Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    1/23

    TEMA 1. Operaţiuni în contrapartidăContrapartida  presupune eliminarea completă sau parţială a instrumentelor de plată tradiţionale în comerţulxterior şi înlocuirea lor cu schimburi reciproce de mărfuri şi servicii, de regulă în cadrul unor aranjamenteinanciare.

    în sens restrâns, când se leagă importul de export pentru a echilibra raporturile între parteneri;

    în sens larg, când se consideră drept operaţiuni de contrapartidă toate formele de coordonare a schimburilor,

    nclusiv din acţiunile de cooperare economică internaţională.Raţiunile utilizării contrapartidei derivă din avantajele ei:)rin apelarea la contrapartidă se diversifică fondul de marfă de pe piaţa internă, fără efort valutar, testându!se încelaşi timp competitivitatea unor produse;

    )"ste o formă de comerţ mai puţin costisitoare, deoarece aparatul comercial necesar şi activităţile de mar#eting au amploare mai mică.

    )contrapartida permite permite depăşirea problemelor legate de lipsa de lichidităţi internaţionale în anumite ţări;

    d)$nele ţări slab de%voltate sau în curs de de%voltare se află într!o po%iţie de inferioritate datorită lipsei deonvertibilitate a monedelor proprii, contrapartida constituind, în astfel de ca%uri, o soluţie extrem de convenabilă.

    )&ontrapartida oferă avantaje de promovare sau finali%are a unor mari contracte de cooperare economică

    nternaţională 'în producţie, în cercetare ştiinţifică, de%voltare tehnică), permiţând un efort investiţional şi financiar onjugata al mai multor parteneri.

    Limite sau dezavantaje ale contrapartidei :  * unele firme din ţările de%voltate au tendinţa de a exporta, înstfel de contracte, mărfuri prelucrate depăşite din punct de vedere tehnic contra unor materii prime de ba%ă;

    pentru unele schimburi de mărfuri, compensarea valorilor şi urmărirea în timp a compensării complete este saudevine dificilă.

    Prin contrapartidă, ţările în curs de dezvoltare exportă:  Produse agricole !"#$, Produse

    manu%acturate &"#$,Petrol 'i produse petroliere ()#$, inereuri 'i metale ((#$ etc+

    Clasi%icarea operaţiunilor în contrapartidă: ($ Livrări de măr%uri 'i servicii în compensaţie:

    • peraţiunile de barter 

    • &ompensaţiile simple şi lărgite

    • &learingul

    $ peraţiunile paralele:

    • &umpărările legate 'contra!cumpararea)

    • &umpărările în avans• &umpărarea de produse re*ultate 'bu*!bac#)

    $ peraţiunile com-inate

    • +eexport

    • +eexportul cu prelucrare 'ohn).

    • peraţiunea de s-ap cu marfă

    (+Compensaţiile: Caracteristici : ((( partidele de mărfuri de export şi de import nu se plătesc în

    valută, ci se compensea%ă reciproc, de regulă integral;(((au ca ba%ă juridică un singur contract şi pentru export şientru import.  .ipuri :

    ** compensaţii individuale:1. /imple firme$ si . Progresive / si m 0 firme1)

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    2/23

    *compensaţii glo-ale  .Compensaţiile glo-ale consideră barterul ca o formă a operaţiunii de clearing ce poatevea loc între grupuri de întreprinderi sau ramuri economice.

    peraţiunile de -arter: sunt acele tehnici prin care se compensea%ă reciproc, de regulă integral, un export cuun import de mărfuri2servicii între firme din ţări diferite, având ca singură ba%ă juridică contractul direct.

    .ipuri:

    (+ 0arterul simplu -ilateral+

    &+ 0arterul simplu multilateral

    !+ 0arterul garantatContractul de -arter: $n contract de barter  simplu bilateral este apropiat de contractul de vân%are!cumpărarepecific operaţiilor clasice de comerţ exterior, cu diferenţa că se încheie un singur contract   şi se stabilesc

    uplimentar aspecte precum3• contracararea unor riscuri specifice barterului  '+iscul de inflaţie în monedă naţională şi riscul de primă

    livrare);

    • suportarea echilibrată a costului de transport pe ambele fluxuri;

    • efectuarea pe loc sau eşalonat, dar neapărat în paralel, a schimbului de parti%i de marfă;

    • anali%a comparativă a preţurilor propuse spre negociere şi luarea în considerare a legislaţiilor specifice celor două ţări 'taxe, acci%e, 456 etc.).

    peraţiunile de clearing 3• sunt o compensaţie globală privind schimbul reciproc de mărfuri sau servicii între două sau mai multe ţări.

    • 7e derulea%ă pe ba%ă de acorduri guvernamentale.

    • 7chimburile de mărfuri sau servicii se efectuea%ă fără transfer de devi%e 'valută)

    • exportatorii se achită în moneda naţională a fiecărei ţări, evidenţa derulării acordului fiind încredinţată unei bănci centrale sau altă bancă.

    Participanţi:((importatorii;((banca de compensaţie 'sau băncile de compensaţie);((exportatorii.

    ecanismul de derulare a operaţiunilor de clearing:• firmele din ţara 869 , debitoare faţă de partenerii din ţara 8:9, efectuea%ă exportul de marfă şi depun

    documentele la banca centrală desemnată prin acord sau altă instituţie denumită 8oficiu de clearing 9;

    •  partenerii din ţara 8:9 primesc importul, pe care!l achită în monedă naţională şi vor efectua şi ei exporturispre ţara 869, depunând documentele de evidenţă la 8oficiul de clearing 9;

    •  banca sau ficiul de clearing  ţine evidenţa debitelor şi creditelor reciproce şi compensea%ă periodic celedouă conturi, efectuând plăţi în monedă naţională la firmele implicate.

    /e pot distinge:

    • Clearing cu un singur cont , deschis numai la una din ţările participante la acord, în moneda ei naţională, ca%în care exportatorii din această ţară sunt avantajaţi şi trataţi preferenţial 'ei încasea%ă imediat plata);

    • Clearing cu două conturi , când se deschide câte un cont în fiecare ţară participantă la acord, această procedură fiind mai echitabilă;

    • Clearing descentralizat   banca sau băncile centrale sau 8ficiul de clearing 9 nu reali%ea%ă direct operaţiunile bancare pe ba%a cărora se înregistrea%ă în conturi livrările, ci apelea%ă la bănci comerciale la care deschidsubconturi de clearing .

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    3/23

    peraţiunile paralele contra1cumpărarea$: **6stfel de operaţiuni au ca obiect schimbul de mărfuri şiervicii între ţări şi firme din ţări diferite; presupun, în esenţă, legarea sau condiţionarea unui import de un exportau invers.

    2i%eră de -arter sau clearing prin următoarele elemente:• valoarea parti%ilor de mărfuri nu trebuie să fie egală, restul se acoperă prin plata în valută;

    • iniţial, contravaloarea parti%ilor convenite şi legate la export!import se achită de participanţi, compensareaconstă în faptul că pentru un volum de import se reali%ea%ă şi un export pe devi%e de aceiaşi valoare sau

    valoare mai mică ');• se utili%ea%ă, de regulă un contract de export, un contract de import şi un protocol de colaborare pentru

     punerea de acord a celor două contracte separate;

    • numărul partenerilor implicaţi nu este prestabilit ci diferă de la ca% la ca%.distingem următoarele tipuri de operaţiuni paralele:

    • Cumpărările legate: când exportatorul, de regulă dintr!o ţară de%voltată 'care exportă produse industriale),se obligă să cumpere un volum de mărfuri dintr!o listă oferită de ţara importatoare, de regulă în curs dede%voltare. 6stfel de operaţiuni se constituie ca un mijloc de promovare a importului de tehnologie, cu efortvalutar mai redus, deoarece / din valoarea contractului va fi acoperită practic prin export de marfă.

    • Compensaţiile inverse sau operaţiunile adresate3 o firmă dintr!o ţară de%voltată2în curs de de%voltareachi%iţionea%ă în avans un produs industrial pe care!l va folosi pentru reali%area unor mărfuri destinateexportului, valoarea exportului cuvenit fiind superioară importului.

    • Cumpărarea de produse rezultate, tehnică denumită şi buy-back  sau 8formula românească de cooperare93exportatorul de echipamente şi instalaţii, în contul exportului, va prelua, parţial sau integral, produse reali%atede beneficiar cu maşinile şi instalaţiile respective. $nii specialişti definesc această tehnică ca făcând partedin formele specifice de cooperare economică internaţională.

    "xemple de contra!cumpărare3 Boeing-----le da avioane lu---africa de sud,si inapoi le da petrol;3xemple de -u41-ac5 

    • @u#usu#e &orporation of Aapan a vândut ?< maşini de tricotat şi materii prime firmei &hinatex, un

     producător de îmbrăcăminte din 7hanghai, contra ? milion de perechi de lenjerie, ce urmau să produse cuacele maşini.

    • Bn acelaşi mod, Cnternational 5ine of atvia a fost de acord să cumpere utilaje pentru producerea deconcentrat de suc de mere de la firma D din "lveţia şi să plătească utilajele cu o pate din producţiaobţinută.

