E x t r e m i t a t e a s u p e r i o a r ă

Regiunea infraclaviculară1. Limitele regiunii infraclaviculare sunt:a) marginea inferioară a m. pectoral mareb) marginea sternuluic) marginea anterioară a muşchiului deltoidd) сlaviculae) coasta a III-a

2. Care fascie formează capsula glandei mamare?a) fascia pectoralăb) fascia clavipectoralăc) fascia superficialăd) fascia transversalăe) fascia endotoracica

3. Care din afirmaţiile de mai jos sînt corecte?a) teaca m. pectoral mare este fascia superficialăb) teaca m. pectoral mare este fascia propriec) m. pectoral mare nu are teacăd) m. pectoral mare formează peretele anterior al spaţiului subpectoral superficiale) m. pectoral mare este înconjurat de fascia clavipectorală

4. Foiţa profundă a fasciei pectorale se numeşte:a) fascia superficialăb) fascia pectorlăc) fascia endocervicalăd) fascia clavipectoralăe) fascia axilară

5. Următoarele afirmaţii sunt corecte:a) trigonul deltoidopectoral este limitat de: claviculă, m. deltoid şi m. pectoral mareb) în trigonul deltoidopectoral este situată vena cefalicac) în stratul subcutanat infraclavicular sunt situaţi nn. supraclavicularid) fascia superficială formează ligamentul suspensor al glandei mamaree) vena cefalica se varsă în vena bazilică

6. Teaca cărui muşchi este formată de fascia clavipectorală?a) m. pectoral mareb) m. pectoral micc) m. dinţat anteriord) m. deltoide) mm. intercostali

7. Spaţiul subpectoral superficial se află:a) posterior de m. pectoral mareb) anterior de m. pectoral mic şi fascia clavipectoralăc) posterior de fascia superficialăd) anterior de fascia propriee) în ţesutul celuloadipos subcutanat

8. Spaţiul subpectoral profund este limitat de:a) fascia pectoralăb) m. pectoral marec) fascia clavipectoralăd) m. pectoral mice) lamela profundă a fasciei clavipectorale

9. Purulenţele din spaţiul subpectoral superficial se răspîndesc în cavitatea axilară pe traiectul:a) ligamentului coracohumeralb) ligamentului suspensor axilarc) venei cefaliced) arterei toracoacromiale şi nervilor toracici anteriorie) toate răspunsurile corecte

10. Fascia clavipectorală se inseră pe:a) claviculăb) procesul coracoidc) sternd) coasta I – Ve) m. pectoral

11. Glanda mamară este inervată de:a) ramuri ale nn. intercostali II – VIIb) ramurile plexului cervicalc) ramurile toracale anterioare a plexului brahiald) nn. frenicie) nn. vagi

Regiunea scapulară

1. Fascia proprie a regiunii scapulare formează teacă pentru următorii muşchi:a) m. supraspinatusb) m. infraspinatusc) m. teres minord) m. latissimus dorsie) m. trapezius

2. Grupul de muşchi superficiali ai regiunii scapulare sînt:a) teres majorb) teres minorc) latissimus dorsid) supraspinatuse) trapesius

3. Tecile osteofibroase scapulare sînt ocupate de:a) m. trapetiusb) m. supraspinatusc) m. latissimus dorsid) m. infraspinatuse) mm. teres minor et major

4. Arterele principale care participă la formarea anastomozei arteriale scapulare:a) a. suprascapularisb) a. axilarisc) a. toracoacromialisd) a. circumflexa scapulaee) r. descendens a. transversae colli

5. Regiunea scapulară este inervată de următorii nervi:a) n. suprascapularb) n. infrascapularc) n. subscapulard) n. toracic laterale) n. dorsal al scapulei

Regiunea deltoideană1. N. axilar poate fi lezar în regiunea deltoidiană:a) la nivelul apofizei acromialeb) pe marginea posterioară a m. deltoidc) pe marginea anterioară a m. deltoidd) la limita inferioară a m. deltoide) la limita superioară a m. deltoid

2. Ce vase şi nervi sînt situate în spaţiul subdeltoidian?a) a. circumflexă humerală anterioarăb) a. circumflexă humerală posterioarăc) n. dorsal scapulard) n. axilare) a. subscapulară

3. Plagă pe marginea posterioară a m. deltoid. Este dereglată abducţia braţului. Probabil este lezat:a) plexul brahialb) n. suprascapularc) n. axilard) n. musculocutanate) n. radial

4. La fracturarea colului chirurgical a osului humeral se pot trauma:a) tendonul lung al m. biceps brachialb) a. circumflexa humeris posteriorc) n. axilard) n. radiale) a. circumflexa humeri anterior

Regiunea axilară1. Care din limitele fosei axilare sînt numite corect?a) marginea inferioară a m. pectoral mareb) marginea inferioară a pectoralului micc) marginea inferioară a m. latissimus dorsid) liniile convenţionale ce unesc pectoralul mare şi latissimus dorsi lateral şi mediale) marginea inferioară a m. subscapular

2. Peretele posterior al cavităţii axilare este constituit de:a) m. subscapularisb) mm. teres major et minorc) m. latissimus dorsid) caput longus m. triceps brahiie) mm. pectorali major et minor

3. Prin orificiul patrulater al peretelui posterior al cavităţii axilare trec:a) a. axilară

b) n. subscapularc) a. circumflexă scapularăd) n. axilare) a. circumflexă humerală posterioară

4. Prin orificiul trilater al peretelui posterior al cavităţii axilare trece:a) a. subscapularăb) n. subscapularc) a. circumflexă scapularăd) a circumflexa humeris posterior şi n. axilare) a. toracodorsală

5. Peretele anterior al cavităţii axilare este format din:a) m. pectoralis minor cu fascia clavipectoralis b) fascia axilarisc) spaţiul subpectoral profundd) m. pectoral maree) m. dinţat anterior

6. Peretele lateral al cavităţii axilare este:a) m. coracobrahial şi capul scurt al m. biceps brahialb) m. triceps brahialc) osul humerald) fascia propriee) m. brahioradial

7. Peretele medial al cavităţii axilare este: a) fascia clavipectoralăb) peretele toracicc) m. dinţat anteriord) m. pectoral mice) m. pectoral mare

8. Linia de proiecţie a a. axilare este linia trasată între:a) treimea anterioară şi medie a fosei axilareb) pe marginea inferioară a muşchiului pectoral marec) treimea medie şi posterioară a fosei axilared) pe mijlocul distanţei între m. pectoral mare şi m. lat al spateluie) apofiza coracoidă şi epicondilul medial al humerusului

9. Orificiul patrulater este delimitat de:a) m. rotund mareb) m. coracobrahialc) m. rotund mic şi subscapulard) osul humerale) capul lung al m. triceps brahii

10. Orificiul trilater este delimitat de:a) m. rotund mareb) m. coracobrahialc) m. rotund mic şi subscapulard) osul humerale) capul lung al m. triceps brahial

11. Apexul cavităţii axilare este situat între:a) elementele articulaţiei umăruluib) coasta Ic) claviculăd) m. pectoral mice) m. deltoid

12. Sintopia pachetului vasculonervos axilar la nivelul triunghiului clavipectoral în raport cu a. axilară este:a) medial – vena axilarăb) lateral – plexul brahialc) medial – fascicolul medial al plexului brahiald) lateral – fascicolul nervos laterale) medial – v.cefalică

13. În triunghiul pectoral de la a. axilară pornesc următoarele ramuri:a) a. toracică supremăb) a. toracoacromială şi a. toracică lateralăc) a. toracică laterală, a. circumflexa humeris posterior şi a. circumflexa scapularăd) a. toracică lateralăe) toate răspunsurile sunt eronate

14. În triunghiul subpectoral de la a. axilară pornesc următoarele ramuri:a) a. toracoacromialăb) a. circumflexa humeri posteriorc) a. circumflexa scapulăd) a. subscapularăe) a. circumflexa humeri anterior

15. Circuitul sangvin colateral va fi mai benefic în cazul ligaturării a. axilare?a) proximal de a. toracică internăb) distal de a. circumflexa humeri posteriorc) proximal de a. subscapularăd) distal de a. subscapularăe) proximal de a. toracoacromială

16. În triunghiul subpectoral artera axilară este înconjurată de:a) n. medianb) n. musculocutanatc) n. ulnar, cutanat medial al braţului şi antebraţuluid) n. radial, n. axilare) n. suprascapular

Articulaţia umărului1. Care porţiune a articulaţiei humerale nu este întărită de muşchi?a) anterioarăb) posterioarăc) exterioarăd) medialăe) este întărită din toate părţile de muşchi

2. La luxarea umărului în direcţie antero-inferioară ce nerv poate fi lezat?a) n. medianb) n. radialc) n. ulnard) n. axilare) poate fi lezat orice nerv

3. Luxaţiile humerusului se întîlnesc mai frecvent în cazul lipsei sau subdezvoltării ligamentului?a) coracohumeralb) coracoacromialc) tendonului capului lung al m. biceps brahiid) glenohumeral mediue) glenohumeral superior

Regiunea brahială1. Proiecţia a. brahiale şi a n. median pe braţ este linia dintre?a) treimea anterioară şi medie a fosei axilareb) treimea posterioară a fosei axilarec) mijlocul plicii cubitaled) epicondilul mediale) epicondilul lateral

2. Linia de proiecţie a n. ulnar pe braţ în treimea inferioră, uneşte următoarele puncte:a) hotarul treimii medii şi inferioare a şanţului bicipital medialb) epicondilul medialc) epicondilul laterald) mijlocul plicii cubitalee) şanţul bicipital lateral

3. Nervul radial în regiunea anterioară a braţului corespunde:a) treimea inferioară a şanţului bicipital lateralb) treimea inferioară a şanţului bicipital medialc) coincide cu şanţul bicipital mediald) coincide cu proiecţia nervului ulnare) nu se proiectează în regiunea anterioară a braţului

4. În ţesutul subcutanat al regiunii anterioare a braţului se situiază:a) v. cefalicăb) v. bazilicăc) n. mediand) n. cutanat medial al braţului şi antebraţuluie) n. radial

5. La nivelul treimei proximale a braţului loja anterioară conţine:a) m. triceps brahial, n. radialb) m. coracobrahial, m. biceps brahial, m. brahialc) a. şi v. brahială, n. median, n. musculocutanatd) n. ulnare) m. rotund mic

6. În treimea distală a braţului loja anterioară conţine:a) m. coracobrahial, n. radial, v. basilicăb) capul lung al m. biceps brahial, n. cutanat brahial lateralc) m. biceps brahial, m. brahial , a. şi v. brahială, a. colaterală ulnară inferioarăd) n. median, n. musculocutanate) n. cutanat antebrahial medial, n. cutanat brahial medial

7. Componenţa pachetului neurovascular principal al braţului în treimea inferioară:a) n. ulnar, n. median, v. brahială, a. brahială

b) n. median, v. brahială, a. brahialăc) v. brahială, n. radial, a. brahialăd) n. ulnar, n. musculocutanat, v. brahialăe) a. brahială, n. cutaneus antebrahii medialis, v. basilica

8. N. ulnar în treimea superioară a braţului este localizat?a) medial şi posterior de n. medianb) lateral de a. brahialăc) medial de a. brahialăd) lateral de v. basilicae) medial de v. basilica

9. N. ulnar în treimea inferioară a braţului este localizat?a) anterior şi medial de a. brahialăb) între epicondilul medial al osului humeral şi olecranonc) în loja m.triceps brahiald) localizat între m. brahial şi biceps brahiale) în loja muşchiului biceps brahial

10. Segmentul critic al trunchiului arterial pe membrul superior este localizat între:a) a. profunda brahiib) a. circumfexa humeri anteriorc) a. circumflexa scapulăd) a. circumflexa humeri posteriore) a. subscapulară

11. N. musculocutanat în treimea medie a braţului este localizat între:a) m. coracobrahialb) m. brahialc) m. brahioradiald) m. tricepse) m. biceps brahial

12. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate în loja posterioară în treimea medie a braţului?a) m. triceps brahialb) n. radialc) a. profundă brahialăd) n. musculocutanate) a. colaterală ulnară superioară

13. Proiecţia n. radial pe braţ este linia ce uneşte?a) marginea posterioară a m. deltoidianb) treimea inferioară a şanţului bicipital lateralc) tuberculul mare al osului humerald) epicondilul lateral al humerusuluie) treimea inferioară a şanţului bicipital medial

14. Prin canalul humeromuscular trec următoarele formaţiuni anatomice?a) n. axilarb) a. circumflexă humerală posterioarăc) n. musculocutanatd) n. radiale) a. şi v. profundă brahială

15. În canalul format de epicondilul medial al humerusului şi olecranon se localizează:a) n. ulnarb) a. colaterală ulnară superioarăc) a. colaterală ulnară inferioarăd) a. recurentă ulnară anterioarăe) a. profundă a braţului

16. Canalul humeromuscular este situat?a) în loja posterioară a braţuluib) în loja anterioară a braţuluic) între humerus şi m. tricepsd) între humerus şi m. brahiale) acest canal este situat în altă regiune

17. Ramurile terminale ale a. profundă a braţului sînt:a) a. colaterală radialăb) a. colaterală mediec) a. colaterală ulnară superioarăd) a. colaterală ulnară inferioarăe) nici un răspuns nu este corect

18. Determinaţi care din afirmaţii sunt corecte?a) la fracturarea osului humeral în treimea medie poate fi lezat n. radialb) n. radial trece prin canalul humeromuscularc) ligaturarea a. brahiale este mai bine de efectuat proximal de a. profundă a braţuluid) n. ulnar în treimea inferioară a braţului se localizează în loja posterioarăe) n. radial se ramifică în treimea medie a antebraţului.

19. La fracturarea osului humeral proximal de inserţia m. deltoidian fragmentele osoase se deplasează?a) fragmentul proximal este rotat extern sub acţiunea mm. infraspinatus şi teres minorb) fragmentul proximal este deplasat anterior lateral sub acţiunea mm. supraspinatus şi m. deltoidc) fragmentul proximal este deplasat medial sub acţiunea mm. teres şi pectoral mared) fragmentul distal este deplasat lateral şi superior sub acţiunea m. deltoide) fragmentul distal este deplasat posterior sub acţiunea m. biceps brahial

Regiunea cubitală1. În ţesutul subcutanat al regiunii cubitale anterioare sînt situate?a) vv. bazilică şi cefalicăb) nn. cutanaţi ai antebraţului mediali şi lateralic) v. mediana cubitid) a. brahialăe) n. median

2. În fosa cubitală a. brahială este:a) mai medial de tendonul m. biceps brahiib) mai lateral de tendonul m. biţepsc) însoţită de n. mediand) însoţită de n. musculocutanate) mai superficial de fascia proprie

3. Ce muşchi se află în loja laterală a fosei cubitale?a) m. brahioradialisb) m. biceps brahialisc) m. brahialisd) m. supinatore) m. pronator teres

4. Ce muşchi se află în loja medială a fosei cubitale?a) m. pronator teresb) m. palmaris longusc) mm. flexori degetelord) m. supinatore) toate răspunsurile sînt corecte

5. În fosa cubitală n. radial se află?a) în septul intermuscular lateral, între m. brahioradial şi m. brahial b) în septul intermuscular lateral, între m. brahial şi m. bicepsc) în septul intermuscular mediald) aderă la capsula articularăe) în grosimea m. pronator teres

6. Care din afirmaţii sînt corecte?a) în fosa cubitală ramura superficială a n. radial este situată între mm. brahioradial şi supinatorb) ramura profundă n. radialis intră în canalul supinatorc) n. radial are numai o singură ramurăd) ramura superficială a n. radial este însoţită de a. radialăe) ramura profundă a n. radial este însoţită de a. radială

7. Despre a. radială se poate spune:a) se situiază între m. pronator teres şi m. brahioradialb) se situiază sub m. palmaris longusc) este însoţită de n. mediand) este însoţită de r. superficială a n. radiale) este însoţită de n. ulnar

8. Despre a. ulnară se poate spune:a) este situată între mm. flexori digital superficial şi profundb) este însoţită de ramura profundă a n. radialc) de la a. ulnară porneşte a. recurentă ulnarăd) este situată superficial deasupra m. pronator terese) se situiază pe membrana interosoasă

9. Reţeaua arterială a regiunii cubitale este formată de următoarele anastomoze arteriale:a) a. circumflexa humeri posterior şi a. recurentă interoseab) a. colaterală ulnară superioară şi a. profunda brachiic) a. colaterală ulnară superioară şi a. recurentă ulnară posterioarăd) a. colaterală radială şi a. recurentă radialăe) a. colaterală ulnară inferioară şi a. recurentă ulnară anterioară

10. Canalul osteofibros prin care trece n. ulnar la nivelul regiunii cubitale este format din:a) epicondilul medial al humerusuluib) epicondilul lateral al humerusului,c) olecranond) fascia proprie şi ţesuturile superficialee) capul osului radial

11. Prin canalul n. ulnar din regiunea cubitală trece:a) n. ulnarb) n. radial

c) n. mediand) a. colaterală ulnară superioarăe) a. colaterală ulnară inferioară

Regiunea antebraţului1. Proiecţia pachetului neurovascular ulnar pe antebraţ este linia ce uneşte:a) tendonul m. biceps brahialb) apofiza stiloidă a ulneic) epicondilul medial al humerusuluid) osul pisiforme) olecranonul

2. Proiecţia pachetului vasculonervos radial pe antebraţ este linia ce uneşte?a) tendonul m. biceps brahialb) mijlocul fosei cubutalec) apofiza stiloidă a radiusuluid) epicondilul lateral al osului brahiale) osul scafoid

3. Linia de proiecţie a nervului median pe antebraţ uneşte?a) tendoanele m. biceps brahialb) mijlocul fosei cubitalec) mijlocul dintre apofizele stiloide a radiusului şi ulneid) epicondilul medial al osului brahiale) este mijlocul dintre tendonul m. flexor carpi radial şi m. palmar lung

4. În ţesutul subcutanat al regiunii anterioare a antebraţului sînt situate următoarele formaţiuni:a) vv. cefalica şi bazilicab) nn. cutanaţi ai antebraţului mediali şi lateralic) aa. radială şi ulnarăd) n. mediane) a. mediană

5. Care din afirmaţii sînt corecte?a) de la fascia proprie în regiunea antebraţului pornesc două septurib) în partea anterioară a antebraţului muşchii sînt dispuşi în trei straturic) stratul patru este reprezentat de m. pronator quadratusd) fasciculele neurovasculare principale ale antebraţului sînt situate în stratul subcutanate) spaţiul Paron-Pirogov este situat între straturile 3 şi 4 de muşchi flexori

6. Indicaţi între care muşchi este localizată a. radială în treimea medie a antebraţului?a) m. brahioradialb) m. pronator rotundc) m. flexor carpi radiald) m. flexor superficial al degetelore) m. supinator

7. N. median în treimea medie pe antebraţ este localizat între:a) m. flexor superficial al degetelorb) m. flexor profund al degetelorc) m. palmar lungd) m. flexor carpi ulnare) m. flexor carpi radial

8. Spaţiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebraţ este delimitat de:a) m. flexor profund al degetelorb) m. flexor lung al policeluic) m. flexor superficial al degetelord) membrana interoseae) m. pronator patrat

9. Fasciculul neurovascular lateral al antebraţului este format din:a) a. şi v. radialeb) n. radialc) n. mediand) r. superficială a n. radiale) r. profundă a n. radial

10. Fasciculul neurovascular medial al antebraţului este format din:a) a. radialăb) a. şi v. ulnarăc) n. radiald) n. mediane) n. ulnar

11. Nervul median este însoţit pe antebraţ de:a) a. comitansb) a. medianăc) a. ulnarăd) a. radialăe) nici un răspuns nu este corect

12. În treimea medie a antebraţului n. median se află:a) sub fascia proprieb) între mm. carpi radialis şi palmaris longusc) între mm. brahioradialis şi flexor carpi radialisd) între mm. flexor digitorum superficialis şi flexor carpi ulnarise) între mm. digitorum superficialis şi digitorum profundus

13. Şanţul radial al antebraţului în treimea medie şi inferioară este limitat de:a) m. brahioradialb) m. flexor carpi radialisc) m. pronator teresd) m. palmaris longuse) m. pronator quadratus

14. Şanţul ulnar al antebraţului este limitat de:a) m. flexor carpi ulnarisb) m. flexor digitorum superficialisc) m. brahioradiald) m. palmaris longuse) m. pronator teres

15. Prin canalul supinator trec:a) n. radialb) r. profundă a n. radial şi a. colaterală radialăc) r. profundă a n. radiald) r. posterioară a n. interosose) a. radială

16. Canalul supinator este delimitat de:a) lig. anular radialb) m. supinatorc) m. brahioradiald) mijlocul diafizei osului radiale) colul osului radial

17. Prin ce se poate manifesta evoluarea sindromului canalului supinator?a) scăderea sensibilităţii pielii regiunii antero-laterale a antebraţuluib) scăderea sensibilităţii pielii regiunii posterioare a antebraţuluic) diminuarea forţei de extensie a mâinii şi degetelord) lipsa flexiei mâinii şi degetelore) ischemia ţesuturilor regiunii posterioare a antebraţului

18. Pachetul vasculonervos al regiunii posterioare a antebraţului este format de:a) n. posterior al antebraţuluib) ramura terminală a r. profunde a n. radialc) a. interosoasă posterioară şi două vene omonimed) a. radialăe) a. posterioară a antebraţului

19. Stratul celular din regiunea posterioară a antebraţului comunică cu spaţiul Paron-Pirogov:a) pe traectul ţesutului perivascular al arterelor interosoaseb) prin canalul supinatorc) prin orificiile în membrana interosoasăd) prin şanţul ulnare) prin şanţul radial

20. Spaţiul celular adipos din regiunea posterioară a antebraţului se află:a) între stratul superficial şi profund de muşchib) între stratul profund de muşchi şi membrana interosoasăc) deasupra stratului superficiald) între muşchii superficialie) în această regiune spaţiu celular adipos intermuscular nu există

21. Şanţul median este situat între:a) m. flexor carpi radialisb) m. flexor carpi ulnarisc) m. flexor digitorum superficialisd) m. flexor digitorum profunduse) m. pronator teres

22. Fasciculul neurovascular interosos anterior din regiunea antebraţului reprezintă ramuri a:a) n. medianb) n. ulnarc) a şi v. ulnared) a. şi v. radialee) n. radial

