testare incerc

CUPRINS Pagina

A INTRODUCERE 3

B ASPECTE GENERALE 3

C REZULTATELE TESTARILOR 4

C.1. CADRU PLAN - analiza statica, modala si seismica 4

C.2. STRUCTURA DUALA CU DIAFRAGME CENTRALE -

analiza modala si seismica

10

C.3. PLACI PLANE ÎN DOMENIUL ELASTIC - analiza

statica, armare, verificarea deschiderii fisurilor

16

C.4. GRINDA CONTINUA – analiza statica si armare 20

C.5. ARMARE STÂLP – verificare armare 23

C.6. CONSOLA MODELATA CU DIFERITE TIPURI DE

ELEMENTE FINITE – analiza statica

24

C.7. CADRU PARTER – verificare elemente din otel 26

C.8. TURN DE RACIRE – analiza statica si modala 28

C9 STÂLP SPATIAL - analiza modala 33

C 10 CADRU SPATIAL - cu neregularitati în plan, elevatie,

918 elemente, 466 noduri, analiza modala

34

D CONCLUZII 35

Testare AxisVM 7.0

3

A. INTRODUCERE În lucrarea de fata sunt prezentate rezultatele verificarilor facute pe programul de elemente finite AxisVM versiunea 7.0. Au fost alese 10 exemple structurale pentru verificare iar rezultatele obtinute au fost comparate cele obtinute cu alte programe. În timpul testarilor, în afara de acuratetea rezultatelor au mai fost urmarite urmatoarele aspecte: - modul de introducere a datelor, - prezentarea datelor si posibilitatea prelucrarii acestora. B. ASPECTE GENERALE Programul AxisVM versiunea 7.0 este varianta îmbunatatita a programului AxisVM versiunea 5.0 . Caracteristicile principale a programului sunt prezentate în urmatorul tabel: Platforma: Windows 95/98/NT/2000/ME/XP Cerinte HARD: Pentium cu minim 32Mb RAM recomandat 512Mb RAM, placa

video 1024x768 la 16 biti adâncime de culoare, unitate CD pentru instalare, 300MB spatiu liber pe harddisc

Capacitatea programului:

Numarul nodurilor, materialelor si a elementelor nu este limitat. Numarul maxim a ipotezelor de încarcare si a modurilor de vibratie este de 99. Numarul combinatiilor de încarcari nu este limitata. Marimea maxima a sistemului de ecuatii este de 16Gb.

Preprocesor: Complet grafic Analize: Statica de ordinul I II, analiza modala de ordinul I II, analiza de

stabilitate, linii de influenta, analiza seismica. Postprocesor: Complet grafic Elemente finite: Zabrea, bara, nervura, saiba, placa, membrana, reazem, corp

rigid, arc, contact, element de legatura. Încarcari: Nodale, distribuite pe bare elemente finite plane, forta de

pretensionare, încarcari din variatii de temperatura, încarcari date de seism

Module suplimentare:

Determinare cantitati de armatura pentru placa, saiba, membrana, grinda; verificare armare stâlp ; verificare elemente de otel grinzi si stâlpi.

Standarde implementate:

STAS 10107/0-90, STAS 10108/0-78, STAS 10101/OA-77 P100-92

Legatura cu alte programe:

ArchiCAD, AutoCAD DXF

Testare AxisVM 7.0

4

C. REZULTATELE TESTARILOR Problemele alese au fost analizate în paralel cu programul AxisVM versiunea 7.0 si dupa caz cu programele CADRE, RDM6, CASE96, DEFBAR, ROBOT si PROKON. Cantitatile de armatura pentru armarea placilor si a grinzilor au fost verificate pe cale analitica. Verificarea deschiderii fisurilor normale au fost efectuate pe cale analitica. În cadrul testarilor s-a urmarit în mod special analizele implementate conform standardelor românesti: - analiza seismica a structurilor plane conform normativului P100-92, - analiza seismica a structurilor spatiale conform normativului P100-92 anexa C, - determinarea cantitatii de armatura longitudinala si transversala pentru grinzi

conform STAS 10107/0-90, - verificare armare sectiune stâlp conform STAS 10107/0-90, - verificarea deschiderii fisurilor normale la placi conform STAS 10107/0-90. - verificarea elementelor de o tel conform STAS 10108/0-78. C.1. CADRU PLAN - analiza statica, modala si seismica Structura analizata

Pentru testari s-a ales un cadru plan cu doua deschideri inegale de 6.80 m respectiv 5.40 m si cu opt niveluri (figura nr. 1.1). Primul nivel are înaltimea de 4.00 m iar restul de 3.00 m. Structura analizata este dintr-un material cu modulul de elasticitate 2 700 kN/cm2.

Modelarea structurii si a încarcarilor

Structura propusa a fost modelata în felul urmator: - nodurile: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod,

prinse rigid în noduri; - reazemele: încastrari perfecte.

Încarcarile S-au considerat doua ipoteze de încarcare: - ipoteza cu încarcari gravitationale , uniform distribuite pe bare si concentrate în

noduri - ipoteza seismica cu masele concentrate în nodurile axului central si cu

coeficientii ks=0.2, ψ=0.25, α=1.0, Tc=1.0 s conform P100-92; Discretizarea structurii este prezentata în figura nr. 1.1 si 1.2.

Analizele efectuate

•dinamica ordinul I •statica ordinul I •seismica

Testare AxisVM 7.0

5

50X

60

30X70

70X

90

30X70

50X

60

50X

6030X70

70X

90

30X70

50X

60

50X

60

30X70

70X

90

30X70

50X

60

50X

60

30X60

70X

90

30X60

50X

60

50X

60

30X60

70X

90

30X60

50X

60

50X

50

30X60

70X

70

30X60

50X

50

50X

40

30X60

50X

70

30X60

50X

40

50X

40

30X60

50X

50

30X60

50X

40

4.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

3.00

6.80 5.40X

Z

Figura nr. C1.1. Geometria structurii

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

[37]

[38]

[39]

[40]

1 2 3

4 5 6

7 8 9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

X

Z

Figura nr. C1.2. Topologia structurii

Testare AxisVM 7.0

6

Rezultate

Pentru comparatie s-au efectuat analize cu programul CADRE (din biblioteca IPCT SA) si SPACE FRAME v6.19 din pachetul de programe PROKON. Perioadele proprii obtinute în primele 3 moduri de vibratie cu cele trei programe sunt prezentate în tabelul nr. C1.1.

