Testarea Asistată a Tractoarelor Agricole Şi Forestiere Pe Roţi

8/19/2019 Testarea Asistată a Tractoarelor Agricole Şi Forestiere Pe Roţi

1/35

1. Testarea asistată a tractoarelor agricole şi forestiere pe roţi/şenile şi a remorcilor

Definitii

Se înțelege prin tractor (agricol sau forestier) orice vehicul cu motor, pe roț i saușenile, care are cel puț in două axe, a cărui funcț ie constă în mod esenț ial în for ța sa detracț iune ș i care este special conceput pentru tractarea, împingerea, purtarea sauacț ionarea anumitor utilaje, maș ini sau remorci destinate să fie folosite în exploatareaagricolă sau forestieră. Acesta poate fi amenajat pentru a transporta o încărcăturăș i însoț itori.

La ora actuala exista pe piata o gama foarte diversificata de tractoare de diferiteputeri si care pot fi folosite la diferite lucrari agricole sau forestiere. Principalele diferenteintre tractoare sunt date de puterea motorului, dimensiunile de gabarit si destinatiaacestora: agricola sau forestiera. intre firmele producatoare consacrate de tractoareamintim: !e" #olland, $ase, %ohn eer, Sema, Landini etc.

intre producatorii autohtoni amintim &ractorul 'rasov, (eda Prodexim.

Fig. 1 &ractor Landini

Fig 2. &ractor A )*++


2/35

Fig.3: &ractor cu senile Liebherr )-

Pentru a efectua toata gama de lucrari agricole, fermierul va folosi tractorul in agregat cudiverse utilaje agricole: pluguri, grape, combinatoare, semanatoare, cositori, fre e,remorci, semiremorci.Prin remorca /semiremorca0 se intelege un vehicul fara motor destinat a fi tractat de unautovehicul sau de un tractor, si a carui destinatie este transportul de pasageri sau demarfuri.$onform 1!&1-, remorcile pot fi incadrate pe categorii astfel:2 $ategoria 3): remorci cu greutatea maximă mai mică de +, 4 tone52 $ategoria 3-: remorci cu greutatea maximă între +, 4ș i 6,4 tone52 $ategoria 36: remorci cu greutatea maximă între 6,4ș i )+ tone52 $ategoria 37: remorci cu greutatea maximă mai mare de )+ tone.

Fig. 4 2 1emorca 1P8- cuplată la tractor &$9 4+st nga: vedere lateral2st nga5 dreapta: vedere din perspectivă


3/35

Fig. 5 2 1emorca2RB5AT in agregat cu tractorul ;i a coordonatelor centrului de masă la tractoare,eterminarea stabilită?ii transversale pe drumuri înclinate5eterminarea stabilită?ii transversale la tractoare. Stabilitatea transversală în mi>care

circulară uniformă5eterminarea parametrilor de fr nare58erificarea sistemului de iluminat >i semnali are luminoasă, corelat cu prescrip?iileprivind siguran?a circula?iei58erificarea dimensiunilor locului de montare a plăcii de înmatriculare >i amplasareaacesteia5

eterminarea c mpului de vi ibilitate a conducătorului. eterminări pe caleexperimentală5

eterminarea c mpului de vi ibilitate a conducătorului. eterminări pe calculmatematic5

eterminarea parametrilor de viraj5eterminarea for?ei de ac?ionare necesară pentru bracarea direc?iei la tractoare5@ăsurarea gomotului la nivelul urechii tractoristului5

@ăsurarea gomotului în jurul tractorului58erificarea vite ei maxime din construc?ie, la tractoare58erificarea amplasării oglin ii retrovi oare.

Pentru omologarea remorcilor trebuie efectuate urmatoarele teste:

determinarea caracteristicilor dimensionale5determinarea masei >i reparti?iei pe punctele de sprijin5determinarea coordonatelor centrului de masă5determinarea stabilită?ii transversale pe curbele de nivel5determinarea stabilită?ii transversale în mi>care circlară uniformă5determinarea parametrilor de fr nare >i fr nei de serviciu5determinarea parametrilor de fr nare ai fr nei de sta?ionare5


4/35

determinarea manevrabilită?ii5determinarea parametrilor func?ionali ai instala?iei de basculare5determinarea cinematicii de basculare /în ca ul echipamentelor de mărire a capacită?iibenei 9@$ 2 cu rabaterea echipamentului invers sensului de basculare05determinarea presiunii specifice pe sol a ro?ilor5determinarea indicilor energetici5determinarea coeficientului de utili are a capacită?ii de transport5

determinarea ?inutei de drum la remorcile cu direc?ie cu ro?i pivotante5 încercări în anduran?ă normală la transport5verificarea sistemului de iluminat >i semnali are luminoasă corelat cu prescrip?iileprivind siguran?a circula?iei5identificarea >i verificarea anvelopelor5

e asemenea in cercetare sau in productie pentru optimi area sau verificarealucrarilor agricole si ale unor utilaje trebuie efectuate teste ale tractoarelor in agregat cuutilajele din care sa reiasa o serie de parametrii care mai apoi pot fi modelati si asupracarora se poate interveni pentru a se atinge scopul propus. e exemplu masuratori alefortelor de tractiune, ale vite elor de deplasare, consum de combustibil, moment la pri ade putere, etc.3 mare parte din testele de mai sus se efectuea a folosind testarea asistata de calculator,datorita dificultatii reali arii acestora prin masurare directa.