    6vantajele -u41-ac5:**"ficienţă economică sporită; **"fecte asupra creşterii economice**7chimburile dintreărţile implicate sunt mai puţin afectate de fluctuaţiile economiei mondiale, ratele de schimb valutar etc.;**6ltevantaje de ordin politic şi social. 2ezavantajele -u41-ac5:**ericol pentru furni%orul de echipamente de a!şirea un concurent; **Eeseori, furni%orul de credit tinde să limite%e aria de desfacere a produselor re%ultate;

    peraţiunile com-inate: Reexportul 1 cumpărarea dintr!o ţară şi revân%area în altă ţară a unei mărfientru a obţine o diferenţă de preţ ce acoperă toate cheltuielile oca%ionate şi asigură un profit.Promovarea reexportului se explică ast%el:

    • facilitea%ă tran%acţii comerciale pe unele fluxuri prohibite prin embargouri, alte bariere etc.;

    • se exportă produse indigene îmbunătăţite cu importuri de completare;

    • se finali%ea%ă unele contracte, de export atunci când oferta indigenă este insuficientă se cumpără marfa dinaltă ţară, marfă care se 8naturali%ea%ă9 şi se revinde.

    Riscuri speci%ice reexporturilor :• fluctuaţiile valutare angajea%ă simultan două monede;

    • se efectuea%ă importul şi depo%itarea dar nu se mai reali%ea%ă reexportul;• risc dublu de livrare;

    •  preţurile aplicate suferă o 8operare dublă9 în privinţa taxelor vamale etc.Prelucrarea în lo7n :

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    4/23

    • operaţiuni ce îmbină caracteristici comerciale şi de cooperare internaţională în producţie, derulându!se ca oformă specifică a operaţiunilor de reexport; se numesc şi 8comerţ de manoperă9 sau 8producţie la comandă9.

    • se desfăşoară pe ba%a contractuală între două firme din ţări diferite, între care una din ele execută 'fabrică) lacomandă un produs după modele şi desene ale celeilalte firme şi sub marca acesteia din urmă;

    • firma care lansea%ă comanda pentru a se fabrica se numeşte +EF64+ şi va îndeplini ulterior funcţia deimportator;

    • firma care primeşte comanda şi care execută produsul se numeşte "G"&$46F4 şi joacă rolul de exportator.

    • ordonatorii în lohn sunt firme ce posedă mărci de prestigiu, bine introduse pe piaţa mondială, şi care vor să!şiextindă afacerile datorită po%iţiei pe care o deţin pe această piaţă.6vantajele prelucrării în lo7n:

    Pentru exportator :

    • reali%ea%ă o producţie fi%ică ridicată deşi nu are materii prime, materiale etc.;

    • utili%ea%ă mai complet capacităţile de producţie;

    • menţine ocupată forţa de muncă, cu implicaţii economice şi sociale;

    • îşi poate moderni%a unele tehnologii, uneori primind şi asistenţă tehnică;

    • sporeşte calitatea forţei de muncă utili%ate;

    •  prelucrarea în lohn este o dovadă a competitivităţii firmei sale.Pentru ordonator :

    • îşi majorea%ă cifra de afaceri 'venituri, profit etc.) fără investiţii în producţie;

    • obţine un spor al ratei profitului, deoarece de regulă nivelul salariilor din ţara executorului este mai redusdecât cel al salariilor din ţara sa;

    • îşi consolidea%ă po%iţia pe piaţa mondială, în lupta cu firmele concurente, deoarece acoperă alte sectoare cumarfa reali%ată sub licenţa sa;

    • în mod normal, ordonatorul obţine avantaje mai mari decât executantul, mai ales pe termen lung.peraţiunile în lo7n prezintă 'i unele riscuri speci%ice pentru cei doi parteneri:Pentru exportator :

    • întâr%ieri în transportul şi aprovi%ionarea cu materii prime, materiale etc. ceea ce influenţea%ă ritmicitatea producţiei;

    • un venit în devi%e mai redus decât dacă ar exporta produse reali%ate integral de el;

    • exportul sub marcă străină amâna promovarea firmei pe piaţa mondială în nume şi pe cont propriu.

    Pentru ordonator :

    • executant poate să nu reali%e%e integral produse de calitate ridicată, consumând materii prime;

    • în condiţia nerespectării unor cerinţe de calitate, termene de livrare, alte situaţii neprevă%ute 'politice,

    naturale etc.) aceste riscuri se 8preiau9 de ordonator.• "xemple de companii ce practică lohn!ul în +epublica 0oldova3• 7teaua +eds 7+

    • 76 Conel

    • &odreanca 7+

    • 6duceţi exemple pentru seminar 

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    5/23

    .ema&+ .rans%erul internaţional de te7nologie/e disting & %orme de trans%er de te7nologie:

    8on 9commercială : 116jutor tehnico!ştiinţific gratuit la nivel de guvern, organi%aţii intenaţionale, instituţiispeciali%ate, cercetători, ingineri etc.

    Comercială:11&omerţ cu invenţii brevetate, cu invent  Ci nebretare, servicii de consulting engeneering, franchising'comerciali%area mărcilor)etc.

    &irculaţia internaţională a drepturilor de proprietate industrială şi intelectuală se numeşte trans%er de te7nologieProprietate industrială se re%eră la:

     brevete de invenţii;

    mărci de fabrică;

    mărci de comerţ sau servicii;

     procedee şi tehnici nebrevetate 'know-how);

    consultanţa de specialitate 'consulting );

    asistenţă tehnico!inginerească 'engineering );

    7ecrete comerciale etc.

    Con%orm organizaţiei mondiale a proprietăţii intelectuale ;P$, prin Convenţia de la /toc57olm, (, P;

    nclude:* drepturile privind opere literare, artistice, ştiinţifice etc.; fonogramele şi emisiunile radiofonice;

    invenţiile în toate domeniile activităţii umane;

    descoperirile ştiinţifice;

    desenele şi modelele de serviciu;

    denumirile comerciale;

     protecţia împotriva concurenţei neloiale;

    activitatea intelectuală în domeniul industrial, ştiinţific, literar şi artistic.0revet de invenţie este un titlu eliberat de stat, titlu care atestă caracterul de invenţie al obiectului său.?uncţiile -revetului de invenţie:

    Harantea%ă dreptul de proprietate industrială;

    @urni%ea%ă informaţii cu privire la progresul ştiinţei şi tehnicii;

    0ijloceşte transferul de invenţii între inventatori şi prin aceasta stimulea%ă comerţul internaţional şicooperarea econ. şi tehnico!ştiinţifică;

    Bndeplineşte funcţia de comerciali%are a produselor reali%ate pe ba%a invenţiilor de către partenerii străini.

    ?ormele prin care are loc comerţul cu -revete de invenţii:Cesiunea3 formă de comerciali%are prin care titularul unui brevet de investiţie transmite dreptul său de proprietateasupra brevetului unei terţe persoane.

    Cesiunea poate %i: **definitivă; **temporară.

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    6/23

    ntinderea cesiunii poate %i: totală: când priveşte în întregime brevetul şi teritoriu pe care este protejată;

     parţială: sub aspectul teritoriului, al aplicaţiilor posibile, al conţinutului dreptului transmis 'ex.3 se transmitedreptul de a fabrica, dar nu şi cel de a comerciali%a).

    ?ormele prin care are loc comerţul cu -revete de invenţii:  icenţierea: înţelegerea pe ba%ă de contract prin care titularul unui drept de proprietate industrială 'brevet,

    marcă, know-how etc.) transmite unei alte persoane, în total sau în parte, folosinţa acestui drept exclusiv pentru exploatare, primind în schimb bani sau produse.

    4itularul dreptului de proprietate industrială se numeşte C&"FIC6+ iar beneficiarul folosinţei se numeşteC&"FIC64.

    Prin di%erenţă %aţă de un contract clasic de vânzare1cumpărare, contractul de licenţă de -revet de invenţie separticularizează prin anumite restricţii sau limitări impuse de licenţiat:

    limitare temporală3 de regulă, contractul se încheie pe o perioadă mai scurtă decât valabilitatea brevetului;

    limitare teritorială3 când se acordă dreptul de exploatare pe o parte a teritoriului protejat;

    limitare la o anumită !irmă pentru e"ploatare;

    limitare în ceea ce prive#te obiectul licenţei , când brevetul are aplicaţii multiple;

    limitare cantitativă3 când se stabileşte producţia maximă ce va fi reali%ată sub licenţă..ipuri de contractele de licenţă**licenţă e"clusivă: 6$atenuată: când păstrea%ă pentru el însuşi dreptul de exploatare;0$absolută: renunţă şi el laxploatare;

    **licenţă simplă $non-e"clusivă%A *7ublicenţeA **icenţă reversivăA**icenţă încrucişată@n cazul licenţei exclusive, licenţiarul poate limita contractual drepturile licenţiatului+

    .otu'i, licenţiarul nu are dreptul: 7ă oblige licenţiatul să procure orice material de la licenţiar sau persoane numite de el, cu excepţia ca%urilor 

    când folosirea altor materiale nu asigură calitatea necesară a produsului; 7ă oblige licenţiatul să vândă produsul fabricat de el numai sau preferenţial persoanelor indicate de licenţiar;

    licenţiarul nu are dreptulB+ 7ă limite%e libertatea exportului produselor conform licenţei fără motive suficient de justificate;

    7ă impună un preţ fix de vân%are a produselor fabricate conform licenţei

    7ă stabilească durata valabilităţii contractului pe o perioadă mai lungă decât durata de valabilitatea a titlurilor de protecţie care pre%intă obiectul contractului etc.

    otive pentru licenţierea 2P; artajarea riscurilor;

    Henerarea veniturilor;

    &reşterea cotei de piaţă;

    +educerea costurilor;

    7alvarea timpului;

    bţinerea de experti%ă;

    6sigurarea unui avantaj comparativ;

    &olaborare etc.

