

sesti locuri de dormit pentru fieca-re. Totusi, se c

˘al

˘atorea

ˆın siguran-

t˘

a, de vreme ce unui copil de 12 ani,cum era Isus, i s-a dat o oarecare li-bertate (Luca 2:44–46). w12 15/95:11, 12

Vineri, 19 septembrie

Noi nu am primit spiritul lumii,ci spiritul care vine de laDumnezeu. (1 Cor. 2:12)

Ce este „spiritul lumii“? Despreel se vorbeste

ˆın Efeseni 2:2: „[Voi]

umblati odinioar˘

a potrivit siste-mului acestei lumi, potrivit con-duc

˘atorului autorit

˘atii aerului,

spiritul care lucreaz˘

a acumˆın fiii

neascult˘

arii“. „Aerul“ reprezint˘

aspiritul lumii lui Satan, sau ati-tudinea ei dominant

˘a. Asemenea

aerului, acest spirit este pretutin-deni si poate fi observat

ˆın atitu-

dini precum: „Mie s˘

a nu-mi spun˘

animeni ce s

˘a fac!“ sau „Lupt

˘a pen-

tru drepturile tale!“. Oamenii careau o astfel de g

ˆandire sunt „fiii ne-

ascult˘

arii“. Siˆın trecut au existat

atitudini de acest gen.ˆIn timpul

lui Moise, Core a contestat autori-tatea celor care se aflau

ˆın frun-

tea Israelului (Num. 16:3, 12–14).Lui Iehova nu i-a pl

˘acut atitudi-

nea acestor r˘

azvr˘

atiti si i-a distrus(Num. 16:28–35). w12 15/10 2:4, 5

Sambata, 20 septembrie

Daca eu, desi Domn siˆ

Invatator,v-am spalat picioarele, si voi

trebuie sa va spalati picioareleunii altora. Fiindca v-am dat un

exemplu, pentru ca, asa cumv-am facut eu, asa sa faceti

si voi. (Ioan 13:14, 15)

Isus a subliniat importanta umi-lintei nu doar c

ˆand a sp

˘alat picioa-

rele apostolilor, ci siˆın alte ocazii.

Cu ceva timpˆın urm

˘a, c

ˆand

ˆın-

tre apostoli a ap˘arut un spirit de

competitie, Isus a luat un copilas,l-a pus l

ˆang

˘a el si le-a zis: „Cine

ˆıl

primeste pe acest copilasˆın nume-

le meu m˘a primeste si pe mine si

cine m˘a primeste pe mine

ˆıl pri-

meste si pe cel care m-a trimis pemine. Fiindc

˘a cel ce se poart

˘a ca

unul mic printre voi toti, acela estemare“ (Luca 9:46–48). La un mo-ment dat, stiind c

˘a fariseii c

˘autau

pozitiiˆınalte, Isus a spus: „Cine se

ˆınalt

˘ava fi umilit si cine se umiles-

te va fiˆın

˘altat“ (Luca 14:11). Evi-

dent, el doreste ca toti continua-torii lui s

˘a fie umili, nu m

ˆandri si

aroganti. w12 15/11 2:2, 3

Duminica, 21 septembrie

Cine este administratorul fidel?(Luca 12:42)

ˆIn vechime, administratorul era

deseori un sclav deˆıncredere c

˘a-

ruiast˘ap

ˆanul

ˆıi d

˘aduse

ˆıngrij

˘acasa

ori afacerile sale. El avea o mareautoritate, administra bunurile sibanii st

˘ap

ˆanului si-i supraveghea

pe ceilalti sclavi. Un exempluˆın

acest sens este Eliezer, adminis-tratorul averii lui Avraam. Proba-bil c

˘a el a fost cel pe care Avraam

l-a trimisˆın Mesopotamia s

˘a cau-

te o sotie pentru fiul s˘au Isaac.

Aceast˘a responsabilitate a fost, cu

sigurant˘a, foarte important

˘a si a

avut implicatii profunde (Gen.13:2; 15:2; 24:2–4). Iosif, str

˘anepo-

tul lui Avraam, a fost adminis-tratorul casei lui Potifar (Gen.39:1, 2). La r

ˆandul s

˘au, Iosif a ajuns

s˘a aib

˘a propriul administrator, un

om deˆıncredere „numit peste ca-

sa lui“, care i-a primit cu ospita-litate pe fratii lui Iosif si s-a ocupatde ei. Apoi, la porunca st

˘ap

ˆanu-

lui s˘au, a regizat asa-zisul furt al

cupei de argint.ˆIntr-adev

˘ar, st

˘a-

pˆanii aveau mare

ˆıncredere

ˆın ad-

ministratorii lor (Gen. 43:19–25;44:1–12). w12 15/12 2:3–5

Luni, 22 septembrie

Nu mortii ıl lauda pe Iah.(Ps. 115:17)

„Cum te simti?“ Aceast˘a

ˆıntreba-

re simpl˘a tr

˘adeaz

˘a o realitate crud

˘a.

Deoarece primii nostri p˘arinti i-au

permis lui Satan s˘a-i

ˆındep

˘arteze

de Iehova, toti oamenii seˆımboln

˘a-

vesc. Satan se bucur˘a c

ˆand suntem

bolnavi, deoarece atunci ne este maigreu s

˘a-i slujim lui Iehova. Si, evi-

dent, dac˘a murim, nu-i mai putem

sluji deloc. Este normal, asadar, s˘a

facem tot ce putem pentru a ne p˘as-

tra o bun˘a s

˘an

˘atate. De asemenea,

ar trebui s˘a ne interes

˘am si de s

˘an

˘a-

tatea colaboratorilor nostri.ˆIns

˘a nu

este potrivit s˘a promov

˘am produ-

se sau tratamente deˆınfrumusetare

ori de mentinere a s˘an

˘at

˘atii nici

ˆına-

inte, nici dup˘a

ˆıntrunirile de la sala

Regatului si nici cu ocazia congrese-lor. Dac

˘a am oferi produse sau sfa-

turi medicaleˆın astfel de ocazii, din

proprie initiativ˘a sau la rug

˘amintea

altora, am putea s˘a rat

˘am scopul

ˆın-

trunirii si chiar s˘a le r

˘apim fratilor

bucuria (Rom. 14:17). Fiecare deci-de personal cum s

˘a-si trateze pro-

blemele de s˘an

˘atate.

ˆIn plus, niciun

om nu cunoaste tratamentul tuturorafectiunilor. w13 15/1 3:7–9

Marti, 23 septembrie

Iehova . . . va lupta ımpotrivaacestor natiuni. (Zah. 14:3)

ˆIn 30 octombrie 1938, milioane de

oameni din Statele Unite ascultau oemisiune de radio

ˆın cadrul c

˘areia se

difuzau piese de teatru. Spectaco-lul din acea sear

˘a era o adaptare a

romanului stiintifico-fantastic Raz-boiul lumilor. Actorii care jucau rolulunor prezentatori de stiri au anuntatc

˘a martienii aterizaser

˘a pe P

˘am

ˆant

si c˘

a invazia lor avea s˘

a produc˘

a pa-gube considerabile. Desi la radio se

anuntase c˘

a urma o pies˘

a de teatru,multi ascult

˘atori au crezut c

˘a atacul

era real si s-auˆınsp

˘aim

ˆantat. Unii

chiar au luat m˘

asuri pentru a se ap˘

a-ra de presupusii invadatori.

ˆIn pre-

zent, un r˘

azboi real se apropie cupasi repezi.

ˆIns

˘a oamenii nu sunt

preg˘

atiti pentru acest r˘

azboi. Des-pre el nu se vorbeste

ˆıntr-un roman,

ciˆın Cuv

ˆantul inspirat al lui Dum-

nezeu, Biblia. Este vorba despre r˘

az-boiul Armaghedonului, r

˘azboiul lui

Dumnezeuˆımpotriva acestei lumi

rele (Rev. 16:14–16). w13 15/2 3:1, 2

Miercuri, 24 septembrie

Cine crede ca sta ın picioaresa aiba grija sa nu cada.

(1 Cor. 10:12)

Pilotii care zboar˘a cu unele dintre

cele mai performante avioane au olist

˘a cu peste 30 de elemente pe

care trebuie s˘a le verifice

ˆınainte

de decolare. Dac˘a ei nu parcurg cu

atentie lista de verificareˆınainte de

fiecare zbor, riscul producerii unuiaccident creste considerabil. Stitic

˘aror piloti li se recomand

˘a

ˆın mod

deosebit s˘a parcurg

˘a de fiecare da-

t˘a lista de verificare? Celor cu mult

˘a

experient˘a. Acestia ar putea cu usu-

rint˘a s

˘a devin

˘a prea siguri de sine si

s˘a nu mai verifice fiecare element

de pe list˘a. La fel ca un pilot preocu-

pat de siguranta zborului, si noi pu-tem s

˘a folosim o list

˘a de verificare

pentru a ne asigura c˘a vom avea o

credint˘a puternic

˘a atunci c

ˆand vom

trece prinˆıncerc

˘ari. Indiferent c

˘a

suntem botezati de curˆand sau c

˘a

ˆıi

slujim lui Dumnezeu de multi ani,este vital s

˘a ne verific

˘am cu regula-

ritate profunzimea credintei si a de-votiunii fat

˘a de Iehova Dumnezeu.

Dac˘a nu facem aceast

˘a verificare cu

atentie si cu regularitate, ne putempierde prietenia cu Iehova. w13 15/33:1, 2

Joi, 25 septembrie

Vegheati deci cu atentie cumumblati: nu ca niste neıntelepti,ci ca niste ıntelepti, rascumpa-

rand orice moment prielnic.(Ef. 5:15, 16)

Dedicˆand prea mult timp diver-

tismentelor, ne va r˘am

ˆane prea

putin timp pentru un studiu apro-fundat al Bibliei. Un frate a f

˘a-

cut urm˘atoarea remarc

˘a: „Studiul

personalˆıti scap

˘a foarte usor prin-

tre degete. Divertismentele suntacum mai accesibile ca-n trecut,nefiind at

ˆat de costisitoare. Le

poti urm˘ari la televizor, pe calcu-

lator si pe telefon. Le g˘asesti la

tot pasul“. Dac˘a nu suntem atenti,

am putea reduce treptat timpulrezervat studiului personal, ajun-g

ˆand s

˘a nu mai studiem deloc. S

˘a

neˆıntreb

˘am: C

ˆat de des

ˆımi fac

timp s˘a sap

ˆın Cuv

ˆantul lui Dum-

nezeu? Doar cˆand am de preg

˘a-

tit o tem˘a sau o cuv

ˆantare?

ˆIn

acest caz, ar fi bine s˘a folosim mai

eficient timpul dedicatˆınchin

˘arii

ˆın familie sau studiului personal.Da, s

˘a c

˘aut

˘am

ˆıntelepciunea lui

Iehova ca pe o comoar˘a deoarece

ea ne poate p˘azi pentru salvare!

(Prov. 2:1–5) w12 15/4 5:13

Vineri, 26 septembrie

Cine divorteaza de sotia luidin alt motiv decat fornicatia

si se casatoreste cu alta comiteadulter. (Mat. 19:9)

Cei care au probleme conjugalegrave ar putea s

˘a-si spun

˘a: Chiar

merit˘as

˘a lupt pentru c

˘asnicia mea

din moment ce sunt atˆat de ne-

fericit? Ce bine ar fi dac˘a as putea

s-o iau de la cap˘at si s

˘a m

˘a c

˘a-

s˘atoresc cu altcineva! Sau poate

c˘a-si zic: Viata mea ar fi cu to-

tul altfel dac˘a as divorta. Ce n-as

da s˘a fiu liber! N-am motive bi-

blice de divort, dar as putea s˘a

m˘a separ si s

˘a m

˘a bucur din

nou de viat˘a.

ˆIn loc s

˘a g

ˆandeasc

˘a

asa, crestinii trebuie s˘aurmeze

ˆın-

drumarea divin˘a si s

˘a fac

˘a tot ce

le st˘a

ˆın putint

˘a pentru a-si sal-

va c˘asnicia. Potrivit Scripturilor,

un crestin care divorteaz˘a ar pu-

tea s˘a nu fie liber s

˘a se rec

˘as

˘ato-

reasc˘a. Prinurmare, c

ˆand niciunul

dintre parteneri nu comite forni-catie, crestinul care intentioneaz

˘a

s˘a divorteze trebuie s

˘a se roage si

s˘a-i cear

˘a lui Iehova

ˆındrumare.

w12 15/5 2:5, 6

Sambata, 27 septembrie

Dumnezeu este cel care, dupabuna sa placere, lucreaza ın voi

ca sa vreti si, totodata, saınfaptuiti. (Filip. 2:13)

Poate c˘a unii nu doresc s

˘a fa-

c˘a pionierat sau nu se conside-

r˘a capabili s

˘a slujeasc

˘a

ˆın acest

mod, chiar dac˘a situatia le permi-

te (Ex. 4:10; Ier. 1:6). Dac˘a simti si

tu la fel, roag˘a-l pe Iehova s

˘a-ti

dea atˆat dorinta, c

ˆat si capacitatea

de-a face mai mult (2 Pet. 3:9, 11).Noe, Moise, Ieremia, Pavel si Isusau fost b

˘arbati loiali care si-au

folosit timpul si energia pentru aproclama avertismentele divine.Ei nu s-au l

˘asat distrasi de la servi-

ciul lor.ˆIntruc

ˆat sf

ˆarsitul acestui

sistem este iminent, si noi trebuies

˘a ne asigur

˘am c

˘a facem tot ce

ne st˘a

ˆın putint

˘a ca s

˘a le imit

˘am

exemplul (Mat. 24:42; 2 Tim. 2:15).Astfel, vom bucura inima lui Ieho-va si vom avea parte de mari bi-necuv

ˆant

˘ari (Mal. 3:10). w12 15/6

3:18, 19

Duminica, 28 septembrie

[Dumnezeu] va va face neclin-titi, va va ıntari. (1 Pet. 5:10)

Indiferent c˘a am devenit slujitori

ai lui Iehovaˆın urm

˘a cu c

ˆateva luni

sauˆın urm

˘a cu zeci de ani, cu totii

dorim s˘a-i slujim pentru eternitate.

R˘abdarea ne va ajuta s

˘a perseve-

r˘am, chiar dac

˘a nu stim c

ˆat a mai

r˘amas p

ˆan

˘a la sf

ˆarsitul sistemu-

lui. Iehova ne d˘a acum ocazia s

˘a

dovedim c˘a avem

ˆıncredere deplin

˘a

ˆın deciziile lui si c

˘a suntem dispusi

s˘a suferim de dragul numelui s

˘au,

dac˘a va fi nevoie (1 Pet. 4:13, 14).

Totodat˘a, el ne formeaz

˘a, sau ne in-

struieste, pentru a cultiva r˘abdare

si pentru a fi salvati. Isus are toa-t

˘a autoritatea

ˆın cer si pe p

˘am

ˆant.

Prin urmare, nimeni si nimic ‘nu tepoate smulge din m

ˆana sa’ ocroti-

toare, cu o singur˘a exceptie: tu

ˆın-

suti (Ioan 10:28, 29). N-avem niciunmotiv s

˘a privim viitorul cu team

˘a si

nu ne e fric˘a de moarte. Suntem

convinsi c˘a toti cei care vor perseve-

ra pˆan

˘a la sf

ˆarsit vor fi salvati. Asa-

dar, s˘a nu permitem lumii s

˘a ne mo-

deleze mintea si s˘a ne determine s

˘a

ne pierdemˆıncrederea

ˆın Iehova.

Dimpotriv˘a, s

˘a fim hot

˘ar

ˆati s

˘a ne

ˆınt

˘arim credinta si s

˘a folosim cu

ˆın-

telepciune acest timpˆın care Ieho-

va manifest˘a r

˘abdare (Mat. 24:13;

2 Pet. 3:17, 18). w12 15/9 3:17, 18

Luni, 29 septembrie

Sa aveti o constiinta buna,pentru ca aceia care vorbescdispretuitor despre purtareavoastra buna . . . sa ramana

de rusine tocmai ın ceea ce sevorbeste ımpotriva voastra.

(1 Pet. 3:16)

Uneori l-ai putea ajuta pe cel careti-a gresit s

˘a aprecieze normele divi-

ne. Apostolul Pavel a scris: „«Dac˘a

dusmanului t˘au

ˆıi este foame, d

˘a-i s

˘a

m˘an

ˆance, dac

˘a-i este sete, d

˘a-i s

˘a

bea, fiindc˘a, dac

˘a vei face asa, vei

ˆıngr

˘am

˘adi c

˘arbuni aprinsi pe capul

lui.» Nu te l˘asa

ˆınvins de r

˘au, ci

ˆınvin-

ge r˘aul prin bine“ (Rom. 12:20, 21).

Fiind amabil cˆand esti provocat, poti

s˘a-i faci p

ˆan

˘a si pe cei mai

ˆınver-

sunati oameni s˘a-si schimbe atitu-

dinea si s˘a scoti la iveal

˘a ce este

mai bunˆın ei. Dac

˘a ar

˘ati bun

˘avoin-

t˘a, empatie si chiar compasiune fat

˘a

de cel care te-a jignit, ai putea s˘a-l

ajuti s˘a

ˆınvete adev

˘arurile biblice.

Un r˘aspuns bl

ˆand

ˆıi d

˘a ocazia acelei

persoane s˘a reflecteze la conduitata

exemplar˘a (1 Pet. 2:12). w12 15/11

5:13

Marti, 30 septembrie

Cine are un spirit umilprimeste glorie. (Prov. 29:23)

La ce v˘a g

ˆanditi c

ˆand auziti cu-

vˆantul „glorie“? La splendorile cre-

atiei lui Dumnezeu? (Ps. 19:1) Lacuvintele de laud

˘a pe care le pri-

mesc unii oameni pentru bog˘atia,

ˆıntelepciunea sau realiz

˘arile lor?

ˆIn

Biblie, termenul ebraic redat prin„glorie“ transmite ideea de „greuta-te“.

ˆIn vechime, c

ˆand banii erau f

˘a-

cuti din metale pretioase, cu cˆat o

moned˘a era mai grea, cu at

ˆat avea o

valoare mai mare. De aceea, cuvˆan-

tul folosit pentru a transmite ideeade greutate a ajuns s

˘a se refere

ˆın

sens figurat la ceva pretuit, m˘aret

sau impresionant. De obicei, oame-nii

ˆıi onoreaz

˘a pe altii pentru pu-

terea, pozitia sau reputatia lor.ˆIns

˘a

la ce se uit˘a Dumnezeu c

ˆand vrea s

˘a

le acorde glorie oamenilor? Iat˘a ce

se spuneˆın Proverbele 22:4: „Umi-

linta si teama de Iehova aduc bo-g

˘atie, glorie si viat

˘a“. Iar discipolul

Iacov a scris: „Umiliti-v˘a

ˆınaintea

lui Iehova, iar el v˘a va

ˆın

˘alta!“ (Iac.

4:10). w13 15/2 4:1, 2

Miercuri, 1 octombrie

Sa nu renuntam . . . sa facemce este bine. (Gal. 6:9)

Perseverenta este esential˘

a pen-tru crestinii din prezent. E adev

˘arat,

ne vom confrunta cuˆıncerc

˘ari,

ˆıns

˘a

Iehova ne va ajuta. De aceea, s˘

a nerug

˘am ne

ˆıncetat pentru spirit sf

ˆant.

Vom simti o mare usurare v˘

azˆ

andcum Iehova transform

˘a m

ˆahnirea

ˆın

bucurie si nelinisteaˆın pace (Mat.

7:7–11). Indiferent de greut˘

atile cucare te vei confrunta, nu te

ˆıntoar-

ce niciodat˘

aˆınapoi si nu renunta!

Aminteste-ti mereu cˆ

ate binecuvˆ

an-t

˘ari avem pentru c

˘a suntem cunos-

cuti de Iehova! Asadar, dac˘

a l-ai cu-noscut de cur

ˆand pe Dumnezeu si

te-ai botezat, ce vei faceˆın continua-

re? Continu˘

a s˘

a-l cunosti pe Iehovadin ce

ˆın ce mai bine si s

˘a progresezi

spre maturitate spiritual˘

a. Iar dac˘

aesti botezat de multi ani, ce vei faceˆın continuare? Si tu trebuie s

˘a conti-

nui s˘

a-ti adˆ

ancesti si s˘

a-ti sporesticunostinta despre Iehova. S

˘a nu cre-

dem niciodat˘

a c˘

a nu mai avem nimicde f

˘acut pentru a ne apropia si mai

mult de Dumnezeu. Dimpotriv˘

a, artrebui s

˘a ne verific

˘am cu regularita-

te propria persoan˘

a pentru a ne asi-gura c

˘a ne apropiem tot mai mult de

Tat˘

al, Prietenul si Dumnezeul nos-tru iubitor, Iehova (2 Cor. 13:5, 6).w13 15/3 3:17, 18

Joi, 2 octombrie

Avem de luptat . . . ımpotrivafortelor spirituale rele dinlocurile ceresti. (Ef. 6:12)

Iubireapentru Iehova ne-a impul-sionat s

˘a ne dedic

˘am lui. Din acel

moment, multi dintre noi am do-vedit ani la r

ˆand c

˘a suntem hot

˘a-

rˆati s

˘a ne p

˘astr

˘am inima

ˆıntreag

˘a

fat˘

a de el. Totusi, Satan nu renunt˘

ausor; inima noastr

˘a este

ˆın continua-

re tinta lui. Desigur, el stie c˘

a nu-lvom p

˘ar

˘asi pe Iehova dintr-odat

˘a.

