terorism si lupta cu terorismul

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    1/29

    Operaiile informaionale sau noile haine ale propagandei

    Clin Hentea

    Articol introdus pe 01/12/2005

    n timp ce despre propagand a auzit i vorbete toat lumea, despre operaii informaionale

    (information operationscu acronimele INFO OPS in variant NATO i IO n accepie ame-rican) doar civa iniiai din anumite sfere militare, politice i academice pot spune c tiudespre ce este vorba. Asemntor, reclama i publicitatea aparinnd cotidianului nostru comunsunt binecunoscute tuturor, dar la ce se refer i cum se practic operaiile psihologice sauPSYOPS (Psychological Operations) doar civa militari specialiti din cteva armate modernepot rspunde n deplin cunotin de cauz. n fine, noiunea de relaii publice sau PR (PublicRelationsn terminologie european) sau PA (Public Affairsn terminologia nord-american)tinde s-i ctige identitatea n contiina public cu din ce n ce mai mult acuratee, datoritaplicabilitii sale, deopotriv comerciale i instituionale. Toi aceti termeni sunt folosii nlegtur cu tendina dintotdeauna a oamenilor de a-i influena, de a-i convinge sau pur sisimplu de a-i impresiona semenii, cu sau fr un scop bine definit, i ntr-un mod mai mult sau

    mai puin onest.Propaganda noastr cea de toate zilele

    Termenul de propagand aparine limbajului comun al omului de pe strad. Puini sunt ns ceice dovedesc o oarecare reinere n a folosi acest cuvnt i implicit n a fi coreci atunci cnd latribuie. n discuiile conviviale cu prietenii sau n declaraiile politicienilor, cuvntulpropagand apare ns destul de frecvent i de fiecare dat el poart o conotaie peiorativ-negativ. Propaganda este ru famat nu numai n rile fost comuniste, fost fasciste sau naziste,ci n toate democraiile de tip occidental. Pentru majoritatea covritoare a oamenilor,propaganda este asociat unei intenii ascuns-malefice i drept urmare este imoral i reprobabil

    sau, n cel mai bun caz, de neluat n seam.Dei nu au cunoscut niciodat antecedente propagandistice totalitare de tip nazist sau comunist,americanii au elaborat o definiie oficial destul de cuprinztoare a propagandei. n doctrinapentru operaii psihologice a forelor armate americane din 1994 i 2003 se poate gsi una dinpuinele definiii oficiale" ale propagandei nscris ntr-un document doctrinar militar: oriceform de comunicare n sprijinul unor obiective naionale n scopul influenrii opiniilor,emoiilor, atitudinilor sau comportamentelor oricrui grup de oameni n beneficiul direct sau

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    2/29

    indirect al sponsorului acestei comunicri". Tot n aceste documente poate fi gsit drept termende comparaie i definiia propagandei cuprins n documentele NATO, definiie similar cu ceaamerican: orice informaie, idee, doctrin sau apel special diseminat n scopul influenriiopiniilor, emoiilor, atitudinilor sau comportamentului oricrui grup specificat, n beneficiuldirect sau indirect al sponsorului acestei aciuni. Pentru americani orice form de comunicare,

    (aadar inclusiv relaiile publice, operaiile psihologice sau chiar i reclama) poate fi atins devirusul propagandistic, rezultnd astfel o influenare cu mijloace neprecizate a psihicului iraionalului unei inte alese, n beneficiul emitentului. Generozitatea acestor definiii este cu attmai surprinztoare cu ct ele pot gzdui nu numai conceptul operaiilor informaionale, dar imajoritatea categoriilor dispuse sub umbrela acestora. Mai mult dect att, aceeai doctrinamerican pentru operaii psihologice ntrunite din 2003 definete contrapropaganda dreptactiviti de operaii psihologice de identificare i avertizare asupra inteniilor propagandistice

    ale adversarului.Prin urmare jocul delimitrilor conceptuale doctrinare pare s ignore logicabunului sim, care ar accepta cu greu un rspuns la ntrebarea de ce numai adversarului i esteatribuit practica detestabilei propagande, n timp ce forelor proprii le revine doar onorabila ilegitima misiune a contrapropagandei, materializabil prin igienizatul instrumentar doctrinar al

    operaiilor psihologice. Semnificativ este i precizarea nelipsit din sus-numitele doctrineconform creia propaganda se face doar n interesul i beneficiul emitentului i sponsoruluiacesteia.

    Fiind mult mai liberi i mai detaai de susceptibiliti politice, istoricii i sociologiicontemporani au excelat n analize i definiii ale propagandei, pe care au disecat-o din punct devedere politic, social, psihologic i chiar filozofic. Spre exemplu, istoricul britanic OliverThomson, dup ce i-a dat acordul pentru sintagma despre propagand lansat de clasiciiamericani Walter Lippmann i Naom Chomsky - neleas ca o fabric ce produce consensul" -,a propus la rndul su o definiie foarte simpl: utilizarea capacitilor de comunicare de oricefel de ctre un grup de oameni pentru obinerea unor schimbri atitudinale i comportamentaleasupra altui grup de oameni. Aceast definiie este mai larg dect cea propus n doctrinamilitaramerican, deoarece ea nu face nici o referire la obligativitatea existenei unor inteniioneroase ale emitentului sau la identitatea dintre sponsor i beneficiarul propagandei. Potrivit luiThomson grupul de oameni ce iniiaz, beneficiaz sau suferde pe urma propagandei poate fideopotriv identificat drept o instituie a statului sau o companie privat, iar metodele imijloacele utilizate de acest sponsor pot fi alese din ntreg arsenalul comunicaional disponibil.

    Foarte apropiat de fenomenele contemporane din sfera comunicrii publice n mediile militare ipolitice, istoricul britanic Philip Taylor se pstreaz n limite la fel de largi pentru definirea pro-pagandei, prin care nelege o aciune deliberat de persuasiune a oamenilor pentru ca acetias gndeasc i s se comporte ntr-un fel dorit anume.Taylor insist asupra caracteruluideliberat, precis i oneros direcionat al demersului persuasiv, punnd i el semnul identitiintre sponsorul-emitent i beneficiarul propagandei. Mai mult dect att, Taylor nu se sfiete scalifice onorant-inocentele relaii publice drept o ramur a propagandei creia i s-a ataat oetichet simpatic (nice label), n timp ce publicitatea sau reclama sunt identificate doar ca formeeconomice ale propagandei. Dei Taylor nu o afirm explicit, dar continund potrivit logicii sale,se poate afirma despre operaiile psihologice i cele informaionale c nu sunt nimic altcevadect aplicaii militare moderne ale eternei propagande, opinie pe care o mprtim i osusinem n totalitate. Ceea ce din punctul de vedere al lui Taylor legitimeaz operaiile

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    3/29

    informaionale militare sau civile naionale desfurate de statele democratice este faptul c elesunt conduse de politicieni alei democratic i carefolosesc instrumentarul operaiilorinformaionale n implementarea politicii lor. Taylor accept chiar i ideea deosebit de actualprivind necesitatea unei propagande de integrare ntr-o societate democratic, dar cu doucondiii: un plus de educaie i cultur pentru marea mas a categoriilor mai de jos ale societii

    i tot pentru aceleai categorii un i mai larg acces la informaie.De altfel, aceasta este tronsonul de raionament pe care teoreticienii britanicii se ntlnesc cufrancezii, n spe cu cel ce este considerat drept unul din teoreticienii postbelici clasici ai propa-gandei, sociologul Jacques Ellul: propaganda este un proces de persuasiune ce face parte n modnormal i firesc din dinamica vieii politice democratice. n clasica analiz a lui Ellul pot fiidentificate numeroase elemente comune ntre propagand i operaiile informaionale.Propaganda, spune Ellul, trebuie s fie total, adic s utilizeze toate mijloacele disponibile natingerea obiectivelor propuse; exact acelai lucru se ntmpl i n cazul operaiilorinformaionale care sinergizeaz i coordoneaz toate resursele domeniului. De asemenea nviziunea lui Ellul, propaganda trebuie s fie continu i durabil; la fel sunt concepute i pro-

    gramele campaniilor de operaii informaionale cu eficien cuantificabil doar pe termen lung.Analiza intei avut n vedere de propagandist sau de specialistul n PSYOPS, la fel ca i cel nINFO OPS, se face plecnd de la exploatarea acelorai vulnerabiliti de ordin sentimental,material sau preconceptual al celor crora se dorete a li se influena comportamentele ireaciile. n fine, se poate spune c Ellul a prefigurat nc din 1961 transfigurarea propagandei noperaii informaionale, atunci cnd afirm cputem vorbi despre propagand dac acest an-samblu de publicitate, de relaii publice, de asisten social (viitoarea colaborare civili-militari,cunoscut sub numele de CIMIC sau CACivil Affairs) provoac o anumit concepie globala societii, un anumemod de via.

    Evidenta apartenen intrinsec a propagandei la viaa politic n democraiile de tip occidental afost exploatat copios n perioada postbelic de ideologii comuniti pentru a legitimiza ioficializa propaganda de stat, chiar i dup ce aceasta fusese compromis de regimurile fascistei naziste. Mihai Milca definea n 1981propaganda politic drept un conglomerat de fenomenesociale i politice, psiho-sociale, ideologice i culturale sau altfel spus, un fenomen social

    global, total. Aadar dac totul st sub semnul propagandei, atunci de ce s nu facem din ea oinstituie oficial, respectabil, ubicu precum aerul, dar meninut sub controlul i n beneficiulstrict al emitentului i beneficiarului acestuia partidul comunist, unicul existent i aflat laputere n stat. Dup doar civa ani de violent represiune dictatorial, timp n care sunt clip declip agresai cu obstinaie de o propagand denat, oamenii ncep s perceap propagandadrept ceva firesc, un inevitabil ingredient al decorului cotidian. Au trit acest sentiment attitalienii i germanii sub regimurile totalitare de dreapta, ct i ruii ncepnd din 1917, iar dup1945 i multe alte popoare sub la fel de represivele regimuri totalitare de stnga.

    Legitimizarea propagandei prin INFO OPS

    Chiar i printre militarii romni de rang foarte nalt domnete o dulce confuzie referitor la acestconcept nou, de sorginte american i care a fost adoptat i de NATO n 1999. Multora le estenc imposibil s deosebeasc operaiile informaionale (INFO OPS n terminologia NATO sauIOn terminologia militar american) de cele psihologice (PSYOPS) sau s desprind

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    4/29

    sintagma operaiilor informaionale, de cea total diferit a informaiilor militare, cunoscute subgenericul de intelligence. Cu toate acestea, n operaiile sau conflictele militare multinaionalemoderne n care sunt implicai i militari romni, aceste concepte - INFO OPS i PSYOPS -funcioneaz cu mai mult sau mai puin eficien, fiind abundent acoperite din punct de vederedoctrinar.

