1. Capitol: hepatitele acute si cronice virale . Curs Perioada de incubatie in hepatita virala A este de:

a) 7-50 zileb) 14-60 zilec) 30-180 ziled) 15-160 zilee) 30-50 zile--------------------------------------------------------------------- 2. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursVirusul hepatic A este inactivat la temperatura:

a) 56 b) 70 Cc) 100 C peste 5 minuted) 8 Ce) - 10 C--------------------------------------------------------------------- 3. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare forma clinica nu este caracteristica pentru hepatita virala A

a) ictericab) anictericac) frustad) subclinicae) portaj--------------------------------------------------------------------- 4. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare dintre sindroamele enumerate nu este caracteristic pentru hepatita virala A

a) cataralb) dispepticc) astenicd) artralgice) diareic--------------------------------------------------------------------- 5. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru forma frusta in hepatita virala A nivelul bilirubinei este de:

a) 17,95 mcmol/mlb) 26 mcmol/mlc) 32 mcmol/mld) 48 mcmol/mle) 52 mcmol/ml--------------------------------------------------------------------- 6. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursDin hepatitele virale acute enumerate nu are evolutie spre cronizare care:

a) HVAb) HVBc) HVDd) HVGe) TTV--------------------------------------------------------------------- 7. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din antigenele enumerate nu este caracteristic pentru structura virusului hepatic B:

a) AgHBsb) AgHBec) AgHBcord) AgHBxe) AgHBd--------------------------------------------------------------------- 8. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Punctajul: 10 Autor: V.Pantea, cursPerioada de incubatie in hepatita virala acuta B este de:

a) 7-30 zileb) 15-45 zilec) 45-180 ziled) 60-220 zilee) 65-300 zile--------------------------------------------------------------------- 9. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru perioada prodromala a hepatitei virale acute B nu este caracteristic care sindrom

a) gripalb) astenicc) dispepticd) artralgice) eruptiv--------------------------------------------------------------------- 10. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursExistenta urmatorului model serologic AgHBs pozitiv, anti-HBs negativ, AgHBe pozitiv, anti-HBe negativ, anti-HBcor IgM pozitiv, conduce la urmatoarea interpretare:

a) infectia cronica cu VHB in acutizareb) infectia acuta cu VHBc) infectia acuta cu VHB in convalescentad) infectia cronica cu virusul hepatic B cu infectivitate absentae) infectia acuta cu VHD--------------------------------------------------------------------- 11. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIn infectia cu virusul hepatic B, rolul protector il au:

a) anticorpii anti-HBeb) anticorpii anti-HBcorc) anticorpii anti-HBsd) ADN polimerazae) anticorpii anti-HBx--------------------------------------------------------------------- 12. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursVaccinul antihepatic B se administreaza la urmatoarele intervale de timp:

a) 0,4,12 lunib) 0,6,12 lunic) 0,1,6 lunid) 0,4,6 lunie) 0,2,12 luni--------------------------------------------------------------------- 13. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursMarkerul infectivitatii in hepatita virala B este:

a) AgHBsb) AgHBec) AgHBcord) AgHBxe) AgHBr--------------------------------------------------------------------- 14. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursInfectia cu virusul hepatic B se transmite prin urmatoarele cai cu exceptia

a) aerogenab) parenteralac) materno-fetalad) sexualae) posttransfuzionala--------------------------------------------------------------------- 15. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele virusuri hepatice au un genom de tip ARN, cu exceptia:

a) virusul hepatic Ab) virusul hepatic Bc) virusul hepatic Cd) virusul hepatic De) virusul hepatic E--------------------------------------------------------------------- 16. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIn transmiterea perinatala, care dintre virusurile hepatice este predominant?

a) virusul hepatic Ab) virusul hepatic Bc) virusul hepatic Dd) virusul hepatic Ce) virusul hepatic E--------------------------------------------------------------------- 17. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele simptome se pot intilni in perioada prodromala a hepatitelor virale acute cu exceptia:

a) febra, frisoaneb) greata, vomac) dureri in rebordul costal drept si in regiunea epigastricad) ictere) mialgii--------------------------------------------------------------------- 18. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele afirmatii referitor la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu exceptia:

a) 85-90% din patientii cu hepatita acuta virala B se vindecab) patientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate a ficatului se vindeca intotdeaunac) mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravided) hepatita acuta virala C se cronizeaza in 50-90% din cazurie) cronizarea in coinfectia B+D este de 100% din cazuri--------------------------------------------------------------------- 19. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicatorii directi ai sindromului de citoliza in hepatita virala acuta sunt:

a) ASAT, ALATb) proba cu timol, sublimatc) fosfataza alcalina, 5 nucleotidazad) creatinina, ureeae) Fe, K, Na--------------------------------------------------------------------- 20. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPerioada de incubatie in hepatita acuta virala D coinfectie este ca si in:

a) hepatita acuta virala Ab) hepatita acuta virala Bc) hepatita acuta virala Cd) hepatita acuta virala TTVe) hepatita acuta virala G--------------------------------------------------------------------- 21. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPerioada de incubatie in hepatita acuta virala D suprainfectie este de:

a) 7-50 zileb) 14-150 zilec) 30-60 ziled) 50-180 zilee) 20-80 zile--------------------------------------------------------------------- 22. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursVirusul hepatic D utilizeaza ca invelis extern anvelopa carui virus?

a) virusului Ab) virusului Bc) virusului Cd) virusului Ee) virusului G--------------------------------------------------------------------- 23. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicati afirmatiile false privitoare la simptomatologia prodromala in hepatita acuta virala D coinfectie:

a) greata, voma, anorexieb) febra inalta 38-39 Cc) dureri in rebordul costal drept si in regiunea epigastricad) faringita, coriza, tusee) scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic--------------------------------------------------------------------- 24. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursDurata perioadei prodromale (preicterice) in hepatita acuta virala D coinfectie este de:

a) 1-7 zileb) 1-14 zilec) 1-28 ziled) 1-130 zilee) 1-180 zile--------------------------------------------------------------------- 25. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursDurata perioadei prodromale (preicterice) in hepatita acuta virala D suprainfectie este de:

a) 3-5 zileb) 1-14 zilec) 1-21 ziled) 1-25 zilee) 1-30 zile--------------------------------------------------------------------- 26. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare afirmatie este falsa in simptomatologia perioadei icterice a HVD coinfectie

a) temperatura se mentine subfebrila ori pana la 38 C in 7-12 zileb) simptomatologia sindromului dispeptic sunt mai accentuatec) starea generala cu aparitia icterului, de regula, se amelioreazad) simptomatologia sindromului astenic se accentueazae) ca si in HVB acuta scaunul uneori este aholic--------------------------------------------------------------------- 27. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursInfectia produsa de virusul hepatic C evolueaza spre cronizare in procent de:

a) mai putin de 10% din cazurib) 11-30% din cazuric) 20-25% din cazurid) 50-90% din cazurie) 30-35% din cazuri--------------------------------------------------------------------- 28. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPerioada de incubatie in HVC acuta este de:

a) 7-140 zileb) 50-180 zilec) 1-3 ziled) 1-5 zilee) pana la 1 an de zile--------------------------------------------------------------------- 29. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPerioada preicterica (prodromala) in hepatita acuta cu virusul hepatic C dureaza:

a) cateva ore-1-2 zileb) 3-15 zilec) 31-45 ziled) 46-68 zilee) pana la 3 luni de zile--------------------------------------------------------------------- 30. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicati care afirmatie este falsa in simptomatologia perioadei prodromale in HVC acuta:

a) debut acut, brutal cu febra 39-41 Cb) debut lent cu indispozitie generala, senzatie de discomfort digestivc) semne ale sindromului astenicd) semne ale sindromului artralgice) prurit izolat sau asociat cu alte simptome--------------------------------------------------------------------- 31. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare afirmatie este falsa in tabloul clinic al perioadei icterice in hepatita acuta cu virusul hepatic C

a) icterul se anunta prin colorarea galbena a sclerelor, mucoaselor si tegumentelorb) urina de culoare intunecata, luand aspect de "bere bruna"c) scaunele devin decolorated) la a 5 zi de la debutul icterului apar eruptii petesiale pe toata suprafata corpului, mai abundenta in regiunea articulatiilore) hepatomegalia reprezinta un semn pretios pentru urmarirea evolutiei HVC acute--------------------------------------------------------------------- 32. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicati care afirmatie despre virusul hepatic E este falsa

a) VHE are forma sferica (27-30 nm)b) VHE este fara anvelopac) VHE are anvelopa glicoproteicad) VHE este heterogen cu 3 grupuri geneticee) VHE se elimina din organismul uman cu materiile fecale in ultima saptamana a perioadei de incubatie si inca 2 saptamani de la debutul maladiei--------------------------------------------------------------------- 33. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare cale de transmitere nu este caracteristica pentru transmiterea virusului hepatic E

a) hidricab) alimentarac) habitualad) sexuala (anal-oral)e) parenterala--------------------------------------------------------------------- 34. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPerioada de incubatie in hepatita acuta virala E este de:

a) 1-3 zileb)1-7 zilec) 14-50 ziled) 52-80 zilee) 60-180 zile--------------------------------------------------------------------- 35. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicati care afirmatie pentru hepatita acuta virala tip F este falsa:

a) VHF contine ADN dublu spiralat ca si VHBb) VHF contine ARN ca si VHAc) virusul hepatic F se elimina din organismul omului cu materiile fecaled) manifestarile clinice se caracterizeaza prin frecventa formelor severee) dimensiunile virionului sunt mai mici decat ale VHB--------------------------------------------------------------------- 36. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicati care afirmatie despre agentul etiologic al hepatitei acute virale tip G este adevarata:

a) structura este apropiata de virusul hepatic C (25%)b) structura este apropiata de virusul hepatic E (45%)c) VHG este de tip ARNd) sunt identificate 3 tipuri majore de VHGe) poseda gene codante pentru proteinele structurale si nestructurale--------------------------------------------------------------------- 37. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIndicati calea de transmitere a virusului TTV:a) parenterala

b) verticalac) intrafamilialad) habitualae) toate cazurile enumerate in punctele a,b,c si d--------------------------------------------------------------------- 38. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursSEN-virusurile nu se transmit:

a) parenteralb) verticalc) intrafamiliald) sexuale) hidric, alimentar, habitual--------------------------------------------------------------------- 39. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare afirmatie este fals pozitiva pentru SEN-virusuri:

a) dupa proprietatile biologice si structurale este asemanator cu virusul TTVb) se prezinta ca un virus cu dimensiuni mici, lipsit de anvelopac) se prezinta ca un virus cu dimensiuni mari, care poseda anvelopad) exista 8 tipuri genetice A,B,C,D,E,F si G si He) tipurile D si H mai frecvent se depisteaza in hepatitele posttransfuzionale non A non G--------------------------------------------------------------------- 40. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor virale sunt adevarate?

