Tehnologia lucrărilor de demolare pentru clădiri de înălţime medie

Bolboacă Alexandru

Lazăr Florin

Răileanu Dragoş

TMLC, an I, grupa 1

1. Date generale

In procesul de dezvoltare si modernizare a asezamintelor urbane si rurale apare uneori necesitatea demolarii unor imobile izolate, grupuri de imobile sau chiar cartiere intregi. Cel mai adesea demolarile sunt necesare pentru inlocuirea cladirilor vechi, lipsite de confort si ocupand suprafete intinse, cu blocuri inalte, care, pe langa un confort superior, permit o utilizare mai buna a terenului si dau posibilitatea crearii unui peisaj urbanistic adecvat epocii contemporane. In anumite situatii izolate trebuie daramate chiar cladiri în stare buna si relativ mari, atunci cand cerinte majore de sistematizare o impun (de exemplu, crearea unui mare bulevard sau amenajarea unui nod de circulatie etc).

Modul de demolare al cladirilor depinde atat de natura sistemului structural de rezistenta cat si de numarul cladirilor ce urmeaza a fi daramate. Cand numarul este mare se organizeaza santiere de demolare, in cadrul carora se pot folosi metode de lucru bazale pe aspectul de masa al operatiilor.

Cand se demoleaza imobile izolate, in directa vecinatate a altora care sunt locuite, metodele folosite vor trebui sa tina seama de elementele specifice ale fiecarui caz in parte.

• Se urmareste recuperarea in masura cat mai mare a materialelor de constructii, care pot fi refolosite si pentru aceasta trebuie aplicate metode si mijloace de lucru care sa permita mentinerea calitatii acestor materiale.

• Un alt aspect care trebuie avut în vedere la lucrarile de daramari este acela al reducerii la minimum a manipularilor repetate ale acelorasi materiale sau utilaje.

• Manipularile repetate sunt o consecinta a unei proaste organizari a operatiilor de demolare.

• Demolarea imobilului nu este singurul scop, ci trebuie tinut seama de dificultatile ce apar la eliberarea amplasamentului, atunci cand in gramada de daramaturi se gasesc amestecate diferite materiale - caramida, elemente de beton armat, eventual profiluri metalice, grinzi de lemn etc. Nici un fel de utilaj nu poate fi folosit pentru incarcarea si transportul unui astfel de amestec de materiale.

• Acest aspect este,uneori, neglijat si, pe langa cresterea ulterioara a volumului de munca al oamenilor si utilajelor, se produce si o uzura exagerata, sau o deteriorare a utilajelor de încarcare (excavatoare), care nu pot invinge rezistenta blocurilor de beton sau a pieselor metalice amestecate în gramezile de moloz.

• La demolarea unei cladiri se tine seama de inaltimea ei si de alcatuirea structurii de rezistenta.Exista doua modalitati de daramare a unei constructii, si anume demolarea element cu element si demolarea cIadirii în ansamblu.

• Cladirile cu mai multe niveluri, oricare ar fi tipul de structura, se demoleaza prin metoda element cu element, sau in ansamblu prin

implozii, iar cele cu un singur nivel, prin metoda demolarii cladirii in ansamblu. • Pentru demolare se pot folosi buldozere, excavatoare sau tractoare

pe senile care actioneaza cabluri de tractiune. Aceste utilaje pot fi folosite pentru ca structura unei cladiri cu un singur nivel, in mod normal, este din zidarie de caramida sau din materiale usoare si nu

opune o rezistenta mare la daramare.

• La demolarea element cu element, operatiile incep de sus, de la

acoperis, si se continua pana la baza cladirii sau pana la o inaltime

deasupra terenului de la care, cand natura structurii o permite, se

poate folosi metoda doborarii.

• In cazul unor cladiri importante ca înaltime sau volum,

demolarea se executa pe baza unui proiect de demolare, care,

inainte de începerea lucrarilor, trebuie cunoscut de toti cei ce

participa la demolare lucratori sau personal tehnic de conducere.

