Tehnologia de executie a fundatiilor CUPRINS A. PIESE
SCRISETehnologia de executie a
fundatiilor.............................................................................1
CUPRINS.......................................................................................................................
1 1. MEMORIU
TEHNIC.....................................................................................................1
1.1.DATE
GENERALE.....................................................................................................1
1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A
FUNDATIILOR............................................................5
1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX
P+E..........................7 2.DOCUMENTATIA TEHNICO
ECONOMICA....................................................................14
2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA
FUNDATIILOR........................................15
3.BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................22
B.PIESE DESENATE1. PLAN FUNDATII 2. SECTIUNI FUNDATII
1. MEMORIU TEHNIC1.1.DATE GENERALE Beneficiarul Acestui proiect
are la dispozitie are la dispozitie un teren in proprietate
amplasat in localitatea Bod Sat, jud. Brasov. Terenul este de forma
dreptunghiulara, cu suprafata aproximativ de 2337 mp, pe aceasta
suprafata se va construe o casa tip duplex. Constructia proiectata
va avea un regim de inaltime de P+E, fiind realizata pe structura
din zidarie portanta, stalpisori din beton armat si centura.1
Terenul pecare se amplaseaza constructiaare dimensiunea cumulate
de aproximativ 30m la frontal stradal si 79m pe directie
perpendicular, fiind amplasat in zona de locuinte individuale si
collective. Sistemul constructive al imobilului este realizat din
zidarie de caramida tip GVP cu grosimea de 37.5cm la exterior si
25cm la interior, samburi din beton armat. Structura de rezistenta
descarca pe fundatii continue din beton Sarpanta este realizata din
cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica. Toate elementele
sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de
montarea definitive la pozitie. Dimensiuni constructive: Dimensiuni
in plan 13.10 mx 12,25m Cota
0.00 se considera fata superioara a pardoselii finite de la
parter 0.00 0.00
Placa peste parter se va afla la cota +2.65 fata de cota Placa
peste parter se va afla la cota +5.30 fata de cota Inaltimea la
streasina 3.75m fata de cota Inaltimea la coama 7.90 m fata de
cota
0.00
0.00
Compartimentarea si dimensiunile incaperilor si diferitelor
functiuni au fost alese asa incat sa corespunda exigentelor ambelor
familii.
1.1.1 DESCRIEREA FUNCTIUNILOR PARTER-contine urmatoarele
compartimentari PARTEA STANGA 1. Bucatarie loc de luat masa- 13.89
mp, pardoseala parchet 2. Bucatarie 5.80mp, pardoseala gresie3.
Camara 3.35 mp, pardoseala gresie
4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie 5. Hol acces 14.87mp,
pardoseala gresie 6. Camera de zi 24.15, pardoseala gresie 7.
Terasa 13.25mp, pardoseala gresie exterior PARTEA DREAPTA 1.
Bucatarie loc de luat masa- 13.89 mp, pardoseala parchet 2.
Bucatarie 5.80mp, pardoseala gresie 3. Camara 3.35 mp, pardoseala
gresie 4. Grup sanitar- 3.02mp, pardoseala gresie2
5. Hol acces 14.87mp, pardoseala gresie 6. Camera de zi 24.15,
pardoseala gresie 7. Terasa 13.25mp, pardoseala gresie exterior
ETAJ PARTEA STANGA 8. Hol casa scarii 7.01mp, pardoseala parchet9.
Dormitor 1 - 11.80mp, pardoseala parchet 10. Dormitor 2- 11.11mp,
pardoseala parchet 11. Dormitor 3- 21.12mp, pardoseala parchet
12. Grup sanitary- 9.60 mp pardoseala parchet PARTEA STANGA 8.
Hol casa scarii 7.01mp, pardoseala parchet9. Dormitor 1 - 11.80mp,
pardoseala parchet 10. Dormitor 2- 11.11mp, pardoseala parchet 11.