a) dieta trebuie sa fie echilibrata (dieta nr.5), pentru a nu supracolitiza ficatulb) nu exista tratament specific pentru hepatitele virale acutec) corticoterapia este o medicatie de rutinad) repaosul prelungit la pat este esential pentru vindecaree) pacientul nu isi rea activitatea pana la normalizarea transaminazelor--------------------------------------------------------------------- 41. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPrecizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatic A sunt adevarate:

a) este un ARN virusb) exista 4 serotipuri de virusc) perioada de incubatie este pana la 50 ziled) anticorpii anti-VHA nu pot fi detectati in timpul bolii acute, ci dupa 6 saptamani de la debutul maladieie) viremia diminua dupa 2 saptamani de la debutul maladiei--------------------------------------------------------------------- 42. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru care din urmatoarele virusuri hepatice calea de transmitere sexuala este mai caracteristica

a) VHAb) VHBc) VHDd) VHCe) VHE--------------------------------------------------------------------- 43. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala A sunt adevarate:

a) Are o perioada de incubatie de la 7 pana la 50 zileb) Replicarea virusului se produce numai la nivel hepaticc) Replicarea virusului se produce l;a nivel hepatic, maduva osoasa si limfaticd)Tabloul clinic al perioadei prodromale este predominat de simptomele sindromului cataral, dispeptic si astenice) In perioada de convalescenta virusul este prezent in materiile fecale si urina--------------------------------------------------------------------- 44. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala A sunt adevarate?

a) Anticorpii anti-VHA IgM sunt indicatorul infectiei acute si apar in singe la a 7 zi de boala in titrul semnificativb) Titrurile inalte de anti-VHA IgM semnifica hepatita A in antecedente, urmata de vindecarec) Anti-VHA IgM se deceleaza in sange in primele 3-4 luni de la debutd) Anticorpii anti-VHA IgG se deceleaza in titrul semnificativ de la a 3-ea saptamana de la debut si in titre mici practic se depisteaza ani de zilee) anti-VHA IgM raman detectabili in ser un timp nedefinit si asigura protectia impotriva reinfectiei--------------------------------------------------------------------- 45. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii pentru hepatita virala A sunt adevarate?

a) Debutul este acut cu febra 38-39 C cu simptome ale sindromului dispeptic, cataral si astenicb) Evolueaza cu forme icterice, anicterice (subclinice, inaparente, fruste)c) De regula cu aparitia icterului starea generala se amelioreazad) Cu aparitia icterului starea generala nu se amelioreaza, simptomatologia perioadei preicterice se intensificae) Se cronizeaza--------------------------------------------------------------------- 46. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala A sunt adevarate

a) Evolutie benigna, favorabila, cu vindecare 100%b) Tratamentul este de regula cu regim dietetic, patogenicc) Tratamentul antiviral constituie o prioritate pentru vindecared) Tratamentul antiviral nu constituie o prioritate pentru vindecaree) Tratamentul HVA acute se efectueaza numai la ambulator, la medicul de familie--------------------------------------------------------------------- 47. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii pentru perioada prodromala (preicterica) in HVA sunt adevarate?

a) Se caracterizeaza prin manifestari de intoxicatie cu ascensiune termica pana la 38-39 Cb) Simptome catarale discretec) Cu 1-2 zile inainte de aparitia icterului, urina capata o culoare brunad) Debut lent cu manifestari de intoxicatie cu temperatura normalae) Prezenta stelutelor vasculare, edemelor la membrele inferioare--------------------------------------------------------------------- 48. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii pentru perioada icterica in HVA sunt adevarate?

a) Perioada icterica evolueaza de la cateva zile pana la 2-3 saptamanib) In formele grave (in HVA se intalnesc rar) icterul devine intens, iar semnele de intoxicatie se mai pastreaza cateva zilec) Se normalizeaza temperatura, mentinandu-se mai indelungat senzatie de greutate in rebordul costal dreptd) Ficatul si splina nu-s marite in volume) Febra se mentine 37,5-38 C 10-12 zile--------------------------------------------------------------------- 49. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru forma frusta de HVA este caracteristic:

a) Subicter scleral si al mucoaselor de scurta durata (2-3 zile)b) Simptomele sindromului dispeptic (anorexie, greata, voma) sunt discretec) Simptomele sindromului dispeptic si astenic sunt pronuntated) Nivelul bilirubinei nu depaseste 23-25 mcmol/le) Activitatea indicilor sindromului de citoliza (ALAT,ASAT) sunt marite considerabil--------------------------------------------------------------------- 50. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursForma anicterica in HVA se caracterizeaza prin:

a) Absenta icterului sclerelor si tegumentelorb) Bilirubina totala nu depaseste limitele normei, continand la 50-60% din patienti fractia directac) Ficatul este marit la 95-98% din patienti, splina 20%d) Activitatea enzimelor ALAT,ASAT este normalae) Ficatul si splina nu-s marite in volum--------------------------------------------------------------------- 51. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPrecizati care din urmatoarele afirmatii pentru virusul hepatic B sunt adevarate:

a) Este un ADN virusb) Este un ARN virusc) In structura lui se disting antigenul de suprafata, antigenul e si antigenul nucleard) Antigenul e ca si ADN-polimeraza este indicatorul replicarii viralee) La temperatura de 100 C este distrus peste 5 minute--------------------------------------------------------------------- 52. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursMarkerii care confirma hepatita virala acuta B in primele 2 saptamani de boala sunt:

a) AgHBsb) anti-HBcor IgMc) AgHBed) anti-HBee) anti-HBs--------------------------------------------------------------------- 53. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursIn convalescenta dupa o hepatita acuta virala B putem avea in ser urmatorii markeri:

a) AgHBsb) anti-HBsc) anti-HBcor sumd) anti-HBcor IgMe) AgHBe--------------------------------------------------------------------- 54. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii la hepatita acuta B sunt adevarate?

a) primul marker detectabil in ser este AgHBsb) Cresterea aminotransferazelor serice precede aparitia AgHBs in serc) AgHBs este detectabil in ser pe parcursul intregii faze ictericed) Anticorpii anti-HBe sunt decelabili in ser cu saptamani, luni dupa anti-HBse) Persistenta in ser a AgHBs mai mult de 6 luni semalizeaza cronizarea procesului infectios--------------------------------------------------------------------- 55. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta B sunt adevarate?

a) Perioada de incubatie este de 50-120-180 zileb) Evolutia spre vindecare se intalneste la 85-90% din cazuric) Mecanismul de transmitere este fecal-oral (digestiv)d) Se transmite pe cale parenterala, verticala si sexualae) Perioada de incubatie este de la 7-35-50 zile--------------------------------------------------------------------- 56. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare modificarii serologice intalnite in infectiile cu virusul hepatic B sunt adevarate?

a) AgHBs+, anti-HBs-, AgHBe+, anti-HBcor sum+, anti-HBcor IgM+ - semnifica infectie acutab) AgHBs+ anti-HBs-, anti-HBcor sum+, AgHBe+ - semnifica infectie cronica, cu infectivitate redusac) AgHBs+, anti-HBs-, anti-HBcor sum+, AgHBe-, anti-HBe+ semnifica sfarsitul infectiei acute sau infectie cronica cu infectivitate redusad) AgHBs-, anti-HBs-, anti-HBcor IgM+,anti-HBcor IgG-, AgHBe+/-, anti HBe+/- pot semnifica infectie acutae) AgHBs-, anti-HBs+, anti-HBcor sum+, AgHBe-, anti-HBe+ semnifica imunizare activa impotriva hepatitei virale B--------------------------------------------------------------------- 57. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare modificarii serologice intalnite in infectiile cu virusul hepatic B sunt adevarate?