De aceea, plin de viclenie, se folo-seste de ‘acest sistem’ ca s

˘a ne sl

˘a-

beasc˘

a treptat zelul pentru Dumne-zeu (Mar. 4:18, 19). De ce este at

ˆat de

eficient˘

a metoda lui? Deoarece noinu ne d

˘am seama c

ˆand Satan face

acest lucru.ˆIntr-adev

˘ar, influenta

lumii sale ne poate sl˘

abi zelul putinc

ˆate putin. Si,

ˆın realitate, nu aces-

ta este obiectivul lui Satan? Dac˘

anu suntem vigilenti, s-ar putea nicis

˘a nu observ

˘am aceast

˘a schimba-

re treptat˘

a (Mat. 24:42; 1 Pet. 5:8).w12 15/4 3:14, 15

Vineri, 3 octombrie

Cel drept, chiar daca ar cadea. . . , se va ridica. (Prov. 24:16)

Unii sunt chinuiti de sentimentede vinov

˘atie cu privire la anumite

p˘acate pe care le-au comis, chiar si

dup˘a ce acestea le-au fost iertate.

Dac˘a te afli si tu

ˆın aceast

˘a situatie,

aminteste-ti c˘a Iehova i-a iertat pe

Petru si pe ceilalti apostoli, desi l-aup

˘ar

˘asit pe Fiul S

˘au iubit

ˆın cele mai

grele momente. Iehova l-a iertat sipe acel crestin din Corint care a fostexclus pentru fapte socante de imo-ralitate, dar care s-a c

˘ait mai t

ˆarziu

(1 Cor. 5:1–5; 2 Cor. 2:6–8).ˆIn Biblie

sunt mentionate mai multe persoa-ne ale c

˘aror p

˘acate grave au fost

iertate datorit˘a c

˘aintei lor sincere

(2 Cron. 33:2, 10–13; 1 Cor. 6:9–11).Iehova

ˆıti va ierta si tie p

˘acatele si

nu-si va aduce aminte de ele dac˘a te

c˘aiesti si accepti

ˆındurarea sa. Jert-

fa de r˘ascump

˘arare poate s

˘a aco-

pere p˘acatele tuturor celor care se

c˘aiesc. Credinta

ˆın r

˘ascump

˘arare

ˆıti

va lua de pe umeri povara vinov˘ati-

ei siˆıti va da puterea de a-i sluji lui

Dumnezeu cu toat˘a inima, cu toa-

t˘a mintea si cu tot sufletul (Mat.

22:37). w12 15/8 3:16, 17

Sambata, 4 octombrieˆ

Imi plec genunchii ınainteaTatalui, caruia orice familie dincer si de pe pamant ıi datoreaza

numele. (Ef. 3:14, 15)

Familie. Ce-ti sugereaz˘a acest cu-

vˆant? O atmosfer

˘a plin

˘a de c

˘aldur

˘a?

Fericire? Urm˘arirea unor obiective

comune? Locul idealˆın care s

˘a te

dezvolti, s˘a

ˆınveti si s

˘a vorbesti de-

spre aspiratiile tale? Probabil c˘a si

tieˆıti vin

ˆın minte toate acestea

dac˘a faci parte dintr-o familie iubi-

toare. Iehovaˆınsusi este Fondatorul

familiei. Scopul s˘au a fost ca toate

creaturile din cer si de pe p˘am

ˆant s

˘a

formeze o familie unit˘a,

ˆın care s

˘a

domneasc˘a sentimentul de siguran-

t˘a si de

ˆıncredere. Dup

˘a ce Adam si

Eva au p˘ac

˘atuit, oamenii n-au mai

f˘acut parte din familia universal

˘a a

lui Dumnezeu. Totusi, Iehova nu arenuntat la scopul s

˘au: urmasii lui

Adam si ai Evei vor umpleˆın cele

din urm˘a p

˘am

ˆantul transformat

ˆın

paradis (Gen. 1:28; Is. 45:18). El aluat toate m

˘asurile necesare pentru

a-si duce laˆındeplinire scopul. Une-

le dintre acestea ne sunt prezentateˆın carteabiblic

˘a Efeseni.

ˆInteleg

ˆand

de ce au fost luate aceste m˘asuri,

vom putea sustine scopul lui Iehovade a uni toat

˘a creatia. w12 15/7 4:1, 2

Duminica, 5 octombrie

Fiecare va sta sub vita lui sisub smochinul lui si nimeni nu-i

va face sa tremure. (Mica 4:4)ˆIn lumea de azi, lipsa locuintelor

adecvate este o problem˘a serioas

˘a.

Oamenii tr˘aiesc

ˆın orase aglomera-

te. Multi sunt nevoiti s˘a stea

ˆın con-

ditii mizere,ˆın cocioabe din cartie-

re s˘arace. Pentru ei, a avea propria

cas˘a e doar un vis. Sub Regatul lui

Dumnezeu, dorinta fiec˘arui om de a

avea o cas˘a se va

ˆındeplini. Iat

˘a ce a

profetit Isaia: „Vor construi case sile vor locui, vor s

˘adi vii si le vor m

ˆan-

ca rodul“ (Is. 65:21). Dar aceasta nueste singura promisiune care se vaˆımplini.

ˆIn fond, unii oameni au de-

ja casa lor, poate chiar o vil˘a sau o

proprietate luxoas˘a. Totusi, multi se

ˆıngrijoreaz

˘a c

˘a

ˆısi vor pierde casa

din cauza unor probleme financiare.Sau tr

˘aiesc cu teama c

˘a hotii ori in-

divizi cu intentii si mai rele ar puteap

˘atrunde

ˆın locuinta lor. Astfel de

ˆıngrijor

˘ari vor disp

˘area sub Regatul

lui Dumnezeu. w12 15/9 2:4, 5

Luni, 6 octombrie

[Avraam] astepta orasulcu temelii adevarate, oras al

carui constructor si fauritor esteDumnezeu. (Evr. 11:10)

Esti hot˘ar

ˆat s

˘a fii diferit de oa-

menii din aceast˘a lume rea? E ade-

v˘arat, acest lucru poate fi dificil

uneori. Dar, cu ajutorul lui Dumne-zeu si cu sprijinul fratilor de credin-t

˘a, vei reusi. Nu uita c

˘a nu esti sin-

gur! Toti cei care vor s˘a-i slujeasc

˘a

lui Iehova au de dus o lupt˘a

ˆımpo-

triva lui Satan si a lumii conduse deel (Ef. 6:12). Putem c

ˆastiga aceas-

t˘a lupt

˘a dac

˘a ne

ˆıncredem

ˆın Ieho-

va si facem din el locuinta noastr˘a.

La fel ca Avraam, si noi trebuie s˘a

ne tinem privirea atintit˘a asupra

premiului (2 Cor. 4:18). „Orasul“ pecare

ˆıl astepta Avraam este Rega-

tul lui Dumnezeu.ˆIntr-un anumit

sens, noi nu trebuie s˘a-l astept

˘am,

deoarece Regatul guverneaz˘a deja

ˆın cer.

ˆIn plus, dovezile arat

˘a c

ˆat se

poate de clar c˘a acest Regat va pre-

luaˆın cur

ˆand controlul asupra p

˘a-

mˆantului. Dovedeste modul t

˘au de

viat˘a c

˘a Regatul este real pentru

tine? Pui Regatul pe primul planˆın viat

˘a si te str

˘aduiesti s

˘a r

˘am

ˆai

separat de lume? (2 Pet. 3:11, 12)w13 15/3 4:13, 14

Marti, 7 octombrie

Tu esti preot pe timp indefinitın felul lui Melchisedec!

(Ps. 110:4)ˆIn timpul domniei regelui Da-

vid, Iehova a f˘

acut dou˘

ajur˘

aminteˆın folosul oamenilor ascult

˘atori.ˆ

In primul rˆ

and, el i-a jurat lui Da-vid c

˘a tronul s

˘au avea s

˘a fie vesnic

(Ps. 89:35, 36; 132:11, 12).ˆIn al doi-

lea rˆ

and, Iehova i-a dezv˘

aluit luiDavid c

˘a S

˘am

ˆanta avea s

˘a fie at

ˆat

Rege, cˆ

at si Mare Preot pentruomenire. Acest lucru era

ˆıntr-ade-

v˘

ar remarcabil.ˆIn Israel, preotii

erau din tribul lui Levi, iar regii,din tribul lui Iuda; nimeni nu pu-tea fi si rege, si preot. Dar, re-feritor la gloriosul s

˘au mosteni-

tor, David a prezis c˘

a el va fi atˆ

atrege, c

ˆat si preot. Ca

ˆımplinire a

acestei profetii, Isus Cristos, S˘

a-m

ˆanta promis

˘a, guverneaz

˘a acum

din cer. De asemenea, el slujesteca Mare Preot

ˆın folosul oameni-

lor, ajutˆ

andu-i pe cei ce se c˘

aiescs

˘a fie

ˆın relatii bune cu Dumne-

zeu (Evr. 7:21, 25, 26). w12 15/103:13, 14

Miercuri, 8 octombrie

Umileste-te. (Prov. 6:3)

Multora le este greu s˘

a-si cea-r

˘a scuze. Slujitorii lui Dumnezeu

ˆıns

˘a manifest

˘a umilint

˘a recunos-

cˆ

andu-si greselile si cerˆ

andu-siiertare. De asemenea, ei sunt ga-ta s

˘a ierte c

ˆand altii le gresesc.ˆ

In timp ce mˆ

andria favorizeaz˘

adezbin

˘arile si disputele, iertarea

promoveaz˘

a paceaˆıntre fratii de

credint˘

a. Trebuie ‘s˘

a ne umilim’cer

ˆandu-ne scuze cu sinceritate

si cˆ

and nu reusim s˘

a respect˘

am

un angajament din cauza unorˆım-

prejur˘

ari independente de vointanoastr

˘a. Chiar dac

˘a nu este, pro-

babil,ˆın totalitate r

˘aspunz

˘ator

pentru situatia creat˘

a, un crestinumil se concentreaz

˘a asupra pro-

priilor greseli si este dispus s˘

a lerecunoasc

˘a (Prov. 6:1–5). C

ˆat de

recunosc˘

atori suntem pentru c˘

aBiblia ne

ˆındeamn

˘a s

˘a cultiv

˘am

umilint˘

a! (Luca 9:48) w12 15/113:17–19

Joi, 9 octombrie

Iubiti ıntreaga comunitatea fratilor, temeti-va deDumnezeu. (1 Pet. 2:17)

Martorii lui Iehova au o team˘

as

˘an

˘atoas

˘a de Dumnezeu si do-

resc s˘

a fac˘

a vointa sa. Ei sunt fe-riciti s

˘a-i slujeasc

˘a al

˘aturi de fra-

tii si de surorile lor de credint˘

adin

ˆıntreaga lume, care sunt ani-

mati de aceeasi dorint˘

a. PentruMartori este firesc ‘s

˘a iubeasc

˘a

ˆıntreaga comunitate a fratilor’.Iubirea dintre ei este at

ˆat de ne-

obisnuit˘

aˆın lumea egoist

˘a de azi,

ˆınc

ˆat cei care

ˆıi observ

˘a r

˘am

ˆan

uimiti. De exemplu, o ghid˘

a carecolabora cu o agentie de turismdin Statele Unite a fost impresio-nat

˘a de afectiunea si grija pe ca-

re Martorii din Germania li le-auar

˘atat delegatilor str

˘aini veniti

ˆın 2009 la un congres interna-tional din aceast

˘a tar

˘a. Doam-

na respectiv˘

a a m˘

arturisit c˘

a, dec

ˆand lucra ca ghid, nu v

˘azuse ni-

ciodat˘

a ceva asem˘

an˘

ator. Ai au-zit afirmatii de genul acesta f

˘acu-

te de unele persoane care i-auobservat pe Martori la un con-gres la care ai fost prezent si tu?w12 15/12 3:18

Vineri, 10 octombrie

Tu, o, Iehova, esti bun si gatasa ierti si mare este bunatatea

iubitoare fata de toti cei cete cheama. (Ps. 86:5)

Rug˘

aciunea are mare putere. Prinintermediul ei, Iehova ne poate ofe-ri ajutor. David si-a exprimat cre-dinta si sentimentele cele mai pro-funde

ˆıntr-o rug

˘aciune emotionant

˘a,

consemnat˘

aˆın cartea Psalmii (Ps.

32:1–5). El a recunoscut c˘a

ˆıncer-

carea de-aˆın

˘abusi glasul unei con-

stiinte vinovate ne poate slei deputeri. Fiindc

˘a nu si-a m

˘arturisit

p˘acatul, David si-a pierdut bucuria,

a fost d˘ar

ˆamat pe plan emotional

si chiar i-a fost afectat˘a s

˘an

˘ata-

tea. Ce a f˘acut el pentru a fi iertat

si pentru a-si rec˘ap

˘ata pacea l

˘aun-

tric˘a? David si-a m

˘arturisit p

˘acatul

ˆınaintea lui Dumnezeu. Iehova i-ar

˘aspuns la rug

˘aciuni si i-a dat pu-

tere s˘a lase

ˆın urm

˘a trecutul si s

˘a

fac˘a ce era drept.

ˆIn mod asem

˘an

˘a-

tor, dac˘a te rogi din inim

˘a, poti avea

toat˘a

ˆıncrederea c

˘a Iehova te va as-

culta. Iar dac˘a unele greseli conti-

nu˘a s

˘ate tulbure, str

˘aduieste-te din

r˘asputeri s

˘a

ˆındrepti r

˘aul f

˘acut.

Apoi fii sigur c˘a Iehova te-a iertat.

w13 15/1 4:12

Sambata, 11 octombrie

Ele . . . nu cunosc glasulstrainilor. (Ioan 10:5)

Cercet˘arile arat

˘a c

˘a este mult

mai greu s˘a ne concentr

˘am atunci

cˆand auzim simultan mai multe

persoane vorbind. Aceastaˆınseam-

n˘a c

˘a, dac

˘a dou

˘a persoane vorbesc

ˆın acelasi timp, trebuie s

˘a alegem

cuiˆıi vom acorda atentie. Asadar,

depinde pe cine vrem s˘a ascult

˘am.

Iudeii care voiau s˘a

ˆımplineasc

˘a do-

rintele tat˘alui lor, Diavolul, nu l-au

ascultat pe Isus. Biblia arat˘a c

˘a,

ˆıntr-un anumit sens, at

ˆat ‘

ˆıntelep-

ciunea’, cˆat si ‘prostia’

ˆıncearc

˘a s

˘a

ne fac˘a s

˘a le ascult

˘am (Prov. 9:1–5,

13–17). De aceea, trebuie s˘a ale-

gem: Pe cine vom asculta? Depin-de pe cine vrem s

˘a ascult

˘am, sau

cui vrem s˘a-i fim pl

˘acuti. Oile lui

Isus ascult˘a glasul s

˘au si

ˆıl urmeaz

˘a

(Ioan 10:16, 27). Ele sunt „de parteaadev

˘arului“ (Ioan 18:37). Cei care

ˆıl

urmeaz˘a cu umilint

˘a pe Isus ‘vor

primi glorie’ de la Dumnezeu (Prov.3:13, 16; 8:1, 18; 29:23). w13 15/24:13, 14

Duminica, 12 octombrie

Pentru prima oara, Dumnezeusi-a ındreptat atentia spre

natiuni ca sa scoata din eleun popor pentru numele sau.

(Fap. 15:14)

Ca „oameni numiti cu numele [luiDumnezeu]“, membrii acestei noinatiuni, Israelul spiritual, au folositnumele divin. De exemplu, ei l-aufolosit c

ˆand au citat din Scripturile

ebraice (Fap. 15:17). Cˆand apostolul

Petru a vorbit unui grup mare deevrei si de prozeliti la Penticostadin 33 e.n., el a folosit numele luiDumnezeu de mai multe ori (Fap.2:14, 20, 21, 25, 34).

ˆIntruc

ˆat pri-

mii crestini l-au onorat pe Iehova,el le-a binecuv

ˆantat eforturile

ˆın

lucrarea de predicare. Siˆın pre-

zent, Iehova binecuvˆanteaz

˘a lucra-

rea prin care le proclam˘am oame-

nilor numele s˘au si li-l ar

˘at

˘am

ˆın

Biblie, poate chiarˆın Biblia lor.

Astfel, noiˆıi ajut

˘am s

˘a-l cunoasc

˘a

pe adev˘aratul Dumnezeu. Ce mare

privilegiu, atˆat pentru ei, c

ˆat si pen-

tru noi! Iar pentru cei care ajungs

˘a-l cunoasc

˘a pe Dumnezeu, acesta

poate fiˆınceputul unei minunate

prietenii, care va deveni tot maistr

ˆans

˘a si va dura vesnic. w13 15/3

5:12, 13

Luni, 13 octombrie

Cat de loiali, de drepti side ireprosabili ne-am dovedit.

(1 Tes. 2:10)

Ce auˆın comun Dalila, Absalom si

Iuda Iscariot? Toti au dovedit lips˘

ade loialitate: Dalila, fat

˘a de b

˘arba-

tul care o iubea, judec˘

atorul Sam-son; Absalom, fat

˘a de tat

˘al s

˘au, rege-

le David; iar Iuda Iscariot, fat˘

a deSt

˘ap

ˆanul s

˘au, Isus Cristos. Actiunile

lor josnice le-au f˘

acut mult r˘

au alto-ra. Dar ce relevant

˘a au ele pentru

noi? Un autor contemporan plasea-z

˘a tr

˘adarea printre cele mai r

˘asp

ˆan-

dite fapte reprobabile din prezent.Acest lucru nu e deloc surprinz

˘a-

tor.ˆIn profetia referitoare la sem-

nul „ˆıncheierii acestui sistem“, Isus a

spus: „Multi se vor . . . tr˘

ada unii pealtii“ (Mat. 24:3, 10). „A tr

˘ada“

ˆın-

seamn˘

a „aˆınsela

ˆın mod voit si per-

fidˆıncrederea cuiva, s

˘av

ˆarsind acte

careˆıi sunt potrivnice, pactiz

ˆand cu

dusmanul“ (DEX, 2009). Lipsa loia-lit

˘atii confirm

˘a c

˘a tr

˘aim „

ˆın zilele

din urm˘

a“,ˆın care, asa cum a prezis

apostolul Pavel, oamenii sunt „ne-loiali, . . . tr

˘ad

˘atori“ (2 Tim. 3:1, 2, 4).

Lipsa loialit˘

atii provoac˘

a mult˘

a du-rere si suferint

˘a. Da, actele de tr

˘ada-

re sunt un semn al zilelor din urm˘

a.w12 15/4 2:1, 2

Marti, 14 octombrieˆ

Inchinatorii adevarati i se vorınchina Tatalui cu spirit si cuadevar, caci astfel de ınchina-

tori cauta Tatal. (Ioan 4:23)

Mostenirea noastr˘

a spiritual˘

a in-clude o multime de informatii valo-roase si exacte despre trecut. Deexemplu, s

˘a ne g

ˆandim la Avraam, la

Isaac si la Iacob. Acesti patriarhiau discutat probabil cu familiile lordespre modul

ˆın care puteau s

˘a-i

fie pl˘

acuti lui Iehova. De aceea, nueste deloc surprinz

˘ator c

˘a Iosif, un

b˘

arbat integru, a respins imorali-tatea sexual

˘a ca ‘s

˘a nu p

˘ac

˘atuias-

c˘

aˆımpotriva lui Dumnezeu’ (Gen.

39:7–9). Si unele traditii crestine aufost transmise pe cale oral

˘a sau prin

exemplul anumitor persoane. Prin-tre aceste traditii s-au num

˘arat si

unele informatii referitoare la CinaDomnului, pe care apostolul Pavelle-a transmis congregatiilor crestine(1 Cor. 11:2, 23).

ˆIn prezent, ceea ce

trebuie s˘

a facem ca s˘

a neˆınchin

˘am

lui Dumnezeu „cu spirit si cu adev˘

ar“se afl

˘a

ˆın Cuv

ˆantul scris al lui Dum-

nezeu (Ioan 4:24). Biblia ofer˘

a lumi-n

˘a spiritual

˘a pentru toti oamenii,

dar noi, slujitorii lui Iehova, o apre-ciem

ˆın mod deosebit. w13 15/2 1:6

Miercuri, 15 octombrie

Domnul s-a ıntors si l-a privitpe Petru, iar Petru si-a amintitde cuvintele Domnului, care ıizisese: „

ˆInainte sa cante astazi

cocosul, ma vei renega detrei ori“. (Luca 22:61)

Din cauza fricii de oameni, Petrus-a poticnit grav de c

ˆateva ori.

