TEMA DE PROIECT - om.ugal.ro · PDF filecăptuşeşte uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereţii tobei din fontă se execută cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 750 mm;

TEMA NR.1

TRANSPORTOR CU BANDĂ

Să se proiecteze un transportor cu bandă, al cărui traseu să corespundă celui din figura 1.1…., utilizând următoarele date de proiectare: - Productivitatea transportorului Π m [t / h] - Viteza transportorului v [m / s] - Materialul transportat - Densitatea materialului ρ [t / m3]

- Mediul de lucru - Lungimea de transport L [m] - Inălţimea de ridicare H [m]

- Unghiul zonei înclinate β [ 0 ] - Unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă sau o180=α o210=α

Fig. 1.1 Transportor cu bandă

Transportor cu bandă 4

Acţionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanică, ca în figura 1.2.

Memor

1.Prezen2. Proiec2.1 Dim2.2 Dim2.3 Dim2.4 Forţe2.5 Veri2.6 Aleg2.7 Aleg2.8 Aleg2.9 Aleg2.10 Dim2.11 Dim

2.12 Dim 3. Instru

Fig. 1. 2 Acţionarea transportorului

iu tehnic

tarea generală a utilajului tarea utilajului

ensionarea benzii ensionarea tobelor ensionarea rolelor le în punctele caracteristice ale traseului ficarea benzii erea motorului electric şi verificarea la demaraj erea reductorului de turaţie erea cuplajului motor-reductor erea cuplajului reductor-tobă de acţionare ensionarea ansamblului tobei de acţionare ensionarea ansamblului tobei de întindere ensionarea sistemului de întindere

cţiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securităţii muncii.

Temă de proiect 5

Fig. 1.3 Transportor cu bandă

1- Carcasă evacuare

7 - Tobă de întindere 13 - Suport cap întindere

19-Material transportat

2 - Tobă acţionare 8 - Cărucior 14- Role inferioare 3 - Bandă 9 - Cablu de întindere 15 - Motor electric 4 - Role superioare 10 - Rolă de ghidare 16 - Construcţie

metalică

5 - Suport role 11 - Contragreutate 17 - Cuplaj 6-Pâlnie alimentare 12 - Cadru sistem

întindere 18 - Reductor


TEMA NR.2

TRANSPORTOR CU BANDĂ Să se proiecteze un transportor cu bandă, al cărui traseu să corespundă celui din figura 2.1, utilizând următoarele date de proiectare: - Productivitatea transportorului Π m [t / h] - Viteza transportorului v [m / s] - Materialul transportat - Densitatea materialului ρ [t / m3]

- Mediul de lucru

- Lungimea de transport ∑=

=

4

1

i

iL i = L L [m]

- Inălţimea de ridicare H [m] - Unghiul zonei înclinate β [ 0 ]

- Unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă o210=α

Fig. 2.1 Schema transportorului

Temă de proiect 7

Acţionarea transportorului se va face printr-o transmisie mecanică, ca în figura 2.2.

Fig.2.2 Acţionarea transportorului

Memoriu tehnic 1.Prezentarea generală a utilajului 2. Proiectarea utilajului 2.1 Dimensionarea benzii 2.2 Dimensionarea tobelor 2.3 Dimensionarea rolelor 2.4 Forţele în punctele caracteristice ale traseului 2.5 Verificarea benzii 2.6 Alegerea motorului electric şi verificarea la demaraj 2.7 Alegerea reductorului de turaţie 2.8 Alegerea cuplajului motor-reductor 2.9 Alegerea cuplajului reductor-tobă de acţionare 2.10 Dimensionarea subansamblului tobei de acţionare 2.11 Dimensionarea ansamblului tobei de întindere

2.12 Dimensionarea sistemului de întindere 3. Instrucţiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securităţii muncii.

1 Prezentarea generală a utilajului

Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau pe direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25o, atât a sarcinilor vărsate cât şi a sarcinilor în bucăţi. De asemenea traseul pe care lucrează transportorul poate fi combinat, fiind format din zone orizontale, zone înclinate, unite între ele cu zone curbe. Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu bandă s-a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să fie transportată pe distanţe mai mari, se utilizează o instalaţie de transport compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. In cazul transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcţie de proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport şi de modul de alimentare al transportului. Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15o mai mic decât unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului în timpul transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul grâului unghiul de înclinare se recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi 15o, saci cu grâu, făină sau crupi 25o. In figura 1.3 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar cu bandă. El se compune din banda fără sfârşit 3 ce se înfăşoară peste toba de acţionare 2 şi toba de întindere 7. Banda este susţinută de rolele superioare 4 şi inferioare 14, montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea benzii se realizează în dreptul tobei de acţionare, materialul ajungând în buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu ajutorul unui dispozitiv de descărcare mobil. Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de întindere al


benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în lungul şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de role 10, la extremitatea cablului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie metalică de susţinere, fixată pe locul de utilizare prin şuruburi de ancorare. Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17, reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizându-se ca urmare a frecării dintre bandă şi tobă. In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând de role, banda având forma plată (fig. 1.3 a) sau se poate sprijini pe două sau trei rânduri de role, banda având formă de jgheab (fig.1.3 b şi 1.3 c). Unghiul de înclinare al axelor rolelor γ1=15o-30o. Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un singur rând de role (fig.1.3a). Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înfăşurare al acesteia pe toba de acţionare, acesta variind între 180-480o, în funcţie de numărul tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere (fig.1.1a şi 1.1b).

2 Proiectare utilaj

2.1 Dimensionarea benzii Pentru determinarea lăţimii benzii se utilizează relaţia productivităţii pentru banda plată:

[t/h]150 2 ψρΠ ⋅⋅⋅= vBm (2.1)

sau pentru banda jgheab:

[t/h]270 2 ψρΠ ⋅⋅⋅= vBm (2.2)

unde: B - lăţimea benzii [m]; v - viteza de transport [m/s];

ρ - densitatea materialului [t/m3];

ψ - coeficient de umplere; In cazul benzilor plate încărcate cu material mărunt ψ = 0,427, iar în cazul sarcinilor în bucăţi ψ = 0,305. Pentru banda în formă de jgheab coeficientul de umplere depinde de felul materialului şi de condiţiile de lucru; ψ = 0,4-0,6 pentru sarcini în bucăţi, iar ψ = 0,5 - 0,75 pentru sarcini în vrac. Dimensiunea rezultată din calcule se standardizeaza conform tabelului 2.1. Se calculează grosimea benzii în funcţie de numărul straturilor de ţesătură (fig. 2.1).

1 2= a i + +δ δ δ⋅ (2.3) Valoarea calculată se rotunjeşte la un număr întreg. unde: a - grosimea stratului de ţesătură de bumbac inclusiv a cauciucului care serveşte la lipirea straturilor, a = 1,25 - 2,3 mm;


i - numărul straturilor de ţesătură de bumbac; δ1-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafaţa de lucru a benzii, δ1=2-6 mm; δ2-grosimea stratului de cauciuc de pe suprafaţa nelucrată a benzii, δ2=1-2 mm; Tabelul 2.1-Dimensiunile benzilor

Lăţimea benzii B [mm]

300

400

500

650

800

1000

1200

1400

1600

Nr.straturilor de ţesătură

3-4 3-5 3-6 3-7 4-8 5-10 6-12 7-12 8-13

2 dd c Fp cgd

Semnificaţia notaţiilor: 1 - înveliş de cauciuc cu rol de suprafaţă de lucru; 2 - ţesătură de apărare (ce poate lipsi), 3-strat de rezistenţă la tracţiune; 4 – inserţii textile; 5 - strat de cauciuc cu rol de suprafaţă de sprijin; 6 - plasă de sârmă; 7 - strat de azbest; 8 - cabluri metalice.

.2 Dimensionarea tobelor

Pentru antrenarea benzilor ce acţionare ale căror forme şi dimene deviere ale căror forme şi dimensi

Tobele de acţionare au rolulu banda, iar cele de deviere au rolul

Tobele pentru antrenarea bec150, turnate dintr-o singură bucatărofile laminate (fig.2.2.b).

Pentru a se mări aderenţa ăptuşeşte uneori cu cauciuc sau crosimea de 10 mm pentru diametreiametre cuprinse între 750 şi 900 mm;

Fig. 2.1 Secţiuni ale benzilor textile cauciucate

auciucate cât şi a celor din oţel se utilizează tobe siuni sunt standardizate în STAS 7541-86 şi tobe uni sunt standardizate în STAS 7540-86. de a pune banda în mişcare ca urmare a frecării de a mări unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă. nzilor se execută fie din fontă mărcile Fc250; , (fig.2.2.a), fie în construcţie sudată din tablă şi

benzii la suprafaţa tobei aceasta din urmă se u lemn. Pereţii tobei din fontă se execută cu

mai mici de 750 mm; grosime de 12 mm pentru grosimea de 15 mm pentru diametre peste 900 mm.

Proiectare utilaj 13

Pentru a se evita alunecarea laterală a benzii cauciucate, toba se execută mai bombată spre partea de mijloc.

a)

b)

Fig. 2.2 Tobe, variante constructive. Diametrul tobelor pentru benzi cauciucate se stabileşte pe baza relaţiilor: - pentru tobe de acţionare:

( ) iD ⋅−≥ 150125 (2.4)

- pentru tobele de deviere:

( ) iD ⋅−≥ 10076 (2.5)

unde: i - numărul de straturi al benzii. Diametrul tobelor pentru benzi din oţel se stabileşte cu relaţia:

(800-1200)D = δ (2.6)

unde: δ - grosimea benzii [mm]. Se recomandă folosirea tobelor de diametre mari, pentru micşorarea uzurii benzii cauciucate. Lăţimea tobelor se stabileşte în funcţie de lăţimea benzii şi anume: - pentru benzile cauciucate sau din plasă de sârmă:

1,2L = B (2.7) - pentru benzile din oţel laminat:

0,8L = B (2.8) unde: B – lăţimea benzii [mm]. Dacă tobele pentru benzile din oţel s-ar executa mai late, impurităţile ar pătrunde între tobă şi bandă deteriorând muchiile benzii.


2.3 Dimensionarea rolelor In scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare şi cea de întindere, banda se sprijină pe role. Mişcarea de rotaţie a rolelor în jurul axului lor se realizează datorită frecării lor cu banda. Rolele se execută turnate sau în construcţie sudată (fig.2.3 a şi b), montându-se de obicei libere pe ax, prin intermediul rulmenţilor, mai rar pe lagăre de alunecare. In figura 2.3a se prezintă montajul unei role pentru susţinerea benzii cauciucate, iar în figura 2.3b este prezentat montajul unei role pentru susţinerea benzii din oţel.

Fig. 2.3 Montajul rolelor de susţinere a ben

Fig. 2.4 Reazem pe trei role

banda plată. Ramura activă se sprijină întoarcere pe o rolă simplă (fig. 2.4). Rolele de susţinere se montează benzilor cu lăţimi cuprinse între 400 şi distanţa dintre role se micşorează la circa 1 In cazul benzilor cauciucate, distan

b
a
zii La transportul materialelor vărsate cu ajutorul benzilor cauciucate, pentru ramura încărcată în cazul benzilor cu lăţimi mai mari de 780 mm se folosesc reazeme cu trei role. Transportoarele din silozuri au în general banda sub formă de jgeab, banda fiind îndoită numai pe ramura încărcată (activă) în care încape mai mult produs decât pe

pe trei role de susţinere, iar ramura de

la o distanţă de circa 1,5 m pe lungimea 800 mm. La lăţimi între 1000-1600 mm ,2-1,3 m. ţa dintre rolele de susţinere, pentru ramura


încărcată, se poate determina şi în funcţie de greutatea specifică a materialului transportat şi de lăţimea benzii, cu următoarele relaţii:

]N/m[10pentru]mm[625,01750 34≤−=′ γBl (2.9-1)

( ) ]N/m[101,5-1pentru]mm[625,01650 34⋅=−=′ γBl (2.9-2) ( ) ]N/m[1025,1pentru]mm[625,01550 34⋅−=−=′ γBl (2.9-3)

In tabelul 2.2 sunt prezentate dimensiunile rolelor în funcţie de lăţimea benzii.

Tabelul 2.2 Dimensiunile rolelor de susţinere a benzii Lăţimea benzii B [mm]

Tipul rolei

Dimensiunile rolei 300-600 800-1000 >1000

Diametrul Dr [mm] 76-108 108-160 108-160 Role pe rulmenţi, pentru benzi cauciucate Lungimea Lr [mm] B + 100 B + 150 B + 200

Idem lagăre de alunecare

Diametrul Dr [mm] 200 200 200

Role pentru benzi de oţel

Diametrul Dr [mm] 180-300 180-300 180-300

Pentru sarcini în bucăţi cu o greutate mai mare de 500 N, distanţa se alege astfel încât sarcina să se sprijine pe cel puţin două role. Pentru sarcini cu greutăţi cuprinse între 100 şi 500 N, distanţa dintre role se alege 800 mm, iar pentru sarcini mai mici se alege 1000 mm. Pentru susţinerea părţii descărcate se va alege în cazul sarcinilor în bucăţi, distanţa dintre role egală cu 2000-3000 mm, iar pentru cele mărunte 2500-3000 mm. In cazul benzilor din oţel distanţa dintre role se alege în funcţie de greutatea încărcăturii pe metru liniar de bandă, conform recomandărilor din tabelul 2.3.