    nterese speci%ice pentru %iecare parte:icenţiarul  urmăreşte, în special3

    sporirea veniturilor prin exploatarea în străinătate a brevetelor, mărcilor, know-how etc.;

    valorificarea maximă şi recuperarea rapidă a cheltuielilor de cercetare;

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    7/23

    reparti%area între parteneri a %onelor de desfacere;

     penetrarea pe pieţe, prin intermediul licenţei, în %one unde exportul clasic este dificil;

    dacă este posibil, se urmăreşte obţinerea unei po%iţii de monopol, exercitarea unui control etc.;

    asigurarea unor surse de finanţare, prin prelevarea unei părţi din profitul reali%at de filiale, sucursale etc.

    icenţiatul urmăre'te, în special:( să intre în posesia unor invenţii cât mai valoroase şi a unor informaţii tehnice;

    să primească know-how odată cu echipamentele pentru a!şi de%volta tehnologia proprie; să stimule%e de%voltarea industriei naţionale; să reali%e%e economii valutare prin reducerea importurilor de produse fabricate pe ba%a invenţiei; să ocolească barierele comerciale care inter%ic importul de produse de înaltă tehnologie; să promove%e exportul de produse sub licenţă; să!şi valorifice superior unele materii prime şi forţa de muncă.

    nterese comune, ale ambilor parteneri3

    să se obţină produse de calitate superioară pentru a se păstra prestigiul colaborării;să întărească relaţiile reciproce, eventual prin apelarea ulterioară la contracte încrucişate sau reciproce de licenţe.

    2repturile 'i o-ligaţiile licenţiarului: de remitere a dreptului de folosinţă prin exploatarea şi de transmitere a tuturor perfecţionărilor aduse ulterior 

    invenţiei, să acorde asistenţă tehnică şi know-how etc.;

    Ee a garanta existenţa, validitatea şi posibilitatea de exercitare a dreptului transmis.2repturile 'i o-ligaţiile licenţiatului:

    de a exploata licenţa în condiţiile convenite;

    de a plăti preţul convenit;

    de a păstra secretul şi obligaţia de non!concurenţă; de a controla validitatea brevetului;

    interdicţia de a acorda sublicenţe;

    de a comunica perfecţionările aduse obiectului licenţei;

    de a respecta anumite preţuri de vân%are a produselor re%ultate.Preţul licenţei de -revet 'i modul de plată se pot determina:

    ca redevenţe periodice 'running royalties), calculate ca procent pe unitatea de produs fabricat şicomerciali%at;

    metoda add valorem, la valoarea produselor comercialJ%ate sub licenţă 7uma agregata

    Comerţul cu 5no17oDno-!ho- K ansamblul formulelor, definiţiilor tehnice, documentelor, desenelor, modelelor, reţetelor, procedeelor,xperienţei de producţie şi a altor elemente ce servesc la fabricarea unui produs

    invenţie, chiar daca este brevetabilă, atâta timp cât nu este brevetată poate fi considerată o componentă a #no-!ho-Rolul 5no17o1ului:**+olul prioritar ocupat de activitatea de &E în toate domeniile de activitate;

    referinţa pentru transferul de #no-!ho- generată de procedura greoaie, îndelungată şi costisitoare implicată de

    nregistrarea invenţiilor şi eliberarea brevetelor;Cmposibilitatea încadrării tuturor cunoştinţelor ştiinţifice în termenii convenţionali ai brevetului, ceea ce impune

    necesitatea transferării acestora ca obiect independent al contractului comercial;Eorinţa de a păstra secretul fie şi temporar, asupra anumitor cunoştinţe tehnice în scopul de a le valorifica cuficienţă ridicată, secretul fiind uneori preferat securităţii date de brevet;

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    8/23

    &omplexitatea deosebită a brevetelor de invenţie face, de cele mai multe ori, imposibilă exploatarea acestora înipsa furni%ării unor elemente complementare.ipuri de contracte 5no17o:

    Contracte de 5no17o pur

    Contracte de 5no17o mixt

    Contracte de 5no17o complementarRiscuri ale comercializării 5no17ouluiPentru deţinătorul de 5no17o  K cumpărătorul poate întrerupe la un moment dat negocierile, având deja în

    osesie nişte informaţii valoroase

    Pentru potenţialul -ene%iciar 9  pot să i se ofere cunoştinţe întrate deja în larga folosire prin publicarea în diferiteeviste de specialitatenstrumente de minimizare a riscurilor de comercializare a 5no17oului:

    6ngajamentul unilateral asumat de destinatarul ofertei;

    &onvenţia prealabilă, încheiată între cele două părţi prin care titularul de #no-!ho- se angajea%ă să furni%e%enumite preci%ări cu privire la aceasta, iar beneficiarul potenţial se obligă să nu!l divulge sau sa!l exploate%e înainte

    de încheierea contractului.

    etode de transmitere a 5no17oului: rin remiterea documentaţiei 'planuri, desene, schiţe, instrucţiuni etc);

    rin trimiterea de tehnicieni ai întreprinderii furni%oare la u%ina beneficiarului

    rimirea de tehnicieni ai beneficiarului spre formare la u%ina furni%orului.

    etode de plată pentru 5no17o: ** suma forfetata A** 7uma iniţială completată cu redevenţe((lata deedevenţe

    /ecret comercial3 6rticolul ? al egii +epublicii 0oldova cu privire la secretul comercial ?? K GCCC din L CulieMMN defineşte secretul comercial ca3

    nformaţiile ce nu constituie secret de stat, ţin de producţie, tehnologie, administrare, activitate financiară, altectivităţi ale agentului economic, a căror divulgare poate să aducă prejudicii intereselor acestuia.

    Protecţia 2P; în Repu-lica oldova rotecţia juridică a invenţiilor în +epublica 0oldova se asigură în temeiul egii nr. O

     privind protecţia invenţiilor. :revetele de invenţie sunt eliberate de 6H"C şi certifică prioritatea, calitatea de autor şi dreptul exclusiv al

    titularilor de brevete asupra invenţiilor. invenţie este brevetabilă, dacă este nouă, re%ultă dintr!o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare

    industrială. &ererea de brevet se depune la 6H"C de către orice persoană care dispune de dreptul de a solicita brevet,

     personal sau prin repre%entant, şi trebuie să includă documentele prevă%ute la art. // din ege

    .ema !+ 6ctivitatea de consulting 9 engeneering(C8/DL.;8E se referă la acordarea unei asistenţe pentru organi%area în plan economic, în managementulunor firme, optimi%area unor deci%ii etc. 7e acordă, de regulă, de institute de cercetare ştiinţifică, universităţi,alte instituţii similare.

    Conceptul de engineering  'asistenţă tehnico!inginerească) constituie o completare a primului şi apare atunciând asistenţa generală acordată se face pentru proiect industrial.

    Consulting1engineering1ul poate fi definit ca un serviciu de natura intelectuala, ce vi%ea%a reali%area de studii,

    roiecte, asistenta tehnica in supravegherea si controlul reali%arii unui obiectiv investitionalConsulting 9 engineering :•  presupune acordarea unui set de servicii sau serviciilor separate cu caracter tehnic, industrial, comercial de

    către consultant. 6ceste servicii ţin de proiectarea, construcţia şi punerea în exploatare a obiectului,elaborarea unor procese tehnologice noi, perfecţionarea proceselor de producţie, pînă la lansarea şidesfacerea producţiei.

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    9/23

      /e disting trei categorii de servicii de engineering:?. 3ngineeringul consultativ repre%intă, în principal, serviciile intelectuale de proiectare a obiectelor,

    elaborarea programelor de construcţie şi control asupra desfăşurării lucrărilor.

    . 3ngineeringul te7nologic constă în prestarea tehnologiilor necesare pentru construcţia unui obiect industrialşi exploatarea acestuia, elaborarea proiectelor privind aprovi%ionarea cu energie, apă etc.

    /. 3ngineeringul de construcţie şi2sau general ţine de livrări de echipament, tehnică şi2sau montaj de instalaţii,include la necesitate şi lucrări de inginerie. ucrările de construcţie propriu!%ise nu fac parte din domeniul

    serviciilor de engineering. "le se referă la colaborarea în domeniul tehnic şi de producţie şi se reglementea%ăde actele normative respective.Particularităţile engineeringului:

    "ste unul din serviciile cu destinaţie productivă reali%at nu în forma materială, ci în efect util, de exemplu,roiectare, consultanţă, instruire.

    7erviciile de engineering sînt legate de pregătirea şi asigurarea procesului de producţie şi desfacere, orientate spreonsumul intermediar sau final al bunurilor reale.

    6re trăsături comerciale care se manifestă în procesul de vîn%are!cumpărare.

    7pre deosebire de licenţiere şi #no-!ho-, obiect al vîn%ării!cumpărării pe piaţa engineeringului sunt serviciile deregătire, sistemati%are, adaptare pentru utili%are în condiţii concrete precum şi transferul de cunoştinţe şi experienţă

    ndustrială, care sînt accesibile pentru toţi specialiştii calificaţi.