• Partile subterane ale constructiilor (ziduri de subsol, fundatii) nu se demoleaza in mod obisnuit, ci urmeaza a fi sparte local in zonele traversate de lucrarile subterane ale noilor constructii (fundatii, canale,conducte).Daca, totusi, apare necesitatea daramarii unor ziduri de subsol, atunci trebuie luate masuri de sprijinire a malurilor, pe toata durata, pana la umplerea gropii sau turnarea altor elemente apartinand noilor constructii.

Demolarile se realizeaza numai de catre societati specializate, in

urma unor studii si proiecte eleborate in acest sens.

2. Masuri si indicatii privind demolarea constructiilor

1. Înainte de începerea lucrărilor, obiectele propuse pentru dărâmare vor fi verificate amănunţit, după care se întocmeşte un proces verbal în care se descrie situaţia de fapt a clădirii şi părţile care vor fi demolate, sau măsurile de consolidare provizorie sau definitivă. Pe baza procesului verbal se întocmeşte proiectul de organizare a lucrărilor de demolare a construcţiei, care va fi aprobat de conducerea tehnică a şantierului.

2. Conducerea lucrărilor de demolare va fi încredinţată unui tehnician cu experienţă în astfel de lucrări, care va răspunde de execuţia corectă a lor.

3. Conducătorul responsabil va aduce la cunoştinţa muncitorilor planul de demolare, metodele de executare a lucrărilor, locurile cele mai periculoase şi măsurile de prevenire a accidentelor.

4. Înainte de începerea lucrărilor de demolare, conducătorul lucrării va lua următoarele măsuri:

a. va împrejmui construcţia ce urmează a fi demolat, iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune placarde de avertizare;

b. va afişa afişe de interzicere a accesului persoanelor străine pe teritoriul şantierului;

c. va întrerupe legăturile conductelor reţelelor de apă, gaze, electricitate, termicitate şi canalizare, luând măsuri pentru a nu fi deteriorate;

5. Demolarea părţilor componente ale clădirilor trebuie astfel executată, încât demolarea unei părţi din clădire sau a unui element de construcţie să nu atragă prăbuşirea neprevăzută a altei părţi sau altui element. 6. Se interzice:

a. demolarea concomitentă a elementelor de construcţii şi a construcţiilor pe mai multe etaje;

b. utilizarea reţelei electrice a clădirii sau construcţiei demolate. Pentru iluminarea locului de lucru, înainte de demolare se va amenaja o reţea electrica separată, care să nu aibă nici un fel de legătură cu construcţia care se demolează.

7. În cursul lucrărilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita praful (de ex. prin stropirea cu apă a porţiunilor de clădire care se demolează).

8. Gropile rămase după demolare vor fi astupate sau împrejmuite. Materialele rămase după demolare vor fi depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trecători.

9. În cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistenţe şi stabilităţi insuficiente a elementelor ce se demolează, muncitorii vor fi legaţi cu centuri de siguranţă de elementele fixe şi rezistente ale construcţiei, elemente care nu se demolează.

10. Este interzisă supraîncărcarea planşeelor, precum şi retezarea şi prăbuşirea coloanelor sau stâlpilor pe planşee.

11. Este interzisă dărâmarea coşurilor de sobe pe clădiri, a stâlpilor de zidărie sau a zidurilor despărţitoare prin dărâmare (tăiere la baza) şi lăsarea lor sa cada pe planşee.

12. La demolarea pereţilor, stâlpii portanţi vor fi lăsaţi neatinşi până la demolarea construcţiei susţinute de ei.

13. Sobele care se reazemă pe grinzi vor fi în prealabil demolate şi apoi îndepărtate grinzile.

14. Fermele şi elementele planşeelor, precum şi alte elemente grele vor fi desfăcute cu prudenţă şi coborâte pe pământ cu ajutorul frânghiilor şi scripcilor.

15. Pereţii săpăturilor care rămân liberi după demolarea fundaţiilor vor fi sprijiniţi în cazul când groapa de fundaţie nu se umple cu pământ.

16. La dărâmarea umpluturii între grinzile tavanului şi ale bolţilor de cărămida, sau a plăcilor care constituie umplutura între grinzi, este interzisă staţionarea oamenilor pe aceste umpluturi.