    Americanii fiind considerai prinii legitimi" ai operaiilor informaionale, credem c analizaconceptului trebuie s plece de la definiia doctrinar militar. n 1995Doctrina operaiunilormilitare ntrunite a forelor armate ale SUAidentifica afacerile publice (PA) PSYOPS-ul idiplomaia public drept aspecte ale instrumentarului informaional al strategiei de securitatenaional, fiecare dintre aceste aspecte reprezentnd funcii distincte ale unui obiectiv unic.Conform doctrinei americane ntrunite a operaiilor informaionale (IO) acestea implic aciunindreptate mpotriva informaiilor i sistemelor informaionale ale adversarului, simultan cuprotejarea propriilor informaii i sisteme informaionale. Aceast definiie este extrem de puinlmuritoare n privina detaliilor definitorii ale elementelor componente. n ceea ce privete unsistem informaional,el reprezint n concepia americanilor ntreaga infrastructur, organizare,

    personal i acele componente care colecteaz, proceseaz, nmagazineaz sau acioneaz pebaz de informaii, precum i procesele bazate pe informaii.

    La fel de generale sunt i aspectele definitorii ale operaiilor informaionale ofensive idefensive. Astfel operaiile informaionale ofensivepresupun utilizarea integrat a acelorcapaciti desemnate caresprijinite fiind prin aciuni de intelligence -pot susine att

    influenarea liderilor i factorilor de decizie ai adversarului, ct i ndeplinirea unor obiectivespecifice. Lucrurile ncep s se limpezeasc n momentul n care doctrina american enumer,fr a limita,capacitile avute n vedere a fi utilizate de operaiile informaionale ofensive la oserie de aciuni tipic rzboinice,precum operaiile de securitate operaional, de nelare militar,PSYOPS, rzboi electronic, atacuri i distrugeri fizice, operaii informaionale speciale i atacuriasupra reelelor de calculatoare.

    n ceea ce privete operaiile informaionale defensiveamericane, acesteapresupun integrareai coordonarea politicilor, procedurilor, operaiilor, personalului i tehnologiilor n scopul

    protejrii i aprrii propriilor informaii i sisteme informaionale. Aceast defensivinformaional este realizat de militarii americani prin operaii de securitate informaional, decontra-nelare militar, de contra-propagand, contra-informativ, rzboi electronic i speciale.Lipsesc deci din panoplia defensivei informaionale americane PSYOPS-ul, distrugerea fizic inelarea militar.

    Ceea ce este esenial n concepia operaiilor informaionale americane idee ce se regsete in viziunea NATOeste acest principiu coordonator i integrator al mai multor activiti deose-bite n sine, dar toate avnd scopuri persuasive, din perspectiva sinergizrii efectelor acestorapentru ndeplinirea unui anumit obiectiv comun. Cu alte cuvinte, pragmatismul american adeterminat creterea eficienei tuturor activitilor din sfera comunicrii n mas princoordonarea unitar a acestora n cadrul integrator creat i susinut de operaiile informaionale.Practic, INFO-OPS-ul nu duce la crearea nici unui produs specific, cu toate c produsele createn cadrul operaiilor psihologice, relaiilor publice, CIMIC-ului, nelrii militare sunt coordonatei integrate prin mecanismele operaiilor informaionale.

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    5/29

    n comparaie cu americanii, conceptul de operaii informaionale INFO OPSeste mult maiprecis delimitat n doctrina NATO, probabil pentru a nu trezi suspiciuni sau resentimente niciunuia dintre membri. In primul rnd, domeniul INFO OPS este definit de trei piloni: oameniiadic liderii de opinie i factorii de decizie; apoi sistemele de hard respectiv reelele de calcula-toare i procesare date i n fine, procesele ce-i leag pe lideri de sisteme, de exemplu structurile

    organizaionale tehnici, tactici, proceduri. n cadrul acestui spectru, operaiile informaionale suntaceleprocese coordonate, n continu micare care reunesc activitile diplomatice, politice imilitare ale NATO pentru influenarea factorilor de decizie non-NATO n sprijinul obiectivelor

    Alianei. Pe de alt parte, conform Politicii NATO, operaiile informaionale militare sunt aceleaciuni coordonate n scopul influenrii liderilor i factorilor de decizie adversari pentrusprijinirea totalitii obiectivelor Alianei prin afectarea informaiilor,sistemelor i proceselor

    bazate pe informaie ale acestora, simultan cu exploatarea i protejarea propriilor informaii i

    sisteme bazate pe informaie.

    Nu lipsit de interes este i evoluia conceptului n cadrul Alianei. Iniial, n 1998, NATOpriveau operaiile informaionale doar drept o strategie integratoare n cadrul politicii rzboiului

    de comand i control C2W. Apoi n ianuarie 1999 a fost individualizat i dezvoltat conceptulde INFO OPS de ctre Comitetul Militar al NATO prin documentul MC 422 ca o arm de sinestttoare, cu aplicabilitate militar deplin. n 19 septembrie 2002 a fost promulgat nouapolitic militar a NATO n domeniul de sine stttor al INFO OPS (MC 422/1) care a statuattermenul de Military INFO OPSoperaii informaionale militare, distincte de StrategiileInformaionale ale NATO, dominate de diplomaie i politic. Pe de alt parte, dac americaniii clasific operaiile informaionale n ofensive i defensive, Aliana i definete aceste aciunin strategice, operative i tactice. La nivel strategic, operaiile informaionale urmrescinfluenarea liderilor de opinie i a proceselor de luare a deciziei din cadrul naiunilor non-mem-bre NATO prin diseminarea anumitor mesaje politice, prin iniiative diplomatice i aciunimilitare de ordin strategic. La nivel operativadic acoperind un teatru de operaii anume,precum cel din Kosovo sau din Afganistan, n jurul Kabulului - INFO-OPS-ul aliat se desfoarconform unei strategii informaionale militare pentru ndeplinirea de ctre comandantul militar alteatrului a unor anumite obiective politico-militare bine definite prin realizarea unor efecteinformaionale i psihologice asupra unor lideri i procese. n sfrit, la nivel, tactic operaiileinformaionale se realizeaz prin planuri de aciune locale i prin derularea ntregului proces defeed-back informaional direct din teren. La toate nivelele se urmrete n primul rnd cucerireai apoi pstrarea superioritii i iniiativei informaionale fa de adversar, liderii sau grupurileint avute n vedere. Cu alte cuvinte, ncepnd de la mijlocul anilor 90, Aliana Nord Atlantici-a dezvoltat n mod continuu i la toate nivelurile mecanisme din ce n ce mai sofisticate deplanificare, coordonare, desemnare a intelor, evaluare i integrare a tuturor capacitilor sale cupotenial de comunicare i influenare a acelor grupuri int sau lideri avui n vedere.

    n ceea ce-i privete pe romni ei nu dispun nc nici de elemente doctrinare, nici de structuri deoperaii informaionale, dei defunctul regim ceauist reuise s ating un nalt grad decentralizare i coordonare a industriei propagandistice comuniste. Prima criz a unor ceteniromni luai ostateci n Irak a cuprins ns toate elementele necesar a fi coordonate sub spectruloperaiilor informaionale. Problema romnilor n acea criz a fost tocmai lipsa de experien i apre-existenei unui mecanism eficient de coordonare a tuturor domeniilor i aciunilor. Acestmecanism a fost materializat ad-hoc prin faimoasa celul de criz instalat la Cotroceni sub

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    6/29

    conducerea nemijlocit a preedintelui Traian Bsescu i care a coagulat toate eforturile desoluionare a crizei. Privind din exterior evoluia evenimentelor se poate totui identifica modulde reacie a elementelor componente tipice ale panopliei informaionale. Astfel, relaiile publiceau avut un rol central att prin declaraiile publice ale preedintelui (28 martie, 13 aprilie), aleprimului ministru sau ale ministrului de externe, ct i prin comunicatele de pres, care mai mult

    dect oricnd n Romnia post-decembrist, au fost apoi analizate i disecate cuvnt cu cuvnt ichiar printre acestea. Un rol major l-a avut i dialogul neoficial dintre celula de criz i lideriiprincipalelor organe de pres din Bucureti, dialog care a influenat direct trendul mediatizriicrizei i implicit crearea climatului psihologic n rndul opiniei publice. Greu de afirmat dacteroritii au avut iniial vreun plan de agresiune psihologic progresiv, dar aceast componentmajor specific de altfel oricrui act terorist - a fost mai mult dect evident. Canalele decomunicare mediatic folosite de ctre teroriti (televiziunile Al Jazeera, apoi Prima TV) efectelepsihologice ale mizanscenei fiecrui mesaj video cu ostaticii (la nceput festiv colorat i animat,de tip Hollywood, apoi ntr-un alb-negru apocaliptic, cmaa portocalie a morii replic ainutei deinuilor de la Guantanamo) au fost subiecte de discuie i analize mai mult sau maipuin competente i autorizate pe toate canalele media romne. Ceea ce evident c a lipsit prii

    romne a fost un plan de contracarare a efectelor unei astfel de agresiuni psihologice asuprapopulaiei, dar i asupra clasei politice i liderilor de opinie. La fel de slab pregtit a fost intreaga clas politic (s-a mers pn la oferte aberant-ridicole de schimb de ostatici formulateemfatic i populist de un lider de partid parlamentar). Muli politicieni de frunte" nu tiau ct dect clar care erau amplitudinea, poziia i specificul prezenelor militare romne n teatrele deoperaii din Irak i Afganistan, nefiind capabili s disting ntre o prezen sub steagul NATO iuna n cadrul unei Coaliii. Mult mai puine pretenii au putut fi formulate la nivelul reaciiloremoionale ale omului de rnd care habar nu avea despre implicaiile nu numai militare, ci iefectele politice sau imagologice pe termen mediu i lung ale unei retrageri a trupelor romne dinIrak sub dictatul unui antaj terorist. Stupefacia autoritilor fa de cvasi-totala necunoatere dectre populaie a raiunilor (avantaje i dezavantaje politice, economice pe termen scurt, mediu ilung pentru statul romn) i a cadrului n care trupele romne acioneaz n teatre de operaii nafara rii nu a fost egalat dect de deruta n gsirea unei soluiirapide i eficiente decontracarare a presiunii strzii la inacceptabila retragere a trupelor din Irak. Despre aportul ser-viciilor secrete, a intelligence-ului, aa cum era i firesc, prea puine lucruri s-au spus n public,dar toat lumea a recunoscutcontribuia i rolul major al acestora, nu doar ca furnizoare de infor-maii i analize, ci mai ales ca actori principali ai crizei. Diplomaia public a intrat i ea pe opoziie central n arena crizei prin interveniile ambasadorului romn la Bagdad pe lngorganizaiile religioase sau autoritile irakiene, prin reaciile diplomaiei SUA, precum idezbaterile din forurile europene. Foarte important a fost i managementul evenimentelor iniiatede autoriti sau de alte fore n perioada crizei, precum arestarea afaceristului sirian OmarHayssam sau manifestaiile destul de firave de solidaritate cu ostaticii i mai ales sloganurileantimilitariste aferente acestora n Bucureti sau n provincie. Aadar, criza ostaticilor a marcatinteraciunea unei multitudini de domenii de aciune a cror coordonare a fost gestionat empirici cu evidente sincope, situaie care nu ar fi fost posibil dac Romnia ar fi dispus de o structurinformaional cel puin la nivelul Consiliului Suprem de Aprare arii.