    Realizarea operaţiilor de CF3 se produce in doua %aze:?aza de studii: Cn aceasta fa%a se intocmesc studii preliminare sau prestudii 'preliminar* engineering), ce vi%ea%alaborarea conceptiei şi reali%area planurilor şi schitelor de detaliu ale unei instalatii industriale. 4oate acesteperatii comporta efectuarea de cercetari, pe ba%a carora se intocmeste un proiect;

    ?aza de executie: peraţiile specifice acestei fa%e sunt3 lansarea comen%ilor, procurarea materialelor, montajul,onstructiile, receptiile, punerea in functiune etc.

    etode de plată pentru serviciile de CF3• Costuri G c7eltuieli generale K tarifele se înmulţesc cu un coeficient de cheltuieli generale la care se adaugăcheltuieli directe aferente. &oeficientul trebuie să acopere costurile fixe de funcţionare şi beneficiul normal

    • /uma %or%etată K părţile pornesc de la evaluarea tuturor obligaţiilor consultantului. 7e stabileşte o sumăglobală în care se includ sau nu alte categorii de cheltuieli. 0etoda se utili%ea%ă atunci când atribuţiile şidurata serviciilor consultantului pot fi determinate cu preci%ie;

    • Cost plus onorariu procentual sau %ix. &ostul efectiv cuprinde / componente3 tariful din statul de plată,cheltuieli generale, cheltuieli personale. a acesta se adaugă un onorariu exprimat ca > din suma primelor componente sau ca sumă fixă;

    rocent din costul reali%ării obiectivului, stabilit de părţi şi menţionat în contract. oate varia între ? dinostul proiectului;

    norariu de angajare ! care dctiferă în funcţie de genul şi valoarea serviciilor consultantului. 7e plăteşte pe toatăerioada contractuală sau pe lună, %ile, ore.

    .e7nici de cooperare economică internaţională

    2in perspectivă economică:Eef. cooperarea P punerea în comun de către două sau mai multe firme a unui set de factori de producţie încopul reali%ării unui produs re%ultant comun.

    Q fiecare dintre parteneri are un aport 'input!uri) la activitatea comună, urmând a fi compensat din re%ultatulctivităţii comune 'output!uri)

    Q fiecare partener îşi păstrea%ă calitatea de întreprin%ător 'renunţă la bunuri pre%ente K input!urile) încopul obţinerii unor bunuri viitoare 'output!urile) PR o relaţie de cooperare nu este o tran%acţie de piaţă 'de schimb

    P exchange)Q fiecare partener îşi păstrea%ă independenţa 'relaţia filială K societatea mamă sau între divi%iile aceluiaşi

    onglomerat nu se califică drept relaţii de cooperare)

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    10/23

    Compania AActivitate

     de producţie

     în comun

    Input-uri

    Input-uri

    Output-uriOutput-uri

    Cooperarea P formă de activitate economică care nu se încadrea%ă nici în tran%acţiile de piaţă, nici în celede organi%are internă 'intra!firmă)

    Q din acest punct de vedere, cooperarea, ca formă de alocare a resurselor, este 8între piaţă şi ierarhie9paralela cu 86 4reia &ale9 din ştiinţele politice) Q cooperarea repre%intă o 8integrare parţială9 dinspre relaţiileontractuale de piaţă către organi%area internă 'în aceaşi firmă)

    Q părţile încearcă prin acordurile de cooperare să capte%e atât din avantajele mecanismului pieţei cât şi dinele ale organi%ării interne

    Q această perspectivă a 8integrării parţiale9 este confirmată de faptul că multe din firmele care au fostmplicate în acorduri de cooperare ulterior se integrea%ă 'prin fu%iuni sau achi%iţii)

    "x. în procesul de internaţionali%are, unele firme intră pe pieţele străine mai întâi sub forma unui acord deooperare 'societate!mixtă, contract de distribuţie, etc.) cu un partener local, urmând ca ulterior să treacă la ore%enţă pe cot propriu Q 4o*ota şi piaţa americană

    2in perspectivă strategică:Eef. cooperare P includerea în cadrul strategiei de afaceri a unei firme a unei relaţii cu un anumit partener defaceri ca fiind critică pentru atingerea obiectivelor sale de strategie de afaceri 'alianta strategica)

    Q relaţia dintre parteneri poate fi contractuală 'nu necesită producţia în comun) sau doar ca ajustare reciprocă aomportamentului contractual 'lansarea în acelaşi timp a două produse complementare)

    Q importanţa critică a formali%ării alianţei strategice 'a afirmării ei publice) Q efecte asupra consumatorilor,oncurenţilor, partenerilor de afaceri, etc 

    Eeneric, acestea pot %i grupate în motivaţii:de natură economicăA

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    11/23

    o-ţinerea unui pro%it mai mare din calitatea de întreprin%ător decât din cea de vân%ător al resursei sau serviciilor oferite de către aceasta

    . reducerea costurilor P economii de scară

    . reducerea riscurilor '8 pooling 9)

    . acces la resurse care pot fi prohibitive 'ca preţ) sau chiar inter%ise 'telecomunicaţii, petrol, etc.)

     

    de natură strategicăAasigurări implicite reciproce privind calitatea produselor c7iar co1-randing sau alianţe de marcă$: 7on*!"ricssoncrearea unui Hmecanism de izolareI -locarea copierii de către concurenţi$: Eell şi Cntelpercepţia unei dependenţe reciproce a succesului: &oca &ola şi 0c Eonalds %lexi-ilitatea strategică, dată de independenţa părţilor: 5olvo +enaultKcunoa'terea reciprocăI 'i învăţarea: hilips ! Shirlpool 

    care sunt rezultatul intervenţionismului pu-licA3%ecte directe P autorităţile vi%ea%ă în mod specific blocarea concentrării firmelor 'blocarea investiţiilor străinedirecte, a fu%iunilor şi achi%iţiilor)P ţin de naţionalismul economic Q încurajarea firmelor locale, maximi%area rentelor obţinute din exploatarea

    esurselor naturale, motivaţii de securitate naţională, etc.

    "x. industria petrolieră, industria transporturilor aerieneTîn mod tradiţional, acordurile de cooperare au fost cel mai adesea privite ca o opţiune strategică de tip  second-est   faţă de alternativa acţiunii pe cont propriu. icenţierea, societăţile!mixte, coproducţia şi serviciile de

    management au fost vă%ute ca opţiuni asumate cu îndoială, de cele mai multe ori ca urmare a unor presiuni externerecum legile locale privind investiţiile străine directe sau a încercării de a trece peste diferite bariere protecţioniste

    din economiile statelor în curs de de%voltare sau planificate93%ecte indirecte  P efectele generate de diferitele reglementări publice care vi%ea%ă alte obiective dar şi deretragerea statului din economieP efecte mai complexe, de regulă derivă din3?. acordarea de drepturi de monopol sau subvenţionarea unei anumite activităţi

    Q reglementările publice în domeniul proprietăţii intelectuale3 încurajarea activităţii de +UE derulate în

    comun 'ind. farmaceutică, noile tehnologii, etc.). retragerea statului din economie3

    Q globali%area pieţelor de produsQ 8hipercompetiţia9Q reduceri a ciclului de viaţă al produselor 

      de natură te7nologicăAde%voltarea de standarde tehnologice în comun8turbulenţa tehnologică9 Q reducere a ciclului de viaţă al tehnologiilorconvergenţa tehnologică '7on*!"ricsson sau @ujitsu!7iemens) P tehnologii din anumite sectoare economice auaplicabilitate în alte sectoare  altele.

    .ipologia acordurilor de cooperaredupă !orma de guvernanţă $'uridică%

    ( cooperarea in!ormală 'ex. cartelurile) P ajustare necontractuală a comportamentului părţilor &   cooperarea pe baze contractuale  'P 8consorţii9) P cooperare pe ba%a unui instrument juridic

    contractual!  participaţii încruci#ate 'Tcross equity9) P partenerii devin acţionari unul la altul"  cooperarea instituţionalizată 'P societăţile!mixte P 8 joint ventures9) P relaţia de cooperare ia forma

    unei noi entităţi juridice

    după poziţionarea părţilor în structura de producţie( cooperarea între firme concurente, rivale 'cooperarea pe orizontală)&  cooperarea între firme din acelaşi lanţ de valoare 'cooperarea pe verticală)!   cooperarea între firme din sectoare înrudite  'sectoare care folosesc în comun anumite tipuri de

    input !uri)"  cooperarea între firme din sectoare neînrudite 

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    12/23

    după aria !uncţională a !irmei ( cooperare în sfera cercetării ( dezvoltării &  cooperare în sfera producţiei !  cooperare în sfera marketingului $co-marketing%"  cooperare )trans!uncţională  P vi%ea%ă mai multe funcţii

    după dimensiunea geo-economică( cooperare între %irme din ţări dezvoltate 'Ford!Ford)&  cooperare între %irme din ţări dezvoltate 'i %irme din ţări în curs de dezvoltare  'Ford!7ud)

    !  cooperare între %irme din ţări cu economie de piaţă 'i ţări cu economii centralizate  '"st!5est)Bnclinaţia firmelor către cooperare în funcţie de ciclul de viaţă al produsului  înainte de lansare3 acorduri de +UE în comun între concurenţi dar şi atragerea furni%orilor strategici în

    de%votarea de noi produse cre'terea3 co!branding, contracte de distribuţie, pigg*!bac#ing 'distribuţie prin canalele partenerului)  maturitatea3 fa%a în care înclinaţia spre cooperarea economică este cea mai redusă 'înclinaţia cătreinternali%are este maximă), existând însă motivaţii către cooperarea strategică în scopul diferenţierii declinul3 încercarea de reduce costurile la maxim 'producţia în comun), carteluri

    /u-productia su-contractarea$ repre%inta o forma de colaborare intre o firma principala 'ordonator) si una saumai multe firme executante , prin care ultimele se angajea%a sa produca pentru ordonator fie un produs finit, fie

    ubansamble, componente, piese etc care urmea%a sa fie in corporate intr!un produs finit .n prima varianta subproductia se mai numeste de capacitate'conjuncturala, concurentiala) iar in cea de!a douaubproductie de specialitate'structurala , complementara).