ˆIns

˘a

el le-a r˘

amas loial lui Isus si lui Ieho-va. De exemplu, el l-a renegat

ˆın pu-

blic pe St˘

apˆ

anul s˘

au, si nu o dat˘

a, cide trei ori (Luca 22:54–60). Mai t

ˆar-

ziu, Petru n-a actionatˆın armonie cu

normele crestine, tratˆ

andu-i pe fra-tii din natiuni ca si cum le-ar fi fostinferiori crestinilor evrei, care eraucircumcisi.

ˆIns

˘a apostolul Pavel a ju-

decat corect situatia; el aˆınteles c

˘a

ˆın congregatia crestin

˘a nu trebuie s

˘a

existe deosebiri de clas˘

a. Atitudinealui Petru era gresit

˘a. De aceea,

ˆına-

inte ca actiunile lui Petru s˘

a tulburepacea si unitatea fratilor, Pavel i-adat un sfat direct (Gal. 2:11–14). S-asimtit Petru at

ˆat de ofensat,

ˆınc

ˆat s

˘a

abandoneze cursa pentru viat˘

a? Nu.El a privit cu seriozitate sfatul lui Pa-vel, l-a aplicat si a continuat cursa.w13 15/3 1:12

Joi, 16 octombrie

Iehova este langa cei cuinima franta si ıi salveazape cei cu spiritul zdrobit.

(Ps. 34:18)

David a trecut prin multe situatiistresante (1 Sam. 30:3–6). Cuvinte-le sale inspirate dezv

˘aluie c

˘a Ieho-

vaˆıi cunostea sentimentele (Ps.

56:8). Iehova cunoaste si sentimen-tele noastre. C

ˆand avem „inima

frˆ

ant˘

a“ sau „spiritul zdrobit“, el seapropie de noi. Chiar si numai acestg

ˆand ne m

ˆang

ˆaie, la fel ca pe Da-

vid, care a spus: „M˘

a voiˆınveseli

si m˘

a voi bucura datorit˘

a bun˘

at˘

a-tii tale iubitoare, pentru c

˘a ai v

˘a-

zut necazul meu, ai stiut desprestr

ˆamtor

˘arile sufletului meu“ (Ps.

31:7). Iehova nu doar c˘

a observ˘

a ne-cazurile prin care trecem, dar nesi ofer

˘a m

ˆang

ˆaiere si

ˆıncurajare. O

modalitate prin care ne ajut˘

a s˘

apersever

˘am sunt

ˆıntrunirile cresti-

ne. Nedrept˘

atile din lumea lui Sa-tan ne provoac

˘a uneori mult stres

si ne epuizeaz˘

a. Dar laˆıntruniri,

ˆın compania fratilor nostri, ne

ˆın-

vior˘

am si primim puterea de a-isluji lui Iehova cu bucurie. w12 15/45:14, 15

Vineri, 17 octombrie

Iehova sa te mustre!(Iuda 9)

ˆIn calitate de arhanghel, Isus nu

si-a dep˘

asit atributiile cˆ

and ‘s-aˆımpotrivit Diavolului si l-a contra-zis cu privire la corpul lui Moise’, cia dovedit umilint

˘a si modestie. Fiul

lui Dumnezeu a l˘

asat problemaˆın

mˆ

ainile lui Iehova, Judec˘

atorul Su-prem al universului, pentru ca Els-o rezolve c

ˆand si cum considera

de cuviint˘

a. Printre lucrurile pe ca-re Isus le-a aflat

ˆın cer se num

˘arau,

f˘

ar˘

aˆındoial

˘a, si profetiile despre

viata sa pe p˘

amˆ

antˆın calitate de

Mesia. Prin urmare, el trebuie s˘

afi stiut dinainte c

˘a avea s

˘a treac

˘a

prin situatii nepl˘

acute. Cu toateacestea, a acceptat s

˘a tr

˘aiasc

˘a pe

p˘

amˆ

ant, s˘

a devin˘

a promisul Mesiasi s

˘a-si dea viata

ˆın folosul oame-

nilor. De ce? Scotˆ

andˆın evident

˘a

umilinta Fiului unic-n˘

ascut al luiDumnezeu, apostolul Pavel a scris:„Desi avea chip de Dumnezeu, nus-a g

ˆandit la uzurpare, adic

˘a s

˘a fie

egal cu Dumnezeu. Nu, ci s-a go-lit pe sine, a luat chip de sclav,ajung

ˆand la fel ca oamenii“ (Filip.

2:6, 7). w12 15/11 2:5, 6

Sambata, 18 octombrie

Ei sa stapaneasca . . .peste toate celelalte creaturi

care se misca pe pamant.(Gen. 1:26)

Dintre toate lucr˘

arile de creatiede pe p

˘am

ˆant, omul este capodope-

ra lui Dumnezeu. Adam si Eva si,ˆın

cele din urm˘

a, toti descendentii lortrebuiau s

˘a se

ˆıngrijeasc

˘a de ani-

male, s˘

a st˘

apˆ

aneasc˘

a peste ele si s˘

afie

ˆın pace cu ele. Asadar, n-ar tre-

bui s˘

a fim surprinsi cˆ

and citimˆın

Biblie c˘

aˆıntre oameni si animale

va fi pace (Is. 11:6–9; 65:25). Dup˘

aPotop, c

ˆand Noe si familia lui au ie-

sit din arc˘

a, Iehova le-a spus: „S˘

acontinue s

˘a se team

˘a si s

˘a se

ˆın-

grozeasc˘

a de voi toate creaturilevii de pe p

˘am

ˆant“ (Gen. 9:2, 3). Si,

ˆıntr-adev

˘ar, animalele se feresc de

oameni pentru a fiˆın sigurant

˘a.

Dar Iehova poate atenua aceast˘

ateam

˘a, astfel

ˆınc

ˆat relatia dintre

om si animal s˘

a fie exact asa cum aprev

˘azut-o el la

ˆınceput (Os. 2:18).

Ce timpuri frumoaseˆıi asteapt

˘a pe

cei care vor tr˘

ai atunci pe p˘

amˆ

ant!w12 15/9 2:7, 9

Duminica, 19 octombrie

Alegeti astazi cui vretisa-i slujiti. (Ios. 24:15)

Alegerile pe care le facem ne in-fluenteaz

˘a cursul vietii. S

˘a ilus-

tr˘

am. Un om merge pe un drum si,la un moment dat, ajunge la o r

˘as-

cruce. Ce cale va alege? Biblia vor-beste despre multe persoane careau avut de luat decizii importanteˆın viat

˘a. De exemplu, Cain a tre-

buit s˘

a aleag˘

a s˘

a dea frˆ

au liber mˆ

a-niei sau s-o tin

˘a sub control (Gen.

4:6, 7). Iosua a avut de alesˆıntre

ˆın-

chinarea la adev˘

aratul Dumnezeusi

ˆınchinarea la zei falsi. Pentru

c˘

a obiectivul s˘

au era s˘

a r˘

amˆ

an˘

aaproape de Iehova, el a ales drumulcare l-a ajutat s

˘a ajung

˘a la „desti-

natie“. Cain,ˆın schimb, nu a avut

un astfel de obiectiv si a ales dru-mul care l-a

ˆındep

˘artat de Iehova.

Si noi ajungem uneori la o r˘

ascru-ce. C

ˆand avem de luat o decizie ma-

jor˘

a, s˘

a nu uit˘

am care este „des-tinatia“, sau obiectivul nostru: noivrem s

˘a-i aducem glorie lui Iehova

prin tot ce facem si s˘

a evit˘

am oricene-ar putea

ˆındep

˘arta de el (Evr.

3:12). w13 15/1 2:1–3

Luni, 20 octombrie

Aceasta este mostenireaslujitorilor lui Iehova. (Is. 54:17)

Din mostenirea noastr˘

a spiritua-l

˘a fac parte unele relat

˘ari ap

˘arute

recentˆın publicatiile noastre, care

dovedesc c˘

a ‘Iehova este de par-tea noastr

˘a’ (Ps. 118:7). Acest lucru

ne ajut˘

a s˘

a ne simtimˆın sigurant

˘a

chiar si cˆ

and suntem persecutati.Din mostenirea noastr

˘a spiritual

˘a

tot mai bogat˘

a face parte si ur-m

˘atoarea promisiune

ˆıncurajatoa-

re: „«Nicio arm˘

a preg˘

atit˘

aˆımpotri-

va ta nu va reusi si orice limb˘

a care

se va ridicaˆımpotriva ta la jude-

cat˘

a o vei condamna. Aceasta estemostenirea slujitorilor lui Iehova,iar dreptatea lor vine de la mine»,zice Iehova“ (Is. 54:17). Nicio arm

˘a

a lui Satan nu ne poate provocaun prejudiciu iremediabil. Satan aˆıncercat s

˘a distrug

˘a Cuv

ˆantul lui

Dumnezeu, s˘

a elimine numele s˘

ausi s

˘a opreasc

˘a r

˘asp

ˆandirea adev

˘a-

rului.ˆIns

˘a Iehova, care este mult

mai puternic, i-a z˘

ad˘

arnicit toateeforturile. w13 15/2 1:7, 8

Marti, 21 octombrie

Toata casa lui Israel are inimanecircumcisa. (Ier. 9:26)

Putemˆıntelege mai bine ce

ˆın-

semna „inima necircumcis˘

a“ ana-liz

ˆand

ˆındemnul dat de Dumnezeu

iudeilor: „Circumcideti-v˘

a inimapentru Iehova si

ˆınl

˘aturati-i pre-

putul, b˘

arbati ai lui Iuda si locui-tori ai Ierusalimului, pentru ca nucumva, din cauza rautatii faptelorvoastre, furia mea s

˘a se aprind

˘a“.

Darde unde veneau faptele lor rele?Din interior, sau din inima lor (Mar.7:20–23). Ei aveau o inim

˘a

ˆınc

˘ap

˘a-

tˆ

anat˘

a si r˘

azvr˘

atit˘

a. Motivatiile sig

ˆandurile lor erau contrare vointei

lui Iehova (Ier. 5:23, 24; 7:24–26).De aceea, Dumnezeu i-a

ˆındemnat:

„Circumcideti-v˘

a inima pentru Ie-hova si

ˆınl

˘aturati-i preputul“ (Ier.

4:4; 18:11, 12). Asadar, inima simbo-lic

˘a a iudeilor din timpul lui Iere-

mia avea nevoie de operatie, sau de‘o circumcizie’, la fel ca

ˆın vremea

lui Moise (Deut. 10:16; 30:6). Cumputeau iudeii ‘s

˘a

ˆınl

˘ature preputul’

inimii lor? Ei trebuiau s˘

a renunte lalucrurile care

ˆıi f

˘aceau s

˘a aib

˘a o ini-

m˘

a nereceptiv˘

a, adic˘

a la gˆ

andurile,dorintele si motivatiile care nu erauˆın armonie cu vointa lui Dumnezeu(Fap. 7:51). w13 15/3 2:7–9

Miercuri, 22 octombrie

Nu suntem ın nestiinta despreplanurile lui. (2 Cor. 2:11)

Cum putem s˘

a ne ferim de stra-tagemele lui Satan si s

˘a ne p

˘as-

tr˘

am o inim˘

aˆıntreag

˘a fat

˘a de Ie-

hova? Este esential s˘

a ne rug˘

am.Apostolul Pavel si-a

ˆındemnat co-

laboratorii ‘s˘

a r˘

amˆ

an˘

a neclintitiˆımpotriva masinatiilor Diavolului’.Apoi i-a sf

˘atuit ‘s

˘a se roage oric

ˆand

ˆın spirit, cu orice fel de rug

˘aciu-

ne si implorare’ (Ef. 6:11, 18; 1 Pet.4:7). Ce efect vor avea rug

˘aciunile

noastre st˘

aruitoare? Pavel a spus:„

ˆIn orice lucru, prin rug

˘aciuni si

implor˘

ariˆımpreun

˘a cu multumiri,

faceti-i cunoscute lui Dumnezeucererile voastre, iar pacea lui Dum-nezeu, care

ˆıntrece orice g

ˆandire,

va va pazi inima“ (Filip. 4:6, 7). Da,pentru a ne p

˘astra inima

ˆıntreag

˘a

fat˘

a de Iehova, trebuie s˘

a ne rug˘

amcu fervoare si c

ˆat mai des (Luca

6:12). Prin urmare,ˆıntreab

˘a-te: C

ˆat

de st˘

aruitor si cˆ

at de des m˘

a rog?(Mat. 7:7; Rom. 12:12) R

˘aspunsul

t˘

au dezv˘

aluie dac˘

aˆıti doresti din

inim˘

a s˘

a-i slujesti lui Dumnezeu.w12 15/4 3:16, 18

Joi, 23 octombrie

El n-a sovait prin necredinta.(Rom. 4:20)

Nu ne putem permite ‘s˘

a sov˘

aimprin necredint

˘a’. Acum, mai mult

ca oricˆ

and, trebuie s˘

a fim puternicidin punct de vedere spiritual. Dus-manii lui Dumnezeu — Diavolul sicei aflati sub influenta sa —

ˆın-

cearc˘

a s˘

a opreasc˘

a activitatea pecare ne-a

ˆıncredintat-o Isus (Mat.

28:19, 20).ˆIn pofida atacurilor lui

Satan, suntem convinsi c˘

a Iehovaeste ‘un Dumnezeu viu si Salvato-rul oamenilor de orice fel,

ˆındeo-

sebi al celor fideli’. El „stie s˘

a-i eli-bereze din

ˆıncercare pe oamenii

cu devotiune sfˆ

ant˘

a“ (1 Tim. 4:10;2 Pet. 2:9).

ˆIn cur

ˆand, Dumnezeu

va pune cap˘

at acestui sistem nele-giuit. Desi nu cunoastem toate de-taliile referitoare la momentul si lamodul

ˆın care va actiona El, stim

sigur c˘

a, la timpul stabilit, Cristosˆıi va elimina pe dusmani, contri-buind la justificarea suveranit

˘atii

lui Iehova. S˘

a nu c˘

ademˆın capca-

na de a crede c˘

a „toate lucrurilecontinu

˘a exact ca de la

ˆınceputul

creatiei“! (2 Pet. 3:3, 4; 1 Tes. 5:1)w12 15/5 3:17, 18

Vineri, 24 octombrie

Absalom fura inima barbatilorlui Israel. (2 Sam. 15:6)

ˆIn prezent, Satan se foloseste

de „Absalomi“ pentru a fura inimaslujitorilor lui Dumnezeu. „Cerin-tele lui Iehova sunt prea restric-tive, spun acestia. Uitati-v

˘a la oa-

menii care nu-i slujesc. Ce binese distreaz

˘a ei!“ Esti constient c

˘a

astfel de afirmatii sunt doar min-ciuni?

ˆIi r

˘am

ˆai loial lui Dumnezeu?

Realizezi c˘

a numai „legea perfect˘

a“a lui Iehova, adic

˘a legea lui Cris-

tos,ˆıti poate aduce adev

˘arata li-

bertate? (Iac. 1:25) Dac˘

a r˘

aspun-sul t

˘au este afirmativ, pretuieste

aceast˘

a lege si foloseste-ti liber-tatea asa cum

ˆıi place lui Ieho-

va (1 Pet. 2:16). Ce trist este c˘

amulti tineri, si nu numai, au

ˆınv

˘a-

tat din proprie experient˘

a c˘

a neas-cultarea de Dumnezeu se pl

˘ateste

scump (Gal. 6:7, 8). Prin urmare,ˆıntreab

˘a-te: Recunosc eu stratage-

mele lui Satan? Este Iehova cel maiapropiat prieten al meu, cel careˆımi spune

ˆıntotdeauna adev

˘arul si

careˆımi doreste numai binele? (Is.

48:17, 18) w12 15/7 2:6, 7, 9

Sambata, 25 octombrie

Regatul va fi ın parte taresi ın parte fragil. (Dan. 2:42)ˆIn Daniel 2:41 se spune c

˘a labe-

le picioarelor chipului pe care Ne-bucadnetar

ˆıl vede

ˆın vis sunt un

amestec de fier si argil˘a ce reprezin-

t˘a un singur regat, nu mai multe.

Asadar, argila simbolizeaz˘a elemen-

tele din sfera de influent˘a a puterii

anglo-americane care o fac mai sla-b

˘a dec

ˆat picioarele de fier, Imperiul

Roman. Profetul Daniel identific˘a

argila cu „urmasii oamenilor“, alt-fel spus, cu oamenii de r

ˆand (Dan.

2:43). Acestia au limitat capacitateade actiune a celor dou

˘a superpu-

teri prin campanii de promovare adrepturilor cet

˘atenesti si prin mis-

c˘ari sindicale si de independent

˘a.

De asemenea, din cauza rezultatelorstr

ˆanse obtinute la alegerile elec-

torale si a ideologiilor antagoniste,nici chiar cei mai populari conduc

˘a-

tori n-au suficient˘a autoritate pen-

tru a-si implementa strategiile. Ast-fel, puterea anglo-american

˘a este

mai slab˘a dec

ˆat fierul (2 Tim. 3:1–3).

w12 15/6 2:9

Duminica, 26 octombrie

Asculta, o, Israele:Iehova, Dumnezeul nostru, este

un singur Iehova. (Deut. 6:4)

Isus a citat cuvintele mentionateˆın textul de azi. Niciun crestin ade-v

˘arat n-ar pune la

ˆındoial

˘a cuvinte-

le sale, nu-i asa? (Mar. 12:29) Doctri-na Trinit

˘atii contravine misiunii pe

care le-a dat-o Isus continuatorilors

˘ai de a ‘face discipoli din oamenii

tuturor natiunilor, botezˆandu-i

ˆın

numele Tat˘alui, al Fiului si al spiri-

tului sfˆant’ (Mat. 28:19). Pentru a se

boteza si a fi un crestin adev˘arat si

un Martor al lui Iehova, o persoan˘a

trebuie s˘a recunoasc

˘a suprematia

Tat˘alui, Iehova, precum si pozitia

si autoritatea Fiului lui Dumnezeu,Isus. De asemenea, un candidat labotez trebuie s

˘a cread

˘a c

˘a spiritul

sfˆant este forta activ

˘a a lui Dumne-

zeu, nu o parte a unei Trinit˘ati (Gen.

1:2). O persoan˘a care continu

˘a s

˘a

cread˘a

ˆın Trinitate nu poate fi bote-

zat˘a ca simbol al dedic

˘arii ei la Ieho-

va Dumnezeu. Cˆat de recunosc

˘atori

suntem c˘a mostenirea noastr

˘a spiri-

tual˘a ne-a ocrotit ca s

˘a nu credem

aceast˘a

ˆınv

˘at

˘atur

˘a care

ˆıl dezono-

reaz˘a pe Dumnezeu! w13 15/2 2:6, 7

Luni, 27 octombrie

Cum de va ıntoarceti iarasi . . .?(Gal. 4:9)

Crestinii din Galatia trebuiau s˘

a-siverifice profunzimea credintei sis

˘a arate apreciere pentru libertatea

spiritual˘

a de care aveau parte. Prinintermediul jertfei sale, Isus f

˘acu-

se posibil ca oamenii care exercitaucredint

˘a

ˆın el s

˘a-l cunoasc

˘a pe Dum-

nezeuˆıntr-un mod cu totul aparte: ei

puteau s˘

a devin˘

a fii ai lui Dumne-zeu! Pentru a r

˘am

ˆane

ˆın aceast

˘a re-

latie special˘

a cu Iehova, galateniitrebuiau s

˘a resping

˘a

ˆınv

˘at

˘aturile iu-

daizantilor, care insistau c˘

a Legeamozaic

˘a trebuia s

˘a fie respectat

˘a si

de crestini.ˆIns

˘a crestinii necircum-

cisi din natiuni nu fuseser˘

a nicioda-t

˘a sub Lege. Av

ˆand

ˆın vedere aceas-

t˘

a situatie, atˆ

at crestinii evrei, cˆ

at sicei neevrei trebuiau s

˘a fac

˘a progrese

pe plan spiritual. Printre altele, eranecesar s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a nu puteau fi

declarati drepti pe baza Legii mozai-ce. Sfatul dat de apostolul Pavel ga-latenilor a fost consemnat

ˆın Cuv

ˆan-

tul lui Dumnezeu cu un scop: acelade a-i

ˆındemna pe crestinii adev

˘a-

rati din toate timpurile s˘

a nu renun-te la comorile adev

˘arului biblic si s

˘a

nu seˆıntoarc

˘a la lucrurile din urm

˘a.

w13 15/3 3:3, 4

Marti, 28 octombrie

Sa ne suim la muntele luiIehova, la casa Dumnezeuluilui Iacob, si el ne va ınvata

caile sale, iar noi vom umblape cararile sale.