Tabelul nr. C1.1.

Modul de

vibratie

AxisVM 7.0 CADRE PROKON

1 0.964 0.964 0.964 2 0.326 0.326 0.326 3 0.180 0.180 0.180

Coeficientii de echivalenta în primele 3 moduri de vibratie obtinute cu AxisVM si CADRE sunt date în tabelul C1.2.

Tabelul nr. C1.2. Modul

de vibratie

AxisVM 7.0 CADRE

1 0.784 0.784 2 0.131 0.131 3 0.042 0.042

Analiza seismica dupa P100-92 a fost efectuata cu programul CADRE. Fortele seismice de nivel în primele trei moduri de vibratie sunt comparate în tabelul nr. C1.3 iar deplasarile în tabelul nr. C1.4.

Tabelul nr. C1.3.

Modul 1 Modul 2 Modul 3 Nodul AXISVM 7.0

[kN] CADRE [kN] AXISVM 7.0

[kN] CADRE [kN] AXISVM 7.0

[kN] CADRE

[kN] 5 11.22 11.17 14.20 14.10 12.23 12.34 8 24.24 24.22 27.13 27.10 18.89 18.92 16 38.07 38.07 34.69 34.66 14.85 14.85 17 52.86 52.88 33.95 33.92 0.89 0.81 18 68.01 67.99 24.33 24.34 -15.20 -15.25 19 82.35 82.35 5.28 5.25 -21.22 -21.29 20 94.26 94.23 -19.67 -19.58 -6.54 -6.38 21 102.15 102.14 -40.81 -40.82 21.45 21.41

Tabelul nr. C1.4.

Modul 1 Modul 2 Modul 3 Nodul AXISVM 7.0

[cm] CADRE [cm] AXISVM 7.0

[cm] CADRE

[cm] AXISVM 7.0

[cm] CADRE

[cm] 5 4.27 4.27 0.62 0.62 0.16 0.16 8 9.26 9.26 1.18 1.18 0.25 0.25 16 14.56 14.56 1.51 1.51 0.20 0.20 17 20.22 20.02 1.48 1.48 0.01 0.01 18 25.99 26.00 1.06 1.06 -0.20 -0.20 19 31.48 31.49 0.23 0.23 -0.28 -0.28 20 36.02 36.03 -0.85 -0.85 -0.09 -0.09 21 39.05 39.06 -1.78 -1.78 0.28 0.28

Testare AxisVM 7.0

7

Media patratica a eforturilor pentru barele primului nivel este prezentata în tabelul nr. 1.5.

Tabelul nr. C1.5. N[kN] T[kN] M[kN] Bara Dist

[m] AXISVM 7.0

CADRE AXISVM 7.0

CADRE AXISVM 7.0

CADRE

0.00 483.6 483.5 84.0 -84.0 244.1 243.9 1 4.00 483.6 -483.5 84.0 84.0 92.2 92.2 0.00 214.8 -214.8 306.0 306.1 1027.4 1027.8 3 4.00 214.8 214.8 306.0 306.1 197.5 198.1 0.00 698.4 698.3 90.4 90.4 252.7 252.6 5 4.00 698.4 -698.3 90.4 -90.4 109.0 109.0 0.00 20.8 20.8 79.5 -79.4 263.5 263.3 2 6.80 20.8 20.8 79.5 79.4 276.9 -276.9 0.00 32.2 -32.3 118.5 118.5 331.3 331.3 4 5.40 32.2 32.3 118.5 118.5 308.7 -308.6

Z

X

Analiza modalaIpoteza : Mase nodaleMod : 1f : 1.04 HzT : 0.96 sω : 6.52 rad/sV.p. : 42.53Eroare : 4.47E-12Iteratie : 5Comp. : eX

Figura nr. C1.3 Modul 1 de vibratie

Testare AxisVM 7.0

8

Z

X



Z

X



Testare AxisVM 7.0

9

241.05

-90.3526

1.01

-274

.29

1014.38

-190.42

328.

01

-305

.60

249.55

-106.90170.67

-139.58

293.

51

-303

.64

411.88

-300.28

359.

28

-342

.36

198.70

-164.71153.92

-146.43

302.

37

-314

.75

362.64

-302.11

367.

60

-347

.76

177.65

-170.38155.94

-112.91

219.

74

-223

.95

380.24

-240.77

262.

37

-255

.27

177.37

-131.69106.83

-123.70

206.

89

-212

.57

245.56

-299.01

246.

02

-236

.68

123.58

-141.6083.19

-114.16

166.

18

-174

.34

159.59

-257.75

196.

49

-183

.78

95.08

-126.4852.02

-73.55

110.

21

-120

.54

113.09

-215.48

129.

27

-115

.00

57.30

-77.7936.66

-53.07

53.0

7

-50.

37

34.33

-94.86

44.4

8

-50.

32

37.20

-50.32

Z

X

Analiza linearaIpoteza : SEISM01E (W) : 1.00E-11E (P) : 1.00E-11E (ER) : 1.95E-13Comp. : My [kNm]

Figura nr. C1.6 Momente incovoietoare. Modul 1 de vibratie

-36.86

17.18

-35.

07

36.9

0

-156.23

47.87

-45.

66

42.3

8

-38.29

20.00-17.90

23.20

-27.

71

28.6

6

-34.69

69.58

-36.

03

34.2

3

-22.39

26.97-4.51

18.35

-9.9

1

10.2

3

4.89

67.56

-13.

66

12.9

6

-7.26

20.538.44

9.57

8.34

-8.6

0

43.67

49.71

9.69

-9.2

9

7.58

9.6517.91

-0.31

22.1

1

-22.

33

68.00

14.47

26.4

2

-25.

87

18.93

-1.9221.79

-15.27

32.7

0

-34.

73

63.22

-23.03

41.1

7

-37.

85

23.95

-18.3117.43

-17.83

31.7

4

-33.

99

52.87

-53.67

39.8

1

-36.

04

19.54

-20.0813.91

-17.83

17.8

3

-16.

71

20.13

-35.16

18.4

5

-19.

43

15.96

-19.43

Z

X


Figura nr. C1.7 Momente incovoietoare. Modul 2 de vibratie

Testare AxisVM 7.0

10

-10.69

6.29

-7.8

1

8.24

-45.57

21.14

-10.