    7uubproductia se deosebeste de productia pentru export intrucit in ca%ul acesteia productia nu este destinataomerciali%arii libere pe piata.

    7ubproductia a devenit o practica frecventa pentru multe corporatii transnationale in sectoare foarte variate3utomobile , electrocasnice, confectii, incaltaminte etc.

    /u-productia de capacitate  presupune fabricarea de catre executant a unor produse finite identice cu cele reali%atede ordonator, acesta din urma preluind productia pentru a o desface sub marca proprie.rincipala cau%a a subproductiei de capacitate este existenta unui decalaj intre cererea crescuta si respectivnsuficienta capacitate de productie pe care o detine ordonatorul.

    alta ratiune importanta a acestei subproductii este reducerea costurilor de fabricatie, motiv pentru care operatiuneae regaseste cel mai frecvent pe relatia tari de%voltate!tari in curs de de%voltare.

    rdonatorul beneficia%a de o serie de avanataje si anume3 evita investitia in noi capacitati de productie, transferaiscul conjunctural asupra executantului, obtine profit din diferentele de costuri ' in mod special costul fortei de

    munca)."l este insa supus riscului ca productia sa nu fie intotdeauna conforma cu specificatiile sale sau ca termenele deivrare sa nu fie respectate.n mod simetric, executantul  are avantajul folosirii complete a capacitatilor sale de productie, aprovi%ionarea cu

    materii prime este asigurata de ordonator, are acces la o tehnologie moderna, are certitudinea desfacerii productiei."xecutantul este de%avantajat de faptul ca aceasta cooperare este una conjuncturala, marcata de incertitudine,onsecinta fiind aceea ca ordonatorul poate renunta in anumite conditii la prelungirea contractului sau poate renuntaa comen%i chiar pe parcursul derularii contractului.n al lea rind subproductia de capacitate este una concurentiala.

    &el mai important de%avantaj al executantului este ca acesta are o po%itie pasiva pe piata externa in privintactiunilor de comerciali%are si promovare iar modul de stabilire al pretului este de regula defavorabil lui.

    /u-productia de specialitate este intelegerea intre un ordonator si unul sau mai multi subproducatori, in virtuteaareia ultimii produc anumite subansamble sau componente ce urmea%a sa fie incorporate intr!un corp de ba%a alrodusului fabricat de ordonator.

    7pre deosebire de subproductia de capacitate, cea de specialitate se ba%ea%a pe complementaritatea tehnica aartenerilor iar relatia dintre acestia nu este de subordonare ci de colaborare.

    rdonatorul ela-oreaza caietul de sarcini in colaborare cu subcontractantul, intre parteneri exista o informare

    eciproca, iar in unele situatii se organi%aea%a activitati comune de cecetare!de%voltare."xecutantii se bucura de autonomie in reali%area productiei , ei putind sa!si desfaca productia nu numai in cadrulelatiei de subcontractare ci si in mod liber pe piata.

    Coproductia intre societati cu sediul in tari diferite este o forma de cooperare care presupune un grad ridicat deomplexitate tehnica a productiei si in acelas timp de complementaritate a potentialului agentilor economiciooperanti.

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    13/23

    3a poate %i organizata in & variante si anume 3 coproductia organica si programul comun de producite.a Prima varianta ' cea mai frecventa) consta in intelegerea intre parteneri din tari diferite de a fabrica

    independent anumite subansamble, componente etc ale unui produs finit si de a!si livra reciproc elementelefabricate pentru a reali%a asamblarea produsului final.

    biectul cooperarii poate fi un obiectiv complex sau un produs de complexitate tehnica.Cn primul ca%, asamblarea se face la locul de amplasare al obiectivului, prin livrarea de catre fiecare partener aomponentelor fabricate si participarea in comun la operatiunea de asamblare.

    2aca produsul %init reprezinta un utilaj, autove7icul, ec7ipament etc, asam-larea se poate realiza in trei

    modalitatiA! in intreprinderile ambilor parteneri, prin livrarea reciproca a componentelor fabricate de fiecare partener 'se practica atunci cind componentele livrate sunt de volum si greutate aproximativ egale si ambii parteneridispun de conditii de asamblare);

    ! asamblarea numai in intreprinderea unuia dintre parteneri, cel care fabrica subansamblele cu volum sigreutate mai mare;

    ! asamblarea intr!o tara terta , care repre%inta o piata importanta de desfacere a productiei re%ultate dincoproductie.

    Conventia de cooperare contine reglementari privind trei aspecte importante:! responsabilitatea partilor in legatura cu tehnologia si #no-!ho-!ul;! modul de comerciali%are al produselor' marca produsului, pietele de desfacere, norme de evitare a

    concurentei)! graficele de livrare mebnite sa asigure sincroni%area fabricatiei. b Programul comun de productie repre%inta intelegerea dintre agenti economici din tari diferite privind

     partajarea gamei de produse , respectiv fabricarea de catre fiecare partener a unui segment al unuinomenclator de produse , urmind ca prin schimb, fiecare sa dispuna de intreaga gama ' se practica inindustria chimica , farmaceutica etc).

    6vantajele coproductiei:! potentea%a eforturile partenerilor obtinindu!se reducerea costurilor de productie si cresterea productivitatiimuncii;! determina sporirea nivelului calitativ al productiei;! facilitea%a surmontarea dificultatilor legate de lipsa resurselor valutare in ca%ul intreprinderilor mici si

    mijlocii;! coproductia este o forma de cooperare care nu afectea%a autonomia partilor;! exista o serie de avantaje in sfera comerciali%arii in sensul in care clientii uneia din parti devin cumparatori

     potentiali ai celeilalte parti.Cnconvenientele acestei formule sunt legate in principal de riscul unei nesincroni%ari riguroase a livrarilor iar inal doilea rind de transferul limitat al cunostintelor si #no-ho-!ului de la un partener la altul.

    /ocietatea mixta 'cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de joint venture) este o forma de cooperaresau de alianta prin care sau mai multi parteneri din tari diferite desfasoara in comun, in cadrul unei entitatiindependente, cu personalitate juridica, activitati diverse3 productie, mar#eting, comerciali%are, financiar!

     bancare etc prin partajarea beneficiilor si a riscurilor afacerii.&ontributia partilor poate consta in 3 capital banesc, bunuri de echipament, experienta manageriala, #no-!ho-,drepturi de proprietate industriala, proprietate asupra terenului, cladirilor etc. evaluarea acestora constituindu!sein capitali%area societatii mixte.Cooperarea prin societati mixte prezinta citeva caracteristici si anume:a +elatiile dintr parti sunt de lunga durata, partenerii participa in comun la gestiunea afacerii si raspund solidar.

    rin aceasta societatile mixte se deosebesc de consortii care au un caracter temporar, se constituie de regula pentru un singur proiect de afaceri si se ba%ea%a pe raporturi creditor!debitor;

     b &ooperarea are un caracter organic 'institutionali%at) in sensul ca partenerii detin parti dintr!o societate, care poate fi nou creata sau re%ultata din transformarea unei societati existente ' prin preluare de actiuni de catreunul dintre parteneri);

    c &ooperarea are un obiect complex si un caracter evolutiv. 7ocietatea mixta este o forma de cooperare plasataintre extreme si anume3 integrarea completa pe vericala a afacerilor in cadrul unei singure firme 'prininvestitii directe) si cooperarea intre firme separate pe ba%a unor relatii de tip creditor!debitor.

    6vantajele acestui tip de cooperare : facilitea%a transferul de tehnologie, accesul la resurse 'naturale, materiale,umane, financiare), accesul la piete 'depasirea barierelor vamale si altor obstacole de tip netarifar), raspunde unor erinte ale autoritatilor din tara ga%da privind implicarea firmelor locale, sporeste puterea concurentiala etc.

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    14/23

    Limitele 3 diminuarea controlului asupra operatiunilor in strainatate, dificultati in luarea deci%iilor ,unul dinarteneri poate forma aliante cu firme concurente, re%erve manifestate in privinta utili%arii in comun a tehnologieitc

    Licitaţiile internaţionale

    Licitaţia  poate fi definită ca o piaţă de mărfuri sau servicii care concentrea%ă cererea şi oferta în timp şi spaţiu, cupecificul că oferta se concentrea%ă într!un timp foarte scurt, fie ca o ofertă efectivă de mărfuri, fie scriptic subormă de documente.

    Caracteristicile distinctive ale licitatiei. se desfasoara in ba%a unor regulamente proprii care cuprind metode si norme speciale, cu caracter general sauarticular, in conformitate cu obiectul sau natura obiectului tran%actiilor si cu legislatia si normele uniforme care

    guvernea%a organi%area lor 

    . diminueaza importanta negocierilor, acestea avind loc de regula dupa deschiderea ofertelor si dupa adjudecare

    . sunt tranzactii concurentiale, principalele elemente concurentiale fiind pretul, caracteristicile tehnico!unctionale ale produselor si conditiile si termenele de livrare si de plata

    d. atribuirea proprietatii asupra bunului comerciali%at sau acceptarea ofertei celei mai avantajoase se face prinperatiunea de adjudecare

    . sunt tran%actii comerciale cu un grad mai ridicat de promptitudine, ducind la incheierea operativa aontractelor..ipologia licitatiilor

    . ;n %unctie de organizator , sunt:

    .licitatii organi%ate de firme producatoare sau cumparatoare

    .licitatii organi%ate de intermediari, de agenti sau de bro#eri

    .licitatii organi%ate de firme speciali%ate, cu participarea bancilor, a camerelor de comert sau a arbitrajelor deomert

    . ;n %unctie de posi-ilitatea de participare sau de natura lor judiciara , avem3

    .licitatii desc7ise pu-lice $ ! numarul de participanti este neingradit, nelimitat. licitatii limitate inc7ise $ ! sint organi%ate numai pt. firmele special invitate de organi%atori si supuse unor realabile proceduri de calificare. 2upă %recvenţa organizării lor , avem:

    . licitaţii periodice

    . licitaţii ocazionale ' nerepetabile )

    + ;n %uncţie de poziţia organizatorilor in actul de vânzare1cumpărare , sunt:

    . licitaţii de vânzare sau de export

    . licitaţii de comparare sau de import  'adjudecări sau tratative de concurenta ).Licitaţiile de export :7e pot organi%a direct de catre producatori, de catre comerciantii vin%atori sau de catreirme speciali%ate in astfel de operatii.