3. Utilaje • Ciocan hidraulic:

• Foarfece pentru armaturi si concasat:

• Cupa concasor pentru incarcatoare:

• Cupa concasor pentru excavatoare:

• Placi compactoare:

• Roti compactoare:

• Selectoare tip graifer sau site rotative:

• Concasor pe senile:

4. Tehnologii

Metodele de demolare cunoscute sunt:

• tehnologii de demolare manuale - mijloace manuale şi cu utilaje nespecifice;

• tehnologii de demolare mecanizate - cu utilaje specifice demolării:cleste hidraulic,macara-bila, schele mobile hidraulice,

• tehnologie de demolare cu jet de apă sub presiune;

• tehnologie de demolare mecanică prin explozii şi implozii controlate.

• Metoda exploziei controlate: Metoda demolării clădirilor prin explozie controlată este des folosită, datorită avantajelor evidente pe care le prezintă. În ţara noastră, folosirea ei a început să ia amploare doar în ultimii ani, datorită legislaţiei care a devenit mai liberă, permiţând unor firme civile să abordeze şi acest domeniu.

Dintre avantajele majore ale demolării clădirilor cu ajutorul explozivilor putem enumera:

1. consumul redus de timp,

2. consumul redus de forţă de muncă,

3. cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul altor metode),

4. valorificarea mai bună a materialelor rezultate din demolare,

5. grad ridicat de securitate.

Exista însa şi dezavantaje. Unele dintre acestea pot fi rezolvate cum ar fi:

1. protejarea seismică a clădirilor învecinate,

2. continuitatea traficului imediat după împuşcare,

3. menţinere în funcţiune a procesului de producţie pe timpul demolării.

Altele, cum ar fi afectarea factorilor de mediu şi a biodiversităţii, daune aduse ecosistemelor sunt de cele mai multe ori ireversibile.

Pe plan mondial sunt consacrate două metode de demolare a clădirilor prin explozie controlată: metoda blocurilor mari şi metoda blocurilor mici.

1. Metoda blocurilor mari este folosită cu predilecţie în SUA şi presupune distrugerea capacităţii portante a clădirii, fără a face o împărţire în trepte a acesteia.

2. Metoda blocurilor mici, folosită îndeosebi în Franţa (unde coeficientul care ia în considerare natura solului este mai mare comparativ cu SUA) presupune, spre deosebire de celelalte metode, folosirea unor trepte de întârziere.

Costul demolarii unei cladiri prin explozie controlata, este semnificativ mai redus decât cel al unei demolari mecanice. Ar fi bine ca înaintea începerii activităţilor specifice să se stabilească responsabilităţile şi penalităţile.

Conceptia generala ce sta la baza demolarii prin explozii controlate se stabileste in urma analizei factorilor legati de pretul de cost, asigurarea protectiei cladirilor invecinate, timp redus de lucru si realizarea unei fragmentari impuse.

Metoda aleasa trebuie sa fie compatibila cu amplasamentul cladirii, natura solului, forma exterioara si interioara a cladirii, capacitatea portanta si materialele explozive ce se folosesc. Practica a demonstrat ca explozivii militari pot fi folositi cu succes la demolarea prin explozie controlata a cladirilor. In cazul aplicarii acestei metode de demolare apar si unele probleme, care pot fi rezolvate, legate de protejarea seismica a cladirilor invecinate, continuitatea traficului imediat dupa impuscare si de mentinere in functiune a procesului de productie pe timpul demolarii.

In cazul exploziilor controlate, problemele care apar sunt legate si de efectul toxic al gazelor degajate pe timpul exploziei. Gazele degajate prin contactul cu precipitatiile din atmosfera produc modificari asupra compozitiei apei si a solului, crescand capacitatea toxica a acestora. Demolarea standard implica insa fragmentarea materialului de constructii in bucati manevrabile ce sunt duse direct la casare, utilizarea lor nemaifiind posibila. Rare sunt cazurile cand demolarea traditionala are loc dupa ce se iau usile, aplicatiile, ferestrele, parchetul etc. Chiar si atunci, acestea merg direct la casare sau sunt vandute ca fier vechi. in momentul demolarii, tone de material se amesteca cu pamant, rezultand o risipa de materiale de constructii.