23. Stratul trei de muşchi din regiunea anterioară a antebraţului este format din:a) m. flexor pollicis longusb) m. flexor digitorum profundusc) m. flexor digitorum superficialis

d) m. pronator terese) m. pronator quadratus

Regiunea mâinii1. În ţesutul subcutanat al regiunii carpiene sînt situate următoarele formaţiuni:a) v. cefalica şi bazilicab) v. intermediac) n. cutaneus antebrahii medialisd) n. radialise) n. cutaneus antebrahii lateralis

2. Canalul carpal conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) n. ulnarb) ramura superficială a n. radialc) tendoanele mm. flexor superficial şi profund al degetelord) tendonul m. flexor lung al policeluie) n. median

3. Canalul carpiulnar (Guyon) conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) tendonul m. flexor carpi ulnarb) artera, vena ulnarăc) nervul ulnard) tendonul m. flexor al degetului mice) tendonul m. palmar lung

4. Sintopia elementelor anatomice în canalul carpiulnar (Guyon) este următoarea:a) artera este situată medial de nervb) nervul este situat superficialc) artera este situată superficial şi laterald) nervul este situat medial şi profund de arterăe) vena este situată medial de nerv

5. Canalul carpiradial conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) artera şi vena radialăb) nervul radialc) tendonul m. flexor carpi radiald) nervul mediane) ramura superficială a n. radial

6. Sindromul de compresie a n. median în regiunea carpiană este determinat de:a) localizarea nervului între structuri fibroase dense care au un grad scăzut de elasticitateb) localizarea a. comitans a n. median c) localizarea limitrofă a osului pisiformd) îngroşarea lig. carpal volare) grosimea n. median

7. În ţesutul subcutanat al regiunii posterioare carpiene sînt situate următoarele formaţiuni:a) v. cefalica şi v. bazilicab) tendoanele extensorilorc) n. cutaneus antebrahii lateralis şi medialisd) n. cutaneus antebrahii posteriore) r. superficialis n. radialis, r. dorsalis n. ulnaris

8. Articulaţia radiocarpiană este formată din:a) osul radialb) osul trapezoidc) osul ulnar cu discul articulard) oasele carpului, rândul proximal (os navicularis,os semilunaris,os triquetrum)e) osul pisiform

9. Aponeuroza palmară este reprezentată de:a) prelungirea tendonului m. palmaris brevisb) prelungirea tendonului m. palmaris longusc) fascia superficialăd) tendoanele flexorilore) o placă triunghiulară de ţesut conjunctiv dens, groasă şi solidă

10. Arcada palmară superficială se proiectează:a) pe plica palmără transversală proximalăb) în mijlocul oaselor metacarpienec) plica palmară transversală distalăd) plica metacarpofalangianăe) plica palmară longitudinală

11. Arcada palmară profundă:a) este situată mai proximal de cea superficialăb) este situată mai distal de cea superficialăc) la acelaşi nivel ce cea superficialăd) în loja mezotenarăe) este situată în loja mezotenară

12. În loja mezotenară sunt localizate următoarele formaţiuni anatomice:a) tendoanele mm. flexori superficial şi profund al degetelorb) nn. digitali palmari comuni, arcada palmară arterială superficialăc) tendonul m flexor policis longusd) spaţiul celular subaponeurotic şi spaţiul celular subtendinose) mm. lumbricali

13. Indicaţi căile posibile de răspândire a puroiului din spaţiul subaponeurotic a lojei mezotenare a mîinii:a) pe traiectul pachetelor neurovasale digitale în ţesutul subcutanat palmarb) pe traiectul rr. profunde a n. ulnar şi a. ulnare din spaţiul celular subtendinosc) prin canalul carpal pe antebraţ în spaţiul Paron-Pirogovd) pe traiectul mm. lumricali în regiunea dorsală a degetelore) pe traiectul arcadei palmare profunde în regiunea dorsală a mâinii

14. Bursa sinovială ulnară include în sine tendoanele următorilor muşchi:a) flexor superficial al degetelorb) flexor carpi radialc) flexor profund al degetelord) flexor lung al policeluie) flexor carpi ulnar

15. Ramura motorie a nervului median inervează următorii muşchi a eminenţii tenare:a) m. adductor policisb) m. flexor policis brevis (capul profund)c) m. abductor policis brevisd) m. oponens policise) m. flexor policis brevis (capul superficial)

16. Ramura profundă a nervului ulnar inervează următorii muşchi:a) m. palmaris brevisb) mm. interosseic) m. adductor policisd) m. flexor policis brevis (capul profund)e) m. flexor policis brevis (capul superficial)

17. Ce ramuri inervează partea palmară a degetelor?a) n. ulnaris, ramus superficialis – degetul 5 şi 4 partea ulnarăb) n. median degetele – 1, 2, 3 şi 4, partea radialăc) n. radial – degetele 1, 2, 3 şi 4 partea radialăd) n. radial – degetul 1, median – 2, 3, 4 şi ulnar – 5e) toate răspunsurile sînt greşite

18. Partea dorsală a degetelor este inervată în felul următor:a) r. superficialis n. radialis – 2,5 degete din partea radialăb) n. median, degetele 1, 2, 3 şi 4 din partea radialăc) r. dorsalis n. ulnaris – 2,5 degete din partea ulnarăd) n. radialis degetul 5 şi 4 din partea radialăe) n. median degetul 3, 4

19. Arcada palmară superficială este formată de:a) a. radială şi ramura profundă a a. ulnareb) a. ulnară şi ramura profundă a a. radialec) aa. metacarpiened) aa. digitalee) anastomoza dintre a. ulnară şi r. superficială a a. radiale

20. Limitele lojei mezotenare sînt:a) ligamentele flexorilorb) aponeuroza palmarăc) septurile intermusculare lateral şi mediald) spaţiul subligamentare) fascia profundă interosoasă

21. Procesele purulente ale burselor sinoviale din regiunea palmară se pot propaga:a) dintr-o bursă în altab) loja hipotenarăc) spaţiile celulare ale mezotenaruluid) spaţiul Paron-Pirogove) articulaţia radiocarpiană

22. Panariţiile periunghial si subunghial ale degetelor mâinii se referă la panariţiile:a) cutanateb) subcutanatec) unghialed) pandactilităe) tendineale

23. Canalele osteofibroase pe degete sînt formate din:a) periostul falangelorb) fascia palmară a degetelorc) foiţa parietală a tecii sinovialed) foiţa viscerală a teci sinoviale

e) ligamentele flexorilor

24. Tendonul m. flexor profund al degetelor se inseră pe:a) baza falandei mediib) baza falangei distalec) tuberozitatea falangei distaled) mijlocul falangei mediie) de marginea proximală a unghiei

25. Picioruşele tendonului m. flexor superficial al degetelor se inseră pe:a) baza falangei mediib) baza falangei distalec) tuberozitatea falangei distaled) mijlocul falangei mediie) nici un răspuns nu este corect

26. Tecile sinoviale a flexorilor pe degete sînt formate din următoarele componente:a) canalul fibrosb) peritenonc) periostul falangelord) epitenone) mezotenon

27. Interlinia articulară a articulaţiei metacarpofalangiene se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de proeminenţa capului osului metacarpian?a) 10 – 12 mmb) 8 – 10 mmc) 6 – 8 mmd) 4 – 6 mme) 2 – 4 mm

28. Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee proximale se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de eminenţa capului falangei proximale?a) 10 – 12 mmb) 8 – 10 mmc) 6 – 8 mmd) 4 – 6 mme) 2 – 4 mm

29. Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee distale se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de eminenţa capului falangei medii?a) 2 – 4 mmb) 4 – 6 mmc) 6 – 8 mmd) 8 – 10 mme) 10 – 12 mm

30. La medic se adresează un pacient după un traumatism al mâinii drepte. În timpul examinării se determină edem şi dureri la palpaţie în tabachiera anatomică. Se presupune fractura unui os. Care poate fi el?a) osul trapezb) osul scafoidc) osul trapezoidd) osul semilunare) osul pisiform

31. La un pacient cu tendosinovită a degetului II, la a 4-a zi de la începutul bolii este apreciată necroza tendonului m. flexor profund al degetelor. Care este cauza posibilă a necrosei tendonului?a) comprimarea arterelor digitaleb) comprimarea mezotenonului de către lichidul acumulat în teaca sinovialăc) comprimarea tendonuluid) comprimarea muşchilor digitalie) comprimarea nervilor digitali

32. Puroiul din teaca sinovială în tendosinovita degetului V a mâinii se poate răspîndi în:a) spaţiul celular subcutanat falanga distalăb) spaţiul celular Paron-Pirogov din loja mezotenară prin canalul carpalc) loja mezotenarăd) regiunea dorsală a mînii pe traiectul muşchilor lumbricalie) regiunea dorsală a antebraţului

33. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) subcutanatb) periunghialc) ososd) subunghiale) tendineal

34. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) articularc) subepidermicd) tendineale) subcutanat

35. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutano-subcutanat în butonieră b) periunghialc) tendineald) subunghiale) subcutanat

36. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) subcutanatd) subunghiale) tendineal

37. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) subcutanatb) pandactilităc) ososd) subunghiale) tendineal

38. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) ososd) subunghiale) tendineal

39. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) ososd) subunghiale) subcutanat

40. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) subcutanatd) subunghiale) tendineal

41. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) subperiostalb) articularc) ososd) subunghiale) subcutanat

E x t r e m i t a t e a i n f e r i o a r ă

Regiunea fesieră1. Proiecţia a. glutea superior este:a) cadranul superior al regiunii fesiereb) mijlocul regiunii fesierec) pe linia ce uneşte spina iliacă posterior-superior cu trohanterul mare, punctul dintre treimea superioară şi medied) mijlocul liniei ce uneşte spina iliacă posterior-superior cu tuberozitatea isciaticăe) nici un răspuns nu este corect

2. Proiecţia a. glutea inferior este:a) pe linia ce uneşte spina iliacă posterior-superior cu trohanterul mare, punctul dintre treimea superioară şi medieb) mai inferior şi mai extern de mijlocul liniei ce uneşte spina iliacă posterior superior cu tuberozitatea isciaticăc) regiunea tuberozităţii isciaticed) linia externă a sacruluie) cadranul superior-interior

3. Proiecţia nervului isciatic este o linie care uneşte:a) punctul ce se află la mijlocul distanţei dintre tuberozitatea ischiadică şi apexul trohanterului mareb) mijlocul fosei popliteac) tuberozitatea ischiadicăd) plica fesierăe) orificiul suprapiriform

4. Ce muşchi nu face parte din stratul mediu al regiunii fesiere?a) m. fesier mediub) m. piriformc) m. obturator internd) m. obturator externe) m. pătrat al femurului

5. Ce muşchi fac parte din stratul profund al regiunii fesiere?a) mm. gemenib) m. obturator internc) m. obturator externd) m. fesier mice) m. piriform

6. Spaţiul celular de sub m. fesier mare comunică cu:a) cavitatea bazinului micb) fosa ischiorectalăc) loja posterioară a coapseid) partea anterioară a coapseie) regiunea lombară

7. Spaţiul celular din regiunea fesieră comunică cu cavitatea bazinului mic prin intermediul:a) orificiului sciatic minorb) orificiului suprapiriformc) partea proximală a ligamentului m. fesier mared) orificiului infrapiriforme) toate răspunsurile sînt corecte

8. Prin orificiul suprapiriform trec următoarele formaţiuni:a) a şi v. glutea superiorb) n. gluteu superiorc) n. isciaticusd) a. glutea inferiore) n. pudent extern

9. Prin orificiul infrapiriform trec următoarele formaţiuni anatomice:a) a., v., n. gluteu inferiorb) n. sciatic, n. cutanat femural posteriorc) n. cutanat femural laterald) a., v. pudenda interna, n. pudende) a., v., n. pudend externi

10. Orificiul sciatic mare este delimitat de:a) lig. sacrotuberal

b) lig. sacrospinalc) incizura ischiadică micăd) incizura ischiadică maree) sacrul

11. Orificiul ishiadic mic este delimitat de:a) incisura ischiadica mareb) lig. sacrospinalc) lig. sacrotuberald) incizura ischiadică micăe) sacrul

12. N. gluteu superior iese din pelvis prin:a) foramenul ischiadic mareb) foramenul ischiadic micc) foramenul obturatord) foramenul suprapiriforme) foramenul infrapiriform

13. Canalul Alcock conţine?a) a. v. n. obturatorb) a. v. n. pudendc) a., v. pudendă internăd) n. pudende) a., v., n. glutee inferioare

14. Care muşchi din cei enumăraţi mai jos se inseră pe trohanterul mare a osului femural?a) m. piriformb) m. gluteu marec) m. gluteu micd) m. patrat femurale) m. iliopsoas

15. M. piriform îşi are originea de la următoarea formaţiune?a) spina iliacă superioară posterioarăb) aripa osului iliacc) osul coccisd) faţa anterioară a osului sacrue) spina iliacă anterioară superioară

16. Care este sintopia nervului sciatic în orificiul infrapiriform?a) mai lateral de toate formaţiunileb) mai medial de toate formaţiunile,c) între pachetul neurovacular pudent şi fesier inferior,d) mai medial de a. glutea inferior,e) în general trece prin orificiul suprapiriform.

17. Unde ajunge a.,v. pudentă internă şi n. pudent din regiunea fesieră?a) spaţiul parietal al pelvisuluib) loja posterioară a femuruluic) fosa ischiorectalăd) partea anterioară a femuruluie) spaţiul retrorectal al pelvisului

Articulaţia coxofemurală1. Care sînt ligamentele interne ale articulaţiei femurale?a) lig. iliofemoralb) lig. pubofemoralc) lig. ischiofemorald) lig. capitis femorise) zona orbiculară

2. Care sunt locurile slabe ale capsulei articulaţiei coxofemurale?a) capsula articulaţiei coxofemurale nu are locuri slabeb) colecţiile purulente se pot propaga prin orice zonă a capsulei articularec) anterior între ligamentele pubofemural şi iliofemurald) posteroinferior sub marginea inferioară a ligamentului ischiofemurale) partea laterală

3. Colecţia purulentă din articulaţia coxofemurală se poate propaga anterior prin ligamentele pubofemural şi iliofemural în următoarele direcţii?a) teaca fascială a m. iliopsoasb) bursa iliopectinealăc) regiunea fesierăd) regiunea medială a coapseie) regiunea antero-laterală a abdomenului

4. Vascularizarea articulaţiei coxofemurale este asigurată de următoarele artere?a) a. pudendă internăb) r. ascendentă a a. circumlexe laterală a femuruluic) r. acetabulară a a. obturatoriid) a. glutee inferioară

e) a. circumfelxă medială a femurului

5. Reţeaua arterială (colateralele arteriale) a regiunii articulaţiei şoldului este formată de următoarele anastomoze arteriale:a) a. fesieră superioară cu r. ascendentă a a. circumflexe femurală lateralăb) a. fesieră inferioară cu r. ascendentă a. circumflexă femurală lateralăc) a. fesieră superioară cu a. obturatoried) a. obturatorie cu a. circumflexă femurală lateralăe) a. obturatoria cu a. circumflexă femurală medială

Regiunea antero-medială a coapsei1. Prin lacuna musculară trece:a) ramura femurală a nervului genitofemuralb) a. v. femuralăc) m. iliopsoasd) n. femurale) n. cutanat lateral al coapsei

2. Prin lacuna vasculară trece:a) n. cutanat lateral al coapseib) m. iliopsoasc) n. femurald) a. şi v. femuralăe) ramura femurală a nervului genitofemural

3. Inelul femoral profund se proiectează:a) în treimea medială a ligamentului inghinalb) în treimea externă a ligamentului inghinalc) în mijlocul ligamentului inghinald) lateral de vena femuralăe) medial de vena femurală

4. Proiecţia a. femurale este linia ce uneşte:a) mijlocul ligamentului inghinalb) epicondilul medial al osului femuralc) extremitatea proximală a rotuleid) spina iliacă anterioară-superioarăe) extremitatea distală a rotulei

5. Nervul femural se proiectează:a) lateral de artera femurală cu 1 – 2cmb) interior de artera femuralăc) posterior de artera femuralăd) anterior de artera femuralăe) între artera femurală şi vena femurală

6. Limitele triunghiului femural (Scarpe) sunt:a) ligamentul inghinalb) m. adductor lungc) m. vast laterald) m. croitore) m. gracilis

7. Planşeul triunghiului femural este o reprezentat de:a) m. iliopsoasb) m. vast lateralc) m. adductor lungd) m. pectineue) m. gracillis

8. Ramurile superficiale ale a. femurale sunt:a) a. pudendă internăb) a. epigastrica inferioarăc) a. pudendă externăd) a circumflexă iliacă superficialăe) a. epigastrică superficială

9. În ţesutul subcutanat a regiunii femurale sînt următorii nervi:a) n. genitofemuralb) n. cutanat femural lateralc) n. femural, rr. cutanate anterioared) n. obturator, rr. cutanatee) n. pudent

10. În treimea proximală a coapsei loja anterioară conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) m. croitorb) a.,v., n. femural, m. tensor fascia latăc) m. adductor lungd) m. cvadriceps femurale) m. articulaţiei genunchiului

11. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate în loja medială a coapsei:

a) m. adductor scurt, m. pectineub) m. adductor lungc) m. adductor mared) m. gracilise) m. sartorius

12. Care afirmaţii sînt corecte?a) fascia lata formează tractus iliotibialisb) fascia lata formează septul intermuscular lateral şi medialc) are 2 foiţe în triunghiul femurald) vasele femurale sunt situate sub foiţa profundă a fasciei latae) lamina cribrosa este partea componentă a fasciei lata

13. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă?a) marginea falciformă este situată deasupra m. sartoriusb) marginea falciformă este situată deasupra nervului femuralc) fascia cribroasă este situată deasupra venei femuraled) fascia cribroasă este situată sub artera femuralăe) marginea falciformă şi fascia cribroasă sunt o porţiune a foiţei superficiale a fasciei lata

14. Spaţiul celular din triunghiul femural (Scarp) comunică cu:a) spaţiul retroperitoneal şi subperitoneal prin lacuna vasorum şi musculorumb) ţesutul subcutanat adipos al femurului prin lamina cribrosac) canalul adductor pe parcursul fascicolului neurovascular femurald) loja fascială anterioară a regiunii femurale pe parcursul n. femurale) canalul femural pe parcursul v. femurale

15. Limitele inelului femural profund:a) ligamentul inghinalb) ligamentul pectinealc) ligamentul lacunard) arcul iliopectineale) vena femurală

16. Limitele inelului femural superficial:a) margina medial a m. sartoriusb) margina falciformă, cornul superior şi inferiorc) nervul femurald) a. femuralăe) nici un răspuns nu este corect

17. Canalul femural are următoarele laturi:a) lamela superficială a fasciei lata, cornul superior – anteriorb) artera femuralăc) vena femurală – laterald) foiţa profundă a fasciei lata – posteriore) fascia transversa

18. Prin canalul femural trec următoarele formaţiuni anatomice:a) artera femuralăb) herniile femuralec) n. femurald) vena femuralăe) n. safen

19. Conţinutul canalului femural este:a) v. femuralăb) v. safena marec) sacul herniald) ţesut conjunctiv laxe) ganglioni limfatici

20. Vasul principal ce constitue "corona mortis" este:a) a. pudendă externăb) v. femuralăc) a. obturatorie din a. epigastrică inferioarăd) a. epigastrică inferiore) a. obturatorie din a. iliaca interna

21. Canalul adductor se situiază între:a) m. adductor magnusb) m. adductor longusc) vastus medialisd) m. gracilise) lamina vastoadductoria

22. Citiţi atent şi observaţi greşală:a) prin orificiul superior al canalului Hunter trec vasele femurale şi n. safenb) prin orificiul anterior al canalului Hunter trec n. safen şi a. şi v. genus descendensc) prin orificiul inferior al canalului Hunter trec vasele sangvine femurale şi n. femurald) prin orificiul inferior al canalului Hunter vasele sangvine femurale trec în fosa popliteae) prin orificiul superior al canalului Hunter trec vasele sangvine femurale şi n. femural

23. Determinaţi care din afirmaţiile de mai jos este corectă?a) lacuna musculară este delimitată de cea vasculară prin arcul iliopectineub) margina falciformă delimitează hiatul safenc) a. epigastrică superficială participă la formarea “corona morţii”d) n. safen iese prin orificiul anterior al canalului Huntere) vena safena mare confluiază în vena femurală

24. Prin canalul adductor (Hunter) trec următoarele formaţiuni anatomice:a) artera femuralăb) sacul herniar în herniile femuralec) n. femurald) vena femuralăe) n. safen

25. La fracturarea osului femural în treimea distală (epicondiloidală) fragmentul distal de obicei se deplasează:a) medialb) lateralc) posterior, sub acţiunea m. gastrocnemiusd) medial şi anterior sub acţiunea m. qvadriceps al femurului şi m. croitore) lateral şi anterior

26. În fractura de col femural membrul pelvian este în următoarea poziţie:a) rotat internb) rotat externc) semiflectat în articulaţia şoldului şi genunchiuluid) în abducţiee) nu are o poziţie determinată

27. N. femural în treimea superioara a coapsei se localizează între:a) m. iliacb) m. iliopsoasc) v. femuralăd) a. femuralăe) m. croitor

Regiunea posterioară a coapsei1. Proiecţia n. sciatic corespunde liniei ce uneşte:a) tuberozitatea ischiadiculuib) mijlocul fosei popliteec) mijlocul distanţei între trohanterul mare şi tuberozitatea ischiadiculuid) marginea medială a capului fibuleie) marginea laterală a capului fibulei

2. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate la nivelul treimei medii a regiunii posterioarăe a coapsei:a) m. gracilisb) m. semimembranos, m. semitendinosc) m. biceps femurald) n. sciatic, aa. perforante, r. descendentă a. circumflexă femorală lateralăe) mm. pectineu, adductor mare

3. N. sciatic în loja posterioară a coapsei se află:a) la nivelul plicii glutea – sub fascia latab) în treimea superioară – acoperit de capul lung a m. biceps femorisc) în treimea medie – posterior de adducror magnusd) treimea inferioară între biceps femoris şi semimembranose) treimea inferioară între mm.semimembranos şi semitentinos

4. Spaţiul celular din regiunea posterioară a coapsei comunică direct cu:a) regiunea fesierăb) partea anterio-medială a membruluic) fosa poplitead) regiunea laterală a femuruluie) toate răspunsurile sînt corecte

5. Rotaţia externă a gambei este determinată de către:a) m. biceps al femuruluib) mm. semimembranos, semitendinos, gracilis, croitor, popliteuc) m. vast mediald) porţiunea medială a ligamentului rotuliane) m. vast lateral