Tabelul 2.3 Distanţa dintre role în cazul benzilor din oţel

Greutatea încărcăturii [N/m] 50 75 90 135 220 500

pentru partea încărcată 3000 2500 2000 1500 1000 580

Pasul rolelor [mm]

pentru partea neîncărcată 4000


Atât pentru benzile cauciucate cât şi pentru cele metalice, distanţa dintre role la locul de încărcare a materialului pe bandă se ia de obicei de două ori mai mică decât cea normală. 2.4 Forţele în punctele caracteristice ale traseului În cazul transportorului din figura 2.5, împărţind traseul în tronsoane se poate scrie:

Di

unde: W1

W3

µ -α

Fig. 2.5 Forţele din ramurile benzii transportorului cu bandă

αµeSSWSSSKSWSS

SS

di

g

d

⋅=+=⋅=+=

=

3434231212

1

(2.10)

n rezolvarea sistemului de ecuaţii rezultă:

( )g

gi

Ke

WWKeS

−

+=

αµ

αµ3412 (2.11)

g

gd

Ke

WWKS

−

+=

αµ3412 (2.12)

2 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul 1-2 [N]; 4 - rezistenţa la deplasare pe tronsonul 3-4 [N]; coeficient de frecare între bandă şi toba de acţionare; - unghi de înfăşurare al benzii pe tobă [rad];


Kg - coeficient de rezistenţă la înfăşurare pe toba de întindere sau ghidare; Kg = 1,03 pentru lagăre pe rulmenţi cu bile; Kg = 1,04-1,06 pentru lagăre de alunecare. In tabelul 2.4, se dau valorile coeficientului de frecare în funcţie de felul tobelor şi condiţiile de lucru. Tabelul 2.4 Valorile coeficientului de frecare între bandă şi tobă şi a factorului eµ α

αµe pentru unghiul de înfăşurare αoNatura suprafeţei tobei şi condiţiile mediului de lucru

µ 180 210 240 300 360 400

Tobă strunjită în mediu extrem de umed

0,1 1,37 1,44 1,52 1,69 1,87 2,01

Tobă strunjită, mediu foarte umed

0,15 1,6 1,73 1,87 2,19 2,57 2,85

Tobă strunjită, mediu umed

0,2 1,87 2,08 2,31 2,85 3,61 4,04

Tobă strunjită mediu uscat

0,3 2,56 3,00 3,51 4,81 6,69 8,14

Tobă căptuşită cu lemn, mediu uscat

0,35 3,00 3,61 4,33 6,72 9,02 11,5

Tobă căptuşită cu cauciuc, mediu uscat

0,4 3,51 4,33 5,34 8,12 12,35 16,41

Rezistenţele la deplasare se calculează cu relaţiile:

- pentru ramura încărcată:

( ) ( ) ββ sincos ''34 LqqqwLqqqW rBrB ++±⋅++= (2.13)

- pentru ramura descărcată:

( ) ( ) ββ sincos ""12 LqqLqqW rBrB +±+= (2.14)

Semnul (+) este pentru mişcare ascendentă, semnul (-) este pentru mişcare descendentă. In cazul deplasării pe orizontală β = 0. unde: w - coeficient de rezistenţă la deplasare; w = 0,02 ÷ 0,03, pentru transportoare staţionare; β - unghi de înclinare al transportorului; L- lungimea transportorului [m]. Greutatea încărcăturii pe metru liniar q [N/m], se determină din relaţia productivităţii gravimetrice:


]N/h[103600 3 gvq mG ⋅⋅=⋅⋅= ΠΠ

]N/m[6,3 v

gq m

⋅⋅

=Π

(2.15)

(2.16)

unde: v - viteza de transport [m/s] - productivitatea masică [t/h]; mΠ

g - acceleraţia gravitaţională [m/s2]. Greutatea pe metru liniar a benzii qB [N/m], se calculează cu relaţia:

(1,1-1,3)B = g Bq δ⋅ ⋅ (2.17) unde: B - lăţimea benzii [m]; δ - grosimea benzii [mm]; g – acceleraţia gravitaţională [m/s2]. Greutatea rolelor pe metru liniar q'r [N/m], pentru zona încărcată se calculează cu relaţia:

rr

Gq =l

′′

(2.18)

Greutatea rolelor pe metru liniar q"r [N/m], pentru zona descărcată se calculează cu relaţia:

rr

Gq =l

′′′′

(2.19)

unde: Gr - greutatea unei role [N]; l' - distanţa dintre role pe zona încărcată [m]; l" - distanţa dintre role pe zona descărcată [m]. Greutatea unei role se poate determina cu relaţia:

( ) 26000 rr DYBG += [N] (2.20)

unde: B - lăţimea benzii [m]; Dr - diametrul rolei [m]; Y = 0,6 pentru banda plată şi role din fontă; Y = 0,4 pentru banda plată şi role sudate; Y = 0,7 pentru banda jgheab şi role din fontă; Y = 0,45 pentru banda jgheab şi role sudate. 2.5 Verificarea benzii După determinarea forţelor în bandă se verifică rezistenţa acesteia, cu ajutorul relaţiei:


aef qiB

Sq ′≤

⋅=′ max (2.21)

unde: B - lăţimea benzii [m]; i - numărul de inserţii; Smax - forţa maximă din bandă [N]; q'a- sarcina specifică admisibilă [N/m]. Forţa maximă din bandă este forţa maximă din ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare, determinată cu relaţia (2.32). Sarcina specifică admisibilă a benzii se determină în funcţie de rezistenţa specifică la rupere a benzii q'r şi de un coeficient de siguranţă admisibil ca.

a

ra c

qq

′=′ (2.22)

Rezistenţa specifică la rupere a benzii este q'r = 54.103 N/m pentru benzi cu inserţie de bumbac de calitate obişnuită şi q'r = 113.103 N/m pentru benzile cu inserţie de calitate deosebită. Coeficientul de siguranţă este în funcţie de numărul de inserţii, el crescând cu acesta, datorită repartiţiei inegale a efortului între inserţii. Coeficientul de siguranţă are valori ridicate datorită neomogenităţii materialului şi se adoptă din tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 Valorile coeficientului de siguranţă ca

Număr inserţii 3 4...5 6...8 9...11 12...14 Coeficient de siguranţă ca 9 9,5 10 10,5 11

In cazul în care relaţia 2.22 nu este satisfăcută, se alege o bandă mai rezistentă şi se reface calculul transportorului. 2.6 Alegerea motorului electric si verificarea la demaraj Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile utile (greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistenţele la deplasare, de rezistenţele pasive (pierderile prin frecare) şi se determină pe baza relaţiei:


][1000. kW

vFP p

nec η⋅⋅

= (2.23)

p i d= - +S S WF a (2.24) unde: Fp - forţa la periferia tobei de acţionare [N]; v - viteza transportorului [m/s]; Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N]; Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N]; Wa - rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N]; η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.

reductor toba=η η η⋅ (2.25)

( )1211

−+=

kwbtobaη (2.26)

unde: wb- coeficient de rezistenţă al tobei, wb = 0,03-0,05; k - coeficient ce depinde de unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă (tabelul 2.6). Rezistenţa la înfăşurare a benzii pe toba de acţionare se determină cu relaţia:

( )aa di= S -W SK (2.27) unde: Ka - coeficient de rezistenţă la înfăşurare pe organul de acţionare; Ka=0,01-0,02 pentru benzi textile cauciucate; Ka=0,04-0,06 pentru benzi metalice; Sî - forţa în ramura ce se înfăşoară pe organul de acţionare [N]; Sd – forţa în ramura ce se desfăşoară de pe organul de acţionare [N]. Puterea calculată cu relaţia (2.23) se poate majora cu (15-20)% pentru a se ţine seama şi de alte rezistenţe suplimentare cum ar fi rezistenţa la încărcare, rezistenţa la descărcare în cazul descărcării cu plug sau cu cărucior. In funcţie de puterea rezultată se va alege un motor corespunzător, cu condiţia ca puterea nominală a motorului ales să fie mai mare sau cel puţin egală cu puterea necesară calculată (Pn ≥ Pnec.).

Tabelul 2.6 Valoarea coeficientului k, în funcţie de unghiul de înfăşurare

Unghiul de înfăşurare Tipul tobei

180 190 200 205 210 220

Metalică netedă 1,84 1,78 1,72 1,69 1,67 1,62

Căptuşită 1,5 1,45 1,42 1,4 1,38 1,35


2.6.1 Alegerea motorului electric

Motorul ales este din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurt circuit, de uz general, simbolizată prin grupul de litere ASI, a căror accepţie este următoarea: A – motor asincron trifazat; S – rotor în scurt circuit; I – constructie închisă (capsulată). Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparţine motorul şi o cifră care reprezintă numărul de poli ai maşinii. De exemplu, simbolul ASI 250M-60-4 înseamnă:

ASI – motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construcţie închisă (IP 44); 250 M – gabaritul 250 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul este

executat în lungimea medie (există, în general, trei lungimi pentru fiecare gabarit: S – scurtă, M – medie, L – lungă);

60 – diametrul capătului de arbore în mm; 4 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronism, respectiv

1500 rot/min. Forma constructivă a motorului electric, în varianta constructie cu tălpi, este

prezentată în figura 2.6; în tabelul 2.7 sunt prezentate caracteristicile tehnice, iar în tabelul 2.8 sunt prezentate dimensiunile de gabarit.

Pentru seria aleasă se vor scoate din tabele: .sau; maxnn

pn M

MM

Mn

Fig. 2.6 Motor electric seria ASI cu fixare pe tălpi


Tabelul 2.7 Motoare electrice asincrone cu rotor în scurtcircuit. Caracteristici tehnice.

2p = 2 n = 3000rot/min (turaţie de sincronism) Tip motor Putere no –

minală nP

[kW]

Turaţie no- minală

nn [rot/min]

n

p

MM

nMM max

Moment de giraţie ( )2GD

[N·m2]

Masa [kg]

ASI 71-14-2 0,37 2700 1,9 2,2 0,025 6,3 ASI 71-14-2 0,55 2700 1,9 2,2 0,0239 7 ASI 80-19-2 0,75 2750 1,9 2,2 0,0364 11,3 ASI 80-19-2 1,1 2750 2 2,2 0,0465 12 ASI 90S-24-2 1,5 2820 2 2,2 0,12 19,5 ASI 90L-24-2 2,2 2780 2 2,2 0,15 22,5 ASI 100L-28-2 3 2850 2,2 2,4 0,3 29 ASI 112M-28-2 4 2910 2,2 2,4 0,37 39 ASI 132S-38-2 5,5 2890 2 2,2 0,58 54 ASI 132S-38-2 7,5 2890 2 2,2 0,77 61 ASI 160M-42-2 11 2930 1,8 2,2 1,82 100 ASI 160M-42-2 15 2930 1,8 2,2 2,62 114 ASI 160L-42-2 18,5 2930 1,8 2,2 4,61 126 ASI 180M-48-2 22 2940 1,8 2,2 3,74 156 ASI 200L-55-2 30 2940 1,8 2,2 7,99 206 ASI 200L-55-2 37 2920 1,8 2,2 9,09 230 ASI 225M-55-2 45 2930 2,3 2,5 14 385 ASI250M-60-2 55 2930 2,3 2,5 16 420 ASI 280S-65-2 75 2950 2,2 2,4 28 550 ASI 280M-65-2 90 2950 2,1 2,3 31 620

p=4 n = 1500 rot/min (turaţie de sincronism)

Tip motor Putere no – minală

nP [kW]


nn [rot/min]

n

p

MM

nMM max

Moment de giraţie ( )2GD [N·m2]

Masa

[kg]

1 2 3 4 5 6 7 ASI 71-14-4 0,25 1350 1,6 2 0,0336 6,3 ASI 71-14-4 0,37 1350 1,6 2 0,0451 7,5 ASI 80-19-4 0,55 1350 1,8 2 0,0569 10,1 ASI 80-19-4 0,75 1350 1,8 2,2 0,0569 12,2 ASI 90S-24-4 1,1 1390 2 2,2 0,125 19 ASI 90L-24-4 1,5 1425 2 2,2 0,230 22 ASI 100L-28-4 2,2 1420 2,2 2,4 0,280 27 ASI 100L-28-4 3 1420 2,2 2,4 0,420 32


p=4 n = 1500 rot/min (turaţie de sincronism) Continuare 1 2 3 4 5 6 7

ASI 112M-28-4 4 1425 2,2 2,4 0,520 42 ASI 132S-38-4 5,5 1440 2 2,2 1,150 59,5 ASI 132M-38-4 7,5 1435 2 2,2 1,470 72 ASI 160M-42-4 11 1440 2 2,2 3,140 103 ASI 160L-42-4 15 1440 2 2,2 4,110 140 ASI180M-48-4 18,5 1460 1,8 2,2 4,312 137 ASI 180L -48-4 22 1460 1,8 2,2 4,340 156 ASI 200L-55-4 30 1460 2,5 2,2 8,70 216 ASI 225S-60-4 37 1465 2,5 2,7 23 365 ASI 225M-60-4 45 1465 2,6 2,7 26 385 ASI250M-65-4 55 1465 2,6 2,8 31 420 ASI 280S-75-4 75 1470 2,5 2,7 53 590 ASI 280M-75-4 90 1470 2,5 2,7 64 660

2p = 6 n = 1000 rot/min (turaţie de sincronism)

Tip motor Putere no – minală

nP [kW]


nn [rot/min]

n

p

MM

nMM max

Moment de giraţie ( )2GD [N·m2]

Masa

[kg]

ASI 80-19-6 0,37 890 1,6 2 0,067 10,6 ASI 80-19-6 0,55 900 1,7 2 0,084 12,3 ASI 90S-24-6 0,75 940 1,8 2 0,23 19 ASI 90L-24-6 1,1 940 2 2,2 0,28 22,5 ASI 100L-28-6 1,5 930 2 2,2 0,74 31 ASI 112M-28-6 2,2 945 2 2,2 0,93 40 ASI 132S-38-6 3 955 1,8 2 1,57 61 ASI 132M-38-6 4 960 1,8 2 1,93 72 ASI 132M-38-6 5,5 960 1,8 2 2,06 74 ASI 160M-42-6 7,5 960 1,8 2 4,47 110 ASI 160L-42-6 11 960 1,6 2 6,13 115 ASI 180L-48-6 15 960 1,6 2 5,82 144 ASI 200L-55-6 18,5 970 1,6 2 10,4 169 ASI 200L-55-6 22 970 1,6 2 10,2 186 ASI 225M-60-6 30 975 2,4 2,6 40 360 ASI250M-65-6 37 975 2,6 2,8 48 430 ASI280S-75-6 45 980 2,4 2,6 72 500 ASI280M-75-6 55 980 2,4 2,6 91 580 ASI315S-80-6 75 980 2,2 2,4 123 690


