TEMA: APRECIEREA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ENTITĂŢII … fileTema 10. Aprecierea echilibrului financiar al entității economice 1. Importanţa analizei echilibrului financiar al

DISCIPLINA: ANALIZA SITUAȚIILOR FINANCIARE

TEMA: APRECIEREA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ENTITĂŢII ECONOMICE

Dr., lector universitar

BURLEA Ecaterina

Tema 10. Aprecierea echilibrului

financiar al entității economice

1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii economice. Sursele principale de informaţie

2. Concepte generale privind echilibrul financiar

3. Analiza fondului de rulment

4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii entităţii economice

5. Analiza lichidităţii Bilanţului

Bibliografie:

1. Stănescu C., Işfănescu A., Băcuşi A. Analiza economico – financiară. Bucureşti: Economică, 1996. p. 242-244.

2. Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L. Analiza rapoartelor financiare: Instrumente, metode, procedee şi tehnici de apreciere a informaţiei contabil-financiare în procesul decizional. Chişinău: ACAP, 2011. p. 283-301.

1. Importanţa analizei echilibrului

financiar al entităţii economice. Sursele

principale de informaţie

Echilibrul financiar reflectă asigurarea

resurselor necesare pentru desfăşurarea

activităţii pe de o parte, şi respectarea

obligaţiilor de plată ale întreprinderii către

terţi pe de altă parte.

1. Importanţa analizei echilibrului financiar al entităţii

economice. Sursele principale de informaţie

Consecinţele negative ale incapacităţii de plată

Consecințe ale

incapacității de plată

Pentru întreprinderea în

cauză

Pentru creditorii

întreprinderii

Pentru clienții

întreprinderii



Consecinţele negative ale incapacităţii de plată

Consecințe ale

incapacităţii de plată

Pentru întreprinderea

în cauză

Pentru creditorii

întreprinderii

Pentru clienţii

întreprinderii

limitarea şi chiar reducerea

volumului produselor

fabricate şi serviciilor

prestate; imposibilitatea

firmei de a face procurări în

momentul ivirii unor situaţii

favorabile; etc.

primirea cu întârziere

a produselor şi serviciilor

contractate; imposibilitatea

desfăşurării normale a

activităţii; etc.

întârzierea încasării

veniturilor financiare ce li se

cuvin pentru

sumele împrumutate;

neîncasarea sau încasarea cu

întârziere a ratelor scadente;

etc.



În caz de dezechilibru financiar, de insuficienţă de mijloace băneşti, întreprinderea:

• contractează împrumuturi;

• reduce volumul aprovizionărilor;

• decalează termenele de achitarea a datoriilor;

• renunţă la unele materiale aflate în stoc peste nivelul necesar;

• impulsionează desfacerile (vânzările);

• accelerează lichiditatea unor imobilizări.



Principalele surse de informaţie necesare în

analiza echilibrului financiar sunt:

• Situații financiare.

• Rapoartele statistice.

• Alte surse.

2. Concepte generale privind echilibrul

financiar

Echilibrul financiar poate fi determinat în

baza a trei indicatori:

1.Fondul de rulment.

2.Solvabilitatea întreprinderii.

3.Lichiditatea bilanţului.


financiar

Fondul de rulment - excedentul de resurse

financiare permanente asupra activelor

imobilizate folosit pentru acoperirea nevoilor

curente.


financiar

Solvabilitatea este o altă formă a echilibrului

financiar a unui agent economic şi exprimă

aptitudinea acestuia de a face faţă

angajamentelor sale atât pe termen scurt, cât şi

pe termen lung din contul tuturor activelor de

care dispune (indiferent de sursa de finanţare a

acestora).


financiar

Lichiditatea este capacitatea

întreprinderii de a transforma

în orice moment activele sale

(cu costuri minime) în numerar,

necesare pentru a-şi

onora obligaţiile curente

la necesitate.


financiar

Interdependenţa dintre solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderii

Solvabilitatea entităţii

Lichiditatea

entităţii

Imaginea entităţii

pe piaţă

Lichiditatea

Bilanţului


financiar

Interdependenţa dintre solvabilitatea şi lichiditatea întreprinderii

Solvabilitatea entităţii

Lichiditatea

entităţii

Imaginea entităţii

pe piaţă

Lichiditatea

Bilanţului

avînd un înalt nivel al

atractivităţii investiţionale,

entitatea poate apela la surse

străine pentru a putea onora

obligaţiile apărute

entitatea îşi onorează

obligaţiile doar din contul

activelor proprii (prin

transformarea acestora în

lichidităţi)


financiar

Clasificarea întreprinderilor în funcţie de

suficienţa lichidităţilor şi gradul solvabilităţii

Entităţi

solvabile

Entităţi ce

dispun de

lichidităţi

Entităţi

insolvabile

Entităţi cu

insuficiență de

lichidităţi


financiar

Clasificarea întreprinderilor în funcţie de

suficienţa lichidităţilor şi gradul solvabilităţii

Entităţi

solvabile

Entităţi ce

dispun de

lichidităţi

Entităţi

insolvabile

L - S L - I

Entităţi cu

insuficiență de

lichidităţiIL - S IL - I


Regula echilibrului financiar minim poate fi prezentată sub forma a două egalităţi:

AI = Cperm

AC = DC

unde:

AI – active imobilizate;

AC – active circulante;

Cperm. – capital permanent (capital propriu plus datorii pe termen lung);

DC– datorii curente.


Prezentarea schematică a Fondului de rulment

Imobilizări necorporale

Imobilizări corporale

Active biologice imobilizate

Investiţii financiare pe termen

lungCapital propriu

Datorii pe

termen lungStocuri

Creanţe curente

Numerar

Investiţii financiare curente

Alte active circulante

Datorii curente

Capital

permanentInvestiţii imobiliare

Creanţe şi avansuri acordate pe

termen lung

Alte active imobilizate

Act

ive

circ

ula

nte

Act

ive

imo

bil

iza

te


Prezentarea schematică a Fondului de rulment

FR

Imobilizări necorporale




lungCapital propriu

Datorii pe

termen lungStocuri

Creanţe curente

Numerar



Datorii curente

Capital



termen lung


Act

ive

circ

ula

nte

Act

ive

imo

bil

iza

te


Prima metodă de calcul a Fondului de rulment:

FR = AC - DTS

Stocuri

Creanţe curente

Numerar



Datorii curente

Act

ive

circ

ula

nte Fond de rulment


A doua metodă de calcul a Fondului de rulment:

FR = Cperm. - AI Imobilizări necorporale




lungCapital propriu

Datorii pe

termen lung

Capital



termen lung


Act

ive

imob

iliz

ate

Fond de rulment


Tabelul 1. Dinamica mărimii reale a Fondului de rulment

Metoda Nr.

crt. Indicatori

Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abatere,

±

1 2 3 4 5 6=5-4

1 1.1. Active circulante

1.2. Datorii curente

Fond de rulment (rd.1.1. – rd.1.2. )

2 2.1. Capital propriu

2.2. Datorii pe termen lung

2.3. Capital permanent (rd.2.1. +

rd.2.2.)

2.4. Active imobilizate

Fond de rulment (rd.2.3. – rd.2.4.)


Concluzia se face privind mărimea şi dinamica

fondului de rulment, cu menţionarea factorilor ce au

influenţat pozitiv şi negativ asupra mărimii acestuia.


Analiza dinamicii FR, calculat în baza metodei 1,

poate fi interpretată astfel:

FR1>FR0 – este considerată drept o situaţie

pozitivă;

FR1<FR0 – este considerată drept o situaţie

negativă;

FR1=FR0 – situaţie posibilă din punct de vedere

teoretic, deoarece practic ar însemna o

armonizare totală a resurselor cu

necesităţile de alocare a acestora.


Analiza dinamicii FR, calculat în baza metodei 2, poate fi

interpretată astfel:

FR1>FR0 – este considerată drept o situaţie pozitivă, cu

condiţia ca această creştere să nu se fi datorat

creşterii gradului de îndatorare pe termen lung;

FR1<FR0 – nu este considerată neapărat o situaţie negativă,

atât timp cât cauza principală a diminuării nu o

reprezintă reducerea capitalurilor proprii;

FR1=FR0 – situaţie posibilă din punct de vedere teoretic,

deoarece practic ar însemna o armonizare totală a

resurselor cu necesităţile de alocare a acestora.