11

9.33

-11.00

6.94-1.53

6.43

-1.2

5

1.29

2.78

24.77

-1.6

0

1.52

-2.38

6.885.19

1.33

7.31

-7.6

1

21.88

12.77

9.35

-8.8

0

5.36

0.778.64

-3.43

8.68

-8.8

0

29.74

-6.34

10.9

3

-10.

65

9.56

-4.395.24

-7.89

6.77

-7.0

6

13.39

-22.84

8.76

-8.2

4

6.25

-8.95-1.12

-4.22

-1.1

8

1.56

-7.02

-19.07

-1.8

5

1.36

-0.70

-4.35-5.40

2.13

-9.6

3

9.72

-22.47

6.63

-11.

68

11.1

9

-5.70

2.74-7.50

7.96

-7.9

6

7.63

-14.77

16.58

-8.9

5

8.95

-8.45

8.95

Z

X


Figura nr. C1.8 Momente incovoietoare. Modul 3 de vibratie Referinte 1. Catarig, A., Petrina, M. – “Statica constructiilor”, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1991 2. P 100-92 - “Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte,

social-culturale, agrozootehnice si industriale” 3. INCERC Filiala Cluj “Cercetari privind identificarea gradului de conlucrare dintre

rigla si placa la structurile în cadre si duale din beton armat supuse preponderent actiunii seismice.” Contract Nr. 936/1993

4. Rezultatele analizelor efectuate cu programele CADRE si PROKON.

C. 2. STRUCTURA DUALA CU DIAFRAGME CENTRALE - analiza modala si seismica

Structura analizata

Pentru testari s-a ales o structura în cadre si diafragme cu 10 niveluri (figura C2.1). Primul nivel are înaltimea de 3.35m iar restul de 2.74m. Structura analizata este realizata din beton armat monolit cu modulul de elasticitate 2450kN/cm2. Riglele structurii au sectiunea de 25x60cm.


Structura propusa a fost modelata în felul urmator: nodurile: noduri punctuale; - stâlpii, grinzile si riglele de cuplare: elemente finite de tip bara cu trei grade de

libertate pe fiecare nod prinse rigid în noduri; - reazemele: încastrari perfecte; - planseele : rigle infinit rigide si corpuri rigide în planul planseelor.

Testare AxisVM 7.0

11

Structura s-a discretizat în variantele A, B si C. Varianta A fiecare panou cu un singur element finit plan, varianta B fiecare panou de diafragma cu doua elemente finite plane iar în varianta C fiecare panou de diafragma 4 elemente finite(figura nr. C2.3.-C2.5.).

Cu programul CASE `93: Structura s-a discretizat în variantele urmatoare: - D – diafragmele cu bare si riglele cu bare având zone rigide pe latimea

diafragmelor, - E – diafragmele cu panouri de forfecare si încovoiere si bulb la margine, - F – diafragmele cu panouri de forfecare si bulbi la margine, - G – diafragmele cu doi stâlpi, - H – idem D dar fara zone rigide la extremitatile riglelor în dreptul diafragmelor.

Încarcarile S-a considerat numai ipoteza seismica cu masele concentrate în noduri (masa de nivel peste parter 727 028 kg, peste nivelul curent 776 160 kg, iar peste ultimul nivel 674 332 kg) si coeficientii ks=0.12, ψ=0.25, α=1.0, Tc=1.0 s, Ve=600m/s conform P100-92;

Analizele efectuate

•analiza modala •seismica

Rezultate

Pentru comparatie s-au efectuat analize cu programul CASE `93 (din biblioteca IPCT SA). Perioadele proprii obtinute în primele 6 moduri de vibratie cu cele doua programe sunt prezentate în tabelul nr. C2.1. iar primele 6 moduri de vibratie în figurile nr. C2.6- C2.11.

Tabelul nr. C2.1. Perioada în modul [s]/directia Program Varianta

1/x 2/y 3/? 4/x 5/? 6/y A 1.142 1.087 1.016 0.340 0.318 0.310 B 1.149 1.095 1.018 0.343 0.320 0.314 AxisVM 7.0 C 1.120 1.073 1.009 0.336 0.317 0.309

1/x 2/y 3/? 4/x 5/y 6/? D 0.949 0.940 0.832 0.280 0.268 0.255 E 1.065 0.986 0.870 0.324 0.281 0.270 F 1.116 1.049 0.886 0.352 0.308 0.279 G 0.894 0.803 0.790 0.251 0.240 0.200

CASE `93

H 1.057 1.000 0.866 0.310 0.279 0.265 Fortele taietoare de baza obtinute cu cele doua programe în variantele C si E în primele sase moduri de vibratie sunt prezentate în tabelul nr. C2.2.

Tabelul nr. C2.2.

Forta taietoare de baza/directie Qbx[kN] Qby[kN]

Modul de vibratie

AxisVM 7.0 CASE`93 AxisVM 7.0 CASE`93 1 4192/x 4362/x 0/x 0/x 2 0/y 0/y 4200/y 4313/y 3 0/? 0/? 0/? 0/? 4 708/x 669/x 0/x 0/x

Testare AxisVM 7.0

12

5 0/? 0/y 0/? 789/y 6 0/y 0/? 748/y 0/?

Deplasarile maxime obtinute cu cele doua programe în variantele C si E în primele sase moduri de vibratie sunt prezentate în tabelul nr. C2.3.

Tabelul nr. C2.3.

Deplasarea maxima la ultimul nivel/directie ex [mm] ey [mm]

Modul de vibratie

AxisVM 7.0 CASE`93 AxisVM 7.0 CASE`93 1 30.4/x 27.6/x 0.0/x 0/x 2 0.0/y 0/y 28.8/y 25.1/y 3 2.1/? 0/? 2.3/? 0/? 4 1.1/x 1.0/x 0.0/x 0/x 5 0.1/? 0/y 0.1/? 0.9/y 6 0/y 0/? 1.0/y 0/?