    Misterele PSYOPS

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    7/29

    n ianuarie 1962 militarii americani au renunat doctrinar la termenul de rzboi" psihologic i l-au nlocuit cu cel de operaii" psihologice - PSYOPS, deoarece aceste aciuni vizau nu doarforele armate ale inamicului, cii populaia civil a acestuia, iar pe fundalul rzboaielorcomuniste de eliberare naional, foarte populare n acea perioad, asumarea desfurrii unuirzboi psihologic mpotriva civililor devenea extrem de incorect politic". Cu toate acestea,

    mass-media continu s prefere adesea mult mai belicosul i mai spectaculosul termen de rzboipsihologic" chiar i atunci cnd se vorbete n decorul unor teatre de operaii unde nimeni nu sebate, ci se menine pacea, sau despre zone n care nici mcar nuse desfoar operaii militare.La fel ca i n cazul operaiilor informaionale (de fapt naintea acestora) NATO a preluat tot dela americani conceptul de PSYOPS, cruia i-a ataat cteva necesare i inevitabile limite iprecauii politice.

    n manualul din 2000 al PSYOPS-ului american este specificat scopul acestor aciuni drept acelade a influena comportamentele audienei int n sprijinul obiectivelor naionale ale politiciiStatelor Unite, precum i inteniile comandantului militar la nivelulstrategic, operativ i tactic

    de ducere a rzboiului. Practic, comandanii planific operaiile psihologicepentru a dirija

    informaii i indicatori selectai spre audiene int strine n scopul de a le influena emoiile,motivele, raionamentele i nultim instan comportamentele guvernelor, organizaiilor,

    grupurilor i indivizilor strini. Manualul american de operaii psihologice din 1994, n glosarulde termeni i acronime, definete i repudiatul concept de rzboi psihologicdrept o combinaientre propagand i aciuni psihologice planificate, avnd acelai scop de influenare a

    opiniilor, emoiilor, atitudinilor i comportamentelor grupurilor ostile strine pentru susinerea

    ndeplinirii obiectivelor naionale. Cu alte cuvinte, n caz de rzboi, detestabila propaganddevine acceptabil atunci cnd este ndreptat mpotriva unui grup ostil strin.

    Conform politicii NATO pentru operaii psihologice din 2002 acestea sunt desfurate pentru atransmite direct anumite informaii i indicatori selectai spre guverne, grupuri i indiviziaparinnd unei tabere dumane, aliate sau neutre (n 2004 a fost eliminat precizarea naturiidumane, aliate sau neutre a grupurilor int avute n vedere, preferndu-se mult mai generosdiplomatica formulaintelor aprobate) n scopul influenrii emoiilor, atitudinilor, motivelor,percepiilor, raionamentelor i n final a deciziilor i comportamentelor acestora, pentru

    ndeplinirea unor obiective politice i militare. Din aceast definiie pot fidetectate ctevaconstante prezente att n doctrina NATO, ct i n cea a SUA, conform crora PSYOPS-ullucreaz a) cu informaii selectate, b) ndreptate doar mpotriva unor audiene care iniial eraudoar strine, ulterior fiind acceptat orice int aprobat, c) n scopul influenrii respectivelorinte, d) n beneficiul sponsorului PSYOPS. Natura acestor constante merit cteva precizri.Informaiile selectate n cauz pentru a fi diseminate pe canalele PSYOPS nu sunt exclus a fiintenionat false i cu o fals identitate a emitentului (caz n care am avea de-a face cu unPSYOPS negru, aa cum a practicat adesea CIA n rzboiul din Vietnam, dar i n primul rzboidin Golful Persic), tot aa cum n PSYOPS-ul numit gri, emitentul are o identitate neprecizat,iar acurateea informaiilor este departe de a fi garantat. O identitate clar asumat a emitentuluimpreun cu o perfect acuratee i credibilitate a informaiilor selectate spre diseminare ntlnimdoar n cazul PSYOPS-ului alb, practicat cu deosebire de forele multinaionale n operaii demeninere a pcii. n privina audienei strine avute n vedere de PSYOPS-ul american sauNATO, ceea ce pare a fi limpede este doar faptul c aceasta nu se refer la propriile trupe iceteni, n timp ce inte civile sau militare aliate sau neutre se pot afla oricnd n vizorul

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    8/29

    operaiilor psihologice; formularea de inte aprobate" las loc unei plaje practic nelimitate deaudiene vizate de PSYOPS, inclusiv trupe i ceteni proprii (eventual cei n pericol a fi virusaide germeni extremist-teroriti) i n acelai timp scoate PSYOPS-ul de sub incidena strictmilitar a deciziei comandantului i-l subordoneaz factorului politic.

    Draftul din ianuarie 2005 a doctrinei NATO privind operaiile psihologice (AJP 3.7) identifictrei categorii de astfel de operaii, identificarea acestora fiind fcut pentru a facilita delimitarea -responsabilitilor autoritilor naionale, ale naiunii gazd i ale Alianei. Astfel, operaiilepsihologice strategicesunt rezervate responsabilitilor naionale ale statului care le desfoar iau drept obiectiv fie ctigarea sprijinului i a cooperrii unor grupuri de audien prietene sauneutre, fie reducerea voinei i capacitii de lupt a audienelor intostile sau potenial ostile.Aadar NATO nu va desfura operaii psihologice strategice, chiar dac Consiliul Nord Atlanticse poate constitui ca un forum de coordonare a PSYOPS-ului strategic desfurat de naiunilemembre cu aciunile militare ale Alianei. Care ns dintre naiunile membre NATO aucapacitatea de a desfura PSYOPS naional la nivel strategic? Statele Unite, Marea Britanie,Frana, mai nou i Germania au astfel de capaciti i resurse PSYOPS i cam att; adic apro -

    ximativ tot aceleai state capabile s-i proiecteze independent forele lor armate oriunde n lumei implicit s poarte operaii militare ofensive sau defensive. Rezult c operaiile psihologicestrategice chiar dac sunt desfurate cu un instrumentar i un regulament strict militar se aflsub o la fel de strict subordonare politic, cu toate limitele ofensive i defensive pe care aceastsubordonare le implic.

    Avem apoi operaiile psihologice de rspuns la crizpe care NATO i le asum la nivel operativi tactic asupra grupurilor int aprobate din interiorul teatrelor de operaii. Scopul declarat alacestora este crearea unei atmosfere de susinere a obiectivelor misiunii comandantului NATO ide cooperare ntre prile aflate n conflict, precum i sprijinul proteciei forelor. Este vorbadespre ceea ce face n prezent PSYOPS-ul din NATO n teatrele de operaii ale SFOR i KFORdin Bosnia, respectiv din Kosovo, precum i n cel al ISAF din jurul Kabul-ului, n Afganistan.Toate aceste misiuni aparin spectrului operaiilor de meninere sau impunere a pcii astfel ncti obiectivele unor astfel de campanii PSYOPS sunt relativ modeste i rezervate exclusivPSYOPS-ului alb, spre deosebire de cel strategic, pe care o naiune i poate asuma rspundereade a-l practica n forma sa neagr sau gri. Avnd n vedere inocena" acestor obiective alePSYOPS-ului aliat n operaiile de tip peace-keeping, se pune problema distinciei acestora decele ale relaiilor publice practicate de acelai comandament asupra unor audiene care n maremsur sunt aceleai. ntlnim astfel campanii de tip Imaginea KFOR" att n planurilePSYOPS, ct i cele ale PR-ului, ambele fiind coordonate sub umbrela INFO-OPS mesajelediseminate fiind n esen aceleai.

    n sfrit, tot la nivel tactic i operativ, NATO i declar operaiile psihologice de lupt. Acesteapot fi ndreptate mpotriva unor audiene int aprobate pentru nfrngerea adversarului prinreducerea sau anihilarea voinei de lupt a acestuia, simultan cu sprijinirea libertii operaionalea comandantului forei. Acest tip de operaii psihologice, la fel ca i cele de rspuns la criz suntconduse sub ordinele comandamentelor strategice ale NATO sau subordonate acestora. Exist iunele limite impuse acestor operaii: ele nu vor fi ndreptate mpotriva mass-mediainternaionale, a naiunilor membre NATO, a forelor aliate i a civililor din exteriorul teatruluide operaii.

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    9/29

    n ceea ce-i privete pe romni, acetia s-au grbit s adopte n manualul lor de operaiipsihologice ultima variant a definiiei NATO, cea cu intele aprobate", fr a-i pune preamult problema redeteptrii unor susceptibiliti propagandistice comuniste de foarte curndapuse: activiti planificate care utilizeaz metode i mijloace de comunicare direcionate spregrupuri int aprobate cu scopul de a influena percepii, atitudini i comportamente care

    afecteaz ndeplinirea obiectivelor politico-militare.eful Statului Major al SHAPE/ACO, amiralul sir Jan Garnett aprecia, n aprilie 2004, PSYOPSi relaiile publice drept cei doi piloni complementari ai campaniilor de operaii informaionaledesfurate de NATO n teatrele sale de operaii din Balcani sau Afganistan. Pe de alt parte, dr.Jamie Shealociitorul asistentului secretarului general al NATO pentru relaii externe dincadrul departamentului de diplomaie public sublinia faptul c dac pn n 1990 succesulAlianei a constat n prevenirea i evitarea unei aciuni militare directe, n 2004 credibilitatea ieficiena NATO trebuie dovedite zilnic prin fapte concrete, iar aceste fapte pot fi afirmate,tocmai prin PSYOPS i relaii publice. Cu alte cuvinte, NATO nu poate prsi un teatru deoperaii i s declare misiunea ndeplinit pn nu a reuit s cucereasc mintea i sufletul" att

    ale populaiei locale pentru a nu mai fi antrenat ntr-un alt conflict, ct i cele ale opiniei publicedin spaiul metropolitan al Alianei care trebuie convins asupra necesitii i eficieneirespectivei operaiuni. Din aceast perspectiv, PSYOPS a devenit o industrie n plindezvoltare", constituind miezul oricrei operaii de sprijin al pcii, al crei succes final depinden mare msur de modul de planificare i executare a respectivelor operaii psihologice.

    Aa cum americanii au fcut din chinezul Sun Tzi un superstar al gndirii i teoriei lor PSYOPSi INFO OPS, a sosit timpul ca europenii din NATO s redescopere principiile italianului re-nascentist Machiavelli i s le pun n practic, sub logo-ul noilor arme care nu ucid.

    Relaiile publice sau propaganda cumsecade

    Din ntreaga panoplie a operaiilor informaionale, relaiile publice reprezint unul din cele maicunoscute domenii care, n egal msur, au att o aplicabilitate militar, ct i una civil,deoarece apelativele dePublic Relations, Public Information, Public Affairsacoper n fondaceleai principii i reguli de desfurare, indiferent de locul i cadrul lor de aciune. Un cazsimilar, dar mult mai sensibil, este i cel al diplomaiei publice. Revenind la ceea ce vom numi ncontinuare doar relaii publice PRtrebuie nc o dat subliniat faptul c domeniul a fost de-finit la nceput n spaiul civil-comercial i abia apoi odat cu noua relaie postbelic dintrearmat i societatea civil - a fost aplicat cu deosebit succes i n spaiul militar. n acelai timp,la fel de semnificativ este i faptul c PR-ul este practicat pe scar larg att n spaiulinstituional, public, ct i n cel privat: nici o instituie ct de ct important a statului i nici ocompanie sau ntreprindere privat nu mai pot face abstracie de imaginea lor public i nconsecin i-au constituit o structur fie ea i doar dintr-o singur persoan responsabil derelaiile publice.

