Tehnologia cresterii pasarilor

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}|

Conf.dr. Marius Giorgi USTUROI

TEHNOLOGIA CRE{TERII P|S|RILOR - CURS -

Material de lucru I.D.

IA{I 2004

- 1 -

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………3 Partea 1 PRODUC}IILE P|S|RILOR…………………………………………….…...6 1. Produc]ia de ou\ [i factori de influen]\…………..………………..………...7 1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor……………………………………………..…..9

1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului…………...……………….…..9 1.1.2. Compozi]ia chimic\ a albu[ului…………………………………..10 1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale……….…………………….11

1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor……………………………………11 1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\…………………..………………..15

1.3.1. Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\….15 1.3.2. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor……………..20

1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\………………………24 1.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii

hibrizilor ou\tori de g\in\……………………………………...24 1.4.2. Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\……………………………....29

2. Produc]ia de carne de pas\re [i factori de influen]\………………………37 2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii…………………………………………….…..37 2.2. ~nsu[irile organoleptice, fizice [i tehnologice ale c\rnii…………………….38 2.3. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne………39 2.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne………………….…46

2.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de g\in\ pentru carne…………………………………………46 2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne…………….………...…48

2.5. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne…………………….53 2.5.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de curc\ pentru carne…………………………………………53 2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne…………….………...…56

2.6. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne………………………58 2.6.1. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor……………………………………58 2.6.2. Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne…………….………….…59

2.7. Producerea hibrizilor comerciali de gâsc\ pentru carne…………………….60 2.7.1. Selec]ia [i ameliorarea gâ[telor………………………………..…60 2.7.2. Hibrizi comerciali de gâsc\ pentru carne…………….………..…62

3. Produc]ia de ficat gras [i factori de influen]\……………………………...63 3.1. Ficatul gras de pas\re……………………………………………………….64 3.2. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras……………………………65 3.3. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras……………………...…67 Bibliografie selectiv\……………………………………………………………68

- 2 -

Partea a 2-a ~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE…………………………………71 1. Reproduc]ia p\s\rilor……………………………………………………….71 1.1 Aparatul reproduc\tor la p\s\ri…………………….……………………..…71 1.2. Formarea oului……………………………………..………………………..75 1.3. Mecanismul neuro-hormonal al regl\rii reproducerii la p\s\ri…….…….…80 1.4. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri……………………….…………82 1.5. Ou\le pentru incuba]ie………………………………….………………...…85 1.5.1. Factori care influen]eaz\ calitatea ou\lor de incuba]ie…………..85 1.5.2. Indicii de calitate ai ou\lor de incuba]ie…………………..……...91 5.2.2.1. Starea de prospe]ime a ou\lor…………….……………91 5.2.2.2. Indici morfologici de calitate………………………..…93 5.2.2.3. Indici fizico-chimici de calitate………………………100 1.6. Dezvoltarea embrionar\ la p\s\ri……………………………….…………106 2. Incuba]ia artificial\………………………………………………………...111 2.1. Istoricul incuba]iei artificiale………………………………….…………...111 2.2. Regimul de incuba]ie……………………………………………...……….115 2.2.1. Temperatura…………………………………………………..…115 2.2.2. Umiditatea relativ\ a aerului……………………………..……...118 2.2.3. Ventila]ia………………………………………………………..119 2.2.4. ~ntoarcerea ou\lor……………………………………………….121 2.3. Aparate de incuba]ie……………………………………………….………122 2.3.1. Echipamentele de lucru ale aparatelor de incuba]ie……..……...123 2.3.2. Incubatoare de mic\ capacitate……………………..…………...128 2.3.3. Incubatoare de volum …………………..……………………....135 2.3.4. Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie…………..…142 2.3.5. ~ntre]inerea aparatelor de incuba]ie…………………….……….145 2.4. Fluxul tehnologic din sta]iile clasice de incuba]ie………………..……….146 4.1. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de g\in\……………………..149 4.2. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de curc\……………...………151 2.5. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie a ou\lor de palmipede……….…152 5.1. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate Bekoto.………154 5.2. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate I.V. – 60….….156 5.3. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate de mic\

capacitate……………………………………………………...156 2.6. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat….………..…158 2.6.1. Principii generale de amplasare [i construc]ie………….……….159