7.00 2.50 3.00 2.50 7.00

4.00

4.00

4.00

4.00

4.00

22.00

20.0

0

1 2 3 4 5 6

A

B

C

D

E

F

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp70x35

Stalp60x35

Stalp60x35

Stalp60x35

Stalp60x35

Stalp70x35

Stalp70x35

Bulb30x30

Bulb30x30

Bulb30x30

Bulb30x30

Stalp70x35

Stalp70x35

Bulb30x30

Bulb30x30

Bulb30x30

Bulb30x30

Stalp70x35

Stalp70x35

Stalp60x35

Stalp60x35

Stalp60x35

Stalp60x35

Stalp70x35

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Stalp35x70

Diafragma20cm

Diafragma20cm

Diafragma20cm

Diafragma20cm

Hparter=3.35mHetaj=2.74m

X

Y

Figura nr. C2.1 Plan nivel curent structura

Testare AxisVM 7.0

13

X

Y

Z

Normativ : STASAnaliza modala

Ipoteza : Mase nodaleMod : 1f : 0.89 HzT : 1.120 sω : 5.61 rad/sV.p. : 31.46Eroare : 1.22E-9Iteratie : 7Comp. : eXDetaliu : FETE


X

Y

Z




Testare AxisVM 7.0

14

X

Y

Z




X

Y

Z




Testare AxisVM 7.0

15

X

Y

Z




X

Y

Z




Testare AxisVM 7.0

16

Referinte 1. Rezultatele analizelor efectuate cu programul CASE96

C.3. PLACI PLANE ÎN DOMENIUL ELASTIC - analiza statica, armare si starea limita de fisurare Structura analizata Pentru testari s-a ales o placa continua cu 5 deschideri de 3.60 m pe o directie si 3 deschideri de 4.80 m pe cealalta directie, prezentata în figura C3.1. Grosimea placii este de 13 cm iar betonul folosit este de clasa C20/25. Modelarea structurii si a încarcarilor Structura propusa a fost modelata cu elemente finite de placa. Toate reazemele sunt articulatii. Pe directia axei globale Z reazemele au rigiditatea 1.0x107 kN/m. Încarcarile

- greutatea proprie a placii de 4.25 kN/m2, - încarcari utile pe placa 2.80 kN/m2.

Analizele efectuate • statica • armare • starea limita de fisurare

I II III II I

A

B

C

3.60 3.60 3.60 3.60 3.60

4.80

4.80

4.80

14.4

0

18.00X

Y

Figura nr. C3.1 Structura analizata

Testare AxisVM 7.0

17

Rezultate S-au comparat eforturile mx si my din câmpurile centrale ale placii. Rezultatele sunt prezentate în tabelele C3.1. si C3.2.

Tabelul nr. C3.1. mx [kNm/m] Reazem /

Câmp AXISVM 7.0

Referinta 2

câmp I -3.69 -3.75 reazem I-II 6.68 6.79 câmp II -3.05 -3.10 reazem II-III 6.04 6.13 câmp III -3.08 -3.13

Tabelul nr. C3.2.

my[kNm/m] Reazem / Câmp AXISVM

7.0 Referinta 2

câmp A -1.85 -1.89 reazem A-B 4.83 5.01 câmp B -1.78 -1.79

Sagetile maxime ale ochiurilor de placa sunt comparate în tabelul 3.3.

Tabelul nr. C3.3. eZ [mm] Câmp

AXISVM 7.0

Referinta 2

I-A -0.78 -0.77 II-A -0.43 -0.43 III-A -0.47 -0.47 I-B -0.63 -0.63 II-B -0.40 -0.40 III-B -0.42 -0.42

Armaturile necesare Ax si Ay în câmpurile centrale sunt date în tabelele de mai jos:

Tabelul nr. C3.4. Ax[cm2/m] Reazem /

Câmp AXISVM 7.0 Calcul analitic

câmp I 1.06 1.06 reazem I-II 1.95 1.95 câmp II 0.87 0.88 reazem II-III 1.76 1.76 câmp III 0.87 0.88

Tabelul nr. C3.5.

Reazem / Ay[cm2/m]

Testare AxisVM 7.0

18


câmp A 0.73 0.73 reazem A-B 1.51 1.51 câmp B 0.54 0.54

Deschiderea fisurilor s-au calculat cu urmatoarele ipoteze: - armaturi PC52, - dispunerea armaturilor inferioare F6mm/20cm, - dispunerea armaturilor inferioare F8mm/20cm, - stratul de acoperire cu beton 10mm, - efortul unitar de aderenta 2.4 Rt. Deschiderea fisurilor normale în câmpurile centrale sunt date în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. C3.6. af i, afs [mm] Reazem /


câmp I 0.15 0.15 reazem I-II 0.22 0.22 câmp II 0.10 0.10 reazem II-III 0.18 0.18 câmp III 0.11 0.11

Deformatia placi si diagramele mx si my sunt prezentate în figurile nr. C3.2, C3.3 si C3.4.

-0.78

-0.63

-0.78

-0.43

-0.40

-0.43

-0.47

-0.42

-0.47

-0.43

-0.40

-0.43

-0.78

-0.63

-0.78

I

II

III

II

I A

B

C3.60

3.60

3.60

3.60

3.604.80

4.80

4.80

14.4018.00

X

Y

Z

Normativ : STASAnaliza liniara

Ipoteza : Ci 1E (W) : 7.62E-13E (P) : 7.62E-13E (ER) : 1.67E-12Comp. : eZ [mm]

Figura nr. C3.2 Deformatia structurii

Testare AxisVM 7.0

19

I

II

III

II

I A

B

C3.60

3.60

3.60

3.60

3.604.80

4.80

4.80

14.4018.00

X

Y

Z


Ipoteza : Ci 1E (W) : 7.62E-13E (P) : 7.62E-13E (ER) : 1.67E-12Comp. : mx [kNm/m]

mx[kNm/m]

7.477.05

6.626.205.775.354.92

4.504.083.653.232.80

2.381.961.531.110.68

0.26-0.16-0.59-1.01-1.44

-1.86-2.29-2.71-3.13-3.56-3.98

-4.41

Figura nr. C3.3. Diagrama mx

I

II

III

II

I A

B

C3.60

3.60

3.60

3.60

3.604.80

4.80

4.80

14.4018.00

X

Y

Z


Ipoteza : Ci 1E (W) : 7.62E-13E (P) : 7.62E-13E (ER) : 1.67E-12Comp. : my [kNm/m]

my[kNm/m]

6.656.32

5.985.645.314.974.64

4.303.973.633.292.96

2.622.291.951.621.28

0.940.610.27

-0.06-0.40

-0.74-1.07-1.41-1.74-2.08-2.41

-2.75

Figura nr. C3.4 Diagrama my

Testare AxisVM 7.0

20

Referinte 1. STAS 10107/2-90 Constructii civile si industriale Calculul si alcatuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT 3. Onet, T., Tertea, I. – “Proiectarea betonului structural”, Editura Casa carti de stiinta

1995

C. 4. GRINDA CONTINUA – analiza statica si armare Structura analizata Pentru testari s-a ales o grinda continua cu trei deschideri (figura nr. C4.1.). Deschiderile sunt de 4.00m, 6.00m respectiv 5.00m. Modelarea structurii si a încarcarilor Structura propusa a fost modelata în felul urmator:

noduri le: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod

prinse rigid în noduri; - reazemele: articulatie în nodul 1 si reazeme simple în nodurile 2, 3 si 4.