a) AgHBs-, anti-HBs-, anti-HBcor IgG+, AgHBe-, anti-HBe+ pot semnifica infectia cu virusul hepatic B in trecutul indepartatb) AgHBs-, anti-HBs+, AgHBe-, anti-HBe-, anti-HBcor IgM-, anti-HBcor IgG - semnifica imunizare prin vaccinare cu AgHBs impotriva hepatitei Bc) Prezenta in ser a anticorpilor anti HB cor IgM semnifica infectia acuta sau recentad) In timpul infectiei acute cu virusul hepatic B AgHBs ca regula nu se depisteazae) AgHBs+, AgHBe+, anti-HBs-, anti-HBe-, anti-HB cor IgG+, anti-HBcor IgM+ si indicatorii sindromului citolic mariti de 10 de ori semnifica infectie cronica--------------------------------------------------------------------- 58. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la testele biochimice utilizate in diagnosticul hepatitelor acute virale este adevarat

a) Nivelul foarte scazut al indicilor de protrombina, B-lipoproteide, probei cu sublimat semnifica o insuficienta acuta hepatica (necroza acuta hepatica)b) Nivelul inalt al indicilor de fosfataza alcalina, B-lipoproteidei, 5-nucleotidazei, colesterolului semnifica o forma colestatica, a sindromului de colestaza in hepatitele acute viralec) Bilirubina 180 mkmol/l (146 mcmol/l directa) ALAT 13,45 mmol/h/h semnifica o infectie acutad) Bilirubina 72 mkmol/l (68 mkmol/l indirecta) - ALAT - 0,45 mmol/h/l) semnifica o infectie acutae) Bilirubina 36 mkmol/l (26 mkmol/l - directa), ALAT - 2,15 mmol/h/l, proba cu timol - 8 un, proba cu sublimat - 1,45 ml semnifica o infectie acuta.--------------------------------------------------------------------- 59. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatitele virale acute sunt adevarate?

a) Icterul devine vizibil cand bilirubina totala serica este de 20 mkmol/lb) Cresterea titrului seric al aminotransferazelor precede cresterea nivelului bilirubinei sericec) Prelungirea timpului de protrombina indica un prognostic favorabild) Prelungirea timpului de protrombina poate indica o necroza hepatocelulara acutae) In formele severe poate creste nivelul bilirubinei indirecte--------------------------------------------------------------------- 60. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala D coinfectie sunt adevarate?

a) Perioada de incubatie este de 50-120-180 zileb) Evolutia spre cronizare se intalneste pana la 20% din cazuric) Evolutia spre hepatita cronica se intalneste pana la 70-98% cazurid) Are o evolutie fulminanta la 3% dintre cazurie) Se transmite pe calea aerului, hidrica si alimentara--------------------------------------------------------------------- 61. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita acuta virala D coinfectie sunt adevarate?

a) In perioada preicterica se determina AgHBs, AgHBe si AgHD (mai rar)b) AgHD antigenul VHD se evidentiaza prin testul imunoblot in ficat si in serul sanguinc) Prezenta AgHD si de ARN-VHD in sange semnifica replicarea VHDd) AgHD si ARN-VHD la bolnavii cu formele cronice nu se depisteazae) In perioada icterica nu se determina AgHBe, anti-HBcor IgA, anti-HBcor IgG--------------------------------------------------------------------- 62. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din afirmatiile referitoare la HVD coinfectie sunt adevarate

a) Perioada de incubatie nu depaseste doua saptamanib) Durata perioadei preicterice este de 1-14 zilec) In perioada preicterica (prodromala) maladia se manifesta prin simptomele sindromului dispeptic, astenic, artralgicd) Debutul este acut cu febra 38-39 C ca si in HVA dar cu simptome ca in HVBe) De regula debutul lent insidios ca si in Hepatita virala C--------------------------------------------------------------------- 63. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitor la perioada preicterica in hepatita virala acuta D suprainfectie sunt adevarate?

a) Perioada prodromala este de o durata de 3-5 zileb) Debutul este acut cu febra 38-39 Cc) Sunt caracteristice sindroamele dispeptic, astenic, artralgicd) Debut lent cu simptome ale sindromului catarale) Ficatul si splina nu-s marite--------------------------------------------------------------------- 64. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitor la perioada icterica in hepatita virala acuta D suprainfectie sunt adevarate

a) Evolutie ondulanta cu agravare multipla clinica si biochimicab) Prezenta sindromului de edemascitac) febra 37,5-38 C pana la doua saptamanid) Evolutie spre vindecare in 80% din cazurie) Evolutie spre ciroza in 76% cazuri--------------------------------------------------------------------- 65. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din afirmatiile referitoare la diagnosticul in hepatita acuta virala D sunt adevarate?

a) In perioada preicterica se determina AgHBs, AgHBe si AgHD (mai rar)b) In perioada icterica se determina AgHBs, AgHBe, anti-HBe, anti-HBcor IgM, anti HVD IgM, anti-HBcor IgG, anti VHD IGGc) In perioada icterica se determina numai anti-HBcor IgG, anti-HVD IgG si anti-HBed) ARN-VHD va fi evidentiat in sange si tesutul hepatic prin PCR in perioada precoce de boalae) ARN-VHD va fi evidentiat in sange si tesutul hepatic numai in perioada tardiva de boala--------------------------------------------------------------------- 66. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitor la epidemiologia hepatitei acute virale D sunt adevarate?

a) Asocierea intre VHB si VHD este variabila, in medie 30%b) Dependenta epidemiologica este fireasa intrucat VHD imprumuta invelisul VHBc) Republica Moldova este o zona cu edemicitate inalta a VHDd) Sursa de infectie sunt animalele domestice (bovinele, ovinele, caprinele)e) Transmiterea se face pe calea alimentara, prin utilizarea produselor animaliere insuficient prelucrate termic--------------------------------------------------------------------- 67. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele afirmatii despre virusul hepatitei D sunt false:

a) Este o ruptura a VHBb) Poseda invelis propriu, glicoproteicc) La fierbere piere la 56 C in 5 minuted) Invelisul deriva din AgHBs si asigura protectia exterioara a VHDe) AgHD este constituit din doua proteine: ADHD mare cu 214 aminoacizi si AgHD mic cu 195 de aminoacizi--------------------------------------------------------------------- 68. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitor la SEN-virusuri sunt adevarate?

a) Sursa de infectie este umana (bolnavi, portaj)b) Se transmite pe cale parenterala, verticalc) SEN-virus se prezinta ca un virus cu dimensiuni mici, lipsit de anvelopa, ADN monocatenarad) Exista 22 de tipuri geneticee) Nu se asociaza cu HVCC--------------------------------------------------------------------- 69. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru hepatita acuta cu virusul F este caracteristic:

a) VHF nu induce markerii imunoserologici caracteristicib) Manifestarile clinice se caracterizeaza prin frecventa formelor severec) VHF contine ADN dublu ca si VHBd) VHF contine ARN ca si VHAe) Modalitatea de transmitere este ca si in VHB--------------------------------------------------------------------- 70. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru hepatita acuta virala TTV este caracteristic:

a) Sursa de infectie este omul bolnav (forme acute si cronice), purtatorib) Se transmite pe cale parenterala, verticala, sexuala, intrafamilialac) Poate evolua cu forme anicterice si ictericed) Evolutie benigna si nu se cronizeazae) Hepatita acuta la 50% din pacienti evolueaza cu transaminazemie moderata ori normala--------------------------------------------------------------------- 71. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPrecizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatic C (VHC) sunt adevarate

a) Este un virus care contine ARNb) Structura genomica a VHC este reprezentata prin doua regiuni: strictura (5prim) si nonstructurale (3 prim)c) VHC este heterogen, iar secventializarea regiunii N 55 a diferentiat 6 genotipuri, cu subtipurile filogenice a,b,c pentru care exista 2 clasificarid) Se disting 222 serotipurie) Serotipul 1b si 4 raspund foarte bine la tratamentul antiviral--------------------------------------------------------------------- 72. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din afirmatiile despre variabilitatea genetica a VHC sunt adevarate?

a) S-au identificat sase genotipuri majore, care au grad de divergenta a secventei nucleotidice mai mare de 30% si a secventei aminoacizilor de aproximativ 30%b) Au fost constatate circa 80 subtipuri si sunt desemnete cu litere mici din alfabetul latin: 1a, 1b, etc.c) Izolatele se prezinta ca subtipuri componente a regiunii nonstructuraled) Cvasispeciile reprezinta un grup de variante virale genetice distincte, dar strans inrudite existente la un pacient infectate) Variabilitatea genomica a VHC nu are importanta in prognosticul hepatitei virale acute cu virusul C--------------------------------------------------------------------- 73. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din afirmatiile despre serotipurile VHC sunt adevarate?

a) Serotipurile 1a si 1b apar in 60% din infectiile cu VHCb) Serotipul 1b si 4 raspund slab la tratamentul cu IFNc) Serotipul 1b (72%) este cel mai frecvent pentru Europa, SUA si Australiad) Serotipurile 1 a si 3 raspund slab la tratamentul cu IFNe) Asocieri de serotipuri se intalneste in 65% din cazuri--------------------------------------------------------------------- 74. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din afirmatiile despre epidemiologia hepatitei virale acute C sunt adevarate?

a) Principala cale de transmitere este parenterala (prin injectare de droguri i.v. - 25-70%), manopere medicale etc.b) Calea sexuala joaca un rol secundar in transmiterea VHC (5-10%)c) Transmiterea verticala este rara (10%)d) HVC se poate transmite pe cale hidrica si alimentarae) HVC se transmite pe calea aerului prin aerosoli--------------------------------------------------------------------- 75. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din afirmatiile despre perioada prodromala a HVC acute sunt adevarate?