2.6.2. P\r]i [i elemente componente…………………………….…..…160 2.7. Controlul biologic al incuba]iei……………………………………………165 2.7.1. Alegerea ou\lor pentru incuba]ie………………………………..165 2.7.2. Controlul biologic al incuba]iei………………………..……..…166 2.7.3. Analiza procesului de incuba]ie……………………...……….…170 2.7.4. Aprecierea calit\]ii puilor ob]inu]i………………………………171 Bibliografie selectiv\……………………………………………………….....173 .

- 3 -

INTRODUCERE

Explozia demografic\ preconizat\ pentru mileniul III va ridica, indiscutabil, probleme grave legate de asigurare necesarului de hran\ pentru popula]ia Terrei, care va dep\[i 7 miliarde de locuitori la nivelul anului 2010. ~n acest context social, cre[terea animalelor va c\p\ta noi dimensiuni, dat fiind importan]a pe care produsele de origine animal\ o au `n alimenta]ia uman\; proteina animal\ reprezint\ baza unei hr\niri ra]ionale, iar unele dintre produsele ob]inute de la animale sunt chiar indispensabile anumitor categorii de oameni. Un loc bine definit `n ierarhia produc]iilor animaliere `l au cele avicole (carnea, ou\le [i ficatul gras), produse cu cerere foarte mare pe pia]a consumatorilor, ca urmare a valorii lor nutritive ridicate, dar [i a pre]urilor accesibile la care pot fi achizi]ionate; `n plus, nu trebuie uitat nici faptul c\ exist\ ]\ri cu vechi tradi]ii `n consumul produselor avicole.

La ora actual\, `n marea majoritate a ]\rilor dezvoltate, consumul de ou\ cunoa[te o linie ascendent\, previziunile `n aceast\ direc]ie fiind de 2-5%/an; cel pu]in pentru Europa, `n urm\torii 10 ani se prev\d cre[teri cu 3-8% ale produc]iei de ou\ consum, dar [i o concentrare a efectivelor de p\s\ri `n complexe de mare capacitate.

{i produc]ia de carne de pas\re urmeaz\ o linie asem\n\toare cu cea de la ou\, `n sensul c\ aceasta cre[te de la an la an. De[i, preferin]ele consumatorilor pentru un anumit tip de carne de pas\re (de g\in\, curc\ sau de palmipede) difer\ de la o zon\ geografic\ la alta, `n func]ie de diverse considerente, consumurile pentru acest produs ating cote foarte ridicate `n unele ]\ri, de peste 30 kg/an/locuitor; bineân]eles, acest consum depinde foarte mult [i de puterea economic\ din ]\rile respective. De asemenea, se constat\ [i cre[terea cererii pie]ii pentru semipreparatele [i preparatele din carnea de pas\re, care sunt preferate produselor ob]inute din carnea altor specii.

Un produs avicol deosebit de apreciat este ficatul gras, ob]inut `n urma `ndop\rii palmipedelor; el poate fi consumat ca atare, dup\ o prealabil\ preg\tire, dar poate fi valorificat superior sub form\ de paté. Realizarea necesarului de hibrizi comerciali pentru carne, ou\ sau ficat gras presupune existen]a unor sectoare de reproduc]ie bine puse la punct, `n care s\ fie integrate sta]ii de incuba]ie performante, capabile s\ pun\ la dispozi]ia solicitan]ilor pui sau boboci de o zi de cea mai bun\ calitate. P\s\rile se `nmul]esc foarte repede, astfel `ncât progresul genetic la aceast\ specie se poate realiza `ntr-o perioad\ scurt\ de timp; `mbun\t\]indu-se calitatea m\tcii de reproduc]ie [i practicându-se numai incuba]ia artificial\, este posibil\ satisfacerea comenzilor sociale pentru materialul biologic necesar producerii ou\lor sau a c\rnii de pas\re, oricare ar fi volumul numeric al acestora.