Echipamente de m sur !i control utili"ate la test ri

&estarea asistata de calculator implica o serie de conditii initiale pentru a putea fi reali ata:2 trebuie sa existe posibilitatea montarii pe tractor remorca a unortraductoare care sagenere e la iesire informatie in semnal unificat: 7..-+ mA sau 2)+..)+ 852 trebuie sa existe posibilitatea montarii unuisistem de achi"itie de date pe utilaj care sareali e e preluarea si stocarea informatiei de la traductoare52 trebuie sa existe osursa de energie cu care sa alimentam sistemul de achi itie sitraductoarele5 de obicei de la bateria tractorului de )- 8, sau prin intermediul unui invertor de la )- 8cc la --+ 8ca, daca sistemul de achi itie functionea a in curent alternativ.

Prin sistem de achi"itie de date se intelege ansamblul calculator2placa deachi itie2panouri de conectori2amplificatoare folosit pentru stocarea informatiei primita dela traductoare.$alculatorul poate fi de tip desBtop sau laptop. La testele stationare se pot folosicalculatoare tip desBtop, la testele dinamice se folosesc laptop2uri.

Placa de achi itie poate fi incorporata in corpul P$2ului, folosind un anumit tip demagistrala de comunicatie /P$=, etc.0 sau poate fi externa calculatorului, comunicand cuacesta prin slot2ul ;S' sau prin diverse placi de extensie. Softul de achi itie de datepentru acest tip de sisteme este de obicei facut de utili ator astfel incat sa corespundascopului urmarit, conferind flexibilitate acestuia in sensul ca sistemul de achi itie devineuniversal.

e asemenea exista sisteme de achi itie dedicate, care pot fi achi itionate ca atare. Acestea au incorporate in aceeasi carcasa placa de achi itie, microcontrollerul, displaC2ul,hard2disBul sau o cartela de memorie. Acest tip de sisteme de achi itie de date au deobicei si soft"are2ul de achi itie si parametri are dedicat si nu pot fi folosite decat pentruun anumit tip de aplicatie.

Pe piata exista producatori consacrati de astfel de produse /hard"are si soft"are0, dintrecare amintim: !ational =nstruments, DeithleC =nstruments, @icrostar Laboratories.""".ni.com""".BeithleC.eu

http://www.ni.com/http://www.keithley.eu/http://www.ni.com/http://www.keithley.eu/


5/35

i (Temperatură,turaţie, forţă,

etc.)

l (Deplasare

liniară, rotaţie,etc.)

y(Tensiune,

curent, etc.)

TRADUCTOR SE

""".mstar la#s .com

$tructura general a unui traductor Pentru măsurarea mărimilor fi ice care intervin într2un proces tehnologic este necesară,de cele mai multe ori, convertirea /traducerea0 acestora în mărimi de o altă natură fi ică,convenabile pentru celelalte elemente din cuprinsul sistemului de monitori are. eexemplu, o temperatură sau o presiune sunt convertite în mărimi de natură electrică2

tensiune, curent electric2propor?ionale cu mărimile generale care pot fi utili ate >iprelucrate de celelalte elemente ale sistemului de monitori are.Se nume>te trad ctor acel element al sistemului de masurare care reali ea ă convertireaunei mărimi fi ice, de obicei neelectrică, în mărime de altă natură fi ică, de obiceielectrică, propor?ională cu prima sau dependentă de aceasta, printr2o rela?ie prestabilită, înscopul utili ării într2un sistem de automati are.9xistă o largă varietate de traductoare, structura lor fiind mult diferită de la un tip detraductor la altul. Se poate stabili o structură generală a unui traductor /fig. 60.

Fig. % 2 Structura generală a unuitraductor 9SE element sensibil5 A E adaptor5 S9E sursă de energie inclusă

@ărimea de la intrarea traductoruluii /repre ent nd valori de presiune, temperatură,tura?ie, etc.0 este convertită de elementul sensibil 9S într2o mărime intermediarăl care seaplică adaptorului A /convertorul de ie>ire0. Acesta transformă mărimeal în mărime deie>ire y , de obicei de natură electrică /tensiune, curent, re istentă, etc.0 ce poate fiiobservată sau prelucrată mai u>or în circuitul de reglare. $onvertorul de ie>ire are totodatărolul de a reali a >i o adaptare cu celelalte elemente din cadrul sistemului de masurare.

Principalele marimi care trebuie masurate in ca ul testarii asistate de calculator atractoarelor si remorcilor agricole sunt: presiuni /pneumatice si hidraulice0, forte, vite e,acceleratii, spatii, turatii si momente.

&resiunea este unul dintre cei mai importan?i parametri de stare carecaracteri ea ă starea unui fluid. 9a se define>te ca fiind raportul dintre for?a cu care unfluid ac?ionea ă asupra unei suprafe?e >i aria acesteia într2un punct al fluidului consideratca mediu continuu. Presiunea este independentă de orientarea suprafe?ei pe care seexercită, av nd aceea>i valoare în toate direc?iile. Suprafe?ele ori ontale sunt plane depresiune statică egală. Fn ca ul fluidelor închise într2un recipient, presiunea esteindependentă de forma geometrică a acestuia.