a) Perioada prodromala dureaza de la 3-4 pana la 10-15 zile si pesteb) Debutul este lent cu senzatie de discomfort digestiv, astenie, artralgiic) Debutul este acut cu febra 39-40 C, cefalee puternica, dureri musculare violented) Se determina hepatomegalie (mai frecvent) si splenomegalie (mai rar)e) Artralgiile nu sunt caracteristice pentru aceasta perioada--------------------------------------------------------------------- 76. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPerioada icterica in HVC acuta se caracterizeaza prin:

a) Prin aparitia icterului cu o intensitate variabila de la subictericitate pana la icter francb) Urina hipercroma cu aspect de "bere bruna"c) Febra 38 C si peste cu o durata pana la 14 ziled) Simptome de intoxicatie generala cu o manifestare moderata ca si in HVB acutae) Cu o evolutie ondulatorie cu acutizare multipla clinica si biochimica--------------------------------------------------------------------- 77. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tabloul clinic in HVC acuta:

a) Perioada de incubatie variaza de la 7 pana la 140 zile si pesteb) HVC acuta evolueaza in forme usoare si moderate cele severe se intalnesc rar iar formele fulminante foarte rarc) Forma acuta se intalneste in 10-20% din cazuri, iar formele asimptomatice pana la 80% din cazurid) Debutul este acut ca si in HVA cu simptome ale sindromului cataral, preponderente) Formele fulminante se intalnesc de la 3 pana la 25% din cazuri--------------------------------------------------------------------- 78. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru diagnosticul de laborator al HVC acute vor fi utilizate:

a) Tehnica PCR pentru depistarea ARN-VHCb) Tehnica de imunofluorescenta pentru punerea in evidente antigenele VHC in mononucleare si hepatocitec) Testul ELISA pentru a pune in evidenta anti-VHC IgM si anti-VHC IgGd) Insemantarea materialului care contine VHC pe embrion de gainae) Metoda biologica, infectarea intraperitoniala a cobailor--------------------------------------------------------------------- 79. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele afirmatii despre diagnosticul serologic in HVC acuta sunt adevarate

a) Pentru necesitatea cunoasterii capacitatii imunogene a antigenelor virale este necesara monitorizarea anticorpilor anti-VHCb) Anti-VHC fata de antigenele NS4 in formele acute se deceleaza in titre maric) Anti-VHC fata de antigenele NS4 in formele acute nu se depisteazad) Pentru diagnosticul formelor asimptomatice este necesar evidentierea anticorpilor fata de antigenele core, nestructurale si de invelise) Anticorpi fata de antigenele core si NS5 apar tardiv--------------------------------------------------------------------- 80. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala acuta C sunt adevarate?

a) Perioada de incubatie este de 14-140 zile si pesteb) Evolutia spre cronizarea infectiei se intalneste la 20-30% din cazuric) Are o evolutie fulminanta la 0,1% din cazurid) Evolutia spre hepatita cronica se intalneste la 50-90% din cazurie) Evolutia spre ciroza este rapida in 5-6 ani--------------------------------------------------------------------- 81. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii despre virusul hepatic E sunt adevarate?

a) VHE are forma sferica cu anvelopab) VHE are forma sferica (27-30 nm), simetrie icosaedrica, fara anvelopac) ARN-ul genomic este inconjurat de o capsida cu 2 proteine, dintre care una este ARN-polimerazad) VHE nu este heterogene) VHE este heterogen, cu 3 grupuri genetice (tulpini)--------------------------------------------------------------------- 82. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitor la structura si rezistenta VHE sunt adevarate?

a) Gene structurale sunt CC13 si CC12b) Virusul este stabil la 8 C sau la -70 Cc) Gena nonstructurala este CC 11 cu Domeniul "Y" si proteazad) VHE rezista la 4 C 4 zilee) VHE nu contine gene structurale si nonstructurale--------------------------------------------------------------------- 83. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele afirmatii despre epidemiologia HVE sunt adevarate?

a) Mecanismul de transmitere fecal-oral (digestiv)b) Caile de transmitere sunt: hidrica, alimentara si habitualac) Caile de transmitere parenterala si verticalad) VHE se elimina din organismul uman cu materiile fecale in ultima saptamana a perioadei de incubatie si inca doua saptamani de la debutul maladieie) Sursa de infectie sunt animalele domestice: bovinele, porcinele, ovinele, cabalinele--------------------------------------------------------------------- 84. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare afirmatii sunt corecte referitor la perioada prodromala (preicterica) a HVE

a) Durata perioadei prodromale este de 1 luna de zileb) Durata perioadei prodromale este de la 1-4 zile pana la 9 zile (in medie 3-7 zile)c) Debutul este acut ori gradat cu simptoame ale sindromului dispeptic, astenic si gripal mai rard) Hepatomegalie de regula, splenomegalie mai rar, urina de culoare bruna si scaun aholice) In aceasta perioada frecvent se intalnesc simptome ale sindromului artralgic si edem-ascita--------------------------------------------------------------------- 85. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tabloul clinic in HVE

a) Perioada de incubatie este de la 2 pana la 8 saptamanib) Debutul este gradat ori acut cu greata, voma, scaun diareic, dureri in rebordul costal drept, cefalee moderata, oboseala, indispozitie, febra mai rarc) La 1/5 din patienti simptomele perioadei de incubatie sunt absente si maladia debuteaza cu icterd) Cu instalarea icterului starea generala se amelioreazae) Simptome de intoxicatie generala sunt foarte pronuntate cu o durata pana la 2 saptamani--------------------------------------------------------------------- 86. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursUrmatoarele afirmatii despre HVE sunt false

a) Evolueaza in forme tipice si atipiceb) Formele fulminante nu se intalnescc) Prognosticul imediat si indepartat este favorabil, nu se cronizeazad) Prognosticul este rezervat evolueaza spre cronizaree) Formele fulminante se intalnesc in 1-3% si sunt frecvente la gravide in semestrul III, determinand avort spontan, nastere prematura sau deces (25%)--------------------------------------------------------------------- 87. Capitol: hepatitele acute si cronice virale Curspentru diagnosticul de laborator in HVE vor fi utilizate urmatoarele metode

a) Metoda microscopica (pentru evidentierea VHE in microscopul electronic)b) Metoda biologica, inoculare intraperitoniala a materialului examinat la cobaic) Metoda serologica pentru decelarea anti-VHE IgM si IgGd) Metoda virusologica. Depistare de ARN-VHE prin PCRe) Metoda alergologica--------------------------------------------------------------------- 88. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la virusul hepatic G sunt adevarate?

a) VHG este de tip ARN, cu gene codante pentru proteinele structurale si nestructuraleb) VHG este de tip ADN cu 3 antigene specificec) Structural este apropiat de VHC (25% secvente omoloage)d) Au fost identificate 3 tipuri majore de VHGe) VHG are genotipuri majore sau regiuni hipervariabile ca VHC--------------------------------------------------------------------- 89. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare afirmatii despre epidemiologia hepatitei acute virale de tip G sunt adevarate?

a) Sursa de infectie este omul bolnav (forme acute si cronice), purtatorb) VHG se transmite pe calea aerului, hidrica, alimentarac) VHG se transmite pe cale parenterala, verticala, sexualad) VHG la bolnavii cu HVC cronica, se depisteaza in 20-30% cazuri, cu VHB cronica in 10% cazurie) Sursa de infectie poate fi nu numai omul dar si pasarile salbatice--------------------------------------------------------------------- 90. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru tabloul clinic in hepatita acuta virala de tip G este caracteristic:

a) Perioada de incubatie 14-145 zileb) Perioada de incubatie 7-50 zilec) Debutul este ca si in HVC acuta gradat cu simptome ale sindromului dispeptic, astenic, artralgicd) Evolueaza spre cronizare ca si HVC acutae) Evolueaza spre cronizare ca si HVB acuta--------------------------------------------------------------------- 91. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursPentru diagnosticul si prognosticul HVG acute vor fi utilizate:

a) Metoda virusologica prin PCR sau RT-PCRb) Metoda serologica prin depistarea de anti-VHG IgM si anti-VHG IgGc) Metoda serologica prin depistarea de anti-E2-VHGd) Prezenta de anticorpi E2 VHG dupa disparitia ARN-VHG in ser, semnifica vindecarea infectieie) Metoda rapida de imunofluorescenta--------------------------------------------------------------------- 92. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursInterferonii moderni sunt:

a) Din grupul IFN-alfa 2b (Intron A, Reaferon, Realdiron, Viferon, Laferon)b) Din grupul IFN-alfa 2a (Roferon A)c) PEG-Interferon (Pegasys, Peg Intron)d) Din grupul IFN-alfa 2b Wellferone) Din grupul IFN alfa 2a Consensus Interferon--------------------------------------------------------------------- 93. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursContraindicatii absolute la tratamentul cu Copegus sunt:

a) Psihoza prezenta sau in antecedente sau depresia severab) Neutropenie, trombocitopenie, anemia, hemoglobinopatiilec) Diabetul zaharat, tulburarile autoimuned) Insuficienta renala in stadiul final, ciroza decompensata, afectiunile cardiace severee) Afectiuni cardiace simptomatice, ciroza compensata--------------------------------------------------------------------- 94. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursScopurile si obiectivele tratamentului antiviral in hepatitele cronice virale sunt:

a) Scopuri imediate (oprirea replicarii virale, ameliorarea modificarilor necroinflamatorii hepatice si a fibrozei)b) Scopuri de lunga durata (incetinirea sau oprirea progresiei maladiei, prevenirea dezvoltarii cirozei hepatice si carcinomului hepatocelular, ameliorarea calitatii vietii pacientului)c) Obiectivele tratamentului (clinice, biochimice, serologice, virusologice, histologice)d) Scopuri imediate, disparitia completa a ARN ori ADN viral si a modificarilor neuroinflamatoriie) Obiectivele tratamentului clinice si virusologice--------------------------------------------------------------------- 95. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursContraindicatii absolute de administrare a interferonului sunt:

a) Diabetul zaharat necontrolatb) Hepatite cronice nonvirale, ciroza hepatica decompensatac) Maladii cronice decompensate (cardiace, renale, psihice)d) Dereglari autoimunee) Neutropenie si trombocitopenie--------------------------------------------------------------------- 96. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursTipurile de raspuns la tratamentul antiviral sunt:

a) Raspuns completb) Raspuns partialc) Lipsa de raspunsd) raspuns sustinut in timpul tratamentuluie) Raspuns sustinut in primele 3 luni dupa stoparea tratamentului--------------------------------------------------------------------- 97. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursManifestarile extrahepatice in hepatita cu virusul hepatic B sunt:

a) Afectarea stomacului, prostatei, ovarelorb) Manifestari cutanate (acnee, urticarii, striuri pigmentare, hiperemia fietii)c) Afectarea glandelor exocrine (pancreasului, salivare)d) Vasculite generalizate periarterita nodoasa, artralgii persistente sau chiar artrite, mialgiie) Afectarea sistemului nervos central si periferic--------------------------------------------------------------------- 98. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursManifestarile extrahepatice in hepatita cu virusul C sunt:

a) Renale (glomerulonefrita, nefropatii tubulointerstitiale)b) Hematologice (crioglobulinemie mixta, anemie aplastica, limfoame nonhodgkiniene, trombocitopenie idiopatica)c) Oculare si salivare (sialodenita, uveita, ulcer cornean Mooren)d) Pneumonie virala interstetialae) Meningoencefalita--------------------------------------------------------------------- 99. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare afirmatii despre hepatita virala A la gravide sunt adevarate?