~n toate ]\rile cu avicultur\ modern\, realizarea unor produc]ii mari [i constante de ou\, carne [i ficat gras, se bazeaz\ pe cre[terea [i exploatarea `n

- 4 -

sistem industrial a hibrizilor comerciali; `n marea majoritate a ]\rilor, cre[terea p\s\rilor, indiferent de direc]ia pentru care sunt exploatate, se face `n complexe de tip industrial, de mari capacit\]i, utilizându-se hibrizi de o `nalt\ valoare genetic\.

Cu toate acestea, la ora actual\ exist\ tendin]a, promovat\ [i sprijinit\ de c\tre asocia]iile de protec]ie a animalelor [i de cele ecologiste, de a se renun]a la cre[terea p\s\rilor `n aglomer\ri de tip industrial, `n ideea c\ acest tip de exploatare este un factor deosebit de stresant pentru ele. Exist\ ]\ri `n care a fost interzis\ cre[terea g\inilor ou\toare `n cu[ti de baterie, `n altele nu se mai permite aplicarea unor m\suri tehnologice curente, cum ar fi t\ierea ciocului, iar `n altele, `ndoparea pentru ob]inerea de ficat gras, chiar dac\ sunt ]\ri cu vechi tradi]ii `n consumul acestui produs.

De aceea, au fost propuse diverse solu]ii tehnologice care s\ asigure un confort superior p\s\rilor, dar s\ p\streze [i limitele minimei eficien]e economice pentru acest gen de activitate. Cuno[tin]ele teoretice despre biologia reproducerii se pot constitui `ntr-un instrument deosebit de eficient `n practica avicol\, cu ajutorul c\ruia se poate dirija cu competen]\ activitatea reproductiv\ a p\s\rilor, ce se va finaliza `n ou\ de incuba]ie cu indici de calitate superiori. Programele de selec]ie [i ameliorare a p\s\rilor prev\d atât sporirea poten]ialului productiv al hibrizilor existen]i, cât [i crearea altor hibrizi cu performan]e superioare, adapta]i cre[terii intensive. Dezvoltarea genotecilor aviare va permite conservarea `n mici popula]ii panmictice a variabilit\]ii genotipice specifice materialului biologic existent, dar asigur\ [i condi]iile tehnice pentru identificarea [i izolarea genotipurilor corespunz\toare obiectivelor selec]iei.

~n aceast\ direc]ie se urm\re[te reducerea greut\]ii corporale a p\s\rilor adulte prin transferul genei recesive cu sex-linkage “dw”, responsabil\ de dorfism, la popula]iile dorite; `n acest fel se va m\ri num\rul de p\s\ri ce poate fi repartizat pe suprafa]a util\ [i mai ales, se va diminua consumul de furaje pe produsul finit.

O practic\ curent\ a devenit producerea puilor de o zi sexabili dup\ culoarea pufului sau dup\ dezvoltarea remigelor, exploatându-se efectul genelor `nl\n]uite cu sexul, localizate pe cromozomii sexuali; `n acest fel, se elimin\ cheltuielile suplimentare [i stresul specifice metodei clasice de sexare, cloacal japonez\.

Este necesar\ m\rirea rezisten]ei genetice la `mboln\vire a p\s\rilor [i crearea de efective libere de germeni patogeni (S.P.F.-Specific Phatogen Free). La ora actual\ exist\ linii de p\s\ri rezistente la anumite boli (leucoza, boala lui Marek, micoplasmoza etc) `ns\, ob]inerea p\s\rilor rezistente la toate bolile r\mâne o problem\ a viitorului.

Exist\ `ncerc\ri de producere a “p\s\rilor gola[e” prin folosirea unui fenomen genetic numit “muta]ia p\s\rii gola[e” ce este determinat de gena recesiv\ “n”, o gen\ cu sex-linkage [i semiletal\; la o astfel de pas\re, energia din hran\ necesar\ cre[terii penajului s-ar direc]iona c\tre sporirea produc]iei.