Încarcarile - o forta concentrata în deschiderea 1; - încarcari uniform distribuite din greutatea proprie si din exploatare.

Analizele efectuate •statica I Rezultate Eforturile M si T obtinute sunt comparate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. C4.1. AxisVM 7.0 Referinta 1 Bara Sectiune

M[kNm] T[kN] M[kNm] T[kN] nodul 1 0.00 -49.06 0.00 49.07 în câmp -59.30 - -59.31 - 1 nodul 2 115.74 90.94 115.74 90.93 nodul 2 115.74 -132.48 115.74 -132.48 în câmp -79.19 - -79.26 - 2 nodul 3 130.88 137.52 130.88 137.52 nodul 3 130.88 -99.68 130.88 -99.68 în câmp 66.90 - 67.94 - 3 nodul 4 0.00 65.32 0.00 65.32

Testare AxisVM 7.0

21

Datele de intrare pentru armare sunt urmatoarele: - coeficientii conditiilor de lucru pentru beton mbc=1.00 si mbt=1, - armarea longitudinala otel PC52, - armarea transversala otel OB37 cu diametrul de 6mm cu doua ramuri de forfecare, - acoperirea cu beton 30mm, - grinda tip “ Grinda care nu reprezinta rigla de cadru”. Ariile de armatura longitudinala si transversala obtinute sunt comparate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. C4.2. AxisVM 7.0 Analitic Bara Sectiune

Aa[cm2] ae[cm] Aa[cm2] ae[cm] nodul 1 0.00 30.0 0.00 30.0 în câmp 3.61 30.0 3.61 30.0 1 nodul 2 7.37 21.0 7.37 21.0 nodul 2 7.37 10.0 7.37 10.0 în câmp 4.90 30.0 4.90 30.0 2 nodul 3 8.44 10.0 8.44 10.0 nodul 3 8.44 19.0 8.44 19.0 în câmp 4.10 30.0 4.10 30.0 3 nodul 4 0.00 16.5 0.00 16.5

-30 kN/m

-15 kN/m -15 kN/m -15 kN/m

-80

kN

-30 kN/m

1.60 1.50 3.00 0.50

25x60 25x60 25x60

4.00 6.00 5.00

X

Z

Normativ : STASIpoteza : Incarcari

Figura nr. C4.1 Structura analizata

Testare AxisVM 7.0

22

-59.

3 kN

m

115.

7 kN

m11

5.7

kNm

-79.

2 kN

m

130.

9 kN

m13

0.9

kNm

-66.

9 kN

m

X

Z


Ipoteza : IncarcariE (W) : 1.21E-16E (P) : 1.21E-16E (ER) : 4.44E-16Comp. : My [kNm]

Figura nr. C4.2. Diagrama M

-49.

1 kN

90.9

kN

-132

.5 k

N

137.

5 kN

-99.

7 kN

65.3

kN

1.60 2.94 3.22

X

Z


Ipoteza : IncarcariE (W) : 1.21E-16E (P) : 1.21E-16E (ER) : 4.44E-16Comp. : Qz [kN]

Figura nr. C4.3. Diagrama T

Qz [kN] x

-49.1

65.390.9137.5

-132.5-99.7

My [kNm] x

115.7 130.9

-59.3 -79.2 -66.9

Nodul 1. Nodul 4.

4.000 m 6.000 m 5.000 m

Aai [cm2 ]

Aas [cm2 ]x0.89 1.17

3.61

0.71

4.90

0.71

4.101.42

7.37 8.44

0.71 0.71 0.71 0.71

ae [cm]

x

30.0

16.516.0

23.5

10.0

30.0

10.0

21.0

12.5

30.0

-49.1

-132.5-99.7

65.390.9137.5

Sectiune transvarsalaBETON C12/15

•b[cm]= 25.0h[cm]= 60.0

Armare longitudinalaPC 52/6-28

as[cm]= 3.0ai[cm]= 3.0

ξ0 = 0.550EtrierOB 37

Φe [mm]= 6Ramuri= 2

STASGrinzi care nu reprezinta

rigle de cadruIpoteza : Incarcari

Testare AxisVM 7.0

23

Figura nr. C4.4. Armare grinda

Referinte 1. GRINZI CONTINUE de CONSTANTIN N. AVRAM, Editura tehnica. 2. STATICA CONSTRUCTIILOR de ALEXANDRU CATARIG, MIRCEA PETRINA,

Editura Dacia, Cluj-Napoca 1991. 3. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale – Calculul si alcatuirea elementelor

structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

C. 5. ARMARE STÂLP – verificare armare

Structura analizata Pentru testari s-a ales o sectiune de stâlp 40x40 armat cu opt bare de otel cu diametrul de 20mm. Stratul de acoperire s-a considerat de 20mm. Datele pentru beton sunt Rbc=12.5 N/mm2, εbe=2%o, εbu=3.5%o iar pentru otel Ra=300 N/mm2, Ea=210000N/mm2, εbe=1.429%o, εbu=10.0%o (figura nr. C5.1).

Figura nr. C5.1. Sectiunea analizata

Analizele efectuate •S-a determinat curba de interactiune N-M pentru sectiunea data.

Testare AxisVM 7.0

24

-2754.0

-2450.0

-2100.0

-1750.0

-1400.0

-1050.0

-700.0

-350.0

30.0

-30.

0

60.0

-60.

0

90.0

-90.

0

120.

0

-120

.0

150.

0

-150

.0

180.

0

-180

.0

My [kNm]

N [kN]

Figura nr. C5.1 Curba de interactiune N-M

Tabelul nr. C5.1.