(Is. 2:3)ˆIn general, cei care doresc s

˘a ob-

tin˘a cet

˘atenia unei t

˘ari trebuie s

˘a

cunoasc˘

a istoria t˘

arii respective.Tot asa, cei care vor s

˘a devin

˘a cet

˘a-

teni ai Regatului trebuie s˘

aˆınvete

cˆat mai multe despre Regatul lui

Dumnezeu. De asemenea, statulle pretinde cet

˘atenilor s

˘a cunoas-

c˘a si s

˘a respecte legile. Asadar, e

firesc ca Iehova s˘

a le cear˘

a supusi-lor Regatului s

˘a

ˆınvete si s

˘a apli-

ce legile si principiile sale (Ioan15:10; 1 Ioan 5:3). Legile omenestisunt imperfecte si pot fi nedrep-te.

ˆIn schimb, „legea lui Iehova

este perfect˘

a“ (Ps. 19:7). ‘ˆIti g

˘a-

sesti pl˘

acereaˆın legea lui Iehova’

si citestiˆın fiecare zi din ea? (Ps.

1:1, 2) Singurul mod de aˆınv

˘a-

ta legea lui Dumnezeu este s-ostudiezi personal; nimeni nu poa-te face acest lucru

ˆın locul t

˘au.

w12 15/8 2:5, 6

Miercuri, 29 octombrie

Oamenii acestia . . .nesocotesc domnia si ıi vorbesc

de rau pe cei gloriosi.(Iuda 8)

Un astfel de spirit nu-si are loculˆın congregatia crestin

˘a. B

˘atr

ˆanii

de congregatie nu sunt perfecti,asa cum nu erau nici cei cu autori-tate din zilele apostolilor. Ei potface greseli care s

˘a ne afecteze

direct. Dac˘

a s-arˆınt

ˆampla acest

lucru, ar fi total nepotrivit ca unmembru al congregatiei s

˘a adopte

spiritul lumii, insistˆ

and s˘a i se fac

˘a

dreptate sau s˘

a se ia m˘

asuriˆımpo-

triva b˘

atrˆ

anului respectiv. Iehovaalege uneori s

˘a treac

˘a cu vederea

anumite greseli minore. N-am pu-tea face si noi la fel? Din cauzaunor defecte ale b

˘atr

ˆanilor, reale

sau presupuse, unii crestini careau comis un p

˘acat grav au refuzat

s˘

a se prezinteˆınaintea unui comi-

tet de b˘

atrˆ

ani desemnat s˘a-i ajute.

Ei se aseam˘

an˘

a cu un pacient carerefuz

˘a un tratament ce-l poate

ˆın-

s˘

an˘

atosi doar pentru c˘a-l deran-

jeaz˘

a ceva din personalitatea me-dicului. w12 15/10 2:6, 7

Joi, 30 octombrie

Vegheati. (Mat. 25:13)

Imagineaz˘

a-ti c˘

a un oficial derang

ˆınalt

ˆıti cere s

˘a-l duci cu

masina la oˆınt

ˆalnire important

˘a.

Chiarˆınainte de a merge s

˘a te

ˆın-

tˆ

alnesti cu el, observi c˘

a nu ai sufi-cient combustibil si pleci

ˆın grab

˘a

s˘

a alimentezi.ˆIntre timp, el so-

seste la locul stabilit, se uit˘a du-

p˘

a tine, dar nu te g˘

aseste. Pentruc

˘a nu poate s

˘a astepte, apeleaz

˘a

la altcineva. Nu dup˘

a mult timpajungi si tu acolo, dar

ˆıti dai seama

c˘

a oficialul respectiv a plecat f˘ar

˘a

tine. Cum te-ai simti?ˆIn parabo-

la despre fecioare, Isus a descriso situatie asem

˘an

˘atoare pentru a

explica de ce,ˆın timpul sf

ˆarsitului,

unii crestini unsi aveau s˘a se do-

vedeasc˘

a fideli si prev˘az

˘atori,

ˆın

timp ce altii, nu (Mat. 25:1–12).El a scos

ˆın evident

˘a lectia care

se desprinde din aceste parabo-le spun

ˆand: „Vegheati deci, pen-

tru c˘

a nu stiti nici ziua, nici ora“,adic

˘a timpul exact c

ˆand Isus va

executa judecata divin˘

a asupra lu-mii lui Satan. w12 15/9 4:1, 3

Vineri, 31 octombrie

Cel drept, chiar dacaar cadea . . . , se va ridica.

(Prov. 24:16)

S-ar putea ca unii crestini s˘a co-

mit˘a un p

˘acat minor, chiar

ˆın mod

repetat, din cauza unei sl˘abiciuni.ˆ

Ins˘a ei r

˘am

ˆan drepti

ˆın ochii lui Ie-

hova dac˘a ‘se ridic

˘a’, cu alte cuvin-

te, dac˘a se c

˘aiesc sincer si se str

˘a-

duiesc s˘a continue s

˘a-i slujeasc

˘a lui

Iehova cu loialitate. Putem obser-va aceasta

ˆın modul

ˆın care a ac-

tionat Dumnezeu fat˘a de Israelul

antic (Is. 41:9, 10). Cuvintele dinProverbele 24:16 scot

ˆın evident

˘a as-

pectul pozitiv, ‘ridicarea’ cu ajuto-

rul Dumnezeului nostruˆındur

˘ator

(Is. 55:7). Ar˘at

ˆand c

˘a au

ˆıncrede-

reˆın noi, Iehova Dumnezeu si Isus

Cristos neˆındeamn

˘a cu bun

˘atate

‘s˘a ne ridic

˘am’ (Ps. 86:5; Ioan 5:19).

Chiar dac˘a se poticneste sau cade

ˆın

timpul unui maraton, un alerg˘ator

ar putea avea timp s˘a-si revin

˘a si s

˘a

termine cursa dac˘a actioneaz

˘a cu

promptitudine.ˆIn cursa pentru via-

ta vesnic˘a, noi nu stim „ziua si ora“

cˆand alergarea noastr

˘a se va

ˆıncheia

(Mat. 24:36).ˆIns

˘a, cu c

ˆat ne potic-

nim mai putin, cu atˆat este mai pro-

babil c˘a vom reusi s

˘a p

˘astr

˘am un

ritm constant, s˘a r

˘am

ˆanem

ˆın curs

˘a

si s-oˆıncheiem cu succes. w13 15/3

1:7, 8

Sambata, 1 noiembrie

Vine o zi — ziua lui Iehova.(Zah. 14:1)

Ce este aceast˘

a zi? Este „ziuaDomnului“, care a

ˆınceput c

ˆand

„regatul lumii a devenit regatulDomnului nostru si al Cristosu-lui s

˘au“ (Rev. 1:10; 11:15). Lucrul

acesta s-aˆınt

ˆamplat

ˆın 1914, c

ˆand

Isus a devenit Rege al Regatu-lui lui Dumnezeu

ˆın cer. Cu dece-

niiˆınainte de anul 1914,

ˆınchin

˘a-

torii lui Iehova au anuntat cu zelc

˘a „timpurile fixate ale natiunilor“

aveau s˘

a se sfˆ

arseasc˘

aˆın acest an

si c˘

a lumea avea s˘

a se confruntecu necazuri f

˘ar

˘a precedent (Luca

21:24). Cum au reactionat natiuni-le?

ˆIn loc s

˘a dea ascultare acestui

avertisment oportun, conduc˘

atoriipolitici si religiosi i-au dispretuitsi i-au persecutat pe crestinii unsi.Astfel, acesti conduc

˘atori l-au bat-

jocorit peˆınsusi Dumnezeul Atot-

puternic,ˆıntruc

ˆat crestinii unsi re-

prezint˘

a „Ierusalimul ceresc“, sauRegatul mesianic (Evr. 12:22, 28).w13 15/2 3:4

Duminica, 2 noiembrie

O, Iehova, tu ai fost pentru noio adevarata locuinta. (Ps. 90:1)

Cum te simtiˆın aceast

˘a lume? Te

simtiˆın sigurant

˘a, ca acas

˘a? Dac

˘a

nu, te asemeni cu ceilalti slujitoriai lui Iehova. De-a lungul timpu-lui, toti cei ce l-au iubit pe Ieho-va s-au simtit ca niste str

˘aini

ˆın

aceast˘a lume. De exemplu, slujito-

rii fideli ai lui Dumnezeu care s-aumutat dintr-un loc

ˆın altul

ˆın tara

Canaan „au declarat public c˘a erau

str˘aini si locuitori temporari“ (Evr.

11:13).ˆIn mod asem

˘an

˘ator, disci-

polii unsi ai lui Cristos, a c˘aror ‘ce-

t˘atenie este

ˆın ceruri’, se conside-

r˘a „str

˘aini si locuitori temporari“

ˆın

prezentul sistem (Filip. 3:20; 1 Pet.2:11). Acelasi lucru se poate spunesi despre membrii clasei „alte oi“. Ei„nu fac parte din lume“, asa cum niciIsus n-a f

˘acut parte din lume (Ioan

10:16; 17:16). Cu toate acestea, po-porul lui Dumnezeu are o „locuint

˘a“,

ˆın care g

˘aseste sigurant

˘a si iubire.ˆ

Ins˘a aceast

˘a locuint

˘a poate fi v

˘azu-

t˘a numai cu ochii credintei. w1315/3

4:1, 2

Luni, 3 noiembrie

Ochii lui Iehova suntın orice loc. (Prov. 15:3)

Desi era un om cu team˘

a de Dum-nezeu, David a comis p

˘acate gra-

ve. Dou˘

a dintre ele i-au implicat peUrie si pe Bat-Seba, un cuplu c

˘a-

s˘

atorit. Dup˘

a ce a comis adultercu Bat-Seba, David n-a f

˘acut dec

ˆat

s˘

a-siˆınr

˘aut

˘ateasc

˘a situatia pun

ˆand

la cale uciderea lui Urie, un om nevi-novat. Consecintele acestor p

˘acate

au fost dezastruoase pentru toti trei.Din modul

ˆın care l-a corectat Ieho-

va pe David putemˆınv

˘ata multe de-

spre dispozitia Sa de-a ierta. Ieho-va l-a trimis la el pe profetul Natan.Fiind iert

˘ator, Iehova a dorit, proba-

bil, s˘

a vad˘

a dac˘

a existau motive s˘

a-iarate

ˆındurare lui David. C

ˆat de

ˆın-

curajator este felulˆın care a proce-

dat Iehova! El nu l-a fortat pe Davids

˘a-si m

˘arturiseasc

˘a p

˘acatele, ci l-a

trimis pe Natan s˘

a-i spun˘

a o ilustra-re ce scotea

ˆın evident

˘a gravitatea

faptelor sale (2 Sam. 12:1–4). F˘

ar˘

aˆın-

doial˘

a, modulˆın care a actionat Ie-

hova a fost foarte eficient. Regelea

ˆınteles c

ˆat de grave erau faptele

sale si, plin de c˘

aint˘

a, a recunoscut:„Am p

˘ac

˘atuit

ˆımpotriva lui Iehova“

(2 Sam. 12:5–14). w12 15/11 4:3, 5–7

Marti, 4 noiembrie

Supraveghetorul trebuie sa fieliber de acuzatie ca administra-

tor al lui Dumnezeu. (Tit 1:7)

Fiind numiti s˘

a p˘

astoreasc˘

a „tur-ma lui Dumnezeu“, b

˘atr

ˆanii ofer

˘a

ˆın-

drumare si suntˆın fruntea congrega-

tiei (1 Pet. 5:1, 2). Bineˆınteles, ei au

diferite responsabilit˘

ati. Toti supra-veghetorii

ˆıns

˘a trebuie s

˘a se achite

cu constiinciozitate de sarcinile pri-mite si toti trebuie ‘s

˘a-i dea socotea-

l˘

a’ lui Dumnezeu (Evr. 13:17). Dar cese poate spune despre cei care nuslujesc ca b

˘atr

ˆani?

ˆIntr-o scrisoare

adresat˘

a tuturor crestinilor, aposto-lul Petru a spus: „

ˆIn m

˘asura

ˆın care

fiecare a primit un dar, folositi-l,slujindu-v

˘a unii altora ca buni admi-

nistratori ai bun˘

at˘

atii nemeritate alui Dumnezeu, manifestat

˘a

ˆın dife-

rite moduri“ (1 Pet. 1:1; 4:10). Da,ˆın bun

˘atatea sa nemeritat

˘a, Iehova

ne-a dat fiec˘

aruia daruri — talente,calit

˘ati sau aptitudini — pe care pu-

tem s˘

a le folosim spre binele colabo-ratorilor crestini. Prin urmare, totislujitorii lui Dumnezeu sunt admi-nistratori. El are

ˆıncredere

ˆın noi, ne

respect˘

a si se asteapt˘

a s˘

a folosimˆın

modˆıntelept ceea ce ne-a

ˆıncredin-

tat. w12 15/12 2:6, 7

Miercuri, 5 noiembrie

Parul carunt este o coroanade frumusete cand se gaseste

pe calea dreptatii. (Prov. 16:31)

Este potrivit s˘

a ne preocupe felulˆın care ar

˘at

˘am.

ˆIns

˘a nu are rost s

˘a

ne str˘

aduim peste m˘

asur˘

a s˘

aˆınde-

p˘

art˘

am orice semn alˆımb

˘atr

ˆanirii.

Aceste semne pot fi dovada matu-rit

˘atii, a demnit

˘atii si a frumusetii

interioare. S˘

a remarc˘

am cuvinteledin textul de azi. Asa ne priveste Ie-hova si asa ar trebui s

˘a ne privim

si noi (1 Pet. 3:3, 4). Prin urmare,ar fi oare

ˆıntelept s

˘a recurgem la

anumite proceduri chirurgicale saula tratamente medicale inutile, bachiar periculoase, doar pentru a fimai atr

˘ag

˘atori? „Bucuria lui Ieho-

va“ este sursa adev˘

aratei frumuseti,care vine din interior, indiferent dev

ˆarsta sau de starea s

˘an

˘at

˘atii noas-

tre (Neem. 8:10). Doarˆın lumea nou

˘a

vom fi perfect s˘

an˘

atosi si ne vomredob

ˆandi frumusetea tineretii (Iov

33:25; Is. 33:24).ˆIns

˘a p

ˆan

˘a atunci, s

˘a

d˘

am dovad˘

a deˆıntelepciune si de

credint˘

a. Astfel, ne va fi mai usor s˘

ar

˘am

ˆanem aproape de Iehova si s

˘a fa-

cem tot ce putemˆın situatia noastr

˘a

(1 Tim. 4:8). w13 15/1 3:10

Joi, 6 noiembrie

O, Iehova, schimba, te rog,sfatul lui Ahitofel ın nebunie!

(2 Sam. 15:31)

Devorat de ambitie, Absalom avrut s

˘a uzurpe tronul tat

˘alui s

˘au,

David. Maiˆınt

ˆai, el ‘a furat inima

b˘

arbatilor lui Israel’ cu gesturipref

˘acute, promisiuni

ˆınsel

˘atoare

si exprim˘

ari nesincere de afectiu-ne.

ˆIi

ˆımbr

˘atisa si

ˆıi s

˘aruta ca si

cˆ

and i-ar fi p˘

asat de ei (2 Sam.15:2–6). Absalom l-a atras de par-tea lui chiar si pe Ahitofel, unuldintre sf

˘atuitorii lui David. Lu

ˆand

parte la complot, Ahitofel a deve-nit un tr

˘ad

˘ator.

ˆIn Psalmii 3 si 55,

David descrie cum l-au afectatactiunile acestor oameni neloiali(Ps. 3:1–8; 55:12–14). Absalom adovedit o lips

˘a cras

˘a de respect

fat˘

a de suveranitatea lui Iehovaurzind intrigi si conspir

ˆand

ˆım-

potriva regelui numit de Dum-nezeu (1 Cron. 28:5).

ˆIn cele din

urm˘

a, revolta a fostˆın

˘abusit

˘a, iar

David a continuat s˘

a domneasc˘

aˆın calitate de uns al lui Iehova.w12 15/4 2:5

Vineri, 7 noiembrie

Tu, care ıl ınveti pe altul,pe tine ınsuti nu te ınveti?

(Rom. 2:21)

Cˆand c

˘asnicia unui crestin se

destram˘a, spiritualitatea acestuia

ar putea fi pus˘a sub semnul

ˆıntre-

b˘arii. „Dac

˘a cineva nu stie s

˘a-si

conduc˘a propria familie, cum se

vaˆıngriji de congregatia lui Dum-

nezeu?“, aˆıntrebat apostolul Pa-

vel (1 Tim. 3:5). Doi parteneri carepretind c

˘a sunt crestini, dar care

nu reusesc s˘a-si salveze c

˘asnicia

las˘a impresia c

˘a spun una si fac

alta (Rom. 2:22–24). Un sot si o so-tie care se g

ˆandesc la separare sau

la divort f˘ar

˘a s

˘a aib

˘a motive bibli-

ce nu se bucur˘a de o relatie str

ˆan-

s˘a cu Iehova. Probabil, cel putin

unul dintre ei nu puneˆın aplicare

principiile biblice. Dac˘a ‘s-ar

ˆın-

crede cu adev˘arat

ˆın Iehova din

toat˘a inima lor’, ar trebui s

˘a-si

poat˘a salva c

˘asnicia (Prov. 3:5, 6).

w12 15/5 2:7, 8

Sambata, 8 noiembrie

Oamenii au vorbit de laDumnezeu, fiind purtati despiritul sfant. (2 Pet. 1:21)

De unde venim? De ce ne afl˘

amaici?

ˆIncotro ne

ˆındrept

˘am? De ce

a ajuns lumea asa cum este? Cese

ˆınt

ˆampl

˘a cu noi dup

˘a moarte?

Acestea sunt doar cˆ

atevaˆıntre-

b˘

ari pe care si le pun oamenii depretutindeni. Am putea oare aflar

˘aspunsul la astfel de

ˆıntreb

˘ari

dac˘

a nu am avea Cuvˆ

antul inspi-rat al lui Dumnezeu? Dar cum afolosit Dumnezeu spiritul sf

ˆant

pentru a le comunica scriitorilorBibliei mesajul s

˘au? Le-a trans-

mis el o formulare exact˘

a sau doaridei pe care puteau s

˘a le expri-

me cu propriile cuvinte? S˘

a neg

ˆandim la modul

ˆın care un om

de afaceri redacteaz˘

a o scrisoare.C

ˆand consider

˘a c

˘a este necesar

˘a o

formulare anume, scrie personalscrisoarea sau i-o dicteaz

˘a secre-

tarei. Ea o dactilografiaz˘

a, dup˘

acare omul de afaceri o semneaz

˘a.

Alteoriˆıns

˘a, el

ˆıi spune doar idei-

le principale, iar ea compune sin-gur

˘a scrisoarea.

ˆIn unele cazuri,

omul de afaceri o verific˘

a. Apoi,destinatarul o primeste ca veninddin partea acelui om de afaceri.w12 15/6 4:1, 4

Duminica, 9 noiembrie

M-ai apucat de mana dreapta.. . . Ma vei duce la glorie.

(Ps. 73:23, 24)

Cum le acord˘a Iehova glorie oa-

menilor ascult˘atori? Iehova ‘

ˆıi duce

la glorie’ pe slujitorii s˘ai umili ono-

rˆandu-i

ˆın multe feluri. De exem-

plu, elˆıi ajut

˘a s

˘a

ˆınteleag

˘a vointa sa

(1 Cor. 2:7). De asemenea, el le acor-d

˘a onoarea de a avea o prietenie

strˆans

˘a cu el (Iac. 4:8). Mai mult, Ie-

hovaˆıi onoreaz

˘a pe slujitorii s

˘ai

ˆın-

credintˆandu-le misiunea de a predi-

ca vestea bun˘a (2 Cor. 4:1, 7). Iar

ˆındeplinirea acestei misiuni „duce laglorie“. Iehova

ˆıi onoreaz

˘a pe cei

care predic˘a d

ˆandu-le un nume bun,

sau aprobarea sa.ˆIn plus, alti slu-

jitori ai lui Dumnezeu se vor sim-ti probabil

ˆındemnati s

˘a vorbeasc

˘a

frumos despre ei (1 Sam. 2:30; Prov.11:16; 22:1). Ce putem spune despreviitorul celor care „sper

˘a

ˆın Iehova

[si] respect˘a calea sa“? Biblia promi-

te: „El [Iehova] te vaˆın

˘alta ca s

˘a

ieiˆın st

˘ap

ˆanire p

˘am

ˆantul. Vei ve-

dea cˆand cei r

˘ai vor fi nimiciti“ (Ps.

37:34). Slujitorii lui Dumnezeu as-teapt

˘a cu ner

˘abdare s

˘a aib

˘a deose-

bita onoare de a primi viat˘a vesnic

˘a

(Ps. 37:29). w13 15/2 4:3–5

Luni, 10 noiembrie

El nu este un Dumnezeual celor morti, ci al celor vii.