    Dei conceptul de relaii publice a fost consacrat definitiv de teoreticianul Edward L. Bernaysprin clasica sa lucrare Crystallizing Public Relationsaprut n 1923 n Statele Unite, practicarelaiilor publicea aprut nainte de primul rzboi mondial tot n SUA, din nevoia unor companiide ci ferate de a-i mbunti imaginea public. Iat, aadar, o pragmatic i oneroas sorginte

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    10/29

    a relaiilor publice, care, dei provine din cerine economice i comerciale, corespunde perfectcoordonatelor propagandei i ulterior operaiilor psihologice, care ambele presupun aciuni deinfluenare a unei inte n beneficiul sponsorului.

    Istoricul britanic Philip Taylor a calificat fr echivoc relaiile publice drepto propagand

    ambalat sub o etichet ceva mai simpatic, n timp ce nici un practician al PR din ziua de astzi(mai ales unul provenind dintr-o ar fost comunist) nu accept nici cea mai mic asociere cupropaganda. Cu toate acestea, n debutul unei consistente monografii, germanul Michael Kuncziki afirm la fel de categoric opinia c ntre propagand i relaii publice nu exist nici odiferen. Kunczik la fel ca i ali analiti consider c fobia de eufemisme de tip informareaopiniei publice", modelarea opiniei publice", dirijarea opiniei publice" nu reprezint dectsinonime pentru propagand atta timp ct masele sunt influenate ntr-o anumit direcie printr-oinformare i argumentare contient unilateral sau monovalent. Dac am vrea s respectmdiferenierea cerut dintre propagand i PR n cercetarea tiinific,scrie acelai Kunczik,atunci am fi nevoii ca n fiecare caz s analizm situaia motivaional (integritatea etnic) i

    mai ales sinceritatea i cinstea celor carese ocup de PR. Am fi deci nevoii ca de fiecare dat

    s cercetm dac o anumit msur de PR a fost indubitabil din punct de vedere etic".Pentru ca s se produc influenarea ntr-un anumit sens al maselor nu este imperativ necesar cainformaia diseminat printr-o declaraie sau conferin de pres de exemplu, s fie departe deadevr sau grav trunchiat sau scoas din context; este suficient ca respectiva informaie s fieselectat" (atribut folosit mai ales n cazul operaiilor psihologice)i contextualizat ntr-unmod corespunztor obiectivului final. Orice responsabil de PR lucrnd n spaiul privat civil saumilitar va afirma sus i tare c nu va ascunde niciodat o informaie negativ real referitoare lainstituia pe care o reprezint doar pentru a nu afecta imaginea acesteia. Spre exemplu, nRomnia, unde susceptibilitatea post decembrist la propagand i scenarit este deosebit deridicat, dou dintre principiile Ministerului Aprrii Naionale n domeniul informrii publiceformulate la sfritul anilor 90 statueaz c: Informaiile nu vor fi declarate ca secrete saumpiedicate n vreun mod de a ajunge la cunotina opiniei publice numai pentru a proteja

    organismul militar de critici sau alte situaii neplcute"i n plus cDifuzarea informaiilorpoate fi refuzat numai n cazurile cnd acest fapt ar afecta negativ securitatea i aprarea

    naional, sigurana sau intimitatea unor militari sau civili din cadrul armatei". Ultimul dintreprincipiile PR-ului militar romnesc afirm cu o senteniozitate ce ar fi putut fi ceva mai reinut,date fiind antecedentele, c: Politica de informare public a Ministerului Aprrii Naionaleexclude categoric propaganda de orice fel".Credem c acest angajament este extrem de ludabili benefic; poate c n ciuda unor contraexemple sau obiecii pe care societatea civil le-ar putearidica, el a fost n esen respectat, dat fiind proverbiala rigoare i corectitudine meticuloastipic militarilor. Problema rmne n cazul celorlalte instituii de baz ale statului romn, supusentr-o mult mai mare msur presiunii politice, cu toate amendamentele morale ale acesteia. Pede alt parte, doctrinele de specialitate ale multor state precizeaz n mod explicit, tocmai pentrupstrarea credibilitii i eficienei ambelor domenii, c operaiile psihologice trebuie sacioneze perfect distinct de relaiile publice, aceast cerin devenind imperativ mai ales ntr-un teatru de operaii. n acest sens este relevant precizarea din manualul de specialitate alarmatei americane de relaii publice din 1997:Dac Civil Affairs (CIMIC sau relaii civil-militari n terminologia romneasc) sau PSYOP se adreseaz populaiei locale i forelor

    adverse, afacerile publice (Public Affairs) sunt ndreptate spre forele SUA i mass-media din

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    11/29

    SUA i internaionale. Chiar dac audienele int sunt diferite, consistena mesajelor este

    important pentru credibilitate. Altfel spus, indiferent dac este vorba despre audiene autohtonesau strine, acestea nu trebuie minite pentru a fi pstrat credibilitatea relaiilor publice i chiar aPSYOPS-ului alb specific operaiilor de meninere a pcii.

    Aparenta inocen a relaiilor publice este valabil doar n textele doctrinare, pentru c nrealitate principalul factor de presiune a relaiilor publice este necesitatea imperativ a susineriii promovrii unei ct mai favorabile imagini publice a instituiei sau liderului organizaiei. nsfrit, comun este i dimensiunea managerial, n sensul integrrii relaiilor publice n procesulgeneral de conducere al instituiei, la fel ca i propaganda n cadrul demersului politic sauoperaiile informaionale n plaja mult mai larg a operaiunilor militare.

    Stabilirea tuturor acestor identitisau similitudini nu urmrete s pun semnul identitii ntrerelaiile publice, operaii informaionale, psihologice i propagand, date fiind evidentele dife-rene de nuan i amplitudine, ci dorete doar s evidenieze o sorginte comun i liniile deconfluen pentru a limpezi raporturile reale dintre aceste sfere ale comunicrii n mas, distincte

    pentru cei care le profeseaz, dar adesea identice pentru cei care le recepteaz.

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    12/29

    Proiect TERORISM - NOTIUNE SI FORMELE TERORISMULUI

    PLANUL

    INTRODUCERE.

    1.NOTIUNEA SI FORMELE TERORIZMULUI.

    2.ANALIZA JURIDICA A TERORIZMULUI.

    Obiectul de atentare. Latura obiectiva Latura subiectiva Subiectul Semnele agravante Deosebirea terorismului de alte infractiuniconexe

    3.ASPECTE DE DREPT COMPARAT.

    4.CEI MAI PERICULOSI TERORISTI.

    INCHERE.

    BIBLIOGRAFIE

    INTRODUCERE

    Notiunea de terrorismeste cunoscuta omenirii de la inceputul istoriei, dar in istorie acesttermen a aparut dupa revolutia franceza din 1789. In secolul XX terorismul international savarsitin timp de pace a luat o amploare deosebita. Principala caracteristica a terorismului esteintimidarea prin violenta, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzand rapirea de

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    13/29

    persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executiile sumare, producerea de explozii, distrugereaunor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalatii industriale ori a mijloacelor detelecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile (a raurilor, fantanilor saurezervoarelor de apa), producerea unor boli contaginoase, executarea de bombardamente etc. Lametodele traditionale s-au mai adaugat si noi forme, cum ar fi atentatele contra sefilor de state,

    atacurile misiunilor diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice saua unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice sauintreprinderi comerciale, a avioanelor, a fortelor de ordine s.a.

    In raport cu scopurile pe care si le propun autorii actelor de terorism, precum si de obiectulsau urmarile unor asemenea acte, terorismul poate sa constituie o infractiune de drept comuncand prin aceasta se urmareste realizarea unui avantaj material ori cu titlu personal, cum ar fiexecutarea de fonduri sau razbunarea, dar poate lua si forma unei crime politice, cand urmarestesa complice sau sa determine ruperea relatiilor dintre state, sa inlature anumiti lideri politici,inclusiv sefi de state, deveniti indezirabili unor cercuri politice, sa influentezeprin intimidarepolitica generala a unor state sau pozitia pe care acestea urmeaza sa o adopte in solutionarea unorprobleme concrete, sa impuna o doctrina politica ori o anumita forma de organizare a statului, in

    aceasta ultima categorie incadrandu-se si terorismul de stat, constand in acte de violenta siagresiune exercitata de un guvern sau de o forta politica conducatoare intr-un stat impotrivamembrilor propriei societati, dar si, in anumite cazuri, impotriva miscarilor de eliberare nationalaa unor popoare subjugate.Necesitatea elaborarii unei Conventii internationale pentruuniversalizarea reprimarii terorismului a fost abordata, in 1926, la initiativa Romaniei in cadrulSocietatii Natiunilor. Iar un proiect al Conventiei pentru instituirea unei Curti

    penale internationale impotriva terorismului a fost elaborat de eminentul jurist romanVespasian V. Pella in 1935 si prezentat Societatii Natiunilor. Statele parti la Conventia pentru

    prevenirea si reprimarea terorismului din 1937 se angajau sa previna si sa reprime activitatile deacest gen, sa-si dea reciproc concursul in acest sens, astfel, se reafirma principiul de dreptinternationaldupa care este de datoria oricarui stat sa se abtina el insusi de la orice fapt destinat afavoriza activitatile teroriste indreptate impotriva altui stat si sa impiedice actele prin care acestase manifesta.

    Terorismul a fost una din problemele aflate frecvent pe ordinea de zi a Adunarii Generale aONU care a adoptat in acest sens Rezolutia 303 (XXVII) din 18 decembrie 1972 prin care serecomanda adoptarea de urgenta a unor masuri de combatere a terorismului, intensificareacooperarii internationale in acest domeniu. Cu regret, pana in prezent, nu s-a reusit sa serealizeze o reglementare internationala multilaterala care sa se refere si sa incrimineze in modexpres actele deterorism . E de mentionat totusi succesele obtinute in plan regional, in acest

    domeniu, adoptarea in cadrul Organizatiei Statelor Americane, la 2 februarie 1971,laWaschington, aConventiei pentru prevenirea sau reprimarea actelor deterorism care iau formadelictelor contra persoanelor ca si a extorcarilor conexe acestor delicte, daca asemenea acte aurepercusiuni internationale , intrata in vigoare in 1977 si adoptarea Conventiei europene asupraterorismului la 10 noiembrie in cadrul Consiliului Europei. In legatura cu combaterea siincriminarea terorismului, la momentul dat, pot fi invocate de asemenea urmatoareleconventiiinternationale : Conventia cu privire la prevenirea si reprimarea infractiunilor comisecontra persoanelor ce se bucura de protectie internationala, inclusiv agentii diplomatici, adoptata