DEFBAR AxisVM 5.0 Punctul N[kN] M[kNm] N[kN] M[kNm]

M=0, N=min -2753.6 0.0 -2754.0 0.0 M=max, Naf -1050.0 190.6 -105.0 186.4 N=0, Maf 0.0 126.55 0.0 123.0 M=0, N=max 753.6 0.0 754.0 0.0 Referinte 1. STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale – Calculul si alcatuirea

elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul DEFBAR 3. Onet, T., Tertea, I. – “Proiectarea betonului structural”, Editura Casa cartii de

stiinta 1995

C. 6. CONSOLA MODELATA CU DIFERITE TIPURI DE ELEMENTE FINITE – analiza statica I Structura analizata Pentru analiza s-a ales o consola de 3.60m. Sectiunea consolei este dreptunghiulara 25x57.5cm. Modulul de elasticitate a materialului folosit este 2700kN/cm2.

Testare AxisVM 7.0

25

Modelarea structurii si a încarcarilor Consola a fost modelata în cinci variante :

- elemente de tip bara; - elemente de tip nervura; - elemente de tip saiba (elemente finite dreptunghiulare); - elemente de tip învelitoare (elemente finite dreptunghiulare); - domeniu discretizat în elemente de saibe (elemente finite triunghiulare);

Încarcarile - forta uniform distribuita în lungul consolei de 50kN/m.

Analizele efectuate •statica I Rezultate Sageata consolelor a fost comparata cu sageata calculata pe cale analitica. În acest calcul s-a luat în consideratie si efectul fortei taietoare. Rezultatele obtinute sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. C6.1. Tipul de element finit utilizat

Sageata [mm]

Calcul analitic 10.01 Bara 9.82 Nervura 10.02 Saiba 10.04 Învelitoare 10.05 Domeniu cu saiba 10.05

-50.0 -50.0 -50.0 -50.0 -50.0-50.0-50.0 -50.0

3.600

X

Z

Figura nr. C6.1 Consola modelata cu bare sau nervura

Testare AxisVM 7.0

26

-50.0 -50.0 -50.0-50.0-50.0 -50.0 -50.0-50.0-50.0 -50.0 -50.0-50.0-50.0 -50.0 -50.0-50.0

3.600

0.57

5

X

Z

Figura nr. C6.2 Consola modelata cu saibe sau invelitoare

PZ=-50.0

3.600

0.57

5

X

Z

Figura nr. C6.3 Consola modelata domeniu

Referinte 1. BIA C. , ILLE V., SOARE M. V. – REZISTENTA MATERIALELOR SI TEORIA

ELASTICITATII, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1983. 2. MANUALUL PENTRU CALCULUL CONSTRUCTIILOR Editura tehnica Bucuresti

1977.

C. 7. CADRU PARTER – verificare elemente din otel Structura analizata Pentru analiza s-a ales un cadru portal cu deschiderea de 4.00m si înaltimea de 3.00m. Sectiunea barelor este din profil de I20 si otel OL37. Modelarea structurii si a încarcarilor Structura propusa a fost modelata în felul urmator:

nodurile: noduri punctuale; - barele: elemente finite de tip bara cu trei grade de libertate pe fiecare nod,

prinse rigid în noduri; - reazemele: încastrari perfecte.

Încarcarile

Testare AxisVM 7.0

27

- forta uniform distribuita în lungul grinzii de 25kN/m. Analizele efectuate •statica I, •verificare elemente de otel Rezultate

Figura nr. C7.1 Diagramele N,T si M

Eficientele au fost comparata cu eficientele calculate pe cale analitica. Rezultatele obtinute sunt prezentate în tabelul C7.1:

Tabelul nr. C7.1. Stâlpi Grinda Verificare

AxisVM7.0 Analitic AxisVM7.0 Analitic

1≤+RW

M

ARN

y

y 0.610 0.610 0.591 0.591

1

1min

≤

−

+

RWNN

Mc

ARN

yEy

g

yyc

ϕϕ

0.685 0.816

12.1 ≤fz

z

RAQ

0.075 0.077 0.310 0.317

Rech 1.13 22 ≤+= τσσ 0.502 0.504 0.503 0.541

Testare AxisVM 7.0

28

Referinte 1. STAS 10108/0-78 Calculul elementelor structurale din otel.

C. 8. TURN DE RACIRE – analiza statica si modala Structura analizata Pentru analiza s-a ales un turn de racire hiperbolic cu înaltimea de 44.0m. Geometria turnului este prezentata în tabelul de mai jos. Modulul de elasticitate al betonului s-a considerat 3250kN/cm2 iar densitatea 2650kg/m3.

Tabelul nr. C8.1. Tronson Cota [m] Raza[m] Grosimea

peretelui[cm] 38.0 20.199 1 31 36.0 19.663

2 27 33.0 18.888

3 27 30.0 18.152

4 21 27.0 17.460

5 21 24.0 16.815

6 15 21.0 16.226

7 15 18.0 15.697

8 11 15.0 15.235

9 10 12.0 14.874

10 10 9.0 14.538

11 10 6.0 14.313

12 10 3.0 14.176

13 10 0.0 14.130

14 10 -3.0 14.176

15 -6.0 14.313

10

Testare AxisVM 7.0

29

Modelarea structurii si a încarcarilor Structura propusa a fost modelata cu elemente finite de învelitoare. Turnul de racire s-a considerat încastrat la baza. Ca încarcare s-a considerat greutatea proprie a turnului de racire. Analizele efectuate •analiza modala •statica I, Rezultate Perioadele proprii în primele trei moduri de vibratie sunt date în tabelul C8.1.