Fn interiorul fluidelor fiecare strat serve>te drept suport pentru toate straturile dedeasupra lui. Fn ca ul lichidelor presiunea determinată de aceste straturi poartă denumireade presiune hidrostatică. (a ele fiind compresibile, ac?iunea dintre straturile care lecompun face ca densitatea să fie cu at t mai mare cu c t stratul este plasat mai jos. Prin

urmare >i presiunea statică a ga ului va cre>te în acela>i sens. Fn practică, întruc tdensitatea ga elor este foarte mică în compara?ie cu cea a lichidelor, se poate consideracă presiunea ga elor dintr2un recipient este aceea>i în orice punct al acestuia. Fn natură >i în instala?iile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni:

Elementsensi#il(detector)

E$

'daptor (con ertor)de ie!ire

'D

http://www.mstarlabs.com/http://www.mstarlabs.com/http://www.mstarlabs.com/http://www.mstarlabs.com/


6/35

a0 presiunea atmosferică pb. Presiunea exercitată de înveli>ul ga os care înconjoarăglobul terestru poartă denumirea de presiune atmosferică sau presiune barometrică. Aceasta varia ă cu: altitudinea /datorita greută?ii aerului0, cu starea vremii /dată dedeplasarea maselor de aer atmosferic0 >i cu po i?ia geografica de pe globul terestru.8aria?ia densită?ii aerului func?ie de presiune a condus la necesitatea de a stabili opresiune de referin?ă numită presiune normală, aceasta fiind presiunea corespun ătoarenivelului mării la latitudinea de 74° >i temperatura de +°$ >i care are valoarea p! G


7/35

g0 presiunea dinamică p #in. Presiunea dinamică se define>te ca diferen?a dintre presiuneatotală >i cea statică dintr2o sec?iune transversală printr2un curent de fluid.pdin G ptot 2 pstfiind func?ie de vite a " >i densitatea fluidului prin rela?ia:

2 $

p2

#in ρ=

Descrierea aparatelor de m surat presiunea$lasificarea aparatelor de măsurat presiunea este dată în tabelul )

*a#elul 1+riteriul declasificare *ipul aparatului

upă principiulde func?ionare

cu lichid

2 cu tub în formă de ;52 cu tub si re ervor: cu tub vertical5

2 cu tub înclinat52 micromanometre cu compensare /AsBania052 cu două lichide manometrice52 diferen?iale.

cu elementelastic

2 cu tub 'ourdon52 cu membrană52 cu capsulă52 cu burduf.

cu piston >igreută?i

2 simplu5

2 cu piston diferen?ial52 cu piston echilibrat.

9lectrice

2 cu traductoare electrice /re istive, inductive0tensometrice, /pie oelectrice, capacitive052 cu traductoare pneumatice52 cu traductoare de presiune utili ate în sistemele dereglare automate.

=n ca ul testarii asistate de calculator, se folosesc traductoarele de presiune electrice.Presiunile sunt masurate cu traductoare de presiune cu domeniul nominal de lucru ales infunctie de aplicatie: +2-+ bar, +2-++ bar, +24++ bar, etc. /""". h#m .com0,asurarea Fortei este foarte importanta in testarea tractoarelor si remorcilor. Semasoara forta de tractiune necesara tractorului pentru a tracta remorca, sau un utilajagricol, se masoara forta cu care remorca impinge tractorul in ca de franare, se masoaraforta necesara miscarii elementelor de comanda, etc.=n majoritatea aplicatiilor la care este necesara masurarea fortei, acest lucru se reali ea aprin folosirea dinamometrelor /care mai sunt denumite si celule de sarcina0, si care audiferite domenii de lucru. Aceste dinamometre sunt fabricate de producatori consacrati sisunt de mai multe tipuri:a0 &raductoare tensometrice re istive /marci tensometrice0 2 acestea sunt formate dintr2unfir conductor subtire, lipit pe un suport de hartie sau material i olant. &raductorul se lipestepe un element elastic ce se deformea a datorita actiunii fortei. Aceasta deplasaredetermina o variatie a lungimii firului conductor, si implicit, o variatie a re istentei sale

http://www.hbm.com/http://www.hbm.com/http://www.hbm.com/http://www.hbm.com/http://www.hbm.com/


8/35

electrice. ; ual, variatia re istentei este pusa in evidenta printr2un circuit in punteKheatstone.b0 &raductoare pie oelectrice 2 utili ate la determinarea fortelor dinamice, ba andu2se infunctionare pe fenomenul pie oelectric.c0 &raductoare magnetostrictive isi ba ea a functionarea pe variatia permeabilitatiimagnetice /m0 a unor materiale feromagnetice, datorita tensiunilor mecanice.

e asemenea unele aplicatii necesita confectionarea unor traductoare la comanda. Acestea se reali ea a de obicei din marci tensometrice lipite in onele de interes in diferiteconfiguratii /punte intreaga, semipunte, sfert de punte0 si calibrate corespun ator pemasini de forta.

$patiul- ite"a si acceleratia sunt trei marimi interdependente care trebuie masurate intimpul probelor de franare, stabilitate, determinare a unor indici energetici si de exploatare.Spatiul si vite a se pot masura indirect prin calcul, cu ajutorul ruletei si cronometrului, dar asta nu implica testarea asistata de calculator.Spatiul, vite a si acceleratia se pot masura direct, prin folosirea urmatoarelor tipuri detraductoare:

2 optice, care masoara spatiul si prin derivare obtin si informatia de vite a siacceleratie /""". corrs s 2 datron .com052 care masoara turatia rotii /cunoscute si ca roata a 82a0, si cunoscand circumferinta

acesteia se obtin prin calcul spatiul parcurs, vite a si acceleratia52 prin (PS52 traductoare cu microunde /""". corrs s 2 datron .com05