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    14/29

    de Adunarea Generalaprin Rezolutia 3166 (XXVIII) din 14 decembrie 1973, Conventiainternationala impotriva luarii de ostateci, adoptata la 17 decembrie 1979 de Adunarea Generalala Haga din 10 decembrie 1970, privind reprimarea capturarii ilicite de aeronave siprinConventia privind reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civilesemnata la 23 septembrie 1971, la Montreal.Actele deterorism savarsite impotriva lui Aldo Moro

    in Italia, sau cele savarsite de Brigazile Rosii, Mafia, sau cel impotriva lui Olaf Palme in Suedias.a. au fost calificate ca infractiuni de drept comun. Pe cand actele deterorism comise la JocurileOlimpice din 1974, desfasurate in R.F.Germana, sau atacurile de la New Yorck si Wachingtondin 11 septembrie 2001 sunt calificate ca infractiuniinternationale. Calificare unui act de terorisminternational are loc numai atunci, cand, autorul sau victima sa nu fie cetateni ai statului peteritoriul caruia s-a comis actul,

    sau ca autorul sa fi refugiat dupa comiterea actului pe teritoriul altui stat si, ca prin actulcomis, sa se afecteze interesele mai multor state. Una din formele de terorism care se detaseazaprin frecventa sa si mai cu seama prin consecintele sale asupra raporturilor interstatale esteterorismul politic .In ziarul Iuridicescaia gazeta nr.9 din 1991 se scria, ca in prezent in lumeactioneaza peste 500 de organizatii si grupari teroriste de diferite orientari. In ultimii 10 ani deele au fost savarsite 6500 deacte de terorism international, in urma carora au cazut victime peste5000 de persoane, iar numarul ranitilor fiind de peste 12000 de persoane. In prezent, raspundereainternationala este o institutie unanim recunoscuta fiind angajata nu numai in cazul declansariiunui razboi de agresiune ci si in situatiile de recurgere la represalii, interventie militara. Cuprilejul dezbaterilor asupra principiilor de la Nurnberg, cat si in timpul elaborarii conventiei cuprivire la prevenirea si reprimarea crimei de genocid s-a discutat problema crearii unei instantepenaleinternationale cu caracter permanent. Prin Rezolutia 260 A/III din 9 decembrie 1948Adunarea Generala a ONU a cerut Comisiei de drept international sa-si dea avizul asupraoportunitatii si posibilitatii crearii unui organ judiciar international care sa judece persoanelevinovate de comiterea crimei de genocid sau de alte crime, care ar intra in competenta sa potrivit

    conventiilorinternationale . In cea de-a doua sesiune a sa din 1950 Comisia de drept internationalsi-a dat avizul favorabil, considerand ca este oportun si posibil crearea unui asemenea organ. Indecembrie 1950, Adunarea Generala a ONU a creatprin Rezolutia 489/V, un comitet special,denumit "Comitetul de la Geneva" alcatuit din reprezentanti a 17 state membre cu misiunea de aelabora propuneri, referitoare la crearea unei Curti penaleinternationale permanente, precum sistatutul ei. In iunie 1992 la cea de-a VII sesiune a Adunarii Generale a ONU a dezbatut proiectulde statut al Curtii. Conform rezolutiei 687/VII a Adunarii Generale a ONU din 1953 a fost creatun nou Comitet, "Comitetul 1953", care a prezentat un proiect de statut al Curtii revizuit ceprevedea: crearea unei Curti penaleinternationale pe baza unei Conventii; Curtea urma sa aiba uncaracter permanent si autonom si o competenta materiala (de a judeca crime internationale ) sipersonala (jurisdictia se aplica persoanelor fizice din diferite state, deci Curtea nu se putea sesiza

    ex-officia); Curtea era investita cu puterea de a aplica pedepse; functia de avizare era incredintataunei comisii desemnata ad-hoc pentru fiecare caz in parte, care era compusa din 15 membriprezenti din statele parti la statut; pe langa Curte era prevazut si un "Comitet de gratiere" alcatuitdin cinci membri.Proiectul de statut mai prevede si crearea de fiecarestat a unor tribunalespeciale pentru judecarea crimelor internationale.Mai apoi, ideea crearii Curtii internationalepenale a fost abandonata, deoarece o serie de state i-au adus critici serioase, considerand statutulComisiei de drept international drept un pas inapoi fata de tribunalul de la Nurnberg, iar pe dealta parte, pentru ca din punct de vedere procedural, problema a fost conexata cu cea a

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    15/29

    proiectului de Cod a crimelor contra pacii si omenirii si cu definitia agresiunii. Pana la 1989aceasta problema nu a mai figurat pe ordinea de prioritati a Natiunilor Unite.In urma actelor decruzime si bestialitatile savarsite de toate partile combatante in conflictul care l-au opus sarbii,croatii si musulmanii de pe teritoriul fostei Iugoslaviidupa 1991 a determinat Consiliul deSecuritate a ONU sa creeze "Un tribunal international pentru a judeca persoanele prezumate

    responsabile de violarile grave ale dreptului international umanitar comise pe teritoriul fosteiIugoslaviidupa 1991", Rezolutia 827 din 25 mai 1993(Crearea tribunalului international specialpentru fosta Iugoslavie in Haga). Un an, mai tarziu la 1995, Consiliul de Securitate a extinsjurisdictia Tribunalului astfel incat sa acopere si genocidul din Rwanda (Crearea tribunaluluiinternational special pentru Rwanda in Arusa). Acest tribunal este primul organism judiciarinternational de acest fel, creat dupa infiintarea, la incheierea celui de-al doilea razboi mondial, atribunalelor de la Nurnberg si Tokio, pentru crime de razboi. In 1996 a fost instituita comisiapentru fondarea Tribunalului Penal International. Intre 15 iunie si 17 iulie 1998 a avut locConferinta de la Roma a Statelor, prin care a fost adoptat Statutul de la Roma a Curtii PenaleInternationale. Prin semnarea Statutului de la Roma comunitatea mondiala a luat decizia privindcrearea Curtii Penale Internationale permanente , care are ca scop - ancheta, retinerea,invinuirea

    si daca e dovedita vina, pedepsirea criminalilor de razboi, vinovati de comiterea crimelor graveimpotriva drepturilor omului, - cu ajutorul acestui instrument va fi pus capat nepedepsiriicrimelor de razboi. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite Cofi Anan a numitsemnarea Statutului de la Roma Dar al sperantei pentru generatiile viitoare si un enorm progresin calea universalizarii drepturilor omului si a sistemului de drept, Posibilitatea, pe care a avut-ocandva umanitatea, de a termina cu cultura nepedepsirii a devenit reala ca niciodata. Nu avemdreptul sa nu ne folosim de ea.Preambulul Statutului de la Roma aminteste, ca in ultimii o sutade ani milioane de copii, femei si barbati au devenit victimele unor atrocitati incredibile, care auzguduit constiinta umanitatii. Aceste grave crime prezinta un pericol pentru pacea, securitatea sibunastarea generala si ca cele mai serioase crime, ce trezesc ingrijorarea intregii comunitati, nutrebuie sa ramana nepedepsite. De competenta Curtii Penale Internationale tin urmatoarelecrime: genocidul (art.6 al Statutului de la Roma) - actiunile savarsite cu intentia de nimicirepartiala sau completa a unui oarecare grup national, etnic, rasial sau religios ca atare; Crimelecontra umanitatii (art.7) - actiunile savarsite in cadrul atacurilor in masa sau sistematice asupraoricaror persoane civile, daca asemenea atacuri se savarsesc in mod intentionat; Crime de razboi(art.8) - incalcarea grava a Conventiilor de la Geneva de la 12 august 1949 atat in conflicteleinterne, cat si cele externe; agresiunea . Judecatii i-a fost atribuit un organ de invinuire, care e indrept sa initieze ancheta si sa efectueze procedura pe dosar, fara sanctiunile unui stat sau altuistat sau ale Consiliului Securitatii ONU - in cazurile, cand crima este savarsita pe teritoriulstatului ce a ratificat Statutul de la Roma, sau invinuitul este cetatean al unui asemenea stat.Consiliul Securitatii ONU e in drept sa suspendeze anchetarea dosarului de fiecare data pe 12luni. Pentru asemenea hotarare trebuie sa voteze majoritatea statelor-membre ale ConsiliuluiSecuritatii, insa orice stat-membru al Consiliului Securitatii poate aplica un veto pe aceastahotarare. Desigur, solutia ideala este crearea justitiei internationale cu caracter permanent, asacum a preconizat-o eminentul jurist Vespasian V.Pella cu peste o jumatate de secol in urma,competenta extinzandu-se asupra tuturor situatiilor de violare a normelor dreptului internationalumanitar si ale drepturilor omului. O astfel de instanta creata pe baza conventionala, in bazaConferintei de la Roma a Statelor (15 iunie-17 iulie 1998), poate sa-si exercite functiile sale intr-o deplina independenta. Statutul de la Roma a Curtii Penale Internationale necesita a fi ratificatde minimum 60 de state. In calitate de cetatean, om de stiinta si ombudsman informez

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    16/29

    Parlamentul privind necesitatea ratificarii acestui Statut. Apararea eficienta a drepturilor omuluipresupune, de altfel, si urmarirea si pedepsirea criminalilor. De aceea si ma exprim pentruratificarea cat mai urgenta a Statutului de la Roma de toate statele lumii.Lipsa unei jurisdictiiinternationale permanente si impartiale, competente sa judece toate infractiunile cu caracterinternational, inclusiv terorismul, constituie o lacuna in dreptul international actual si care

    desigur are consecinte defavorabile pentru comunitatea internationala in scopul de a contracarape cei vinovati. Crearea unui tribunal ad-hoc pentru anumite crime comise intr-o anumitaperioada si in anumite zone geografice este ineficient.E necesar sa se formuleze o notiune catmai exacta a terorismului international, sa se dee o clasificare a formelor sale, incluzandu-le incodurile penale nationale. Deoarece actele de terorism international aduc prejudicii graveintereselor statelor, stirbeaza autoritatea lor si incalca grav, masiv drepturile omului se cere deelaborat o conceptie comuna a tuturor statelor. Fiecare stat in parte trebuie sa elaboreze si saadopte programe de stat concrete in lupta cu terorismul, sa se creeze un birou special decoordonare a acestor activitati, avand la dispozitie o banca de date si informatii, experti. Desigur,lupta impotriva terorismului necesita cheltuieli financiare foarte mari din partea statului, dardupa cum este cunoscut o alta forma de lupta cu acest flagel mondial nu exista. In ultimul timp a

    capatat o raspandire larga terorismul cu aspect religios si terorismul separatist, care de asemeneacere surse, forte pentru a fi contracarat.Un rol deosebit in combaterea terorismului i-i revine simass-mediei, care trebuie corect si profesional sa informeze publicul despre evenimentele ce seproduc, deoarece o prea multa informatie despre actul de terorism savarsit poate sa genereze maimulta frica si spaima.