a) O particularitate a perioadei preicterice mai ales in trimestrul I este ca mai frecvent se intalneste asa simptom ca pruritb) In ultimele luni de sarcina formele clinice severe si colestatice se intalnesc mai frecventc) Nasterea la asa gravide are o evolutie anormalad) Nasterea la asa gravide are o evolutie benignae) Virusul A se transmite pe cale verticala si are o actiune nefasta asupra fatului --------------------------------------------------------------------- 100. Capitol: hepatitele acute si cronice virale CursCare din urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita virala B la gravide sunt adevarate?

a) Riscul de infectare cu VHB a produsului conceptional variaza de la 5-10-15% in ultimul trimestru de sarcinab) Transmiterea materno-fetala este de peste 50%c) Infectivitatea gravidei purtatoare de AgHBs este maxima pentru fat (90%) daca gravida este purtatoare si de AgHBed) Gravidele fac mai frecvent formele colestaticee) VHB nu favorizeaza avortul spontan si prematuritatea 111. Capitol: Infectii Angina in infectia enterovirala poate fi:

a) lacunarab) folicularac) herpanginad) falsmembranoasae) necrotica--------------------------------------------------------------------- 112. Capitol: Infectii Care din enterovirusuri este agentul patogen al hepatitei virale A

a) ECHOb) Coxachie subgrupul Ac) Coxachie subgrupul Bd) enterovirusul 72e) enterovirusul 71--------------------------------------------------------------------- 113. Capitol: Infectii Infectia enterovirala este o maladie:

a) Intestinalab) sangvinac) zooantroponozad) parazitarae) zoonoza--------------------------------------------------------------------- 114. Capitol: Infectii In primele zile de boala virusul enteroviral poate fi izolat din:

a) exudatul nazofaringianb) sangec) LCRd) urinae) sputa--------------------------------------------------------------------- 115. Capitol: Infectii Eliminarea indelungata de virus enteroviral se face prin:

a) exudatul nazofaringianb) materiile fecalec) urinad) LCRe) sputa--------------------------------------------------------------------- 116. Capitol: Infectii Numiti caile de transmitere in infectia enterovirala

a) contactb) aerogen-picaturic) hidricd) aero-prafe) parenteral--------------------------------------------------------------------- 117. Capitol: Infectii Sindroamele clinice de baza in enteroviroze sunt:

a) pneumoniab) herpanginac) febra nediferentiata cu exantemul de Bostond) meningitae) neurotoxicoza--------------------------------------------------------------------- 118. Capitol: Infectii Forme clinice in enteroviroze cu afectarea predominanta a sistemului nervos sunt:

a) mielitab) meningitac) poliradiculonevritad) encefalitae) forma paralitica--------------------------------------------------------------------- 119. Capitol: Infectii Urmatoarele forme clinice sunt determinate de virusurile ECHO si Coxachie:

a) pleurodinia epidemicab) conjunctivita hemoragicac) parapareze, hemiparezed) conjunctivita pseudomembranoasae) cheratoconjunctivita--------------------------------------------------------------------- 120. Capitol: Infectii Testele paraclinice de diagnostic al enterovirozelor sunt:

a) bacteriologiceb) virusologicec) PCRd) hemogramae) serologice--------------------------------------------------------------------- 121. Capitol: Infectii Izolarea virusurilor ECHO si Coxachie poate fi din:

a) materiile fecaleb) bilac) urinad) LCRe) secretul nazofaringian--------------------------------------------------------------------- 122. Capitol: Infectii Enterovirusurile se caracterizeaza prin:

a) contin ADNb) contin ARNc) sunt picornaviridaed) sunt herpesviridaee) sensibile la dezinfectare--------------------------------------------------------------------- 123. Capitol: Infectii Sursele de infectie in infectia enterovirala sunt:

a) omul bolnavb) animalul bolnavc) rozatoareled) purtatoriie) bolnavi in forme inaparente--------------------------------------------------------------------- 124. Capitol: Infectii Enterovirusurile ECHO si Coxachie poseda viscerotropism pentru:

a) miocardb) suprarenalec) rinichid) intestine) SNC--------------------------------------------------------------------- 125. Capitol: Infectii Agentii patogeni ai infectiei enterovirale sunt virusii:a) Epstein-Barrb) ECHOc) Coxachied) poliomielitice) Enterovirusul 72---------------------------------------------------------------------126. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 133In care forma clinica de salmoneloza se maresc mai frecvent ficatul si splina?

a) gastroenterocoliticab) gastroenteriticac) tifoidad) enterocoliticae) subclinica--------------------------------------------------------------------- 127. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 129In salmoneloza gastrointestinala mai frecvent se intalneste forma:

a) gastriticab) gastroenteriticac) coliticad) tifoidae) gastroenterocolitica--------------------------------------------------------------------- 128. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 129Forma generalizata de salmoneloza este:

a) gastroenteriticab) enterocoliticac) gastroenterocoliticad) tificae) enteritica--------------------------------------------------------------------- 129. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 136Cantitatea de lichid necesara pentru rehidratare in salmoneloza forma gastrointestinala este in functie de:

a) intensitatea sindromului de intoxicatieb) nivelul si durata febreic) gradul de deshidratared) de produsul alimentar intrebuintate) de intensitatea icterului--------------------------------------------------------------------- 130. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 135Forma gastroenteritica de salmoneloza necesita o diferentiere cu:

a) amibiaza intestinalab) mononucleoza infectioasac) toxiinfectiile alimentared) febra tifoidae) hepatita virala A--------------------------------------------------------------------- 131. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 132Caracterizati scaunul in forma gastroenterocolitica a salmonelozei:

a) lichid, in cantitate micab) lichid abundentc) lichid cu mucozitati, striuri de sanged) riziform cu fulgie) lichid, apos, fara mucozitati si struiri de sange--------------------------------------------------------------------- 132. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 129Scaunul apos, spumos si cu miros fetid se intalneste mai frecvent in urmatoarea forma de salmoneloza:

a) gastricab) gastroenteriticac) gastroenterocoliticad) coliticae) enteritica--------------------------------------------------------------------- 133. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 131-132Aspectul scaunelor in salmoneloza gestrointestinala poate fi:

a) riziformb) sanguinolentc) apos, abundent, verzui, fetidd) lichid cu mucus de sangee) caune afecaloide, "sputa rectala"--------------------------------------------------------------------- 134. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 133Socul hipovolemic se intalneste in formele de salmoneloza:

a) gastroenteriticab) septicac) tifoidad) gastroenterocoliticae) enteritica--------------------------------------------------------------------- 135. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 134Formele generalizate de salmoneloza pot sa se complice cu:

a) osteomielitab) meningitac) uveitad) pneumoniie) piodermii--------------------------------------------------------------------- 136. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 134 Formele generalizate de salmoneloza pot sa se complice cu:

a) apendicitab) soc hipovolemicc) peritonitad) abces hepatice) orhita--------------------------------------------------------------------- 137. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 134Starea de portaj in salmoneloza poate fi:

a) acutab) de scurta duratac) cronicad) tranzitoriee) recidivanta--------------------------------------------------------------------- 138. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 130Forma gastroenterocolitica de salmoneloza se caracterizeaza prin:

a) hipertermieb) subfebrilitatec) greturi, vomed) scaune lichide verzui cu mucus si sangee) scaune lichide, abundente, verzui--------------------------------------------------------------------- 139. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 130Afectarea sistemului cardiovascular in salmoneloza se manifesta prin:

a) hipertonieb) hipotoniec) tahicardied) bradicardiee) colaps--------------------------------------------------------------------- 140. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, .132Forma tifoida de salmoneloza se caracterizeaza prin:

a) tenesme rectaleb) scaune reduse cantitativ, frecventc) constipatied) hepatomegaliee) exantem maculopapulos--------------------------------------------------------------------- 141. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 132Pentru forma tifoida de salmoneloza este caracteristic:

a) febra in platoub) leucopeniec) hepatosplenomegalied) astenie, cefaleee) scaune lichide, frecvente--------------------------------------------------------------------- 142. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 133Forma septica de salmoneloza se caracterizeaza prin:

a) febra remitentab) subfebrilitate indelungatac) meningita purulentad) frison, transpiratiie) scaune lichide, frecvent--------------------------------------------------------------------- 143. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, .135Forma gastroenteritica de salmoneloza va fi diferentiata de:

a) escherichiozeb) yersiniozec) toxiinfectii alimentared) tifosul abdominale) tifosul exantematic--------------------------------------------------------------------- 144. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 135Forma gastrointestinala de salmoneloza se va diferentia de:

a) infarct de miocardb) amibiaza intestinalac) leptospirozad) otraviri cu ciupercie) malarie--------------------------------------------------------------------- 145. Capitol: Infectii cu salmonele Autor: ., , , 2001, . 134In salmoneloza varianta tifoida bacilul poate fi izolat din:

a) sangeb) fecalec) lichidul cefalorahidiand) urinae) secretul nazofaringian--------------------------------------------------------------------- 146. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 423Caracteristica generala a virusului HIV

a) Retrovirusb) Lentivirusc) ARNd) In structura virusului se include reverstranscriptazae) Toate impreuna--------------------------------------------------------------------- 147. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 423Particularitatile retrovirusurilor, inclusiv si HIV

a) poseda membrana superficialab) poseda ARNc) se insereaza in ADN-ul celulei gazded) poseda nucleocapsidae) limfotrope--------------------------------------------------------------------- 148. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 423Care structura a virusului HIV determina sinteza ADN pe matrita ARN

a) proteina exterioara a membraneib) proteinele nucleocapsideic) reverstranscriptazad) proteina transmembranica (gr.41)e) toate--------------------------------------------------------------------- 149. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 597Nucleocapsida contine urmatoarele proteine, in afara de:

a) p. 24b) p. 7c) p. 9d) gp 41e) p.13--------------------------------------------------------------------- 150. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 598Celulele tinta susceptibile infectiei HIV

a) Celulele care poseda antigenul de histocompatibilitate CD4b) Celule ale sistemului imunc) Celule nervoased) Celule hepaticee) Celule digestive--------------------------------------------------------------------- 151. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p.425Proteina receptor CD4 este componenta urmatoarelor celule, in afara de:

a) T limfocite helper (T4)b) Macrofagec) Monocited) Eritrocitee) T limfocite helper, T limfocite supresoare (Tg)--------------------------------------------------------------------- 152. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 429-430Ca sursa de infectie pot fi bolnavii de HIV infectie in:

a) Perioada de incubatie b) HIV infectie forma acutac) Limfadenopatie persistenta cronicad) Purtatori de viruse) In toate cazurile--------------------------------------------------------------------- 153. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 430-431Calea principala de transmitere a HIV infectiei este:

a) Sexualab) Parenteralac) Verticalad) Transfuzii de sange integrale) In toate cazurile--------------------------------------------------------------------- 154. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 431Calea de transmitere verticala a HIV are loc:

a) In timpul nasteriib) Transplacentarc) Prin laptele maternd) In toate cazurile--------------------------------------------------------------------- 155. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 611Virusul in doza infectabila se contine in fluidele biologice in afara de:

a) sange, urinab) spermac) salivad) lapte materne) secretie vaginala--------------------------------------------------------------------- 156. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 425Virusul HIV este sensibil la urmatoarele substante dezinfectante:

a) apa oxigenatab) alcool etilic 50-70% c) raze ultravioleted) hipoclorid de Na 0,5%e) hipoclorid de Ca 0,5%--------------------------------------------------------------------- 157. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 424-427Cauzele care determina imunodeficienta in HIV infectie sunt in afara de:

a) actiunea citolitica a virusuluib) atrofie a timusuluic) formare de sincitiid) formare de autoanticorpi fata de celulele imunocompatibilee) dereglarea functiei macrofagilor--------------------------------------------------------------------- 158. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 599-600Pentru forma acuta a HIV infectiei este caracteristic:

a) virusemieb) cresterea capacitatii de aparare imuna c) formare de anticorpid) replicare activa a virusului integrat in celulae) transcrierea ARN viral in ADN celular sub actiunea reverstranscriptazei--------------------------------------------------------------------- 159. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 434Sunt maladii oportuniste in stadiul SIDA al infectiei HIV:

a) tifosul exantematicb) infectia cu citomegalovirusc) toxoplasmozad) gripae) sarcomul Kaposi--------------------------------------------------------------------- 160. Capitol: HIV/SIDA Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 618Bolile "Indicatoare" pentru SIDA sunt:

a) candidoza traheobronsialab) dizenteriac) pneumonia pneumocisticad) malariae) toxoplasmoza cerebrala--------------------------------------------------------------------- 161. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 434Care agenti provoaca infectii oportuniste in stadiul SIDA al infectiei HIV?

a) virusul gripalb) virusul herpesc) Pneumocistys cariniid) Rickettsiae) Toxoplasma--------------------------------------------------------------------- 162. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 437Simptomele caracteristice pentru complexul SIDA asociat sunt:

a) febra timp de 6 zileb) febra timp de 2 lunic) diareea mai mult de o lunad) pancreatitae) pierdere in greutatea corporala--------------------------------------------------------------------- 163. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 425Enumerati celulele hematopoetice susceptibile de infectie cu HIV

a) eritrociteb) limfocite CD4c) macrofaged) neutrofilee) promielocite--------------------------------------------------------------------- 164. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 425Celulele sistemului nervos susceptibile infectiei HIV sunt:

a) celulele perineuraleb) astrocitec) oligodendrocited) endoteliul capilare) motoneuroni--------------------------------------------------------------------- 165. Capitol: HIV/SIDA Autor: I. Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 426In raspunsul imun celular in infectia HIV sunt implicate celulele

a) limfocitele CD4 (Th)b) limfocitele T citotoxice (LTC)c) monociteled) mielocitelee) limfocitele CD8 (supresoare)--------------------------------------------------------------------- 166. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 441Metodele de diagnostic in infectia HIV sunt:

a) determinarea anticorpilor specifici anti-HIVb) determinarea ADN proviral sau ARN-HIVc) izolarea virusului HIVd) determinarea antigenului superficiale) determinarea anticorpilor antinucleari--------------------------------------------------------------------- 167. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 442Testele serologice folosite pentru detectarea anticorpilor anti HIV sunt:

a) imunoenzimatic ELISAb) Western-flotc) RFCd) RHAIe) de radioimunoprecipitare--------------------------------------------------------------------- 168. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 442Testul de identificare a HIV infectiei la persoane suspecte sau cu debut recent este:

a) detectarea antigenului P-24b) detectarea ADN proviral sau ARN genomic HIVc) cultura viralad) anticorpi anti-HIV (ELISA)e) testul Western-Blot--------------------------------------------------------------------- 169. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 437Boala diareica in infectia HIV se manifesta prin:

a) scaune diareiceb) colita pseudomembranoasac) sindrom de malabsorbtied) alterarea starii nutritionalee) colita ulcero-necrotica--------------------------------------------------------------------- 170. Capitol: HIV/SIDA Punctajul: 10 Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 438Infectiile oportuniste ale sistemului nervos central in infectia HIV sunt provocate de:

a) Neiseria meningitidisbToxoplasma gondiic) Virusul ECHO / Coxackied) M.tuberculosise) Citomegalovirus--------------------------------------------------------------------- 171. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 439Neoplasiile oportuniste in infectia HIV sunt:

a) Limfogranulomatozab) Sarcomul Kaposic) Limfomul Burkittd) Boala Hodgkine) Adenosarcoma--------------------------------------------------------------------- 172. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 437Infectiile oportuniste ale sistemului digestiv in infectia HIV sunt:

a) candidozab) izosporioza, cryptosporioidozac) infectia cytomegalicad) pneumocistozee) amibiaze--------------------------------------------------------------------- 173. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 433Categoria A a infectiei cu HIV cuprinde:

a) limfoadenopatia generalizatab) infectie primara acutac) hepato-splenomegalia persistentad) infectia asimptomaticae) febra cu durata de peste 1 luna--------------------------------------------------------------------- 174. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 434Categoria clinico-imunologica B a infectiei HIV cuprinde:

a) candidoza orofaringianab) herpes zosterc) febra sau diareea cu durata peste 1 lunad) candidoza traheala, bronsica, pulmonarae) adenopatia persistenta generalizata--------------------------------------------------------------------- 175. Capitol: HIV/SIDA Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 434Suferintele indicatoare de SIDA sunt:

a) Pneumonia cu Pneumocistys cariniib) Toxoplasmoza cerebralac) Purpura trombocitopenicad) Candidoza vulvovaginalae) Limfomul Burkit--------------------------------------------------------------------- 176. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 216Indicati agentii cauzali ai toxiinfectiilor alimentare:

a) Schigellab) virusuric) bacterii conditionat patogened) rickettsiie) meningococi--------------------------------------------------------------------- 177. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 217In care toxiinfectie alimentara are loc enterita necrotica?

a) cu Proteusb) cu Clostridium perfringensc) cu Klebsielad) stafilococicae) streptococica--------------------------------------------------------------------- 178. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 216Care din agentii cauzali provoaca toxiinfectii alimentare cele mai frecvente?