2p = 8 n = 750 rot/min (turaţie de sincronism) Tip motor Putere no –

minală

nP [kW]


nn [rot/min]

n

p

MM

nMM max

Moment de giraţie ( )2GD

[N·m2]

Masa

[kg]

ASI 100L-28-8 0,75 705 1,7 2 0,31 23 ASI 100L-28-8 1,1 705 1,7 2 0,74 35 ASI 112M-28-8 1,5 705 1,7 2 0,73 39 ASI 132S-38-8 2,2 710 1,7 2 1,92 60 ASI 132M-38-8 3 710 1,7 2 2,39 71 ASI 160M-42-8 4 720 1,7 2 4,66 89 ASI 160M-42-8 5,5 708 1,7 2 4,66 97 ASI 160L-42-8 7,5 708 1,6 2 6,88 121 ASI 180L-48-8 11 720 1,6 2 6,91 146 ASI 200L-55-8 15 720 1,6 2 11,22 184 ASI 225S-60-8 18,5 730 2 2,2 36 340 ASI 225M-60-8 22 730 2,2 2,4 40 360 ASI 250M-65-8 30 730 2,2 2,4 48 430 ASI 280S-75-8 37 730 2,2 2,4 91 570 ASI 280M-75-8 45 730 2,3 2,5 101 625

ASI 315S-80-8 55 730 2,3 2,5 123 690 Tabelul 2.8 Dimensiuni de gabarit ale motoarelor electrice Ga-barit A AA AB B BB D E H HD K L

80 19 125 40 165 100 140 19 40 80 - 9 263 90S24 140 50 190 100 132 24 50 90 - 8 303 90L24 140 50 190 125 151 24 50 90 - 8 328 100L28 160 52 212 140 130 28 60 100 - 10 370 112M28 190 55 245 140 180 28 60 112 - 10 388 132S38 216 68 278 140 192 38 80 132 305 10 452 132M38 216 52 278 178 230 38 80 132 305 10 490 160M42 254 70 324 210 260 42 110 160 372 14 608 160L42 254 70 324 254 304 42 110 160 372 14 640 180M48 279 70 349 241 300 48 110 180 403 14 642 180L48 279 70 349 279 358 48 110 180 403 14 680 200L55 318 75 393 305 360 55 110 200 457 18 760 225S55 356 100 440 286 430 55 110 225 560 19 835 225S60 356 100 440 286 430 60 140 225 560 19 865 225M55 358 100 440 311 430 55 110 225 560 19 835 225M60 356 100 440 311 430 60 140 225 560 19 865 250M60 406 95 490 349 485 60 140 250 590 24 895 250M65 408 95 490 349 485 65 140 250 590 24 895


2.6.2 Verificarea la demaraj

La demaraj, în afara rezistenţelor statice determinate de forţele utile, apar şi sarcini dinamice determinate de forţele şi momentele de inerţie ale maselor cu mişcare de translaţie şi de rotaţie. Este necesar să se efectueze verificarea motorului ales la suprasarcină în timpul demarajului.T

Puterea dezvoltată de motorul de acţionare în perioada de demaraj, va fi dată de relaţia:

]kW[103 η⋅

⋅=

vFP pd

d (2.28)

Pentru ca motorul ales să funcţioneze în perioada demarajului fără să se supra încălzească, este necesar să fie îndeplinită inegalitatea:

2.....7,1≤n

d

PP

(2.29)

sau

maxMM dem ≤ (2.30) unde: Pn - puterea nominală de catalog a motorului electric ales [kW]; Mdem – momentul dezvoltat la arborele motor în perioada demarajului [Nm]; Mmax – momentul maxim pe care îl poate dezvolta motorul electric, caracteristică de catalog a motorului ales [Nm].

Forţa la periferia tobei de acţionare, corespunzătoare demarajului se va determina cu relaţia:

adpd WSSF +−= max (2.31)

unde: Sd – forţa din ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare; Wa - rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare. Sd şi Wa sunt determinate pe baza solicitărilor corespunzătoare regimului stabil de funcţionare, pe baza relaţiilor (2.12 şi 2.27).

Ca urmare a existenţei sarcinilor dinamice, în perioada de demaraj forţa maximă din ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare va fi:

dini SSS +=max (2.32)

Sarcina dinamică totală ce trebuie învinsă la demaraj va fi:

]N["'dindindin SSS += (2.33)


Forţa necesară învingerii inerţiei reazemului cu role va fi:

]N[4322' n

tv

gG

nD

JnDM

Sd

r

rr

idin ⋅⋅=⋅=⋅=

ε (2.34)

unde: Gr - greutatea unei role [N]; g - acceleraţia gravitaţională [m/s2]; v - viteza de transport [m/s];

td – timpul necesar demarajului [sec.]; td = 2…3 sec.

n - numărul total de role de sprijin din zona încărcată şi zona descărcată.

Forţa necesară pentru învingerea inerţiei benzii şi a sarcinii se determină cu relaţia:

][N"

d

mbdin t

vg

GGS ⋅

+= (2.35)

unde: Gb - greutatea totală a benzii [N]; Gm - greutatea materialului transportat [N]; g – acceleraţia gravitaţională [m/s2]. 2.7 Alegerea reductorului de turaţie Reductorul de turaţie se va alege în funcţie de mărimea raportului de transmitere, rezultat din cinematica transmisiei mecanice, care face legătura între motorul electric şi arborele tobei de acţionare şi de puterea necesara acţionării, rezultată din calculele anterioare. In figura 2.7 este prezentată schema transmisiei mecanice. 1- motor electric

Fig. 2.7 Schema cinematică a transmisiei mecanice

2- cuplaj I 3- reductor de turaţie 4- cuplaj II 5- bandă transportoare

Raportul de transmitere se calculează cu relaţia:

t

nr n

ni = (2.36)

unde: nn – turaţia motorului electric, nt – turaţia la arborele tobei.


Turaţia la arborele tobei se calculează cu relaţia:

[ ]rot/min60

tt D

vnπ

= (2.37)

unde: v – viteza benzii, egală cu viteza de transport în [m/s]; Dt – diametrul tobei în [m]. Caracteristicile tehnice şi dimensiunile de gabarit ale reductoarelor cu una, două sau trei trepte sunt prezentate în continuare.

Fig. 2.8 Reductor cilindric cu o treaptă

Tabelul 2.9 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele cilindrice cu o treaptă

Raportul A de 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630

transmitere Puteri nomonale [kW] 2 5,6 10,9 21,2 45 85 165 300

2,24 4,75 9,75 18,5 37,5 75 140 290 2,5 4,25 8,6 16 32,5 67 121 250 2,8 3,65 7,3 13,6 28 54,5 106 218 350

3,15 3,25 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 340


Tabelul 2.9 Continuare Raportul A

de 80 100 125 160 200 250 320 400 500 630 transmitere Puteri nomonale [kW]

3,55 2,72 5,3 10 20,6 40 77,5 165 330 4 2,3 4,5 8,75 18 35,5 65 132 305 415

4,5 2 3,75 7,1 15 28 54,5 112 264 360 5 1,65 3,15 6 12,1 24,3 46,2 97,5 220 334 600

5,6 1,12 2,06 3,37 8,25 20 38,7 82 179 300 550 6,3 1,12 2,06 3,37 8,25 16,5 30,7 63 139 235 470

Tabelul 2.10 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu o treaptă

A 80 100 125 160 200 250 320 400 500 B 54 64 78 96 116 144 180 220 270 C 43 50 20 92 90 130 140 195 265 D 15 20 20 25 30 30 40 45 60 E 150 180 225 300 340 440 540 680 900 E1 - - - - - 220 270 340 450 F 116 140 155 190 240 280 340 410 500 G 85 100 115 140 180 210 260 320 380 H 100 112 140 180 225 280 355 450 560 K 204 225 280 345 418 505 680 790 995 KO 181 214 263 336 418 523 663 830 1030 L 245 298 373 455 560 695 864 1060 1305 LO 180 220 265 350 400 500 620 770 1020 M 76 88 95 120 145 175 205 220 270 N 38 50 50 60 75 80 95 130 150 P 56 72 80 94 138 150 213 235 365 d1 18 22 30 35 45 55 70 90 110 d2 28 35 45 55 70 80 100 130 160 d3 11 14 14 18 22 22 26 33 39 l1 28 36 58 58 82 82 105 130 165 l2 42 58 82 82 105 130 165 200 240 s 14 18 18 22 24 28 35 40 45

Surubfixare

M 10 M12 M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36


Tabelul cilindrice

Raporde

transmi1

7,1 8 9

10 11,212,514 16

Fig. 2.9 Reductor cilindric cu două trepte

2.11 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele cu două trepte

tul A 180 225 285 360 450 570 720 900 1130

tere Puteri nomonale [kW] 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3,55 6,9 13,6 27,2 53 106 212 3,15 6 11,5 23,6 47,5 92,5 190 330 500 2,8 5,45 11,2 21,8 42,5 87,5 170 295 442

2,57 4,87 10 20 38,7 77,5 155 290 435 2,12 4,12 8,75 17,5 32,5 69 132 250 375 1,95 3,75 7,75 15,5 30 63 118 230 345

1,7 3,25 6,7 13,2 25 54,5 106 200 300 1,55 3 6,15 11,8 23 48,7 95 186 277



de 180 225 285 360 450 570 720 900 1130 transmitere Puteri nomonale [kW]

18 1,28 2,5 5,15 10,3 19,5 41,2 80 155 232 20 1,15 2,24 4,65 9,5 18 37,5 73 140 210

22,4 1,06 2 4,25 8,5 16,5 34,5 65 128 192 25 0,9 1,8 3,55 7,1 13,6 29 54,5 120 180 28 0,825 1,6 3,15 4,62 9 19 36,5 80 120

31,5 0,69 1,32 2,72 5,45 10,6 22,4 42,5 100 150 35,5 0,56 1,09 2,3 4,5 8,75 18,5 34,5 80 120 40 0,475 0,9 1,85 3,65 7,1 14,5 29 72 108

Tabelul 2.12 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu două trepte

A 180 225 285 360 450 570 720 900 1130 A1 80 100 125 160 200 250 320 400 500 A2 100 125 160 200 250 320 400 500 630 B 106 128 156 192 234 290 360 440 550 C 60 68 95 125 130 140 195 290 375 D 20 20 25 30 35 40 45 60 85 E 135 160 210 270 320 390 495 640 790 F 190 210 250 320 370 450 550 670 790 G 150 170 200 260 300 370 460 550 670 H 112 140 180 225 280 355 450 560 630 K 240 298 360 450 555 690 850 1040 1230 KO 214 263 336 418 520 665 830 1030 1220 L 374 457 578 710 833 1110 1358 1675 2080 LO 310 360 470 600 710 860 1080 1400 1750 M 110 130 155 190 225 270 325 390 415 N 55 55 60 70 80 90 140 150 170 P 62 80 91 103 150 213 235 240 303 d1 18 22 30 35 45 55 70 90 110 d2 35 45 55 70 80 100 130 160 180 d3 14 14 18 22 22 26 33 39 39 l1 28 36 58 58 82 82 105 130 165 l2 58 82 82 105 130 165 200 240 240 s 18 18 22 26 28 35 40 48 50

Surubfixare M12 M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36


Fig. 2.10 Reductor cilindric cu trei trepte

Tabelul 2.13 Rapoarte de transmitere şi puteri nominale pentru reductoarele cilindrice cu trei trepte

Raportul A de 305 385 485 610 770 970 1220 1530

transmitere Puteri nomonale [kW] 1 2 3 4 5 6 7 8 9

45 1,32 2,8 5,45 10,6 22,4 59,5 97 147 50 1,15 2,36 4,62 9,25 19,5 52,5 84 126 56 1,03 2,24 4,25 8,25 18 47 75 112,5 63 0,96 2 3,75 7,5 16 43 69 103,5 71 0,85 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93 80 0,71 1,45 2,9 5,6 11,5 32 53 79,5 90 0,65 1,32 2,65 5 10,6 30 47,5 71,5

100 0,58 1,8 3,45 6,7 14,5 39,2 62 93 112 0,53 1,09 2,18 4,25 9 24,5 38,5 57



de 305 385 485 610 770 970 1220 1530 transmitere Puteri nomonale [kW]

125 0,475 1 1,95 3,75 8 22,4 35,4 54 140 0,437 0,9 1,8 3,4 7,3 19,6 31,4 48 160 0,365 0,75 1,5 2,9 6,15 16,5 26,2 39,5 180 0,307 0,65 1,25 2, 5,15 14,4 22,4 33,5 200 0,207 0,545 1,06 2 4,37 11,4 19,5 29,5 224 0,23 0,487 0,95 1,85 4 10,5 17,5 27 250 0,19 0,387 0,75 1,7 3,15 8,8 13,5 20,5

Tabelul 2.14 Dimensiunile principale ale reductoarelor cilindrice cu trei trepte

A 305 385 485 610 770 970 1220 1530 A1 80 100 125 160 200 250 320 400 A2 100 125 160 200 250 320 400 500 A3 125 160 200 250 320 400 500 630 B 128 156 192 234 290 360 440 550 C 68 95 125 130 140 195 290 342 D 20 25 30 40 40 45 60 76 E 130 165 210 260 320 410 530 666 F 210 250 320 380 450 550 670 780 G 170 200 260 300 370 460 550 660 H 140 180 225 280 355 450 560 710 K 298 370 458 558 700 855 1060 1320 Ko 263 336 418 520 663 830 1030 1300 L 531 663 830 1034 1290 1590 1970 2500 Lo 430 545 690 860 1040 1320 1710 2150 M 115 155 190 225 240 325 335 395 N 55 60 90 80 95 140 150 170 P 80 90 103 150 213 235 240 318 d1 18 22 30 35 45 55 70 90 d2 45 55 70 80 100 130 160 180 d3 14 18 22 22 26 33 39 39 l1 28 36 58 58 82 82 105 130 l2 82 82 105 130 165 200 240 240 s 18 22 26 28 35 40 45 50

Surub fixare M12 M16 M20 M20 M24 M30 M36 M36


2.8 Alegerea cuplajului motor – reductor Cuplajul dintre motor şi reductor (poz. 2, fig. 2.7) este un cuplaj elastic cu bolţuri, a cărui formă şi caracteristici tehnice sunt prevăzute în STAS 5982-80. Acest tip de cuplaj este prezentat în figura 2.11, iar caracteristicile tehnice si principalele dimensiuni de gabarit în tabelul 2.15.