- 5 -

Cercetarea [tiin]ific\ urm\re[te, `n principal, rezolvarea unor probleme de genetic\, dar exist\ preocup\ri [i pentru `mbun\t\]irea tehnologiilor actuale de cre[tere [i exploatare, având ca punct de plecare reac]ia adaptativ\ a p\s\rilor la condi]iile de mediu `n care sunt obligate s\ tr\iasc\; pentru aceasta, au fost imaginate sistemele alternative de exploatare a p\s\rilor. Multe necunoscute exist\ `n sfera fiziologiei nutri]iei, dar [i `n cunoa[terea mecanismului de ac]iune coordonat\ a sistemului endocrin [i a celui nervos central, asupra produc]iilor avicole [i de aceea, cercetarea de profil va fi orientat\ [i `n aceste direc]ii. Prin urmare, chiar dac\ la ora actual\ se ob]in rezultate deosebite `n sectorul de cre[tere [i exploatare a p\s\rilor, exist\ suficiente disponibilit\]i pentru `mbun\t\]irea acestor performan]e.

- 6 -

Partea 1 PRODUC}IILE P|S|RILOR

Produc]iile p\s\rilor, `n ansamblul lor, sunt influen]ate de doi factori principali: prolificitatea [i rezisten]a organic\. Prolificitatea, este suma a trei `nsu[iri, respectiv: fertilitatea, fecunditatea [i capacitatea de ecloziune. • fertilitatea, reprezint\ capacitatea celului sexuale de a-[i reduce la jum\tate

num\rul de cromozomi prin gametogenez\ [i de formare a gametului; este vorba de fapt, de o diviziune de maturare reduc]ional\ (meiotic\);

• fecunditatea, este capacitatea de unire a doi game]i de sex opus sau procesul de asimilare a celor dou\ celule sexuale mature (ovula [i spermatozoidul), cu refacerea garniturii cromozomale specifice speciei. ~n urma acestui proces, rezult\ celula ou sau zigotul, care `[i `ncepe procesul de segmenta]ie par]ial\ [i inegal\.

Practic, segmenta]ia zigotului `ncepe când acesta se afl\ la extremitatea cranian\ a oviductului [i continu\ pe tot timpul trecerii sale prin tractusul genital femel. Dup\ 27 ore de la fecundare, zigotul ajunge `n stadiul de blastodisc, form\ sub care este expulzat `n exterior. Segmenta]ia continu\ latent `n exterior, iar dac\ oul este pus `n condi]ii de incuba]ie optime, are loc dezvoltarea embrionar\ pân\ la producerea puiului sau bobocului de o zi.

Dup\ formarea blastodiscului are loc gastrula]ia, neurula]ia, formarea anexelor embrionare (amniosul, sacul vitelin [i alantoida) [i procesele specifice organogenezei;

• capacitatea de ecloziune, reprezint\ num\rul de pui sau boboci de o zi viabili, ce se ob]in din 100 ou\ fecunde.

Fecunditatea, fertilitatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de gene diferite; `n plus, s-a stabilit pe cale experimental\ c\ puterea de ecloziune este influen]at\ [i de greutatea [i forma ou\lor, precum [i de condi]iile `n care acestea au fost p\strate, pân\ la momentul introducerii la incuba]ie. Cei mai buni pui se ob]in din ou\le a c\ror greutate reprezint\ media rasei respective. Ou\le a c\ror form\ nu este caracteristic\ speciei, au o capacitatea de ecloziune redus\, fenomen ce se constat\ [i la ou\le p\strate o perioad\ prea mare de timp `n condi]ii necorespunz\toare. Asupra capacit\]ii de ecloziune intervin [i genele letale [i cele semiletale; astfel, din cele 20 gene letale cunoscute la p\s\ri, 16 ac]ioneaz\ negativ asupra capacit\]ii de ecloziune, determinând o dezvoltare anormal\ a embrionilor. Efectul unor astfel de gene se manifest\ pregnant atunci când se practic\ `ncruci[\rile `nrudite necontrolate. Rezisten]a organic\. Este dat\ de rezisten]a la condi]iile neprielnice de mediu [i de rezisten]a la `mboln\vire. ~ntre cele dou\ `nsu[iri exist\ corela]ii directe, astfel