6. Rotaţia internă a gambei este determinată de către:a) m. biceps al femuruluib) mm. semimembranos, semitendinos, gracilis, croitor, popliteuc) m. vast mediald) porţiunea medială a ligamentului rotuliane) m. vast lateral

Regiunea genunchiului1. Bursele regiunii anterioare a genunchiului sunt următoarele:

a) bursa prepatellaris subcutanea, subfascialis şi subtendineab) bursa infrapatelaris superficialisc) bursa infrapatelaris profundăd) bursa suprapatallarise) bursa poplitea

2. Ce formaţiuni consolidează fascia proprie a regiunii anterioare a genunchiului?a) retinaculum patellae medialeb) retinaculum patellae anteriorc) retinaculum patellae lateraled) ligamentul popliteu oblice) lig. patellae proprium

3. Care artere nu participă la formarea reţelei articulare patelare?a) a. genus descendensb) a. popliteea cu ramurile salec) a. recurrens tibialis anteriord) r. circumflexus fibulaee) a. peronea

4. Limitele fosei popliteea sînt:a) tendonul m. biceps femuralb) mm. semimembranos şi semitendinosc) m. adductor magnusd) m. gastrocnemiuse) m. gracilis

5. Care sînt liniile de proiecţie a formaţiunilor din regiunea fosei popliteea?a) vasele poplitea şi n. tibial – unghiul superior al fosei popliteea prin mijlocul eib) vasele popliteea şi n. tibial – marginea medială a tendonului bicepsului femuralc) n. peroneu comun – marginea medială a tendonului bicepsului femurald) n. peroneu comun – marginea laterală a bicepsului femurale) n. peroneu comun – marginea medială a m. semimembranos

6. Ce formaţiuni se găsesc în stratul subcutanat al fosei popliteea?a) vv. safena magna et parvab) n. safenus, n cutaneus femoris posteriorc) n. tibiald) a. popliteae) n. peroneu comun

7. Sintopia fasciculului neurovascular popliteal din posterior spre anterior:a) n. tibial , v. poplitea, a. popliteab) a. poplitea, n. sciatic, v. popliteac) n. sciatic, a. poplitea, v. poplitead) v. poplitea, n. sciatic, a. popliteae) nici un răspuns corect

8. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă?a) a. poplitee este situată lateral de v. popliteeb) v. poplitea este situată lateral de n. tibialc) a. poplitea este situată medial şi mai profund de v. poplitea şi n. tibiald) a. poplitea este situată lateral de n. peronier comune) toate sunt incorecte

9. N. sural este?a) prelungire a n. safenb) prelungire a n. femuralc) prelungire a n. cutanat surae lateralisd) prelungire a n. cutanat surae medialise) toate răspunsurile sînt corecte

10. Ramurile a. popliteea în fosa popliteea sînt:a) a. tibialis anteriorb) a. tibialis posteriorc) aa. genus superiores lateralis şi medialisd) a. genus mediae) aa. genus inferiores mediales şi laterales

11. Abordul chirurgical asupra a. poplitee este mai convenabil de efectuat prin acces:a) posterior popliteanb) medial, prin fosa Jobertc) laterald) transarticulare) transligamentar

12. Fosa Jober este delimitată de:a) condilul medial al femurului şi capul medial al m. gastrocnemianb) m. gracilisc) tendoanele mm. aductor mare, semimembranos şi semitendinosd) m. croitore) m. popliteu

13. Căile de răspîndire a colecţiilor purulente din spaţiul celular al fosei popliteea:a) canalul inghinalb) canalul femuralc) canalul obturatord) regiunea posterioară a coapseie) regiunea posterioară şi anterioară a gambei

Articulaţia genunchiului1. Articulaţia genunchiului este formată din?a) femurb) fibulăc) tibied) rotulăe) toate răspunsurile sînt corecte

2. Care din următoarele ligamente din regiunea articulaţiei genunchiului sînt extraarticulare?a) lig. cruciat anteriorb) lig. colateral fibularc) lig. colateral tibiald) lig. popliteu oblice) lig. cruciat posterior

3. Care ligamente fortifică porţiunea anterioară a articulaţiei genunchiului?a) lig. patelarb) lig. colateral tibialc) lig. colateral fibulard) lig. cruciform anterior şi posteriore) retinaculul patelar medial şi lateral

4. O relaxare maximă a ligamentelor articulaţiei genunchiului se obţine în:a) flexia maximală a articulaţieib) extensia maximală a articulaţieic) semiflexied) rotaţie internăe) imposibil de obţinut o relaxare concomitentă a ligamentelor

5. Ligamentele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului sînt:a) lig. cruciform anteriorb) lig. meniscofemoral posteriorc) lig. popliteu arcuatd) lig. cruciform posteriore) lig. transversum genus

6. Ligamentul popliteu oblic este prelungirea tendonului muşchiului:a) semimembranosb) semitentinosc) sartoriusd) gracilise) m. adductor magnus

Regiunea gambei1. Proiecţia a. tibiale anterioare şi n. peroneu profund este linia ce uneşte:a) mijlocul distanţei între capul fibulei şi tuberozitatea tibieib) mijlocul distanţei bimaleolarec) maleola medialăd) tuberozitatea tibieie) capul fibulei

2. Proiecţia a. tibiale posterioare şi n. tibial corespunde liniei ce uneşte:a) mijlocul distanţei dintre capul fibulei şi tuberozitatea tibieib) marginea medială a tibieic) mijlocul distanţei între tendonul Ahile şi maleola medialăd) 1cm posterior de marginea medială a tibieie) maleola medială

3. În stratul subcutanat al gambei sunt situate următoarele formaţiuni:a) v. safena parvab) n. cutanaţi surali c) v. tibială anterioarăd) v. safena magna şi n. safenuse) a. tibială anterior

4. La nivelul treimei proximale a gambei loja anterioară conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) a., v. tibială anterioară şi n. peronier profundb) m. peronier scurt şi lungc) m. tibial anteriord) m. extensor lung al degetelore) n. peronier comun

5. Canalul musculoperonier superior este format din:

a) m. peroneu lungb) colul fibuleic) m. peroneu scurtd) m. tibial anteriore) m. extensor halucis longus

6. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate în treimea medie a lojei laterale a gambei a) m. peronier lungb) n. peronier superficialc) m. peronier scurtd) a., v. peronieree) n. peronier profund

7. Nervul peroneu profund are următoarea poziţie faţă de a. tibială anterioară:a) în treimea superioară – lateralb) în treimea superioară – medialc) în treimea medie – anteriord) în treimea medie – posteriore) treimea inferioară – medial

8. Sintopia pachetului vasculonervos al regiunii anterioare a gambei este:a) în treimea superioară – între m. tibialis anterior şi m. extensor digitorum longusb) în treimea superioară – între m. extensor digitorum longus şi m. extensor hallucis longusc) în treimea inferioară – între m. tibialis anterior şi m. extensor hallucis longusd) în treimea inferioară – între m. extensor digitorum longus şi m. extensor hallucis longuse) posterior de toţi muşchii

9. Între care muşchi se localizează n. peroneu profund în treimea inferioară a gambei?a) membrana interoseeb) m. tibial anteriorc) m. extensor lung al haluceluid) m. exterior lung al degetelore) m. peroneu lung

10. Traiectul n. peroneu superficial este:a) în treimea superioară şi medie trece printe fibrele m. peroneu lung, paralel cu septul intermuscular anteriorb) în limita treimei superioare şi medii trece printre fibrele m. peroneu scurtc) în treimea inferioară paralel cu septul intermuscular posteriord) printre fibrele m. tibial anteriore) în treimea inferioară se află în ţesutul subcutanat

11. Care sînt muşchii lojei superficiale din regiunea posterioară a gambei?a) m. gastrocnemiusb) m. tibial posteriorc) m. soleusd) m. flexor digitorum longuse) m. plantaris

12. Muşchii lojei profunde din regiunea posterioară a gambei sînt:a) m. flexor digitorum longusb) m. flexor halucis longusc) m. soleusd) m. plantarise) m. tibialis posterior

13. Tendonul calcanean Achilles se formează la unirea căror formaţiuni?a) tendonul m. soleub) tendonul m. tibial posteriorc) tendonul m. gastrocnemiand) tendonul m. plantare) tendonul m. flexor hallucis longus

14. Limitele canalului cruropopliteu (Gruber):a) membrana interosoasăb) m. tibial posterior din anteriorc) m. soleu din posteriord) m. flexor halucis longus din lateral, m. flexor digitorum longus din mediale) m. plantar din posterior

15. În canalul cruropopliteu (Gruber) sînt situate următoarele formaţiuni:a) a. şi v. tibială posterioarăb) a. şi v. tibială anterioarăc) n. tibiald) n. peroneu comune) vasele peroneale

16. Limitele canalului musculoperonier inferior:a) m. peroneu lungb) m. peroneu scurtc) m. tibial posteriord) m. flexor hallucis longuse) fibulă

17. În canalul musculoperonier inferior este situat:a) n. peroneu comunb) n. tibialc) a. tibială posterioarăd) a ţi v. peroneae) m. peroneu scurt

18. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate la nivelul treimei medii a gambei în loja posterioară:a) m. peronier lungb) m. soleu, m. gastrocnemianc) m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al halucelui, a. v. tibială posterioară şi n. tibiald) m. tibial posterior, m. plantar lung, a., v. peronierăe) m. anconeu

19. Care din afirmaţiile enumărate mai jos sunt corecte?a) canalul musculoperonier superior este format de colul fibulei şi m. peronier lungb) canalul musculoperonier inferior este format de fibulă şi m. peronier scurtc) canalul musculoperonier inferior conţine a. v. şi n. peronierd) canalul musculoperonier superior conţine n. peronier comune) canalul musculoperonier inferior este format de fibulă şi m. peronier lung

20. Identificaţi afirmaţiile greşite:a) trunchiurile arteriale pot fi comprimate în treimea proximală a coapseib) pseudoartrozele treimea distală a tibiei sunt determinate de vascularizarea insuficientăc) sistemul venos profund şi superficial al gambei comunică prin venele comunicanted) vena safenă mică confluiază cu v. femurală în treimea distală a coapseie) n. sural este un nerv motor

21. A. tibială posterioară si n. tibial în treimea medie a gambei sunt localizate între muşchii:a) soleub) gastrocnemianc) tibial posteriord) flexorul lung al haluceluie) tibial anterior

22. Direcţia de fuzare a puroiului din canalul cruropopliteu:a) fosa popliteab) canalul maleolar medialc) loja anterioară a gambeid) canalul maleolar laterale) regiunea anerioară a genunchiului

23. Afectarea nervului tibial compromite:a) flexia dorsală a piciorului şi extensia degetelorb) flexia plantară a picioruluic) flexia degetelord) flexia dorsală a piciorului şi flexia degetelore) vascularizarea gambei

Regiunea articulaţiei talocrurale1. Ce structuri formează articulaţia gleznei?a) tibiab) fibulac) astragalul (talus)d) calcaneule) navicularul

2. Ce formaţiuni sînt situate între fascia superficială şi proprie în regiunea articulaţiei talocrurale?a) v. safena magna şi n. safenus, anterior de maleola medialăb) v. safena parva şi n. suralis, posterior de maleola lateralăc) v. safena magna şi n. safenus, posterior de maleola lateralăd) n. peroneu superficial în partea anterioară a articulaţieie) v. safena parva şi n. suralis, anterior de maleola madială

3. Canalul maleolar medial este format din:a) retinaculum mm. flexorumb) partea medială a osului calcaneuc) retinaculum mm. extensorum superiusd) partea laterală a osului calcaneue) retinaculum mm. extensorum inferius

4. Canalul maleolar medial conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) tendonul muşchilui tibial posteriorb) m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al haluceluic) tendonul achiled) a., v. tibiale posterioare şi n. tibiale) tendonul muşchiului soleu

5. Sintopia formaţiunilor anatomice din canalul maleolar medial începînd cu m. tibial posterior este:a) tendonul m. flexor digitorum longus

b) cel mai posterior se află tendonul m. flexor halucis longusc) fasciculul neurovascular se găseşte între tendoanele mm. flexor digitorum şi halucis longusd) pachetul neurovascular se găseşte imidiat posterior de maleola medialăe) posterior de tendonul m. tibial posterior se află tendonul m. flexor halucis longus

6. Notaţi răspunsurile corecte:a) sub retinaculum peroneorum superius mm. peronei sînt situaţi în teacă osteofibroasă comunăb) la nivelul retinaculum peroneorum inferius mm. peronei au teacă osteofibroasă separatăc) mm. peronei pe tot traiectul au teacă osteofibroasă separatăd) mm. peronei pe tot traiectul au teacă ostofibroasă comunăe) nu există retinaculum peroneorum superior şi inferior, doar unul singur

7. În stratul subcutanat al regiunei maleolare laterale se găseşte:a) v. safena parvab) n. suralc) v. safena magnad) n. peroneu profunde) n. tibial

8. Ligamentele articulaţiei talocrurale sunt?a) lig. medial deltoidb) lig. calacaneofibularc) tendonul Ahiled) lig. talofibular anteriore) lig. talofibular posterior

Regiunea piciorului1. Proiecţia pachetului neurovascular dorsal al piciorului propriu-zis este linia trasată între:a) capul osului metatarsian Ib) capul osului metatarsian IIc) spaţiul interdigital IId) mijlocul distanţei bimaleolaree) spaţiul interdigital I

2. În ţesutul subcutanat al regiunii dorsale a piciorului se găsesc:a) reţeaua venoasă dorsalăb) a. dorsală a picioruluic) n. peroneu superficiald) n. sural şi safene) a. peronea

3. Sub fascia proprie a regiunii dorsale a piciorului sînt următoarele formaţiuni:a) m. extensor digitorum brevisb) m. extensor halucis brevisc) a. dorsală a piciorului şi n. peroneu profundd) m. tibial anteriore) n. peroneu superficial

4. Ramurile a. dorsalis pedis sînt:a) a. arcuatab) ramus plantaris profundusc) a. tarsea medialis et lateralisd) a. plantaris lateralise) a. plantaris medialis

5. Între care două formaţiuni este localizată a. dorsală a piciorului?a) tendonul m. tibial anteriorb) tendonul m. extensor lung al haluceluic) m. extensor scurt al haluceluid) m. extensor lung al degetelore) m. extensor scurt al degetelor

6. Nervul peroneu profund inervează:a) pielea spaţiului interdigital IVb) pielea spaţiului interdigital Ic) pielea regiunii maleolei medialed) m. extensor digitorum brevise) mm. flexori

7. Ce muşchi sînt situaţi în loja medie a plantei?a) m. flexor digitorum brevisb) m. quadratus plantaec) m. adductor halucisd) m. abductor halucise) mm. lumbricali

8. Ce formaţiuni anatomice sunt situate în loja medială a plantei?a) m. flexor halucis brevisb) m. abductor halucisc) tendonul m. flexor halucis longusd) tendonul m. flexor digitorum longus

e) tendonul m. tibial posterior

9. În loja laterală a plantei sînt:a) m. abductor digiti minimib) m. flexor digitorum brevisc) m. flexor digiti minimid) m. quadratus plantaee) mm. lumbricali

10. Pereţii canalului plantar sunt:a) septurile intermusculare medial şi lateralb) liamentul plantare longumc) fascia profundă a planteid) fascia superficială a planteie) m. quadratus plantae

11. Conţinutul canalului plantar este:a) m. quadratus plantaeb) m. flexor halucis brevisc) tendoanele flexorilor lungi a halucelui şi degetelord) pachetele neurovasculare lateral şi mediale) m. flexor digitorum brevis

12. Limitele canalului calcaneu: a) osul calcaneub) m. abductor halucisc) m. adductor halucisd) m. quadratus plantaee) m. flexor halucis brevis

13 În canalul calcaneu este situat:a) fasciculul neurovascular medialb) tendonul m. flexor digitorum longusc) tendonul m. peroneu lungd) tendonul m. flexor halucis longuse) tendonul m. tibial posterior

14. Nervul plantar medial inervează următoarele formaţiuni:a) mm. degetului I şi flexor digitorum brevisb) m. adductor halucisc) 2 m. lumbricali medialid) 2 m. lumbricali lateralie) pielea degetelor I, II, III şi IV, partea internă

15. Formaţiunile inervate de nervul plantar lateral:a) mm. degetului 5, quadratus plantaeb) m. adductor halucisc) 2 mm. lumbricali laterali şi mm. interosoşid) pielea degetelui 5 şi 4, partea externăe) m. flexor dgitorum brevis

16. Pe partea dorsală a degetelor tendoanele extensorilor lungi se inseră în următorul mod:a) porţiunele laterale la bazele falangelor distaleb) porţiunile medie la bazele falangelor mediic) porţiunele laterale la bazele falangelor proximaled) porţiunele medii la bazele flangelor distalee) se inseră toate părţile la baza falangei distale

17. Notaţi afirmaţiile corecte: a) tendoanele flexorilor din regiunea degetelor piciorului sunt înglobate în canale osteofiboaseb) tendoanele flexorilor posedă teci sinovialec) tecile sinoviale ale flexorilor se încep la nivelul oaselor metatarsiened) tecile sinoviale se încep la nivelul osului calcaneue) tecile sinoviale ale flexorilor se termină la nivelul bazei falangei distale

18 Articulaţia Chopart este formată de:a) capul oaselor metatarsieneb) baza falangelor proximalec) osul cuboidd) astragal (talus) şi calcaneue) navicular

19. Articulaţia tarsometatarsiană Lisfranc este formată de:a) capul oaselor metatarsieneb) baza falangelor proximalec) cuboid şi cele trei oase cuneiformed) bazele oaselor metatarsienee) astragalul (talus) şi calcaneul

Regiunea capului1. Cu ce scop inciziile pe faţă se exercită în direcţie radială?a) să obţinem un abord mai largb) să nu traumăm ramurile nervului trigemenc) să nu lezăm muşchii mimicid) să nu afectăm ramurile arterei şi venei facialee) să evităm leziunea ramurilor n. facial

2. Ce hematom se formează în cazul lezării arterei meningeale medii?a) epiduralb) subduralc) subarahnoidald) subpial e) intracerebral

3. Care vase sau ţesuturi mai frecvent sângerează în caz de plagă craniană penetrantă?a) vasele meningelui encefaluluib) sinusurile durei materc) ţesutul creeruluid) ţesuturile epicranienee) venele diploice

4. Ramura cărui nerv este nervul auricular posterior?a) n. trigemen.b) n. facial.c) n. trohlear.d) n. oculomotor.e) n. zigomatic.

5. Laturile trigonului de trepanaţie Chipaut?a) linia trasată de la spina suprameatum la vîrful mastoidului.b) canalului facial.c) linia care continua arcul zigomatic pe mastoid.d) sinusul sigmoidian.e) marginea anterioară a crestei mastoidiene.

6. Unde confluiază venele oftalmice superioară şi inferioară?a) sinusul sagital superiorb) sinusul cavernosc) sinusul sagital inferiord) sinusul petros superiore) sinusul transvers

7. Ce trece prin fisura orbitală superioară?a) n. maxilarb) nn. oculomotor şi oftalmicc) nn. trohlear şi n. abducensd) vena oftalmică superioarăe) n. zigomatic

8. Ce trece prin orificiul oval?a) n. maxilarb) r. meningială accesorie a arterei meningea mediec) n. mandibulard) n. accesore) n. zigomatic

9. Unde se efectuiază drenajul venos din sinusul cavernos?a) în sinusul petros superiorb) în sinusul transversc) în sinusul petros inferiord) în plexul venos al canalului carotide) în sinusul sigmoid

10. Unde se varsă vena cerebrală mare?a) în sinusul sagitalb) în sinusurile bazei cranienec) în sinusul rectd) în sinusul transversale) în sinusul occipital

11. Ce este situat, conform schemei Kronlein-Briosova în locul intersecţiei liniei anterioare verticale şi inferioare orizontale?a) sulcus centralis cerebri Rolandob) trunchiul a. meningea mediec) a. cerebrală anterioarăd) a. carotidă internăe) sulcus lateralis cerebri Sylvii

12. De unde îşi ia originea a. facială?a) din a. carotidă externăb) din a. carotidă internă

c) din a. bazilarăd) din a. carotidă comunăe) din a. maxilară

13. Cu ce anastomozează a. angulară?a) cu a. oftalmicăb) cu a.dorsală a nasuluic) cu ramurile parotidiened) cu a. auriculară posterioarăe) cu a. temporală superficială

14. Ce trece prin canalul mandibular?a) a. mentalăb) a. şi v. alveolare inferioarec) a. alveolară superioarăd) a. labeală inferioarăe) n. alveolar inferior

15. Inervaţia senzitivă a pielii feţei se realizează de:a) n. facialb) ramurile n. trigemenc) n. glosofaringiand) ramura anterioară a n. auricular maree) n. petros mare

16. Prin ce formaţiuni trece nervul facial?a) orificiul rotundb) orificiul spinosc) canalul caroticd) canalul facial Falloppioe) orificiul stilomastoidian

17. Numiţi ramurile terminale ale n. facial după ieşire din foramen stilomastoideus.a) rr. temporaleb) rr. zigomatice şi bucalec) rr. marginală a mandibulei şi collid) rr. faringienee) n. auricularis posterior

18. Unde este localizat ganglionul n. trigemen?a) pe suprafaţa posterioară a piramidei osului temporalb) în canalul carotid al piramidei osului temporalc) în regiunea aripilor mici ale osului sfenoidd) în regiunea aripelor mari ale osului sfenoide) pe suprafaţa superioară a piramidei osului temporal (cavum Meckeli)

19. Ce regiuni sunt inervate de n. maxilar?a) temporalăb) suprafaţa laterală a nasului şi a obrazuluic) buza superioarăd) mucoasa septului nazale) mucoasa sinusului frontal şi maxilar

20. Care ramuri încep de la n. maxilar în fosa pterigopalatină?a) n. zigomaticb) n. lacrimalc) rr. alveolare superioare posterioared) n. infraorbitale) n. petros profund

21. Care formaţiuni sunt inervate de n. mandibular?a) m. milohioidianb) m. maseterc) venterul posterior al m. digastricd) venterul anterior al m. digastrice) m. digastric în întregime

22. De care formaţiuni este însoţit n. auriculotemporal?a) a. meningee medieb) meatul acustic internc) v. temporală superficialăd) a. temporală superficialăe) m. pterigoidian lateral

23. Unde este localizat n. lingual?a) în spaţiul interpterigoidianb) în spaţiul temporopterigoidianc) în spaţiul submucos al planşeului cavităţii bucaled) în triunghiul submandibulare) sub mucoasa frâului limbii