Batoanele de exploziv se debiteaza cu ajutorul ferastraielor manuale, pentru a nu exista pericolul detonarii explozivului din cauza caldurii degajate la frecarea de la turatiile mari date de echipamentele portabile actionate de diverse motoare.Taietura se realizeaza pe o adancime egala cu inaltimea batonului de incarcatura. Aceasta incarcatura este invelita de o manta de spuma cu densitate mica care reprezinta, pe langa suport si protectie.

La structurile mari si medii se realizeaza o dezafectare si o subrezire prin taierea metalului in puncte cheie pentru a putea mentine structura destul de solida incat sa ramana in picioare, dar destul de slabita pentru a se putea prabusi la detonarea incarcaturii. Incarcatura trebuie plasata pe elementele de structura astfel incat, dupa detonare, sa se formeze o pana in forma de V pentru ruperea structurii si pentru iesirea centrului de greutate din planul structurii, ceea ce va duce la prabusirea controlata a structurii

• Demontarea cladirilor:

Exista acum insa o alta metoda de demolare a cladirilor neutilizabile in vederea curatirii terenurilor ocupate de acestea. Acest procedeu poate reduce costurile cu pana la 30-50% . Cunoscuta sub numele de „demontarea cladirilor“, aceasta tehnica castiga din ce in ce mai mult teren in defavoarea metodei demolarii propriu-zise. . Demontarea este un nou termen pentru a descrie un proces comun: extragerea selectiva a materialelor de constructie din cladire inainte de a fi distruse. Demontarea salveaza nu numai componentele cele mai la indemana, dar, de asemenea, se extrag materiale aditionale cum ar fi: parchetul, scarile de lemn, balustradele, stalpii de sustinere, cablurile, caramizile etc. Metoda este una relativ simpla si implica spargerea peretilor, dar nu si distrugerea lor. Astfel, se salveaza in jur de 30% din totalul materialului utilizat iar posibiliatea reutilizarii acestuia este o realitate.

• Procesul de demontare implica cunoasterea procesului de asamblare a cladirii: cantitatea de material utilizat, tipul materialului, mana de lucru necesara demontarii. Desi mana de lucru este mai scumpa datorita efortului depus de angajati, costurile se reduc la jumatate. Astfel, sunt necesari mai putini bani in achizitionarea echipamentului, deoarece nu mai este nevoie de unul sofisticat, ci de un echipament de baza, de multe ori intrebuintabil (foarte atent) doar manual.

• Odata demontate, materialele au o alta valoare deoarece conditia lor este mult mai buna. Pretul lor creste, luand un pret bun pe piata fierului vechi in timp ce pretul procesului de casare scade vizibil.

• De asemenea, dat fiind faptul ca unele componente au fost demontate cu grija, acestea pot fi reutilizate in procesul de constructie al unei alte constructii

• Mana de lucru, desi scumpa, este de gasit mult mai rapid pentru ca nu necesita cunostinte avansate in manevrarea unor aparate performante si nici experienta precedenta. Procesul de demontare poate fi de multe ori inlcus in procesul de demolare. Nu trebuie luate ca doua procese distincte, demontarea avand loc inainte de demolarea propriu-zisa.

• Tehnologia japoneza Hat-Down:

Când se doreste demolarea unui cladiri în centrul unui oraș aglomerat, unde spațiul este limitat și riscurile pentru muncitori și vecini este mare, exista o problemă deoarece nicio tehnologie curentă de demolare nu se pretează.

Implozia unei construcții este extrem de periculoasă, pentru că orice greșeală poate fi fatală. Un alt dezavantaj il reprezinta faptul ca o explozie, chiar si controlata, in centrul orasului este inestetica. In plus, zona de excludere este mare, ceea ce ar însemna blocarea traficului și a activitatilor în tot centrul orașului.

Metodele mecanice de demolare sunt viabile doar până la anumite înălțimi și, pe deasupra, produc mult praf și deșeuri care pot cădea în afara perimetrului șantierului, putând accidenta trecătorii și muncitorii deopotrivă.