(Luca 20:38)

Pe m˘asur

˘a ce sf

ˆarsitul se apropie,

situatia acestei lumi va continua s˘a

seˆınr

˘aut

˘ateasc

˘a (Mat. 24:7, 8).

ˆIn

timpul marelui necaz, viata va fi, cusigurant

˘a, si mai grea. Pe p

˘am

ˆant va

domni haosul, iar oamenii vor fiˆın-

groziti (Hab. 3:16, 17). Ajunsiˆın pra-

gul disper˘arii, ei vor c

˘auta refugiu

„ˆın pesteri si printre st

ˆancile munti-

lor“ (Rev. 6:15–17). Dar atunci nici

pesterile propriu-zise, nici organiza-tiile comerciale sau politice, asem

˘a-

n˘

atoare muntilor, nu vor putea oferiniciun fel de ocrotire.

ˆIns

˘a membrii

poporului lui Iehova vor continua s˘

ase bucure de siguranta pe care le-oofer

˘a ‘adev

˘arata lor locuint

˘a’, Ieho-

va Dumnezeu (Ps. 90:1). Iehova vacontinua s

˘a fie „o adev

˘arat

˘a locuin-

t˘

a“ chiar si pentru slujitorii s˘

ai fi-deli care mor

ˆınainte de necazul cel

mare, „fiindc˘

a pentru el toti suntvii“.

ˆIntr-adev

˘ar, pentru Iehova, slu-

jitorii s˘

ai care au murit fideli sunt vii;ˆınvierea lor este sigur

˘a (Ecl. 7:1).

w13 15/3 4:15–17

Marti, 11 noiembrie

A hotarat . . . o administrare . . .ca sa adune din nou toate lu-crurile ın Cristos. (Ef. 1:9, 10)

Aceast˘a administrare

ˆısi va atin-

ge obiectivulˆın dou

˘a etape.

ˆIn pri-

ma etap˘a, Dumnezeu

ˆıi preg

˘ates-

te pe crestinii unsi pentru viataˆın cer, unde vor continua s

˘a lucre-

ze sub autoritatea lui Isus Cristos.Odat

˘a cu Penticosta din 33 e.n., Ie-

hova aˆınceput s

˘a-i adune pe cres-

tinii care aveau s˘a domneasc

˘a

ˆın cer

al˘aturi de Cristos (Fap. 2:1–4).

ˆIn-

trucˆat au fost declarati drepti

ˆın

virtutea jertfei de r˘ascump

˘arare a

lui Cristos, cei unsi au convinge-rea c

˘a au fost adoptati de Dum-

nezeu, devenind ‘copiii s˘ai’ (Rom.

3:23, 24; 5:1; 8:15–17).ˆIn a doua eta-

p˘a, Dumnezeu

ˆıi preg

˘ateste pe cei

care vor locui pe p˘am

ˆant. Membrii

‘marii multimi’ vor fi primii locui-tori ai Paradisului (Rev. 7:9, 13–17;21:1–5). Apoi, pe parcursul DomnieiMilenare, li se vor ad

˘auga milioane

de oameniˆınviati (Rev. 20:12, 13).

Cei care se vor dovedi fideli vor fiadoptati de Dumnezeu, devenind‘copiii s

˘ai’ p

˘am

ˆantesti (Rom. 8:21;

Rev. 20:7, 8). w12 15/7 4:3, 4

Miercuri, 12 noiembrie

Nu suntem ın nestiinta despreplanurile lui [Satan]. (2 Cor. 2:11)

Ne putemˆımpotrivi Diavolului,

ˆıntruc

ˆat „nu suntem

ˆın nestiint

˘a de-

spre planurile lui“. Rugˆandu-l pe

Iehova s˘a ne dea

ˆıntelepciune c

ˆand

trecem prinˆıncerc

˘ari, nu vom c

˘a-

deaˆın capcanele lui Satan (Iac.

1:5). Apoi trebuie s˘a action

˘am

ˆın ar-

monie cu rug˘aciunile noastre stu-

diind cu regularitate Cuvˆantul lui

Dumnezeu si aplicˆandu-l. Publica-

tiile sclavului fidel si prev˘az

˘ator ne

avertizeaz˘a cu privire la capcanele

Diavolului si ne arat˘a cum s

˘a le evi-

t˘am. Rug

˘aciunea si studierea Bi-

bliei ne ajut˘a s

˘a cultiv

˘am iubire

pentru ceea ce este bine. Dar la felde important este s

˘a

ˆınv

˘at

˘am s

˘a

urˆam r

˘aul (Ps. 97:10). C

ˆand medi-

t˘am la consecinte, vom evita s

˘a ne

satisfacem dorintele egoiste (Iac.1:14, 15). Dac

˘a ur

ˆam r

˘aul si iubim

binele, vom privi cu dezgust mome-lile lui Satan si nu ne vom l

˘asa atrasi

de ele. Cˆat de recunosc

˘atori

ˆıi sun-

tem lui Iehova pentru c˘a ne ajut

˘a

s˘a ne ferim de capcanele lui Satan!

(Mat. 6:13) w12 15/8 3:18–20

Joi, 13 noiembrie

Iubitii mei frati, nu va razbunatisinguri, ci faceti loc maniei,caci este scris: „Razbunareaeste a mea, eu voi rasplati,zice Iehova“. (Rom. 12:19)

Biblia ne spune c˘a nu avem drep-

tul s˘a-i judec

˘am pe altii (Mat. 7:1, 2).

Numai Dumnezeu poate s˘a judece

cu dreptate. Dac˘a crezi c

˘a ai fost

victima unei nedrept˘ati si

ˆıti este

greu s˘a-l ierti pe cel care a p

˘ac

˘atuit,

dar s-a c˘ait, ar fi bine s

˘a te g

ˆandesti

c˘a si el este o victim

˘a. Cel care

te-a r˘anit trebuie s

˘a suporte ca si

tine efectele imperfectiunii (Rom.

3:23). Iehova are compasiune fat˘a

de toti oamenii imperfecti. Prin ur-mare, ar fi bine s

˘a te rogi pentru cel

care ti-a gresit. Este putin probabilc

˘a vei continua s

˘a fii sup

˘arat pe cel

pentru care te rogi. O dovad˘a

ˆın plus

c˘a nu trebuie s

˘a ai resentimente nici

chiar fat˘a de cei care

ˆıti fac r

˘au sunt

urm˘atoarele cuvinte ale lui Isus:

„Continuati s˘a-i iubiti pe dusmanii

vostri si s˘a v

˘a rugati pentru cei care

v˘a persecut

˘a“ (Mat. 5:44). w12 15/11

5:14, 15

Vineri, 14 noiembrie

Ma bucuram cand mi se spunea:„Sa mergem la casa lui Iehova“.

(Ps. 122:1)

Congresele din prezent se asea-m

˘an

˘a

ˆın multe privinte cu adun

˘ari-

le sfinte ce se tineau la Ierusalim.La fel ca slujitorii lui Dumnezeu dintrecut, multi dintre noi fac sacrificiipentru a fi prezenti la congrese. To-tusi, merit

˘a efortul. Aceste adun

˘ari

au fost si sunt evenimente spiri-tuale deosebit de importante. Lacongrese primim cunostinta si

ˆın-

telegerea de care avem nevoie cas

˘a p

˘astr

˘am o prietenie str

ˆans

˘a cu

Dumnezeu. Congresele ne motivea-z

˘a s

˘a aplic

˘am ceea ce

ˆınv

˘at

˘am, ne

ajut˘a s

˘a evit

˘am problemele si ne

ˆın-

curajeaz˘a s

˘a r

˘am

ˆanem concentrati

asupra lucrurilor care neˆınvioreaz

˘a,

nu asupra celor care neˆımpov

˘area-

z˘a (Ps. 122:2–4). Cu timpul,

ˆın modul

de organizare a congreselor au sur-venit unele schimb

˘ari. Unele con-

grese durau opt zile! Se tineau se-siuni de dimineat

˘a, de dup

˘a-amiaz

˘a

si de sear˘a.

ˆIn program era inclus si

serviciul de teren.ˆIn plus, volunta-

rii lucrau din greu si aveau nevoie demult timp ca s

˘a preg

˘ateasc

˘a micul

dejun, prˆanzul si cina pentru dele-

gati. w12 15/9 5:15, 17

Sambata, 15 noiembrie

Nu jurati deloc.(Mat. 5:34)

Prin cuvintele din textul de azi,Isus condamna obiceiul multorade a jura cu privire la orice lucru,f

˘ar

˘a a avea m

˘acar intentia de a

se tine de cuvˆ

ant. Dar s˘

aˆıntele-

gem c˘

a esteˆıntotdeauna gresit s

˘a

jur˘

am? Nu. Iehova Dumnezeu sislujitorul s

˘au, Avraam, au jurat

ˆın

unele ocazii importante. De ase-menea, Legea lui Dumnezeu pre-tindea ca o persoan

˘a s

˘a jure c

ˆand

trebuia l˘

amurit˘

a o situatie con-troversat

˘a (Ex. 22:10, 11; Num.

5:21, 22). Astfel, ar putea fi nece-sar ca un crestin s

˘a jure c

˘a spune

adev˘

arul cˆ

and depune m˘

arturieˆın instant

˘a. Sau,

ˆın cazuri excep-

tionale, un crestin ar putea consi-dera necesar s

˘a jure pentru a-i

asigura pe altii de intentiile luisau de adev

˘arul spuselor lui. S

˘a

lu˘

am chiar exemplul lui Isus. Elnu a obiectat c

ˆand a fost pus sub

jur˘

amˆ

ant de marele preotˆın fata

Sanhedrinului, ci a r˘

aspuns laˆın-

trebarea pus˘

a, spunˆ

and adev˘

arul(Mat. 26:63, 64). w12 15/10 4:1, 2

Duminica, 16 noiembrieˆ

Iti deschizi mana si satisfacidorinta a tot ce este viu.

(Ps. 145:16)

Ai f˘acut si tu sacrificii pentru a-i

sluji lui Iehova cu timp integral?Poate c

˘a ai renuntat la o carier

˘a

promit˘atoare sau la o afacere pros-

per˘a ca s

˘a pui pe primul plan in-

teresele Regatului. Ori poate c˘a

ai ales s˘a nu te c

˘as

˘atoresti sau

s˘a nu ai copii ca s

˘a slujesti

ˆıntr-o

form˘a a serviciului cu timp inte-

gral la care altfel nu ai fi putut

lua parte. Deciziile pe care le-ailuat reflect

˘a iubirea ta pentru Ie-

hova si dorinta de a-i ajuta si pealtii s

˘a-i slujeasc

˘a. Nu trebuie s

˘a

te gˆandesti c

˘a ti-ar fi mers mai

bine dac˘a ti-ai fi tr

˘ait viata altfel.

Dimpotriv˘a, te poti simti cu ade-

v˘arat

ˆımplinit stiind c

˘a serviciul

cu timp integral a fostˆın cazul t

˘au

cea mai bun˘a alegere si c

˘a i-ai slu-

jit lui Iehova cu tot ce ai avut maibun. Iar el nu va uita sacrificiiletale! C

ˆand vei tr

˘ai „adev

˘arata via-

t˘a“, viata vesnic

˘a, Iehova te va bi-

necuvˆantamai mult dec

ˆat ti-ai pu-

tea imagina! (1 Tim. 6:19) w13 15/14:15, 16

Luni, 17 noiembrie

Eu nu pot suportaputerea magica. (Is. 1:13)

ˆIn secolul al XIX-lea, spiritis-

mul era foarte r˘

aspˆ

andit.ˆIn Tur-

nul de veghere al Sionului din mai1885 se spunea: „Credinta c

˘a mor-

tii tr˘

aiescˆıntr-un alt domeniu sau

ˆıntr-o alt

˘a stare nu este nou

˘a. Ea

f˘

acea parte din religia oameni-lor din Antichitate, fiind r

˘ad

˘aci-

na tuturor mitologiilor“. Artico-lul mai spunea c

˘a ideea nebiblic

˘a

potrivit c˘

areia mortii comunic˘

acu cei vii „le-a permis demonilors

˘a-i

ˆınsele si mai mult pe oameni,

pretinzˆ

and c˘

a sunt spiritele celormorti. Ei au profitat de acest modde a-si ascunde identitatea, con-tinu

ˆand astfel s

˘a aib

˘a o influent

˘a

puternic˘

a asupra mintii si a vietiimultor oameni“.

ˆIn aceeasi pe-

rioad˘

a, brosura Ce spun Scripturi-le despre spiritism? d

˘adea aver-

tismente asem˘

an˘

atoare, la fel capublicatiile noastre mai recente.w13 15/2 2:11

Marti, 18 noiembrie

Iesi din tara ta, dintre rudeletale . . . si du-te ın tara pe care

ti-o voi arata. (Gen. 12:1)

S˘a ne imagin

˘am cum s-a simtit

Avraam cˆ

and Iehova i-a spus aces-te cuvinte. Dac

˘a Avraam a avut

unele motive deˆıngrijorare, cu si-

gurant˘

a c˘

a acestea au disp˘

arutc

ˆand Iehova i-a spus: „Voi face din

tine o natiune mare, te voi binecu-v

ˆanta . . . si

ˆıl voi blestema pe cel

ce te blestem˘

a“ (Gen. 12:2, 3). Ie-hova a promis c

˘a

ˆıi va binecuv

ˆan-

ta siˆıi va ocroti pe Avraam si pe

descendentii s˘

ai (Gen. 26:1–6). Iarel si-a respectat promisiunea. Deexemplu, Iehova i-a

ˆımpiedicat pe

faraonul Egiptului si pe Abime-lec, regele Gherarului, s

˘a se atin-

g˘a de Sara si s

˘a-l ucid

˘a pe Avraam.

El i-a ocrotit pe Isaac si pe Rebe-ca

ˆıntr-un mod asem

˘an

˘ator (Gen.

12:14–20; 20:1–14; 26:6–11). Bibliaarat

˘a c

˘a Iehova „nu i-a permis ni-

ciunui om s˘

a-i jefuiasc˘

a, ci a mus-trat regi pentru ei, spun

ˆand: «Nu

v˘a atingeti de unsii mei si nu le fa-

ceti niciun r˘

au profetilor mei»“ (Ps.105:14, 15). w13 15/3 4:4, 5

Miercuri, 19 noiembrie

M-ai apucat de mana dreapta.Tu ma vei conduce cu sfatul tau.

(Ps. 73:23, 24)

F˘

ar˘

aˆındoial

˘a, avem toate mo-

tivele s˘

a imit˘

am exemplul l˘

asatde Ana

ˆın ce priveste

ˆınchinarea

adus˘

a lui Iehova cu regularitate(1 Sam. 1:4–8). Si noi trebuie s

˘a ne

dovedim fideli participˆ

and cu re-gularitate la

ˆıntruniri. Aici primim

ˆıncurajarea de care avem at

ˆata ne-

voie (Evr. 10:24, 25). Iubirea fratilornostri ne aduce mult

˘a m

ˆang

ˆaie-

re. Poate c˘

a o idee dintr-o cuvˆ

an-

tare sau dintr-un comentariu nemerge la inim

˘a. Ori poate c

˘a un

frate cu care discut˘

am ne ascul-t

˘a

ˆıngrijor

˘arile sau ne

ˆıncurajea-

z˘

a prin cuvintele sale (Prov. 15:23;17:17).

ˆIn plus, ne simtim revigorati

cˆ

and glasurile noastre seˆınalt

˘a c

˘a-

tre Iehovaˆın c

ˆant. Iar c

ˆand suntem

ab˘

atuti din cauza ‘unor gˆ

anduri tul-bur

˘atoare’, avem si mai mare ne-

voie deˆıncurajarea pe care o pri-

mim laˆıntruniri. Astfel, Iehova ‘ne

alin˘a sufletul’ si ne ajut

˘a s

˘a per-

sever˘am (Ps. 94:18, 19). C

ˆat de re-

cunosc˘atori suntem c

˘a Iehova ne

p˘azeste pentru salvare! w12 15/4

5:16–18

Joi, 20 noiembrie

Noi . . . reflectam ca nisteoglinzi gloria lui Iehova.

(2 Cor. 3:18)

Toti sem˘

an˘

amˆıntr-o oarecare

m˘

asur˘

a cu p˘

arintii nostri. Expresiide genul „Esti leit tat

˘al t

˘au“ sau

„Ce mult semeni cu mama ta“ nesunt, probabil, cunoscute.

ˆIn plus,

copiii imit˘

a deseori ceea ce v˘ad

la p˘

arinti. Dar ce putem spunedespre noi si despre Tat

˘al nostru

ceresc? Putem s˘

a-l imit˘am? Desi

nu-l vedem,ˆıi descoperim calit

˘ati-

le contemplˆ

and creatia, studiindBiblia si medit

ˆand la cele citi-

te,ˆındeosebi la cuvintele si faptele

Fiului s˘

au (Ioan 1:18; Rom. 1:20).ˆIn timp ce demonstr

˘am devotiune

sfˆ

ant˘

a, trebuie s˘

a manifest˘am ca-

lit˘

atile Creatorului nostru. Cresti-nii unsi si membrii clasei alte oireflect

˘a gloria lui Iehova

ˆın viata

lor siˆın serviciul crestin (2 Cor.

4:1). Oglindesti si tu gloria lui Ie-hova av

ˆand o conduit

˘a exemplar

˘a

si participˆ

and cu regularitate lalucrarea de predicare? w12 15/54:1–3

Vineri, 21 noiembrie

Legea lui Iehova este perfecta. . . si-l [face] ıntelept pe cel

fara experienta. (Ps. 19:7)

F˘

ar˘

a Biblie, ne-am bizui doarpe experienta noastr

˘a si n-am pu-

tea avea aceleasi sentimente fa-t

˘a de „legea lui Iehova“ ca psal-

mistul David. Din p˘

acate, unii numai pretuiesc

ˆınv

˘at

˘aturile Bibliei

ca laˆınceput (Rev. 2:4). Ei nu mai

tr˘aiesc asa cum

ˆıi place lui Ieho-

va (Is. 30:21). Noiˆıns

˘a putem si

trebuie s˘

a ne p˘

astr˘

am apreciereafat

˘a de Biblie si fat

˘a de

ˆınv

˘at

˘aturi-

le ei. Sfintele Scripturi sunt undar pretios de la Creatorul nostruiubitor (Iac. 1:17). Ce ne va ajutas

˘a apreciem si mai mult „cuv

ˆantul

lui Dumnezeu“? Ne-ar putea fi utils

˘a medit

˘am la modul

ˆın care a

fost scris˘

a Biblia si s˘

a analiz˘

amc

ˆateva dintre numeroasele dovezi

care confirm˘

a originea ei divin˘

a.Aceast

˘a analiz

˘a ne va impulsio-

na s˘

a citim Bibliaˆın fiecare zi si

s˘a aplic

˘am sfaturile ei (Evr. 4:12).

w12 15/6 4:1, 2

Sambata, 22 noiembrie

Nu stiti nici ziua, nici ora.(Mat. 25:13)

Nestiind cˆ

and va veni sfˆ

arsitul,avem ocazia s

˘a ar

˘at

˘am ce este

ˆın

inima noastr˘

a. De fapt, Iehova neacord

˘a demnitate, permit

ˆandu-ne

s˘a alegem dac

˘a

ˆıi vom r

˘am

ˆane sau

nu loiali. Desi astept˘

am cu ne-r

˘abdare s

˘a supravietuim sf

ˆarsi-

tului acestui sistem,ˆıi slujim lui

Dumnezeu pentru c˘

a-l iubim, nudoar pentru a obtine viat

˘a vesnic

˘a

(Ps. 37:4). G˘

asim mult˘

a bucurieˆın

ˆınf

˘aptuirea vointei sale si sun-

tem convinsi c˘

a tot ce neˆınva-

t˘a el este spre binele nostru (Is.

48:17). De asemenea, avem posibi-litatea s

˘a-i bucur

˘am inima lui Ie-

hova. Cˆ

andˆıi slujim din iubire si

nu din dorinta de a primi o r˘as-

plat˘

a, contribuim la r˘

aspunsul pecare Iehova

ˆıl d

˘a la acuzatiile false

ale dusmanului s˘

au, Diavolul (Iov2:4, 5; Prov. 27:11). Av

ˆand

ˆın vede-

re cˆ

at de mult˘

a suferint˘a a cauzat

Satan, noi respingem conducereasa si sustinem cu bucurie suverani-tatea lui Iehova. w12 15/9 4:5, 6

Duminica, 23 noiembrie

Ascultati de cei care sunt ınfruntea voastra si fiti-le supusi,

caci ei vegheaza neıncetatasupra sufletelor voastre.