24. Prin ce formaţiune orbita comunică cu cavitatea craniană?

a) fisura orbitală superioarăb) fisura orbitală inferioarăc) canalul opticd) prin sinusul sfenoidale) prin orificiile etmoidale anterioare şi posterioare

25. Unde confluiază v. oftalmică superioară?a) în plexul venos pterigoidianb) în vena jugulară internăc) în sinusul cavernosd) în sinusul sagital superiore) în sinusul petros superior

26. Unde se varsă limfa din regiunea buzelor?a) în ganglionii submandibularib) în ganglionii buccinatoric) în ganglionii retroauricularid) în ganglionii submentonierie) în ganglionii supraclaviculari

27. Care muşchi constituie diafragma cavităţii bucale?a) m. genioglosb) m. hioglosc) m. milohioideud) m. geniohioideue) m. palatoglos

28. Vascularizarea limbii este realizată de:a) a. lingualăb) a. palatină descendentăc) a. palatină ascendentăd) a. faringiană ascendentăe) a. sfenopalatină

29. Unde este drenată limfa de la limbă?a) ganglionii submentonierib) ganglionii submandibularic) ganglionii retrofaringienid) ganglionii mastoidienie) ganglionii cervicali profunzi

30. Numiţi nervii motori pentru muşchii limbii:a) n. mandibularb) n. hipoglosc) n. glosofaringiand) n. intermediuse) n. laringeu superior

31. Hotarul între cap şi gât este?a) linia orizontală imaginară care trece prin osul hioidb) linia imaginară care uneşte marginea superioară a cartilajului tiroid cu linia nuchae superiorc) linia ce trece pe marginea inferioară a mandibuleid) apexul procesului mastoide) linia nuchae superior şi protuberanţa occipitalis externa

32. Hotarul între craniu visceral şi craniu cerebral trece prin:a) marginea superioară a orbitei, osul şi arcul zigomatic, până la orificiul acustic externb) margina infraorbitală, arcul zigomatic, apexul mastoidului, protuberanţa occipitală externăc) atlantul, apexul mastoidului,arcada zigomatică, marginea infraorbitalăd) atlantul, apexul mastoidului,arcada zigomatică, marginea supraorbitalăe) atlantul, apexul stiloidului,arcada zigomatică, marginea supraorbitală

33. Hotarul între baza şi bolta craniului trece prin:a) protuberanţa occipitală externă, linia nuchae inferior, apexul mastoidului, crista infratemporalisb) protuberanţa occipitală externă, linia nuchae superior, baza procesului mastoid, crista infratemporalisc) protuberanţa occipitală internă, linia temporalis inferior, apexul mastoidului, crista infratemporalisd) protuberanţa occipitală internă, linia temporalis superior, baza mastoidului, crista infratemporalise) protuberanţa occipitală internă, linia nuchae inferior, apexul mastoidului, crista infratemporalis

34. În limitele calvariei craniene deosebim următoarele regiuni:a) regio frontoparietoccipitalisb) regio frontotemporomastoideusc) regio temporalisd) regio mastoideae) regio occipitotemporalis

35. Ce straturi celuloadipoase includ ţesuturile epicraniene?a) subcutan, subaponeurotic, subperiostalb) intradermal, subcutan, subaponeurotic, subperiostalc) intradermal, paravazal, subperiostald) intradermal, subcutan, subaponeurotice) subcutan, paravazal, subaponeurotic

36. Galea aponeurotica uneşte următorii muşchi:a) frontalb) temporalc) occipitald) nucale) trapez

37. În regiunea temporală deosebim următoarele straturi celuloadipoase:a) subcutanatb) interaponeuroticc) subaponeuroticd) intermusculare) subperiostal

38. Care sunt particularităţile de vascularizare a ţesuturilor epicraniene?a) vasele sunt amplasate deasupra aponeurozeib) vasele sunt fixate de septuri fibroasec) au traiect radiald) rămân biante la leziunee) arterele fac anastomoze prin orificiile emisare cu a. meningea media

39. Care răspuns menţionează etajele venoase a porţiunii carebrale?a) vene subcutane, vv. diploice, sinusurile durei materb) vene intradermale, vene periostale, vene cerebralec) vene subcutane, vene perforante, sinusurile durei materd) vene diploice, vene emisare, vene cerebralee) vene diploice, vene emisare, vene perforante

40. Ce emisarii stabile cunoaşteţi?a) vv. emisarium parietaleb) vv. emisarium mastoideumc) vv. emisarium orbitalisd) vv. emisarium frontalise) vv. emisarium temporalis

41. Venele emisarii mastoide se deschid în:a) sinus transversusb) sinus sigmoideusc) sinus sagitalis superiord) sinus petrosus superiore) vena cerebri magna

42. Venele emisarii parietale confluează în:a) sinus sagitalis inferiorb) sinus sagitalis superiorc) sinus sigmoideusd) sinus rectuse) sinus occipitalis

43. În traumatisme craniocerebrale mai frecvent se fracturează pe o arie mai extinsă:a) lamela vitreab) diploec) lamela externăd) periostule) procesul mastoid

44. Traiectul fasciculelor neurovasculare în regiunea capului este:a) radialb) paralelc) oblicd) perpendiculare) şerpuitor

45. Ramurile terminale ale a. ophthalmice sunt:a) a. frontalisb) a. supraorbitalisc) a. temporalis superficialisd) a. transversa facieie) a. angularis

46. Găsiţi afirmaţiile corecte.a) a. frontalis trece la 2cm de linia mediană prin incizura frontalisb) a. supraorbitalis trece la 2,5cm de linia mediană prin incizura supraorbitalisc) a. frontalis trece prin incizura supraorbitalis la 2cm de linia medianăd) a. supraorbitalis trece la 5cm de linia medianăe) a. supraorbitalis trece prin incizura frontalis

47. Vasele limfatice din regiunea frontoparietooccipitală se varsă în:a) nodi limphatici auricularis anterioresb) nodi limphatici auricularis posterioresc) nodi limphatici occipitalis

d) nodi limphatici frontalise) nodi limphatici buccalis

48. Sinus sagitalis inferior se varsă în:a) sinus rectusb) sinus petrosus superiorc) confluens sinusd) sinus sigmoideuse) vena cerebri magna

49. Din câte lamele este formată fascia temporalis?a) unab) douăc) treid) patrue) nu are lamele, este o aponeuroză

50. Câte straturi celuloadipoase sunt în regiunea temporală?a) unulb) douăc) treid) patrue) cinci

51. Găsiţi afirmaţia corectă:a) a. meningeia media este sursa de vascularizare a durei mater, începe de la a. maxilaris, trece prin foramen spinosum, în craniu cedează două ramurib) a. meningeia media este sursa de vascularizare a arahnoideii, începe de la a. maxilaris, trece prin foramen lacerum, în craniu cedează două ramuric) a. meningeia media este sursa de vascularizare a pia mater, începe de la a. maxilaris, trece prin foramen ovale, în craniu cedează trei ramurid) a. meningeia media este sursa de vascularizare a arahnoideii, începe de la a. carotis interna, trece prin foramen lacerum, în craniu cedează două ramurie) a. meningeia media este sursa de vascularizare a orbitei, începe de la a. carotis interna, trece prin foramen rotundum, în craniu cedează două ramuri

52. Ce muşchi se inseră pe procesul mastoid?a) m. logisimus capitis şi spleniusb) m. sternocleidomastoideusc) venterul posterior al m. digastricusd) m. omohioide) m. pterigoid lateral

53. Comunicarea între cavum tympani şi celule mastoidiene este asigurată prin:a) aditus ad antrumb) recessus epitimpanicusc) tegmen tympanid) sinus sigmoideuse) trompa Eustache

54. Oscioarele auditive sunt situate în:a) recessus epitimpanicusb) cavum tympanic) antrum tympanicumd) antrum mastoideume) celullae mastoidea

55. Pe care latură a triunghiului de trepanaţie se proiectează sinus sigmoideus?a) latura posterioarăb) latura superioarăc) latura anterioarăd) latura anterioară şi superioarăe) nu are tangenţă laturilor triunghiului

56. La ce adîncime şi pe care latură a triunghiului de trepanaţie poate fi lezat n. facial?a) latura anterioară, la adîncimea de 1,5 – 2 cmb) superior de porus acusticus externum, la 1cmc) posterior de spina suprameatum, subperiostald) latura anterioară, la 0,5 cme) n. facial nu se proectează în această regiune

57. Câte formaţiuni pot fi lezate la trepanaţia procesului mastoid?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

58. Ce orificii se găsesc în fosa craniană anterioră?a) foramen caecumb) orificii ale laminei cribrosac) foramen rotundumd) fisura orbitalis superiore) foramen opticum

59. Ce trece prin orificiile din fossa craniană anterioră?a) filea olfactoriab) a. ethmoidalis anteriorc) a. ethmoidalis posteriord) a. ethmoidalis mediae) a. meningeia media

60. Prin sinusul cavernos trece:a) a. carotis internab) n. abducensc) n. trochlearisd) plexul pterigoideuse) n. oculomotorius

61. Prin peretele extern al sinusului cavernos trec următoarele formaţiuni:a) n. oculomotorb) n. trochlearisc) n. ophtalmicusd) a. carotis internae) n. abducens

62. Prin fisura ophtalmică superioră trece:a) n. ophtalmicb) n. trochlearisc) n. abducensd) n. faciale) n. oculomotor

63. Care formaţiuni sunt situate între lamela externă şi internă a oaselor craniului?a) lamina vitreab) ţesut osos spongiosc) vene diploiced) vene epiduralee) artera meningea medie

64. Ramură a cărui nerv este n. frontalis?a) n. infraorbitalisb) n. supratrochlearisc) n. trochlearisd) n. ophthalmicuse) n. supraorbitalis

65. Ce este situat între lamelele aponeurozei temporalea) a. temporalis superficialisb) ţesut cluloadipos interaponeuroticc) aa. temporalis profundaed) m. temporalise) n. auriculotemporal

66. Nerespectarea cărei laturi în trepanaţie a triunghiului Chipaut se poate nimeri în fossa craniană medie?a) superioară – linia ce constitue prelungirea arcadei zigomatice pe apofiza mastoidianăb) anterioară – linia ce trece posterior de porus acusticus externusc) în aditus ad antrumd) posterioră – la marginea anterioară a tuberosităţii mastoidienee) nici un răspuns nu este corect

67. Ce formaţiuni trec prin osul etmoid?a) v. ophtalmica superiorb) fila olfactoriac) n. ethmoidalis anteriord) n. ethmoidalis posteriore) v. emissariae

68. Ce trece prin foramen rotundum?a) n. maxilarisb) n. petrosus minorc) vv. emissariaed) n. vaguse) ramus meningeus n. mandibularis

69. Unde dura mater intim concreşte cu oasele craniului?a) la bolta craniuluib) pe os sfenoidal, circular de şaua turceascăc) lamela cribroasă a etmoiduluid) piramida temporaluluie) partea scvamoasă a temporalului

70. În ce structură anatomică confluează sinus sagittalis inferior?a) sinus sagitalis superiorb) sinus rectusc) sinus sigmoideusd) sinus transversus

e) sinus occipitalis

71. Ce arteră se formează la confluenţa aa. vertebralis dextra et sinistrsa?a) a. communicantes posteriorb) a. communicantes anteriorc) a. bazilarisd) a. cerebri mediae) a. carotis interna

72. Care nerv inervează musculatura mimică?a) n. trigemenusb) n. facialisc) n. oculomotoriusd) n. accessoriuse) n. trochlearis

73. În ce se bifurcă a. temporalis superficialis la nivelul marginei superioare a orbitei?a) r. parietalisb) rr. parotideic) a. auriculares posteriord) rr. auriculares anteriore) r. frontalis

74. Ce arteră se află în spaţiul temporopterigoid?a) a. meningeia mediab) a. alveolaris inferiorc) a. maxilarisd) a. auricularis profundae) a. tympanica anterior

75. Prin care orificiu pătrunde a. meningeia media în cavitatea craniului?a) foramen rotundumb) foramen spinosumc) foramen ovaled) foramen magnume) foramen stilomastoideum

76. Cu care vene comunică plexul venos pterigoidian?a) cu v. facialis prin v. faciei profundab) cu v. retromandibularis prin v. maxillaresc) cu sinusul sigmoidiand) cu sinusul cavernos prin venele emisarie din foramena spinosum, ovale, lacerume) cu sinusul rect

77. Care nerv inervează muşchii masticatori?a) n. trochlearisb) n. facialisc) n. glossopharyngeusd) n. accesoriuse) n. trigemenus

78. Ce nervi încep de la ganglionul semilunar (Gasser)?a) n. opthalmicusb) n. auricularis posteriorc) n. zigomaticusd) n. maxillarise) n. mandibularis

79. Ce structuri se află în fosa sfenopalatină?a) n. auriculotemporalb) n. zigomaticusc) rr. ganglionares a n. maxilard) ganglion pterigopalatinume) ganglion ciliare

80. Prin care orificiu părăseşte cavitatea craniului n. mandibularis?a) foramen ovaleb) foramen spinosumc) foramen rotundumd) foramen stylomastoideume) nici un răspuns corect

81. Proecţia sinusului transvers corespunde:a) liniei temporale inferioarb) liniei nuchae superiorc) liniei nuchae inferiord) linia ce uneşte lambda cu asterione) arcadei zigomatice

82. Prin porul acustic intern trec următoarele formaţiuni:a) a. auditiva internab) n. facialis

c) n. vestibulochohlearisd) n. petros maiore) n. petros minor

83. Prin foramen jugulare trec următoarele formaţiuni:a) n. glossopharyngeusb) n. vagusc) n. accesoriusd) v. jugulară internăe) n. hypoglossus

84. Porţiunea intercraniană a n. facial este amplasată în grosimea osului:a) temporalb) parietalc) sphenoidald) occipitale) frontal

85. Cisternele se formează în spaţiul:a) subarahnoideanb) subduralc) epidurald) în ventriculele cerebralee) nici un răspuns corect

86. În ce spaţiu e localizat circulus arteriosus Willissii?a) subarahnoidianb) subduralc) epidurald) subperiostale) extracranian

87. Compartimentul lateral a feţei include următoarele regiuni?a) bucală (oralis)b) parotidomassetericăc) facială profundăd) genianăe) regio nazolabialis

88. Ganglionul n. trigemen este localizat:a) pe impressio trigemeni a piramidei în duplicatura durei mater (cavum Meckeli) b) subdural pe impressio trigemeni a piramideic) epidural pe impressio trigemeni a piramideid) pe impressio trigemeni a piramidei în duplicatura pia mater e) nici un răspuns corect

89. Ce limitează aponeurosis pharyngopraevetebralis?a) spatium retropharyngeale de spatium parapharyngealeb) spatium parapharyngeale anterior de spatium parapharyngeale posteriorc) spatium retropharyngeale de spatium pterygomandibulared) spatium retropharyngeale de spatium cervicale prevertebralee) spatium cervicale previscerale de spatium neurovasculare cervicale

90. Limitele regiunii parotideomaseterica:a) anterior – marginea anterioară a m. masseterb) posterior – marginea anterioară a m. sternocleidomastoidean, porus acusticus externus şi procesul mastoidianc) anterior – marginea anterioară a glandei parotided) inferior – marginea mandibuleie) superior – arcul zigomatic

91. Câte locuri slabe are capsula glandei parotide?a) unulb) douăc) treid) patrue) nici unul

92. Spaţiul celuloadipos al glandei sublinguale este limitat de:a) superior – mucoasa cavităţii bucaleb) lateral – mandibulac) medial – muşchii geniogloşi şi geniohioideid) inferior – m. mylohyoideus şi m. hyoglosuse) inferior – m. platisma

93. Care muşchi inervează n. facial?a) mm. mimicib) mm. frontal şi occipitalc) m. stylohyoideus şi venterul posterior al m. digastricusd) m. platismae) m. mylohyoideus

94. Care muşchi inervează ramura III a n. trigemen?

a) m. masseterb) m. temporalisc) mm. pterygoidei medial şi laterald) m. mylohyoideus şi venterul anterior a m. dygastrycuse) m. frontal

95. Unde se deschide sinusul sfenoidal?a) deasupra cornetului nasal superiorb) în meatul nazal mediuc) în meatul nazal inferiord) în mesofaringee) în sinusul maxilar

96. Sinusul maxilar se deschide în:a) meatul nazal mediub) meatul nazal inferiorc) meatul nazal superiord) bulla ethmoidalise) nazofaringe

97. Canalul nazolacrimal se deschide în:a) meatul nazal mediub) meatul nazal inferiorc) meatul nazal superiord) nazofaringee) cavitatea bucală

98. Care muşchi împlineşte arcul mandibulei şi contribuie la formarea diafragmei bucale?a) m. mylohyoideusb) mm. digastricic) m. geniohyoideid) m. genioglossuse) m. hyoglossus

99. Care muşchi formează palatul moale?a) m. uvulaeb) m. levator veli palatinic) m. tensor veli palatinid) m. pterigoideu laterale) m. pterigoideu medial

100. Marginea posterioară a palatului moale trece în peretele lateral al faringelui prin două plici care conţin următorii muşchi:a) m. palatoglossusb) m. palatopharyngeusc) m. uvulaed) m. levator veli palatinie) m. tensor veli palatini

101. Limitele regiunii geniene:a) superior – maginea inferioară a orbiteib) inferior – margina mandibuliic) posterior – marginea anterioară a m. masseterd) anterior – plica nazolabială şi nazobucalăe) posterior – ramura mandibulii

102. Unde e localizat corpus adiposum buccae Bichat?a) pe m. bucal, anterior de m. maseterb) sub m. bucalc) sub osul zigomaticd) pe glanda parotidăe) sub fascia bucofaringiană

103. Cu care formaţiuni sunt în tangenţă directă cu locurile slabe ale glandei parotide?a) parafaringeleb) partea cartilaginoasă a porului acustic externc) canalul n. faciald) retrofaringelee) capsula glandei submandibulare

104. Unde se bifurcă în ramuri terminale a. carotidă externă?a) în grosimea glandei parotideb) posterior de glanda parotidăc) la întrare în glanda parotidăd) de asupra arcului zigomatice) intre muşchii pterigoizi

105. Care sunt ramurile terminale ale a. carotide externe?a) a. temporalis superficialisb) a. maxilarisc) a. facialisd) a. temporalis profundae) a. meningeia madia

106. Numiţi ramurile n. facial ce deviază de la plexul parotidean:a) temporală şi zigomaticăb) bucalăc) marginală a mandibuleid) cervicalăe) auriculotemporală

Regiunea gâtului1. Alegeţi răspunsul corect a limitei dintre gât şi cap:a) marginea inferioară a mandibulei, vârful apofizei mastoidiene, linia nuchală superioară, protuberanţa occipitală externăb) planul orizontal care trece prin marginea inferioară a mandibuleic) planul frontal ce trece prin apofizele transversale a vertebrelor cervicaled) planul orizontal care trece la nivelul C7 şi incisura sternalăe) planul orizontal care trece prin incisura sternală şi marginea superioară a claviculei

2. Limitele triunghiului medial al gâtului sunt:a) marginea mandibulei, marginea anterioară a muşchiul sternocleidomastoidian, linia mediană a gâtuluib) venterul posterior al muşchiului digastric, muşchiul sternocleidomastoidian, linia mediană a gâtuluic) marginea mandibulei, muşchiul sternocleidomastoidian, venterul superior al muşchiului omohioidd) venterul posterior a muşchiului digastric, muşchiul sternocleidomastoidian, venterul inferior al muşchiului omohioide) linia orizontală ce traversează osul hioid, linia albă a gâtului, muşchiul trapez

3. Limitele triunghiului lateral al gâtului sunt:a) marginea inferioară a mandibulei, marginea posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. trapezb) venterul posterior al m. digastric, m. sternocleidomastoidian, m. trapezc) marginea inferioară a mandibulei, m. sternocleidomastoidian, m. omohioidd) clavicula, marginea posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. trapeze) linia orizontală trasată pe osul hioid, m. sternocleidomastoidian, m. trapez

4. Indicaţi elementele pachetului vasculonervos medial al gâtului.a) artera carotidă comunăb) nervul vagc) vena jugulară internăd) nervii supraclaviculari medialie) nervii supraclaviculari anteriori

5. Indicaţi elementele pachetului vasulonervos lateral al gâtului.a) artera subclavicularăb) artera carotidă externăc) vena subclavicularăd) plexul neural brahiale) ramurile plexului cervical

6. Care din formaţiunile anatomice limitează triunghiul submandibular?a) marginea inferioară a mandibuleib) marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidianc) venterul superior a muşchiului omohioidd) ambii venteri ai muşchiului digastricuse) marginea liberă a muşchiului milohioid

7. Care formaţiuni anatomice delimitează triunghiul carotidian?a) venterul posteroior al muşchiului digastricb) marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidianc) marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidiand) marginea inferioară a mandibuleie) venterul superior al muşchiului omohioid

8. Care structuri anatomice delimitează triunghiul omotrapezoid?a) claviculab) muşchiul trapezc) venterul inferior al muşchiului omohioidd) muşchiul sternocleidomastoidiane) venterul posteroior al muşchiului digastric

9. Care formaţiuni sunt situate în spaţiul interaponevrotic suprasternal?a) venele jugulare externeb) ganglionii limfaticic) venele jugulare anterioared) arcul venos jugulare) nn. supraclaviculari anteriori

10. Indicaţi limitele spaţiului previsceral:a) de la marginea mandibulei până la incisura sternului şi claviculeib) de la marginea mandibulei până la osul hioidc) de la osul hioid până la marginea superioară a sternuluid) de la marginea superioară a cartilajului tiroid până la incisura sternului şi a claviculeie) de la marginea mandibulei până la marginea superioară a cartilajului tiroid

11. Care spaţii celulare ale gâtului comunică cu mediastinul anterior?a) spaţiul interaponevrotic suprasternal

b) spaţiul previsceralc) spaţiul retroviscerald) spaţiul retrofaringiane) spaţiul paravazal al fasciculului neurovascular principal al gâtului

12. Limitele regiunii infrahioidiene:a) osul hioid şi venterul posteroior al muşchiului digastricb) marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidianc) linia orizontală trasată la nivelul cartilajului tiroidd) marginea inferioară a mandibuleie) sternul şi clavicula

13. Sintopia porţiunii cervicale a traheei:a) anterior – istmul glandei tiroideb) anterior şi bilateral – lobii glandei tiroidec) posterior – esofaguld) la nivelul incisurii jugulare – arterele carotide comunee) arterele carotide interne