Dormitor 3- 21.12mp, pardoseala parchet 12. Grup sanitary - 9.60 mp
pardoseala parchet
1.1.2 SISTEMUL CONSTRUCTIV Suprafata construita totala a
imobilului(inclusive terase) 112.8 x 2 = 225.6 4mp a. Structura de
rezistenta a constructiei este alcatuita din : Fundatii continue
din beton armat sub ziduri Zidarie din caramida portanta,
stalpisori si century din b.a. Sarpanta este realizata din
cherestea, iar invelitoarea din tigla metalica. Elementele
sarpantei se trateaza ignifug, hidrofug si fungicide, inainte de
montarea definitive la pozitie. lementele din lemn sunt imbinate
intre ele cu placute cu scoabesi cuie, cosoraoabele vor fi legate
de centura prin buloane , montate din metro in metru planseul din
b.a.este de 15cm pe un pat de nisip de egalizare izolat cu folie
din polietilene.-
Cota 0.00 reprezinta fata superioara a pardoselii finite de la
parter si este cu 50cm mai sus fata de terenul amenajat.
b. Invelitoarea:
3
-
Este din panouri metalice: placi ondulatedin metal cu strat de
acoperire poliester de 25
-
Lungimea efectiva apanoului este de 1175mm,2245mm,3315mm
Greutate 6.3kg/panou Inaltimea ondulei 38 mm Latimea ondulei 95 mm
Grosimea 3 mm Culoare rosu caramiziu Incideri perimetrale realizate
de ziduri exterioare portante de 37.5 cm La interior, ziduri
portante de 25 cm Zidaria neportanta este de 12.5 cm grosime sau
dupa caz, gips carton montat pe structura metalica cu termoizolatie
de 10cm
c. Compartimentari:
d. Finisaje: -
Zugraveala de exterior lavabila in zona parterului culoare
galbena Zugraveala de exterior lavabila in zona etajului culoare
alba Zugraveala de interior lavabila in camere culoare galbena
Faianta pana la 2.5 m in grupuri sanitare si gresie ca pardosela
Parchet in camera sip e hol
-
4
1.2.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A FUNDATIILOR 1.2.1 CLASIFICAREA
FUNDATIILOR Fundaia este partea principal a structurii de rezisten
a cldirii prin care se realizeaz ncastrarea construciei n terenul
de fundare i transmiterea eforturilor rezultate din ansamblul
aciunilor exterioare la pmnt. Totodat prin intermediul fundaiilor
se transmit structurii eforturi rezultate din micrile terenului
determinate de aciunile seismice. Fundaiile pot fi: -Fundaii
directe au o suprafa mrit de rezemare pe teren situat la adncime
mic -
izolate rigide, lucrnd la compresiune izolate elastice, din
beton armat continue rigide continue elastice reele de grinzi
radiere
teren
-Fundaii indirecte au o suprafa lateral mare de transmitere a
ncrcrilor la
Fig. .1. Fundatii: a) izolat; b) continu; c) reele de grinzi; d)
radier; e) talp rezemat pe piloi -Fundaii indirecte au o suprafa
lateral mare de transmitere a ncrcrilor la teren
5
Fig. 2. Cldire fr subsol, cu fundaii directe
1.2.2 MATERIALE FOLOSITE PENTRU BETOANE Betoanele sunt materiale
de construcie compozite obinute prin ntrirea amestecurilor omogene
de agregate, liant i ap. Amestecul de liant i ap formeaz o past
plastic care prin ntrire leag ntre ele granulele de agregat, (numit
piatr de ciment) cu o mare rezisten mecanic. Agregatele, care ocup
80% din volumul betonului, prin proprietile lor ,influeneaz n mod
decisiv durabilitatea i performanele betonului, inclusiv
rezistenele acestuia la compresiune si ntindere n funcie de mrimea
granulelor, agregatele sunt de urmtoarele sorturi: - nisip, cu
dimensiunile granulelor de 0,2 mm 7 mm; -pietri sau piatr spart,
avnd dimensiunile granulelor de 7 mm 70 mm; -bolovani i piatr
spart, dimensiunile granulelor fiind de 70 mm 150 mm Agregatele
ntrebuinate pe scar larg la prepararea betoanelor sunt nisipul i
pietriul (sau amestecul lor natural, numit balast). Pentru
realizarea betoanelor uoare, termoizolante sau fonoizolante se
ntrebuineaz i unele agregate uoare cum sunt: zgura de furnal, zgura
de termocentral, sterilul ars, piatra ponce, agregatele expandate,
tufurile vulcanice. Lianii folosii la prepararea betoanelor sunt