O soluție extrem de ingenioasă la problemă a fost dezvoltată de corporația Takenaka, care s-a inspirat din cofrajele autocataratoare pentru a crea metoda Hat Down pentru demolarea clădirilor medii si inalte. Astfel, ultimele etaje sunt acoperite de o structură metalică închisă, care este de fapt o schelă ce se poate mișca pe verticală. De tavanul acestei structuri sunt agățate trei macarele care deservesc fiecare câte o treime din spațiul ce urmează a fi demolat.

Avantaje și aplicații:

• Prin această tehnologie se elimină poluarea cu praf a vecinilor, acesta fiind reținut în structura închisă. O ventilare adecvată – acoperișul se poate chiar retracta – asigură că muncitorii vor lucra și ei în condiții mai bune, nefiind nevoiți să respire aerul plin de praf. De asemenea nu vor mai fi expuși căderilor de la înălțime sau accidentărilor provocate de căderi accidentale de materiale.

• Această metodă de demolare a fost deja aplicată cu succes la vechiul Hotel Plaza din Osaka. După ce structura metalică a fost instalată, a început demolarea elementelor de rezistență folosind mijloace mecanice. Astfel pereții, stâlpii și grinzile de pe un nivel au fost tăiați în 176 de bucăți, iar macaralele din interior au coborât deseurile de beton prin goluri tehnologice tăiate în planșee până la parter de unde au fost îndepărtate în siguranță de pe șantier. Apoi gigantica pălărie a coborât încă un nivel de unde procesul de demolare s-a repetat.

Frumos, curat și aproape chirurgical! O abordare care nu prea se intalneste în demolări, unde puterea barosului și forța celui care îl mânuiește primează. Ce este și mai util este faptul că schela poate fi folosită și pentru structuri neregulate în plan, putându-i-se adăuga module speciale.

Detalii despre structura metalica:

• dimensiuni : 19 metri înălțime, 19,6 metri lățime (lungimea, dar și lățimea se pot adapta gabaritului structurii)

• greutate proprie – 412 tone (trebuie efectuat un calcul static pentru a vedea dacă structura de care se agață suportă greutatea în plus)

• 22 cricuri hidraulice ce asigură mișcarea pe verticală

• poate coborî pe o înălțime de 2,95 metri (înălțimea tipică a unui etaj) în aproximativ o oră.

• Demolarea Mecanica:

Cladirile care intra în categoria celor care se intalnesc cel mai frecvent la demolare sunt de tip vechi, cu structura din zidarie sau lemn, cu acoperisul din sarpanta de lemn si cu învelitoare din tabla, tigla sau

carton bitumat.La început se desface invelitoarea care, daca este din tabla sau din tigla, în parte, se poate recupera. Apoi se demonteaza sarpanta de lemn care, de asemenea, trebuie, in cat mai mare masura, recuperata.

Urmeaza planseul ultimului nivel care se demonteaza pe portiuni, daca

este din lemn sau din profiluri metalice, sau se sparge cu ciocanul

pneumatic, daca este din beton armat. In ultima etapa se demoleaza

elementele verticale, respectiv zidurile. Ordinea demolarii zidurilor este

determinata de o analiza concreta, la fata locului, astfel incat daramarea

unuia din ziduri sa nu atraga dupa sine daramarea neasteptata a altora,

caz în care pot avea loc accidente. De exemplu, la o cladire cu ziduri

longitudinale de rezistenta si cu ziduri transversale de rigidizare, nu se

darama mai intai toate zidurile transversale, pentru ca atunci cele

longitudinale, ramase fara legaturi pe toata lungimea, s-ar prabusi sub

actiunea unui vant puternic, in rafale.

La daramarea unor portiuni de zid se foloseste fie sistemul demolarii

treptate in special cand aceste ziduri se afla la etaje superioare, fie

sistemul prin taiere la baza. Acesta din urma consta in slabirea zidului la baza, prin cioplire pe o grosime egala cu o treime din grosimea peretelui, si apoi tragerea lui cu cabluri actionate prin trolii sau utilaje puternice(tractoare, buldozere).