14. Indicaţi arterele ce vascularizează glanda tiroidă:a) arterele tiroidiene superioareb) arterele tiroidiene inferioarec) arterele tiroidiene mediid) artera recurentă tiroidianăe) artera tiroidiană ima

15. Care formaţiuni formează inelul limfoepitelial faringian:a) tonsila faringianăb) tonsila palatinăc) tonsila tubarăd) tonsila submandibularăe) tonsila lingvală

16. Inervaţia porţiunii cervicale a esofagului:a) nervul vagb) nervul accesorc) ganglionii cervicali ai trunchiului simpaticd) nervul hypoglose) nervii recurenţi

17. Indicaţi trei niveluri posibile a bifurcaţiei arterei carotide comune:a) marginea superioară C5

b) marginea superioară C6

c) marginea superioară a cartilajului tiroidd) la nivelul cartilajului cricoide) marginea inferioară C4

18. Indicaţi semnele distinctive dintre aa. carotidă externă şi internă pe gât:a) artera carotidă externă este situată anterior şi medial de artera carotidă internăb) artera carotidă externă se ramifică, carotidă internă nu se ramifică pe gâtc) artera carotidă internă se începe cu o dilataţie – sinus caroticusd) comprimarea a. carotide externe în plagă, stopează pulsaţia a. temporale superficiale, palpatoare pe arcul zigomatice) de la a. carotidă internă îşi are originea a. tiroidă superioară

19. Unde este situată zona reflexogenă carotidiană?a) la nivelul osului hioidb) la nivelul marginii superioare a glandei tiroidec) în regiunea manumbriului sternald) în regiunea cartilajului cricoide) în regiunea bifurcaţiei arterei carotide comune

20. Indicaţi limitele spaţiului interscalen:a) muşchiul sternotiroidb) muşchiul scalen anteriorc) muşchiul scalen posteriord) muşchiul omohioide) muşchiul scalen mediu

21. Care structuri anatomice participă la formarea unghiului venos jugular Pirogov?a) vena subclavicularăb) vena jugulară internăc) vena jugulară anterioarăd) vena jugulară externăe) vena brahiocefalică

22. Care structuri anatomice se află în triunghiul scalenovertebral:a) artera subclaviculară, trunchiul tiriocervical, a. vertebralăb) ductul toracic (limfatic)c) vena jugulară internăd) ganglionul cervical mediu al trunchiului simpatice) ganglionul cervical inferior al trunchiului simpatic

23. Care ramuri deviază de la a. subclaviculare:a) artera vertebralăb) artera transversală a gâtuluic) artera subscapularăd) trunchiul tireocervicale) artera toracică internă

24. Unde se varsă ductul toracic (limfatic)?a) în artera subclaviculară dreaptăb) în vena brahiocefalică dreaptăc) în vena jugulară internă dreaptăd) în vena jugulară externă stângăe) în unghiul venos jugular stâng

25. Din spaţiile celuloadipoase a gâtului puroiul se poate propaga:a) în mediastinul posteriorb) în cavitatea peritonealăc) în spaţiul retroperitoneald) în mediastinul anteriore) în cavitatea pleurală

26. În limitele cărui triunghi se ligaturează artera lingvală?a) lingval (Pirogov)b) mentonierc) submandibulard) lateral al gâtuluie) în limita triunghiului medial al gâtului

27. Laturile triunghiului omoclavicular:a) venterul superior al m. omohioidianb) m. sternocleidomastoidianc) claviculad) venterul inferior al muchiului omohioidiane) linia mediană a gâtului

28. Care este sintopia ganglionului stelat?a) inferior – cupola pleureib) anterior – artera vertebrală şi artera subclavicularăc) de la ganglion originează nervul vertebrald) medial – nervul frenice) posterior – muşchiul lung al gâtului

29. Alegeţi formaţiunile pentru care formează teacă prima fascie a gâtului:a) muşchiul sternocleidomastoidianb) glanda submandibularăc) glanda parotidăd) muşchiul platismae) venterul posterior al muşchiului digastric

30. Unde se proiectează tuberculul carotic pe gât?a) la mijlocul margini anterioare a m. sternocleidomastoideusb) capul rotit lateral la mijlocul m. sternocleidomastoideusc) la nivelul cartilajului cricoidd) capul în extensie maximă la mijlocul m. sternocleidomastoideuse) nici un răspuns corect

31. Ce se palpează sub marjinea inferioară a mandibulei?a) glanda submandibularăb) ganglioni limfaticic) artera carotidăd) artera lingvalăe) osul hioid

32. Ce vas itersectează din exterior m. sternocleidomastoidian:a) v. jugulară externăb) v. jugulară internăc) v. jugulară anterioarăd) arcul venos jugulare) vena thiroideia ima

33. Coardele vocale se proiectează:a) la nivelul marginei inferiorere cartilajului tiroidb) la nivelul osului hioidc) la nivelul mebranei cricotiroided) la nivelul unghiul mandibuleie) la nivelul carticajului cricoid

34. Apexul cupolei pleurale se proiectează:a) în fosa supraclavicularăb) în fosa infraclavicularăc) incizura jugularăd) nu iese din limitele toracelui

e) în fosa deltopectorală

35. Potrivit lui V. N. Şevkunenko câte fascii cervicale deosebim?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

36. Care fascii limitează spaţiul interaponeurotic suprasternal?a) fascia superficialis colli şi lamina superficialis fasciae colli propriaeb) lamina superficială şi profundă a fasciei colli propriec) aponeurosis omoclavicularis şi fascia endocervicalisd) fascia endocervicalis şi fascia prevertebralise) foiţa parietală şi foiţa viscerală a fasciei endocervicale

37. Aria de extindere pentru spaţiul cervical retrovisceral este cuprinsă între:a) baza craniului şi diafragmulb) baza craniului şi os hioidc) baza craniului şi incizura jugularăd) baza craniului şi Th5

e) baza craniului şi Th1

38. Spatiul prevertebral este limitat de:a) vertebrele cervicale şi fascia prevertebralăb) mm. longus capitis şi fascia prevertebralăc) mm. longus colli şi fascia prevertebralăd) lamina superficialis fasciae colli propriae şi fascia prevertebrăe) fasciile parietală şi prevertebră

39. Spatiul prevertebral conţine:a) mm. longus capitisb) mm. longus collic) lanţul simpaticd) n vage) mm. splenius capitis

40.Vena jugulară externă se formează la confluenţa căror vene?a) v. retromandibularăb) v. auriculară posterioarăc) v. facialăd) v. facială profundăe) v. angulară

41. Nervii cutanaţi ai gâtului apar în straturile superficiale la:a) mijlocul marginii posterioare a m. sternocleidumastoidianb) mijlocul marginii anterioare a m. sternocleidumastoidianc) unghiul mandibuleid) nivelul osului hioide) nivelul C3

42. Vasele şi nervii subcutanaţi ai gâtului sunt localizaţi:a) subcutanatb) între fascia I şi IIc) între fascia II şi IIId) între fascia I şi IIIe) nici un răspuns corect

43. Care fascie cervicală formează capsulă pentru glanda submandibulară?a) fascia Ib) fascia IIc) fascia IIId) fascia VIe) fascia V

44. Unde se fixează lamelele fasciei cervicale II ce formează capsulă pentru glanda submandibulară?a) marginea inferioară a mandibuleib) linea mylohyoideac) maginea superioară a mandibuleid) corpul osului hioide) ductului submandibular

45. Care sunt limitele triungiului ligual (Pirogov)?a) superior – n. hypoglossusb) inferior – tendonul intermediar al m. digastricc) medial – marginea liberă a m. mylohyoideusd) superior – n. linguale) anterior – marginea liberă a m. hyoglossus

46. Planşeul triungiului lingual (Pirogov) îl formează:a) m. hyoglossusb) m. mylohyoideusc) m. digastric

d) lamela profundă a fasciei IIe) m. stylohyoideus

47. A câta ramură este a. linguală la originea ei din a. carotidă externă?a) primab) a douac) a treiad) a patrae) nu este originară din a. carotidă externă

48. Care fascii participă la formarea linea alba colli?a) fascia Ib) fascia IIc) fascia IIId) fascia VIe) fascia V

49. Pentru care muşchi formează teacă aponeuroza omoclaviculară?a) pretrahealib) prevertebralic) suprahioizid) scalenie) submandubulari

50. De care nervi sunt inervaţi muşchii pretraheali?a) ansa cervicalăb) n. vagusc) n. phrenicusd) n. recurrens dextee) ganglion stellatum

51. Care este sintopia elementelor fasciculului neurovascular principal al gâtului?a) medial – a. carotis communis, lateral – v. jugularis interna, între venă şi arteră, şi posterior – n. vagusb) lateral – a. carotis communis, medial – v. jugularis interna, între vase – n. vagusc) medial – a. carotis communis, între arteră şi nerv – v. jugularis interna, lateral – n. vagusd) între v. jugulară interna şi n. vagus – a. carotis communis, medial – n. vaguse) lateral – a. carotis communis, între arteră şi nerv – v. jugularis interna

52. Originea arterelor subclaviculare este:a) dreapta – din trunchiul arterios brahiocefalic, stânga – din arcul aorteib) stânga – din trunchiul arterios brahiocefalic, dreapta – din arcul aorteic) stânga – din trunchiul brahiocefalic, dreapta - trunchiul arterios brahiocefalicd) stânga – din arcul aortei, dreapta – din arcul aorteie) nici un răspuns corect

Regiunea toracelui1. Cavitatea toracică este delimitată de:a) coaste, stern şi coloana vertebralăb) stern, coloana vertebrală şi coastec) coaste, stern, coloana vertebrală şi diafragmuld) cavitatea delimitată de cutia toracică şi diafragmule) spaţiul între apertura toracelui superioară şi inferioară

2. Ce reprezintă cavitatea pleurală?a) spaţiu dintre pleura viscerală şi parietalăb) spaţiul între pulmoni şi mediastinc) cavitatea între pulmoni, diafragmul şi mediastind) cavitatea delimitată de foiţele pleurei parietalee) o porţiune a cavităţii toracice unde trec vasele magistrale

3. Care din afirmaţii sunt corecte considerând refluxul limfatic de la glanda mamară:a) există reflux limfatic superficial şi profundb) ganflionii limfatici parasternali primesc limfa de la ganglionii limfatici axilaric) ganglionul limfatic de I etapă (Sorghius) d) din cadranul superior-intern limfa nimereşte în ganglionii epigastralie) colectorul limfatic de bază sunt ganglionii limfatici axilari

4. Sistemul venos al glandei mamare este constituit din:a) reţeaua venoasă superficialăb) reţeaua venoasă profundăc) venele intercostaled) vena sublavicularăe) vena axilară

5. Ce fascie formează capsula glandei mamare la femei?a) fascia pectoralăb) fascia clavipectoralăc) fascia superficialăd) fascia transfersalăe) fascia endocervicală

6. Ce artere vascularizează glanda mamară?a) artera toracică internăb) artera toracică lateralăc) arterele intercostaled) artera epigastrică inferioarăe) artera subclaviculară

7. Glanda mamară este inervată de:a) ramurile ale nn. intercostali II – VIIb) ramurile plexului cervicalc) ramurile anterioare a plexului brahiald) nn. frenicie) nn.vagi

8. Lamela profundă a fasciei pectorale se numeşte:a) fascia superficialăb) fascia pectorlăc) fascia endocervicalăd) fascia clavipectoralăe) fascia axilară

9. Teaca cărui muşchi este formată de fascia clavipectorală?a) m. pectoral mareb) m. pectoral micc) m. dinţat anteriord) m. deltoide) mm. intercostali

10. Spaţiul subpectoral superficial se află:a) posterior de m. pectoral mareb) anterior de m. pectoral mic şi fascia clavipectoralăc) posterior de fascia superficialăd) anterior de fascia propriee) în ţesutul celuloadipos subcutanat

11. Spaţiul subpectoral profund se află:a) anterior de m. pectoral mareb) posterior de m. pectoral marec) anterior de m. pectoral micd) posterior de m. pectoral mice) anterior de fascia clavipectorală

12. Care sinus pleural este cel mai profund?a) sinusul costodiafragmaticb) sinusul costomediastinalc) sinusul diafragmomediastinald) sinusul costale) sinusul mediastinal

13. Spaţiul între porţiunea sternală şi porţiunea costală ale diafragmului pe dreapta se numeşte?a) triunghiul Pirogovb) triunghiul Lareyc) triunghiul Morganid) triunghiul Bohdalece) triunghiul Hesselbah

14. Spaţiul între porţiunea sternală şi porţiunea costală ale diafragmului pe stânga se numeşte?a) triunghiul Pirogovb) triunghiul Lareyc) triunghiul Morganid) triunghiul Bohdalece) triunghiul Hesellbach

15. Diafragmul este vascularizat de:a) artera musculofrenicăb) arterele intercostalec) artera frenică superioarăd) artera frenică inferioarăe) artera epigastrica superioară

16. Muşchiul respirator principal este:a) m. drept al abdomenuluib) m. oblic externc) m. oblic internd) mm. intercostalie) diafragmul

17. Către anomaliile congenitale ale cordului se referă tot, în afară de:a) persistenţa ductului Botallob) neconcreşterea septului interatrialc) dextrapoziţia corduluid) stenoză mitrală dobândită

e) neconcreşterea septului interventricular

18. În vena azigos se varsă:a) v. hemiazigosb) vv. intercostale stângic) vv. esofagiened) vv. bronhiale posterioaree) vv. mediastinale

19. Cărei coaste corespunde unghiul sternal (Ludovic):a) Ib) IIc) IIId) IVe) V

20. În fisura intercostală se găsesc:a) muşchii intercostali superficiali şi profunzib) arterele intercostalec) venele intercostaled) nervii intercostalie) fascia endotoracică

21. Sintopia fascicolului neurovascular intercostal:a) superior – a. intercostală, inferioir – nervul şi mai inferior – venab) superior – nervul, inferior – vena şi mai inferior – a. intercostalăc) superior – vena, inferior – a. intercostală şi mai inferior – nervuld) nervul se află medial, vasele – laterale) lateral se află nervul, medial – vasele

22. Ce reprezintă ligamentul pulmonar?a) ligamentul ce uneşte pulmonul drept cu cel stângb) ligamentul între artera şi vena pulmonarăc) duplicatura pleurei viscerale, ce trece de pe hilul pulmonar spre diafragmd) duplicatura pleurei parietale, în care se află vasele pulmonuluie) ligamentul între arcul aortei şi artera pulmonară

23. La nivelul cărei coaste se află marginea inferioară a pulmonului drept?a) pe linia medioclaviculară – la nivelul coastei a Vb) pe linia axilară anterioară – la nivelul coastei a Xc) pe linia scapulară – la nivelul coastei a Xd) pe linia paravertebrală – la nivelul coastei a XIe) pe linia mediana – la nivelul coastei a IX

24. Vena cava inferioară se varsă în:a) ventriculul dreptb) ventriculul stângc) atriul dreptd) atriul stânge) răspunsul corect este C şi D

25. Sintopia elementelor pediculului pulmonar drept din superior în inferior:a) artera, bronhul, venab) bronhul, vena, arterac) vena, artera, bronhuld) bronhul, artera, venae) artera,vena, bronhul

26. Ce se intersectează cu bronhul stâng?a) aorta descendentăb) nervul vag stângc) nervul frenic stângd) vena hemiazigose) vena pulmonară stângă

27. Ce ramuri mari încep de la arcul aortei (de la dreapta spre stânga)?a) a. carotidă comună dreaptă, a. subclaviculară dreaptăb) a. carotidă comună stângă, a. subclaviculară stângăc) trunchiul brahiocefalic arterial, a. carotidă comună stângă, a. sublaviculară stângăd) a. subclaviculară stângă, a. carotidă comună stângă, a. imae) a. carotidă comună dreaptă, a. carotidă comună stângă, a. sublaviculară stângă

28. Ce nerv traversează peretele anterior al arcului aortei?a) n. frenic dreptb) n. vag dreptc) n. frenic stângd) n. splanhnic stânge) n. vag stâng

29. Unde este localizat canalul arterial Botallo?a) între aortă şi v. cava superioarăb) între v. cava inferioară şi aortă

c) între a. pulmonară şi arcul aorteid) între auriculul drept şi v. cava superioarăe) între a. carotidă comună stângă şi a. subclaviculară

30. Originea nervilor laringieni recurenţi drept şi stâng este următoarea:a) drept – la nivelul a. subclaviculare drepteb) stâng – la nivelul trunchiului brahiocefalic stângc) stâng – la nivelul arcului aortald) drept – la nivelul bifurcaţiei traheeie) drept şi stâng – la nivelul vertebrei cervicale IV

31. Pe unde traversează n. frenic drept mediastinul anterior mai sus de hilul pulmonar?a) între aortă şi v. cava superioarăb) între v. cava superioară şi a. carotidă comună dreaptăc) între v. cava superioară şi pleura mediastinalăd) între trunchiul brahiocefalic şi v. cava superioarăe) anterior de arcul aortei

32. Anterior de trahee la nivelul manubriului sternal se află:a) v. cava superuioarăb) a. subclaviculară stângăc) trunchiul simpaticd) n. laringian recurente) arcul aortei cu trunchiul brahiocefalic, a. carotidă comună stângă, vena brachiocefalică stângă

33. Ce trece imediat posterior de bronhul drept?a) n. vag drept şi v. azigosb) a. pulmonară dreaptăc) v. pulmonară dreaptăd) trunchiul simpatice) v. cava inferioară

34. Ce criterii corespund arterelor pulmonare?a) duc sângele oxigenat spre cordb) duc sângele oxigenat spre ţesutul pulmonarc) duc sângele neoxigenat de la inimă spre plămânid) sunt paralele cu bronhiilee) vascularizează parenchimul pulmonar până la sacii alveolari

35. Mediastinul anterior conţine tot, în afară de:a) timusb) aorta ascendentă, arcul aorteic) vasele magistraled) ductul limfatic toracice) traheia

36. Mediastinul posterior conţine tot în afară de:a) esofagb) aorta descendentăc) ductul limfatic toracicd) hilul pulmonar, bifurcaţia traheei, arcul aorteie) vv. azigos şi hemiazigos

37. Mediastinul posterior conţine:a) v. azigos şi trunchiul simpaticb) ductul toracic, aorta toracică, v. hemiazigos, vasele intercostalec) esofagul, nn. vagid) arteriile şi venele pulmonaree) v. cava inferioră şi v. portă

38. La nivelul vertebrei toracice V, esofagul deviază:a) în stângab) în dreaptac) posteriord) anteriore) localizat strict pe linia mediană, anterior de coloana vertebrală

39. La nivelul cărei vertebre esofagul intersectează aorta din anterior?a) Th3

b) Th5

c) Th6

d) Th7

e) Th8

40. Refluxul venos din treimea inferioară a esofagului se realizează în:a) v. cava inferiorb) v. cava superiorc) vv. azigos şi hemiazigosd) v. gastrică stângăe) v. portă

41. Prin care orificiu al diafragmului trece ductul limfatic toracic ?

a) prin hiatul esofagian a diafragmuluib) prin hiatul aortic al diafragmuluic) prin triunghiul costo-lombard) prin hiatul v. cava inferioaree) prin hiatul v. azigos

42. Lezarea cărui organ este criteriu pentru stabilirea traumatismului toracoabdominal?a) pulmonuluib) ficatuluic) splineid) diafragmuluie) cordului şi pericardului

43. Care nerv poate fi lezat la ligaturarea ductului Bottalo?a) n. diafragmalb) n. vagc) n. intercostald) n. trunchiul simpatice) n. laringeu recurent stâng

44. Care ţesuturi sunt lezate în caz de traumă penetrantă a toraceluia) pielea şi muşchiib) tegumentele şi fractura unei coastec) plămânul cu ruptură de bronhd) tegumentele şi pleura parietalăe) artera intercostală cu hemoragie externă

45. Care nervi inervează diafragma?a) nn. frenici b) ramuri de la nn. vagi şi simpaticic) 6 perechi de nn. intercostali inferiorid) ramurile plexului lombare) nn. infraclaviculari

46. Care sunt ramurile arterei toracice interne?a) a. pericardiacofrenicăb) a. epigastrică superioarăc) a. musculofrenicăd) rr. mediastinalee) aa. diafragmatice superioare

47. Care din următoarele afirmaţii referitor la trunchiul toracoacromial sunt corecte:a) tr. arterial toracoacromial porneşte de la artera subclavicularăb) tr. toracoacromial este o ramură a. arterei axilarec) tr. toracoacromial penetrează fascia coracoclavipectoralăd) pătrunde în spaţiul de ţesut celular adipos subpectoral superficiale) dă ramuri pectorale, acromiale şi deltoidiene

48. Care din următoarele afirmaţii ce se referă la sinusul costodiafragmatic sunt greşite:a) are o înălţime de 5 – 7 cmb) se întinde de la coasta VII până la Xc) în normă plămânul la un inspir profund pătrunde în acest sinusd) se formează în rezultatul trecerii pleurei costale în cea diafragmaticăe) in caz de hidrotorax, hemotorax, chilotorax şi piotorax în acest sinus nu se acumulează lichid

49. Sintopia pedicolului pulmonar drept de sus în jos este următoarea:a) ABVb) BVAc) BAVd) VABe) VBA

50. Sintopia pedicolului pulmonar stâng de sus în jos este următoarea:a) ABVb) BVAc) BAVd) VABe) VBA

51. Sintopia pedicolului pulmonar drept şi stâng din anterior în posterior:a) stânga – VABb) drept – VABc) stâng – AVBd) drept – VBAe) drept – AVB

52. Care sunt sinusurile pericardiace?a) transversalb) verticalc) oblicd) antero-inferior (apical)e) anterior

53. Artera toracică internă se localizează între următoarele straturi ale peretelui toracic:a) fascia endotoracicăb) pleura parietalăc) m. toracic transversald) faţa internă a coastelor şi a mm. intercostali internie) ţesutul parapleural

54. Care din următoarele afirmaţii referitor la topografia nn. frenici în mediastinul anterior sunt corecte:a) pătrund în mediastinul anterior între artera şi vena subclaviculareb) n. frenic drept iniţial este situat între peretele lateral al venei cave superioare şi pleura mediastinalăc) trec anterior de hilul pulmonard) trec posterior de hilul pulmonare) cel stâng trece pe suprafaţa anterioară a esofagului, iar cel drept pe cea posterioară

55. Vena azigos se varsă în:a) vena cavă inferioarăb) vena brahiocefalică dreaptăc) vena cavă superioarăd) vena toracică internăe) vena hemiazigos