Fig. 2.11 Cuplaj elastic cu bolţuri

Tabelul 2.15 Cuplaj elastic cu bolţuri. Caracteristici tehnice şi dimensiuni de gabarit

Material Semi-cuplă

Semicuplă

OT60-3 P C P;C

Măr

ime

d

Mn

Nm d1 do d2

l1 l2 l3

l 4 d 4 D

D1

D2

s n

1 2 3 4 5 6 7 8 9

10

11

12

13

14

15

16

16,18,19 1 20,22,24

20 11- 15

37 28 14 32

88

62

40

2 25,28,30 45

10

11- 24

45 33 19 37 10,5

M

6 98

71

48 2 4


Tabelul 2.15 Continuare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

12

13

14

15

16

3 32,35,38, 40

112 12 13-31

55 38 24 42

112

85

62 2 6

4 42,45,48,50 236 16-41

65 48 34 52 10,5

M

6 12

7

100

75

10

5 55,56 500

15

16-54

76 57 33 63

158

118

84 8

6 50,63,65,70 900 32- 59

90 72 48 78

180

140

105

3

12

7 71,75,80,85

1500

32- 70 11

2 86 64 94

13,5

M

8 2

12

172

130

16

8 90,95,100

2240

30

32- 89 13

0 96 59 104

264

205

160

10

9 110,120

3350

40

42-1

09

150

116 79 124

295

236

140

12

10

125,130

4750

53

55-1

24

160

136 99 144

18,3

M

12

335

270

195

14

11

140

7500

58

60-1

39

185

155 95 165

28,5

M

20

400

305

215

4

8

12

150,160

112

00 69

71-

149

20

5

175 115 185

4

40

3

40

2

45

5

10

13

170,180

1700

0

69

71-

169

2

35

195 135 205

28,

5 M

20

440

340

245

5

14

14

190,200

2500

0

88

90-1

89

26

0

214 138 228

41,

7 M

30

540

420

305

6

10


Tabelul 2.15 Continuare

15

220

5550

0

10

8

110-

219

28

0

244 168 258

41,

7 M

30

590

470

335

6

14

16

240,250

6000

0

1

38

140

-239

3

25

272 180 290

4

7

M36

715

5

50

3

80

7

1

2

17

260,280

80

000

168

170

-259

375

312 220 330

47

M36

8

00

630

430

7

14

1

8

300,320

1250

00

18

8

19

0-29

9

400

352 260 370

4

7

M36

900

8

20

4

90 8

18

a) b)

Fig. 2.12 Semicuple: a - varianta P, b - varianta C

In figura 2.12 sunt prezentate cele două variante de semicuple: varianta P – pre gă-urită la cota d1, cu posibilităti de pre-lucrare la cota do; varianta C – cu alezaj cilindric la cota d. Alegerea cuplajului se face în funcţie de mă ri -mea momentului de tor -siune calculat cu relaţia :

[ ]Nm1030 3

1n

necsct n

PcM

⋅⋅

=π

(2.38)

unde: Pnec – puterea necesară acţionării în [kW];

nn - turaţia nominală a motorului electric în [rot/min]. cs - coeficient de serviciu în funcţie de tipul maşinii de lucru (cs = 1,55…1,75)


Se alege din tabelul 2.15, un cuplaj care să aibă momentul . In funcţie de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de gabrit corespunzătoare şi se verifică bolţurile cuplajului. Se adoptă pentru bolţ

ctn MM 1≥

1,5,1 14 −=≈ δδδ d [mm]. Forţa care solicită bolţul se calculează cu relaţia:

nDM

F ctb ⋅=

1

12[N] (2.39)

unde: n - numărul de bolţuri pe cuplaj; D1 – diametrul pe care sunt dispuse bolţurile (fig. 2.11). Bolţul se verifică la : - presiune de contact, între el şi bucşa elastică de cauciuc:

( ) 5..323

=≤−

= asb p

llF

pδ

[MPa] (2.40)

- încovoiere în zona de separaţie a celor două semicuple:

110...902

32

3

23

=≤⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛+

−⋅

= ai

b

i

sll

Fσ

πδσ [MPa] (2.41)

Dacă relaţiile de mai sus nu se verifică, dimensiunea adoptată iniţial pentru δ se modifică şi se adoptă 42d=δ .

2.9 Alegerea cuplajului reductor-arbore principal Cuplajul dintre reductor şi arborele principal, poz. 4 fig. 2.7, este un cuplaj cu flanşe şi şuruburi păsuite STAS 769-80. In figura 2.13 este prezentat acest tip de cuplaj, iar în tabelul 2.16 sunt prezentate caracteristicile sale tehnice. Alegerea cuplajului se face în funcţie de mărimea momentului de torsiune la arborele de ieşire din reductor, calculat cu relaţia :

t

erster n

PcM

31030 ⋅= [Nm] (2.42)

unde: - - puterea la ieşire din reductor, în kW; erP

- - turaţia la arborele tobei, în rot/min; tn


- cs - coeficient de serviciu în funcţie de tipul maşinii de lucru. cs = 1,55…1,75

necrer PP ⋅=η [kW] (2.43)

rSTAS

nt i

nn = [rot/min] (2.44)

Fig. 2.13 Cuplaj elastic cu flanşe şi şuruburi pasuite

unde: - rη - randamentul reductorului ales;

- - turaţia nominală a motorului electric, în [rot/min]; nn

- STAS - raportul de transmitere al reductorului ales. ri

Randamentul reductorului se calculează cu relaţia: zu

yl

xar ηηηη ⋅⋅= (2.45)

unde:

aη - randamentul unei perechi de roţi dinţate;

98,0...96,0=aη pentru angrenaje cilindrice; x – numărul de perechi de roţi dinţate; lη - randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenţi; 995,0...99,0=lη ; y – numărul de perechi de lagăre;


uη - randamentul ungerii; uη = 0,99; z –numărul de roţi scufundate în baia de ulei.

Tabelul 2.16 Cacteristici tehnice ale cuplajului cu flanşe şi şuruburi păsuite Surub Capăt de

arbore

Măr

ime

cupl

aj

d l

Mom

ent

nom

inal

Nm

D L1 D1 d1

B

uc

Dim

ens.

d2 l1 l2 l3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 18,19

28 18 100 60 70 40

2 20 21,2 3 22,24 36

41,2 105 76 75 45

35

4 25,28 42 69 115 86 85 55 M

10x4

5 45

5 30,32 112 6 35,38 58

200 130 120 100 70 50

16

7 40,42 290 135 105 75 55 8 45,48 468 9 50

82

530 150 120 90

M10

x50

11

68 18

10 55,56 800 160

168

130 100

3

75 11 60 1000 12 63,65

105

1320 175 145 115 4 85

13 70,71,75 2180 190

214

160 130 96

2

14 80, 85 3350 220 185 150

6 M12

x65

13

105

25

15 90,95

130

5000 240 266

200 160 115

16 100 6000 260 220 180 120 17 110 8500 270 230 190

8

130 18 120,125

165

13200 290

336

250 210 145 19 130,140 19500 340 290 240

17

160

32

20 150 200

25000 380

406

320 260

10

M16

x85

21 180 36 21 160,170 38700 420 360 300 200 22 180 46200 440

490 380 320

12 210

3

23 190,200 63000 460 400 340 14 M24

x11

0

25

230

40

24 220 2

80

82500 520 570

450 380 16 250 50 25 240,

250

330

1220

00 670 490 420 16

M30

x140

32 280 50 5


Se alege din tabelul 2.16, un cuplaj care să aibă momentul . In funcţie de mărimea cuplajului ales se adoptă din tabel dimensiunile de gabrit corespunzătoare şi se verifică şuruburile cuplajului.

tern MM ≥

Forţa care solicită un surub va fi:

s

ters nD

MF

⋅=

1

2 [N] (2.46)

96....644

22

=≤⋅

⋅= af

sf

dF

τπ

τ [N/mm2] (2.47)

unde: D1 – diametrul pe care sunt dispuse şuruburile; ns – numărul de şuruburi. 2.10 Dimensionarea ansamblului tobei de acţionare Ansamblul tobei de acţionare este prezentat în figura 2.14

Fig. 2.14 Ansamblul tobei de acţionare.

Semnificaţia notaţiilor din figură: 1 Arbore 5 Rulment 9 Carcasă lagăr 2 Inel de etanşare 6 Inel de etanşare 10 Şaibă 3 Capac lagăr 7 Tobă 11 Şurub fixare 4 Inel de siguranţă arbore 8 Pană fixare 12 Şaiba siguranţă


2.10.1 Dimensionarea arborelui Forma constructivă a arborelui este prezentată în figura 2.15.

Fig. 2.15 Arbore

Diametrele arborelui se stabilesc în funcţie de diametrul d2, pe baza

recomandărilor indicate în continuare. d2 – diametrul capătului de arbore de iesire din reductor; d3 = d2 +4(5) mm, cu condiţia ca d3 să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.23; d4 = d3 +2…5 mm, cu condiţia ca d4 să fie divizibil cu 5; d5 = d4 + 4(5) mm, cu condiţia ca d5 să corespundă dimensiunilor din tabelul 2.23; d6 = d5 + 2 mm; d7 = d5 ; d8 = d6+5 mm; Dimensiunile canalului pentru inelul de siguranţă, detaliul A, se vor alege din

tabelul 2.17 în funcţie de diametrul d4.. Dimensiunile canalelor de pană (b,t1), se vor alege din tabelul 2.18 în funcţie

de diametrele d2 respectiv d6.

2.10.2 Dimensionarea inelului de siguranţă pentru arbore Dimensiunile inelului de siguranţă (poz.4, fig.2.14) se aleg în funcţie de

diametrul d4. In figura 2.16 sunt prezentate variantele constructive ale acestor inele, iar în tabelul 2.17 sunt date dimensiuni conform STAS 5848/2-80.


Fig. 2.16 Inele de siguranţă pentru arbore

Tabelul 2.17 Dimensiunile inelelor de siguranţă pentru arbore şi a canalelelor corespunzătoare

Inel elastic Canalul din arbore d1

Dia

met

rul

arbo

relu

i

d2 a max

b apro-ximativ

g (h11)

d4

min

d3 nom. abat.

m1

(H13)

m2

min.

n

min

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 20 18,5 4 2,6 22,7 19 25 23,2 4,4 3

1,2 28 23,9

1,3 1,4

30 27,9 5 3,5 1,5

2

33,3 28,6 1,6 1,7

1,5

35 32,2 5,6 3,9 2 38,4 33 1,6 1,7 1,5 40 36,5 6 4,4

1,5 43,5 37,5

45 41,5 6,7 4,7 1,75 49,1 42,5 1,9 2

50 45,8 6,9 5,1 53,8 47 55 50,8 7,2 5,4 58,6 52

h12

2,15 2,3

2

60 55,8 7,4 5,8

2 2,5

64,6 57


Tabel 2.17 Continuare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 65 60,8 7,8 6,3 71,4 62 70 65,8 8,1 6,5 76,1 67 75 70,5 8,4 7 81,3 72

2,65 2,8

80 74,5 8,2 7,4

2,5 2,5

87,1 76,5 2,65 -

2,5

85 79,5 8,4 92,7 81,5 - 90 84,5 8,7

8 97,7 86,5 -

95 89,5 9,1 8,6 103,9 91,5 - 100 94,5 9,4 9

3

109,1 96,5

3,15

-

3

105 98 9,8 113,6 101 - 110 103 10

9,5 118,6 106 -

120 113 10,9 10,3 130,2 116 - 130 123 11,5

3

141,6 126 - 140 133 11,8

11 151,6 136 -

150 142 12,3 11,6

4

3,5 161,3 145

4,15

-

4

2.10.3 Dimensionarea tobei

Dimensiunile tobei prezentată in figura 2.17 se stabilesc pe baza recomandărilor ce

vor fi prezentate în continuare. Diametrul tobei Dt şi lungimea tobei Lt au fost stabilite anterior la paragraful 2.2. d6 – diametrul arborelui pe care se montează toba; db – diametrul butucului, db =(1,2…1,6)d6 ; lb – lungimea butucului, lb

= (1,4…2)d6 ; gt – grosimea mantalei tobei, gt = 10 pentru Dt < 750 mm, gt = 12 pentru Dt =750…900 mm, gt = 15 pentru Dt > 900 mm; g - grosimea peretelui tobei, g = (0,25….0,3)lb ; b şi t2 se adoptă în funcţie de diametrul d6 din tabelul 2.18; Dg – diametrul găurilor de uşurare, care pot fi ca număr 4,6,8, în funcţie de diametrul tobei, Dg = 50….150 mm, în funcţie de dimensiunile tobei; Do = [(Dt -2gt)+db]/2


Figura 2.17 Tobă

2.10.4 Alegerea penelor

Pentru realizarea montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea penelor se va face pe baza recomandărilor din tabelul 2.18 ( STAS 1004-80) şi tabelul 2.19 (STAS 1005-80), ţinînd seama că montajul se efectuează conform figurii 2.18. Tabelul 2.18 Dimensiuni nominale ale penelor şi canalelor de pană