Zidul astfel daramat trebuie sa cada spre exterior, respectiv spre

zonele deja demolate, si nu spre interior, pentru ca astfel s-ar opri pe

planseele inca nedemolate si evacuarea lui ar fi complicata. In acelasi

timp, apare si riscul prabusirii planseelor pe care cade zidul si chiar a

întregii cladiri care, chiar daca nu da nastere unui accident, determina

amestecarea elementelor care sunt foarte greu de separat si de

transportat în afara amplasamentului.

La cladirile cu schelet de beton armat si ziduri de umplutura se

începe demolarea cu zidurile neportante si in final se taie, cu foarfeci

speciale) element cu element, scheletul de rezistenta.

Cand demolarea se produce progresiv, fara prabusirea unor ziduri

sau elemente structurale intregi, ia nastere o mare cantitate de moloz

care trebuie coborat pe verticala sau pe un plan inclinat, prin burlane sau

jgheaburi inchise, astfel incat sa se evite degajarea prafului. La partea

de jos, burlanul sau jgheabul este bine sa mearga intr-o cutie mare de

lemn sau tabla (buncar), din care sa se incarce in mijlocul de transport

(camion) prin cadere libera, evitand astfel o manopera suplimentara de

incarcare.

In afara de materialele de constructii (lemn, tigla, caramida), la

demolarea unei cladiri de locuinte este recomandabil a se recupera (in

functie de starea lor):

- armaturi de otel;

- tamplaria (usi, ferestre);

- cahlele de la sobele de teracota;

- obiectele tehnico-sanitare;

- radiatoarele (in cazul incalzirii centrale).

Demolarea nu trebuie sa inceapa la etaje inferioare, cat timp se

lucreaza mai sus.Planseele din lemn nu incep a se demola pana ce sobele sau oricealte obiecte grele de pe ele nu au fost inlaturate.

Demolarea boltilor de caramida poate provoca prabusirea unor

parti mari de cladire, de aceea demolarea se executa progresiv, de la

cheie spre nasteri si, daca exista totusi riscul prabusirii, se sprijina

provizoriu cu popi sau esafodaje locale.

Cand zidurile de subsol nu se demoleaza, groapa subsolului

trebuie umpluta cu moloz sau pamant, pentru a nu ramane terenul

accidentat. In scopul evitarii umplerii gropii subsolului, nu se

recomanda sa se pastreze nedemolat planseul de peste subsol, peste

care sa se realizeze numai o umplutura usoara cu pamant; deoarece,

datorita incarcarilor mari ce pot apare sau a unor fenomene de durata,

aceste plansee se pot prabusi dand nastere la accidente.

• Demolarea cu ajutorul echipamentelor cu apa sub presiune: Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazează pe un sistem de pulverizare a apei, reglabil, în funcţie de necesitatea lucrării, la o presiune cuprinsă între 100 şi 2500 bar.

Aceasta metoda este destinata operatiilor cum ar fi inlaturarea partii afectate si refacerea structurii, pastrand partea neafectata a structurii Metoda este preferabila altor echipamente pentru demolare cum ar fi: ciocane pneumatice sau hidraulice manevrate manual sau chiar freze rutiere (la drumuri si platforme);

Dislocarea cu jet de apa sub presiune inalta are mai multe avantaje fata de alte echipamente utilizate la astfel de activitati:

- foloseşte o gamă diversificată de unelte şi accesorii;

- impurităţile şi depunerile sunt îndepărtate într-un mod foarte sensibil, fără a dăuna materialelor de bază;

- nu se folosesc aditivi chimici sau abrazivi;

- curăţarea şi decontaminarea sunt de bună calitate.