    In prezent, intreaga omenire este amenintata de terorismul nuclear ce a devenit o noua formade amenintare a securitatii mondiale. In ultimii ani constatam cresterea proportiilor decontrabanda cu materiale radioactive cu plutoniul, cesiul si uraniul care pot fi folosite deorganizatiile sau gruparile teroriste, care le pot procura sau fura de la tarile care le poseda ori aleproduce sinestatator. Este cunoscut de toti, ca o simpla imprastiere a agentilor radioactivi inzonele aglomerate, pot produce cu mult mai multe victime decat detonarea unui dispozitiv

    nuclear.Noul Cod penal al Republicii Moldova ar trebui sa fie completat cu crimele mentionatemai sus, cat si cu un articol nou: Denuntarea calomnioasa cu buna credinta despre un act deterorism, deoarece si lipsa unui pericol social, datorita faptului ca informatiile sunt false, acestact aduce la dezordine, panica in programul de lucru si in final cheltuieli mari pentru verificare.Republica Moldova trebuie sa-si largeasca si sa-si aprofundeze cooperarea in lupta cu terorismulsi celelalte infractiuni grave mentionate atat pe plan bilateral, regional cat si international. Inprezent, comunitatea internationala este obligata, mai ales in situatiile de incalcare grava simasiva a drepturilor omului, situatii ce pun in pericol pacea si securitatea internationala saadopte masuri concrete ce ar depasi faza unor declaratii. Referitor la interventia statelor inscopul restabilirii incalcarilor grave, masive a drepturilor omului ce se comit in diverse zone aleTerrei, care in acelasi timp pun in pericol pacea si securitatea internationala aderam la pozitia

    exprimata de profesorul Victor Duculescu, care scrie: Fara indoiala, diferenta intre interventiaunilaterala a unui stat, care sub pretextul umanitar urmareste sa-si perpetuieze anumite intereseintr-o tara, si actiunea realmente umanitara, care tinde sa apere valorile libertatii, este poateuneori mai delicata si mai dificila de facut. Ea poate si trebuie insa facuta cu sprijinul juristilor,care sunt chemati sa detecteze daca exista un temei juridic autentic al efectuarii unei asemeneainterventii, care sunt limitele si modul in care o asemenea actiune se detaseaza, daca respectaintru totul parametrii si obiectivele sale.

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    17/29

    1. NOTIUNEA SI FORMELE TERORISMULUI

    O definitie a terorismului, unanim acceptata de specialistii din domeniul politologiei,sociologiei sau al celui militar, nu exista inca. Singura zona unde acestia se inteleg oarecum estecea in care se accepta tipurile general-reprezentative de terorism, respectiv distingerea clara intreterorismul de statexercitat de agentii specializate, care detin monopolul coercitieisiterorismul politicexercitat de actori vremelnici, practicat la inceputurile sale la nivel intern,apoi la nivel international si intercontinental. Acesta din urma are ca autori indivizi sau grupuribine pregatite si puternic motivate etnic, religios, politic.

    Terorismul in sine foloseste deliberat si sistematic mijloace violente ori amenintari caretrebuie sa aiba ca rezultat provocarea de neincredere, teama, panica, nesiguranta, ignorind oricenorme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav atit structura sociala cit si individul, luatseparat, prin distorsionarea cadrului de perceptie a imaginii societatii de care membrii acesteiadepind si in care isi pun toata increderea.

    Ca actul terorist sa fie cit mai perturbant, el trebuie sa se remarce printr-o actiune masiva degroaza, care sa produca rapid o mare ruptura psihologica si afectiva intre conducerea societatii simembrii ei; sa genereze o explozie de comentarii in mass-media cu un impact social paralizant sidestabilizator.

    Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronuntat simt al frustrarii, al uneinedreptati sau injustitii sociale ori politice. El blameaza de fiecare data o instanta sau o autoritatepolitica, considerind ca injustitia nu poate fi inlaturata decit printr-o metoda violenta. Din aceastacauza, fenomenul s-a si autodefinit ca fiind tactica ultimei solutii.

    Analizind organizarea, observam ca ea are o structura piramidala. In virf se afla liderul sauconducatorul organizatiei. Acesta este un individ puternic motivat politic, facind parte, ingeneral, din clasa de mijloc, posedat pina la obsesie de ideea nedrepatii, cu o educatie foartebuna (de obicei, in cadrul unor universitati de elita din statele foarte dezvoltate). Este un tipcharismatic si comunicativ, bun specialist in strategii militare, in analiza si prelucrareainformatiilor. El este cel care defineste politica organizatiei si-i stabileste directiile deactiuni.Urmatorul strat este ocupat de cadrele active si executantii, barbati si femei, care participala antrenarea celorlalti, dar si la executarea atacurilor. Acestia sunt recrutati la o virsta frageda,pentru a putea fi indoctrinati, sunt posedati de un fanatism extrem, devotati pina la sacrificiulsuprem cauzei pentru care lupta, foarte bine pregatiti in minuirea armelor, in culegerea, analiza si

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    18/29

    utilizarea informatiilor, in criptarea, decriptarea si interpretarea semnelor si comunicatelor. Inacest strat se regasesc si profesionisti care nu au ca motor o motivatie ideologica.

    Al treilea strat este ocupat de sustinatorii activi. Desi nu se considera membri aiorganizatiei, ei sprijina material si financiar actiunile celor din stratul doi, asigura asistenta

    tehnica, logistica si pot interpreta uneori si roluri de mica importanta in desfasurarea unoractiuni.

    In ultimul strat se afla sustinatorii pasivi sau complicii. Ei sltiu despre ce este vorba, dar sefac ca nu vad, nu aud, nu cunosc si nu-i intereseaza fenomenul, care apare si se dezvolta, dupacum putem constata, in state stapinite de credinte ori ideologii exclusiviste, in tari care neagalibertatile fundamentale ale omului si care propaga crima si violenta ca metode de convingere side impunere in lume a doctrinei politice sau religioase proprii.

    Unii specialisti militari afirma ca terorismul presupune urmatoarele etape (folosite deobicei si in razboiul informational):

    selectarea combatantilor din categorii motivate social, ideologic sau religios, dedicatetotal unei cauze;

    pregatirea speciala in centre, tabere sau scoli organizate pe teritoriul unor state permisivesi binevoitoare;

    organizarea unor largi retele informative pentru gasirea si studierea obiectiveloratacurilor, cu eficienta maxima in planul propagandistic si accesibile atentatelor;

    infiltrarea executantilor in tarile si obiectivele de atacat; executarea prin surprindere a

    atacurilor.O clasificare riguroasa este avansata de fostul director pentru Europa al Institutului

    American pentru Studierea Conflictelor intr-o expunere, in fata Senatului S.U.A., din 14 mai1975. Potrivit acestuia terorismul este:

    diversionist, care urmareste publicitate, dobindirea de prestigiu, discreditarea sidemoralizarea unei autoritati, provocarea acesteia in a lua masuri de represiune excesiva, care aravea ca rezultat instrainarea populatiei, accelerarea cheltuielilor de inarmare si ar genera, in celedin urma, un volum mare de nemultumire in riandul opiniei publice;

    coercitiv, care vizeaza demoralizarea populatiei civile, slabirea increderii acesteia inautoritati si instaurarea unui sentiment de teama;

    Dupa acelasi autor, organizatiile teroriste se impart in:

    grupuri etnice, religioase, nationaliste;

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    19/29

    grupuri autointitulate revolutionare;

    grupuri anarhiste, cu ideologii confuze, eterogene;

    grupuri patologice sau individuale, care nu revendica scopuri definite, motivatia lor

    constind in lipsa de acomodare intr-un anumit mediu social, organizational sau familial;

    grupari neofasciste, de extrema dreapta (ex. Ordine Nero, Nucleele ArmateRevolutionare), care in unele tari actioneaza cu acordul tacit si sprijinul guvernelor (ex. Ojo perOjo, in Guatemala, Escadroanele Mortii, in Brazilia). In ultimul timp, organizatiile de extremastinga s-au dovedit a fi mult mai singeroase decit cele de extrema dreapta (ex. Brigazile Rosiiitaliene, RAF-ul german, Armata Rosie japoneza);

    gruparile de mercenari ideologici, care se intalnesc cel mai frecvent in organizatiile cu

    camp de activitate transnational (ex. Rengo Segikun din Japonia).Departamentul de Stat al S.U.A. aprecia, dupa anii '90, ca fenomenul poate fi regasit si sub

    urmatoarele forme de manifestare:

    terorism organizational, materializat prin grupuri mici, omogene politic, insa incapabile sadezvolte simpatia si sprijinul popular in favoarea pozitiilor lor radicale, fiind nevoite sa apelezela acte violente pentru a-si cistiga influenta (ex. 17 Noiembrie, din Grecia, Grapo, IRA-ULTZAsi ETA din Spania, RAF-ul, din Germania, Celulele Combatante, din Belgia etc.). Unele grupariau devenit intre timp transnationale (ex. Abu Nidal, din Palestina, Armata Rosie japoneza);

    terorismul insurgent, practicat de separatistii etnici, de rebelii politici etc. Actiunileacestora sunt de natura paramilitara sau de gherila. Deseori, prin actele lor, erodeaza puterniccredibilitatea grupului, legitimitatea si sprijinul acestuia (ex. Armata Popularaaripa comunista,din Filipine);

    terorismul sponsorizat, care implica sprijinirea gruparilor si a activitatilor acestora decatre state suverane (ex. gruparile sponsorizate de state precum Irak, Iran, Libia, Afganistan etc.),sponsorizarea de stat putind atinge mai multe grade de implicare: directa, incurajare asistatalogistic si material, dotare si acoperire ideologica, asistenta instructionala etc.

    In literatura de specialitate se intalnesc fel de fel de clasificari, care incearca sa explice mai

    bine fenomenul. In opinia noastra terorismul ar putea fi clasificat astfel: terorism patopolitic, reprezentat de grupari nationaliste (ex. ANE, in S.U.A.) care apara

    interesele etniei sau culorii din care provin; actioneaza irational, violenta fiind singura si cea maiuzitata forma de exprimare;

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    20/29

    terorism psihotic, reprezentat de persoane care provin de obicei, din familii dezorganizate,de indivizi cu probleme de adaptabilitate sociala, de comportament care s-au aflat mult timp insomaj sau n-au fost integrati organizational. Acestea, in general, ataca personalitati politice;

    terorism autorizat, in care caracteristic este abaterea de la reguli, cutume sau intelegeri

    internationale (ex. folosirea armelor atomice, la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, asupraJaponiei, implicarea personalului CIA in asasinate politice in America Latina etc.);

    terorism criminal sau pirateria, prin care se forteaza obtinerea unei recompenseimportante, dupa care se retrag sub protecatia ostaticilor luati;

    terorism endemic sau al batei, caracterizat prin anarhie, masacre intertribale, intregruparile mafiote; acte care se petrec numai intr-o anumita zona;

    terorism practicat de vigilenti, aprobat tacit de catre un regim politic amenintat siexercitat asupra dizidentilor;

    terorism organizational, practicat de organizatii revolutionare sau de tip Mafia, fata decare statul de drept foloseste masuri drastice pentru a putea mentine linistea sociala;

    terorism pragmatic, unde folosirea violentei are ca scop obtinerea sprijinului populatieipentru acte de extorcare de fonduri sau in declansarea unor greve;

    terorism functional, prin care o organizatiefolosind violentapoate obtine avantajestrategice intr-o anumita zona, structura sau domeniu;

    terorism manipulativ, cel care creeaza unele situatii de negociere prin mijloace specifice,

    folosindu-se de mass-media pentru manipularea sentimentelor de simpatie ale opiniei publice; terorism simbolic, in care victima ce trebuie distrusa reprezinta un simbol deosebit pentru

    partea adversa si prin a carei eliminare se incearca obtinerea de avantaje etnice, politice sau dealta natura.