56. Locurile slabe ale diafragmului sunt:a) hiatul esofagianb) hiatul aorticc) centrul tendinos d) triunghiurile sterno-costalee) triunghiurile lumbo-costale

R e g i u n e a a b d o m e n u l u i

Peretele antero-lateral al abdomenului1. În hernia inghinală directă este scăzută rezistenţa peretelui canalului inghinal:a) posteriorb) anteriorc) superiord) inferiore) toţi pereţii

2. Hernia inghinală congenitală este:a) prin alunecareb) directăc) strangulatăd) oblicăe) prin alunecare şi directă

3. Care este cauza apariţiei herniei inghinale congenitale:a) încordarea muşchilor presului abdominalb) creşterea presiunii intraabdominalec) persistenţa procesului peritoneo-vaginald) criptorhidiae) dilatarea spaţiului inghinal

4. Care nervi asigură inervarea regiunii inghinale?a) n. iliohipogastricb) n. ilioinghinalc) n. genitofemurald) n. subcostale) toate sunt corecte

5. Care formaţiuni alcătuiesc orificiul extern al canalului inghinal?a) muşchiul oblic extern abdominal şi simfiza pubianăb) muşchiul oblic intern abdominal şi tuberculul pubianc) fisura aponeurozei muşchiului oblic externd) ligamentul reflex de la ligamentul inghinale) fascia superficială şi tuberculul pubian

6. Ce vas formează "corona mortis"?a) a. obturatorieb) a. epigastrica inferiorc) r. obturatorie a a. epigastrice inferioared) v. femoralăe) v. obturatorie

7. Care fosetă de pe suprafaţa internă a peretelui abdominal corespunde orificiului intern al canalului inghinal?a) foseta inghinală medialăb) foseta supravezicalăc) foseta inghinală lateralăd) foseta femoralăe) foseta ombilicală

8. Ce formaţiune alcătuieşte peretele anterior al canalului inghinal la purtători de hernii?a) fascia superficialăb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) aponeuroza m. transvers abdominald) aponeuroza m. oblic abdominal externe) ligamentul inghinal

9. Ce formaţiune alcătuieşte peretele posterior al canalului inghinal?a) fascia transversalăb) marginea interioară a m. oblic externc) ligamentul lacunard) ligamentul inghinale) marginea osului iliac

10. Ce formaţiune alcătuieşte peretele inferior al canalului inghinal?a) fascia transversală b) marginea interioară a m. oblic externc) ligamentul lacunard) ligamentul inghinale) marginea osului iliac

11. Ce formaţiune delimitează foseta laterală de cea medială, localizate pe faţa posterioară a peretelui abdominal?a) plica ombilicală medianăb) plica ombilicală medialăc) plica ombilicală lateralăd) a. ombilicalăe) plica peritoneală transversă

12. Care fosetă inghinală este implicată în coborârea testiculului?a) medialăb) lateralăc) supravezicalăd) laterală şi medialăe) triunghiul lombar (Petit)

13. Prin orificiul extern al canalului inghinal ies următorii nervi:a) n. iliohipogastricb) n. ilioinghinal şi genitofemuralc) n. ilioinghinal şi ramura genitală a n. genitafemurald) n. obturator şi n. spermatic externe) nn. ilioinghinal şi spermatic extern

14. Care sunt laturile triunghiului inghinal?a) inferior-lateral – ligamentul inghinalb) medial – ligamentul pectinealc) medial – marginea laterală a m. drept abdominald) superior – linia ce uneşte ombilicul cu spina ileacă anterioară-superioarăe) superior – linia ce uneşte punctul dintre treimea laterală şi cea medie a ligamentului inghinal

15. Ce reprezintă spaţiul inghinal?a) spaţiul dinre peretele anterior şi cel posterior al canalului inghinalb) spaţiul dintre peretele superior şi cel inferior al canalului inghinalc) spaţiul dintre peretele anterior şi cel superior al canalului inghinald) spaţiul dintre peretele posterior şi cel inferior al canalului inghinale) spaţiul dintre ligamentul inghinal şi cel pectineal

16. Elementele funiculului spermatic sunt, cu excepţia:a) artera testicularăb) plexul pampiniformc) ductul deferentd) artera ductului deferente) ramura genitală a nervului genitofemural

17. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul de descendare a testicolului sunt corecte?a) testicolul începe să coboare în jos sub acţiunea gubernaculum testis, începând cu luna a 4 de dezvoltare intrauterinăb) în luna 7-a, testicolul se află la nivelul viitorului orificiu inghinal internc) iniţial se află în regiunea lombară lângă rinichiul primard) în luna 9-a coboară în scrote) în luna 7-a coboară în scrot

18. Pereţii canalului inghinal la purtători de hernii sunt:a) anterior – aponeuroza m. oblic abdominal externb) superior – marginile libere ale mm. oblic abdominal intern şi transvers abdominalc) inferior – ligamentul inghinald) posterior – aponeuroza m. oblic abdominal interne) posterior – fascia transversală

19. Care din următoarele afirmaţii sunt greşite?a) canalul inghinal este un loc slab al peretelui antero-lateral al abdomenuluib) hernia inghinală directă prolabează prin foseta lateralăc) sacul hernial în hernia inghinală oblică se află în componenţa funiculului spermatic

d) sacul hernial în hernia inghinală directă poate coborî în scrot (hernie inghinoscrotală)e) hernia inghinală congenitală este oblică

20. Din ce este constituit peretele anterior al canalului inghinal la nepurtători de hernii (la sănătoşi)?a) aponeuroza m. oblic abdominal internb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) fibrele m. transvers abdominald) fibrele m. cremastere) fibrele m. oblic abdominal intern

21. Ce formaţiuni anatomice consolidează planşeul spaţiului inghinal (fascia trasversală)?a) falx aponeurotica inguinalisb) falx aponeurotica femoralisc) fibrele m. cremasterd) lig. interfoveolaree) fibrele m. transvers abdominal

22. Tunica vaginală comună a testicolului şi a funicolului spermatic se formează în rezultatul:a) penetrării funicolului spermatic prin fascia transversalăb) descendării testicoluic) prolabării infundibulare a fasciei transversale de către funiculului spermatic d) prolabării peritoneului parietale) toate răspunsurile sunt corecte

23. Ce constituie limita laterală a peretelui antero-lateral al abdomenului?a) o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare anterioare în josb) o linie ce uneşte mijlocul coastei XII cu spina ileacă anterioară superioarăc) o continuare a liniei axilare medii în jos – linia Lesgaftd) liniile paravertebrale dreaptă ţi stângăe) o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare posterioare în jos

24. Ce formaţiuni delimitează din inferior şi superior regiunea peretelui anterolateral al abdomenului?a) o linie ce trece prin marginea superioară a pubisului, ligamentul inguinal şi creasta ileacăb) o linie ce uneşte spina ileacă anterioară şi ombiliculc) o linie trasată perpendicular de la spina ileacă anterioară superioară spre marginea laterală a m. drept abdominald) o linie ce trece prin apofiza xifoidă şi rebordul costale) o linie ce trece prin coasta XI

25. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea hipogastrică a peretelui anterolateral al abdomenului?a) n. intercostal V-VIIIb) n. intercostal IX – XIc) n. intercostal XII (n. subcostalis)d) n. ileohipogastrice) n. ileoinghinal

26. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea mezogastrică?a) n. intercostal X – XIb) n. intercostal IXc) n. intercostal XII (n. subcostalis)d) n. ileohipogastrice) n. ileoinghinal

27. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea epigastrică?a) n. iliohipogastricb) n. intercostal X – XIc) n. intercostal XII (n. subcostalis)d) nn. intercostali VI – IXe) n. ileoinghinal

28. Ce vene subcutanate participă la formarea anastomozei cavo-cavale în jurul ombilicului?a) vena toracoepigastricăb) venele paraombilicalec) vena epigastrică inferioarăd) vena epigastrică superficialăe) vena epigastrică superioară

29. Ce vene subcutanate participă la formarea anastomozei porto-cave în jurul ombilicului?a) vena epigastrică superficialăb) venele paraombilicalec) vena epigastrică inferioarăd) vena toracoepigastricăe) vena epigastrică superioară

30. Ce formaţiuni anatomice delimitează orificiul femural intern?a) medial – ligamentul lacunar (Gimbernati)b) lateral – artera femuralăc) lateral – teaca venei femuraled) anterior şi superior – ligamentul inghinal (Poupart)e) posterior şi inferior – ligamentul pectineal (Cooperi)

31. Enumeraţi straturile la nivelul inelului ombilical?a) pielea

b) ţesut adipos subcutanatc) ţesut cicatriciald) fascia ombilicalăe) peritoneul parietal

32. Unde sunt localizate trunchiurile principale ale arterelor intercostale pe peretele abdominal antero-lateral?a) între muşchii oblic intern şi transvers abdominalb) între muşchii oblic extern şi intern abdominalic) între foiţele aponeurotice ale muşchilor oblic intern şi externd) între ţesutul subcutanat adipos şi muşchiul oblic extern abdominale) în teaca mm. drepţi abdominali

33. Unde este localizată a. epigastrică inferioară în limitele hipogastrului?a) între muşchiul oblic intern şi transvers abdominalb) între muşchiul transvers şi peritoneuc) între fascia transversală şi peritoneul parietal (în ţesutul preperitoneal)d) între aponeurozele muşchiului oblic extern şi interne) în ţesutul adipos subcutan

34. În grosimea cărei plici ombilicale este dispusă artera epigastrică inferioară?a) plica ombilicală medialăb) plica ombilicală medianăc) plica vezicală transversalăd) plica ombilicală lateralăe) plica epigastrică inferioară

35. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?a) lamela profundă a fasciei superficiale a peretelui anterolateral al abdomenului în limitele hipogastrului se numeşte – fascia Tomsonb) lamela superficială a fasciei superficiale a peretelui anterolateral al abdomenului în limitele hipogastrului se numeşte – fascia Tomsonc) în sindromul hipertensiunii portale se dilată reţeaua venoasă superficială din jurul ombilicului, numindu-se în clinică „capul meduzei”d) în rezultatul obliterării venei ombilicale în perioada postnatală apare ligamentul rotund al ficatuluie) mai frecvent herniile ombilicale prolabează prin semicercumferinţa superioară a canalului ombilical

36. În tratamentul chirurgical al cărei tip de hernie poate fi lezată "corona mortis"?a) hernie inghinală oblică b) hernie inghinală directă strangulată c) hernie femorală strangulată d) hernie obturatorie e) hernie inghinală oblică strangulată

37. Conexiunea între v. portă şi venele peretelui abdominal este asigurată de:a) vv. paraombilicaleb) v. testicularăc) v. epigastrică inferioarăd) v. epigastrică superioarăe) v. intercostală

38. Ce muşchi alcătuiesc peretele abdominal anterolateral?a) mm. recţi abdominali şi piramidalb) mm. transverşi abdominalic) mm. oblici externid) mm. oblici internie) m. iliopsoas

39. De la ce arteră îşi ia originea a. epigastrica superficială?a) a. femuralăb) a. iliacă externăc) a. iliacă internăd) a. profundă a femuruluie) a. obturatorie

40. Vascularizaţia peretelui anterolateral abdominal este asigurată de:a) a. epigastrică superficială, a. epigastrică inferioarăb) a. epigastrică superioară, aa. intercostalec) a. gastrică stângă, a. pudendă externăd) a. pudendă internă, a. iliacă externăe) aa. lumbale

41. A. epigastrică inferioară porneşte de la:a) a. femuralăb) a. iliacă internăc) a. iliacă externăd) a. obturatoriee) a. femurală profundă

42. Ţesutul celular preperitoneal comunică imidiat cu:a) ţesutul parametralb) ţesutul prevezicalc) ţesutul paranefrald) retroperitoneale) pararectal

43. Ce formaţiune acoperă din posterior m. drept abdominal mai jos de linia arcuată Duglas?a) peritoneul parietalb) peritoneul parietal şi aponeuroza m. transversc) fascia transversalăd) fascia pelviană parietalăe) aponeuroza m. transvers

44. Teaca anterioară a m. drept abdominal mai sus de linia arcuată Duglas este formată din:a) aponeuroza m. transvers abdomenalb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) fascia transversalăd) lamela anterioară a aponeurozei m. oblic abdominal interne) aponeuroza m. oblic abdominal intern

45. Peretele anterior al tecii m. drept abdominal mai jos de linia arcuată Duglas este format din:a) aponeuroza m. transvers abdominalb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) fascia transversalăd) lamela anterioară a aponeurozei m. oblic abdominal interne) aponeuroza m. oblic abdominal intern

46. Peretele posterior al tecii m. drept abdomenal mai sus de linia arcută Duglas este format din:a) aponeuroza m. transvers abdominalb) aponeuroza m. oblic abdomenal externc) fascia transversalăd) lamela posterioară a aponeurozei m. oblic abdominal interne) aponeuroza m. oblic abdominal intern

47. Ce reprezintă linia arcuată Duglas?a) limita de trecere din anterior în posterior a aponeurozei m. oblic abdominal externb) limita de trecere din anterior în posterior a aponeurozei m. transvers abdominalc) limita de trecere din posterior în anterior a aponeurozei m. transvers abdominald) limita de trecere din posterior în anterior a lamelei posterioare a aponeurozei m. oblic abdominal interne) limita de trecere din posterior în anterior a fasciei transversale

48. Artera epigastrică superioară şi cea inferioară sunt localizate:a) între muşchiul oblic abdominal intern şi cel externb) în ţesutul subcutanat adiposc) posterior de m. drept abdominald) în teaca m. drept abdominale) între mm. oblic abdominal intern şi cel transversal

49. Arterele superficiale în regiunea hipogastrului:a) artera epigastrică superficialăb) artera epigastrică superioarăc) artera circumflexă ileacă superficialăd) artera epigastrica inferioarăe) arterele pudende externe

50. Ce reprezintă linia semilunaris Spigel?a) limita de trecere a m. oblic abdominal intern în aponeuroza sab) limita de trecere a m. oblic abdominal extern în aponeuroza sac) limita de trecere a regiunii mezogastrice în regiunea hipogastricăd) o linie ce se află cu 2 – 3cm mai jos de ombilice) limita de trecere a m. transvers abdominal în aponeuroza sa

51. Care din următoarele afirmaţii referitor la inelul ombilical sunt corecte?a) este un loc slab al peretelui antero-lateral al abdomenuluib) în perioada intrauterină prin jumătatea inferioară a inelului trece urahusul şi două artere ombilicalec) este o regiune unde lipseşte ţesutul adipos subcutanat şi ţesutul preperitoneald) în perioada intrauterină prin jumătatea superioară a inelului trece artera ombilicalăe) în stratigrafie are 6 straturi

52. În câte regiuni antomo-topografice este divizat peretele antero-lateral al abdomenului?a) 6b) 8c) 9d) 4e) 10

Cavitatea peritoneală1. Ce vene alcătuiesc v. portă?a) vv. gastrică stângă şi mezenterică superioarăb) vv. mezenterică inferioară şi renalăc) vv. mezenterică inferioară şi testiculară (ovarică) stângăd) vv. mezenterice superioară, inferioară şi lienalăe) vv. renale şi mezenterică superioară

2. Unde este situată v. portă?a) în cavitatea bursei omentaleb) iniţial în spaţiul retroperitoneal, posterior de capul pancreasului

c) anterior de capul pancreasuluid) între foiţele ligamentului hepatoduodenale) posterior de stomac

3. Vena portă trece posterior de care parte a duodenului?a) superioarăb) descendentăc) inferioară orizontalăd) ascendentăe) nu trece posterior de duoden

4. Ductul biliar comun (coledocul) este situat faţă de v. portă:a) anteriorb) posteriorc) din dreaptad) din stângae) deasupra

5. Spre stânga de v. portae trece:a) a. gastroepiploică dreaptăb) a. gastroepiploică stângăc) a. gastrică stângăd) a. hepatică propriee) a. hepatică comună

6. De unde începe lig. hepatoduodenal?a) de la lobul stâng hepaticb) de la lobul drept hepaticc) de la lobul pătrat al ficatuluid) de la hilul hepatice) de la lobul caudat al ficatului

7. Ce formaţiuni conţine lig. hepatoduodenal?a) a. hepatică comună, ductul coledoc, a. lienalăb) ductul coledoc, v. portă, a. hepatică propriec) a. gastrică stîngă, vv. hepatice, ductul coledocd) a. hepatică comună, a. gastrică dreaptă, a. lienalăe) v. portă, a. lienală, ductul coledoc

8. Ce formaţiuni contribuie la formarea lig. hepatoduodenal?a) fascia abdominală şi transversăb) peritoneul parietalc) 2 foiţe ale peritoneului visceral din componenţa omentului micd) fascia transversă şi aponeuroza m. transverse) fascia transversă şi peritoneul visceral

9. Lig. hepatoduodenal delimitează orificiul epiploic din partea:a) anterioarăb) posterioarăc) superioarăd) inferioarăe) medială

10. Epiploonul (omentul) mic este vascularizat de:a) a. hepatica proprie, a. lienală, a. gastrică stângăb) a. lienală, aa. gastrice scurtec) a. hepatică proprie, a. colică medied) a. hepatică proprie, a. gastroduodenalăe) a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a. hepatică proprie

11. De unde începe a. gastrică stângă?a) a. mezenterică superioarăb) a. mezenterică inferioarăc) trunchiul celiacd) a. lienalăe) a. hepatică

12. De unde îşi are originea a. gastrică dreaptă?a) trunchiul celiacb) a. hepatică comunăc) a. hepatică propried) a. lienalăe) aorta abdominală

13. Unde este localizat trunchiul principal al a. gastrice stângi?a) lig. hepatogastricb) lig. frenicocolicc) lig. frenicogastricd) lig. gastrocolice) lig. hepatoduodenal

14. Epiploonul (omentul) mic este format din ligamentele:

a) gastrocolic, hepatogastric, gastrolienalb) gastrolienal, inghinal, lacunarc) hepatoduodenal, hepatogastric, frenicogastricd) hepatogastric, gastropancreatice) gastrolienal, pectinal

15. Ligamentul hepatoduodenal porneşte către:a) partea descendentă a duodenuluib) partea ascendentă a duodenuluic) partea superioară a duodenuluid) curbura mică a stomaculuie) bursa omentală

16. Ligamentul hepatoduodenal este parte componentă a:a) omentului mareb) omentului micc) lig. gastropancreaticd) lig. duodenorenale) lig. hepatogastric

17. Care structuri delimitează orificiul bursei omentale?a) inferior – duodenulb) superior – lobul caudat hepaticc) anterior – ligamentul hepatoduodenald) posterior – peritoneul parietal ce acoperă vena cavă inferioarăe) lateral – stomacul

18. Între foiţele ligamentului hepatogastric se află următoarele formaţiuni:a) artera gastrică stângăb) artera hepatică propriec) artera gastrică dreaptăd) v. coronaria ventriculie) vena lienală

19. Peretele posterior al bursei omentale este format de:a) splinăb) lobul stâng hepaticc) peritoneul parietal ce acoperă pancreasul, aorta, vena cavă inferioară, rinichiul stângd) peritoneul viscerale) lobul caudat hepatic

20. Ce structuri formează peretele superior al bursei omentale:a) diafragmab) suprafaţa inferioară a lobului caudatc) peretele posterior al stomaculuid) partea posterioară a lobului stâng hepatice) partea inferioară a duodenului

21. A. gastroepiploică dreaptă porneşte de la:a) a. lienalăb) a. mezenterică superioarăc) a. gastroduodenalăd) a. mezenterică inferioarăe) a. gastrică stângă

22. Care este raportul stomacului cu peritoneul?a) retroperitonealb) intraperitonealc) mezoperitoneald) peretele posterior este retroperitoneale) peretele anterior este mezoperitoneal

23. Porţiunea abdominală a esofagului poate fi situată:a) retroperitonealb) intraperitonealc) mezoperitoneald) în mediastinul posteriore) în mediastinul anterior

24. Vena portă se găseşte în componenţa ligamentului:a) hepatogastricb) gastropancreatic c) hepatoduodenald) gastrocolice) gastrolienal

25. Ce ducturi sunt localizate în lig. hepatoduodenal:a) hepatic drept şi stângb) ductul cisticc) coledocd) pancreatice) accesor pancreatic

26 Sângele din ficat este drenat în:a) v. cavă inferioarăb) v. cavă superioarăc) v. lienalăd) v. mezenterică superioarăe) v. gastrică dreaptă

27. Care este raportul vezicii biliare faţă de peritoneu?a) intraperitonealb) retroperitonealc) mezoperitoneald) în cavitatea peritonealăe) posterior de peritoneu

28. Venele esofagului se varsă în:a) v. portăb) v. azigos, v. hemiazigosc) v. gastrica sinistrad) c. cava inferiore) v. mezenterică superioară

29. Unde este amplasat n. Latarget (ramura pilorică/motorie a n. vag)?a) în apropierea curburii mari gastriceb) în componenţa epiplonului (omentului) mic paralel pe curbura mică gastricăc) în apropierea fundului gastricd) de-a lungul duodenuluie) de-a lungul lig. gastrolienal

30. A. gastroepiploică stângă îşi ia originea de la:a) a. gastrică stângăb) a. gastrică dreaptăc) a. lienalăd) a. mezenterica superioarăe) a. hepatică proprie

31. Vascularizarea curburii mari a stomacului este asigurată de:a) a. mezenterică superioarăb) a. gastroepiploică dreaptăc) a. lienalăd) a. gastroepiploică stângăe) aa. gastrice scurte

32. De care nervi este însoţită porţiunea abdominală a esofagului:a) n. splanhnicib) n. diafragmalic) n. laringieni recurenţid) trunchiurile vagale anterior şi posteriore) nervii intercostali inferiori

33. Ce formează peretele anterior al bursei omentale?a) epiploonul mic şi splinab) epiploonul mic şi splina, stomacul, lobul caudat hepaticc) lig. hepatogastric, peretele anterior gastricd) lobul drept hepatic, epiploonul mice) epiplonul mic, peretele posterior gastric, lig. gastrocolic

34. Orificiul omental formează o comunicare între:a) etajul superior şi inferior al cavităţii abdominaleb) cavitatea abdominală şi spaţiul retroperitonealc) recesul subhepatic şi bursa omentalăd) cavitatea abdominală şi cavitatea bazinului mice) cavitatea abdominală şi mediastinul posterior

35. Ductul hepatic comun se formează prin contopirea:a) d. cistic şi hepatic stângb) d. cistic şi hepatic dreptc) d. hepatic drept şi stângd) d. hepatic stâng şi coledoce) d. coledoc şi d. pancreatic