lianii hidraulici clincherizai, i anume: cimentul portland,
cimentul aluminos, cimentul metalurgic M400, cimentul de furnal,
cimentul cu tras, cimentul Portland cu adaos de puzzolan, cimentul
Portland cu 5% adaos de zgur granulat de furnal.6
Alegerea tipului de ciment se face n funcie de specificul
lucrrii unde se folosete betonul. Cimentul influeneaz proprietile
betonului nu numai prin calitate, ci i prin cantitate (dozaj). Apa
de amestecare reacioneaz cu componenii mineralogici ai cimentului
pentru a forma matricea liant (piatra de ciment) i umecteaz
suprafaa agregatelor pentru a da consistena necesar punerii n oper
a betonului. S-a constatat c pentru formarea pietrei de ciment este
necesar o cantitate de ap de 25% - 30% din masa cimentului, iar
pentru betoanele de consisten foarte vrtoas este necesar o
cantitate de ap minim de 35% . Aditivi sunt substane introduse n
cantiti mici n compoziia betoanelor accelereaz sau ncetinesc
procesul de ntrire, mbuntesc lucrabilitatea amestecului proaspt la
acelai raport A/C (aditivi plastifiani), mresc rezistena la
alternana nghe-dezghe i la coroziune. Plastifianii dup mecanismul
de aciune se mpart n: aditivi dispersani, aditivi antrenori de aer
i micti. Aditivii pentru accelerarea prizei i ntririi betonului se
folosesc n special la betonarea pe timp friguros, la betonarea
elementelor de construcie ce urmeaz s fie decofrate timpuriu, la
betoane torcretate. Oelurile pentru beton STNB ; SBP ; SBPA Profil
Neted Periodic Simbol OB37 PC52 PC60
PC 52
PC 60
SBP A
1.3. SOLUTII TEHNICE PENTRU LOCUINTA INDIVIDUALA DUPLEX P+E -
Cota de fundare a fost satabilita la -1.70 m7
- Solutia de fundare adoptata este de a executa fundatii isolate
sub stalpi si fundatii continue sub ziduri. Fundatiile isolate sub
stalpi sunt : bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat.
-Betonul pentru egalizari este beton simplu C2.8/3.5 -Betonul
folosit pentru blocurile din beton simplu este C 2.8/3.5 - betonul
pentru cuzinetii din beton armat este C12/15 - Armaturile sunt din
otel beton marca OB 37 si PC 52 -Toate elementele din beton armat
ale structurii de rezistenta sunt termoizolate la exterior cu
polistiren expandat in cofraj, de 2.5cm grosime pentru evitarea
puntilor termice
1.3.1 ALEGEREA SISTEMULUI DE FUNDARE Pentru a alege un sistem de
fundare corespunzator trebuie respectate urmatoarele criterii:
caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei,
existent
subsolurilor, tipul elementelor portante vertical (stalpi,
pereti structurali) si numarul lor. -Conditii climatic (adancimea
de inghet, conditii climatice) - Conditiile de stabilitate generala
a terenului in zona amplasamentului constructiei - Adancimea la
care se afla terenul bun defundare, natura, grosimea,
caracteristicile, fizico-chimice ale straturilor de pamant din zona
ampladsamentului, stabilite prin studii geotehnice; - Conditii
hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata,
proprietatile lor chimice, agresivitatea lor,etc) - Conditiile de
seiscimitate ale zonei - Marimea si natura incarcarilort transmise
de constructive; - Particularitatile functionale ale constructiei
care pot determina producerea de apa aggressive, incalziri excesive
ale fundatiilor, inghetarea artificial a acestora, etc; - Costul
lucrarilor de fundare
8
1.3.2 STABILIREA ADANCIMII DE FUNDARE Stabilirea adancimii de
fundare reprezinta una din etapele cele mai importante in
proiectarea fundatiilor.Elementele de baza de la care se porneste
sunt: Elementele de baza de la care se porneste sunt: - Adancimea
minima de inghet, caracteristica climatic specifica zonei de
amplasare a constructiei. In tara noastra adancimea de inghet are
valori cuprinse intre 70 115 cm. - Cota minima de fundare - Cota
fundatiilor vecine - Cota apelor freatice - Caracteristicile
geotehniceale ternului de fundare.