    De cele mai multe ori, terorismul este conjunctural (cu exceptia regimurilor totalitare). Uniianalisti ai fenomenului au ajuns la concluzia ca subiectul este in declin. Nationalismul,patriotismul, interesele etnice sau proletarismul, in epoca moderna, datorita globalismului, devindesuete si, deci, nu mai pot constitui motorul actelor teroriste. In cazul unui declin progresiv sidurabil al cauzei, terorismul poate deveni insa un scop in sine, o activitate fara motivatii explicite

    si justificabile la nivelul analizei si al grupului, aparind ca o anomalie ce trebuie eliminata dinviata sociala. Va fi insa greu de anihilat, tocmai datorita faptului ca disimularea practicantilorfenomenului este perfecta in mediul pe care-l vor distruge la momentul potrivit, nelasind nici ourma de indoiala asupra bunelor lor intentii fata de cetatenii printre care se amesteca.

    Terorismul ramine, in esenta, o problema politica. Politicienii, diplomatii, structurilefortelor informativ-operative trebuie sa tina cont de impactul produs de orice tip de raspuns la unact terorist, de consecinatele asupra intereselor politice si nationale si, mai ales, daca costurile

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    21/29

    economice, politice, sociale sau financiare justifica amploarea raspunsului preconizat capedeapsa. Contraatacurile excesive aplicate organizatiilor teroriste, uciderea unor oameninevinovati prin amploarea pedepsei au dovedit deseori ca duc la rezultate opuse dorintelor deeradicare a fenomenului. De aceea, este nevoie de a studia foarte bine fenomenul, motivatiilecare stimuleaza actiunile teroriste, izvoarele acestuia si numai dupa aceea sa se treaca la masuri

    coercitive.Specialistii in analize sociale si politice sustin ca nici o forma de terorism nu poate rezista

    in fata unor guvernari sau a unor puteri ce se dovedesc flexibile, deschise spre reforme, care-ifavorizeaza pe moderati si care fac orice efort pentru usurarea situatiei celor defavorizati desistem, de relatiile sociale sau politice. Iata de ce se impune cu necesitate un acord internationalasupra definirii fara ambiguitati a terorismului.

    Fara o definire clara a acestui fenomen, se poate ajunge la abuzuri practicate de uneleputeri economice, politice sau militare, avind ca tel ascuns scopuri strategice sau geopolitice,folosind manipularea informationala in cistigarea unui acord masiv pentru declansarea unor

    interventii militare punitive, actiuni care in era armelor biologice, chimice si a celor nucleare potdeveni foarte periculoase pentru intreaga planeta. Se impune, de asemenea, instituirea demecanisme, construirea unor institutii la nivelul organismelor internationale (Consiliul deSecuritate, de exemplu, sa-si asume sarcini in acest sens) care sa poata interveni urgent in astfelde crize.

    Analiza juridica a infractiunii de terorism prevazuta de Codul penal al Republicii

    Moldova

    Desi in limitele statului nostru n-au fost cunoscute fapte ce tin nemijlocit de infractiunea deterorism, la momentul actual in societate problematica terorismului se discuta din ce in ce maiactiv. Desi nici pe plan intem, nici mondial notiunea de terorism n-a fost dedusa definitiv,legiuitorul nostru, tinind cont de conjunctura contemporana, a modificat completamente in Codul

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    22/29

    penal al Republicii Moldova (CP al R.M) art. 278 - "Terorismul", deoarece anume definitiaterorismului prevazuta de legislatia penala, asigura preintampinarea infractiunlor concrete cucaracter terorist, pedepsirea acestora. Reactionarea la timp, plenara si in baza dreptului fapta deorientare terorista, prevazuta de legea penala, prezinta una dintre temele cele mai importante insistemul de masuri in lupta cu terorismul, precum si contribuie la domolirea spiritelor privitor la

    securitatea populatiei. Dupa studierea conceptiilor internationale de drept privitor la notiunea deterorism, in legislatia nationala apar unele contururi, principii. Tinand seama de faptul ca actul deterorism este un fenomen social divers, intr-un sir de infractiuni violenta este un mijloc deatingere a scopurilor.

    In ceea ce priveste necesitatea includerii in cod a unui articol special dedicat terorismului,exista opinii contradictorii. Unii autori sunt contra, deoarece lupta cu acesta va fi asigurataconform altor norme penale, iar altii sunt pro, fiindca ei considera ca alaturi de infractiunile cuelemente de terorisrn este necesara si prezenta raspunderii nemijlocite pentru componentaterorismului. Ne alaturam ultimelor consideratii, deoarece, desi terorismul este un fenomen cepoate fi analizat din mai multe puncte de vedere: sociologic, criminologic etc., odata existent in

    lume si prevazut in normeleiternationale de drept, el trebuie sa-si gaseasca oglindire si in legea penala nationala. In

    practica insa, neglijand cerintele legii penale adesea, indeosebi mijloacele de informare in masa,se grabesc a califica drept terorism orice infractiune grava, mai ales cea comisa prin mijloacecare prezinta pericol pentru un numar mare de persoane. Uneori semnalele anonime despreplasarea unor bombe in scoli, gari etc. nu au nimic comun cu terorismul (in scopul intreruperiiactivitatilor in scoala sau pentru a prelungi stationarea trenului din diferite motive etc.).Asemenea fapte pot fi calificate, in functie de circumstantele concrete, ca huliganism. Suntem deacord cu includerea in CP al RM a infractiunii de terorism si chiar suntem de acord cu denumireaarticolului - "Terorismul". Asemenea notiune trebuie sa cuprinda totalitatea faptelor cu caracterterorist, inclusiv elementele unei definitii de terorism (denumirea de act de teroare nu ar reflectadiversitatea normelor de terorism contemporan - haidejeking, kiberterosim etc.)

    Credem ca modificarea de catre legislatorul autohton a denumirii si continutului operate inarticolul cu privire la terorism este justificata pe deplin. Astfel, in art. 278 CP al RM (2002),numit in vechea redactie "Act de teroare", s-a revenit la titlul 'Terorismul" din precedentul Codpenal, continutul acestuia fiind substantial imbogatit in comparatie cu cel din CP al RM (1961).Trebuie sa mentionam insa ca practica judiciara autohtona, din fericire, n-a cunoscut inca faptece puteau fi incadrate, fie conform vechii formulari, fie chiar celei prezente, in legea penala aRepublicii Moldova. Modificarea oricum a fost necesara din cauza situatiei create in tarile vecinesi problema merita si trebuie cercetata la nivelul cuvenit din punct de vedere stiintific. Uniisavanti din domeniu considera ca terorismul este un termen pur politic, insa, in sens juridico-penal terorismul, insemna si o componenta de infractiune concreta.

    Este de mentionat ca in sistemul juridico-penal al Republicii Moldova, tinind seama si dereglementarile internationale, terorismul poate fi clasificat in doua grupe:

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    23/29

    Terorismul propriu-zis(art.278 CP al RM) si alte infractiuni calificate de conventiileinternationale drept manifestari ale terorismului si care in legislatia nationala sunt

    sanctionate conform mai multor articole: "Atacul asupra persoanelor care beneficiaza deprotectie intemationala" (art.142 CP al RM), "Luarea de ostatici"(art.280 CP al RM),

    Detumarea sau capturarea unei garnituri de tren, a unei nave aeriene sau navale art.275(CP al RM) In prezentul studiu ne vom referi numai la analiza juridica

    terorismului art.278 (CP al RM) (2002) prin prisma deosebirii de formularea anterioara sidelimitarea ultimului de infractiunile conexe.

    Semnele infractiunii de terorism sunt urmatoarele: caracter deschis demonstrativ, uneorichiar ultimativ, privind faptele si cerintele; cauzarea unor daune fizice (omorul, pricinuirea unordaune sanatatii) sau aplicarea unei violente psihice intr-un cerc nedeterminat de persoane,victime nevinovate, intimplatoare; cauzarea daunelor materiale (cu scopul de a influenta asupra

    persoanelor cu functii de raspundere din organele de stat).Conform unei opinii terorismul trebuie sa poarte numaidecit un caracter transnational si

    intemational. In opinia noastra, acesta poate avea tangente de exprimare cu un indice extern,precum si poate fi incercuit de limitele nationale.

    In continuare ne vom referi nemijlocit la elementele si semnele componentei terorismului,stabilind momentele, dupa parerea noastra, progresive si regresive in forma de exprimare atextului legii penale.

    1. Obiectul de atentare

    Caracterul infractiunii, pericolul social al acesteia se determina, in primul rind, reiesind dinobiectul la care atenteaza. Ca orisice alta fapta infractionala, terorismul atenteaza la unele relatiisociale ocrotite de legea penala. Se cunoaste de asemenea ca in functie de obiectul de atentare,infractiunii ii este oferit un loc in legea penala. Terorismul este infractiunea prevazuta de art.278(CP al RM) (2002) si face parte din categoria "Infractiunilor contra securitatii publice si ordiniipublice", care in CP (1961) este inclus in capitolul "Infractiunilor deosebit de periculoase contrastatului". Credem ca locul componentei in noua lege corespunde intocmai continutului faptei, pecind in vechea formulare, din lipsa de alternativa, legislatorul a plasat terorismul in capitolulinfractiunilor contra statului. In prezent, este binevenit includerea unui capitol aparte "Infractiuni

    contra securitatii publice si ordinii publice", in care art. 278 prevede expres componentaterorismului. Nu sustinem ideea precum ca terorismul ar fi in exclusivitate o infractiune contrastatului, deoarece uneori comiterea acesteia nu atinge absolut deloc relatiile statale (de exemplu:explozia provocata la oficiul unei organizatii nonstatale in scopul includerii in statut a unorrevendicari personale etc.).

    Obiectul nemijlocit al terorismului il constituiesecuritatea publica si ordinea publica.Conform opiniei unui jurist, prin securitate publica se subintelege starea de protectie a intereselor

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    24/29

    vitale ale persoanei, societatii si statului de amenintarile interne si externe. Alt jurist, deasemenea, constata ca securitatea este o stare de ocrotire a intereselor vitale ale persoanei,societatii si statului de urmarile negative ale fenomenelor sociale, naturale si tehnice, precum simentinerea gradului de ocrotire.

    Securitatea publica - ca obiect al infractiunii - este un sistem de relatii sociale in raport cucrearea si mentinerea conditiilor de securitate ale activitatii societatii, functionarea si dezvoltareainstitutiilor sale. Specificul obiectului in cauza: securitatea conditiilor de existenta a societatiiconsta din securitatea inviolabilitatii fiecarui membru al societatii si proprietatii acestuia,securitatea activitatii institutiilor de stat si obstesti.Faptul acesta ingreuiaza distinctiaterorismului de alte infractiuni contra proprietatii, persoanei etc.Deaici decurge si circumstantadespre prezenta unui obiect de baza si al unuia complementar. Deoarece prin securitatea publicase subintelege asigurarea securitatii unui numar mare, nedeterminat de membri ai societatii,aceasta, in calitate de obiect juridico-penal, prin amploare, este mai complexa decit categoriile:proprietatea, sanatatea, acestea fiind cuprinse in continutul sau.