@asurarea momentului si turatiei sunt necesare de obicei in calculul puteriiconsumate la pri a de putere a tractorului.@asurarea acestor doua marimi se poate face folosind un singur traductor cu doua canale/unul pentru moment si unul pentru turatie0, sau folosind traductoare diferite pentru fiecaremarime in parte.3 primă clasificare atraductoarelor de turatie trebuie făcută după natura semnalului:a0*raductoare analogice de turatie, c nd acestea au semnalul de ieș ire unificat /curentcontinuu sau tensiune continuă0.b0*raductoare numerice de turatie, c nd acestea generea ă la ieș ire semnale numerice/într2un anumit cod0.3 altă clasificare a traductoarelor de turatie se poate face după tipul /natura0elementelor sensibile. in acest punct de vedere, traductoarele de turatiesunt:a0 *raductoare cu elemente sensi#ile generatoare, la care semnalul de ieș ire este o

tensiune electrică dependentă de turatie, obtinută pe ba a legii inductiei electromagnetice.in această categorie, cele mai utili ate sunt tahogeneratoarele de curent continuu sau decurent alternativș i elemente sensibile cu reluctantă variabilă.b0*raductoare cu elemente sensi#ile parametrice, la care variatia turatiei modifică unparametru de circuit electric /1, L, $ 0, care modulea ă o tensiune sau un curent generatde o sursă auxiliară. $ele mai utili ate elemente sensibile în constructia traductoarelor deturatie sunt cele fotoelectrice sau de tip sen ori integrati de proximitate.

,etodologie- reglement ri/&estarea tractoarelor si remorcilor se face cu respectarea normelor si standardelor

in vigoare.Pentru tractoare si remorci determinările ce se pot efectua precum >i reglementările învigoare, în conformitate cu care se execută fiecare determinare >i anume:

eterminarea dimensiunilor, conform S&AS < i coordonatelor centrului de masă, conform S&AS < -< -2*


9/35

eterminarea stabilită?ii transversale, conform S&AS )6)+42 -5eterminarea parametrilor de fr nare, conform < 76- $99 sau S&AS )6)+42 -5

8erificarea sistemelor de iluminat >i semnali are luminoasă, corelat cu prescrip?iileprivind siguran?a circula?iei, >i irectiva * 66 $99 modificată prin irectiva 4< $8erificarea dimensiunilor locului de montare a plăcii de înmatriculare >i aplasareaacesteia /corelat cu irectiva 7 )4) $9905

eterminarea c mpului de vi ibilitate a conducătorului /conform 1egulamentului nr. )

9$923!; sau irectivei 7 67 $9905eterminarea parametrilor de viraj, /conform $od 3$ 9 2 * 05eterminarea for?ei de ac?ionare necesară pentru bracarea direc?iei /conform irectivei4 6-) $9905eterminarean gomotului în jurul tractorului >i la urechea tractoristului, conform $od

3$ 9, sau irectivele 7 )4) $99 >i 6)) $99 sau S&AS < i ma>ini agricole,conform irectivei * ) 6 $995 Fncercarea dispo itivului de protec?ie la răsturnare, conform irectivelor *< - * $99sau * 7+- $99 sau i timpul de revenire a benei,precum >i unghiul de basculare se determină după descărcarea benei. Se înregistrea ă pesuport electronic varia?ia presiunii de basculare. Pentru efectuarea probei, se utili ea ăautovehiculul trăgător pentru care este destinată remorca, cu motorul ambalat.

eterminarea indicilor de exploatare5Pe terenul de probe se marchea ă cu ajutorul jaloanelor un parcurs /S0 pe care urmea ă ase efectua înregistrările. Agregatul tractor I ma>ină agricolă echipate cu aparatura demăsurare împreună cu tractorul va parcurge în regim de lucru spa?iul /S0 determin ndu2se


10/35

parametrii specifici ai ma>inii, impu>i de procedura de încercare, cu >i fără ma>ina agricolă în agregat. Se masoara spatiul parcurs, timpul, vite a de deplasare, forta de tractiune,volumul de combustibil consumat, momentul si turatia la pri a, patinarea.

Fncercarea dispo itivului de protec?ie la răsturnare5=ncercarea se face in laborator si consta in supunerea dispo itivului la forte si energii dedeformare astfel incat sa se confirme capacitatea dispo itivului de a proteja conducatorulauto.

8erificarea vite ei maxime din construc?ie5Proba se efectuea a pentru determinarea vite ei maxime constructive a tractorului Fncercarea dispo itivului de cuplare pentru remorci, semiremorci >i ma>ini agricole5

=ncercarea se face in laborator si consta in supunerea dispo itivului in regim dinamic la unnumar prestabilit de cicluri de solicitari mecanice, reali andu2se astfel testarea laanduranta a acestuia. Se inregistrea a numarul de cicluri, forta de solicitare si deformareaplastica si elastica a dispo itivului.

E0emplu de raport de incercare'& * DE N+E +' E


11/35

M

N,' D

$od: 67.61.661 888888888888888888888888888888888888888888888888888888888

ata: 23.63.2667 888888888888888888888888888888888888888888888888888888888

!r. total pagini: 23

ncercarea tractorului forestier articulat *'F 761. &

9' '* ; D * ,'

@arca de acreditare

1aportul de încercări a fost elaborat în ba a:

P(S 2 +*P(= 2 +).)6

ENEF + ' intern

Nr. !i dat &roces ?er#al de &redare &rimire a aportului de ncerc ri:

'& '*- ?E F +'*-

D E+* @ENE '9 Aef D - Aef D * ,'dr.ing. Pirnă =on dr. ing. 8lădu? 8alentin ing. (anga @ihai

EB


12/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.2 ; 23

2 89 919 LA&91ALA 2

89 919 =! SPA&9

89 919 =! NA&A*ractorul *'F 761. &

D F'+ 11


13/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.3 ; 23

Ni sau reglementărilor în vigoare /men?ionate la fiecare determinare0

D F'+ 11


14/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.4 ; 23

1. DE$+ E E' A DEN* F +' E' * '+* i inscrip?ionărilor de pe tractor0&ractorul forestier articulat este destinat lucrărilor de colectare a lemnului din

exploatările forestiere.