Tabelul nr. C8.1. Modul de vibratie

Perioada T[s]

1 0.277 2 0.267 3 0.255

Forma modurilor sunt prezentate în figurile C8.2, C8.3 si C8.4. Eforturile de compresiune nx si ny pe înaltimea peretelui sunt comparate în tabelul C8.2

Tabelul nr. C8.2. nx[kN/m] ny[kN/m] Cota [m]

AxisVM 7.0 Referinta 2 AxisVM 7.0 Referinta 2 38.0 -27.7 -26.4 -155.8 -158.4 36.0 -37.1 -38.7 -142.8 -146.1 33.0 -44.5 -42.6 -125.5 -127.7 30.0 -36.1 -37.8 -107.4 -110.4 27.0 -29.5 -30.5 -93.7 -95.1 24.0 -23.9 -23.9 -79.6 -81.9 21.0 -19.0 -19.0 -69.8 -70.8 18.0 -15.6 -15.5 -59.7 -61.5 15.0 -12.1 -13.0 -52.3 -53.5 12.0 -10.3 -10.8 -45.5 -46.2 9.0 -8.5 -8.6 -38.4 -39.0 6.0 -6.6 -6.4 -31.0 -31.7 3.0 -4.5 -4.3 -23.4 -24.0 0.0 -2.3 -2.5 -15.7 -15.9 -3.0 0.0 -0.4 -7.8 -7.9 -6.0 2.2 4.0 0.0 -0.6

Rezultatele sunt date în sistemul local de coordonate. Axa x a elementelor finite de învelitoare este orizontal iar axa y trece prin axa de simetrie a turnului de racire. Diagramele nx si ny sunt prezentate în figurile C8.5 si C8.6.

Testare AxisVM 7.0

30

20.20

14.31

14.13

-38.00-36.00

-33.00

-30.00

-24.00

-18.00

-15.00

-12.00

-9.00

-6.00

-3.00

±0.00

+3.00

+6.00

-21.00

-27.00

X

Z

Figura nr. C8.1 Geometria turnului de racire


Testare AxisVM 7.0

31



Testare AxisVM 7.0

32

2.2

-2.3

-4.5

-6.6

-8.5

-10.3

-12.1

-15.6

-19.0

-23.9

-29.5

-36.1

-44.5-44.5

-37.1

2.2

-2.3

-4.5

-6.6

-8.5

-10.3

-12.1

-15.6

-19.0

-23.9

-29.5

-36.1

-44.5-44.5

-37.1

X

Z

nx[kN/m]

2.20.6

-1.1-2.8-4.4-6.1-7.8

-9.4-11.1-12.8-14.5-16.1

-17.8-19.5-21.1-22.8-24.5

-26.1-27.8-29.5-31.1-32.8

-34.5-36.2-37.8-39.5-41.2-42.8

-44.5

Figura nr. C8.5 Diagrama nx

-7.8

-15.7

-23.4

-31.0

-38.4

-45.5

-52.3

-59.7

-69.8

-79.6

-93.7

-107.4

-125.5

-142.8

-155.8

-7.8

-15.7

-23.4

-31.0

-38.4

-45.5

-52.3

-59.7

-69.8

-79.6

-93.7

-107.4

-125.5

-142.8

-155.8X

Z

ny[kN/m]

0-5.6

-11.1-16.7-22.3-27.8-33.4

-38.9-44.5-50.1-55.6-61.2

-66.8-72.3-77.9-83.5-89.0

-94.6-100.2-105.7-111.3-116.9

-122.4-128.0-133.5-139.1-144.7-150.2

-155.8

Figura nr. C8.6 Diagrama ny

Testare AxisVM 7.0

33

X

Z

Referinte 1. MIRSU O., FRIEDRICH R. CONSTRUCTII INDUSTRIALE DIN BETON ARMAT ,

Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1975 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT. C9. STÂLP SPATIAL - analiza modala

Structura analizata

Pentru testari s-a ales un stâlp spatial cu 5 niveluri (figura nr. 9.1). Înaltimea de nivel este de 3.00 m, sectiunea transversala de 50 x 50 cm. Masele nodale s-au considerat de 15000 kg, ignorându-se greutatea proprie a barelor. Structura analizata este din beton cu modulul de elasticitate 30000 N/mm2.

Figura nr. 9.1



prinse rigid în noduri; - reazemele: încastrari perfecte - încarcari: mase nodale

Analizele efectuate •analiza modala Rezultate Frecventele proprii ale primelor 5 moduri de vibratie sunt date în tabelul C9.1.

Testare AxisVM 7.0

34

Frecventa [Hz] Modul de

vibratie Axis Robot RDM6 Cadre 2.3

1 0.37 0.35 0.35 0.37

2 0.37 0.35 0.35 0.37

3 2.34 2.21 2.23 2.34 4 2.34 2.21 2.23 2.34 5 6.62 6.24 6.30 6.62

Valorile se încadreaza intr-o marja de +2 % fata de medie, în realitate fiind mai apropiate, cresterea erorii este datorita rotunjirilor cu care s-au afisat rezultatele. Referinte 1. Rezulta tele analizelor efectuate cu programul ROBOT. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul Cadre lite 2.3. 3. Rezultatele analizelor efectuate cu programul RDM6.

C.10. CADRU SPATIAL cu neregularitati în plan elevatie, 918 elemente, 466 noduri - analiza modala Structura analizata

Pentru testari s-a ales un cadru spatial cu neregularitati atât în ceea ce priveste dispunerea în plan cat si în elevatie (figura nr. 10.1). Structura are 466 noduri si 918 bare (stâlpi si grinzi). Primul nivel are înaltimea de 3.20 m iar restul de 2.90 m.

Figura nr. 10.1

X Y

Z

Testare AxisVM 7.0

35

Structura analizata este din beton cu modulul de elasticitate 30000 N/mm2. Toate barele au sectiunea transversala de 50 x 50 cm. Masele nodale s-au considerat de 15000 kg, ignorându-se greutatea proprie a barelor.



prinse rigid în noduri; - reazemele: încastrari perfecte - încarcari: mase nodale

Analizele efectuate • analiza modala Rezultate Frecventele proprii ale primelor 6 moduri de vibratie sunt date în tabelul C10.1.

Tabelul nr. C10.1. Frecventa [Hz] Modul

de vibratie Axis Robot RDM6 Cadre 2.3

1 1.52 1.42 1.43 1.47 2 1.59 1.50 1.50 1.54 3 1.75 1.56 1.57 1.61 4 2.37 2.20 2.21 2.27 5 2.90 2.61 2.62 2.69 6 3.16 2.78 2.78 2.85

Valorile se încadreaza intr-o marja de +4% fata de medie, acceptabila la asemenea dimensiuni ale structurii. Referinte 1. Rezultatele analizelor efectuate cu programul ROBOT. 2. Rezultatele analizelor efectuate cu programul Cadre lite 2.3. 3. Rezultatele analizelor efectuate cu programul RDM6. D. CONCLUZII Versiunea VM 7.0 a programului prezinta o serie de facilitati noi fata de versiunea anterioara, dintre care se mentioneaza: 1. modalitati generale de gestionare a programului: Imprimare din fisier Adaugare sau suprascriere în cazul imprimarii în fisier