    -iectul licitaţiilor poate să constea în: ! anumite categorii de mărfuri vândute ca loturi individuale şi nu pea%ă de mostre sau tipuri de marfă;  ! proprietăţi imobiliare;  ! bunuri unicat de valoare ridicată

    Particularităţile licitaţiilor de export. societatea de licitatii primeste din partea proprietarului de marfuri sarcina de a oferi intr!un cadru organi%at

     bunurile primite, concentrând cererea si oferta in timp si spatiu; apoi va publica un catalog cu bunurile sauserviciile grupate pe poziţii speci%ice, %ăcând cunoscute in%ormatii cu privire la:  ! pretul de pornire

    1 garantiile de participare  ; 1 locul unde sint depozitate si pot %i veri%icate, testate sau

    analizate -unurile. deoarece marfurile pot fi examinate in prealabil de potentialii cumparatori care pot constata calitatea lor pe risc

     propriu, comunicarea in cataloage a calitatii este facultativa; ca atare, conditia calitativa este 8 tel 1 uel 8. societatea de licitatie trebuie sa garante%e conditiile juridice ale transmiterii po%itiilor cumparate, ordinea

    vin%arilor si mecanismul de incasare a contravalorii marfurilor 

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    15/23

    d. la marile case de licitatie, se apelea%a la intermediari, carora li se incredintea%a mandatul de cumparare a unor o%itii desemnate anterior 

    . atunci cind cumparatorii participa personal la licitatii, ei vor trebui sa depuna niste garantii ' cautiuni ), care senapoia%a celor care nu au incheiat tran%actia; ca reglementare generala, la marile case de licitatii, garantiile se

    depun sub forma de scrisoare de garantie bancara.peraţiuni speci%ice licitaţiilor de vânzareEepo%itarea marfurilor care urmea%a sa participe la licitatii 3 icitarea3 1 licitaţia cu strigareA 1 licitaţia în plicnc7is

    ?ormarea preturilormetoda englezească3 se pleacă de la un pret minim de pornire, urmat de licitarea unui pret in ba%a unor trepte sauasi de licitatie, marfurile fiind adjudecate de cel care da mai mult

    metoda olandeză3un pret maxim de livrare care se va reduce pina ce unul dintre cumparatori ' solicitatori ) isi vasuma o anumita oferta de pret; daca pretul oferit convine vin%atorului, tran%actia se va incheia, in ca% contrar 

    vin%atorul putindu!si retrage marfa, cu posibilitatea de a o inscrie ulterior.Predarea măr%ii cumpărate

    Eupă atribuirea loturilor se întocmeşte o notă de vânzare1cumpărare, care ţine locul contractului; după ceumpărătorul a îndeplinit obligaţiile necesare şi a achitat contravaloarea mărfii, se eliberea%ă ordinul de livrare.

    &onditia de livrare utili%ata este 3x1or5s, u%antele stabilind obligatia cumparatorului de a prelua marfurile intr!un termen prestabilit.

    +iscurile asupra marfurilor trec la cumparator din momentul in care s!a incheiat tran%actia.Licitaţiile de import:

    7unt iniţiate direct de importatori sau prin firme speciali%ate si au ca obiect utilaje, instalaţii sau obiectiveomplexe.(ot fi organi%ate atât pentru bunuri, cât şi pentru servicii.($n loc aparte în comerţul internaţional îlcupă licitaţiile pentru instalaţii complexe şi obiective economico!sociale.

    6vantajele licitaţiilor de import pentru importator:•  permit obtinerea unui număr mai mare de oferte comparabile intr!un interval de timp scurt

    ! cunoasterea pietelor, negocierea, contractarea si derularea operatiunii se face cu cheltuieli mult mai micicomparativ cu alte tehnici tran%actionale

    • ! cresterea eficientei garantiilor de import prin obtinerea unor produse superioare calitativ, la preturicompetitive

    • ! posibilitatea exercitarii unui control riguros asupra achi%itiilor din punct de vedere calitativ si de eficienta

    • ! stimularea activitatii economice interne si reali%area de economii valutare prin implicarea unor firme localeca repre%entanti sau ca subfurni%ori.

    6vantajele licitaţiilor de importpentru o%ertanţi• ! o mai buna cunoastere a performantelor tehnico!calitative ale produselor concurente si a tendintelor ca se

    manifesta pe piata

    •   ! permit o informare mai buna asupra practicilor comerciale din tara beneficiara

    • ! conferirea unei mai mari obiectivitati in stabilirea celei mai bune oferte si in evaluarea gradului decompetitivitate reala

    •   ! posibilitatea de a intra in relatii de cooperare sau de subfurni%are cu firmele câstigatoare sau de a intra inmecanismul ofertelor comune

    •   ! prestigiul comercial dobândit prin câstigarea licitatiei, care face publicitate firmei in mod gratuit.

    Limite ale participării la licitaţii

    a. pt. ofertanţi ! efectuarea unor cheltuieli pt. cumpărarea caietului de sarcini, elaborarea ofertelor, depunerea degaranţii, cheltuieli care se recuperea%ă numai in ca%ul câştigării licitaţiei. pt. organi%atori ! cheltuielile efectuate se justifica numai in ca%ul contractelor de valori mai mari si numaiând pe piaţă este o competiţie perfecta.

    Cadrul juridic al licitaţiilor internaţionale

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    16/23

    +egulamentele dobândite de instituţiile care finanţea%ă obiective adjudecate prin aceasta tehnica ' :C+E,:"+E,tc. ) +eglementari H644! 0& in domeniu +eglementari naţionale in domeniu.

    3tapele licitaţiei de import:a. 6nunţarea licitaţiei

     b. "laborarea si distribuirea caietului de sarcini

    c. recalificarea ofertanţilor

    d. "laborarea si înaintarea ofertelor de mărfuri sau servicii la o licitaţie

    e. Eeschiderea, evaluarea si adjudecarea ofertelor

    6nunţarea1licitaţiei .re-uie %acută cu respectarea urmatoarelor conditii:

    ! sa se adrese%e unui cerc cit mai larg de %urnizori potentiali

    ! sa le furni%e%e acestora un minim de in%ormatii strict necesare pt. a le stirni interesul si a le permite evaluarea posibilitatilor de participare la licitatii

    ! sa fie lansata intr!un termen care sa permita redactarea o%ertelor.

    6nunţarea se %ace prin3 publicarea in mass!media de circulatie internationala, transmiterea de invitatii de

     participare prin ambasade sau repre%entante comerciale, etc.Dn anunţ tre-uie sa %ie clar, concis si cuprinzator, ast%el incit sa cuprinda3

    ! obiectul licitatiei

    ! initiatorul acesteia

    ! data organi%arii licitatiei

    ! locul de unde se poate procura caietul de sarcini.

    Caietul de sarcini 1"ste cel mai important document din cadrul unei licitaţii de import, îndeplinind funcţia deerere de o%ertă. "laborarea caietului de sarcini se poate face de catre specialistii firmei organi%atoare sau, in ca%ul

    biectivelor complexe, prin colaborarea sa cu firmele de consulting!engineering.Cn caietul de sarcini se inscriu ! categorii de condiţii3

    . .e7nice ! cuprind date referitoare la obiectul licitatiei definite prin capacitati, caracteristici calitative, principalele componente ale instalatiilor, documente de functionare, asistenta tehnica si service!ul oferit,sursele de materii prime si materiale, utilitati, date climaterice, seismice, etc. atentie deosebita se acordaincadrarii cerintelor tehnice in prevederile standardelor internationale, ceea ce simplifica cererea de intocmirea componentei tehnice a ofertei si reduce dependenta de un numar limitat de ofertanti.

    . Comerciale ! se refera la termenele si locul unde vor fi depo%itate produsele sau unde se va reali%a efectivoptiunile cumparatorului privind conditiile de plata, preferintele pt. anumite facilitati de finantare, conditii sitermene de livrare, expeditie si asigurare, modul de detaliere a pretului, comunicate de vin%ator 

    . Eenerale ! se refera la o serie de reguli de procedura privind3 firmele acceptate ' ca si criterii de precalificare), limba in care se vor redacta ofertele si se vor purta tratativele, data, locul si ora deschiderii ofertelor,

     perioada de valabilitate a acestora, etc.Precali%icarea o%ertanţilor116ceasta procedura se foloseste pentru contracte de valori mari si deomplexitate te7nica sporita, cu scopul de a antrena in competitie doar comercianti performanti.