(Evr. 13:17)

Cˆ

and e disciplinat sau cˆand

ˆısi

pierde anumite privilegiiˆın con-

gregatie, un crestin poate demon-stra ce fel de spirit are. De exem-plu, un frate t

ˆan

˘ar care obisnuia s

˘a

joace jocuri video violente a fostsf

˘atuit cu tact de b

˘atr

ˆani. Din p

˘a-

cate, el nu a fost receptiv la sfaturisi nu a mai putut fi slujitor auxiliardeoarece nu mai

ˆıntrunea cerinte-

le biblice (Ps. 11:5; 1 Tim. 3:8–10).Apoi

ˆıns

˘a, fratele a

ˆınceput s

˘a vor-

beasc˘

a cu ceilalti despre deciziab

˘atr

ˆanilor, exprim

ˆandu-si nemul-

tumirea. El chiar a trimis la filia-l

˘a mai multe scrisori denigratoare

la adresa b˘

atrˆ

anilor si aˆıncercat

s˘

a-i conving˘

a si pe alti membri aicongregatiei s

˘a fac

˘a la fel. C

ˆat de

grav ar fi s˘

a punemˆın pericol pa-

ceaˆıntregii congregatii doar pen-

tru a ne justifica actiunile! Ar fimult mai

ˆıntelept s

˘a privim dis-

ciplinarea drept o ocazie de a neconstientiza sl

˘abiciunile si s-o ac-

cept˘

am f˘

ar˘

a s˘

a murmur˘

am (Plˆang.

3:28, 29). w12 15/10 2:8, 9

Luni, 24 noiembrie

Daca le iertati oamenilorgreselile, si Tatal vostru ceresc

va va ierta. (Mat. 6:14)

Dac˘

a dorim s˘

a fimˆın relatii bune

cu membrii familiei, cu prietenii,cu semenii si cu Iehova, este esen-tial s

˘a-i iert

˘am pe cei care ne gre-

sesc, fie c˘

a sunt, fie c˘

a nu sunt fratiinostri de credint

˘a. Potrivit Scrip-

turilor, dispozitia de a-i ierta pe al-tii, indiferent c

ˆat de des ne ofen-

seaz˘

a, este o cerint˘

a crestin˘

a. Isusa f

˘acut o ilustrare despre un sclav

c˘

aruia st˘

apˆ

anul i-a anulat o datoriemare. C

ˆand sclavul acesta nu a ar

˘a-

tatˆındurare fat

˘a de un tovar

˘as de

sclavie careˆıi datora o sum

˘a mic

˘a,

st˘

apˆ

anul lui a pus s˘

a fie aruncatˆın

ˆınchisoare (Mat. 18:21–34).

ˆIn con-

cluzie, Isus a spus: „Tot asa v˘

a vaface si Tat

˘al meu ceresc dac

˘a nu

veti ierta fiecare, din toat˘

a inima,pe fratele s

˘au“ (Mat. 18:35). Asadar,

oricine vrea s˘

a fie prieten cu Ieho-va are obligatia de a-si ierta seme-nii. w12 15/11 5:3–5

Marti, 25 noiembrie

Iehova stie sa-i eliberezedin ıncercare pe oamenii cudevotiune sfanta. (2 Pet. 2:9)

S˘

a presupunem c˘

aˆıti cauti un loc

de munc˘

a. Dac˘

a tr˘

aiestiˆıntr-o ta-

r˘

aˆın care este greu s

˘a-ti g

˘asesti o

slujb˘

a, ai putea fi tentat s˘

a acceptiprima ofert

˘a, de fapt, orice ofer-

t˘

a de lucru.ˆIns

˘a ce decizie vei lua

dac˘

a, prin natura muncii pe careva trebui s-o prestezi, vei fi nevoits

˘a

ˆıncalci principiile Bibliei? Sau

ce vei faceˆın cazul

ˆın care progra-

mul de lucru ori c˘

al˘

atoriileˆın inte-

res de serviciu nu-ti vor permites

˘a te implici suficient

ˆın activit

˘a-

tile crestine sauˆın viata de fami-

lie? Ar trebui s˘

a accepti orice ofer-t

˘a, g

ˆandindu-te c

˘a e mai bine s

˘a

ai un loc de munc˘

a nepotrivit de-c

ˆat s

˘a nu ai niciunul? Nu uita, dac

˘a

alegi drumul gresit, te-ai puteaˆın-

dep˘

arta de Iehova! (Evr. 2:1) Deci-ziape care o vei lua depinde de ceeace urm

˘aresti

ˆın viat

˘a.

ˆIntreab

˘a-te:

Ceˆınseamn

˘a pentru mine locul de

munc˘

a? Un mijloc prin care s˘

a-miating obiectivul de a m

˘a

ˆıntretine

pe mine si familia meaˆın serviciul

sacru?ˆIn acest caz, fii sigur c

˘a Ie-

hovaˆıti va binecuv

ˆanta eforturile

(Mat. 6:33). El nu r˘

amˆ

ane f˘

ar˘

a solu-tii c

ˆand, pe neasteptate,

ˆıti pierzi

locul de munc˘

a sau ajungiˆın impas

din cauza unei crize economice (Is.59:1). w13 15/1 2:5, 6

Miercuri, 26 noiembrie

Pastrati unitatea spirituluiın legatura pacii. (Ef. 4:3)

Vom fi cu adev˘

arat uniti dac˘

avom aplica instructiunile lui Ieho-va si dac

˘a ne vom l

˘asa modelati

de spiritul sfˆ

ant.ˆIn baza credintei

noastreˆın jertfa de r

˘ascump

˘arare a

lui Cristos, Iehova ne-a declaratdrepti, pe cei unsi consider

ˆandu-i

fii, iar pe alte oi, prieteni. Totusi,at

ˆata vreme c

ˆat vom tr

˘ai

ˆın acest

sistem, vom avea uneori neˆıntele-

geri cu fratii nostri (Rom. 5:9; Iac.2:23). Tocmai de aceea Biblia ne

ˆın-

deamn˘

a ‘s˘

a ne suport˘

am unii pe al-tii’. Ce putem face pentru a p

˘astra

unitatea? Trebuie s˘

aˆınv

˘at

˘am s

˘a

cultiv˘

am „toat˘

a umilinta si blˆ

ande-tea“ (Ef. 4:1, 2). Aceasta

ˆınseamn

˘a

s˘

a ne l˘

as˘

am modelati de spiritul luiDumnezeu si s

˘a-i permitem s

˘a pro-

duc˘

aˆın noi rodul lui. Spre deosebi-

re de lucr˘

arile c˘

arnii, care au efectdezbin

˘ator, rodul spiritului contri-

buie la unitate ajutˆ

andu-ne s˘

a re-zolv

˘am divergentele. w1215/7 4:6, 7

Joi, 27 noiembrie

[Ramaneti] neclintiti ımpotrivamasinatiilor Diavolului.

(Ef. 6:11)

Satan Diavolulˆıi ur

˘aste pe oa-

meni,ˆındeosebi pe cei care

ˆıi slu-

jesc lui Iehova. De fapt, el poart˘a

r˘azboi cu r

˘am

˘asita crestinilor unsi

(Rev. 12:17). Acestia suntˆın fruntea

lucr˘arii de predicare a Regatului si

dezv˘aluie plini de curaj c

˘a Satan

este conduc˘atorul lumii. Diavolul

ˆıi

ur˘aste si pe crestinii din clasa „alte

oi“, careˆıi sustin pe cei unsi si spe-

r˘a s

˘a tr

˘aiasc

˘a vesnic, o perspectiv

˘a

pe care el a pierdut-o (Ioan 10:16).Nu ne surprinde deci c

˘a Satan este

atˆat de furios! Indiferent c

˘a avem

speranta de a tr˘ai

ˆın cer sau pe p

˘a-

mˆant, cert e c

˘a Diavolul nu ne vrea

binele. El urm˘areste s

˘a ne prind

˘a

ˆın

ghearele lui (1 Pet. 5:8). Pentru a-siatinge scopul, Satan

ˆıntinde diferi-

te capcane, sau curse. ‘El orbestemintea celor necredinciosi’ pentruca ei s

˘a nu accepte vestea bun

˘a si s

˘a

nu vad˘a capcanele sale.

ˆIns

˘a Diavo-

lulˆıi prinde

ˆın curs

˘a si pe unii din-

tre cei care au acceptat mesajul de-spre Regat (2 Cor. 4:3, 4). w12 15/84:1, 2

Vineri, 28 noiembrie

Fericiti sunt cei constientide necesitatile lor spirituale.

(Mat. 5:3)

Unele p˘arti ce exist

˘a de mult timp

ˆın programul congreselor sunt as-teptate cu mare ner

˘abdare. ‘Hrana

spiritual˘a la timpul potrivit’, care

ne ajut˘a s

˘a

ˆıntelegem mai bine

profetiile siˆınv

˘at

˘aturile biblice, ne

este oferit˘a nu doar prin cuv

ˆant

˘ari,

ci si prin noile publicatii lansate(Mat. 24:45). Multe dintre acesteaˆıi ajut

˘a pe cei sinceri s

˘a

ˆınteleag

˘a

adev˘arurile biblice. Dramele baza-

te pe Biblie neˆıncurajeaz

˘a pe toti,

tineri si vˆarstnici deopotriv

˘a, s

˘a ne

analiz˘am motivatiile si s

˘a ne p

˘azim

de modul de gˆandire al lumii. Cu-

vˆantarea de botez ne ajut

˘a pe fie-

care s˘a ne reexamin

˘am priorit

˘atile

ˆın viat

˘a. Cu aceast

˘a ocazie, ne bu-

cur˘am s

˘a-i vedem pe cei ce-si sim-

bolizeaz˘a dedicarea la Iehova prin

botez.ˆIntr-adev

˘ar, congresele fac

parte de mii de ani dinˆınchinarea

curat˘a. Ele ne ajut

˘a s

˘a-i slujim lui

Iehova cu bucurie si s˘a-i r

˘am

ˆanem

fideliˆın timpuri dificile. w12 15/9

5:14, 18, 19

Sambata, 29 noiembrie

Orasul [Ierusalimul]va fi cucerit. (Zah. 14:2)

„Orasul“simbolizeaz˘aRegatulme-

sianic al lui Dumnezeu. Acesta estereprezentatpep

˘am

ˆantde‘cet

˘atenii’

lui, adic˘a r

˘am

˘asita crestinilor unsi

(Filip. 3:20). Desi,ˆın timpul Primu-

lui R˘azboi Mondial, au fost mai nu-

merosi decˆat slujitorii lui Iehova, au

spus minciuni despre ei si i-au per-secutat, dusmanii n-au putut s

˘a dis-

trug˘a

ˆınchinarea adev

˘arat

˘a.

ˆIn pofi-

daatacurilor,auexistatcrestiniunsicare au r

˘amas fideli. Asa cum a spus

Zaharia,acestiaaualc˘atuit„r

˘am

˘asi-

ta poporului“, care a r˘amas loial

˘a si

n-a putut fi „nimicit˘a din oras“. Per-

secutia prezis˘a de Zaharia a conti-

nuat (Rev. 12:17). O dovad˘a

ˆın acest

sens sunt persecutiile la care au fostsupusi fratii nostri

ˆın timpul celui

de-alDoileaR˘azboiMondial.Exem-

plul de integritate si de fidelitateal crestinilor unsi ne

ˆıncurajeaz

˘a s

˘a

rezist˘am

ˆın fata oric

˘aror

ˆıncerc

˘ari.

Printre acestea s-ar putea num˘ara

ˆımpotrivirea din partea rudelor sia colegilor de munc

˘a sau de scoal

˘a

care ne ridiculizeaz˘a din cauza cre-

dinteinoastre(1Pet.1:6,7).w1315/23:4–7

Duminica, 30 noiembrie

Pastreaza modelul cuvintelor sa-natoase. (2 Tim. 1:13)

Aceste ‘cuvinte s˘an

˘atoase’ se g

˘a-

sescˆın Cuv

ˆantul lui Dumnezeu

(1 Tim. 6:3). Asa cum schita unui ar-tist ne ofer

˘a o imagine de ansam-

blu asupra viitoarei opere de art˘a,

tot asa ‘modelul adev˘arului’ ne aju-

t˘a s

˘a

ˆıntelegem

ˆın linii mari ce-

rintele lui Iehova si s˘a le respec-

t˘am. Dup

˘a ce asimil

˘am cunostint

˘a,

cultiv˘am credint

˘a.

ˆIns

˘a trebuie s

˘a

continu˘am s

˘a crestem, sau s

˘a pro-

gres˘am,

ˆın ambele privinte (2 Tes.

1:3). Cresterea presupune schim-b

˘ari progresive. „A creste“

ˆınseam-

n˘a a se m

˘ari, a se dezvolta. Asadar,

dup˘a botez, ar trebui s

˘a continu

˘am

s˘a crestem pe plan spiritual. C

ˆand

ˆıncepem s

˘a studiem Biblia, s-ar pu-

tea s˘a progres

˘am repede pe plan

spiritual si s˘a ne botez

˘am.

ˆIns

˘a,

ˆın

anii ce urmeaz˘a, este posibil ca pro-

gresul nostru spiritual s˘a nu mai

fie atˆat de evident. Cu toate aces-

tea, esteˆın continuare necesar s

˘a

crestemˆın credint

˘a si

ˆın cunostint

˘a

pentru a ajunge „la starea de ommatur, la m

˘asura staturii plin

˘at

˘atii

lui Cristos“ (Ef. 4:13). w13 15/3 3:7–9

Luni, 1 decembrie

Iata! Am venit . . . sa fac vointata, o, Dumnezeule! (Evr. 10:7)

Prin aceste cuvinte, Isus i-a pro-mis lui Dumnezeu c

˘a va

ˆındeplini

tot ce fusese prezis cu privire la S˘a-

mˆanta promis

˘a. Niciun alt om nu

s-a oferit vreodat˘a s

˘a-si asume o res-

ponsabilitate atˆat de grea. Aceasta

presupunea din partea lui Isus in-clusiv s

˘a accepte ‘s

˘a-i fie zdrobit

c˘alc

ˆaiul’ de c

˘atre Satan (Gen. 3:15).

Din cer, Iehova si-a exprimatˆın-

crederea deplin˘a

ˆın Fiul s

˘au (Luca

3:21, 22). Da-ul lui Isus aˆınsemnat

ˆıntotdeauna Da (Mat. 5:37). El n-apermis niciunui lucru s

˘a-l distrag

˘a

de la misiunea dat˘a de Tat

˘al s

˘au,

aceea de a predica vestea bun˘a de-

spre Regat si de a face discipoli din-tre cei pe care Tat

˘al avea s

˘a-i atrag

˘a

(Ioan 6:44). Ar˘at

ˆand m

˘asura depli-

n˘a

ˆın care Isus s-a achitat de promi-

siunea f˘acut

˘a lui Dumnezeu, Biblia

spune: „Oricˆat de multe sunt pro-

misiunile lui Dumnezeu, prin el audevenit Da“ (2 Cor. 1:20).

ˆIntr-ade-

v˘ar, Isus este exemplul perfect

ˆın ce

priveste respectarea promisiunilorfat

˘a de Dumnezeu. w12 15/10 4:3, 4

Marti, 2 decembrieˆ

Increde-te ın Iehovadin toata inima ta si nute bizui pe priceperea ta.

(Prov. 3:5)

Iehova le-aˆıncredintat b

˘atr

ˆani-

lor de congregatie responsabilita-tea de a se ocupa de situatiile

ˆın

care un frate sau o sor˘

a p˘

ac˘

atuies-te. Acesti frati nu au capacitatea deˆıntelegere a lui Dumnezeu, dar sestr

˘aduiesc s

˘a ia decizii

ˆıntelepte

cu ajutorul Bibliei si al spirituluisf

ˆant. Asadar, deciziile pe care le

iau dup˘

a ce-l roag˘

a pe Iehova s˘

a-iˆındrume vor reflecta punctul s

˘au

de vedere (Mat. 18:18).ˆIn astfel

de situatii ai ocazia s˘

a-ti dovedestiloialitatea. Poate c

˘a b

˘atr

ˆanii con-

sider˘

a c˘

a o anumit˘

a persoan˘

a s-ac

˘ait. O vei ierta si-i vei ar

˘ata c

˘a o iu-

besti? (2 Cor. 2:5–8) Probabil, nu-tiva fi usor s

˘a faci acest lucru, mai

ales dac˘

a ti-a gresit tie sau uneirude de-ale tale. Totusi, este

ˆınte-

lept s˘

a aiˆıncredere

ˆın Iehova si

ˆın modul s

˘au de a rezolva proble-

mele din congregatie. Astfel, veidemonstra c

˘a ierti cu m

˘arinimie.

w12 15/11 5:16, 17

Miercuri, 3 decembrie

Este el numai Dumnezeuliudeilor? Nu este si al oamenilor

din natiuni? (Rom. 3:29)

Desi str˘

ainii din Israelul anticaveau drepturi oarecum limitate,israelitii trebuiau s

˘a-i trateze cu

respect siˆın mod drept. Str

˘ainii din

anticul Israel au avut multe foloa-se tr

˘aind al

˘aturi de israeliti. Aceas-

ta reflecta modulˆın care

ˆıi prives-

te Iehova pe str˘

aini, aspect ce esteˆın armonie cu cuvintele apostoluluiPavel, consemnate

ˆın textul de azi.

Dup˘

a ce Iehova aˆıncheiat noul le-

g˘

amˆ

ant cu congregatia crestinilorunsi, Israelul literal nu a mai fostpoporul s

˘au ales. Cei unsi au deve-

nit „Israelul lui Dumnezeu“ (Gal.6:16). Asa cum a explicat Pavel,ˆın aceast

˘a nou

˘a natiune „nu exist

˘a

nici grec, nici iudeu, nici circumci-zie, nici necircumcizie, nici str

˘ain,

nici scit, nici sclav, nici om liber, ciCristos este totul si

ˆın toti“ (Col.

3:11). Prin urmare,ˆın congregatia

crestin˘

a nimeni nu trebuia consi-derat str

˘ain. w12 15/12 4:2–4

Joi, 4 decembrie

Nu puteti fi sclavi ailui Dumnezeu si ai Bogatiei.

(Mat. 6:24)

Nu este gresit s˘

a ai bani sau pro-pria afacere (Ecl. 7:12; Luca 19:12,13). Totusi, „iubirea de bani“ ne vaˆındep

˘arta de Iehova (1 Tim. 6:9,

10). „ˆIngrijor

˘arile acestui sistem“,

adic˘

a preocuparea exagerat˘

a de-ane asigura cele necesare vietii, nepot ‘

ˆın

˘abusi’. Acelasi efect

ˆıl are si

„puterea am˘

agitoare a bog˘

atiilor“,sau conceptia c

˘a ele ne aduc bu-

curie si sigurant˘

a pe termen lung(Mat. 13:22). Un punct de vede-re gresit referitor la bani te poa-

te face s˘

a iei decizii neˆıntelepte

(Prov. 28:20). Perspectiva de a cˆ

as-tiga multi bani

ˆıntr-un timp scurt si

cu eforturi minime i-a determinatpe unii s

˘a cumpere bilete de lo-

terie sau s˘

a seˆınscrie

ˆın sisteme de

vˆ

anz˘

ari de tip piramidal si chiars

˘a-i conving

˘a si pe alti membri

ai congregatiei s˘

a li se al˘

ature. Al-tii au acceptat oferte de investitiicare trebuiau s

˘a le aduc

˘a profituri

nerealist de mari. Ai grij˘

a: din cau-za l

˘acomiei, ai putea ajunge victi-

maˆınsel

˘aciunii! Foloseste-ti dis-

cern˘

amˆ

antul! Dac˘

a o ofert˘

a pareprea bun

˘a ca s

˘a fie adev

˘arat

˘a, pro-

babil c˘

a asa si este. w1315/1 3:11, 12

Vineri, 5 decembrie

Dintre conducatori, multi aucrezut ın el [Isus], dar din cau-za fariseilor nu-l marturiseau.

(Ioan 12:42)

Ce bine ar fi fost dac˘

a acei con-duc

˘atori n-ar fi acordat o impor-

tant˘

a atˆ

at de mare p˘

arerii farisei-lor! La

ˆınceputul serviciului s

˘au

p˘

amˆ

antesc, Isus a explicat clar dece multi oameni nu aveau s

˘a crea-

d˘

a c˘

a el era Mesia (Ioan 5:39–44).Natiunea Israel astepta de seco-le venirea lui Mesia. C

ˆand Isus a

ˆınceput s

˘a predice, unii au

ˆınteles

probabil din profetia lui Daniel c˘a

sosise timpul ca Mesia s˘a apar

˘a.

Cu cˆ

ateva luni maiˆınainte, c

ˆand

Ioan Botez˘

atorulˆıncepuse s

˘a pre-

dice, multi oameni seˆıntrebau: „S

˘a

fie el Cristosul?“ (Luca 3:15).ˆIns

˘a

cei care cunosteau bine Scripturi-le n-au crezut c

˘a Isus este Mesia.

De ce? Isus a ar˘

atat motivul,ˆıntre-

bˆ

andu-i: „Cum puteti voi s˘a cre-

deti, cˆ

and vreti s˘

a primiti glorieunii de la altii si nu c

˘autati gloria

care vine de la singurul Dumne-zeu?“. w13 15/2 4:6, 7

Sambata, 6 decembrie

Noi vom umbla ın numele luiIehova, Dumnezeul nostru, pe

timp indefinit, da, pentrutotdeauna. (Mica 4:5)

Pentru aumblaˆın numele lui Dum-

nezeu, trebuie s˘

a facem cel putin treilucruri.