Denumirea comercial a tractorului: &AN +).3P

*ipul: &ractor forestier articulat pe ro?i cu

ac?ionare pe toate ro?ile /7O70

,arca: =1;@

+ategoria: &),otorul: P91D=!S ))+7 277 &$eria de fa#rica ie: !" #$$%$ serie U&1$'%#S

&uterea nominal : + BK2 4,- $P la -6++ rot min

*ura ia nominal : -6++ rot min

,omentul ma0im 6 - !m la )7++ rot min

+utia de ite"e: cutie de vite e mecanică cu 4 trepte demers înainte si o treapta de mers înapoi

*ransmisia: $ardanica, face legătura intre cutia de

vite e >i pun?ile motoare, respectiv troliu

prin intermediul cutiei de distribu?ie.

?ite"a ma0ima: -4,6 Bm h în treapta 82a rapid+aracteristicile pneurilor Anvelopa tip )*,7 )42-<

$amera%anta J K )


15/35


16/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.% ; 23

'ne0a 1 la 67.61.661$ondi?ii de încercare: 2 conform S1 9! =S3 )-)++2-:-++75

2 postul de conducere echipat cu cabină de protec?ie >ire isten?ă2 dimensiuni pneuri presiune aer barQ

Anvelopa tip )*,7 )42-< ).*2 plinul făcut

8erificare conformitate cu: 2 S1 9! =S3 )-)++2-:-++7Locul efectuării încercării: 2 hală =&1@A9chipamente utili ate: 2 control vi ual, ruleta * m seria -, manometru aer

+ 2 )+ bar seria - * 2 5Preci ia de măsurare: 2 dimensiuni eroare tol. R). mm, presiune aer incertitudine

+.)- bar5Dimensiuni e0terioare principale:(conform m sur ri efecti e N,')Lungimea maximă /cu lamă în fa?ă rabatată încea mai înaintată po i?ie >i cu scut în spate0 4 4+ mm

Lă?imea /la ecartamentul reglat de fabricant0: -464 mm

Fnăl?imea maximă /cabină0: - + mm

Ampatamentul ro?ilor: -*64 mm

9cartamentul ro?ilor• fa?ă• spate

-+7+ mm-+7+ mm

Lă?imea scutului -+-- mm

Lă?imea lamei -)6+ mm

(arda la sol: 7-4 mm

@asa totala tractor /echipat complet0: 4++ Bg

@asa pe axă fa?ă: 76*+ Bg

@asa pe axă spate: 6)-+ Bg

D F'+ 11


17/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

; 23

?E F +' E' $E+< *= ,i re isten?ă2 dimensiuni pneuri presiune aer barQ

Anvelopa tip )*,7 )42-< ).*2 plinuri făcute

8erificare conformitate cu: 2 S1 9! =S3 )-)++2-:-++7Locul efectuării încercării: 2 hală =&1@A9chipamente utili ate: 2 control vi ual, ruleta * m seria -, manometru aer

+ 2 )+ bar seria - * 2 5Preci ia de măsurare: 2 dimensiuni eroare tol. R). mm, presiune aer incertitudine+.)- bar5

EBi de reglare în exteriorul acestor one.

7.)4&ractorul este apt constructiv

de a2>i asigura func?iaLucrările de între?inere >i reglare

nu sunt înso?ite de riscuri

-.

@a>inile >i p r?ile acestora care nu pot fi

deplasate sau transportate cu m na trebuie s fiesau poat fi echipate cu accesorii proiectatepentru a le permite transportarea cu ajutorulinstala?iilor de ridicat sau de manipulat. eexemplu: accesorii standardi ate pentru ridicareacu organe de legare, c rlige, ochiuri, g uri filetatepentru fixarea acestor accesorii.

4.4.4&ractorul nu este prevă ut cumijloace de prindere pentru

ridicare /tiran?ii verticali0.&ractorul este dotat cu troliupentru tragerea si transportul

bu>tenilor in pădure.

6.

Sistemul de comand trebuie proiectat astfel înc t,prin performan?ele sale referitoare la securitate, scontribuie suficient la reducerea riscului /ve i =S3)6*7 2)0. Sistemele de comand trebuie proiectateastfel înc t operatorul s poată interveni cu u>urin?>i în securitate5 aceasta necesit una sau mai multedin m surile următoare: anali a sistemic a condi?iilor de pornire >i oprire:

prevederea de moduri de lucru specifice /deexemplu după pornirea normal , repornire după o întrerupere a ciclului sau o pornire de urgen? , >.a05afi>area clar a defectelor5m suri care s împiedice generarea accidentalde comen i neprev ute de pornire /de exempludispo itive protejate de comand a pornirii0 care ar putea antrena un comportament periculos al ma>inii5comen i de oprire men?inute /de exemplu subefectul unui dispo itiv de interblocare0 cu scopul împiedicării unei reporniri care ar putea duce laun comportament periculos al ma>inii / ve i =S3)7))*, figura )0.