Dimensiunile canalului Adâncime

Diametrul arborelui

Dimensiunile nominale ale penelor Lăţime

Arbore Butuc peste până la b h b t1 t2

6 8 2 2 2 1,2 1 8 10 3 3 3 1,8 1,4

10 12 4 4 4 2,5 1,8 12 17 5 5 5 3 2,3 17 22 6 6 6 3,5 2,8 22 30 8 7 8 4 3,3 30 38 10 8 10 5 3,3 38 44 12 8 12 5 3,3 44 50 14 9 14 5,5 3,8


Tabelul 2.18 Continuare 50 58 16 10 16 6 4,3 58 65 18 11 18 7 4,4 65 75 20 12 20 7,5 4,9 75 85 22 14 22 9 5,4 85 95 25 14 25 9 5,4 95 110 28 16 28 10 6,4

110 130 32 18 32 11 7,4 130 150 36 20 36 12 8,4 150 170 40 22 40 13 9,4 170 200 45 25 45 15 10,4 200 230 50 28 50 17 11,4

Tabelul 2.19 Lungimile standardizate ale penelor paralele b 2 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36 40 45

h 2 3 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 18 20 22 25 6 6 8 8 8 10 10 10 10 12 12 12 12 14 14 14 14 14 16 16 16 16 16 18 18 18 18 18 18 20 20 20 20 20 20 22 22 22 22 22 22 25 25 25 25 25 25 28 28 28 28 28 28 28 32 32 32 32 32 32 32 36 36 36 36 36 36 36 36 40 40 40 40 40 40 40 45 45 45 45 45 45 45 45 50 50 50 50 50 50 50 50 56 56 56 56 56 56 56 56 56 63 63 63 63 63 63 63 63 63 70 70 70 70 70 70 70 70 70 70 80 80 80 80 80 80 80 80 80 80 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90 90

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

l

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

110

Dimensiunile b şi h ale penei se aleg din tabelul 2.18, în funcţie de diametrul d2 pentru pana de montaj a cuplajului şi în funcţie de diametrul d6 pentru pana de montaj a tobei. Lungimea lp a penei se adoptă în funcţie de lungimea butucului cuplajului sau al tobei, pe baza relaţiei:


( ) bp ll ⋅= 9,0....8,0

Figura 2.18 Montajul penelor paralele

Lungimea rezultată din calcul se standardizează la valoarea cea mai apropiată, utilizând tabelul 2.19.

Pana aleasă se poate verifica la solicitările ce apar în asambalare, datorită momentului Mt1c sau Mter, pe baza relaţiilor de mai jos:

dM

F tp

2= [N] (2.48)

unde: Mt – moment de torsiune, care poate fi Mt1c sau Mter;

d – diametrul arborelui, care poate fi d2 sau d6.

100...652

=≤⋅

⋅= as

pSTAS

p plh

Fp [N/mm2] (2.49)

( cafpSTAS

pf lb

Fσττ 3.0....2,0=≤

⋅= ) [N/mm2] (2.50)

unde: b, h, lpSTAS vor avea dimensiunile corespunzătoare diametrului d2, respectiv d6. 270=cσ MPa, pentru OL50; 300=cσ MPa, pentru OL60. 2.10.5 Alegerea rulmentului Se vor alege rulmenţi radiali oscilanţi cu bile STAS 6846/1-80. Alegerea rulmenţilor se va face în funcţie de diametrul d4 al arborelui şi de solicitare. Solicitarea rulmenţilor se determină în funcţie de forţele din ramurile benzii de transport, utilizând următoarea schemă de încărcare (fig.2.19).

Reacţiunile din cele două reazeme sunt egale: ( ) 2/diBA FFRR +== (2.51)

Capacitatea dinamică a rulmenţilor se calculează cu relaţia:

3 LRCC ABA == [N] (2.52)


610

60 tt LnL

⋅⋅= [mil.rot.] (2.53)

unde:

r

L – durabilitatea rulmenţilor; nt – turaţia tobei, în [rot/min.]; Lt – durata de funcţionare, în [ore]; Lt = 15000 ore. Din tabelul 2.20 se va alege un rulment cu o capacitate C>CA, dar cu valoare foarte apropiată de cea calculată şi cu diametrul interior egal cu d4..

Tabelul 2.20 Caracteristicile rulmenţilDimensiuni

[mm] d D B

Capacitate de încărca- re C [N]

Simrulm

l

80 18 15000 180 23 17500 290 23 23200 140 90 33 35500 285 19 17000 185 23 18300 2

100 25 30000 145 100 36 42500 290 20 18000 190 23 18300 2

110 27 32500 150 110 40 31000 2100 21 21200 1100 25 20800 2120 29 40500 155 120 43 58500 2110 22 23800 1110 28 26500 2130 31 45000 1

60

130 46 68000 2120 23 24500 1120 31 34000 2140 33 49000 1

65

140 48 75000 2

Figura 2.19 Schema de încărcare a rulmenţilo

or radial oscilanţi cu bile pe două rânduri Dimensiuni bol Capacitate Simbo

[mm] ent d D B

de încărca- re C [N]

rulment

208 130 25 30500 1215 208 130 31 34540 2215 308 160 37 62000 1315 308

75

160 55 95000 2315 209 140 26 31000 1216 209 140 33 40000 2216 309 170 39 69500 1316 309

80

170 58 106000 2316 210 150 28 39000 1217 210 150 36 45500 2217 310 180 41 76500 1317 310

85

180 60 110000 2317 211 160 30 45000 1218 211 160 40 55000 2218 311 190 43 85000 1318 311

90

190 64 120000 2318 212 170 32 50000 1219 212 170 43 65500 2219 312 200 45 104000 1319 312

95

200 57 129000 2319 213 180 34 55000 1220 213 180 46 76500 2220 313 215 47 112000 1320 313

100

215 43 150000 2320


Tabel 2.20 Continuare 125 24 19000 1214 200 38 69500 1222 125 31 23200 2214 200 53 95000 2222 150 35 36000 1314 240 50 123000 1322

70

150 51 45500 2314

110

In funcţie de seria rulmentului ales se vor adopta principalele dimensiuni de gabarit: diametrul exterior D şi lăţimea B. Reprezentarea rulmentului se va face pe baza recomandărilor de mai jos, corelate cu figura 2.20

( )dDs −≈ 15,0 ; ( )dDdb −≈ 25,0

bm dRR 5,0−≈ ; rr 5,01 ≈

2 i

Figura 2.20 Rulment radial oscilant cu bile

.10.6 Dimensionarea carcasei lagărulu

Forma constructivă a carcasei lagărului este prezentată în figura 2.21.

Fig. 2.21 Carcasă lagăr


Dimensionarea sa se face pe baza recomandărilor prezentate în continuare.

surubdDD 5,21 +=

( ) surubdDD 3...5,212 +=

( )DD 9,0...85,05 =

unde: D - diametrul exterior al rulmentului; dsurub – diametrul surubului care fixează capacul lagărului;

Diametrul şurubului se adoptă conform recomandărilor din tabelul 2.21, în funcţie de diametrul exterior al rulmentului D.

Tabelul 2.21 Dimensiunile şuruburilor de fixare a capacului lagărului.

Şuruburi Diametrul rulmentului D buc. filet (dsurub)

< 100 4 M10 100-130 4 M12 130-230 6 peste 230 6-8

M16

B – lăţimea rulmentului; m – lăţimea umărului capacului, ; surubdm 2,1≥ c = c1 = e1 = 2…3 mm;

- se adoptă din tabelul 2.23 în funcţie de d214'

5,3 ,,, bbDD 5;

; a2/2ba = 1 = 3…4 mm; 2/13 La = ; 13,0 Lb ≈ ; ; 41 2aL ≥

( )442 2 baDL ++= ; 52/61 += DF mm; surubdh 2,1≈ ;

; bs 8,0= ( )100....502/2 ++= hDH mm;

, se aleg din tabelul 2.22 în funcţie de diametrul şuruburilor de fixare a carcasei lagărului, ale căror dimensiuni se adoptă.

eDDba o ,,,, ''644

Tabel 2.22 Dimensiunile găurilor de trecere pentru şuruburile de fixare ale carcasei

d b4 a4 Do Do “ d b4 a4 Do Do “

M8 18 15 20 9 M20 40 32 45 22 M10 20 20 25 11 M22 43 33 48 24 M12 25 22 30 13 M24 45 33 50 26 M16 30 26 40 17 M30 55 40 60 33


Tabel 2.23 Canale pentru inele de pâslă (Extras din STAS 6577-80)

Diametrul arborelui

(d3,5)

D’3,5

H12

D4

H12

b1

H13

b2

Diametrularborelui

(d3,5)

D’3,5

H12

D4

H12

b1

H13

b2

30 31 43 88 89,5 109 32 33 45 90 92 111 35 36 48 95 97 116

7 9,4

36 37 49 100 102 125 38 39 51 105 107 130 40 41 53 110 112 135 42 43 55 115 117 140 45 46 58

4 5,5

120 122 145

8 10,8

48 49 65 125 127 154 50 51 67 130 132 159 52 53 69 135 137 164

9 12,3

55 56 72 140 142 173 58 59 75 145 147 178 60 61.,5 77 150 152 183 62 63,5 79 155 157 188 65 66,5 82 160 162 193 68 69,5 85

5 7

165 167 198 70 71,5 89 170 172 203 72 73,5 91 175 177 208 75 76,5 94 180 182 213

10 13,8

78 79,5 97 200 202 240 80 81,5 99 220 222 260

11 15,9

82 83,5 101 85 86,5 104

6 8,2

2.10.7 Dimensionarea capacului lagărului Forma constructivă a capacului lagărului este prezentată în figura 2.22. Dimensiunile sale se stabilesc pe baza recomandărilor de mai jos, pornind de la diametrul D, al rulmentului.


Figura 2.22 Capacul lagărului

surubdDD 5,21 += ;

( ) surubdDD 3...5,212 += ;

( )DD 9,0...85,03 = ;

; surubde 2,1= 21 += surubdd mm;

23 −= DDo mm unde: D - diametrul exterior al rulmentului; dsurub – diametrul surubului care fixează capacul lagărului (tabelul 2.21);

214'

5,3 ,,, bbDD - se adoptă din tabelul 2.23 în funcţie de d3.

Dimensiunile capacului lagărului din partea dreaptă a ansamblului arborelui de acţionare sunt aceleaşi cu ale capacului din figura 2.22, cu observaţia că lipseşte canalul pentru garnitura de etanşare, deoarece acest capac este închis. Capacul din figura 2.22 este străpuns de arbore şi necesită canal pentru etanşarea cu inel de pâslă.

2.10.8 Şaiba pentru fixarea rulmentului Şaiba şi şurubul pentru fixarea rulmentului (poz.10,11,12 fig. 2.11) sunt standardizate (STAS 8621-70). Dimensiunile lor se aleg în funcţie de diametrul arborelui (tabelul2.24).

Şaibele de siguranţă din figura 2.23 corespund STAS 2241/2-80, iar şuruburile corespund STAS 4845-80.


a)

b)

Fig. 2.23 Şaibă pentru fixarea pieselor pe capăt de arbore

Tabelul 2.24 – Şaibe pentru fixarea pieselor pe capăt de arbore Şurub d arb. D

max g b h

filet lung. d1 e f

max. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

16…20 28 2 5 5 - 20…28 36 2,5 8 7

M6 16 7 -

28…35 45 3,5 10 8 -

3

35…40 50 6 20 40…45 55 6 20 45…50 60 8

M8 20 9

25

4

50…60 70 8

- -

M12 30 14 30 5


Tabel 2.24 Continuare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

60…70 80 8 36 70…80 90 10 40 80…90 105 10

M12 30 14

45 90…100 120 12 50

100…110 130 12 55 110…120 140 12 60 120…130 150 12

M16 35 18

65 130…140 160 12 80 140…150 170 12 80 150…160 180 12 100 160…170 190 12 100 170…180 210 12

M20 40 22

100

5

180…190 220 14 120 190…200 240 14

- -

M24 50 26 120

6

2.11 Dimensionarea ansamblului tobei de întindere Ansamblul tobei de întindere poate fi ca în varianta prezentată în figura 2.24 sau în varianta prezentată în figura 2.25.

Fig. 2.24 Ansamblul tobei de întindere

Semnificatia notaţiilor din figură: 1 Capac 5 Pană paralelă 9 Şaibă 2 Rulment radial oscilant 6 Carcasă lagăr 10 Şurub M…x… 3 Inel de pâslă 7 Surub fixare capac 11 Şaibă de siguranţă 4 Tobă 8 Şaiba de siguranţă 12 Osie


Ansamblul prezentat în figura 2.24 seamănă cu ansamblul tobei de acţionare. Diferenţierea se face prin forma osiei, deoarece antrenarea acestei tobe se face de către banda transportoare, ca urmare a frecării. Osia se sprijină în acelaşi tip de lagăre, osia fiind rotitoare. Pentru această variantă se vor păstra pentru elementele componente aceleaşi dimensiuni ca la ansamblul tobei de acţionare, cu excepţia osiei. Toba prezentată în figura 2.25 poate fi folosită ca tobă de întindere sau ca tobă de deviere (fig.2.26), în cazul în care se doreşte mărirea unghiului α , de înfăşurare a benzii pe tobă, ce determină creşterea capacităţii portante a benzii transportoare. La ansamblul din figura 2.25 rulmenţii se monteaza în butucii tobei, iar osia pe care se sprijină toba prin intermediul rulmenţilor este fixă.