- nu produce microfisuri in stratul bun de beton;

- indeparteaza doar stratul de beton degradat, datorita controlului automat al parametrilor jetului (presiune, debit, unghi de atac), parametri setati pe baza unor teste initiale;

- materialul rezultat in urma demolarii este imediat indepartat de catre jet, chiar daca este situat sub armatura; - barele armaturii vor fi curatate de coroziune fara a se produce vibratii; - se realizeaza inlaturarea stratului de beton de sub armatura; - permite realizarea unei bune suprafete de contact intre stratul nou depus si stratul vechi de beton; - productivitatea este mult mai mare decat la demolarea manuala cu ciocane; - pe langa cerinta de calitate ridicata a lucrarii, indeplineste si cerintele de securitate; - taierea cu ajutorul jetului de apa este de pana la 25 de ori mai rapida decat demolarea cu ajutorul ciocanelor manual - nivel de zgomot, vibratii si praf mult mai putin decat in cazul utilizarii de ciocane demolatoare portabile sau freze rutiere;

Prin urmare, in cazul controlului automat al parametrilor jetului, hidrodemolarea asigura o demolare selectiva, indepartand doar stratul de material degradat, iar principalii parametri ai echipamentului de demolare sunt monitorizati in permanenta in vederea optimizarii procesului.

• Echipamentul de lucru functioneaza pe mai multe axe, se poata translata, roti sau inclina, ceea ce face ca pozitionarea sa se poata realiza usor.

• Toate miscarile robotului sunt controlate manual cu ajutorul unei telecomenzi fara fir. Daca se doreste, telecomanda poate fi conectata cu cabluri de robot. De la telecomanda operatorul poate seta robotul pe modul automatic, care poate fi programabil.

• Robotul lucreaza selectiv, cu ajutorul jetului de apa care penetreaza in stratul de beton deteriorat, robotul deplasandu-se de-a lungul acestei suprafate. Jetul de apa sparge stratul de beton deteriorat si il inlatura din calea echipamentului de lucru.

Demolari in Romania:

1. Fabrica de paine Titan – Bucuresti, noiembrie 2006

Pana la sfarsitul anului 2006 intreaga suprafata de 70000 mp trebuia sa fie curatata. In locul fabricii se vor construi 14 blocuri de locuinte. S-au folosit 70 kg de explozibil

2. Demolarea pavilionului administrativ de la Dacia – Mioveni, februarie 2009

In locul lui a fost construita o parcare cu 600 de locuri care poarta numele de Poarta 3. Explozibilul a fost amplasat la subsol si la etajul 5. Prelate speciale au acoperit cladirea pentru ca bucatile de moloz sa nu cada peste oameni. Au fost doua explozii, iar blocul a sfarsit intr-un sant sapat din vreme.

3. Silozul de faina al fabricii de paine Pan Group- Craiova, august 2013

Cladirea a fost demolata prin explozii secventiale si s-au folosit aproximativ 30 kg de explozibil amplasate in gaurile realizate la baza primelor doua randuri de stalpi din trei ai cladirii.

4. Fabrica de reparatii vagoane IRA Grivita - Bucuresti,ianuarie 2010

A fost demolata mecanic in doar 4 zile. Lucrarile de demolare si evacuare au fost finalizate in conditii de maxima siguranta, fara socuri, vibratii sau caderi de elemente masive de la inaltime. Pe tot parcursul lucrarilor s-a folosit intens jetul de apa pentru a reduce foarte mult praful rezultat in urma demolarii.Pentru demolare s-a folosit un excavator de dimensiuni foarte mari, Liebherr R 954 cu brat lung de 28 m si foarfeca hidraulica de demolat.

5. Gestionarea deșeurilor

Colectarea deşeurilor din construcţii şi demolări:

• Cea mai mare parte a acestor tipuri de deşeuri se depozitează, de obicei, în depozitele municipale de deşeuri. O parte din acestea sunt eliminate necontrolat datorită lipsei de responsabilitate a factorilor implicaţi în gestionarea lor.

• Stocarea temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări: la locul de generare, urmând apoi să fie transportate la instalaţiile de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton şi cărămizi) ori la depozitele de deşeuri.

• O alternativă este reprezentată de tratarea deşeurilor la locul de generare, pe amplasamentul pe care se realizează demolarea, în cazul amplasamentelor mai mari.

• Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări nefiind reglementată în mod special, producătorii şi deţinătorii acestei categorii de deşeuri nu acordă atenţie suficientă gestionării acestui tip de deşeu. Unele dintre firmele de construcţii încheie contracte cu serviciile de salubritate pentru preluarea ecestor deşeuri, dar acestea nu sunt sortate pe tipuri de material, în vederea reutilizării/ reciclării/ valorificării.