7.)).)

@otorul porne>te >i se opre>tenumai la introducerea cheii încontact >i răsucirea acesteiaspre dreapta, asociat cu

debreierea.Porne>te >i în vite ă, dar nuse deplasea ă.

&roliul se porne>te cu motorulcuplat in cea mai mica

treapta de vite a, cu manetacutiei de distribu?ie pe po i?iadin mijloc si prin ac?ionareabutoanelor electrice /st ngasau dreapta0. e asemenea

tractorul este dotat si cutelecomanda pentru

comanda troliului de ladistan?ă.

D F'+ 11


18/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.H ; 23

?E F +' E' $E+< *= ,i sau dispo itivele deprotec?ie >i diferitele one ale ma>inii, pe de altparte. =nterfe?ele între one trebuie proiectateastfel înc t nici o func?ie executat într2o anumit

on s nu poată genera pericole într2o onvecin care a fost oprit în vederea unei interven?ii.Se recomand ca prima ac?iune la origineapornirii sau accelerării mi>cării unui mecanismS se reali e e prin stabilirea sau mărirea uneitensiuni electrice sau a presiunii unui fluid sau,daca se iau în considerare elementele logicebinare, prin trecerea de la starea + la starea ).Fnmod invers, se recomand ca prima ac?iune la ooprire sau încetinire s se efectue e prinanularea sau reducerea unei tensiuni electricesau a unei presiuni de fluid sau, daca se iau înconsiderare elementele logice binare, printrecerea de la starea ) la starea +.;n dispo itiv

de comand a opririi trebuie dispus în apropiereafiecărui dispo itiv de comand a opririi. Atuncic nd func?ia T pornire oprireU este asiguratprintr2o comand cu ac?iune men?inuta, trebuieprevă ut un dispo itiv separat de comand aopririi, daca poate re ulta un risc din încetareaaccidental a atitudinii dispo itivului de comandcu ac?iune men?inut de a da un ordin de oprireatunci c nd este eliberat organul de comanda. Pec t posibil, organele de comand >i posturile decomand trebuie amplasate astfel înc toperatorul sa poată observa ona de lucru sau

ona periculoas .

7.)).)7.)).67.)).*

7.)).)7.)).67.)).*

@otorul se opre>te rapidprin răsucirea cheii de

contact spre st nga. &roliulse opre>te rapid prin

apăsarea butonului deoprire. Ac?ionarea

cilindrilor hidraulici pentruridicarea >i cobor realamei cat si a sapeitractorului precum >ioprirea se poate face cu

u>urin?ă din cabină prinmanevrarea manetelor de

comanda. $omen ileelementelor hidraulice nu

sunt prevă ute cupictograme care săpermită identificarea

acestora.

3prirea normalăeste rapidă >i înlocuie>te

oprirea de urgen?ă

D F'+ 11


19/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.7 ; 23

?E F +' E' $E+< *= ,i utili area protectorilor >i dispo itivelor de protec?ie al căror prim rol este de a protejapersoanele împotriva pericolelor generate deelementele mobile, func?ie de natura acestor elemente>i necesitatea accesului la ona/le0 periculoas /e0.Se recomand să se ia în considerare instalarea deincinte împrejurul posturilor de comandă sau aonelor de interven?ie, pentru a asigura o protec?iecombinată împotriva mai multor pericole cum sunt:pericole datorate căderii sau ejectării de obiecte /deexemplu structură de protec?ie împotriva căderilor de obiecte052 pericole datorate emisiilor /de exemplu protec?ie

împotriva gomotului, vibra?iilor, radia?iilor,substan?elor nocive05

2 pericole datorate mediului /de exemplu protec?ia împotriva căldurii, frigului, intemperiilor05

2 pericole datorate răsturnării sau basculării

ma>inilor /de exemplu structur de protec?ie împotriva răsturnării sau împotriva basculării0.

4.-.)

&ractorul este echipat cucabină de protec?ie >i

re isten?ă, independentă.&oate geamurile cabinei

sunt incolore, securi ate >i

inscrip?ionate cu firmaproducătoare /S.$(eromed S.A.0, marcajulS.+i cel

din spate sunt protejate inexterior cu plasa de s rmă.

$abina este dotată cuinstala?ie de ventila?ie,

asigură o vi ibilitate bunăconducătorului Scaunul

ergonomic reduce vibra?iile

te suprimarea muchiilor tăietoare,unghiurilor ascu?ite, a p r?ilor proeminente. Fnlimita în care destina?ia acestora permite, păr?ileaccesibile ale ma>inii nu trebuie s pre intemuchii tăietoare, unghiuri ascu?ite, suprafe?erugoase, p r?i proeminente care ar putea cau arăniri, nici deschideri care ar putea Ts prindă încapcan U anumite p r?i ale corpului sau ale îmbrăcămintei.

7.-.)&ractorul este lipsit de

suprafe?e rugoase, muchii,col?uri ne>lefuite etc.

.

Atunci c nd nu este necesar accesul în ona

periculoas în timpul func?ion rii prevă ute ama>inii, trebuie s se aleagă din următoarelemijloace de protec?ie:2 protector fix52 protector interblocare cu sau fără blocarea

protectorului

4.-.-@otorul este prevă ut cutobă de e>apament >i cu

sit de protec?ie.

*.