Fig. 2.25 Montajul unei tobei libere

Semnificaţia notaţiilor din figură:

1- Şurub fixare placa 7- Şurub fixare capac 13- Garnitură de etanşare 19- Osie 2- Piuliţă 8- Şaibă Grower 14- Şurub fixare capac 20- Capac II 3- Şaibă de siguranţă 9- Tobă de acţionare 15- Şaibă Grower 21- Rulment 4- Placă de fixare 10- Şurub fixare capac 16- Capac lagăr III 22- Şaibă de sigur. 5- Suport tobă 11- Şaibă de siguranţă 17- Inel distanţier 23- Piuliţă 6- Garnitură etanşare 12- Capac III 18- Garnitură de etanşare 24- Capac lagăr I


Fig. 2.26 Tobe de deviere

2.11.1 Dimensionarea arborelui Arborele tobei de întindere prezentată în figura 2.24 are configuraţia corespun -zătoare desenului din figura 2.27, iar dimensiunile corespunzatoare recomandărilor din paragraful 2.10.1.

Fig. 2.27 Arbore tobă de întindere I

Pentru ansamblul din figura 2.25, forma arborelui corespunde figurii 2.28.

Fig. 2.28 Arbore tobă liberă


Fig. 2. 29 Schema de încarcare a osiei

Diametrele osiei se stabilesc constructiv adoptând pentru fusurile rulmenţilor (d4), aceleaşi valori ca în cazul arborelui tobei de acţionare pentru acelaşi diametru. Deasemenea acest diametru se poate calcula dacă se consideră osia, o grindă simplu

rezemată încărcată cu forţele din ramurile

benzii transportoare care se înfăşoară ( ),

respectiv se desfăşoară ( ) de pe toba de întindere (toba liberă), conform schemei din figura 2.29. Dacă se estimează cota “a” se poate determina diametrul fusului din condiţia de rezistenţă la încovoiere.

'iF

'dF

După adoptarea diametrului d4, celelalte diametre indicate în figura 2.28 se adoptă după cum urmează:

543 −= dd [mm] corelat cu tabel 2.32 545 += dd [mm]

532 −= dd [mm]; [mm]; 521 −= dd 556 += dd [mm]; 51 += bb [mm] unde: b - grosimea tablei suportului. 2.11.2 Alegerea rulmenţilor Rulmenţii se vor alege în funcţie de diametrul şi de capacitatea dinamică calculată în funcţie de încărcare şi de durabilitate, considerând durata de funcţionare

= 15000 ore. Se aleg rulmenţi radiali cu bile (fig 2.30), având în vedere că încărcarea este pur radială. Capacitatea dinamică se calculează cu relaţia :

4d

hL

3 LRCC ABA == [N] (2.54) Reacţiunile din cele două reazeme sunt egale:

( ) 2/''diBA FFRR +== [N] (2.55)

Capacitatea dinamică a rulmenţilor se calculează cu relaţia:

61060 tt Ln

L⋅⋅

= [mil.rot.] (2.56)

unde: L – durabilitatea rulmenţilor; nt – turaţia tobei, în [rot/min.]; Lt – durata de funcţionare, în [ore];

Din tabelul 2.25 se va alege un rulment cu o capacitate C>CA, dar cu valoare foarte apropiată de cea calculată şi cu diametrul interior egal cu d4.. Va rezulta seria rulmentului şi mărimea dimensiunilor D şi B (STAS 3041-74).


Reprezentarea grafică a rulmentului se va face pe baza recomandărilor: ( )dDdb −≈ 3,0 ;

Fig.2.30 Rulment radial

2

dDDm+

= ;

( )dDs −≈ 15,0

rr 5,01 ≈

Tabelul 2.25 Rulmenţi radiali cu bile. Caracteristici tehnice

Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria d D B r dinamică [C] statică [Co] exec.normală

68 15 1,5 13200 9500 16008 80 18 2 34000 17000 16208 90 23 2,5 32000 22800 16308

40

110 27 3 50000 37500 16408 75 16 1,5 16600 12500 16009 85 19 2 26000 19000 16209 100 25 2,5 41500 30500 16309

45

120 29 3 60000 46500 16409 80 16 1,5 17000 13400 16010 90 20 2 27500 20000 16210 110 27 2,5 48000 36500 16310

50

130 31 3 68000 53000 16410 90 19 2 22000 17300 16011 100 21 2,5 34000 25500 16211 120 29 3 56000 42500 16311

55

140 33 3,5 78000 64000 16411 95 18 2 23200 18500 16012 110 22 2,5 37500 28500 16212 130 31 3 64000 49000 16312

60

150 35 3,5 85000 71000 16412 100 18 2 24000 20000 16013 120 23 2,5 44000 34500 16213 140 33 3 72000 57000 16313

65

160 37 3,5 93000 80000 16413 110 20 2 30000 25000 16014 125 24 2,5 48000 38000 16214 150 35 3,5 81500 64000 16314

70

180 42 4 112000 106000 16414 Tabel 2.25 Continuare

Dimensiuni [mm] Capacitate de încărcare [N] Seria d D B r dinamică [C] statică [Co] exec.normală


115 20 2 31000 26500 16015 130 25 2,5 52000 41500 16215 160 37 3,5 88000 73500 16315

75

190 45 4 120000 116000 16415 125 22 2 37500 32000 16016 140 26 3 57000 45000 16216 170 33 3,5 96500 81500 16316

80

200 48 4 129000 127000 16416 130 22 2 39000 34000 16017 150 28 3 65500 54000 16217 180 41 4 104000 91500 16317

85

210 52 5 137000 137000 16417 140 24 2,5 45500 40000 16018 170 30 3 75000 62000 16218 190 43 4 112000 100000 16318

90

225 54 5 153000 166000 16418 145 16 2,5 33000 32500 16019 145 24 3 47500 42500 16219 170 32 4 85000 71000 16319

95

200 45 5 120000 112000 16419 150 24 2,5 47500 42500 16020 180 34 3,5 96500 80000 16220

100

215 47 4 137000 134000 16320 160 26 57000 52000 16021 190 36 104000 91500 16221

105

225 49 143000 146000 16321 170 28 3 64000 58500 16022 200 38 3,5 114000 102000 16222

110

240 50 4 160000 170000 16322 180 28 3 67000 62000 16024 215 40 3,5 114000 102000 16224

120

260 55 4 163000 170000 16324 200 33 3 83000 80000 16026 230 40 4 122000 114000 16226

130

280 58 5 180000 196000 16326 210 33 3 86500 85000 16028 250 42 4 120000 125000 16228

140

300 62 5 200000 228000 16328 225 35 3,5 98000 98000 16030 270 45 4 137000 140000 16230

150

320 65 5 210000 255000 16320


2.11.3 Dimensionarea capacelor Dimensiunile capacelor se stabilesc în funcţie de diametrul exterior al rulmentului şi ale şuruburilor de prindere ale acestora. Pentru şuruburi se adoptă dimensiuni în funcţie de diametrul exterior al rulmentului din tabelul 2.26. Pentru capacul poz.24 din figura 2.25, reprezentat în figura 2.31 se dau recomandări în continuare.

Fig. 2.31 Capac lagăr I

sdDD 5,21 +≈ ( ) sdDD 3...5,212 +≈ ( )DD 9,0...8,06 ≈ 65 DD ≈ - reprezintă diametrul exterior al canalului pentru garnitura de pâslă, se alege din tabelul 2.23 în functie de diametrul d

4D

2 al osiei, pe care se montează garnitura; ; - reprezintă câmpudiametrul al arborelui.

1123 AdD = 11A

2d ; sde 2,1= 31 −+= gBm mm; (B1 şi

- se adoptă în funcţie de lăţimea “b” a inelmm.

a3+= ba

Tabel 2.26 Dimensiuni şuruburi Şuruburi D buc. filet (ds)

<100 4 M10 100-130 4 M12 130-230 6 M16

>230 6 M16

l de toleranţă în care se prelucrează

g corespund fig. 2.36 şi fig. 2.37); ului de pâslă din tabelul 2.27, astfel


r şi se adoptă din tabelul 2.27; L D o= 1+sd mm. Tabel 2.27 Lăţimea inelelor de pâslă

d 30…45 48…68 70…85 88…95 100…120 125…135 140…180 b 5 6,5 7,5 8,5 10 11 12

Tabel 2.28 Dimensiunile canalelor în cazul etanşărilor fără contact

d 10…..50 50…120 120…180 r 1,5 2 2,5 L 13,5…27 18…36 22,5…45

Dimensiunile capacului din figura 2.32 (poz.20, fig.2.25) se adoptă conform recomandărilor:

Fig. 2.32 CapacII

D – diametrul exterior al rulmentului D1~ (0,8…0,9)D 1122 AdD = ; - reprezintă câmpul de toleranţă în care se prelucrează diametrul d

11A

5 al osiei; D3 = D-7 mm b1= 7…10 mm b2 = 5…8 mm b =L+3 mm L – tabel 2.27 în funcţie de diametrul d5.

Fig. 2.33 Capac lagăr III (a) şi Capac III (b)


Capacele prezentate în figura 2.33, poz.16 şi poz 12 din figura 2.25 se vor dimensiona conform recomandărilor: sdDD 5,21 +≈ ; ( ) sdDD 3...5,212 +≈ ; ( )DD 9,0...8,05 ≈ ; ds- diametru şurub; D4 – diametrul exterior al garniturii de etanşare; se adoptă din tabelul 2.29 în funcţie de diametrul d2 al osiei; h – lăţimea garniturii (tabelul 2.29). D6 = D4 - 5 mm; D7 = D4 +2,5 ds; D3 = D7+(2,5…3)ds; D8 = d2 + 2…3 mm; c~1,8 h; c1 = 3…5 mm; e =1,2 ds; m~e; b= c+c1+3 mm; d8 = ds+1 mm.

Fig. 2.34 Manşeta de rotaţie

Dimensiunile manşetelor de rotaţie (STAS 7950/2-72), folosite pentru etanşări sunt prevăzute în tabelul 2.29. Tabelul 2.29 Dimensiunile manşetelor de rotaţie d D h d D h d D h d D h d D h

52 7 75 10 95 10 105 12 125 12 55 10

50 80 10

65 100 10 110 12 130 12

60 10 70 10 90 10

85

120 15

105

140 15 62 10 75 10 95 10 110 12 130 12 65 10 80 10 100 10 115 12 135 12 72 10 85 10

70

110 12 120 12 140 12

40

80 10

55

90 10 95 10

90

125 15

110

150 15 60 8 75 10 100 10 120 12 140 12 65 10 80 10 105 10

95 125 12

115 150 12

72 10 85 10

75

110 12 120 12 140 12

45

80 10

60

90 10 100 10 125 12 150 12 65 8 85 10 110 10 130 12 160 15 50 70 10

65 90 10

80

115 12

100

140 15

120


Tabel 2.29 Continuare d D h d D h d D h d D h d D h

160 15 145 180 15 160 200 15 220 15 210 250 15 130 170 15 180 15 165 200 15

190 230 15 250 15

135 170 15 150

190 15 170 200 15 230 15 220

260 15 170 15 155 190 15 210 15

200 240 15 260 15 140

180 15 160 190 15 180

220 15 210 240 15 230

270 15

Fig. 2.35 Montajul manşetelor de rotaţie

Forma locaşurilor pentru manşete de rotaţie (fig.2.35) corespunde STAS 7950/3-71. Dimensiunile canalelor sunt prezentate în tabelul 2.30.

Tabelul 2.30 Dimensiuni canale manşete

h l2 min. l1 min. 7 7,3 5,95 8 8,3 6,8

10 10,4 8,5 12 12,4 10,3 15 15,5 12,75

d1 ~ d-2,5

Raza de racordare “ r “ se alege din tabelul 2.31, în funcţie de diametrul de montaj al garniturii d5 sau d2 al osiei.

Tabelul 2.31 Razele canalelor manşetelor

d 40…60 65…75 80…135 135…230 rmax. 0,4 0,5 0,8 1

2.11.4 Fixarea rulmentului Fixarea axială a rulmentului se realizează cu ajutorul unei piliţe canelate (poz.23), variantă a piuliţelor pentru rulmenţi STAS 5816-77, asigurată de şaiba (poz.22) STAS 5815-77. Piuliţa de fixare a rulmentului este prezentată în figura 2.36, iar şaiba de siguranţă în figura 2.37. Dimensiunile lor sunt prezentate în tabelelul 2.32, respectiv tabelul 2.33. Pentru piuliţă se adoptă: mm; 22

'2 += dd 101 += BB mm;

Celelalte dimensiuni se adoptă din tabelul 2.31.


Fig. 2.37 Şaibă de siguranţă Fig. 2.36 Piuliţă rulment

Tabel 2.32 Dimensiuni piuliţă

Filet d3

D D1 B s t Filet d3

D D1 B s t

M20x1 32 26 6 4 2 M75x2 98 90 13 8 3,5 M25x1,5 38 32 7 5 2 M80x2 105 95 15 8 3,5 M30x1,5 45 38 7 5 2 M85x2 110 102 16 8 3,5 M35x1,5 52 44 8 5 2 M90x2 120 108 16 10 4 M40x1,5 58 50 9 6 2,5 M95x2 125 113 17 10 4 M45x1,5 65 56 10 6 2,5 M100x2 130 120 18 10 4 M50x1,5 70 61 11 6 2,5 M105x2 140 126 18 12 5 M55x2 75 67 11 7 3 M110x2 145 133 19 12 5 M60x2 80 73 11 7 3 M115x2 150 137 19 12 5 M65x2 85 79 12 7 3 M120x2 155 138 20 12 5 M70x2 92 85 12 8 3,5 M125x2 160 148 21 12 5

Tabel 2.33 Dimensiuni şaibe de siguranţă

d D D1 h E s g d D D1 h E s g 20 36 26 18,5 4 4 1 75 104 90 71,5 8 8 1,5 25 42 32 23 5 5 1,25 80 112 95 76,5 10 8 1,75 30 49 38 27,5 5 5 1,25 85 119 102 81,5 10 8 1,75 35 57 44 32,5 6 5 1,25 90 126 108 86,5 10 10 1,75 40 62 50 37,5 6 6 1,25 95 133 113 91,5 10 10 1,75 45 69 56 42,5 6 6 1,25 100 142 120 96,5 12 10 1,75 50 74 61 47,5 6 6 1,25 105 145 126 100,5 12 12 1,75 55 81 67 52,5 8 7 1,25 110 154 133 100,5 12 12 1,75 60 86 73 57,5 8 7 1,5 115 159 137 110,5 12 12 2 65 92 79 62,5 8 7 1,5 120 164 138 115 14 12 2 70 98 85 66,5 8 8 1,5 125 170 148 120 14 12 2


2.11.5 Dimensionarea tobei libere Toba liberă se execută în variantă sudată din profile laminate, executate din oţel marca OL42.1k STAS 500-80. Forma constructivă a tobei este prezentată în figura 2.38.