a) Staphilococcus enterotoxigenb) Streptococcusc) Salmonellad) Bacilus cereuse) Clostridiile--------------------------------------------------------------------- 179. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 230Agent etiologic al toxiinfectiilor alimentare poate fi vibrionul:

a) El-Torb) holeric non-01c) holeraed) Bengale) parahemolyticus--------------------------------------------------------------------- 180. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 217Calea de transmitere a toxiinfectiilor alimentare este:

a) aerogen-prafb) hidricac) alimentarad) contact direct cu bolnaviie) contact indirect--------------------------------------------------------------------- 181. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 236Metodele de diagnostic specific al toxiinfectiilor alimentare sunt::

a) investigatiile bacteriologice ale maselor vomitiveb) investigatiile bacteriologice ale maselor fecalec) investigatiile bacteriologice ale sangeluid) investigatii serologicee) investigatia lichidului cefalorahidian--------------------------------------------------------------------- 182. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 217Ca sursa de infectie in toxiinfectiile alimentare pot fi:

a) animalele bolnaveb) persoanele bolnave cu infectii cutanate stafilococicec) purtatori de bacilid) rozatoaree) cainii, pisicile--------------------------------------------------------------------- 183. Capitol: alimentare Autor: I.Rebedea, Boli infectioase, Bucuresti, 2000, p. 217Cel mai frecvent sunt contaminate alimentele:

a) carnea si preparatele din carneb) laptele, derivatele lactatec) legumeled) ouale, praful de ouae) fructele--------------------------------------------------------------------- 184. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 232Tabloul clinic in toxiinfectiile alimentare determinate de stafilococi se manifesta prin:

a) subfebrilitate sau temperatura normalab) vome frecvente c) dureri in regiunea epigastricad) scaun diareic cu mucus si striuri de sangee) febra mai mare decat 39 C--------------------------------------------------------------------- 185. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 236Materialele prelevate pentru examenul bacteriologic in toxiinfectiile alimentare sunt:

a) lichidul spalaturilor gastriceb) materiile fecalec) sangeled) masele vomitivee) bila--------------------------------------------------------------------- 186. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 233Caracteristic pentru toxiinfectiile alimentare este:

a) perioada de incubatie cateva ore pana la max. 48 oreb) perioada de incubatie 1-2 zilec) evolutie brutalad) regresiune rapidae) regresiune lenta--------------------------------------------------------------------- 187. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 229Urmatoarele bacterii pot produce toxiinfectii alimentare:

a) salmonelab) staphylococcusc) bacillus cereusd) vibrio choleraee) neisseria meningitidis--------------------------------------------------------------------- 188. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 229Care germeni sunt cel mai frecvent implicati in producerea toxiinfectiilor alimentare?

a) proteusb) stafilococc) salmonellad) E.colie) streptococ B-hemolitic--------------------------------------------------------------------- 189. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 233Toxiinfectia alimentara su Salmonella se caracterizeaza prin:

a) debut cu febra, fiorib) greturi, vomec) hemo colitad) scaune verzui fetide, moie) starea generala nealterata--------------------------------------------------------------------- 190. Capitol: alimentare Autor: M.Chiotan, Boli infectioase, Bucuresti, 1998, p. 238-241Principiile de tratament ale toxiinfectiilor alimentare formele comune sunt:a) igieno-dieteticb) antibacterianc) simptomaticd) patogenice) de desensibilizare--------------------------------------------------------------------- 191. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.254Calea principal de transmitere a adenovirozei este:

a) Parenteralb) Alimentarc) Aerogend) Verticale) Contact indirect--------------------------------------------------------------------- 192. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.255Perioada de incubaie a adenovirozei este:

a) 5-8 zileb) 10-12 zilec) 14-16 ziled) 17-20 zilee) [ ] 21-25 zile--------------------------------------------------------------------- 193. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.256Forma clinic a adenovirozei:

a) Generalizatb) Tifoidc) Ictericd) Febra rinofaringoconjunctival e) Cutanat --------------------------------------------------------------------- 194. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.256Complicaia n infecia adenovirala :a) tromboflebitb) pielonefritc) insuficien hepaticd) hemoragie intestinale) pneumonie--------------------------------------------------------------------- 195. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.256In diagnosticul adenovirozei sunt importante:

a) Metoda parazitologicab) Metoda virusologicac) Reacia de imunofluorescend) Reacia de fixare a complementuluie) Metoda bacteriologic--------------------------------------------------------------------- 196. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.255Semnele caracteristice pentru adenoviroz sunt:

a) Conjunctivita membranoasb) Hepatosplenomegaliac) Edemele pronunate pe gambed) Tonzilite) Constipaie--------------------------------------------------------------------- 197. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.257Schimbri n leucoformul caracteristice pentru adenoviroz sunt:

a) Leucocitozb) Leucopeniec) Eozinofiliad) Monocitoze) Limfocitoz--------------------------------------------------------------------- 198. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.255Biosubstratele utilizabile pentru meloda virusologica n diagnosticul adenovirozei sunt:

a) Splaturi i eliminri din faringe i cavitate nazalb) Bila omului bolnavc) Masele fecaled) Eliminri din ochie) Urina omului bolnav--------------------------------------------------------------------- 199. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.257Tratamentul etiotrop al adenovirozei:

a) Interferona leucocitarb) Dezoxiribonucleazac) Unguent de oxolind) Lamivudine) Azidotimidin--------------------------------------------------------------------- 200. Capitol: adenoviroze Compendiu de boli infecioase, sub red. Pokrovski, 1993, p.255Prin ce se caracterizeaz infecia adenovirala:

a) Afectarea esutului limfaticb) Afectarea mucoasei cailor respiratorii, ochilor, intestinuluic) Tuea ltrtoared) Simptomele de intoxicaie sunt moderatee) Niciodat nu apare hepatomegalia201. Capitol: borelioza_rom :V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359. Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.Indicai afirmaiile corecte privitor la borelioz

a) borelioza este o afeciune cu focar naturalb) boala este provocat de chlamidiic) transmitorul este cpua agasind) borelioza este o infecie autolimitat, nu poate cronicizae) metoda bacteriologic este frecvent utilizat n diagnosticarea de laborator a boreliozei--------------------------------------------------------------------- 202. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Ce investigaii de laborator nu se fac n diagnosticarea boreliozei?Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.

a) ELISAb) PCR (reacia de polimerizare n lan)c) RIF (reacia de imunoflourescen inderect)d) Western-blote) Bacterioscopia--------------------------------------------------------------------- 203. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121Indicai afirmaiile incorecte privitor la borelioz:.a) borelioza este o spirohetozb) rezervorul natural sunt roztoarele, mamiferile, eventual psrilec) un rol epidemiologic esenial l are calea de transmitere aerogend) focarele naturale de borelioz se asociaz frecvent cu cele de encefalit acariane) morbiditatea prin borelioz are caracter sezonier--------------------------------------------------------------------- 204. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.Indicai afirmaiile incorecte privitor la borelioz:

a) n plan patogenetic borelioza este apreciat ca un proces polisistemicb) receptivitatea este universalc) perioada de incubaie poate dura pn la 30 zile (n mediu 1-2 sptmni)d) artrita este caracteristic statdiului I de boale) markerul clinic principal al boreliozei este eritemul migrator--------------------------------------------------------------------- 205. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121Ce manifestri clinice pot fi evideniate n stadiul I de borelioz?

a) eritem migratorb) sindrom de intoxicaii generalc) artrit benign recidivantd) uneori hepatospelomegalia i limfadenopatiae) artrit cronic progresiv--------------------------------------------------------------------- 206. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121Enumerai manifestrile clinice, caracteristice eritemului migrator:

a) apare dup 2-14 zile dup muctura cpuiib) partea periferic a eritemului are o form anularc) eritemul anular apare n regiuni ndeprtate de locul mucturii cpueid) eritemul are caracter staionar, nu se extindee) eritemul nu prezint o sensibilitate dureroas exprimat--------------------------------------------------------------------- 207. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121. Indicai afirmaiile corecte referitor la stadiul III de borelioz :

a) eritemul migrator anular este o manifestare clinic patognomicb) se instaleaz la cteva luni - 2 ani de la debutc) este dominat de manifestri articulared) procesul patologic are o evoluie cronic continu sau recidivante) frecvent se instaleaz insuficiena renal cronic--------------------------------------------------------------------- 208. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.Indicai afirmaiile corecte referitor la stadiul II de borelioz :

a) se instaleaz la 2-6 sptmn de boalb) 15% din bolnavi pot prezenta tulburri neurologicec) n 8-10% din cazuri apar semne de bloc atrio-ventriculard) la 60% apare poliartritae) n stadiul I ntotdeauna se instaleaz tratamentul cu glucocorticosteroizi--------------------------------------------------------------------- 209. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.Indicai afirmaiile corecte n borelioz:a) n borelioz se instaleaz tratamentul cu antibiotice cu spctrul larg de aciuneb) n stadiul clinic II - III borelioza se supune greu tratamentuluic) n cazurile cronice n ser pot aprea crioglobulinele i CICd) borelioza se cronicizeaz n majoritatea cazurilore) PCR negativ ntotdeauna exclude diagnosticul de borelioz--------------------------------------------------------------------- 210. Capitol: borelioza_rom V.Pokrovschi, Compendiu de boli infecioase, pag.356 - 359.Materiale didactice n bolile infecioase, tropicale i parazitare. Chisinau, 2004, p.118-121.Indicai afirmaiile corecte n borelioz:

a) eritemul migrator poate recidiva i n stadiul III de boalb) primele semne de borelioz dispar definitiv n decurs de cteva sptmni chiar i n lipsa tratamentului c) n stadiul II pot aprea semne de meningoencefalit, radiculonevrit motorie sau senzorial, nevrita nervilor cranienid) n borelioz cel mai frecvent este afectat genunchiul, urmat de cot, glezne) pneumonia bazal, bilateral, cu evoluie trenant, este caracteristic stadiului II de bolerioz--------------------------------------------------------------------- 211. Capitol: botulism_ro (Curs): n R. Moldova mai frecvent provoac botulismul serovariantul

a) Gb) Ac) Ed) Be) C--------------------------------------------------------------------- 212. Capitol: botulism_ro CursPentru confirmarea de laborator a botulismului se colecteaz snge (n ml):

a) 1-3b) 4-5c) 6-10d) 11-14e) 15-20--------------------------------------------------------------------- 213. Capitol: botulism_ro Curs.Sindromul de paralizii n botulism se dezvolt din cauza:

a) aciunii direct a botulotoxinei asupra arteriolelorb) aciunii directe a botulotoxinei asupra capilarelorc) aciunii directe a botulotoxinei asupra muchilord) aciunii directe a botulotoxinei asupra terminaiunilor nervoasee) blocarea de ctre botulotoxin a acetilcolinei din sinapse--------------------------------------------------------------------- 214. Capitol: botulism_ro Curs.n tratamentul botulismului se vor utiliza mai frecvent metodele:

a) fizioterapiab) seroterapiac) magnitoterapiad) laseroterapiae) fagoterapia-------------------------------------------------------------------- 215. Capitol: botulism_ro Cursn tratamentul botulismului se vor utiliza mai frecvent combinaii de seruri monovalente:

a) B+C+Db) B+A+Gc) A+B+Ed) B+D+Ae) G+A+C--------------------------------------------------------------------- 216. Capitol: botulism_ro Cursn forma grav de botulism vei utiliza pentru cura de tratament urmtoarele doze:

a) 4-5b) 6-8c) 9-12d) 15-17e) 18-25--------------------------------------------------------------------- 217. Capitol: botulism_ro CursCte mii de uniti antitoxice de fiecare tip conine o doz de ser antibotulinic?