@ surile destinate s permită evacuarea sausalvarea persoanelor prinse pot consta deexemplu în:2 c i sau refugii care s permită salvarea în

situa?iile care generea ă pericol de prindere aloperatorilor

2 m suri care s permită deplasarea cu m na aanumitor elemente, după o oprire de urgent .

4.4.6

9vacuarea în ca de urgen?ă nuse poate efectua prin fereastradin spate a cabinei /cu deschiderea

hG7i lt G ++ mm0,spa?iul de evacuare av nd o

lă?ime de doar --4 mm.9vacuarea în ca de urgen?ăse poate efectua prin cele două

u>i laterale /cu deschidereahG)76+ mm >i ltG44+ mm laba ă >i


20/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

16 ; 23

?E F +' E' $E+< *= ,ini, trebuie s se ?inăseama de următorii factori de mentenan? :2 accesibilitate2 u>urin? de manevrare2 limitarea numărului de scule.

7.

Punctele de reglare >i între?inere sunt amplasate în afara onelor periculoase,opera?iile de reglaj, reparare>i între?inere făc ndu2se

cu motorul oprit.9xist mijloace de acces însiguran? la toate punctele

men?ionate.=nterven?ia operatorului

poate fi efectuată u>or >i în condi?ii de securitate.

)+.

Sistemele de comand trebuie proiectate astfel înc t operatorul s poată interveni cu u>urin? >i în securitate5 aceasta necesit una sau mai multedin m surile următoare:

anali a sistemic a condi?iilor de pornire >ioprire5

prevederea de moduri de lucru specifice/de exemplu după pornirea normal , reporniredupă o întrerupere a ciclului sau o pornire deurgen? , >.a05

7.)).)3peratorul poate intervenicu u>urin? asupra tuturor

comen ilor.

)).

Pentru a averti a asupra unui pericol iminent,cum este pornirea sau depă>irea vite ei la oma>in pot fi utili ate semnalele vi uale cu lămpi,cu lumin intermitent >i semnale sonore casirenele.


21/35

D F'+ 11

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

11 ; 23

?E F +' E' $E+< *= ,i radia?iilor

4.7.-4.7.6

&ractorul este dotat cucabina de protec?ie care

i olea ă conform normelor in vigoare de gomotulexterior si cu scaun ce

reduce efectul vibra?iilor.


22/35

D F'+ 11


23/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

12 ; 23

DE*E , N= & ? ND E @ N , ' & $*


24/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

13 ; 23

DE*E , N= & ? ND E @ N , ' & $*inilor, trebuie s se apliceprincipiile ergonomice pentru reducerea solicitării>i stresului fi ic >i mental al operatorului. eaceste principii trebuie s se ?ină seama încă de la începutul proiectării, atunci c nd se reparti ea ăfunc?iile între ma>in >i operator /grad de amorti are0.&oate elementele de interfa? Toperator2 ma>in Ucum sunt organele de comand , mijloacele desemnali are, sau de afi>are a datelor, trebuieproiectate astfel înc t s fie u>or de în?eles, >i spermită o interac?iune evident >i f r confu ie între operator >i ma>in /ve i 9! cările for?ate întimpul utili ării ma>inii. S se proiecte e ma>inile,>i în special ma>inile portabile sau mobile, înscopul de a se facilita utili area acestora, ?in ndu2

se seama de efortul cerut, de ac?ionarea organelor de comand >i anatomia m inii, bra?ului >ipiciorului. S se evite pe c t posibil gomotul,vibra?iile, efectele termice.

7.*.)7.*.-7.*.67.*.7

&ractorul este echipat la postulde conducere cu cabină de

protec?ie >i re isten?ăconfortabilă >i scaun

ergonomic, care asigurăconducătorului lucrul fără

riscuri legate de vi ibilitateinsuficientă, gomot excesiv,vibra?ii, căderea obiectelor etc.

Parbri ul este securi at,incolor, iar celelalte geamurisunt de securitate, incolore&ractorul este prevă ut cudouă ie>iri de urgen?ă alteledec t u>a de acces de pe

partea stg. a cabinei. /u>a deacces de pe partea dreapta a

cabinei si u>a din spatelecabinei, cu men?iunea ca

pentru a ie>i prin spate trebuiedemontate telescoapele care

?in u>a0.

7.

Fn timpul proiectării unei ma>ini, trebuie s se ?inăseama de următorii factori de mentenan? :accesibilitate, u>urin? de manevrare, limitareanumărului de scule. Fn timpul proiectării ma>inilor, trebuie s se apliceprincipiile ergonomice pentru reducerea solicitării>i stresului fi ic >i mental al operatorului. eaceste principii trebuie s se ?ină seama încă de la începutul proiectării, atunci c nd se reparti ea ăfunc?iile între ma>in >i operator /grad deamorti are0. &oate elementele de interfa?Toperator2ma>in U cum sunt organele de comand ,mijloacele de semnali are, sau de afi>are a datelor,trebuie proiectate astfel înc t s fie u>or de în?eles,>i s permită o interac?iune evident >i f r confu ie între operator >i ma>in . /8e i 9! cările for?ate în timpul utili ării ma>inii.S se proiecte e ma>inile, >i în special ma>inileportabile sau mobile, în scopul de a se facilitautili area acestora, ?in ndu2se seama de efortulcerut, de ac?ionarea organelor de comand >ianatomia m inii, bra?ului >i piciorului.

7.7.*.)7.*.-7.*.6

&ractorul este echipat cuscaun ergonomic prevă ut

cu reglaje pe ori ontală/cursa 6++ mm0 >i în func?ie

de sarcină.&ractorul este prevă ut cu

centură de siguran?ă.