Fig. 2.38 Tobă liberă

Dimensiunile tobei libere se stabilesc pe baza recomandărilor prezentate în continuare:

Dt , gt şi Lt se adoptă la fel ca la toba de acţionare; D- diametru exterior rulment; D1, D2 şi ds s-au adoptat la dimensionarea capacului de lagăr, fig. 2.31; D3 = D - 5 mm; D4 = D5-4 mm; D5 – diametru exterior garnitură manşetă, poz.18 ; Db = D2 – 5 mm; a1min=1,2ds; amin=1,5ds; b1=(m-1)+Brulment+b2+8 [mm]; b2-corespunde fig. 2.32 b4 = b1 + b + 5; b – lăţimea canalului din detaliul “A”, tabelul 2.34;

b3 ~ 50…100 mm; b6 = g + Brulm + (m-1) mm; g =5 mm grosimea inelului poz.17, m – umărul capacului din figura 2.33;

b5 = b6 + h + (3…5) mm; h – lăţimea garniturii manşetă, poz.18;


Tabelul 2.34 Dimensiuni ale degajării d 18…..50 50…..80 80…..125 peste 125 r 1 1,6 2,5 4 t 0,2 0,3 0,4 0,5 b 2,5 4 5 7

2.12 Sistemul de întindere

Sistemul de întindere se montează de cele mai multe ori la extremitatea transportorului, în partea opusă actionării, în zona alimentării transportorului cu material. Pentru întinderea periodică a benzii carcasa lagărului se poate monta pe glisiere (fig.2.39) sau se poate adopta unul din montajele din figurile 2.40 sau 2.41. Dimensiunile glisierelor sunt prezentate în tabelul 2.35.

Fig. 2.39 Glisiere

Tabelul 2.35 Dimensiunile glisierelor

l1 l2 l3 a b1 b2 b3 b4 c max

d e min

f h1 h2 i+0,2

265 325 355 15 40 45 - - 30 15 20 8 35 18 9 315 390 430 20 46 52 - - 35 15 24 10 40 18 9 355 430 470 20 50 60 - - 35 15 24 10 46 20 11 400 480 530 20 55 65 - - 40 15 32 12 50 25 11 500 610 670 30 70 80 - - 50 19 40 14 60 30 13


Tabelul 2.35 Continuare l1 l2 l3 a b1 b2 b3 b4 c

max

d e min

f h1 h2 i+0,2

630 470 710 80 85 100 140 150 70 24 55 14 70 35 17,5 800 600 900 100 100 120 165 225 90 28 65 16 75 38 22

1000 720 1100 120 140 140 190 250 90 28 65 16 80 40 26 Tabelul 2.36 Şuruburile glisierelor

l1 Şurub întindere cu cap hexagonal

Şurub pentru fundaţie forma A

Şurub cap ciocan

265 M10x120 M12x125 M8x35 315 M12x150 M12x125 M8x40 355 M12x150 M12x160 M10x45 400 M16x150 M12x160 M10x50 500 M20x200 M16x200 M12x55 630 M20x200 M20x250 M16x60 800 M24x200 M24x400 M20x75

1000 M24x200 M24x400 M24x80

Fig. 2.40 Sistem de întindere cu greutate

Lungimea glisierei se adoptă în funcţie de lungimea tălpii lagărului L (fig. 2.21) şi de mărimea deplasării S, astfel:


SLl +≥1 , unde din lungimea totală a benzii transportorului. ( )%1....5,0≥S Şurubul de tracţiune al glisierei se va verifica din condiţia de rezistenţă la tracţiune, considerând că forţa din şurub Fs

''di SS +≥ .

Dimensiunile cotelor indicate pe desen sunt prezentate în tabelul 2.37, cu caracter de recomandare. Tabelul 2.37 Caracteristicile tehnice ale întinzătoarelor orizontale

Greut.

Nr. gre-utăţi buc. B L A1 A D E H (S) L1 C

Su-rub fun-daţie

Dia-metr cabl

[mm] 3 75 500 600 820 1040 1650 564 275 800 775 45 12 6 4 100 600 700 920 1140 1650 614 290 800 775 45 12 8 6 150 750 850 1080 1300 2000 695 300 1200 950 70 12 8 8 200 900 1000 1270 1490 2000 790 310 1200 950 70 12 10

Deoarece cursa S depinde de lungimea benzii, valoarea din tabel este

orientativă. Ea se calculează ca fiind (0,5…1)% din lungimea transportorului.

a) b)

Fig. 2.41 Sisteme de întindere cu şurub fig.a: 1- traversă, 2- tijăfiletată, 3- ghidaje; fig.b: 1- şurub, 2- carcasă lagăr, 3- cadru transportor, 4- fus, 5- tobă, 6- bandă.

Dispozitivul de întindere cu şurub din figura 2.41a, constă dintr-o tobă de întindere al cărei ax se poate deplasa orizontal, paralel cu el însuşi cu ajutorul unor tije filetate 2, montate în traversa 1şi carcasa lagărului, aceasta având posibilitatea de a se deplasa în lungul unor ghidaje 3. La dispozitivul din figura 2.41b, tijele filetate sunt montate în carcasa lagărului 2 şi în cadrul 3, iar carcasa lagărului se poate deplasa în lungul profilelor traversei. Diametrul surubului se calculeaza din condiţia de rezistenţă la tracţiune, considerând că forţa din şurub trebuie sa respecte inegalitatea:

''dis SSF +≥ (2.57)

at

skFd

πσ4

1 ≥ (2.58)

unde: k=1,25…1,3; 100...60=atσ N/mm2 , pentru OL50.

3. Instrucţiuni de montaj, exploatare, norme de tehnica securităţii muncii.

Instalaţiile şi utilajele de transportat folosite în industria alimentară sunt supuse unor condiţii de lucru relativ grele. Materialele transportate, ce pot fi: pulverulente, granulare, în bucăţi, precum şi produsele preambalate transportate în cutii sau lăzi pot determina, în anumite condiţii de exploatare, accelerarea uzării pieselor, subansamblelor, echipamentelor. Totodată, diversificarea continuă a proceselor tehnologice conduce la adoptarea unor soluţii de transport moderne. Toate aceste probleme impun tratarea cu maximă seriozitate a activităţii de exploatare care trebuie să se desfăşoare în condiţii optime, la parametrii prescrişi de cartea tehnică a instalaţiei, spre a determina o cât mai mare disponibilitate a acestor instalaţii. Exploatarea corectă a acestor instalaţii nu se poate efectua fără o bună calificare profesională, fără însuşirea temeinică a instrucţiunilor emise de furnizor, privind exploatarea lor. Pe durata exploatării instalaţiilor de transport trebuie să se organizeze şi o activitate optimă de întreţinere şi reparare, avându-se în vedere următoarele obiective principale :

- menţinerea instalaţiilor şi utilajelor de transportat în bună stare de funcţionare, ceea ce înseamnă că operaţiile de întreţinere şi reparare au rolul de a conserva sau restabili capacitatea utilajului pentru o funcţionare cât mai îndelungată;

- reducerea la minim a cheltuielilor provocate de întreruperi datorate avariilor, stagnărilor etc.;

- optimizarea cheltuielilor de întreţinere prin adoptarea unor programe judicios întocmite în vederea reviziilor şi reparaţiilor;

- îmbunătăţirea performanţelor unor piese sau subansambluri prin asigurarea unor condiţii optime de funcţionare, prin creşterea durabilităţii şi siguranţei lor în exploatare.

Exploatarea instalaţiilor de transport 68

O exploatare corectă a instalaţiilor de transport determină o mare disponibilitate a acestora. Disponibilitatea caracterizează un sistem tehnic din punct de vedere al fiabilităţii şi al posibilităţilor sale de întreţinere. Pentru a mări disponibilitatea unei instalaţii este necesară o cunoaştere perfectă a acesteia, a relaţiei acesteia cu celelalte utilaje tehnologice, pe care le deserveşte. Procesul de cunoaştere începe cu studierea “Cărţii tehnice “ a instalaţiei, livrată de furnizor odată cu aceasta, sau a “Memoriului tehnic, caietului de sarcini şi a documentaţiei de execuţie”, furnizată în unele cazuri de proiectant.

Problemele fundamentale legate de exploatarea instalaţiilor de transportat sunt: montarea, recepţionarea instalaţiilor şi punerea lor în funcţiune, ungerea, uzura instalaţiilor şi tehnica securităţii muncii. 3.1 Montarea, recepţionarea şi punerea în funcţiune

3.1.1 Montarea instalaţiilor de transport

Montarea instalaţiilor de transport este o operaţie dificilă, care trebuie făcută cu toată atenţia, căci de corecta montare depinde în mare măsură funcţionarea normală a acestora. Montarea se execută cu mijloace adecvate şi cu personal calificat, respectându-se instrucţiunile din cartea tehnică a acestora.

3.1.2 Recepţionarea şi punerea în funcţiune

Una din primele etape ale vieţii unei instalaţii este punerea în funcţiune de

către utilizator a acesteia, în condiţii normale de lucru. Pentru a se trece la această operaţie trebuiesc efectuate nişte faze premergătoare.

a) Controlul corectitudinii montajului Acesta se efectuează prin studierea documentaţiei de bază (memoriu tehnic,

caiet de sarcini, documentaţie de execuţie), verificându-se : - aşezarea corectă a utilajului în fluxul tehnologic; - strângerea corespunzătoare a şuruburilor; - montajul corect al dispozitivelor de alimentare şi preluare ale materialelor

de transportat; - alimentarea corectă cu energie etc. După montarea instalaţiilor de transport se face proba acestora. Prima probă

constă în rotirea manuală (sau cu un troliu exterior) a elementelor instalaţiei. La această probă a instalaţiei se verifică dacă nici unul din elemente nu se gripează şi rotirea se face uşor şi fără şocuri.


La recepţionarea instalaţiilor de transport se va verifica încălzirea lagărelor, funcţionarea transmisiilor cu roţi dinţate şi cu lanţ din punct de vedere al zgomotului, încălzirea transmisiilor cu roţi dinţate să nu depăşească limitele admise, transmisiile cu curea să nu patineze, motoarele să nu se încălzească excesiv, frânele să asigure oprirea maşinii în timpul stabilit şi dispozitivele de ungere să funcţioneze normal.

In afara acestora se mai fac o serie de verificări suplimentare specifice fiecărui tip de maşină.

In cazul transportoarelor elicoidale trebuie să se verifice distanţa dintre melc şi carcasă, pentru a se preveni alunecarea materialului în raport cu carcasa şi a se asigura avansul acestuia.

In cazul transportoarelor cu lanţ nu se admit devieri ale lanţurilor care se mişcă în plane paralele; nu se admit deasemenea şocuri în funcţionarea lanţurilor, angrenarea zalelor lanţurilor cu roţile de lanţ trebuie să se facă simultan.

In cazul transportoarelor cu bandă se va urmări ca banda în mişcare să nu cadă de pe role, să nu se scurgă materialul de pe bandă, să nu patineze banda de pe toba de acţionare, iar rolele de ghidare să se rotească liber.

In cazul elevatoarelor cu lanţuri se vor face aceleaşi verificări ca şi în cazul transportoarelor cu lanţuri.

In cazul elevatoarelor cu cupe se va avea în vedere ca la golirea cupelor materialul să nu cadă înapoi, iar organul de tracţiune şi cupele să nu se lovească de carcasă.

In final, pentru toate categoriile de instalaţii de transportat se va verifica la motoarele electrice jocul axial, apăsarea periilor, starea colectorului şi a izolaţiei acestora. De asemenea la electromagneţii de frânare se va verifica mărimea cursei utile şi funcţionarea lor fără blocare. La instalaţia electrică se vor verifica contactele, apărătoarele, prizele de curent şi întrerupătoarele de capăt.

b) Proba de funcţionare în gol Preliminar se verifică dacă au fost îndepărtate de pe utilaj toate sculele,

obiectele sau materialele care au fost folosite la montaj. Se verifică apoi schemele de acţionare şi de comandă, iar în cazul unor neconcordanţe cu realitatea se remediază imediat Orice dubiu asupra corectitudinii soluţiei proiectantului sau a execuţiei se rezolvă numai cu acordul proiectantului sau după caz a executantului şi aceasta cu maximă urgenţă.

După depăşirea acestei etape se porneşte utilajul pe durate scurte, urmărindu-se dacă mersul acestuia este continuu, fără frecări sau zgomote nejustificat de mari. Pentru instalaţiile de transport durata de mers în gol este de maxim 72 ore. Probele de funcţionare în gol sunt necesare, deoarece utilajele sunt de dimensiuni mari si de cele mai multe ori asamblarea se face la beneficiar. De regulă, rodajul este efectuat de


executantul utilajului la locul de execuţie, dar prin convenţie între părţi dacă utilajul are dimensiuni mari fiind constituit din mai multe componente care se asamblează la beneficiar, acesta se face la beneficiar sub supravegherea executantului. Este foarte important ca rodajul să se efectueze corect, respectându-se prescripţiile de rodaj.