1.3.3 FISA TEHNOLOGICA PENTRU EXECUTAREA FUNDATIILOR Etape: a.
operatii pregatitoare - verificarea sapaturilor gropilor de
fundatie, a cofrajelor si a armaturilor - la cofraje se verifica
dimensiunile interioare care trebuie sa corespunda cu cele ale
fundatiilor, verticalitatea panourilor, etanseitatea si modul de
executie a sprijinirilor Pentru a nu ceda la impingerea pamantului.
-Identificarea perimetrului unde se executa constructia -
defrisarea terenului -Nivelarea terenului prin indepartarea
stratului vegetal - Pregatirea naterialelor, utilajelor, sculelor.:
a.Trasarea si executarea gropii de fundatie -are ca scop
transpunerea pe teren a planurilor lucrarilor ce urmeaza a fi
executate -forma constructiei se traseaza pe teren prin raportarea
ei la o linie de baza existenta (axa unei strazi, o constructie
invecinata), fata de care se stabilesc pozitiile axelor principale
ale cladirii si totodata se poate trasa si conturul sapaturilor
pentru executarea fundatiilor. -Se stabileste pozitia axelor
princiopale ale cladirii fata de linia de baza aleasa, prin
amplazarea de baliza - se foloseste nivele sau teodolitul pentru
trasarea directiilor - pentru masurarea lungimilor panglica de otel
sau ruleta - pentru verificarea unghiurilor coltarul - pentru
stabilirea nivelului orizontal furtunul de nivel - pentru
verificarea verticalitatii sapaturii firul cu plumb9
b. Executarea sapaturii - se incepe dupa ce afost trasarea si
lucrarile pregatitoare - sapatura se poate executa manual si
mecanic - ultimul start de pamant (20-50cm) se indeparteaza inaite
de turnarea betonului -pamantul se depoziteaza local pentru
umplutura iar restul se transporta cu utilaje la locul stabilit
pentru depozitare - Pentru a preantampina patrunderea apelor in
gropile de fundatie se amenajeaza santuri si taluzuri.De asemenea,
se amenajeaza cai de acces pentru transportul betonului si al altor
materiale. - Sapaturile sant verificate prin, controlarea
amplasarii corecte a constructiei santului si gropilor de fundatiei
fata de axele principale ale constructiei in plan si adancimii de
fundare, precum si a peretilor sapaturilor nu trebuie sa prezinte
surpari locale. - Utilaje : excavator, autobasculanta. - Scule
necesare :lopeti, tarnacoape, drujba, roaba c. Executia cofrajelor
- Cofrajul se realizeaza prin panouri ce se monteaza de o parte si
de cealalta parte a fundatiei se sprijina in exterior cu
sapraituri, iar in interior se vad distantieri din lemn, beton,
material plastic. Inchiderea legarea si sprijinirea tuturor
cofrajelor se executa cu dispositive de blocare caloti,
juguri,tiranti, distantieri, proptele, contravantuiri. - Cofrajele
din panouri de lemn se uda cu 23 ore inainte turnarea cimentului,
pentru ca astfel acestea absorb apa din beton. -scule folosite :
ciocan de dulgher, foarfeca de taiat fier, fierastrau. d.Turnarea
betonului - Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului un
straturi de 15 20 cm grosime , ataunci cand se compacteaza manual
si de 3040 cm grosime cand se vibreaza. Pana la inaltimea de 22,5
m, betonul se toarna direct din roaba, tomberoanel, iar pentru
inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane
metalice, tuburi Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza
betonul manual sau mecanic. - turnarea stratului de egalizare beton
- montarea armaturilor in cofraje pentru pereti si stalpi -Turnarea
si compactarea betonului se executa in straturi in blocul de
fundatie ; betonul se toarna, de obicei direct, in groapa de
fundatie. Betonarea se executa continu fara intrerupere, iar in
cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 45 pentru a
realiza o buna legaura cu betonul ce urmeaza de a fi turnat .