- 7 -

c\ nivelul produc]iilor depinde `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de interac]iunile ce se stabilesc `ntre acestea. O rezisten]\ sc\zut\ la condi]iile neprielnice de mediu poate produce moartea p\s\rilor, dar f\r\ a se putea preciza o cauz\ anume. Slaba rezisten]\ la `mboln\vire poate provoca moartea p\s\rilor, dar [tiindu-se precis c\ ea a fost cauzat\ de un anume agent patogen. Experimental, s-a stabilit existen]a de corela]ii pozitive `ntre moartea coco[eilor [i a puicu]elor `n perioada de vârst\ 2-5 luni [i mortalitatea la p\s\rile adulte; atunci când este mare la tineret, este mare [i la adulte. ~mperecherile `nrudite diminueaz\ rezisten]a organic\, `n timp ce heterozisul o m\re[te. Prin selec]ie, se pot ob]ine p\s\ri cu o mare rezisten]\ organic\, dar care nu pot fi imune la toate bolile (exist\ linii rezistente la boala lui Marek, dar nerezistente la leucoz\); cert este faptul c\, dac\ prin selec]ie nu se pot ob]ine p\s\ri rezistente la toate boli, `n schimb se pot ob]ine p\s\ri rezistente la condi]iile neprielnice de mediu.

1. PRODUC}IA DE OU| {I FACTORI DE INFLUEN}|

Ou\le de g\in\ reprezint\ o surs\ tradi]ional\ de proteine [i alte substan]e nutritive pentru om [i de aceea, consumate ra]ional, ele se constituie `ntr-un veritabil stimulent al func]iilor metabolice din organism, determinând cre[terea rezisten]ei acestuia la `mboln\vire [i ajut\ la fortificarea sistemul nervos. Din punct de vedere fizic, ou\le sunt alc\tuite din dou\ sisteme coloidale (ap\-albu[ [i ap\-g\lbenu[) [i din coaja mineral\. ~n structura unui ou, ponderea celor trei componente principale (albu[, g\lbenu[ [i coaj\) este variabil\ `n func]ie de numero[i factori, `ntre care amintim: specia, rasa, hibridul, vârsta, alimenta]ia etc (tab. 1).

Tabelul 1 Greutatea medie [i ponderea componentelor la ou\le diferitelor specii aviare

(date prelucrate dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980) Ponderea componentelor (%): Specia Greutatea medie

a oului (g) G\lbenu[ Albu[ Coaj\ mineral\ G\in\ 57,6 32,0 57,1 10,9 Curc\ 84,0 26,5 59,5 14,0 Ra]\ 80,3 34,1 55,3 10,6 Gâsc\ 176,3 37,7 47,9 14,4 Fazan 51,5 38,8 47,3 13,9 Bibilic\ 40,0 40,0 43,5 16,5

La ou\le provenite de la p\s\rile tinere, ponderea g\lbenu[ului este mai redus\ decât la cele de adulte, dar `n schimb, coaja mineral\ este mai groas\; pe m\sura `naint\rii `n vârst\ a p\s\rilor, greutatea g\lbenu[ului cre[te, dar scade cea a cojii minerale, mai ales `n cazul exemplarelor cu o intensitate mare de ouat [i pe fondul caren]elor `n substan]e minerale (Ca, P). Atât la tineret, cât [i la adulte, valorile ce caracterizeaz\ propor]ia de albu[ r\mân relativ constante.

- 8 -

Valoarea biologic\ a unui ou este estimat\ la un nivel de 96%, ceea ce `l plaseaz\ `n fruntea tuturor surselor alimentare de aminoacizi, printre care [i laptele, a c\rui valoare biologic\ este de 90% (tab. 2).