    Procedeul de precali%icare se -azeaza pe :

    . experienta si per%ormantele o-tinute in executarea unor contracte anterioare de acelasi gen

    . capacitatea te7nica exprimata prin brevete si #no-!ho-!ul disponibil

    . situatia %inanciara

    d. personalul si managementul+Precali%icarea se %ace in & moduri :. 4rimiterea catre potentialii ofertanti a unui set de criterii de per%ormante, fie separat, fie inserat in caietul de

    sarcini la care ofertantii trebuie sa raspunda

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    17/23

    . "laborarea unor liste de o%ertanţi precali%icaţi de catre 0;R2  sau asociaţii pro%esionale reînnoite anual, incare sunt cuprinse companiile care întrunesc un anumit set de exigente.

    %erta Principalele elemente ale o%ertei, in mod uzual, sint :

    . invitatia de participare, care atesta dreptul de a lua parte la licitatie, precum si originalul documentului licitatieisau dovada ca acest document a fost cumparat de ofertant

    . o%erta te7nica, respectiv si cea comerciala

    . garantiile, in forma si cuantumul solicitat

    d. o serie de documente suplimentare cu privire la dotarea tehnica si cu personal, reali%arile anterioare ale ofertei,atestate cu privire la situatia financiara, certificate de buna executie, declaraţie pe propria raspundere sispecimene de semnaturi si stampile ale persoanelor imputernicite.

    %erta te7nică Cuprinde date cu privire la :descrierea detaliata a obiectului ofertei

    documentatia tehnica care a stat la ba%a elaborarii ofertei

    referinte cu privire la experienta tehnica a furni%orului sau a fabricantului

    elemente referitoare la oferta de #no-!ho-!ul care va fi acordat

    listele de echipamente si materiale de schimb complementare.

    &ind furni%orul nu este si fabricantul produselor oferite, la oferta tehnica trebuie sa se adauge o garantie acordata de banca, prin care aceasta se angajea%a sa finante%e productia acelui bun in ca%ul adjudecarii, plus un angajament alabricantului, garantat de o banca sau de o alta firma de profil, de a livra fara intir%iere si fara restrictii produsulontractat.

    %erta comercială Contine elemente re%eritoare la :

    ! conditia de livrare

    ! termenele de livrare pt. fiecare lot de produse sau termenele de reali%are a fiecarei etape a procesuluitehnologic

    ! pretul propus

    ! moneda ' monedele ) de decontare

    ! modalitatile si instrumentele de plata

    ! termenele de plata

    ! conditiile de ambalare, transport, asigurare si expeditie

    ! termenul de valabilitate a ofertei.

    %erta11ferta in ansamblu este conforma cu documentele licitatiei daca are in continut toate elementele solicitatei nu prezinta modi%icari sau a-ateri semni%icative de la continutul lor.

    fertantul poate fie sa asigure condiţii mai -une decit in caietul de sarcini, fie sa inainte%e & variante de o%erta3una strict conforma cu caietul de sarcini si una dupa cum vrea ofertantul.

    fertele pot fi depuse direct de ofertanti, prin repre%entanti sau intermediari si prin corespondenta comerciala.

    rimirea ofertelor in ca%ul corespondentei comerciale se va confrunta prompt cu organi%atorul licitatiei, printr!ocrisoare comerciala sau printr!o copie semnata a telegramei sau faxului care insoteste oferta.

    2esc7iderea, evaluarea 'i adjudecarea o%ertelor /e constituie o comisie %ormata din:

    ! repre%entantii organi%atorului

    ! repre%entantii beneficiarului

    ! specialisti si experti in diverse domenii

    ! repre%entanti ai unor organisme internationale co!finantatoare

    ! repre%entanti guvernamentali.

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    18/23

    &omisia verifica dove%ile de capacitate tehnica si economica, garantiile depuse si valabilitatea ofertelor.

    ofertă se considera valabil depusă, când a fost înaintată in termen, pe caile indicate de organi%ator si in formaolicitata prin caietul de sarcini.Cn conformitate cu reglementarile 0&, deschiderea ofertelor calificate se face in prezenţa o%ertanţilor sau aepre%entantilor lor, ori a unor martori imparţiali, neantrenaţi in achi%iţia respectiva.

    a început se deschid si se evaluea%ă o%ertele te7nice, reţinându!se doar cele care corespund caietului de sarcini.n fundamentarea deci%iei de adjudecare, preţul de o%ertare va fi luat in consideratie doar impreuna cu un complex

    de alte criterii, cum ar %i:

    costul transportului intern pina la locul reali%arii proiectului

    conditiile si termenele de efectuare a platii

    masura in care se asigura service si piese de schimb

    masura in care se antrenea%a firmele locale in executarea unor subansamble sau operatiuni

    conditiile de creditare.• Cn ca%ul in care nu s!a efectuat o precalificare a ofertantilor, se va face o postcalificare ' o verificare

    amanuntita, financiar si tehnic, a cistigatorului ).

    • e ba%a procesului!verbal de adjudecare, se comunica in scris firmei cistigatoare, hotarirea adoptata si data la

    care vor incepe negocierile pt. a contracta reali%area obiectivului.• &oncomitent cu anuntarea câstigatorului, hotarârea de adjudecare se aduce la cunostinta si celorlalti

     participanti, fie prin publicarea unui raport final in presa de specialitate ' licitatii deschise ), fie princomunicarea expresa ' licitatii inchise ).

    • Eupa anuntarea re%ultatului, are loc restituirea ofertelor si retragerea garanţiilor de participare, catre si decatre firmele care au pierdut licitatia, iar firma câstigatoare trebuie sa!si anunte intentia sa ferma de acontracta si sa depuna garanţia de -ună execuţie a proiectului.

    ?;868.6R36 .R68M6C.;;LR ;8.3R86.;86L3?;868.6R36 .R68M6C.;;LR ;8.3R86.;86L3 cuprinde un ansamblu de modalităţi pentruasigurarea mijloacelor de plată necesare efectuării operaţiunilor comerciale, investiţiilor internaţionale, acţiunilor de cooperare economica internaţională. "a se poate reali%a din surse interne sau din surse externe. a rândul ei,finanţarea externa poate sa aibă la ba%a surse publice sau surse private.

    • ?;868N6R3 P3 .3R38 /CDR. 9 până la ( an

    • ?;868N6R3 P3 .3R38 32;D O; LD8E 9 mai mult de ( an

    6/P3C.3 6L3 ?;868NR;; .R68M6CN;;LR C3RC;6L3:• ?;868N6R36 .R68M6CN;;LR LC6L3

    • ?;868N6R36 .R68M6CN;;LR ;8.3R86N;86L3 9 implică riscuri care nu sunt caracteristicepentru %inanţarea locală

    /DR/3 23 ?;868N6R3 ?R6L33♣0ăncile, companii de %inanţare, ;?;A♣Capital social: plasare la-urse, venture capitalsA♣Credite comerciale: %urnizoriQcumpărătoriL♣Euverne: granturi, su-sidii , ajutoare

    /DR/3 23 ?;868N6R3 ;8?R6L33 ♣ Rude, prieteni, alti• ?;868N6R3 PR3L;R6R3 6 3SPR.DR;LR 

    &redit de termen scurt pentru finaţarea unui &ontract comercial2unei comen%i ferme• ?;868N6R3 P/.L;R6R3 6 3SPR.DR;LR 

    7contare acreditiv

    CR32;.3L3 2;8 C3RNDL 3S.3R;R /3 P. CL6/;?;C6:2upă o-iectul creditării : K credite comerciale, care sunt de regulă şi credite!furni%or, acordate pentru finanţarea

    xportului de mărfuri, maşini, utilaje etc.;

    K credite bancare sau financiare, care sunt de regulă credite cumpărător, acordate pentru

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    19/23

    fectuarea unor importuri.

    ?uncţie de participanţi:

    K credite guvernamentale practicate între state 'prin intermediul băncilor);

    K credite bancare la care participă numai banca şi clientul ei;

    K credite acordate de instituţii financiare internaţionale ':anca 0ondială, :C+E etc.);

    K eurocreditele, acordate în eurovalute de consorţii bancare la clienţi publici sau privaţi.CR32;.3L3 2;8 C 3RNDL 3S.3R;R /3 P. CL6/;?;C6: C8.+$

    ♦  +in punctul de vedere al duratei de creditare:K credite pe termen scurt3

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    20/23

    • Cn @ranta aceste credite sunt asigurate de un organism speciali%at!&@6&". "xportatorul care subscrie uncontract de asigurare pentru prospectare la &@6&" poate beneficia de un credit pentru finantareacheltuielilor angajate in cadrul campaniei de prospectare in strainatate;

    • 6lte agenţii de garantare a creditelor de export '"&6 K "xport &redit 6genc*) !76&" 'Ctalia), Wermes'Hermania), &oface '@ranţa), 7inosure '&hina).

    CR32;.3L3 23 3SPR. 1 668/DL P3 2CD38.3 23 R?DR;•  pe ba%a unor documente care atesta existenta mărfurilor pregătite pentru export '&ollateral 0anagement)

    • 5aloarea creditului este proporţionala cu mărfurile astfel gajate, dar nu depăşeşte = din valoarea lor.

    • Ee regula, astfel de credite se acorda exportatorilor ce livrea%ă cantităţi mari.

    • forma particulara a acestui tip de credit este creditul pe ba%a de -arant .@irma exportatoare, pe ba%agajului de mărfuri da băncii un înscris '-arant)! care repre%intă un titlu de proprietate asupra mărfurilor sieste negociabil; ca atare, băncile comerciale pot sconta titlul la banca centrala.