-Nivelarea ultimului strat de beton ;10
- Executarea cofrajului necesar pentru turnarea betonului in
soclul fundatiei. - Turnarea si compactarea betonului in soclul
fundatiei in straturi in mod continu; se niveleaza ultimul strat cu
dreptarul sprijinit pe panouri ; cand acestea sant mai inalte,
dreptarul se reazama pe sipci de ghidare prinse la interior pe
peretii cofrajului; - Decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor
soclului; - Executarea umpluturii pe inaltimea soclului - Dupa
turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau cu
vibratorul. - Operatiile de turnare si compactare a straturilor se
executa succesiv si continu, pana cand se betoneaza intreaga
fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste . - Decofrarea
fundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intaii
decofreaza fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor
care leaga panourile opuse apoi se desfac spraiturile, se inlatura
montantii si chingile orizontale ( cand exista), se scot panourile
de cofraj (cu ranga). - Controlul executiei fundatiilor consta in
verificarea aspectului exterior al betonului intarit, care nu
trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zane segregate, iar muchiile
trebuie sa fie drepte si suprafete plane. e. Organizarea
tehnologica a punctului de lucru - se va asigura imprejmuirea
santierului - semnalizarea tuturor locurilor periculoase
-asigurarea utilitastilor :apa, curent, canalizare, - semnalizarea
cailor de acces 1.3.4. Masuri tehnologice de calitate a executiei
lucrarilor Proiectantul, prin obligatiile de proiectare si
asistenta tehnica, va verifica si consemna in scris lucrarile in
fazele ascunse, respectiv : -
trasarea axelor constructiei adancimea de fundare si latimea
acesteia se vor lua probe pentru verificarea compactarii
umplutaurilor mai ales acolo unde cota terenului amenajat difera
fata de cota teren natural. Receptia cofrajelor, pozitionarea fata
de trasare si modul de fixare al elementelor Alcatuirea elementelor
de sustinere si sprijinire Incheierea corecta a alementelor
cofrajului sia sigurarea etanseitatii acestora Pozitia cofrajelor
in raport cu trasarea si cu elementele corespunzatoare situate la
nivelele inferioare.