a) A-5, B-10, C-5b) A-10, B-5, D-5c) A-10, E-10, B-5d) G-5, B-10, A-5e) A-5, B-10, C-5--------------------------------------------------------------------- 218. Capitol: botulism_ro CursDiagnosticul de botulism mai frecvent se confirm prin metodele:

a) bacteriologiceb) biochimicec) alergologiced) biologicee) bacterioscopice--------------------------------------------------------------------- 219. Capitol: botulism_ro CursSistemul preferenial afectat n botulism este cel:a) cardiovascularb) digestivc) nervosd) respiratoriue) urogenital--------------------------------------------------------------------- 220. Capitol: botulism_ro CursCauza afoniei n botulism este:

a) aciunea direct a bacilului la coardele vocaleb) inflamaia coardelor vocalec) paralizia coardelor vocaled) deshidratarea moderate) contractarea pronunat a coardelor vocale--------------------------------------------------------------------- 221. Capitol: botulism_ro Curs Sporii botulinici la temperatura de 120 C se distrug (n minute) peste:

a) 1-2b) 3-10c) 11-15d) 20-30e) 60-120--------------------------------------------------------------------- 222. Capitol: botulism_ro CursAsupra cror organe mai frecvent acioneaz botulotoxina?

a) ficatuluib) pulmonilorc) creeruluid) rinichilore) vezicii biliare--------------------------------------------------------------------- 223. Capitol: botulism_ro CursBotulotoxina la temperatura 100C se distruge n timp de minute:

a) 1-2b) 3-9c) 10-15d) 60-80e) 81-120--------------------------------------------------------------------- 224. Capitol: botulism_ro Cursn favoarea botulismului mai frecvent pledeaz simptomele:

a) halucinaii vizualeb) halucinaii auditivec) semne meningiened) anizocoriee) dereglri de contiin--------------------------------------------------------------------- 225. Capitol: botulism_ro CursPentru botulism mai frecvent pledeaz simptomele:

a) ochii bulbucaib) midriazc) miozd) sclerite) conjunctivit--------------------------------------------------------------------- 226. Capitol: botulism_ro CursPentru botulism mai frecvent pledeaz simptomele:

a) tusea pronunatb) hipersalivaiac) scaunul lichid de o frecven moderatd) laringospasmule) convulsii frecvente--------------------------------------------------------------------- 227. Capitol: botulism_ro Curs n botulism frecvent se ntlnesc simptomele:

a) dereglarea vzuluib) daltonismc) afonied) mioze) constipaii--------------------------------------------------------------------- 228. Capitol: botulism_ro CursOrganismul uman mai frecvent este atacat de urmtoarele serotipuri de clostridii botulinici:

a) Bb) Gc) Dd) Ee) A--------------------------------------------------------------------- 229. Capitol: botulism_ro Cursn tratamentul botulismului mai frecvent se vor utiliza remediile:

a) splturi gastriceb) terapia de deshidratarec) seroterapiad) terapia de desensibilizaree) terapia de detoxicare--------------------------------------------------------------------- 230. Capitol: botulism_ro cursBotulismul necesit difereniere cu:a) rabiab) salmonelozac) toxiinfecii alimentared) otrvire cu atropine) febr tifoid--------------------------------------------------------------------- 231. Capitol: botulism_ro Cursn tratamentul bolnavilor cu form grav de botulism se vot utiliza metodele:

a) hormonoterapiab) plasmoferezac) rehidratarea activd) antibioticoterapiae) terapia antifungic--------------------------------------------------------------------- 232. Capitol: botulism_ro Cursntr-o doz de ser antibotulinic sunt incluse serurile:

a) Db) Ac) Cd) Be) E--------------------------------------------------------------------- 233. Capitol: botulism_ro Cursn botulism frecvent se ntlnesc simptomele:

a) hipotonie muscularb) hipertonie muscularc) anisocoried) strabisme) dereglri senzitive pe obraji--------------------------------------------------------------------- 234. Capitol: botulism_ro Cursn botulism se ntlnesc simptomele:

a) dereglri de miciuneb) hipertonie muscularc) diplopied) scaun lichide) dereglri senzitive pe gt--------------------------------------------------------------------- 235. Capitol: botulism_ro CursPentru botulism mai frecvent sunt ntlnite simptomele:

a) constipaiib) semne meningienec) convulsii musculared) uscciune n cavitatea bucale) meteorism-------------------------------------------------------------------- 236. Capitol: botulism_ro CursDiagnosticul de botulism frecvent se confirm prin simptomele:

a) daltonismb) afoniec) miozd) midriaze) dereglri de glutiie-------------------------------------------------------------------- 237. Capitol: botulism_ro Cursn favoarea botulismului pledeaz mai frecvent consumul n hran:

a) ciupercilor conservate n condiii casniceb) ciupercilor prjite, neconservatec) petelui afumat n condiii casniced) ciupercilor fiertee) jambonului preparat n condiii casnice--------------------------------------------------------------------- 238. Capitol: botulism_ro Cursn scop de confirmare de laborator a botulismului mai frecvent de investigat materialele:

a) lichidul cefalo-rahidianb) masele vomitivec) serul sangvind) eliminrile ocularee) urina--------------------------------------------------------------------- 239. Capitol: botulism_ro Cursn botulism mai frecvent se ntlnesc sindroamele:

a) artralgicb) oftalmoplegicc) gastrointestinald) meningiane) de dereglri respiratorii--------------------------------------------------------------------- 240. Capitol: botulism_ro CursPentru confirmarea laboratoric a botulismului este necesar de investigat materialele:

a) serul sangvinb) salivac) urinad) materiile fecalee) bila--------------------------------------------------------------------- 241. Capitol: botulism_ro Cursn botulism se ntlnesc simptomele:a) anizocorieb) miozc) midriazd) convulsii muscularee) atonie muscular--------------------------------------------------------------------- 242. Capitol: botulism_ro Cursn botulism mai frecvent se ntlnesc simptomele:

a) seteb) diareec) miozitd) paraliziie) hipertonus muscular--------------------------------------------------------------------- 243. Capitol: botulism_ro Cursn botulism frecvent se ntlnesc semnele:

a) abdomen retractatb) abdomen balonatc) scaun lichidd) scaun constipate) convulsii musculare--------------------------------------------------------------------- 244. Capitol: botulism_ro CursBotulismul necesit o frecvent difereniere de maladiile:

a) otrvire cu ciupercib) encefalitc) enterobiozd) otrvire cu mslar sau mtrgune) rabie--------------------------------------------------------------------- 245. Capitol: botulism_ro CursBotulismul necesit o frecvent difereniere de maladiile:

a) meningoencefalitb) alte toxiinfecii alimentarec) otrvire cu oxid de carbond) dizenterie e) tetanos--------------------------------------------------------------------- 246. Capitol: botulism_ro Cursn favoarea botulismului mai frecvent pledeaz simptomele:

a) vomab) greaac) abdomen retractatd) scaun lichid moderate) dereglarea contiinei--------------------------------------------------------------------- 247. Capitol: botulism_ro Cursn favoarea botulismului frecvent pledeaz simptomele:

a) tusea ltrtoareb) hipersalivaiac) dereglarea glasuluid) ptoz palpebrale) eliminarea lichidului pe nas--------------------------------------------------------------------- 248. Capitol: botulism_ro CursCare produse alimentare vor acumula mai frecvent toxina botulinic?

a) ciupercile fierteb) ciupercile conservate n condiii casnicec) salamul preparat n condiii casniced) salamul conservat n condiii casnicee) ciuperci conservate n condiii industriale--------------------------------------------------------------------- 249. Capitol: botulism_ro CursBotulismul va aprea mai frecvent dup consumul n hran a produselor alimentare:

a) pete conservat n condiii casniceb) compot de viine conservat n condiii casnicec) svecl roie conservat n condiii de casd) salat de svecl roie i varz preparat n condiii casnicee) compot de fructe conservat n condiii industriale--------------------------------------------------------------------- 250. Capitol: botulism_ro CursPentru botulism mai frecvent pledeaz simptomele:

a) miozab) miozitac) sacunul lichidd) nistagmul orizontale) necul---------------------------------------------------------------------251. Capitol: dizenterie_ro Particularitaea morfologic a ighelei este:

a) Forma cocicb) Nucleul n for