    Provocarea unei daune securitatii publice aproape intotdeauna are loc prin pricinuirea unordaune categoriilor numite. De aceeasi parerea este si V.C.Komissarov,care considera casecuritatii publice ca obiect al terorismului ii este specific complexul de relatii care cuprindeprotectia persoanei, valorile materiale, institutiile obstesti, mediul ambiant etc. De aici putemconchide ca in cazul atentarii la securitatea publica, obiectul facultativ lipseste, fapt confirmat demecanismul cauzarii de daune acesteia, adica fara activitatea criminala, realizata prin explozii,incendieri,amenintari etc., nu poate exista terorismul insusi, insa, la rindul lor, aceste fapte nusunt posibile fara cauzarea unor daune persoanei sau proprietatii, sau macar amenintarea cuele.Trebuie remarcat faptul ca la survenirea unei daune materiale, nu putem vorbi despre unobiect material facultativ, deoarece in asemenea cazuri producerea unei daune materiale (uneicladiri, de exemplu) este o metoda, un mijloc de atingere a scopului infractorului. Asadar,terorismul poate fi deosebit de unele infractiuni conexe prevazute in CP al RM prin faptul caobiectul de atentare este securitatea publica, desi componenta art.278 CP al RM prevedenumeroase circumstante agravante prin care se aduce atingere si altor valori sociale.

    Securitatea, drept conditie de functionare si dezvoltare a societatii, cuprinde doua elemente:criteriul obiectivcare dovedeste nivelul real de protectie a sistemului de reglementare legala amasurilor organizatorice pentru utilizarea mijloacelor materiale, realizarea acestor masuri decatre organele de drept; criteriul subiectival securitatii publice, ca obiect juridico-penal, tine depsihologia publica: senzatia unei stari de protectie si liniste publica, senzatia securitatii personalesi obstesti, integritatea proprietatii, asigurarea unei activitati normale a institutiilor statale siobstesti. Cel de-al doilea criteriu nu este mai putin important decit primul, deoarece linistea sicalmul constituie o conditie nemiilocita a functionarii si dezvoltarii societatii. Este de mentionatca scopul primordial al terorismului constituie atacarea anume a acestui element al securitatiipublice, deoarece prin daunarea reala a mijloacelor de securitate tulbura linistea publica.

    Este important sa mentionam ca victima a terorismului poate deveni fie o persoanaconcreta, ce prezinta importanta deosebita pentru societate, fie un reprezentant al statului,diplomat, conducatorul unei navei aeriene etc., fie o persoana sau persoane care se aflauocazional la locul comiterii infractiunii. Acest semn este prevazut in dispozitie prin expresia "in

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    25/29

    scopul incalcarii securitatii publice, intimidarii populatiei".Calificarea, conform art.278 CP alRM, are loc, indiferent de calitatea victimei doar in cazul in care nu sunt de fata semneleinfractiunii prevazute de art. 142 CP al RM atacul asupra persoanelor sau institutiilor carebeneficiaza de protectie internationala.In literatura de specialitate se duc discutii in vedereastabilirii faptului daca ordinea publica constituie obiect de atentare in exclusivitate al

    terorismului sau categoria in cauza ca obiect de atentare este cuprinsa in notiunea de securitate .Sustinem ideia ca ordinea publica apare ca obiect de atentare a terorismului si formeaza un totintreg cu securitatea publica.

    Am remarcat ceva mai devreme ca terorismul atenteaza la numeroase valori sociale,inclusiv la securitatea publica, indiferent de dauna adusa unei singure valori in parte.

    publica.

    Ordinea publicainglobeaza ordinea politica, economica si sociala, intr-un stat esteasigurata printr-un ansamblu de norme si de masuri (deosebite de la o oranduire

    sociala la alta), adaptate la functionarea normala a aparatului de stat, in respectareadrepturilor cetatenilor si a patrimoniului sau etc.Cu alte cuvinte, ordinea publica constituietotalitatea de relatii sociale ce asigura linistea publica, conditii normale de munca, odihna, de traiale oamenilor, activitatea normala a intreprinderilor, organizatiilor, institutiilor, precum sirespectarea moralitatii sociale. Aceste relatii functioneaza in conformitate cu normele de drept simorale.

    In calitate de obiect nemijlocit al terorismului, ordinea publica constituie parte componenta

    a securitatii publice - obiectul generic al infractiunii.Pentru orice act de terorism, ca fenomen real, este caracteristic multipluralitatea obiectului

    de atentare. De fapt atentarea se realizeaza la pluralitatea obiectului unic, ceea ce tine decomiterea unor actiuni corelative unice caracteristice tipului dat de componente, cu survenireaunor numeroase consecinte.

    Terorismul prezinta un pericolul social sporit indeosebi prin faptul ca realizarea atentatuluieste insotita de asasinarea sau intimidarea mai multor persoane, de provocarea unor daunedeosebit de mari cu consecinte grave.

    Deci, in sfirsit, putem concluziona ca obiectul nemijlocit de atentare al terorismului ilconstituiesecuritatea publica -categorie complexa, ce contine mai multe elemente, din cauza calipseste un obiect complementar absorbit de obiectul principal.

    Este necesara definirea unei notiuni legal-penale a securitatii publice, pentru a excludecontradictiile privitor la prezenta sau absenta unui obiect complementar.

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    26/29

    Trasaturile specifice ale laturii obiective a terorismului

    Latura obiectiva a oricarei infractiuni, indiferent de faptul cum sunt formulate semnele ei incomponenta, include: fapta (actiune sau inactiune), consecintele, legatura cauzala intre fapta siconsecinte, timpul, locul, mijlocul si conjunctura comiterii infractiunii. Delimitarea lor in semneobligatorii si in semne facultative este posibila numai an raport cu componenta concreta si nu sereduce doar la constatarea faptului , infractiunii ca fenomen real.

    Conform art. 278 CP al RM, latura obiectiva a terorismului se realizeaza prin provocareaunor explozii, incendieri sau savirsirea altor actiuni care pericliteaza viata oamenilor, cauzeazadaune materiale in proportii mari sau provoaca alte urmari grave, daca aceste actiuni suntsavirsite in scopul de a submina securitatea publica, de a intimida populatia sau de a impune

    autoritatile publice sau persoanele fizice de a lua unele decizii, sau amenintarea savirsirii unorastfel de actiuni in aceleasi scopuri .Din notiunea juridico-penala data de legislatorul autohton,putem conchide ca latura obiectiva se poate realiza prin doua forme:

    1) savirsirea unor explozii, incendieri sau a altor actiuni, care pericliteaza viata oamenilorsau cauzeaza daune materiale in proportii mari sau provoaca alte urmari grave;

    2) amenintarea savirsirii unor asemenea actiuni. Latura obiectiva a eventualei infractiuni ceurmeaza a fi comisa, in forma ideala se creeaza in constiinta persoanei, iar apoi, intr-o forma saualta, se realizeaza in realitate.Alegerea obiectului de atentare, timpului, locului savirsirii faptei simijloacelor de realizare a scopului de catre infractor determina in intregime latura obiectiva de

    comportament a acestuia. Latura obiectiva apare ca o realizare a intentiilor subiectului.

    Indeosebi aceasta se observa in infractiunile comise premeditat. Astfel de infractiune este siterorismul. Practic este imposibila comiterea unui act de terorism fara o pregatire anterioara.

    Este importanta descifrarea expresiei " explozii, incendieri sau a altor actiuni " utilizate delegislator, deoarece aceasta constituie insasi fapta de terorism. Provocarea de explozii inseamnacomiterea actelor de terorism cu utilizarea dispozitivelor si substantelor explozive.Exploziaesteo preschimbare chimica rapida de intensitate a substantelor explozive, care izbucneste peneasteptate, fiind insotita de un val distrugator, incendii.Incendiereconstituie provocareaintentionata a unui incendiu prin utilizarea substantelor chimice sau a altor mijloace incendiare.

    Dupa parerea noastra, formularea dispozitiei in cauza sufera de un neajuns: expresia altoractiunipresupune ca terorismul poate fi comis numai prin actiuni, insa practica demonstreazaposibilitatea comiterii acestuia in mai multe faze care se pot realiza si prin inactiuni (de exemplu:prin neindeplinirea obligatiilor ce tin de deconectarea la timp la reteaua energetica a proceselorde productie sau tehnologice, in : ramura transporturilor etc.). Aici ar fi fost mai potrivitafolosirea notiunii de alte fapte.

  • 8/13/2019 terorism si lupta cu terorismul

    27/29

    Prin alte actiunise intelege provocarea de avalanse, inundatii; luarea prin surprindere agarilor, aeroporturilor, mijloacelor de transport; otravirea izvoarelor de apa sau rezervelor deproduse; raspindirea de microbi, capabili sa provoace epidemii, epizootii; atentarea la obiectelece necesita masuri deosebite de siguranta (centrale atomice, uzine chimice etc.); actiuni cufolosirea substantelor radioactive, atomice sau atentari la resurse informationale, energetice. Un

    pericol sporit emana comiterea actiunilor insotite de utilizarea armelor de distrugere in masa:chimice, nucleare, biologice. Prin "alte actiuni" legislatorul a prevazut comiterea unor faptesocial-periculoase ce se manifesta prin diverse modalitati (unele dintre ele le-am analizat lacapitolul formele terorismului). De obicei, asemenea acte se comit in locurile publice

    gari, subterane etc.). Au loc rapiri ale unor persoane proeminente sau ale unor grupurinumeroase de oameni, atentate si omucideri, acaparari ale mijloacelor de transport, mai desdeturnari de avioane, asalturi de incaperi (sunt supuse atacurilor ambasadele, oficiile partidelor,incaperile organelor de stat), provocari de daune sanatatii si patrimoniului, atacuri asupraretelelor informatice etc. Legislatorul a lasat sa fie interpretata diferit sintagma "alte actiuni", deaceea in practica judiciara se aplica metoda excluderii:faptele infractionale comise, diferite de

    cele enumerate mai sus, sunt calificate drept alte actiuni.In urma comiterii unui act de terorism consecintele pot fi diferite, dar conformarticolului in

    cauza, pentru calificarea lui, nu intotdeauna este necesara survenirea unor consecinte materiale,fizice etc., fiind suficient doar momentul periclitarii dreptului la viata, la integritatea fizica silibertatea individuala. Adica constructia latuni obiective pune semnul egalitatii din punct devedere juridic intre survenirea reala a consecintelor social-periculoase si crearea pericoluluisurvenirii acestora, cu ce noi nu putem fi de acord. Deoarece survenirea acestor consecinte sipericolul survenirii acestora in limitele unei norme unice penal-juridice nu sunt egale din punctulde vedere al gradului pericolului social. O asemenea constructie incalca principiul diferentierii lanumirea pedepsei.

    Legea cu privire la combaterea terorismului in defmitia terorismului, de asemeneastabileste formele posibile de realizare a laturii obiective: savirsirea unor explozii, incendieri saua altor actiuni, insa cu talmacirea ulterioara a expresiei "alte actiuni" formularea in cauza, inopinia noastra, ar fi mai reusita.

    Prin aceeasi lege se mai prevede si o alta notiune - activitate terorista - care include:

    actiunile de planificare, pregatire, tentativa de a savarsi si savarsirea unui actterorist;

    instigarea la un act terorist, la violenta impotriva unor persoane fizice saujuridice, la distrugerea obiectelor materiale in scopuri teroriste; constituirea unei formatiuni armate ilegale, a unei comunitati (organizatii

    criminale, a unui grup organizat in scopul savirsirii unui act terorist, precumsi participarea la un astfel de act;

  • 8/13/2019 ter