36. Ductul biliar comun (coledocul) se formează prin unirea:a) d. cistic şi hepatic comunb) d. cistic şi hepatic dreptc) d. hepatic drept şi stângd) d. hepatic stâng şi coledoce) d. coledoc şi d. pancreatic

37. Vezica biliară este situată pe suprafaţa hepatică:a) posterioarăb) anterioarăc) diafragmală

d) visceralăe) medială

38. A. cistica deviază de la?a) a. hepatică comunăb) a. hepatică propriec) a. lienalăd) a. hepatică dreaptăe) a. gastrică stângă

39. Etajul superior al cavităţii abdominale e delimitat de cel inferior prin:a) omentul micb) omentul marec) colonul transversd) mezoul colonului transverse) intestinul subţire

40. Sunt situate retroperitoneal următoarele porţiunii ale duodenului:a) partea superioarăb) partea descendentăc) inferioară orizontalăd) ascendentăe) tot duodenul

41. Ductul biliar se varsă în:a) intestinul subţireb) ampula hepatopancreaticăc) în duodenul descendentd) colonul transverse) partea superioară a duodenului

42. Raportul splinei cu peritoneul:a) retroperitonealb) intraperitonealc) hilul lienal nu e acoperit cu peritoneud) mezoperitoneale) parţial acoperită cu peritoneul

43. Pancreasul este localizat:a) în bursa hepaticăb) în etajul inferior al cavităţii peritonealec) retroperitoneald) în recesul duodenojejunale) în cavitatea bursei omentale

44. Ductul pancreatic se deschide în:a) porţiunea orizontală inferioară a duodenuluib) porţiunea descendentă a duodenuluic) papila duodenului mared) ampula hepatopancreaticăe) bursa omentală

45. Ampula hepatopancreatică se deschide în:a) porţiunea orizontală inferioară a duodenuluib) duodenul descendentc) în duodenul orizontal supeiord) ductul pancreatice) bursa omentală

46. Bursa hepatică este delimitată de:a) din posterior – lig. coronar dreptb) din dreapta – lig. falciformc) din stânga – lig. falciformd) superior – diafragmule) inferior – lobul drept al ficatului

47. Ce reprezintă spaţiul subdiafragmatic drept?a) cel mai declin loc al recesului subhepaticb) cel mai declin loc al bursei hepaticec) se află posterior de suprafaţa superioară a lobului drept al ficatuluid) poate servi ca loc de acumulare a lichidelor patologicee) nu prezintă nici o importanţă practică

48. Limitele bursei pregastrice:a) posterior – de omentul mic şi peretele anterior al stomaculuib) superior – diafragmac) anterior – peretele antero-lateral abdominald) superior – de hilul hepatice) inferior comunică liber cu spaţiul preepiploic

49. Care din următoarele afirmaţii referitor la bursa omentală sunt corecte?a) se află posterior de stomac şi omentul mic

b) serveşte ca o cale de acces spre pancreasc) serveşte loc de acumulare a exudatului în pancreatite sau a conţinutului gastric în perforaţii gastriced) are trei recesuri – inferior, superior şi stânge) nici un răspuns nu este corect

50. Care sunt limitele triunghiului Callot?a) din stânga – artera hepatică proprieb) din dreapta – ductul hepatic biliar comunc) din stânga – ductul hepatic biliar comund) inferior-lateral – ductul cistice) la bază – a. cistică sau a. hepatică dreaptă

51. Coledocul are următoarele porţiuni:a) hilarăb) supraduodenalăc) retroduodenalăd) pancreaticăe) intramurală

52. În caz de cancer de cap pancreatic mai întâi se compresează următoarea porţiune a coledohului:a) hilarăb) supraduodenalăc) retroduodenalăd) pancreaticăe) intramurală

53. Enumeraţi ligamentele superficiale ale stomacului:a) lig. hepatogastricb) lig. gastropancreaticc) lig. frenicogastricd) lig. gastrocolice) lig. gastrolienal

54. Enumeraţi ligamentele profunde ale stomacului:a) lig. hepatogastricb) lig. gastrocolicc) lig. gastropancreatic stângd) lig. gastrolienale) lig. gastropancreatic drept

55. Ce vene sunt antrenate în formarea anastomozei porto-cavale la nivelul esofagului abdominal?a) vena diafragmatică inferioarăb) vena diafragmatică mediec) vena gastrică stângăd) vena gastrică dreaptăe) venele esofagiene

56. Care sunt ramurile trunchiului celiac?a) artera gastrică stângăb) artera gastrică dreaptăc) artera hepatică comunăd) artera hepatică propriee) artera lienală

57. Care din următoarele afirmaţii referitor la n. Latarje sunt corecte:a) este o ramură lungă a nervului vagb) este o ramură ce inervează porţiunea cardială a stomaculuic) este o ramură ce inervează porţiunea antrală şi pilorică a stomaculuid) trece pe curbura mică a stomacului între foiţele ligamentului hepatogastrice) trece între foiţele ligamentului frenicogastricum

58. De la a. lienală pornesc următoarele vase:a) a. gastrică st.b) a. gastrică dr.c) a. gastroepiploică stângăd) aa. gastrice scurtee) hepatică şi gastroepiploică dreaptă

59. Traseul a. lienale este:a) de-a lungul marginii posterioare a pancreasuluib) de-a lungul marginii inferioare a pancreasuluic) de-a lungul marginii superioare a pancreasuluid) prin parenchimul pancreatice) nu are legătură cu pancreasul

60. Sinusul mezenteric drept este delimitat de:a) mezoul colonului sigmoidb) superior – colonul transvers şi mezocolonul luic) din dreapta – colonul ascendentd) medial – colonul descendente) din stânga şi inferior – mezeoul intestinului subţire

61. Care porţiuni ale intestinului gros sunt situate intraperitoneal?a) ceculb) colonul ascendentc) apendicele, colonul transvers şi sigmoid, porţiunea supraampulară a rectuluid) colonul descendente) porţiunea ampulară a rectului

62. Care porţiuni ale intestinului gros sunt situate mezoperitoneal?a) ceculb) colonul ascendentc) apendicele, colonul transvers şi sigmoidd) colonul descendente) porţiunea ampulară a rectului

64. Care din următoarele afirmaţii referitor la intestinul subţire sunt greşite?a) este situat mezoperitonealb) este situat intraperitonealc) este vascularizat din bazinul a. mezenterice superioared) este vascularizat din bazinul a. mezenterice inferioaree) aa. ileale şi aa. jejunale pornesc de la semicercumferinţa stângă a arterei mezenterice superioare

65. Porţiunea dreaptă a intestinului gros este vascularizată de ramurile:a) a. lienaleb) aa. gastroepiploicec) a. mezenterică inferioarăd) a. mezenterice superioaree) a. apendiculare

66. Calea predilectă de răspândire a puroiului în apendicita perforativă este:a) bursa omentalăb) recesul duodenojejunal Treiţc) spaţiul subdiafragmald) bursa pregastricăe) bazinul mic

67. Ce vene unesc v. portă cu v. cavă inferioră:a) v. gastrică stângă, vv. esofagiene, vv. azigos şi hemiazogosb) v. rectală superioară, vv. medie rectală, v. iliacă internăc) vv. paraombilicale, v. epigastrică inferioară, v. iliacă externăd) v. epigastrica superioară, v. toracică internăe) toate răspunsurile sunt incorecte

68. Artera apendiculară trece:a) retroperitonealb) prin mezoul intestinului subţirec) prin mezoul apendiceluid) pe suprafaţa posterioară a ceculuie) posterior de ilion

69. Artera apendiculară este o ramură a:a) a. colice drepteb) a. ileocolicec) a. colice mediid) a. ilealee) a. ileace externe

70. Care nervi constituie plexul celiac?a) nn. splanhici mic şi mareb) nn. vagi şi frenic dreptc) plexul hepaticd) plexul lombare) nn. intercostal şi subcostal

71. Care din următoarele afirmaţii referitor la canalul lateral drept sunt corecte?a) din dreapta este delimitat de peretele antero-lateral al abdomenuluib) din stânga este delimitat de colonul ascendentc) superior comunică cu bursa subhepatică şi bursa hepatică dreaptăd) inferior comunică cu fosa ileacă dreaptă şi cavitatea bazinului mice) este situat mai medial de colonul ascendent

72. Care din următoarele afirmaţii se referă la topografia canalului lateral stâng?a) din stânga este delimitat de peretele antero-lateral al abdomenuluib) din dreapta de colonul descendent şi colonul sigmoidc) superior de lig. frenicocolicd) inferior comunică cu cavitatea bazinului mice) inferior nu comunică cu cavitatea bazinului mic

73. Care din următoarele recese sunt localizate în unghiul ileocecal al intestinului?a) subhepaticb) ileocecal superiorc) ileocecal inferiord) retroapendicular

e) retrocecal

74. Ramurile cărei artere vascularizează jumătatea stângă a colonului?a) a. mezenterică superioarăb) a. mezenterică inferioarăc) tr. celiacd) aa. lombaree) aa. renale

75. Arcada Riolani se formează în rezultatul anastomozării nemijlocite a următoarelor artere:a) a. colică medie şi a. colică dreaptăb) a. ileocolică şi a. colică dreaptăc) a. colică medie şi a. colică stângăd) a. colică stângă şi aa. sigmoidienee) a. colică medie şi a. ileocolică

76. Segmenetele critice în vasculartizarea colonului sunt:a) porţiunea incipienta a jejunuluib) ileonul terminal şi unghiul iliocecal (Trave)c) flexura lienală a colonului (Griffiths)d) unghiul hepatic al colonuluie) porţiunea rectosigmoidă a colonului (Zudeck)

77. Enumeraţi ramurile a. mezenterice superioare:a) a. ileocolicăb) a. colică dreaptăc) a. colică stângăd) aa. sigmoidienee) a. colică medie

Regiunea rahidiană, lombară şi spaţiul retroperitoneal

Regiunea rahidiană1. Apreciaţi curburile fiziologice ale coloanei vertebrale orientate anterior în plan sagital:a) curbura cervicală – lordozăb) curbura toracică – lordozăc) curbura lombară – cifozăd) curbura sacrală – cifozăe) curbura lombară – lordoză

2. Care ligamente se situează pe corpurile vertebrelor pe parcursul coloanei vertebrale?a) ligamentele interspinale ale vertebrelorb) ligamentul longitudinal anteriorc) ligamentul longitudinal posteriord) ligamentele galbenee) ligamentele trasnversale

3. Consecutivitatea corectă a tunicelor măduvii spinării de la exterior spre interior:a) pia mater, arahnoida, dura materb) dura mater, arahnoida, pia materc) arahnoida, dura mater, pia materd) arahnoida, pia mater, dura matere) dura mater, pia mater, arahnoida

4. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă cifoză:a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în posteriorb) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în anteriorc) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în laterald) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în mediale) coloana vertebrală este fără curburi

5. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă scolioză:a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în posteriorb) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în anteriorc) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în laterald) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în mediale) coloana vertebrală este fără curburi

6. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă lordoză:a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în posteriorb) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în anteriorc) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în laterald) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în mediale) coloana vertebrală fără curbură

7. Apreciaţi denumirea incorectă ale curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale:a) curbura cervicală cu convexitatea în anterior – lordozăb) curbura toracică cu convexitatea în posterior – cifozăc) curbura lombară cu convexitatea în anterior – cifozăd) curbura sacrală cu convexitatea în posterior – lordoză

e) curbura lombară cu convexitatea în anterior – lordoză

8. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor cervicale?a) aa. vertebraleb) aa. cervicale ascendentec) aa. cervicale profunded) aa. carotide externee) aa. caratide interne

9. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor toracale?a) aa. epigastrală inferioareb) aa. intercostales supremac) aa. intercostaled) aa. transversale ale gâtuluie) aa. cervicale superficiale

10. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor lombare şi sacrale?a) aa. lombareb) aa. sacrale lateralec) a. sacrală medianăd) a. rectală superioarăe) a. rectală inferioară

11. Puncţia lombară la adulţi se recomandă:a) între apofizile spinoase ale vertebrelor Th11 – 12

b) între apofizele spinoase ale vertebrelorTh12–L1

c) între apofizile spinoase ale vertebrelor L1 – 2

d) între apofizile spinoase ale vertebrelor L2-3

e) între apofizile spinoase ale vertebrelor L3 – 4 sau L4 – 5

12. Puncţia lombară la copii se recomandă:a) între apofizele spinoase ale vertabrelorTh12–L1

b) între apofizile spinoase ale vertebrelor L1 – 2

c) între apofizile spinoase ale vertebrelor L2 – 3

d) între apofizile spinoase ale vertebrelor L3 – 4

e) între apofizile spinoase ale vertebrelor L4 – 5

13. Unde se află spaţiul epidural spinal?a) între dura mater şi arahnoidăb) între periostul canalului vertebral (endorahis) şi dura materc) între arahonidă şi pia materd) sub dura matere) sub pia mater

14. Unde se află spaţiul subdural?a) sub pia materb) sub arahnoidăc) între dura mater şi arahnoidăd) între dura mater şi periostul canalului vertebrale) între arahnoidă şi pia mater

15. Unde se află spaţiul subarahnoidean?a) sub pia materb) sub arahnoidăc) între dura mater şi arahnoidăd) între dura mater şi periostul canalului vertebrale) între arahnoidă şi pia mater

16. Câte perechi de nervi spinali cu originea în măduva spinării distingem?a) C – 7, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 1 = 30 de perechib) C – 8, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 1 = 31 de perechic) C – 8, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 2 = 32 de perechid) C – 9, Th – 13, L – 6, S – 4, Co – 1 = 33 de perechie) C – 10, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 3 = 35 de perechi

Regiunea lombară1. Limitele regiunii lombare:a) superior – coasta XIIb) inferior – crestele iliace şi osul sacralc) medial – linia paravertebralăd) medial – linia verticala trasată pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombaree) lateral – linia medie axilară trasată până la creasta iliacă

2. Care muşchi sunt situaţi în porţiunea medială a regiunii lombare?a) m. psoasb) m. erector spinaec) m. patrat lombard) m. abdominal oblic interne) m. abdominal oblic extern

3. Care muşchi se află în porţiunea laterală a regiunii lombare?a) m. transvers abdominalb) m. abdominal oblic internc) m. abdominal oblic externd) m. psoase) m. patrat lombar

4. Dedublarea aponevrozei cărui muşchi face teacă pentru m. erector spinae?a) fascia thoracolumbalisb) m. abdominal oblic externc) m. abdominal oblic internd) m. abdominal transverse) m. trapezius

5. Laturile triunghiului lombar Petit:a) marginea m. latissimus dorsib) margina m. abdominal oblic externc) margina m. abdominal oblic internd) creasta iliacăe) m. abdominal transvers

6. Planşeul triunghiului lombar Petit:a) m. latissimus dorsib) m. abdominal oblic extern c) m. abdominal oblic internd) creasta iliacăe) m. abdominal transvers

7. Printre limitele şi planşeul triunghiului lombar Petit trece:a) a. lombarăb) fasciculul neurovascular subcostalc) n. iliohipogastricd) n. ilioinghinale) nici vase, nici nervi

8. Laturile spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt:a) m. serratus posterior inferiorb) coasta XIIc) m. abdominal oblic internd) m. erector spinaee) aponevroza m. trasversus abdominis

9. Planşeul spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt e constituit de:a) m. serratus posterior inferiorb) coasta 12c) m. abdominal oblic internd) m. erector spinaee) aponeuroza m. trasversus abdominis

10. Spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt este localizat sub:a) m. serratus posterior inferiorb) m. trapetiusc) m. abdominal oblic internd) m. erector spinaee) m. latissimus dorsi

11. Planşeul spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt este străpuns de:a) fascicolul neurovascular subcostalb) coasta 12c) n. iliohipogastricd) a. lombarăe) m. psoas minor

12. Triunghiul lombar Petit şi spaţiul lombar Lesghaft-Grynfelt prezintă interes deoarece:a) sunt locuri slabe şi aici pot apărea hernii lombareb) pot servi cale de acces miniinvaziv (endoscopic)c) loc pentru ieşirea purulenţelor din spaţiul retroperitoneald) servesc ca puncte de reper externe) se evedenţiază bine antomic, dar nu au valoare clinică

Spaţiul retroperitoneal1. Spaţiul retroperitopneal este delimitat:a) posterior – de fascia endoabdominalăb) posterior – de fascia retroperitoneală c) anterior – de fascia retroperitonealăd) anterior – lamela posterioară a peritoneului parietale) anterior – de fascia prerenală

2. În spaţiul retroperitoneal deosebim următorele fascii:a) fascia retroperitonealisb) fascia prerenalis

c) fascia retrorenalisd) fascia retrocolica (Toldti)e) fascia endoretroperitonealis

3. Stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zis este delimitat de:a) fascia endoabdominalis (transversa) b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) peritoneul parietal

4. Stratul celuloadipos paranefral este delimitat de:a) fascia endoabdominalis b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) peritoneul parietal

5. Stratul celuloadipos paracolon este delimitat de:a) fascia endoabdominalis b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) fascia retrocolica (Toldti) şi peritoneul parietal

6. În stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zis sunt situate :a) ramurile plexului lombarb) trunchiul neural simpaticc) ganglioni limfaticid) plexul celiace) plexul mesenterial superior

7. În stratul celuloadipos paranefral sunt situate:a) rinichii şi pedicolii renalib) glanda suprarenalăc) aorta abdominalăd) vena cava inferioarăe) vena porta

8. În stratul celuloadipos paracolon sunt situate:a) ureterulb) duodenul, porţiunea descendentă şi orizontală inferioarăc) pancreasuld) glanda suprarenalăe) aorta şi v. cava inferior

9. Teacă pentru glanda suprarenală face:a) fascia endoabdominalis b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) fascia retrocolică

10. Răspândirea primară a purulenţilor din stratul celuluadipos retroperitoneal propriu zis are loc:a) în stratul celuloadipos paranefralb) în stratul celuloadipos paracolicc) în spaţiul parapleural prin locurile slabe ale diafragmuluid) în regiunea infrainghinală prin lacuna muscularăe) în spaţiul paraureteral

11. Răspândirea primară a purulenţilor din stratul celuluadipos paranefral are loc:a) în stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zisb) în stratul celuloadipos paracolicc) nu e posibilă răspândirea primară, deoarece purulenţa se delimitează de septuri fasciale indurated) în spaţiul celuloadipos parietal al pelvisuluie) în spaţiul paraureteral

12. Răspândirea primară a purulenţilor din stratul celuluadipos paracolic are loc:a) în spaţiul subdiafragmal extraperitoneal şi parapleuralb) în stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zisc) în spaţiul parapleurald) în spaţiul celuloadipos parietal al pelvisuluie) în spaţiul paraureteral

13. Raportul ureterului cu structurile spaţiului retroperitoneal sunt:a) posterior de arterele şi venele lombareb) posterior de vasele testiculare (ovariene)c) anterior de nervul genitofemoralid) ataşat de peritoneul parietal la nivelul liniei terminale e) lateral de m. patrat lombar

14. N. femoral este situat între?

a) mm. psoas mare şi patrat lombarb) mm. iliac şi psoas marec) mm. psoas mare şi micd) mm. patrat lombar şi fascia luie) mm. psoas ţi vasele iliace comune

15. Unde este situat n. genitofemoral?a) perforează fascia psoată şi trece pe faţa anterioară a m. psoas mareb) pe faţa posterioară a m. psoas marec) între mm. psoas mare şi lombar patratd) între mm. psoas mare şi iliace) între fascia tranversa şi peritoneul parietal

16. Artera renală aberantă: a) poate cauza hidronefrozăb) îşi ia originea din a. renală sau aortăc) majoritatea arterelor aberante vascularizează polul inferior d) ignorarea acestei artere provoacă hemoragii abundente sau necroza polului inferior al rinichiului e) nu prezintă interes clinic

17. Ureterul în spaţiul retroperitoneal intersectează: a) din stânga – a. iliaca communisb) din dreapta – a. iliaca externac) din stânga – a. iliaca externad) din dreapta – a. iliaca communise) din stânga şi din dreapta – a. iliaca communis

18. Proiecţia rinichilor pe peretele abdominal anterolateral:a) în epigastrium şi hipocondrele drept şi stâng b) în zona mezogastrică şi regiunile abdominale lateralec) în zonele epigastrică şi mezogastricăd) în zona hipogastrică e) în zona ombilicală

19. Proiecţia hilului renal pe peretele abdominal anterior:a) la intersecţia m. drept abdominal cu arcul costalb) cu 10 cm mai inferior de intersecţia m.drept abdominal cu arcul costalc) la nivelul arcului costal şi apendicile xifoidd) la nivelul ombiliculuie) la nivelul apexului apendicelui xifoid

20. Proiecţia hilului renal pe peretele abdominal posterior:a) la intersecţia marginii laterale a m. erector spine cu coasta XIIb) cu 10 cm mai inferior de marginea laterală a m. erector spine cu coasta XIIc) la intersecţia m. erector spine cu coasta XId) la intersecţia m. erector spine cu coasta Xe) la intersecţia m. erector spine cu coasta IX

21. Raportul formaţiunilor anatomice ale hilului renal din anterior spre posterior:a) artera, vena, ureterulb) vena, artera, ureterulc) artera, ureterul, venad) ureterul, artera, venae) vena, ureterul, artera

22. Raportul rinichiului drept cu organele limitrofe, din anterior sunt situate:a) lobul drepr al ficatulb) porţiunea descendentă a duodenului c) porţiunea superioară a colonului ascendent şi ansele intestinului subţire d) aortae) stomacul

23. Raportul rinichiului stâng cu organele limitrofe, din anterior sunt situate:a) coada pancreasului şi splinab) porţiunea superioară a colonului descendentc) ansele intestinului subţired) peretele posterior a bursei omentalăe) colonul sigmoid

24. Raportul glandei suprarenale din dreapta cu formaţiunile anatomice limitrofe:a) lobul drept al ficatului din anteriorb) diafragmul din posteriorc) aorta abdominalăd) vena cavă inferioarăe) ganglionii plexului celiac

25. Raportul glandei suprarenale din stânga cu organele limitrofe:a) corpul pancreasulb) perete posterior al bursei omentalec) vena cavă inferioarăd) aorta abdominală et plexus coeliacuse) diafragmul din posterior

26. Proiecţia ureterelor pe peretele abdominal anterolateral:a) pe marginea laterală a mm. drepţi abdominalib) pe marginea medială a mm. drepţi abdominalic) cu 6 cm mai lateral de marginea mm. drepţi abdominalid) cu 6 cm mai medial de marginea medială a mm. drepţi abdominalie) pe linia albă a abdomenului