-
11
-
Observatii asupra armaturilor montate in cofraje, la fasonarea
armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elementele
din beton armat au fost verificate conforma prevederilor
STAS799-81
-
Verificarea calitatii betonului se consemneaza in proces verbal
incheiat intre beneficiar si constructor. Verificarea se fece pe
faze de lucrari astfel : #Inainte de inceperea betonarii # in
cursul betonarii #In decofrarea oricarei parti Categoria1. Abateri
privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel: - pozitia n
plan orizontal a axelor fundatiilor - pozitia n plan vertical a
cotei de nivel 2. Abateri dimensionale ale elementelor: -
dimensiuni n plan orizontal - naltimi pna la 2 m - naltimi peste 2
m - nclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor: pentru
1 m lungime sau 1 mp de suprafata pe toata naltimea sau suprafata -
nclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor: pentru 1
m lungime sau 1 mp de suprafata pe toata naltimea sau suprafata 20
mm 5 mm 16 mm 20 mm 20 mm 30 mm 3 mm 10 mm 10 mm
Abaterea admisibila
1.3.5. MASURI SPECIFICE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 1.
Organizarea locului de munc i a activitilor - Este obligatorie
mprejmuirea zonei de lucru n raza de aciune a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrrilor ce prezint pericol. Pasarelele,
scrile i platformele de lucru de lng utilajele de construcii i
lucrrile ce prezint pericol trebuie de asemenea s fie prevzute cu
balustrade i inute n stare de curenie. -Pentru lucrri executate la
nlimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru nlimi peste 5
m se vor utiliza schele conform indicaiilor din proiectele
tehnologice.12
Schelele vor fi prevzute cu balustrade i scndur de bord i vor fi
executate astfel nct s corespund sarcinilor pe care le vor avea de
suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate i circulaia
personalului muncitor sub schele pe care se lucreaz. -. Personalul
muncitor din antiere va putea fi utilizat numai la lucrrile i n
zona de lucru pentru care i s-a fcut instructajul de protecie a
muncii corespunztor. - n toate locurile periculoase, att la
locurile de lucru, ct i acolo unde este circulaia mare, se va
atrage atenia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare
vizibile att ziua ct i noaptea. - Accesul ctre toate locurile de
munc se va asigura fr obstacole sau goluri neacoperite. Gropile i
puurile de foraj de pe teritoriul antierului se vor mprejmui. -
antierul va fi mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor
strine. Se vor ngrdi cu mprejmuiri continue, lucrrile n curs de
construcie, situate de-a lungul drumurilor publice. 2. Terasamente
.Accidentele care intervin in aceasta situatie sunt : - executarea
sapturilor fara sprijiniri - sprijinirea insufiucienta a peretilor
- incarcarea malurilor fara respectarea limitelor admise - lovirea
cablurilor electrice sau a conductelor de gaze, apa - pasirea peste
santuri - demontarea nerationala a cofrajelor Masuri : - folosirea
echipamentului specific de protectie a muncii, inclusiv cizme si
manusi electroizolante - la intersectia cu cablurile electrice,
lucrarile se vor continua dupa oprirea curentului electric - la
dedectarea unor scapari de gaze se vor opri lucarile pana la
inlaturarea cauzelor - folosirea rampelor de acces la coborari in
sant si la traversari - demontarea lucrarilor se realizeaza numai
cu aprobarea conducatorului tehnic al lucrarii. 3. Armaturi : -
depozitarea armaturilor se face pe suprafete plane in stive, pe
calitati si diametre - este interzisa montarea armaturilor in
apropierea liniilor electrice
13
Folosirea sculelor specifice pentru indoirea armaturilor ,
aceste vor fi vrificarte zilnic, inainte de inceperea lucrului4.
Lucrari de mortare si betoane
- intretinerea si reparatia betonierei numai dupa completa
oprire amasinii si deconectarea ei de la sursa de curent -
verificarea compactoarelor si vibratoarelor folosite pentru beton,
verificarea legaturii la pamant - verificarea cablurilor electrice
care alimenteaza cu energie electri sculele si utilajele specifice
- verificarea modului de fixare al cofrajelor si consolidare,
rezistenta schelei de sustinere si a podinelor de lucru inainte de
inceparea turnarii betonului este interzis accesul persoanelor
starine inzona prim folosirea corecta a marcajelor specifice
lucrarilor.
2.DOCUMENTATIA TEHNICO ECONOMICADocumentaia tehnic de execuie
cuprinde: desene de execuie; memorii de arhitectur; memorii
tehnice; breviare de calcul; antemsurtori pe categorii de lucrri;
liste de cantiti de lucrri aferente fiecrei categorii de lucrri;
liste de utilaje i echipamente, extrase de confecii metalice i
elemente prefabricate, tabele de tmplrie i finisaje, scheme de
montaj, etc. n funcie de gradul de complexitate a unei lucrri,
documentaia tehnic cuprinde, studii de fezabilitate, proiecte
tehnice, proiecte de detalii de execuie. Antemasuratoarea este
piesa scris prin care se determin cantitile de lucrare, pe
articole, necesare a fi executate la o categorie de lucrri din
cadrul unui obiect, i conine i alte elemente necesare ntocmirii
devizului pe categorii de lucrri cum sunt nominalizarea variantelor
de articole de lucrri, stabilirea diferenelor la cheltuielile de
transport i manipulare, calculul sporurilor de manoper i utilaje
etc. Antemsurtoarea urmrete ndeaproape succesiunea logic a
tehnologiilor i a modului n care se execut lucrarea de construcie.