ˆIn primul r

ˆand, trebuie s

˘a le

vorbim si altora despre numele di-vin, fiind convinsi c

˘a numai cine „va

chema numele lui Iehova va fi sal-vat“ (Rom. 10:13).

ˆIn al doilea r

ˆand,

trebuie s˘a imit

˘am calit

˘atile lui Ie-

hova,ˆın special iubirea sa (1 Ioan

4:8). Si,ˆın al treilea r

ˆand, trebuie

s˘a ne supunem de bun

˘avoie norme-

lor drepte ale lui Iehova pentru anu dezonora numele sf

ˆant al Tat

˘alui

nostru (1 Ioan 5:3). Esti hot˘ar

ˆat ‘s

˘a

umbliˆın numele lui Iehova, Dum-

nezeul nostru, pe timp indefinit’?Noi am ales s

˘a-l cunoastem pe Ieho-

va si s˘a fim prietenii s

˘ai. Suntem

mˆandri s

˘a-i purt

˘am numele si s

˘a as-

cult˘am de el. De aceea, noi privim

cu optimism spre viitor si avemˆın-

credereˆın promisiunea consemna-

t˘a

ˆın Psalmul 9:10: „Cei care cunosc

numele tau se vorˆıncrede

ˆın tine,

c˘aci tu nu

ˆıi vei p

˘ar

˘asi nicidecum pe

cei ce te caut˘a, o, Iehova!“. w13 15/3

5:16–18

Duminica, 7 decembrie

Dumnezeu nu este partinitor,ci, ın orice natiune, omul care seteme de el si practica dreptateaeste primit de el. (Fap. 10:34, 35)

Unii oameni au impresia c˘a le sunt

superiori celor de alt˘a nationali-

tate si nu-i trateaz˘a cu respect.

ˆIn-

s˘a printr-o astfel de atitudine, ei nu

fac decˆat s

˘a ignore realitatea. Ia-

t˘a ce se spune

ˆın publicatia Rase-

le umane: „Persoanele din alte rasesunt exact ceea ce spune Biblia c

˘a

sunt, si anume frati“. Deseori, fratii

sunt foarte diferiti, dar asta nu anu-leaz

˘a leg

˘atura de s

ˆange dintre ei.

ˆIn

orice tar˘a exist

˘a si str

˘aini. Poporul

Israel din vechime, care avea o re-latie special

˘a cu Dumnezeu datori-

t˘a leg

˘am

ˆantului Legii, nu f

˘acea ex-

ceptie. Desi str˘ainii din Israel aveau

drepturi oarecum limitate, israeli-tii trebuiau s

˘a-i trateze cu respect

siˆın mod drept. Si crestinii adev

˘a-

rati din prezent au aceeasi obliga-tie. Ei nu trebuie s

˘a fie p

˘artinitori

sau s˘a aib

˘a prejudec

˘ati. w12 15/12

4:1, 2

Luni, 8 decembrie

Sa faci tot posibilul sa teprezinti aprobat ınaintea lui

Dumnezeu, ca un lucrator caren-are de ce sa-i fie rusine.

(2 Tim. 2:15)

Se spune c˘

a viata poate fiˆıntelea-

s˘

aprivindˆın urm

˘a, dar trebuie tr

˘ai-

t˘

a privindˆınainte. Prin urmare, nu

te mai gˆ

andi cu neliniste la grese-lile din trecut, ci concentreaz

˘a-te

asupra prezentului si a viitorului.Pe m

˘asur

˘a ce marele necaz se apro-

pie, niciunul dintre noi nu ar vreas

˘a fie chinuit de

ˆıntreb

˘ari precum:

N-as fi putut s˘

a fac mai mult pen-tru Iehova? De ce nu am

ˆınceput

pionieratul cˆ

and am avut posibili-tatea? Ce m-a

ˆımpiedicat s

˘a aspir

la privilegiul de slujitor auxiliar?M-am str

˘aduit cu adev

˘arat s

˘a

ˆım-

brac noua personalitate? Sunt eugenul de persoan

˘a pe care Dumne-

zeu o vreaˆın lumea sa nou

˘a? Astfel

deˆıntreb

˘ari nu trebuie s

˘a ne r

˘a-

peasc˘

a linistea, ci s˘

a ne determines

˘a ne autoexamin

˘am si s

˘a ne asigu-

r˘

am c˘

a facem tot ce putemˆın servi-

ciul adus lui Iehova. Prin urmare,s

˘a lu

˘am

ˆın prezent decizii pe care

nu le vom regretaˆın viitor. w13 15/1

4:13, 14

Marti, 9 decembrie

Cuvantul tau este adevarul.(Ioan 17:17)

ˆIn ebraica biblic

˘a, termenul tra-

dus adesea prin „adev˘ar“ se refer

˘a la

ceva adev˘arat, demn de

ˆıncredere,

fidel sau real. Cuvˆantul grecesc re-

dat prin „adev˘ar“ defineste un lucru

care corespunde realit˘atii sau care

este corect si drept. Iehova a p˘astrat

adev˘arul spiritual si i-a ajutat pe oa-

meni s˘a-l cunoasc

˘a din ce

ˆın ce mai

bine (2 Ioan 1, 2).ˆIntelegerea ade-

v˘arului devine tot mai clar

˘a deoare-

ce „c˘ararea celor drepti este ca lumi-

na zorilor a c˘arei str

˘alucire creste

pˆan

˘a la miezul zilei“ (Prov. 4:18). Noi

suntemˆıntru totul de acord cu Isus,

care i-a spus lui Dumnezeuˆın rug

˘a-

ciune cuvintele care se g˘asesc con-

semnateˆın textul de ast

˘azi. Cuv

ˆan-

tul scris al lui Dumnezeu contine„adev

˘arul vestii bune“, care repre-

zint˘a ansamblul

ˆınv

˘at

˘aturilor cres-

tine (Gal. 2:14). Unele dintre aces-te

ˆınv

˘at

˘aturi se refer

˘a la numele lui

Iehova, la suveranitatea sa, la jertfade r

˘ascump

˘arare a lui Isus, la

ˆınvie-

re si la Regat. w13 15/2 1:17, 18

Miercuri, 10 decembrie

Faceti-i cunoscute lui Dumnezeucererile voastre. (Filip. 4:6)

Atunci cˆand ne confrunt

˘am cu

ˆın-

cerc˘ari, s

˘a ne str

˘aduim s

˘a medi-

t˘am sub rug

˘aciune la lucruri demne

de laud˘a (Filip. 4:6–9). Cu puterea

primit˘a de la Iehova, vom reusi s

˘a

facem fat˘a

ˆıncerc

˘arilor si nu vom

permite situatiilor dificile s˘a devin

˘a

pietre de poticnire. Din nefericire,de-a lungul anilor, unii au permisca imperfectiunile altora s

˘a-i scoat

˘a

din cursa pentru viat˘a. Diferentele

de opinieˆın chestiuni de constiint

˘a

au devenit pentru ei pietre de potic-nire (1 Cor. 8:12, 13). Dac

˘a cineva ne

jigneste, vom permite ca acest lucru

s˘a devin

˘a o problem

˘a major

˘a? Biblia

ˆıi

ˆındeamn

˘a pe crestini s

˘a nu-i mai

judece pe altii, s˘a fie iert

˘atori si s

˘a

nu insiste asupra propriilor drep-turi (Luca 6:37). De aceea, c

ˆand te

confrunti cu o situatie care ar pu-tea deveni o piatr

˘a de poticnire,

ˆın-

treab˘a-te:

ˆIi judec pe altii pe baza

propriilor preferinte? Avˆand

ˆın ve-

dere c˘a fratii mei sunt imperfecti,

voi permite ca imperfectiunile cui-va s

˘a m

˘a scoat

˘a din curs

˘a? Iubirea

pentru Iehova ne poate ajuta s˘a fim

hot˘ar

ˆati s

˘a nu permitem ca actiuni-

le altora s˘a ne

ˆımpiedice s

˘a trecem

linia de sosire. w13 15/3 1:18, 19

Joi, 11 decembrie

Prin aceasta vor sti toti casunteti discipolii mei: daca aveti

iubire ıntre voi. (Ioan 13:35)

Ca discipoli ai lui Cristos si Mar-tori ai lui Iehova, trebuie s

˘a res-

pect˘am porunca de a ne iubi fratii

de credint˘a. Isus a spus c

˘a iubirea

este semnul de identificare al ade-v

˘aratilor crestini. Noi

ˆıns

˘a nu-i iu-

bim doar pe fratii nostri, ci ne str˘a-

duim s˘a ar

˘at

˘am iubire si fat

˘a de

cei care nu neˆımp

˘art

˘asesc convin-

gerile religioase. Aceasta este nu-mai una dintre responsabilit

˘atile de

care toti putem si trebuie s˘a ne achi-

t˘am. De asemenea, noi avem de f

˘a-

cut o lucrare. Toti am primit un darpretios: cunostinta din Biblie. Ieho-va asteapt

˘a de la noi s

˘a le

ˆımp

˘ar-

t˘asim aceast

˘a cunostint

˘a si altora

(Mat. 28:19, 20). A leˆımp

˘art

˘asi alto-

ra adev˘arul este,

ˆın fond, o dovad

˘a

de iubire. Evident, situatia fiec˘aruia

este diferit˘a. Iehova

ˆıntelege c

˘a nu

putem face toti la fel de multˆın

serviciul sacru. Ceea ce conteaz˘a

este s˘a facem tot ce putem

ˆın situa-

tia noastr˘a. Astfel, ar

˘at

˘am iubire

fat˘a de Dumnezeu si fat

˘a de semeni.

w12 15/12 2:11, 13, 14

Vineri, 12 decembrie

Cei morti nu sunt constienti denimic. (Ecl. 9:5)

Iudeii cunosteau adev˘

arul de-spre starea mortilor.

ˆIns

˘a, c

ˆand

Imperiul Grec a fostˆımp

˘artit

ˆın-

tre generalii lui Alexandru cel Ma-re, s-au depus eforturi ca Iuda s

˘a

fie unit˘

a cu Siria prin interme-diul unor mijloace cum ar fi reli-gia si cultura elen

˘a. Drept urmare,

iudeii au acceptatˆınv

˘at

˘aturile fal-

se care spuneau c˘

a sufletul omuluieste nemuritor si c

˘a exist

˘a un loc

ˆın care acesta este chinuit. Desidreptul Iov nu avea Scripturile, elcunostea adev

˘arul despre moarte.

De asemenea, el aˆınteles c

˘a Ieho-

va este un Dumnezeu iubitor si c˘

aera dornic s

˘a-l

ˆınvie (Iov 14:13–15).

Si Avraam a crezutˆın

ˆınviere (Evr.

11:17–19).ˆIntruc

ˆat este imposibil

s˘a

ˆınvii pe cineva care nu poate s

˘a

moar˘

a, acei oameni tem˘

atori deDumnezeu n-au crezut

ˆın nemuri-

rea sufletului. F˘

ar˘

aˆındoial

˘a, spiri-

tul lui Dumnezeu i-a ajutat pe Iovsi pe Avraam s

˘a

ˆınteleag

˘a care este

starea mortilor si s˘

a cread˘

aˆın

ˆın-

viere. w13 15/2 2:12–14

Sambata, 13 decembrie

Sa zicem ca . . . ei ımi zic:„Care este numele lui?“

Eu ce sa le spun? (Ex. 3:13)

De ce a pus Moise aceast˘

aˆın-

trebare, avˆ

andˆın vedere c

˘a sluji-

torii lui Dumnezeu cunosteau demult timp numele s

˘au? Moise a

vrut s˘

a stie mai multe despre per-soana care purta acest nume, cualte cuvinte, detalii care aveau s

˘a-i

conving˘

a pe israeliti c˘

a Dumnezeuchiar

ˆıi va salva. Moise dorea s

˘a

afle aceste detalii deoarece isra-elitii erau sclavi de mult timp si,

probabil, seˆıntrebau dac

˘a Dumne-

zeul str˘

amosilor lor ıi putea salva.De fapt, unii israeliti chiar

ˆıncepu-

ser˘

a s˘

a seˆınchine la zeii egipteni!

(Ezec. 20:7, 8) Cum a r˘

aspuns Ie-hova la

ˆıntrebarea lui Moise? Prin-

tre altele, el a zis: „Iat˘

a ce s˘a le

spui fiilor lui Israel: «EU VOI DE-VENI m-a trimis la voi»“. Moisetrebuia s

˘a le mai spun

˘a israeliti-

lor: „Iehova, Dumnezeul str˘amosi-

lor vostri, . . . m-a trimis la voi“.Astfel, Dumnezeu a dezv

˘aluit c

˘a va

deveni orice alege s˘

a devin˘a, sau

va face orice este necesar, pentrua-si

ˆındeplini scopul si c

˘a el

ˆısi

respect˘

a ıntotdeauna promisiunile(Ex. 3:14, 15). w13 15/3 5:4, 5

Duminica, 14 decembrie

Ionatan a ınceput sa-l iubeasca[pe David] la fel ca pe sufletul

lui. (1 Sam. 18:1)

Ionatan a fost fiul cel mai mareal regelui Saul si,

ˆın mod normal,

i-ar fi succedat la tron tat˘alui s

˘au

dac˘

a Iehova nu l-ar fi ales rege peDavid. Ionatan a respectat decizialui Dumnezeu si a f

˘acut tot ce a

putut pentru a-l sustine, chiar ris-c

ˆandu-si viata ca s

˘a-l fereasc

˘a de

mˆ

ania lui Saul. Ionatan i-a spus luiDavid: „Tu vei fi rege peste Israel,iar eu voi fi al doilea dup

˘a tine“

(1 Sam. 20:30–34; 23:16, 17). Iat˘a

de ce, la moartea lui Ionatan, Da-vid si-a exprimat durerea si iubi-rea pentru el

ˆıntr-un c

ˆantec de jale

(2 Sam. 1:17, 26). Ionatan s-a su-pus

ˆıntru totul Suveranului univer-

sului si l-a sustinut pe David, un-sul lui Iehova. La fel si noi, trebuies

˘a-i sprijinim de bun

˘avoie pe cei

care suntˆın fruntea noastr

˘a (1 Tes.

5:12, 13; Evr. 13:17, 24). w12 15/42:8, 9

Luni, 15 decembrie

Daca cineva suporta lucruridureroase si sufera pe nedreptdeoarece cauta sa aiba o con-

stiinta curata ınaintea lui Dum-nezeu, lucrul acesta ıi este

placut Lui. (1 Pet. 2:19)

Din dorinta de a-i pl˘acea lui Ieho-

va, majoritatea celibatarilorˆısi aleg

partenerul de c˘as

˘atorie dintre cres-

tinii botezati. Dar chiar si asa potap

˘area situatii neasteptate. De pil-

d˘a, unul dintre cei doi ar putea

ˆın-

cepe s˘a aib

˘a grave tulbur

˘ari emo-

tionale sau ar putea fi exclus. Prinurmare, ce-ar trebui s

˘a fac

˘a un Mar-

tor care simte c˘a nu-si poate salva

c˘asnicia? Dac

˘a te afli

ˆıntr-o astfel de

situatie, probabil c˘a te

ˆıntrebi: Ar

trebui s˘a

ˆıncerc s

˘a-mi salvez c

˘asni-

cia cu orice pret? Nimeni nu poate sinu trebuie s

˘a ia aceast

˘a decizie

ˆın

locul t˘au. Totusi, ai motive serioase

s˘a lupti pentru c

˘asnicia ta. Iehova

ˆıi

apreciaz˘a pe cei care suport

˘a „lu-

cruri dureroase“ˆın familie pentru

a avea „o constiint˘a curat

˘a

ˆınain-

tea lui“ (1 Pet. 2:20). Prin interme-diul Cuv

ˆantului s

˘au si al spiritului

sfˆant, el le vine

ˆın ajutor celor care

se str˘aduiesc s

˘a-si salveze c

˘asnicia.

w12 15/5 2:10, 11

Marti, 16 decembrie

Am vazut . . . o alta fiara.(Rev. 13:11)

Ioan a v˘azut o fiar

˘a ciudat

˘a cu do-

u˘a coarne care vorbea ca un balaur.

Cele dou˘a coarne sugereaz

˘a c

˘a este

vorba despre o dubl˘a putere. Aceas-

t˘a fiar

˘a reprezint

˘a puterea anglo-

american˘a

ˆıntr-o ipostaz

˘a deosebit

˘a

(Rev. 13:11–15). Fiara cu dou˘a coar-

neˆıi

ˆındeamn

˘a pe locuitorii p

˘am

ˆan-

tului s˘a fac

˘a o imagine a fiarei cu

sapte capete. Ioan a scris c˘a imagi-

nea fiarei avea s˘a apar

˘a, s

˘a dispar

˘a

si s˘a se ridice din nou. Exact asa s-a

ˆınt

ˆamplat cu o organizatie sustinu-

t˘a de Marea Britanie si de Statele

Unite care avea rolul de a promovaunitatea si de a reprezenta natiuni-le lumii. Aceast

˘a organizatie a ap

˘a-

rut dup˘a Primul R

˘azboi Mondial si

s-a numit Liga Natiunilor. Cˆand a iz-

bucnit al Doilea R˘azboi Mondial,

Liga a disp˘arut.

ˆIn timpul r

˘azboiu-

lui, poporul lui Dumnezeu a afirmatc

˘a,

ˆın armonie cu profetia din Re-

velatia, imaginea fiarei avea s˘a se

ridice din nou. Si,ˆıntr-adev

˘ar, ea

s-a ridicat, dar sub alt nume: Orga-nizatia Natiunilor Unite (Rev. 17:8).w12 15/6 2:12, 13

Miercuri, 17 decembrie

De la rasaritul soarelui panala apusul soarelui numele meu

va fi mare printre natiuni.(Mal. 1:11)

Dup˘

a moartea apostolilor,ˆın con-

gregatia crestin˘

a aˆınceput s

˘a se

infiltreze apostazia (2 Tes. 2:3–7).ˆInv

˘at

˘atorii falsi au adoptat tradi-

tia iudaic˘

a de a nu folosi numele luiDumnezeu. Avea Iehova s

˘a permi-

t˘

a ca numele lui s˘

a dispar˘

a? Nici-decum! Chiar dac

˘a

ˆın prezent nu se

stie cu exactitate cum era pronun-tat numele lui Dumnezeu

ˆın trecut,

acest nume a supravietuit. De-a lun-gul timpului, numele divin a ap

˘arut

ˆın diferite traduceri ale Bibliei, pre-cum si

ˆın scrierile unor biblisti. Anul

1931 a fost un an important pentruslujitorii lui Dumnezeu. P

ˆan

˘a atunci,

ei purtaser˘

a numele „Studentiˆın Bi-

blie“.ˆIns

˘a,

ˆın acel an, ei au adoptat

numele biblic „Martorii lui Iehova“(Is. 43:10–12). Astfel, ei au proclamatˆıntregii lumi c

˘a erau m

ˆandri s

˘a fie

slujitorii singurului Dumnezeu ade-v

˘arat, s

˘a fie „un popor pentru nu-

mele s˘

au“ si s˘

a-i laude numele (Fap.15:14). w13 15/3 5:14, 15

Joi, 18 decembrie

Cine se ıncrede ın bogatiilelui va cadea. (Prov. 11:28)

Cˆand punem pe primul plan „re-

gatul si dreptatea Sa“, Iehova nebinecuv

ˆanteaz

˘a eforturile de a ne

procura cele necesare vietii (Mat.6:33; Ef. 4:28). El nu vrea s

˘a atipim

laˆıntruniri din cauz

˘a c

˘a muncim

prea mult si nici s˘a venim la sala

Regatului doar ca s˘a ne g

ˆandim cu

ˆıngrijorare la bani. Multi oamenidin lume cred c

˘a unica modalitate

de a avea un viitor sigur si o via-t

˘a mai usoar

˘a este s

˘a-si canalizeze

toat˘a energia pentru a c

ˆastiga c

ˆat

mai multi bani. Unii chiarˆısi

ˆın-

deamn˘a copiii s

˘a urm

˘areasc

˘a si ei

obiective materialiste. Isus a ar˘atat

c˘a acest mod de g

ˆandire este ne-

s˘abuit (Luca 12:15–21). Ghehazi, de

exemplu, a crezut c˘a

ˆısi va putea sa-

tisface dorintele lacome p˘astr

ˆand

totodat˘a o relatie bun

˘a cu Iehova

(2 Regi 5:20–27). Cˆand ne punem

sperantaˆın investitii,

ˆın economii

sauˆın capacitatea noastr

˘a de a c

ˆas-

tiga baniˆın acest sistem, ne

ˆıncre-

dem, de fapt,ˆın Satan, „dumnezeul

acestui sistem“ (2 Cor. 4:4; 1 Tim.6:17). w13 15/1 3:13, 15

Vineri, 19 decembrie

Ochii lui Iehova sunt pestecei drepti, iar urechile lui spre

implorarea lor. (1 Pet. 3:12)

Prietenia strˆ

ans˘

a cu Iehova nuapare peste noapte. Este nevoie detimp ca s

˘a ajungem s

˘a-l cunoastem

si s˘

a-l iubim pe Dumnezeu. Asadar,pentru a ajunge s

˘a-l cunosti mai

bine pe Iehova, fii hot˘

arˆ

at s˘

a-ti re-zervi timp ca s

˘a citesti zilnic Cu-

vˆ

antul s˘

au. Prietenii lui Dumnezeuprogreseaz

˘a pe plan spiritual ru-

gˆ

andu-se cu sinceritate si c˘

autˆ

andcompania fratilor de credint

˘a (Mal.