• De asemenea, de multe ori, nu există nici o separare a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase. Mari cantităţi de deşeuri nu ajung în depozite autorizate sau pe amplasamentele stabilite de către autorităţile locale, ci se depozitează ilegal (în spaţii inadecvate depozitării deşeurilor), nefiind respectate cele mai bune practici pentru gestionarea deşeurilor de acest tip.

Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări:

• Beton:

Deşeurile din beton pot fi reciclate şi transformate înr-o gamă largă de produse cu rol de pavare sau drenare.

Sfărâmaturile de beton pot fi folosite drept agregate pentru betoane proaspete. În acest scop ele se concasează până ajung la mărimea obişnuită a agregatului şi la sorturile necesare pentru realizarea unui anumit tip de beton.

• Metalul provenit în urma demolărilor este colectat în containere şi transportat către instalaţiile de reciclare.

• Activitatea de refacere a amplasamentului Amplasamentele instalatiilor la care se demoleaza cladirile vor fi curatate pana la nivelul solului de catre firma contractanta a dezafectarii; Cladirile instalatiilor la care se dezmembreaza utilajele si traseele, fara demolare, vor fi curatate de firma contractanta a dezafectarii; Se vor indeparta de pe amplasament toate materialele rezultate din dezafectarea si demolarea instalatiilor si cladirilor, acestea fiind anexate la prezenta documentatie; Se vor colecta si separa pe categorii de materiale, dupa care, in functie de caracteristici, se vor valorifica/ elimina de pe amplasament in corelatie cu legislatia in vigoare; Amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare, valorificare, eliminare,instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau substantele pe acestea le contin si care pot genera poluarea mediului; Se va reproiecta zona in functie de utilizarea viitoare a amplasamentului.

• Molozul, material de constructie (caramida, mortar, tencuiala), provenit din demolarea cladirii.

• Sticla provenita de la operatia de demolare este colectata in containere depozit, acestea sunt golite in vehiculele de colectare, iar sticla este direct predata industriei prelucratoare.

• Fierul provenit si el din urma demontarilor de conducte este colectat in containere si transportat catre otelarii.

• Lemnul, rezultat de la desfacerea tamplariilor si a elementelor de finisaj, este depozitat si valorificat termic sau material.

• Pamantul, rezultat din desfacerea drumurilor si a aleilor este depozitat la groapa de gunoi.

• Caramida rezultata este colectata de excavatoare, sortata manual si depozitata in depozite, urmand a fi data spre folosinta in reabilitarea constructiilor civile.

• Deseurile din azbest, considerate deseuri periculoase, vor fi consolidate mecanic sub jet de apa fara presiune, dupa caz, apoi ambalate in saci rezistenti din plastic si introduse in butoaie de deseuri compatibile ce vor fi amplasate temporar pentru deseuri periculoase.

Transportul deseurilor provenite din constructii si demolari se face

in urmatorul mod:

• Se utilizeaza numai mijloace de transport adecvate naturii deseurilor transportate, care sa nu permita imprastierea deseurilor si emanatii de noxe in timpul transportului, astfel incat sa fie respectate normele privind sanatate populatiei si a mediului inconjurator;

• Sa asigure instruirea personalului pentru incarcarea , transportul si descarcarea deseurilor in conditii de siguranta si pentru interventie in cazul unor defectiuni sau accidente;

• Sa detina toate documentele necesare de insotire a deseurilor transportate, din care sa rezulte detinatorul, destinatarul, tipurile de deseuri, locul de incarcare, locul de destinatie si, dupa caz, cantitatea de deseuri transportata si codificarea acestora conform legii;

• Sa nu abandoneze deseurile pe traseu;

• Sa respecte pentru transportul deseurilor periculoase reglementarile specifice transportului de marfuri periculoase cu aceleasi caracteristici;

• Sa foloseasca traseele cele mai scurte si/sau cu cel mai redus risc pentru sanatatea populatiei si a mediului si care au fost aprobate de autoritatile competente.