25/35

D F'+ 11


26/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

14 ; 23

DE*E , N= & ? ND E @ N , ' & $*care aelementelor de lucru /astfel, pornirea unui motor cu ardere intern nu trebuie s pună în mi>careo ma>in mobil , iar racordarea la re?eauaelectric nu trebuie s pună în mi>careelementele de lucru ale unei ma>ini electrice5 ase vedea $9= c rii unui mecanisms se reali e e prin stabilirea sau m rirea uneitensiuni electrice sau a presiunii unui fluid sau,daca se iau în considerare elementele logicebinare, prin trecerea de la starea + la starea ). Fn mod invers, se recomand ca prima ac?iunela o oprire sau încetinire s se efectue e prin

anularea sau reducerea unei tensiuni electricesau a unei presiuni de fluid sau, daca se iau înconsiderare elementele logice binare, printrecerea de la starea ) la starea +.

7.)).-7.)).6

3rganele de comandă pot fiac?ionate cu u>urin?ă >i în

condi?ii de securitate de cătreoperator.

inile trebuie proiectate astfel înc t s fie împiedicat apari?ia situa?iilor periculoase înca ul întreruperii sau a fluctua?iei excesive aaliment rii cu energie. &rebuie respectate celpu?in cerin?ele minime cum ar fi:2 trebuie men?inut func?ia de oprire a ma>inii52 trebuie s r m n func?ionale toate dispo itivele

a căror men?inere în func?iune este necesar

pentru securitate52 păr?ile de ma>in sau piesele >i sau sarcinile?inute de o ma>in care este posibil s semi>te sub efectul energiei lor poten?iale,trebuie re?inute pentru timpul necesar pentrutimpul necesar pentru care pot fi cobor te insecuritate.

Se recomand ca softul de aplica?ie s nu fiereprogramabil de către utili ator si restric?ionatprin cheie sau parol .

7.)).47.)). .7

Pornirea motorului sereali ea ă cu cheie de

contact.

$abina este prevă ută cu încuietori cu cheie la u>iastfel înc t accesul în

aceasta >i pornirea motoruluieste posibil de executat

numai de persoanele carede?in cheile respective.

D F'+ 11


27/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

15 ; 23

?E F +' E' $E+< *= ,ului

*+ -+ $9 Anexa = pct.=.*

@odif. prin** 7)7 $99

Peretele din spate este îmbinat cu acoperi>ul in

unghi drept

)- @ijloace de acces la postul de conducere*+ -+ $9

Anexa = pct.==.-5==.75 ==.4

9xistă mijloc de acces lapostul de conducere

)6

@ijloace de acces la postul de conducere5imensiuni scări de urcare:2 spa?iul liber în ad ncime: min )4+ mm5

2 lă?imea spa?iului liber: min -4+ mm52 înăl?imea spa?iului liber: min )-+ mm52 spa?iul liber dintre suprafe?ele de sprijin a douătrepte: maxim 6++ mm

*+ -+ $9 Anexa = pct.==.6

Nig.7

2lă?imea treptei este deaprox -+* mm, de undemai există în continuare

spa?iu52 lă?imea spa?iu liber 6 +

mm2 înăl?ime spa?iu liber -i, ferestre si ie>iri de urgenta

*+ -+ $9 Anexa = pct.===

@odif. prin** 7)7 $99

nu se poate înscrie oelipsă cu ra a mică de 77+

mm >i ra a mare de irii de urgen?ă

D F'+ 11


28/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

1% ; 23

DE*E , N' E' B@ , *i gomot incertitudine +.6 d'.

EB


29/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

1 ; 23

DE*E , N' E' B@ , *


30/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

1H ; 23

DE*E , N' E' $ @< 'N E 9' F KN' Eenumire vehicul: *'F 761. &

!umăr de identificare tractor motor:N9 3HH7H serie


31/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

17 ; 23

DE*E , N' E' $ @< 'N E 9' F KN' Eenumire vehicul: *'F 761. &



32/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

26 ; 23

DE*E , N' E' $*' 9 *= 9' =$*< N' Eenumire vehicul: *'F 761. &



33/35

D F'+ 11

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

21 ; 23

DE*E , N' E' $*' 9 *= 9' =$*< N' Eenumire vehicul: *'F 761. &

!umăr de identificare tractor motor:N9 3HH7H serie care circulară uniformă Bm hQ ? r %3.6♦ 8ite a critică de derapare în mi>care circulară uniformă Bm hQ ? d 4 .74

O(ser)aţii*Stabilitatea transversală în mi>care circulară uniformă este corespun ătoare, ambele vite e

critice /de răsturnare sau derapare0 la virarea cu o ra ă de 6+ m fiind mult superioară vite ei maximeconstructive a tractorului&AN +).3P.

8ite a critică de răsturnare fiind totodată superioară celei de derapare, tractorul în oricesitua?ie, derapea ă înainte de a se răsturna ceea ce sub aspectul stabilită?ii transversale laderaparea în curbă >i siguran?ei circula?ie, constituie un fapt po itiv.

D F'+ 11


34/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.

22 ; 23

?E F +' E' +' '+*E $* + 9 * 9


35/35

N,' D

'& * DE N+E +=+od:

67.61.661&ag.23; 23

enumire vehicul: *'F 761. &!umăr de identificare tractor motor:N9 3HH7H serie

Documents

Testarea Asistată a Tractoarelor Agricole Şi Forestiere Pe Roţi