    668/DL ;8 6LD.6!!!Reprezintă o te7nică de %inanţare a exportatorului până la livrare, care va %iutilizată pentru %inanţarea procesului de %a-ricaţie

    6plica-ilitate 9  se recomandă pentru tran%acţiile cu un nivel înalt al riscului 'din punct de vedere al partenerilor, dar i a pieţei), se aplică cel mai des în tran%aţiile electronice

    Ris5 9 completamente transferat către importator; o metoda de protecţie împotriva riscului valutar K acoperirea lavedere.6vantaje 9 plata inainte de livrare , ceea ce elimina riscul de ne!plată pentru exportator;Limite 1  poate

    ierde clienţii în favoarea concurenţilor ce oferă condiţii de finanţare mai avantajoase. entru mobili%area de capitalnu se plăteşte dobândă668/DL 068C6R PR;8 C3/;D836 23 CR368N3

    •  bancile acorda facilitati sub forma de avans exportatorilor pentru reintregirea fondurilor avansate de acestiain livrari de marfuri pe credite pe termen scurt, prin cesionarea creantelor detinute asupra importatorilor straini.

    • Cn ba%a creanţei exportatorul poat beneficia de un avans sub forma unui credit pe termen scurt pana la

    incasarea creantelor de la importatori. 6vansul acordat nu depaseste, de regula, din valoarea facturilor.6cordarea creditului presupune din partea bancii o anali%a de fond a solvabilitatii exportatorului.CR32;.DL 23 /C8.• vân%area pe credit este însoţită de emiterea unui titlu de credit!cambie, bilet la ordin ! prin care importatorul

    este obligat sa plăteasca, la scadenta, contravaloarea mărfurilor.• /contarea repre%inta o forma de mobili%are a creditelor pe termen scurt ;• peratiunea de scontare consta in van%area titlului de credit unei banci comerciale, inainte de scadenta,

     posesorul titlului obtinand valoarea nominala a acestuia din care se extrage un comision, numit taxa de scont,calculata din momentul scontării pana la scadenta. 6ceasta taxa de scont se determina cu ajutorul următoareirelaţii de calcul3

    /Un*.s*8z Q!=)*())A  in care37 ! taxa de scont;5 F ! valoarea nominala a titlului;47 ! taxa scontului;FX ! numarul de %ile de la scontare pana lacadenta.

    /C8.6R36 6CR32;.;DLD;11este operaţiunea de finanţare pe termen scurt, prin care banca cumpăravaloarea creanţelor materiali%ate în acreditiv cu plată la termen.6vantaje operaţiunii de scontare pentru3xportator:! "xportul pe ba%ă de credit devine tran%acţie cash pentru că tran%acţia se finanţea%ă în proporţie de

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    21/23

    .3T8;C; 23 ?;868.6R3 P3 .3R38 32;D /; LD8ECR32;. ?DR8;MR   CR32;. CDP6R6.R 

    2;?3R38.3 ;8.R3 C? /; CC

     CriteriD Credit ?urnizor Credit Cumparator

    ?. aloarea creditului 5aloare mai mica &ontracte cu

    &+ 2urata Creditului 0ai mica 0ai mare

    !+ Costul Creditului 0ai mare pentru exportator 0ai mica pentru exportator  

    "+ ?lexi-ilitatea 0ai mare pentru exportator 0ai mare pentru importator  

    .e7nici speciale de %inanţare a tranzacţiilor internaţionale?or%etarea

    vân%area de către exportatori a creanţelor lor asupra importatorilor, creanţe care sunt materiali%ate in înscrisurixigibile, in termen de peste M< %ile, în favoarea unor instituţii speciali%ate care executa serviciul de cumpărare afectelor de comerţ, contra unei taxe denumită taxa de forfetare.

    peraţiunile de forfetare se aseamănă, în principiu cu cele de scontare. &a si scontarea forfetarea permitexportatorului recuperarea sumelor înainte de scadenta sau transformarea unei vân%ari pe credit intr!o vân%are la

    vedere.7uma de bani pe care posesorul unor creanţe o obţine prin forfetarea acestora se determina pe ba%a aceleiaşiormule utili%ate in stabilirea valorii reale a cambiilor in urma scontării3

    % Un 9n *.%*8zQ!=)*()); în care35f  ! valoarea 'suma) pe care o obţine beneficiarul creanţei in urma forfetarii; 5n ! valoarea nominala areanţelor; F% ! numărul de %ile dintre data forfetarii si scadenta creanţei; 4f  ! taxa de forfetare.Costurile ?or%aiting1ului

    • .axa de %or%aiting$ angajament: 1 se plateste la ?or%aiter de exportator în considerare a serviciilor de%or%etare+

    • Comisionul: 1 de la ),J# la (,J# pe an+

    • .axa de scont 1 Rata de scontare pe -aza L;0R pentru perioada în cauză+

    • .axa de documentare: 1 în cazul în care sunt implicate ela-orarea de %ormalită ile legale +ț

    • .axe de servicii: 1 de plătit -ăncii

      2i%erenţe între ?or%etare 'i /contare /contare ?or%etare

    +iscurile nu sunt preluate de banca, ultimulposesor legitim al cambiei, putând ţine înmod solidar la plata pe toţi semnatariicambiei K cost mai mic

    Cnstitutia de forfetare preia asupra sa toate riscurile de neplata provenite din reaua credinţă sau din falimentul debitorului ori algarantului ! cost mai mare

    7contarea se efectuea%ă de băncicomerciale sau agenţii, pe pieţele de creditnaţionale.

    @orfetarea se reali%ea%ă pe plan internaţional, de un număr relativredus de instituţii speciali%ate de forfetare, situate de regula, incentrele financiare internaţionale importante

    7cadenta efectelor de comerţ acceptatepentru scontare poate fi, in principiu, de

    iaţa forfetarilor se ocupă de negocierea titlurilor de creanţă petermen mediu şi lung;

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    22/23

    maxim M< %ile,

    7contarea se reali%ea%ă prin fondurimobili%ate de băncile comerciale pe piaţanaţionala, si apoi recuperate de la bancacentrala.

    @orfetarea are ca sursa de finanţare fondurile atrase de instituţiile deforfetare prin mobili%area lor pe plan internaţional.

    &ostul scontării este stabilit în funcţie decondiţiile pieţei naţionale a creditului, alcărei regulator este taxa de scont sau dereescont

    &ostul forfetarii are ca ba%a nivelurile de cost pe piaţa dobân%ilor lavalutele in care se exprima creanţă;

    :ăncile comerciale scontea%ă titluri decredit exprimate in moneda lor naţionala,

    Cnstituţiile de forfetare, in orice valuta acceptata pe planinternaţional;

    6vantaje si 2eavantaje ale ?or%etăriiPros• ? finanţare• Bmbunatăţeşte fluxurile financiare

    • &osturi administrative reduse

    • 0ăreşte oportunitatea reali%ării tran%acţiilor comerciale

    • "limina riscul de neplată

    • "limină riscul valutar, politic etc.Cons

    • "ste scump 'băncile percep comisioane mari pentru riscuri mari)

    •  Fu este disponibilă pentru perioade scurte de timp

    • Eoar in valuta străină

    Ce este ?actoringulV!!!!!operatiunea desfasurata pe ba%a unui contract incheiat intre doua parti numite factor siespectiv aderent 'exportator), prin care primul, in schimbul unui comision, preia in proprietatea sa creantelederentului prin plata facturilor acestuia repre%entand dovada efectuarii tran%actiei care are ca obiect bunuri sauervicii livrate pe credit.

    ?6C.R;8EDL Poate im-raca urmatoarele %orme :•  !actoringul clasic  ! factorul plăteşte facturile în momentul preluării acestora. Cn acest tip de operaţiune

    factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei creditului furni%or acordat de exportator 

    importatorului, fapt pentru care retine o dobândă;•  !actoringul la scadenţă ! situaţie în care factorul plăteşte creanţele aderentului în momentul exigibilitatii

    acestora, reţinându!şi comisionul pentru intermedierea operaţiunilor de decontare.Cn practica, în ca%ul factoringului de export se utili%ea%ă plata imediata a =O> din valoarea facturilor clientului, iar estul de ?O>, din care se scade valoarea corespun%ătoare comisionului şi dobân%ii, se plăteşte în momentul în caremportatorul achită factura.

    a solicitarea aderentului factorul ii poate pune acestuia la dispo%itie o serie de servicii, cum ar fi3 preluareadministratiei registrului contabil, acordarea de sprijin in gestiune, indrumarea aderentului in privinta alegeriilientilor, verificarea bonitatii clientilor, oferirea de informatii despre piata, expedierea facturilor clientilor si

    urmarirea contravalorii lor.6vantaje 'i 2ezavantaje ale ?actoring1ului

    656F46A"3

    • 6sigura aderentului disponibilităţile financiare in avans fata de scadenta creditelor acordate importatorilor,oferindu!i posibilitatea de a onora alte comen%i, simultan, fiind ferit de riscul insolvabilităţii debitorilor săi.

    • Cn acelaşi timp, aceasta forma de finanţare oferă posibilitatea acordării unor facilităţi de plata, fiind pentruexportator un mijloc de stimulare a exporturilor.

  • 8/17/2019 Temele Prescurtate Tranzactii Internationale2016.[Conspecte.ro]

    23/23

    • +educerea cheltuielilor administrative legate de colectarea datoriilor;

    E"X656F46A"3

    • entru companiile mici si mijlocii taxa de factoring este in mediu cu > mai mare decât pentru companiilemari

    ?actoring s+ ?or%aiting

    ?actoring ?or%aiting

    ?inanţare Ee regulă pentru O K = din valoarea facturii ?