27. Proiecţia ureterelor pe peretele posterior al abdomenului:a) paralel apofizelor spinoase ale vertebrelor lombareb) linia ce uneşte apofizelor transversale ale vertebrelor lombarec) corespund liniilor scapulared) corespund liniilor axilare posterioaree) corespund liniilor axilare mediale

28. Ramurile viscerale ale aortei abdominale?a) trunchiul celiacb) arterele testiculare (ovarice)c) arterele mesenterice, superioră şi inferioară d) arterele renale şi suprarenale mediee) arterele frenice inferioare

29. Ramurile parietale ale aortei abdominale?a) arterele frenice inferioareb) arterele lombarec) artera sacrală medianăd) arterele testiculare (ovarice)e) arterele suprarenale medie

30. Care formaţiuni anatomice intersectează vena cavă inferioară din posterior?a) artera renală dreaptăb) artera renală stângăc) arterele lombare din dreaptad) artera testiculară dreaptă (ovarică dreaptă)e) artera frenică superioră

31. Care sunt afluienţii viscerali ai venei cave inferioare? a) venele lombareb) venele hepatice c) vena mezenterică superioară şi inferioarăd) vena testiculară (ovarică) dreptăe) venele renale şi suprarenale

32. Care sunt afluienţii parietali ai venei cave inferioare?a) venele frenice inferioareb) venele testiculare (ovarice)c) venele renaled) vena sacrală mediee) venele lombare

33. Câte îngustări are ureterul?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

34. Câte porţiuni aproape egale ale ureterului sunt considerate?a) nici unab) douăc) treid) patrue) cinci

35. Anterior de aorta abdominală sunt situate:a) pancreasulb) porţiunea ascendentă a duodenuluic) rădăcina mezoului intestinului subţired) v. renalis sinistrae) v. testicularis (ovaris) sinistra

36. Ureterul, proximal de vasele iliace, este situat posterior de:a) portiunea terminala a ilionului – din dreaptab) intestinul cec – din dreaptac) rădăcina mezoului sigmoid – din stângad) colonul descendent – din stângae) porţiunea rectosigmoidă a colonului – din stânga

Regiunea pelvisului1. Linia terminală la intrarea în bazin este trasată pe:a) ramurile superioare a oaselor pubiene

b) marginea superioară a simfizei pubienec) ligamentele sacro-spinale, sacro-tuberale şi osul sacrald) marginea inferioară a simfizei pubiene, oasele ishiadice şi coccisule) promontoriul sacral

2. Oasele bazinului din interior sunt tapetate de următorii muşchi:a) m. obturator externb) m. piriformc) m. gemenid) m. gluteu mic şi m. iliopsoase) m. obturator intern

3. Ieşirea din bazin se încheie cu:a) mm. gluteu mare şi mijlociub) m. transvers perineal profund (diafragmul urogenital)c) mm. ischiocavernos şi bulbocavernos d) m. levator ani (diafragmul anal)e) m. transvers perineal superficial

4. Orificiul sciatic mare este delimitat de:a) lig. sacrotuberalb) lig. sacrospinalc) lig. inghinald) incizura ischiadică maree) osul sacral

5. Orificiul sciatic mic este delimitat de:a) lig. inghinalb) lig. sacrospinalc) lig. sacrotuberald) incizura ischiadică micăe) osul sacral

6. M. piriform îşi are originea de la următoarea formaţiune:a) spina iliacă posterioară superioarăb) aripa osului iliacc) os coccisd) faţa anterioară a osului sacrale) spina iliacă anterioară superioară

7. M. levator al anusului îşi are originea de la:a) linia terminală a bazinuluib) aripile osului iliacc) arcul tendinos al fasciei pelviened) oasele ischiaticee) ligamentul sacrospinal

8. N. gluteu superior părăseşte pelvisul prin:a) orificiul sciatic micb) canalul obturatorc) canalul pudendald) orificiul suprapiriforme) orificiul infrapiriform

9. Muşchii viscerali ai pelvisului sunt:a) m. sfincter anal externb) m. obturator internc) m. sfincter anal internd) m. levator anie) m. piriform

10. Fascia pelvină este o prelungire a fasciei:a) late a coapseib) obturatoriec) aponeurozei m. transvers abdominald) endoabdominalee) retroperitoneale

11. În compartimentul anterior al spaţiului subperitoneal al pelvisului la bărbaţi se află:a) vezica urinară şi porţiunile pelvine ale ureterelorb) prostatac) veziculele seminaled) rectule) ampulele canalelor deferente

12. În porţiunea anterioară a spaţiului subperitoneal al pelvisului la femei se află:a) colul uteruluib) glandele vestibulare mari Bartholinc) porţiunea ampulară a rectuluid) porţiunea extraperitoneală a vezicii urinaree) porţiunea incipientă a vaginului

13. Сe se află posterior de aponevroza peritoneo-perineală Denonvillier la femei?a) vaginulb) fornixul posterior al vagineic) intestinul rectd) a. iliaca internăe) plexul lombar

14. Arcul tendinos al fasciei endopelviene este întins dintre:a) tuberculul sciaticb) marginea inferioară a simfizei pubienec) marginea superioară a simfizei pubiene şi tuberculul ischiadicd) marginea inferioară a simfizei pubiene şi osul sacrue) spina sciatică

15. Organele sistemului urogenital în pelvis sunt separate de intestinul rect prin:a) capsula prostatei Retzius-Pirogovb) capsula rectului Ammussatc) fascia obturatoried) fascia endopelvinae) aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillier

16. Colecţiile purulente din spaţiul celular lateral al pelvisului se pot răspândi în regiunea fesieră prin:a) orificiul suprapiriformb) orificiul infrapiriformc) prin canalul pudendal Alcockd) prin canalul obturatore) pe traiectul ligamentului rotund al uterului

17. Colecţiile purulente din spaţiul celular lateral al pelvisului se pot răspîndi în loja medială a coapsei prin:a) pe traiectul ramurei femurale a n. genitalfemuralb) pe traiectul n. cutanat femural lateralc) prin canalul Alcockd) prin canalul obturatore) pe traiectul ligamentului rotund al uterului

18. Spaţiul celular parametral este localizat:a) între foiţele ligamentului lat al uteruluib) circular faţă de colul uterinc) pe m. transvers profund al perineuluid) în depresiunea recto-uterinăe) nici un răspuns corect

19. Colecţiile purulente din spaţiul celular parametral se pot răspândi în:a) regiunea anterioară a coapsei pe traiectul ramurei femurale a n. genitalfemuralb) regiunea fesierăc) spaţiul celular retroperitoneald) spaţiul celular retrorectale) spaţiul celular lateral al pelvisului

20. În spaţiul celular parametral se localizeză:a) arterele uterine şi uretereleb) plexul nervos sacralc) plexurile venos şi nervos uterined) ligamentul cardinal al uterului Mackenrodte) ovarele

21. Câte etaje deosebim în pelvis:a) unulb) douăc) treid) patrue) nu este separat în etaje

22. Etajul peritoneal al pelvisului reprezintă:a) spaţiul între aripile oaselor iliaceb) diafragma pelvină şi peritoneuc) spaţiul între peritoneu şi fascia Denonvillierd) diafragma urogenitală şi peritoneule) porţiunea organelor pelviene acoperite de peritoneu

23. Indicaţi pliurile şi deprisiunile peritoneului în etajul peritoneal al pelvisului la femei:a) pliul vezical transversb) pliurile vezicouterinec) pliurile vezicorectaled) pliurile sacrouterine, excavatia rectouterinăe) excavaţia vezicouterină

24. Indicaţi pliurile şi deprisiunile peritoneului în etajul peritoneal al pelvisului la bărbaţi:a) pliul vezical transversb) pliurile vezicorectalec) pliurile sacrorectaled) pliurile umbilicale laterale

e) excavaţia vezicorectală

25. Etajul subperitoneal al pelvisului este localizat între:a) aripile oaselor iliaceb) fascia ce acoperă m. levator al anusuluic) fascia Denovillierd) fundul sacului peritoniale) reprezintă porţiunea organelor pelviene acoperite de peritoneu

26. Etajul subcutanat al pelvisului este localizat între:a) aripile oaselor iliaceb) piele şi diafragma pelvisuluic) piele şi fascia superficialăd) mm. perineali transvers superficial şi profunde) peritoneul şi m. levator ani

27. Limitele fosei ischiorectale:a) aripa osului iliacb) intestinul rectc) pieled) m. levator anie) tuberul osului ischiatic şi m. obturator intern

28. Raportul venei iliace interne faţă de artera iliacă internă?a) medialb) lateralc) posteriord) superiore) anterior

29. Anastomozele portocave în pelvis se formează între venele:a) vv. rectale superioare şi vv. rectale mediib) vv. rectale inferioare şi rectale superioarec) vv. rectale medii şi rectale inferioared) în pelvis nu sunt anastomoze portocavee) plexului venos vesical

30. Unde se localizează plexul sacral?a) pe m. obturator internb) pe m. obturator externc) pe m. gemenid) pe m. piriforme) pe faţa anterioară a osului sacru

31. Unde este localizat trunchiul simpatic în bazin?a) pe m. obturator internb) medial de orificiile sacrale anterioarec) pe m. gemenid) pe m. piriforme) lateral de orificiile sacrale anterioare

32. Limfa de la organele genitale externe se scurge în ganglionii limfatici localizaţi pe traiectul:a) aa. iliace comuneb) a. iliacă internăc) suprafaţa anterioară a sacruluid) aa. iliace externee) aa. obturatorii

33. Canalul pudendal (Alcock) este delimitat de:a) tuberozitatea ischiatică şi membrana obturatorieb) dedublarea fasciei a m. obturator internc) membrana obturatorie şi m. obturator internd) tuberozitatea ischiatică şi m. obturator interne) lig. sacrospinal şi m. obturator intern

34. Canalul Alcock conţine:a) a.,v., n. obturatorb) n. pudendc) a., v. pudendă internăd) a.,v., n. glutee inferioaree) a., v. pudendă externe

35. Ce se localizează imediat anterior de intestinul rect la femei? a) aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillierb) trompele uterinec) colul uterind) fornixul posterior al vaginuluie) uterul

36. Сâte artere vascularizează intestinul rect?a) unab) două

c) treid) patrue) cinci

37. Câte porţiuni ale intestinului rect deosebim?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

38. Cea mai largă porţiune a rectului este:a) ampulab) porţiunea rectosigmoidianăc) canalul anald) sigmae) colonul transvers

39. Ce formaţiune anatomică este localizată imediat anterior de intestinul rect la bărbaţi?a) aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillierb) ureterulc) uretrad) ducturile deferentee) prostata, veziculele seminale

40. Rectul în plan sagital formează următoarele curburi:a) una (sacrală)b) două (superioară sacrală şi inferioară perineală)c) una (perineală)d) trei (superioară sacrală, medie coccigiană şi inferioară perineală)e) nu formează curburi

41. Indicaţi sfincterele intestinului rect?a) externb) internc) terţiand) longitudinale) intermediar

42. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?a) peritoneul acoperă fundul şi corpul uterului, suprafaţa posterioară al colului uterin şi o porţiune a peretelui posterior al vaginuluib) axa longitudinală a uterului este înclinată anterior (anteversio)c) corpul uterului în raport cu colul este în anteflexie (anteflexio)d) pe suprafaţa vezicală a uterului peritoneul ajunge până la fornixul anterior al vaginuluie) uterul este lipsit de mezou

43. În care formaţiune anatomică se localizează mezourile tubului uterin şi a ovarului?a) lig. rotund al uteruluib) lig. cardinalc) lig. pubosacrald) lig. lat al uteruluie) spaţiul celular parietal

44. Tubul uterin este localizat:a) în ligamentul rotund al uteruluib) longitudinal pe lig. cardinalc) pe marginea inferioară a lig. pubosacraled) pe marginea superioară în lig. lat al uteruluie) în spaţiul celular parietal

45. Ce formaţiuni anatomice fixează colul uterin?a) lig. rotund al uteruluib) lig. infundibulopelvicc) lig. sacrouterind) lig. lat al uteruluie) lig. cardinal al uterului Mackenrodt

46. Trompa uterină include următoarele segmente:a) segmentul uterinb) istmulc) segmentul intermediard) ampula şi pavilionul trompeie) segmentul ovarian

47. Câte ligamente de bază are ovarul?a) unulb) douăc) treid) patrue) nu are ligamente

48. Numiţi ligamentele de bază ale ovarului.

a) lig. suspensor al ovaruluib) lig. propriu al ovaruluic) lig. rotundd) lig. cardinale) lig. lat al ureterului

49. Câte ligamente proprii are ovarul?a) unulb) douăc) treid) patrue) nu are ligamente

50. Ovarul în pelvis se localizează:a) pe lig. lat al uteruluib) între foiţele lig. lat al uteruluic) pe ampula tubului uterind) pe foiţa posterioară a lig. lat al uteruluie) pe foiţa anterioară a lig. lat al uterului

51. Ce formaţiuni conţine ligamentul suspensor al ovarului?a) lig. cardinalb) v. ovarianăc) a. ovarianăd) a., v. ubarăe) a., v. uterină

52. Traiectul ligamentului cardinal al uterului este:a) pe traiectul vaselor uterineb) prin mezoul tubarc) prin mezoul ovariand) pe traiectul a. ovarienee) pe peretele posterior al vaginului

53. Сe compartimente include fornixul vaginului?a) anteriorb) posteriorc) stângd) drepte) nu sunt compartimente

54. Proiecţia centrului tendinos al perineului pe piele?a) pe linia trasată de la simfiza pubiană spre osul sacralb) mijlocul liniei ce uneşte tuberculii ischiaticic) între ureter şi vagind) posterior de intestinul rect e) mijlocul liniei terminale

55. Diafragma urogenitală este constituită din:a) m. levator al anusuluib) m. transvers al perineului superficial şi fascia superficialăc) m. transvers perineal profund şi m. transvers perineal superficiald) m. transvers perineal profund şi fasciile care îl acoperăe) m. bulbocavernos

56. Prin diafragma urogenitală la femei trec:a) ducturile glandelor Bartholinb) ramura genitală a n. genitofemuralc) uretrad) vaginule) lig. rotund al uterului

57. Prin diafragma urogenitală la bărbaţi trec:a) ducturile seminaleb) ramura genitală a n. genitofemuralc) uretrad) a. obturatorie în cazul când nu formează “coroana morţii”e) funiculul spermatic

58. Inervaţia cutanată a perineului la femeie este asigurată de următorii nervi:a) n. genitofemuralb) n. ilioinghinalc) n. iliohypogastricd) n. pudende) n. cutanat posterior al femurului

59. Între ce formaţiuni este plasată a. dorsală a penisului?a) capul spongiosb) pieleac) tunica albugineed) între corpurile cavernoasee) fascia proprie

60. Câte segmente evidenţiem în uretră la bărbaţi?a) unulb) douăc) treid) patrue) cinci

61. Сe segmente evidenţiem în uretră la băraţi. a) partea membranoasăb) partea spongioasăc) partea terminalăd) partea vezicalăe) partea prostatică

62. Câte segmente evidenţiem în uretră la femei?a) unulb) douăc) treid) patrue) cinci

63. Cu ce contactează direct peretele inferior al vezicii urinare la bărbaţi:a) prostata b) veziculele seminale şi ampulele ale ducturilor deferentec) peretele posterior al intestinului rectd) uretrae) ureterele

64. Cu ce contactează direct peretele lateral al vezicii urinare la bărbaţi:a) prostata b) ducturile deferentec) peretele posterior al intestinului rectd) uretrae) ureterele

65. Sfincterul involuntar al vezici urinare este localizat:a) porţiunea terminală, intramurală a ureterelorb) porţiunea membranoasă a uretreic) porţiunea incipientă a uretreid) porţiunea spongioasăe) toate sfincterele vezicii urinare sunt voluntare

66. Sfincterul voluntar al vezici urinare este localizat:a) porţiunea terminală, intramurală a ureterelorb) porţiunea membranoasă a uretreic) porţiunea incipientă a uretreid) porţiunea spongioasăe) toate sfincterele vezicii urinare sunt voluntare

67. Care din afirmaţii sunt corecte?a) lungimea porţiunii pelviene a ureterului este de 15 – 16 cmb) porţiunea pelviană a ureterului se devide în cea rectală şi cea visceralăc) la nivelul liniei terminale pe stânga ureterul intersectează a. iliacă comună stângăd) la nivelul liniei terminale pe dreapta ureterul intersectează a. iliacă externă dreaptăe) anterior de ureter pe dreapta se proiectează ileonul, pe stânga – mezoul colonului sigmoid

68. Unde ureterul formează prima încrucişare cu a. uterină?a) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se anterior de eab) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se mai posterior de eac) în apropierea uterului, la nivelul colului uterin, fiind localizat posterior de a. uterinăd) în apropierea uterului, la nivelul colului uterin, fiind localizat anterior de a. uterinăe) la nivelul liniei terminale, la intrarea in pelvis, localizându-se lateral de a. uterină

69. Unde ureterul formează a doua încrucişare cu a. uterină?a) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se anterior de eab) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se mai posterior de eac) la nivelul colului uterin, fiind localizat posterior de a. uterinăd) în apropierea uterului, la nivelul colului uterin, fiind localizat anterior de a. uterinăe) la nivelul liniei terminale, la intrarea in pelvis, localizându-se lateral de a. uterină

70. Care din afirmaţiile numite pot fi atribuite descrierii prostatei?a) este un organ musculoglandular, care are forma unui castanb) în glandă se determină apexul, baza, suprafeţele anterioară, posterioară şi inferiolateralăc) este înconjurată de o foiţă fascială densă (capsula Retzius-Pirogov)d) glanda este separată de vezica urinară printr-un strat celulo-adipose) plexul venos al prostatei este localizat în afara capsulei fibroase a prostatei

71. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează corect localizarea vesiculelor seminale?a) este un organ glandular, care are forma unui castanb) sunt situate în pelvis mai sus de prostatăc) aderă la peretele posterior al vezici urinare

d) se află între două formaţiuni: ductul deferent – medial, ureterul – laterale) aderă de aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillier

72. Care din muşchii enumăraţi mai jos se inseră pe centru tendinos (corp perineal) al perineului la femei?a) bulbospongiosb) sfincterul anal extern, doi levatori ai anusuluic) sfincterul anal internd) doi muşchi transversali superficiali şi doi transversali profunzie) ischiocavernoşi

73. Ligamentele rotunde ale uterului se termină în:a) labiile micib) simfiza pubianăc) peretele anterior al vaginuluid) labiile marie) aponeuroza m. oblic abdominal extern

74. Care sunt regiunile perineului?a) regiunea analăb) regiunea perianalăc) regiunea genitalăd) regiunea urinarăe) regiunea urogenitală

75. Care din afirmaţii este corectă?a) perineul constituie peretele superior al cavităţii pelvieneb) perineul constituie peretele inferior al cavităţii pelvienec) perineul constituie peretele anterior al cavităţii pelviened) perineul constituie peretele posterior al cavităţii pelvienee) nici un răspuns corect

76. Punctele de reper pentru determinarea limitelor perineului sunt:a) anterior – marginea inferioară a simfizei pubieneb) posterior – coccisulc) posterior-lateral – ligamentele ischio-sacraled) lateral – tuberculii ischiadicie) nici un răspuns corect

77. În ţesutul subcutanat adipos al regiunii anale trec:a) nn. perinealib) ramurile perineale a n. cutaneus femoris posteriorc) ramurile cutanate ale a. şi v. glutea inferiord) ramurile a. şi v. rectale inferioaree) nn. clunium superior

78. Fascia externă a cordonului spermatic este o prelungire a:a) fasciei superficiale a peretelui abdominalb) aponeurozei m. oblic abdominal externc) fasciei transversaled) peritoneuluie) fasciei proprie a peretelui abdominal

79. Fascia internă a cordonului spermatic este prelungire a:a) fasciei superficiale a peretelui abdominalb) aponeurozei m. oblic abdominal externc) fasciei transversaled) peritoneuluie) fasciei proprie a peretelui abdominal

80. Fascia cremasterica este o prelungire a:a) fasciei superficiale a peretelui abdominalb) fasciei proprii a peretelui abdominalc) fasciei transversaled) peritoneuluie) nici un raspuns corect

81. Tunica vaginala a testiculului este o prelungire a:a) fasciei superficiale abdominaleb) aponeurozei m. oblic abdominal externc) fasciei transversaled) peritoneuluie) fasciei pelviene

82. Embriogeneza testiculului are loc în:a) cavitatea peritonealăb) cavitatea bazinului micc) spaţiul retroperitoneald) scrotd) nici un răspuns corect

83. Elementele funiculului spermatic:a) ductul deferent, a. şi v. ductului deferent

b) a. şi v. testicularăc) a. şi v. cremastericăd) procesul vaginal peritoneale) a. pudenda externa

84. Artera testiculară este ramură a arterei:a) pudenda internăb) perinealac) pudenda externăd) aorta abdominalăe) mezenterică inferioară

85. Ce formează venele testiculare?:a) plexul prostatic b) plexul pampiniformc) plexul perineald) plexul sacrale) plexul scrotal

86. Care din răspunsuri sunt corecte:a) ambele vene testiculare se varsă în vena cava inferioarăb) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi ascuţit în vena cava inferioarăc) vena testiculară stângă se varsă sub unghi drept în vena renală stângăd) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi drept în vena renală dreaptăe) ambele vene se varsă în venele renale

87. Care din răspunsuri sunt corecte:a) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi ascuţit în vena cava inferioarăb) vena testiculară stângă se varsă sub unghi ascuţit în vena cavă inferioarăc) vena testiculară stângă se varsă sub unghi drept în vena cava inferioarăd) ambele vene se varsă în venele renalee) ambele vene testiculare se varsă în vena cava inferioară

88. Lungimea uretrei prostatice este de:a) 2cmb) 4cmc) 8cmd) 12cme) 15cm

89. Lungimea uretrei în porţiunea memebranoasă este de:a) 2cmb) 4cmc) 8cmd) 12cme) 15cm

90. Lungimea uretrei în porţiunea spongioasă este de:a) 2cmb) 4cmc) 8cmd) 12cme) 15cm

91. Glandele vestibulare mari (Bartholin) sunt situate?a) pe faţa mediala a labiilor micib) pe partea posterioara a bazei labiilor maric) în vestibulul vaginuluid) în grosimea m. bulbocavernose) în fosa ischiorectală

92. Unde se deschid orificiile glandelor vestibulare mari (Bartholin)?a) între labiile mici şi himenb) la baza labiilor maric) între labiile mici şi marid) pe clitorise) în meatul uretral