3:16). Asemenea unui p˘

arinte iu-bitor, Iehova este atent la strig

˘ate-

le noastre de ajutor. De aceea, estenecesar ‘s

˘a persever

˘am

ˆın rug

˘aciu-

ne’ (Rom. 12:12). Nu putem r˘

amˆ

a-ne crestini maturi f

˘ar

˘a ajutorul lui

Dumnezeu. Problemele din acestsistem sunt prea mari ca s

˘a le

ˆın-

frunt˘

am si s˘

a le dep˘

asim singuri.Dac

˘a nu persever

˘am

ˆın rug

˘aciune,

ne priv˘

am de puterea pe care Dum-nezeu doreste si poate s

˘a ne-o ofe-

re. Esti multumit de calitatea ru-g

˘aciunilor tale sau ai constatat c

˘a

este nevoie s˘

a faci uneleˆımbun

˘at

˘a-

tiriˆın acest domeniu? (Ier. 16:19)

w13 15/3 3:11, 12

Sambata, 20 decembrie

Muntele cu maslini se vadespica la mijloc. (Zah. 14:4)

Ce reprezint˘

a acest munte? Cumavea el s

˘a fie ‘despicat la mijloc’ si

s˘

a devin˘

a doi munti? Si de ce spuneIehova despre cei doi munti c

˘a sunt

‘muntii s˘

ai’? (Zah. 14:5)ˆIn Biblie,

muntii pot reprezenta regate, sauguverne. De asemenea, muntele luiDumnezeu este asociat uneori cubinecuv

ˆantarea si cu ocrotirea (Ps.

72:3; Is. 25:6, 7). Asadar, muntelecu m

˘aslini reprezint

˘a suveranita-

tea universal˘

a a lui Iehova, condu-cerea pe care o exercit

˘a Dumnezeu

asupraˆıntregii sale creatii. La ce se

refer˘

a despicarea muntelui cu m˘

as-lini? Muntele, care se afl

˘a la est de

Ierusalim, se despic˘

aˆın sensul c

˘a

Iehova aduceˆın existent

˘a o condu-

cere secundar˘

a pentru un scop spe-cial. Aceasta se refer

˘a la Regatul

mesianic, condus de Isus Cristos.ˆIntelegem, asadar, de ce spune Ie-hova c

˘a cei doi munti care au ap

˘a-

rutˆın urma despic

˘arii ‘Muntelui

M˘

aslinilor’ sunt ‘muntii s˘

ai’ (Zah.14:4, nota de subsol). w1315/2 3:8, 9

Duminica, 21 decembrie

Tovarasiile rele stricaobiceiurile folositoare.

(1 Cor. 15:33)

S˘

a remarc˘

am ce se spuneˆın

Psalmul 26:4: „Nu stau cu oameniimincinosi si nu m

˘a

ˆınsotesc cu cei

care ascund ceea ce sunt“. Iarˆın

Proverbele 13:20 citim: „Cine um-bl

˘a cu

ˆınteleptii devine

ˆıntelept,

dar cine seˆıntov

˘ar

˘aseste cu cei

f˘ar

˘a minte o duce r

˘au“. Ce

ˆınv

˘at

˘am

din aceste versete?ˆIn primul r

ˆand,

Iehova vrea s˘

a ne alegem cu aten-tie prietenii. El doreste s

˘a ne ocro-

teasc˘

a din punct de vedere moralsi spiritual.

ˆIn al doilea r

ˆand, prie-

tenii ne pot influentaˆın bine sau

ˆın

r˘au. Acest adev

˘ar este incontesta-

bil. Din modulˆın care sunt formu-

late versetele, reiese c˘

a Iehovaˆın-

cearc˘

a s˘

a ne sensibilizeze inima.Ele nu sunt scrise sub forma unorreguli de genul „nu trebuie s

˘a faci

asta“, ci exprim˘

a adev˘

aruri simple.De fapt, este ca si cum Iehovane-ar spune: Asa stau lucrurile

ˆın

realitate. Ce vei face? Ce eˆın inima

ta? w12 15/7 2:11, 12

Luni, 22 decembrie

Inima este mai tradatoare decatorice si primejdioasa. Cine poate

s-o cunoasca? (Ier. 17:9)

Gˆ

andeste-te la atitudinea pe ca-re o ai fat

˘a de relatiile sexuale si

fat˘a de c

˘as

˘atorie. Multi dintre cei

care nu sunt cet˘

ateni ai Regatuluilui Dumnezeu tolereaz

˘a homose-

xualitatea, consider˘

a pornografiao distractie inofensiv

˘a si cred c

˘a

adulterul si divortul sunt chestiunipur personale. O astfel de atitudi-ne egoist

˘a si iresponsabil

˘a nu-i ca-

racterizeaz˘

a pe cet˘

atenii Regatu-lui. Desi

ˆın trecut multi crestini au

avut un stil de viat˘

a imoral, acumei consider

˘a relatiile sexuale si c

˘a-

s˘

atoria daruri de la Dumnezeu. Eipretuiesc normele

ˆınalte ale lui Ie-

hova si sunt constienti c˘a orici-

neˆıncalc

˘a legile divine cu privi-

re la sexualitate nu este demn s˘a

fie cet˘

atean al Regatului (1 Cor.6:9–11). Totodat

˘a, ei stiu c

˘a inima

este tr˘

ad˘

atoare. Prin urmare, suntrecunosc

˘atori pentru avertismen-

tele clare pe care le primesc si careˆıi ajut

˘a s

˘a tr

˘aiasc

˘a dup

˘a normele

divine. w12 15/8 2:9

Marti, 23 decembrieˆ

In zilele din urma vor fi timpuricritice, carora cu greu li se va

face fata. (2 Tim. 3:1)

Unii oameni consider˘a c

˘a sf

ˆar-

situl lumii este aproape, desi nu-lcunosc pe Dumnezeu. Deoarece setem de un dezastru iminent, eiadopt

˘a urm

˘atoarea atitudine: „S

˘a

mˆ

anc˘

am si s˘

a bem, c˘

aci mˆaine vom

muri“ (1 Cor. 15:32). Spre deosebi-re de ei, noi nu suntem cuprinside team

˘a si nici nu ne g

ˆandim

doar la propria persoan˘a, c

˘aut

ˆand

s˘

a ne satisfacem ‘pl˘

acerea egoist˘a’

(Prov. 18:1). Dimpotriv˘

a, ne rene-g

˘am si ne folosimtimpul, energia si

lucrurile de valoare pentru a leˆım-

p˘

art˘

asi semenilor vestea bun˘a de-

spre Regatul lui Dumnezeu (Mat.16:24). Serviciul sacru ne ofer

˘a

multe satisfactii,ˆındeosebi c

ˆand

ˆıi

ajut˘

am pe altii s˘

a-l cunoasc˘a pe Ie-

hova. Multi oameni din lumea luiSatan ne ur

˘asc si ne-ar putea per-

secuta din cauza credintei noastre(Ioan 15:19; 16:2). Totusi, nu vomrenunta s

˘a-i slujim lui Iehova, ci ne

vom apropia de el mai mult decˆat

ne putem imagina (Iac. 1:2–4; 4:8).w12 15/9 4:7, 9

Miercuri, 24 decembrie

Ia-ti sotie . . . dintre fiicelelui Laban. (Gen. 28:2)

Iacob a f˘

acutˆıntocmai cum i-a

spus tat˘

al s˘

au, Isaac. El a plecat dinCanaan, l

˘as

ˆand

ˆın urm

˘a casa p

˘a-

rinteasc˘

a, si s-aˆındreptat spre Ha-

ran, c˘

al˘

atorind probabil singur sutede kilometri (Gen. 28:10). Poate c

˘a

s-aˆıntrebat: Oare c

ˆat timp voi fi de-

parte de cas˘

a? Se va bucura un-chiul meu s

˘a m

˘a vad

˘a? Voi g

˘asi o

sotie careˆıl iubeste pe Iehova? Da-

c˘

a aceste lucruri au fost pentru Ia-cob motive de

ˆıngrijorare, cu si-

gurant˘

a c˘

a ele au disp˘

arut cˆ

andIehova i-a ap

˘arut lui Iacob

ˆıntr-un

vis si i-a spus: „Iat˘

a c˘

a eu sunt cutine si te voi p

˘azi pe tot drumul pe

care mergi si te voi aduceˆınapoi pe

p˘

amˆ

antul acesta, c˘

aci nu te voi pa-rasi p

ˆan

˘a nu voi face ce ti-am spus“

(Gen. 28:15). Cˆ

at de mult trebuies

˘a-l fi

ˆıncurajat acele cuvinte! S

˘a

ni-l imagin˘

am pe Iacob ner˘

abd˘

ators

˘a vad

˘a cum avea Dumnezeu s

˘a-si

respecte promisiunea. Dac˘

a si tu aiplecat departe de cas

˘a, poate pen-

tru a slujiˆıntr-o tar

˘a str

˘ain

˘a, pro-

babil c˘

a ai avut unele motive deˆıngrijorare, la fel ca Iacob. Dar cusigurant

˘a c

˘a ai simtit cum Iehova

ti-a purtat de grij˘

a. w13 15/3 4:6, 7

Joi, 25 decembrie

Ce sa fac, Doamne? (Fap. 22:10)

Astfel i s-a adresat Saul lui Isusc

ˆand acesta i-a ap

˘arut

ˆıntr-o viziu-

ne si i-a poruncit s˘a nu-i mai perse-

cute pe crestini. Saul, numit ulte-rior Pavel, s-a c

˘ait plin de umilint

˘a

de faptele lui, s-a botezat si a accep-tat misiunea special

˘a de a le depu-

ne m˘arturie despre Isus oamenilor

din natiuni. Plin de zel, Pavel a pre-dicat mesajul despre Regat

ˆın toat

˘a

Asia Mic˘a si

ˆın Europa,

ˆınfiint

ˆand

si vizitˆand multe congregatii. P

ˆan

˘a

la sfˆarsitul vietii sale pe p

˘am

ˆant,

Pavel l-a numit pe Isus „Domnul“s

˘au si a ascultat de el (Fap. 22:6–16;

2 Cor. 4:5; 2 Tim. 4:8). Pavel nua fost ca aceia despre care Isus aspus: „De ce m

˘a chemati: «Doam-

ne! Doamne!», dar nu faceti ce spuneu?“ (Luca 6:46). Asadar, Isus as-teapt

˘a din partea tuturor celor ce

declar˘a c

˘a-l accept

˘a ca Domn s

˘a-si

respecte cuvˆantul, asa cum a f

˘acut

Pavel. w12 15/10 4:5, 6

Vineri, 26 decembrie

[Bat-Seba] a trimis sa-lınstiinteze pe David si a zis:

„Sunt ınsarcinata“.(2 Sam. 11:5)

Iehova n-a permis ca David siBat-Seba s

˘a fie condamnati la moar-

te de judec˘atori umani, asa cum pre-

vedea Legea mozaic˘a, ci, plin de

ˆın-

durare, a judecat elˆınsusi acest caz

(Lev. 20:10). Un factor care l-a deter-minat pe Iehova s

˘a-l ierte pe David

a fost, probabil,ˆındurarea pe care

acesta i-a ar˘atat-o lui Saul (1 Sam.

24:4–7; 2 Sam. 12:13). Potrivit cuvin-telor lui Isus, Iehova ne trateaz

˘a asa

cumˆıi trat

˘am noi pe altii. „Nu mai

judecati, ca s˘a nu fiti judecati, c

˘aci

cu judecata cu care judecati veti fijudecati si cu m

˘asura cu care m

˘a-

surati vi se va m˘asura“, ne-a aver-

tizat Isus (Mat. 7:1, 2). Cˆat

˘a usu-

rare ne aduce gˆandul c

˘a Iehova este

dispus s˘a ne ierte p

˘acatele, chiar si

p˘acatele grave, precum adulterul si

crima! Conditia este sa fim si noiiertatori, sa-i marturisim pacatelesi sa ne schimbam atitudinea. C

ˆand

ne caim ın mod sincer, Iehova ne d˘a

„timpuri deˆınviorare“, adic

˘a ne aju-

t˘a s

˘a avem o constiint

˘a curat

˘a (Fap.

3:19). w1215/11 4:9, 10

Sambata, 27 decembrie

[Avraam] a ajuns sa fie numit„prietenul lui Iehova“.

(Iac. 2:23)

Dumnezeu a promis c˘a, prin Avra-

am si prin urmasii s˘ai, aveau s

˘a

fie binecuvˆ

antate toate familiile depe p

˘am

ˆant, nu doar o singur

˘a nati-

une (Gen. 22:15–18). Desi aceast˘

apromisiune urma s

˘a devin

˘a reali-

tateˆın viitorul

ˆındep

˘artat, Avraam

era sigur deˆımplinirea ei. El si-a

petrecut mai bine de jum˘

atate dinviat

˘a mut

ˆandu-se

ˆımpreun

˘a cu fa-

milia dintr-un locˆın altul.

ˆIn tot

acest timp, Avraam a continuat s˘

afie prieten cu Iehova. Cu toate c

˘a

nu a stiut cˆ

at trebuia s˘

a asteptep

ˆan

˘a s

˘a-si vad

˘a speranta

ˆımplini-

t˘

a, Avraam si-a p˘

astrat iubirea sidevotiunea fat

˘a de Iehova. El s-a

concentrat asupra sperantei salesi nu s-a stabilit

ˆıntr-o tar

˘a anu-

me pentru a deveni locuitor perma-nent al ei (Evr. 11:14, 15). C

ˆat de

ˆıntelept este s

˘a imit

˘am exemplul

lui Avraam! S˘

a ducem si noi o via-t

˘a simpl

˘a si s

˘a nu fim exagerat de

preocupati de lucrurile materiale,de pozitia social

˘a sau de carier

˘a.

ˆIn

fat˘

a ne st˘

a o lume mult mai bun˘

a.w1215/12 4:7–9

Duminica, 28 decembrie

Voi glorifica numele taupe vesnicie. (Ps. 86:12)

ˆIn general, Bisericile crestin

˘a-

t˘

atii au evitat si evit˘

a s˘

a folo-seasc

˘a numele lui Dumnezeu. De

exemplu,ˆın prefata unei traduceri

a Bibliei se spune: „Folosirea unuinume propriu pentru singurul siunicul Dumnezeu . . . este total ne-potrivit

˘a pentru credinta univer-

sal˘

a a Bisericii Crestine“ (RevisedStandard Version).

ˆIns

˘a Martorii

lui Iehova sunt mˆ

andri s˘

a poartenumele lui Dumnezeu si s

˘a-l glori-

fice (Is. 43:10). Mai mult, noi consi-der

˘am c

˘a este un privilegiu s

˘a

ˆınte-

legem semnificatia numelui divin,precum si controversa universal

˘a

care are leg˘

atur˘

a cu sfintirea lui(Mat. 6:9). A cunoaste numele luiDumnezeu

ˆınseamn

˘a mai mult de-

cˆ

at a sti c˘

a pe Dumnezeuˆıl cheam

˘a

Iehova.ˆInseamn

˘a a sti ce fel de

Dumnezeu este Iehova, a cunoastecalit

˘atile sale, scopul s

˘au, precum

si modul s˘

au de a actiona,ˆın spe-

cial modulˆın care

ˆıi trateaz

˘a pe

slujitorii s˘

ai. Iehova ne ajut˘

a s˘

acunoastem aceste lucruri

ˆın mod

treptat, pe m˘

asur˘

a ce-siˆımplineste

scopul (Prov. 4:18). w13 15/3 5:1–3

Luni, 29 decembrie

Nu ca suntem stapanipe credinta voastra, . . .

fiindca voi stati neclintitiprin credinta voastra.

(2 Cor. 1:24)

Pavel stia c˘

a fratii din Corint erauloiali nu datorit

˘a lui sau vreunui

alt om, ci datorit˘

a credintei lor.ˆIn

plus, era convins c˘

a eiˆıl iubeau cu

toat˘

a sinceritatea pe Dumnezeu sidoreau s

˘a fac

˘a ce este drept. Asa-

dar, Pavel n-avea niciun motiv s˘

aexercite control asupra credinteifratilor s

˘ai si nici nu dorea s

˘a fa-

c˘

a acest lucru (2 Cor. 2:3). B˘

atrˆ

aniide congregatie din prezent imit

˘a

exemplul lui Pavel fiind convinsi c˘

afratii lor au credint

˘a si c

˘a

ˆıi slujesc

lui Dumnezeu cu o motivatie corec-t

˘a (2 Tes. 3:4). Ei nu fac reguli rigi-

deˆın congregatie, ci se bazeaz

˘a pe

principiile Bibliei si peˆındrumarea

primit˘

a de la organizatia lui Ieho-va.

ˆIn fond, b

˘atr

ˆanii nu sunt st

˘a-

pˆ

ani pe credinta fratilor lor (1 Pet.5:2, 3). w13 15/1 5:3

Marti, 30 decembrie

Au iubit gloria oamenilor maimult decat gloria lui Dumnezeu.

(Ioan 12:43)

Putemˆıntelege mai bine

ˆın ce fel

gloria de la oameni poate devenimai important

˘a dec

ˆat gloria de la

Dumnezeu comparˆand gloria cu lu-

mina. Universul este plin de lumin˘a.

V-amintiti ultima oar˘a c

ˆand ati pri-

vit cerulˆıntr-o noapte senin

˘a si ati

putut vedea mii de stele? Cu sigu-rant

˘a c

˘a ati fost cuprinsi de admi-

ratie v˘az

ˆand „gloria stelelor“ (1 Cor.

15:40, 41).ˆIns

˘a ce se

ˆınt

ˆampl

˘a dac

˘a

privim cerulˆınstelat dintr-un oras

cu multe lumini? Din cauza acesto-ra, aproape c

˘a nu mai putem vedea

lumina stelelor. Seˆınt

ˆampl

˘a acest

lucru pentru c˘a lumina de pe str

˘azi,

stadioane si cl˘adiri este mai puter-

nic˘a si mai frumoas

˘a dec

ˆat lumi-

na stelelor? Nicidecum! Acest lucruse

ˆınt

ˆampl

˘a pentru c

˘a luminile ora-

sului sunt mai aproape de noi si neˆımpiedic

˘a s

˘a vedem bine stelele.

ˆIn

mod asem˘an

˘ator, dac

˘a pretuim prea

mult gloria din partea oamenilor,aceasta ne-ar putea face s

˘a nu apre-

ciem si s˘a nu c

˘aut

˘am gloria durabil

˘a

din partea lui Dumnezeu. w13 15/24:6, 8, 9

Miercuri, 31 decembrie

Din inima ies gandurile rele,omorurile, adulterele, fornicatii-

le, furturile, marturiile minci-noase, blasfemiile.

(Mat. 15:19)

Dac˘a, din cauza unei inimi nere-

ceptive, un frate ar comite adultersau fornicatie si nu s-ar c

˘ai, el ar pu-

teapierde definitiv aprobarea lui Ie-hova. Totusi, chiar si cineva care n-acomis un astfel de p

˘acat ar putea

permite caˆın inima lui s

˘a se dezvol-

te o dorint˘a gresit

˘a (Mat. 5:27, 28).ˆ

In aceast˘a situatie, o analiz

˘a perso-

nal˘a a inimii ne poate fi de folos. Da-

c˘a ne-am examina inima, am g

˘asi

ˆın

ea un sentiment nepotrivit fat˘a de o

persoan˘a de sex opus sau dorinte

ascunse pe care Dumnezeu le de-zaprob

˘a si care trebuie deci

ˆınl

˘atu-

rate? S˘a ne mai g

ˆandim la o situa-

tie. Un crestin care n-a comis efectiv‘omoruri’ ar putea permite ca ran-chiuna s

˘a prind

˘a r

˘ad

˘acini

ˆın ini-

ma lui si s˘a ajung

˘a s

˘a-l urasc

˘a pe

un frate de credint˘a (Lev. 19:17). Se

va str˘adui el s

˘a

ˆınl

˘ature aceste sen-

timente care ar putea face ca ini-ma lui s

˘a devin

˘a nereceptiv

˘a? (Mat.

5:21, 22) w13 15/3 2:13, 14