Tabelul 2 Valorile proteice la unele alimente

(dup\ Sauveur, B., 1988)

Produsul Aminoacizi limitan]i Valoare biologic\ Coeficient practic de

utilizare Oul `ntreg - 96 93 Lapte de vac\ A.A. sulfura]i 90 86 Pe[te Metionina 83 - Carne de vit\ A.A. sulfura]i 76 76 Orez Lizina 75 70 Grâu Lizina 67 61

Ou\le sunt [i o excelent\ surs\ de substan]e minerale, mai ales de fosfor asimilabil [i de fier (tab. 3).

Tabelul 3 Con]inutul ou\lor `n substan]e minerale


Con]inutul total mediu (mg/ou de 60 g)

Valori relative extreme (mg/100g produs proasp\t)

Specificare

Oul `ntreg Albu[ G\lbenu[ Oul `ntreg Albu[ G\lbenu[ Sodiu 72 62 10 135 140-200 40-70 Potasiu 73 53 20 135 130-170 90-130 Clor 93 62 31 170 150-180 150-180 Calciu 29 3 26 55 7-15 100-190 Magneziu 6 4 2 11 10-12 10-12 Fosfor 120 5 115 220 10-15 550-650 Fier 1.1 - 1.1 2-3 - 5-10 Sulf 90 60 30 170 160-200 160-180

Digestibilitatea componentelor din ou\ este foarte ridicat\, fiind de 100%

pentru g\lbenu[ [i de 97% pentru albu[. G\lbenu[ul formeaz\ emulsii stabile datorit\ lipoproteinelor con]inute, `n

timp ce emulsia albu[ului este instabil\. Transparen]a albu[ului este mai slab\ la ou\le proaspete ca urmare a prezen]ei bioxidului de carbon care `i imprim\ un aspect l\ptos. Oul de g\in\ de 60g are o valoare energetic\ de 85-90 calorii, din care, 75 provin din g\lbenu[ [i 15 din albu[; la ou\le de curc\ [i ra]\, valoarea energetic\ este de 131 calorii/buc., la cele de gâsc\, de 286 calorii/buc., iar cele de bibilic\, de 65 calorii/buc.

Vitaminele con]inute de ou\ permit satisfacerea cerin]elor omului `n propor]ii de 5-100%, func]ie de condi]iile nutri]ionale de care au beneficiat p\s\rile (tab. 4).

- 9 -

Tabelul 4 Con]inutul ou\lor `n vitamine


Con]inut total (pentru un ou de 60g)

Valori relative (pentru 100g de produs proasp\t)

Specificare U.M.

Oul `ntreg

Albu[ G\lbenu[ Oul

`ntreg Albu[ G\lbenu[

Vitamine liposolubile A D E K

U.I U.I mg mg

150-400 20-80

0.6-2.0 0,01-0,03

- - - -

150-400 20-80 0.6-2.0

0.01-0.03

250-700 35-150 1.1-3.5

0.02-0.06

- - - -

800-2500 110-450 3.5-10.0 0.05-0.15

Vitamine hidrosolubile Colin\ Tiamin\ (B1) Riboflavin\(B2) Nicotinamid\ Piridoxin\ (B6) Acid pantotenic Biotin\ Acid folic B12

mg µg µg µg µg µg µg µg µg

225 52 200 43 68 830 10 15 0.5

-

1.5 120 33 8 80 2

0.5 -

225 50 80 10 60 750 8 15 0.5

410 95

300-350 60-80

150-200 1200-1700

15-20 15-35

0.7-1.2

-

3-5 300-450 85-95

25 190-250

5-7 1 -

1250 275

400-500 40-70

300-350 3500-4500

30-60 50-105 2.1-3.5

1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor

Sub aspectul compozi]iei chimice a oului `ntreg exist\ diferen]ieri de la o specie la alta (tab. 5).