Rodajul este etapa premergătoare exploatării de cea mai mare importanţă pentru viaţa utilajului, care se face conectându-se motorul timp de 1,5-2 ore. Prin această probă se verifică încălzirea lagărelor, funcţionarea corectă a transmisiilor, calitatea asamblărilor, funcţionarea ungerii. Se verifică funcţionarea corectă a organului de tracţiune, funcţionarea dispozitivului de întindere, rigiditatea cadrului de susţinere. Furnizorul utilajului are obligaţia să facă toate remedierile defecţiunilor apărute în perioada de rodaj. Deoarece rodajul este o etapă în care nu se produce, el trebuie redus la maxim. Această reducere se poate face numai printr-o prelucrare corespunzătoare a suprafeţelor ce formează ajustajele pieselor în mişcare, utilizarea unor lubrifianţi speciali (uleiuri aditivate), care să determine într-un timp scurt acomodarea suprafeţelor în contact.

c) Probe în sarcină După efectuarea probelor în gol se trece la efectuarea probelor în sarcină. La

aceste probe utilajele sunt solicitate treptat până la valoarea nominală de lucru. Se verifică funcţionarea corectă a tuturor subansamblelor, consumul de energie, randamentul instalaţiei. Durata probelor în sarcină este de 8-16 ore, timp în care întreaga instalaţie de transport trebuie să atingă parametrii normali. Simpla probă de productivitate nu este concludentă, instalaţia trebuie testată în ansamblul fluxului tehnologic în care este montat. După ce s-au materializat toate reglajele şi au fost soluţionate toate problemele tehnice apărute se întocmeşte un proces verbal de recepţie semnat de beneficiar şi de furnizor. In procesul verbal se vor consemna condiţiile şi termenele de garanţie.

In timpul exploatării pornirea instalaţiei se face după anumite reguli. Inaintea pornirii se verifică starea tuturor elementelor ei, dându-se atenţie organului de tracţiune şi sistemului de ungere. Se conectează motorul pentru 1-2 secunde şi după o pauză de 10-15 secunde se conectează motorul pentru pornirea definitivă.

In cazul în care instalaţiile de transport fac parte dintr-o linie tehnologică, pornirea lor se face consecutiv, începând de la punctul final al liniei către punctul iniţial, pentru a se evita supraîncărcarea uneia dintre ele.

După pornirea instalaţiei se deschid închizătoarele buncărelor de alimentare şi se reglează fluxul de material, astfel încât acesta să fie dirijat în mod corespunzător spre instalaţia de transport.

Oprirea instalaţiei unei linii tehnologice se face în sens invers pornirii, începându-se deci de la punctul iniţial de încărcare al liniei, astfel încât la oprire, pe


instalaţia de transport să nu mai existe material. Instalaţia de transport trebuie să posede un sistem de semnalizare optic sau

acustic. In cele ce urmează se indică unele măsuri specifice anumitor instalaţii de

transport continuu. La transportoarele cu bandă flexibilă, întinderea exagerată a benzii slăbeşte

locul de asamblare şi banda devine foarte sensibilă faţă de montarea incorectă a rolelor. La transportoarele cu bandă în formă de jgheab, prin întinderea exagerată a benzii se micşorează secţiunea acestuia, ceea ce atrage după sine scăderea productivităţii instalaţiei. De asemenea, nici micşorarea întinderii benzii sub valoarea admisibila nu este permisă, căci creşte săgeata benzii între role, materialul se revarsă, iar reglajul este îngreunat. In timpul funcţionării transportorului trebuie urmărit ca toate rolele să se învârtească, căci nerotirea unei role duce la uzura rapidă a stratului protector de cauciuc al benzii. Stratul de protecţie de cauciuc al benzii trebuie ferit de contactul cu materialele de ungere, căci acestea distrug cauciucul. In cazul funcţionării transportoarelor cu bandă flexibilă la temperaturi sub zero grade, trebuie ferită banda de umezeală, căci formarea unei cruste de gheaţă pe bandă duce la apariţia de fisuri în bandă, care poate provoca ruperea benzii.

In cazul existenţei mai multor pluguri descărcătoare, în diferite puncte ale traseului, numai unul trebuie să fie în poziţie de funcţionare, pentru evitarea unui consum inutil de energie.

3.2 Ungerea şi uzura 3.2.1 Ungerea instalaţiilor de transport

O exploatare raţională a instalaţiilor de transportat necesită ungerea repetată a elementelor şi mecanismelor care servesc la transmiterea şi transformarea mişcării.

In tabelul 3.1 sunt prezentate câteva recomandări privind metodele de ungere, consumul de lubrifiant, termenele de ungere pentru cele mai importante elemente şi mecanisme folosite la transmiterea şi transformarea mişcării.

In cazul în care instalaţia lucrează în mediu cu mult praf, uleiul trebuie schimbat mai des sau dacă este posibil să se folosească cuzineţi speciali, care funcţionează fără ungere.

3.2.2 Uzura instalaţiilor de transport

Orice instalaţie este supusă unei uzuri fizice şi unei uzuri morale.



Uzura fizică presupune modificarea formei, dimensiunilor sau proprietăţilor organelor de maşini, datorită frecării sau acţiunii factorilor exteriori, cum ar fi: umiditate, acizi, temperatură înaltă etc.

Benzile instalaţiilor de transportat se uzează fie datorită diferenţei de viteză dintre bandă şi materialul care se încarcă, fie datorită dispozitivelor cu scut de descărcare, fie datorită atingerii părţilor laterale ale benzii de batiul maşinii.

In cazul lagărelor uzura se datoreşte fie unei ungerii insuficiente sau utilizării unui ulei necorespunzător, fie pătrunderii impurităţilor între suprafeţele de frecare, fie montajului sau toleranţelor greşite.

In cazul transmisiilor cu roţi dinţate şi cu şurub melc – roată melcată pentru a se evita uzura prematură este necesar ca prelucrarea danturii să fie îngrijită, ungerea danturii sa fie asigurată, sa fie respectat jocul necesar între profilele dinţilor, să nu pătrundă impurităţi între suprafeţele de lucru şi să se evite şocurile puternice.

In cazul în care cheltuielile cu reparaţiile necesare recondiţionării tuturor organelor uzate ale instalaţiei, depăşesc cheltuielile pentru reproducţia instalaţiei în momentul când se determină uzura sa fizică, reparaţia instalaţiei nu mai este rentabilă şi este indicat ca instalaţia să fie înlocuită cu una nouă.

Uzura morală presupune reducerea valorii unei maşini sau instalaţii datorită construirii unor modele mai perfecţionate, cu un cost mai scăzut. Atât uzura fizică cât şi uzura morală a unei maşini sau instalaţii contribuie la scăderea valorii iniţiale a acesteia; cu toate acestea, urmările economice ale uzurii fizice şi ale uzurii morale nu sunt aceleaşi.

O maşină sau instalaţie uzată fizic nu mai poate fi utilizată în producţie până după repararea ei, pe când cea uzată moral poate fi utilizată în producţie dacă cele de construcţie nouă nu sunt suficiente. Pe de altă parte uzura morală a unei maşini sau instalaţii poate fi îndepărtată prin modernizarea ei. Dacă cheltuielile pentru modernizare sunt mai mari decât cele pentru reproducţia ei, modernizarea nu mai este rentabilă şi este indicat ca instalaţia să fie înlocuită cu una nouă.

3.3 Tehnica securităţii muncii

Pentru asigurarea securităţii muncii la instalaţiile de transportat este necesar a

fi luate următoarele măsuri: - executarea unor placarde care să anunţe capacitatea de transport a maşinii; - construirea unor apărători peste curelele de transmisie, lanţuri, transmisii

cu roţi dinţate şi cu şurub melc deschise etc.; - folosirea dispozitivelor de protecţie cu semnalizare sonoră, luminoasă sau

mecanică şi asigurarea funcţionării lor permanente prin examinarea sistematică, repararea sau înlocuirea lor;

- asigurarea cerinţelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilităţii, al comenzii rapide a maşinii, al circulaţiei uşoare (căile de


acces pentru muncitori să fie protejate cu plase de sârmă sau balustrade contra accidentelor).

- folosirea dispozitivelor de protecţie individuală (ochelari, mănuşi de protecţie);

- verificarea circuitelor electrice cel puţin o dată pe an şi montarea unor pancarte de avertizare cu scopul de a indica pericolul atingerii cu elemente neizolate prin care trece curentul electric;

- interzicerea manipulării materialelor inflamabile în apropierea întrerupătoarelor electrice, pentru evitarea pericolului de incendiere;

- se vor afişa instrucţiunile de lucru şi normele de tehnică şi securitate a muncii specifice utilajului;

- instalaţiile de transport pot produce accidente şi avarii grave dacă nu sunt întreţinute şi exploatate corespunzător, este necesară respectarea programului de controale periodice şi de revizie de către personalul de specialitate, conform instrucţiunilor şi recomandărilor furnizorului şi cu respectarea normelor departamentale;

- se interzice accesul sau întreţinerea cu scop de reparaţie a instalaţiilor de transport în timpul funcţionării acestora;

- instalaţiile de transport care degajă praf trebuiesc prevăzute cu învelitori speciale sau cu instalaţii de exhaustare;

- la transportoarele lungi se va prevedea un dispozitiv de oprire imediată în caz de avarie, care va fi accesibil din ambele părţi ale transportorului;

- transportoarele înclinate vor fi prevăzute cu un sistem automat de frânare, care să împiedice mişcarea în sens invers a acestuia în cazul unei pene de curent;

- capătul de descărcare al transportoarelor trebuie să treacă cu cel puţin 0,5 m peste platforma de descărcare sau al nivelului superior al buncărului pe care îl deservesc;

- capetele de întoarcere cât şi cele de acţionare vor fi prevăzute cu carcase; - este interzisă depunerea sau ridicarea de materiale manual; - este strict interzis fumatul şi accesul cu foc în zona transportoarelor; - la transportul sarcinilor individuale se vor monta paravane, parapete etc.

spre a evita căderea sarcinilor de pe transportor; - se interzice deschiderea gurilor de vizitare a instalaţiilor de transport, în

timpul funcţionării; - toate operaţiile de întreţinere, reparare şi revizie se fac numai de

personalul calificat în acest scop şi numai după oprirea utilajului şi golirea acestuia de material;

- este necesar să se facă instructajul de protecţia muncii la întreg personalul ce lucrează cu instalaţiile de transport şi să se urmărească pe teren modul de însuşire şi de aplicare a instrucţiunilor de tehnica securităţii muncii.

Tabelul 3.1 Program de ungere pentru unele elemente şi mecanisme de transmitere a mişcării Nr. crt.

Denumirea pieselor unse

Metoda de ungere Consumul de ulei Termenele de ungere

Observaţii

1 Cabluri de oţel Ungere pompă manuală 3g la 1m liniar lungime şi 1mm diametru

Odată la 5 zile Compoziţia unsorii : Gudron de ulei-68% Bitum -10% Colofoniu -10% Vaselină tehnică-7% Grafit -3% Ozocherită -2%

2 Lanţuri articulate Ungere pompă manuală 5g la 1m liniar Odată la 5 zile Preferabil unsoare grafitată

3 Lanţuri cu role şi lanţuri fără zgomot

Ungere pompă manuală 5g la 1m liniar Odată la 5 zile

4 Lagărele arborilor tobelor

Ungătoare, pompă manuală

1-4g la un schimb Odată în 24 ore Uneori se adaugă 10% grafit

5 Reductoare cu roţi dinţate

Barbotare, ulei în baie În funcţie de gabaritul reductorului

Odată la 3-6 luni

6 Reductoare melcate Barbotare, ulei în baie În funcţie de gabaritul reductorului

Odată la 6 luni

7 Transmisii cu roţi dinţate (deschise)

Ungere pompă manuală 0,5 kg la 1cm diametru al roţii dinţate

Odată la 5 zile

8 Lagăre de alunecare Ungere cu inel De la 5 zile la 3 luni Se adaugă ulei 9 Lagăre de alunecare Ungător, pompă manuală In medie 1-4 g la schimb De regulă o dată la

24 ore

10 Articulaţiile pârghiilor de frână

Ungere manuală 1g la un schimb Odată la 24 ore

11 Articulaţia clichetului roţilor de blocare

Ungere manuală 1g Odată la 5zile

12 Lagăre cu rulmenţi Ungere manuală, ungător, pompă de mână

Odată la 3-6 luni Se pune unsoare în corpul lagărului, la 1/2-1/3din capacitate

101

BIBLIOGRAFIE

1. Georgescu C., Nicolae S. - Tehnologii moderne de transport, Editura Tehnică, Bucuresti, 1974.

2. Hapenciuc M., Instalaţii de ridicat şi transportat, vol. II, Litografia Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1997.

3. Hapenciuc M., Hapenciuc A., Instalaţii de ridicat şi transportat, vol. III, Litografia Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2000.

4. Hapenciuc M.,Echipamente de transport în industria alimentară, Editura fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2004. 5. Lupescu O., Instalatii de transport uzinal, Institutul Politehnic Iaşi, 1994. 6. Crudu I., Ştefănescu I., Panţuru Ş., Palaghian L., Reductoare cu roţi dinţate, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981. 7. Palade V., Constantin V., Hapenciuc M., Reductoare cu roţi dinţate, Editura ALMA Galaţi 2003. 8. Rădulescu C., Nicolescu E., Maşini electrice rotative fabricate în România, Editura tehnică Bucureşti1981. 9. **** Organe de maşini, Colecţie STAS vol.I, vol. II, Editura tehnică Bucureşti 1983.

10. **** STAS 1399-74 Glisiere pentru maşini electrice rotative. 11. Draghici I., Achiriloaie I., Chişu E., Rădulescu C.D., Prodan Gh., Calculul şi construcţia cuplajelor, Editura Tehnică Bucureşti, 1978.

101

Documents

TEMA DE PROIECT - om.ugal.ro · PDF filecăptuşeşte uneori cu cauciuc sau cu lemn. Pereţii tobei din fontă se execută cu grosimea de 10 mm pentru diametre mai mici de 750 mm;