Etapele ntocmirii antemsurtorii sunt urmtoarele: ntocmirea listelor
de lucrri pe baza planelor din proiectul faza PT ncadrarea
lucrrilor din liste n Normele din Colecia de Norme i Indicatoare de
Norme de Deviz-
Calculul cantitilor de lucrare pentru fiecare articol
stabilit
14
2.1. ANTEMASURATOARE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR
TSC02A1 Sapatura mecanizata, 1 decopertare totala2.00 17.00 x x
4.00 13.0 0 x x 0.20 0.20 x x 1.60 mc 44.20 mc
TSA0 2 4E
Tot 45. al 80 mc Sapatura mecanizata de pamant in spatii limita
sub 1m la fundatii13.50 12.65 11.90 11.50 1.00 x x x x x 0.90 0.90
0.90 0.90 1.50 x x x x x 0.80 0.80 0.55 0.55 1.00 x x x x 2.00 2.00
2.00 3.00 4.00 19.44 18.22 11.78 17.08 6.00 mc mc mc mc mc
Tota l
72.5 1 mc3.96 3.96 mc
Tota l
4.00 2.00
x x
0.90 0.90
x x
0.55 0.55
x x
2.00 4.00
Total sapatura mecanizataTSA0 3 4E113.50 12.65 11.90 11.50 1.00
x x x x x 0.25 0.25 0.25 0.25 0.10 x x x x x 0.80 0.80 0.55 0.55
1.00 x x x x 2.00 2.00 2.00 3.00 4.00
7.92 mc 118. 31
Sapatura manuala realizata in spatii inguste5.40 5.06 3.27 4.74
0.40 mc mc mc mc mc
Tot al4.00 2.00 x x 0.25 0.25 x x 0.55 0.55 x x 2.00 4.00
18. 48
mc 1.10 mc 1.10 mc mc
Tot alCA02 4 B
2.2 0 Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in
fundatii13.50 10.65 10.25 x x x 0.80 0.80 0.55 x x x 0.10 0.10 0.10
x x x 2.00 3.00 2.00
2.16 mc 2.56 mc 1.13 mc 15
10.65 3.00 1.50 1.00
x x x x
0.55 0.55 0.55 1.00
x x x x
0.10 0.10 0.10 0.10
x x x x
3.00 2.00 4.00 4.00
1.76 0.33 0.33 0.40
mc mc mc mc mc
CA03 5 B
Tot 8.6 al 6 Beton turnat clasa C7.5 turnat in fundatii,
socluri13.50 10.65 10.25 10.65 3.00 1.50 1.00 x x x x x x x 0.80
0.80 0.55 0.55 0.55 0.55 1.00 x x x x x x x 0.50 0.50 0.50 0.50
0.50 0.50 0.50 x x x x x x x 2.00 3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00
10.80 12.78 5.64 8.79 1.65
mc mc mc mc mc
1.65 mc 2.00 mc
Tot al CA03 6 D
43. 30 mc
Beton turnat clasa C12/15 turnat in fundatii,soclu13.50 10.65
10.25 10.65 3.00 1.00 x x x x x x 1.20 1.20 1.20 1.20 1.20 1.20 x x
x x x x 0.38 0.38 0.25 0.25 0.25 0.25 x x x x x x 2.00 3.00 2.00
3.00 2.00 4.00 12.15 14.38 6.15 9.59 1.80 1.20 mc mc mc mc mc
mc
Tot al CC01 7 A
45. 26 mc
Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate in ateliere
centralizateOB 37, D= 8mm G = 1524 k g
CC01 8 F
Armaturi din otel beton cu D>8mm fasonate in ateliere
centralizatePC52 D>8 mm G = 1271 .3 k g
CB02 B
Cofraje din panouri refolosibile din scanduri de rasinoase
scurte si subscurte pentru turnarea betonului mp13.50 x 0.50 x 2.00
13.50 mp 16
F1
12.65 10.25 11.00 4.00 3.00 1.50 13.50 12.65 10.25 11.00 4.00
3.00 1.50
x x x x x x x x x x x x
0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 0.50 1.20 1.20 1.20 1.20 1.20 0.50
0.50
x x x x x x x x x x x x x
2.00 6.00 8.00 4.00 4.00 8.00 2.00 2.00 6.00 8.00 4.00 4.00
8.00
12.65 30.75 44.00 8.00 6.00 6.00 32.40 30.36 73.80 105.6 0
19.20
mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp mp
F2
6.00 mp 6.00 mp
Tot al
394. 26 mp
17
2.2. EXTRAS DE MATERIAL SI FORTA DE MUNCA
N r Cr t
MaterialeCA03B Beton turnat clasa C7.5 turnat in fundatii,