4. Analiza şi aprecierea solvabilităţii

entităţii economice

În vederea determinării nivelului de solvabilitate

a entităţii întreprinderii este necesar de calculat şi

apreciat următorii doi indicatori:

1.Coeficientul de autonomie

2.Rata solvabilității generale



Coeficientul de autonomie:

CA = CPr / TP unde:

CA - coeficientul de autonomie;

CPr – capital propriu;

TP – total pasive.



Rata solvabilității generale:

RSG = TP / (DTL+DC)

unde:

RSG – rata solvabilităţii generale;

TP – total pasive;

DTL – datorii pe termen lung;

DC – datorii curente.



Concluzia se face privind mărimea şi dinamica

indicatorilor, precum şi cu privire la suficienţa

gradului de solvabilitate.

5. Analiza lichidităţii Bilanţului contabil

În vederea analizei lichidităţii Bilanţului se

utilizează 2 metode:

1. Analiza Bilanţului prin clasarea activelor şi

pasivelor;

2. Analiza-expresă a Bilanţului în baza

coeficienţilor.


Potrivit primei metode de apreciere a

lichidității Bilanțului, activele se grupează în

funcţie de capacitatea acestora de a se

transforma în mijloace băneşti:

A1 – active perfect lichide

A2 – active uşor realizabile

A3 – active lent realizabile

A4 – active greu realizabile


A1 – active perfect lichide (numerar);

A2 – active uşor realizabile (produse finite,

mărfuri, investiţii şi creanţe curente);

A3 – active lent realizabile (stocuri (cu

excepţia produselor finite şi mărfurilor),

alte active circulante

A4 - realizabile (active pe termen lung).


Analiza lichidităţii implică şi clasarea surselor

de finanţare a activelor (adică clasarea pasivelor)

după scadenţă (după gradul de exigibilitate):

P1 – datorii urgente, cele scadente cu termenul

de plată expirat;

P2 – datorii curente, cu termenul de

plată neexpirat;

P3 – datorii pe termen lung;

P4 – capitalul propriu.


Trebuie de menţionat faptul că, Bilanţul se

consideră absolut lichid dacă:

A1 ≥ P1 ;

A2 ≥ P2 ;

A3 ≥ P3 ;

A4 ≤ P4. Concluzia în baza acestei analize se face verificându-

se condiţiile sus-menţionate, precum şi cu tendinţa de

modificare a indicatorilor în dinamică.


A doua metodă de analiză a lichidităţii

Bilanţului - este cea în baza coeficienţilor. În

acest caz, coeficienţii calculaţi sunt:

1. Lichiditatea curentă

2. Lichiditatea intermediară

3. Lichiditatea absolută


Lichiditatea curentă:

LC = AC / DC

unde:

LC – lichiditatea curentă;

AC – active circulante;

DTS - datorii curente.


Lichiditatea intermediară:

LI = (N + IC + CC)/ DC

unde:

LI – lichiditatea intermediară;

N – numerar;

IC – investiţii curente;

CC – creanţe curente;



Lichiditatea absolută:

LA = N / DC

unde:

LA – lichiditatea absolută;

N – numerar;



Tabelul 2. Calculul coeficienţilor lichidităţii

Concluzia în baza acestui tabel se face privind

mărimea şi dinamica indicatorilor de lichiditate,

precum şi corespunderii acestora intervalului optim.

Nr.

crt. Denumirea coeficientului

Anul

precedent

Anul de

gestiune

Interval

optim

1 2 3 4 5

1. Lichiditatea curentă 2 – 2,5

2. Lichiditatea intermediară 0,7 – 0,8

3. Lichiditatea absolută 0,2 – 0,25

CONCLUZIE

Analiza echilibrului financiar

oferă entității economice posibilitatea

de a putea influența, din timp, asupra

nivelului său de lichiditate, gradului de

solvabilitate, pentru a nu se ajunge,

întrun final, la falimentul acesteia.

Documents

TEMA: APRECIEREA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ENTITĂŢII … fileTema 10. Aprecierea echilibrului financiar al entității economice 1. Importanţa analizei echilibrului financiar al