Testare AxisVM 7.0

36

Imprimare în alb-negru Setare grosimi de linii în cazul imprimarii unui desen Posibilitatea setarii paginilor dorite în cazul imprimarii tabelelor Salvare în format HTML Biblioteca largita de materiale. Gruparea materialelor dupa diferite standarde, respectiv asocierea lor cu niste parametri de dimensionare Import fisiere DXF din AutoCAD 13,14 AutoCAD 2000. Convertirea arcelor cercurilor în poligoane pe folia de dos Preluarea grafica a modelului în cazul importarii unui fisier DXF sau AxisVM Import fisiere STL (Stereo Litography) Preluarea elementelor tip grinda din ArchiCAD 6.5. Posibilitatea generarii schemei statice cu preluarea caracteristicilor elementelor tip bare, nervuri, regiuni suporturi din ArchiCAD Export structura din bare în ArchiCAD Taste rapide asezate în coltul din dreapta-jos al ecranului de lucru Reprezentare cu linii, suprafete cu suprafete randate în timp real cu ajutorul tehnologiei OpenGL Rotirea, miscarea, marirea micsorarea modelului cu ajutorul mausului cu scroll Încarcarea foliilor, culorilor a tipurilor de linii din fisiere DXF Gestionarea fisierelor DXf, a modelelor ArchiCAD a foliilor noi create în Managerul de folii Setarea planului de baza la încarcarea fisierului DXF Importarea din ArchiCAD a modelelor structurate pe folii convertirea în schema statica Generarea automata a detaliilor din obiecte folii ArchiCAD Selectarea elementelor pe baza detaliilor selectarea elementelor cu contur poligonal Selectarea elementului cautat în functia de cautare a elementelor Posibilitatea de setare a vizibilitatii a sensibilitatii foliilor în Managerul de folii Posibilitatea de salvare a imaginilor în format jpg din fereastra de imprimare 2. Moduri de editare Folosirea liniilor de ghidare Posibilitatea realizarii arcelor de cerc a cercurilor Editarea sectiunii transversale închise tip I din profilele subtiri Posibilitatea definirii elementelor de legatura linie-linie pe conturul domeniilor Cursor sensibil la planul elementelor domeniilor, în vedere perspectiva Restrictii de miscare a cursorului în plan oblic. Cotarea asociativa a lungimilor, unghiurilor a nivelurilor Ferestre de text Lista pentru icoanele „Înapoi” „Din nou” 3. Moduri de lucru cu elementele Asociere automata de referinte la bare suprafete Asociere automata a directiei locale x la elemente liniare Posibilitatea definirii unor articulatii pe capete de bara, cu moment încovoietor capabil Definire domenii Îndesirea automata a retelei domeniilor cu luarea în consideratie a conturului a eventualelor goluri interioare Reazeme nodale, liniare de suprafata cu caracteristici neliniare Posibilitatea calculului rigiditatii reazemelor Elemente de legatura între doua puncte sau doua linii Modelarea materialelor anizotrope Posibilitate de stergere a elementelor (zabrea, bara, nervura) direct din tabele Tabele pentru elementele de legatura punct-punct linie-linie

Testare AxisVM 7.0

37

4. Gestionarea încarcarilor Încarcarile tuturor ipotezelor de încarcare figureaza în tabele Încarcare concentrata liniara pe domenii Combinatii de dimensionare a încarcarilor conform standardelor DIN1045, DIN1045-1 SIA-162 5. Analiza (calculul) structurala Rezolvarea sistemului de ecuatii înnoita Capacitate de rezolvare a sistemelor de ecuatii mai mari de 2Gb Posibilitatea setarii ca dupa analiza neliniara sa se salveze rezultatele ultimului increment 6. Rezultatele obtinute Definirea sectiunii independent de reteaua elementelor de suprafata Salvare animatie în fisier AVI Posibilitatea de comutare în alta ipoteza sau combinatie de încarcare, în fereastra de diagrame a elementelor liniare Sageata placilor în domeniul neliniar Editor de breviar de calcul Inscriptionarea rezultatelor pe orice punct al modelului Inscriptionarea automata a minimelor maximelor pe diagrame Diagrama colorata pentru repartizarea armaturii Gruparea tabelelor cu rezultate pe ipoteze de încarcare 7. Dimensionarea elementelor Calculul ariei de armatura necesara pentru grinzi, conform STAS, respectiv EUROCODE 2 Proiectare structuri din otel, conform STAS, respectiv EUROCODE 3 Salvarea parametrilor de armare pentru grinzi, stâlpi Dimensionarea grinzilor de beton armat la torsiune Ferestre multiple pentru modulul de verificare armare stâlp Dimensionare îmbinari cu suruburi, conform EUROCODE2, MSz Dimensionare armare placa, saiba învelitoare, conform DIN-1045 si 1045-1, SIA NEN Testarea versiunii 7 a programului Axis efectuata pentru 10 cazuri particulare, prezentate succint în capitolul C, a pus în evidenta ca rezultatele obtinute sunt în concordanta corespunzatoare cu cele obtinute cu alte programe de calcul numeric si dupa caz, cu rezultatele analizelor efectuate prin metode clasice. Având în vedere noile facilitati introduse si rezultatelor obtinute la testarea versiunii sus-mentionate, în conditiile unei experiente în utilizarea acestuia de nivel mediu, se apreciaza ca programul Axis versiunea VM 7.0 este un instrument util, cu multe optiuni de intrare a datelor si iesire a rezultatelor, eficient, cu o baza de date adaptata cerintelor normelor de proiectare europene si românesti si cu rezultate având o acuratete suficienta pentru proiectarea structurala, chiar si pentru structuri complexe, de la conceptie, predimensionare, analize de diferite complexitati, functie de importanta si amploarea constructiei, si pâna la dimensionarea elementelor structurale. Se mentioneaza o scadere a programului în privinta “Help”-ului, care desi este disponibil si în limba româna, nu este suficient de “prietenos” pentru utilizatori. dr. ing. Mircea Pastrav

Nota: Multumim pentru colaborare ing. Levente Kovacs (DTP SRL Cluj-Napoca), dr. ing. Mircea Dudescu (Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Catedra de Rezistenta Materialelor) si ing. Liviu Pop (Concep Constructii SRL Cluj-Napoca).

Documents

testare incerc