socluri 44 mc
UMkg mc mc mc
Cantit ate totala12496 33.44 30.8 12.76
Consu m specifi c284 0.76 0.7 0.29
PU/U M0.5 33 25 1.7
Valoar e totala lei6248.00 1103.52 770.00 21.69 8143.21
1 Ciment II B32,5 (M30), vrac 2 Nisip sortat nespalat 0-7mm 3
Pietris ciuruit spalat 7-30mm 4 Apa TOTAL materialeManopera 1
Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera 3 Utilaje
ore0re
156.217.6 173.8
3.550.4
9.3005.000
1452.66 88.00 1540.66
Vibrator, betonieraTOTAL MATERIALE
ore
52.8
1.2
3.000 8.66m c
158.4 0 9842. 671229.72 217.19 58.4618
CA02B Beton simplu de egalizare clasa C6/7 turnat in fundatii 1
Ciment II B32,5 (M30), vrac kg 2459.44 2 Nisip sortat nespalat
0-7mm mc 6.5816 3 Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc 2.3382
284 0.76 0.7
0.5 33 25
4 Apa TotalManopera
mc
6.062
0.27
1.7
10.31 1515.67
1 Betonist 2 Muncitor deservireTotal manopera
ore 0reore
34.207 5.62939.836
3.95 0.65
9.300 5.000
318.13 28.15346.27
TOTAL MATERIALE 1 2 3 4 CA03D Beton turnat clasa C12/15 turnat
in fundatii,soclu Ciment II B32,5 (M30), vrac kg Nisip sortat
nespalat 0-7mm mc Pietris ciuruit spalat 7-30mm mc Apa mc TOTAL
materiale Manopera1 Betonist 2 Muncitor deservire Total manopera 3
Utilaje Vibrator, betoniera
1861. 9412780 34.2 31.5 13.05 284 0.76 0.7 0.29 0.5 33 25 1.7
6390.00 1128.60 787.50 22.19 8328.29
ore0re
159.7518 177.75 36
3.550.4
9.3005.000
1485.68 90.00 1575.68 108.00
ore
0.8
3.000
TOTAL MATERIALE CC01A Armaturi din otel beton cu D=8mm fasonate
in ateliere centralizate 1 Otel beton ob 37 cu D8mm fasonate in
ateliere centralizate 1271.26 KG 1 Otel beton cu D>8mm, PC 52 kg
1303.04 1.025 2.2 2866.69 2 Manopera fierar betonist TOTAL
Utilajemasina automata de indreptat si taiat OB Masina de fasonat
OB
ore
13.0304
0.01
9.3
121.18 2987.87 198.12 3048.00 3246.12 6233.99
ore ore
1.9812 30.48
0.0013 0.02
100.00 100.00
Total TOTAL CB02B Cofraje din panouri refolosibile din scanduri
de rasinoase scurte si 1 2 3 4 5 subscurte pentru turnarea
betonului Panouri de cofraj din scanduri scurte dulapi de rasinoase
Decofrol Cuie cu cap conic Sarma din otel neagra D=2.5 mmmp 395
mp mc kg kg kg buc
39.5 3.95 47.4 9.875 19.75118.5
0.1 0.01 0.12 0.025 0.05 0.3
8 33 5 15 14 1.2
316.00 130.35 237.00 148.13 276.50 142.20 1250.182755.13 395.00
3150.13 20
6 Suruburi patrate M10x140mm, piulite, saibe Total Manopera 1
Dulgher2 Muncitor deservire Total manopera
ore0re
296.2579 375.25
0.750.2
9.3005.000
TOTAL MATERIALE
4400.00
21
3.BIBLIOGRAFIE1. Petianu, C., Construcii, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1979. 2. Davidescu, I., Rooga, C., Cartea
zidarului, Editura Tehnic, Bucureti,
19803. Pop, S., Tologea, S., Puicea, I., ndrumtorul
constructorului, ediia a II-a,
Editura tehnic, Bucureti, 19814. Mihul, A. i colectiv, Utilajul
i tehnologia lucrrilor de construcii 5. Indicator de norme de deviz
: Ts, C. 6. Crare, T., Cartea fierarului betonist, Editura Tehnic,
Bucureti, 1980. 7. Sprncean, Gh., Talab, Z., Petrior, T.,
Tehnologia lucrrilor de dulgherie,
tmplrie i parchete 8. Norme de protectie a muncii
22