Tabelul 5 Compozi]ia chimic\ a oului `ntreg (dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)

Specia Ap\

(%) Proteine

(%) Lipide

(%) Glucide

(%) Substan]e

minerale (%) G\in\ 72,5 13,3 11,6 1,5 1,1 Curc\ 72,6 13,2 11,7 1,7 0,8 Ra]\ 70,1 13,0 14,5 1,4 1,0 Gâsc\ 70,4 13,9 13,3 1,3 1,1 Bibilic\ 72,8 13,5 12,0 0,8 0,9

1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului

- Ap\ (42,6–50,0%) - Substan]e proteice (16,5–18,0%):

- ovoviteline (78% din substan]ele proteice) - ovolivetine (22% din substan]ele proteice)

- Lipide (32-36%): - trigliceride (63%) - fosfatide (33%) - ovolecitina

- ovocefalina - ovosfingomielina

- 10 -

- steride (4%) - colesterolul - Glucide - se g\sesc sub form\ de urme, mai r\spândite fiind manoza, glucoza

[i galactoza - Vitamine - liposolubile - vit. A (0,96 mg/100g)

- vit. E (2-4 mg/100g) - vit. D [i K (cantit\]i mici)

- hidrosolubile - vit. B1 (0,32 mg/100g) - vit. B2 (0,52 mg/100g) - vit. PP, vit. H [i acidul pantotenic (cantit\]i mici)

- Substan]e minerale (1,2-1,5%) - se `ntâlnesc sub form\ de combina]ii organo-minerale care includ Ca, P, Fe, S [i mai pu]in Na, Cu, Al, Co, Mg

- Pigmen]i - lutein\, caroten, criptoxantin\, flavoproteine - Enzime - lipaze, proteinaze, colinesteraze, diastaze - Substan]e azotate neproteice - creatinina - Acizi organici - acidul lactic

1.1.2. Compozi]ia chimic\ a albu[ului

Spre deosebire de g\lbenu[, albu[ul con]ine mai pu]ine substan]e proteice, dar mai diversificate [i doar urme de lipide. - Apa (86-87%) - Substan]e proteice (11-12%):

- ovoalbuminele- 54% din substan]ele proteice ale albu[ului; ele coaguleaz\ la c\ldur\ [i sunt rezervor de aminoacizi

- ovotransferinele (conalbumine) (13%) - sunt rezervor de Fe - ovomucoidele (11%) - sunt bogate `n aminoacizi, dar au [i rol `n

inhibarea activit\]ii tripsinei - globulinele G1 [i G2 (8%) - sunt rezervor de aminoacizi - lisozimele (3,5%) - sunt considerate de unii autori ca fiind globuline G1.

Intervin `n protec]ia oului, datorit\ propriet\]ilor bactericide - ovomacroproteinele (0,5%) - rezervor de aminoacizi - ovomucinele (1,5–2,9%) - sunt inhibitoare pentru hemaglutinare prin

viru[i - flavoproteinele (0,8%) - confer\ culoarea albu[ului [i de aceea mai sunt

trecute la grupa pigmen]ilor. Au un con]inut ridicat `n vitamina B2 - ovoglicoproteinele (0,1-1,5%) - sunt rezervor de aminoacizi [i au rol `n

inhibarea activit\]ii enzimei proteaza - ovidina (0,05%) - are rol `n fixarea biotinei

- Lipide (0,2-0,3%) - Glucide (0,22-0,35%) - glucoza - Vitamine (urme) - predomin\ vitamina B2 - Enzime (urme) - proteinazele, a c\ror structur\ este apropiat\ de cea a

tripsinei - Substan]ele minerale (0,6-0,8%)-Na, S, K [i mai pu]in Ca, Mg [i P

- 11 -

1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale

~n structura chimic\ a cojii ou\lor predomin\ substan]ele minerale (95%), al\turi de care se g\sesc substan]e organice (4,4%) [i ap\ (0,6%). - Substan]e minerale - carbonatul de Ca (94-95%)

- carbonatul de Mg (1,2-1,5%) - diferi]i fosfa]i

- Substan]e organice - colagenul - ovoporfirina [i ovoxantina - implicate `n conferirea

culorii cojii minerale

1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor Structura ou\lor [i compozi]ia lor chimic\ este influen]at\ de o gam\ larg\ de factori endogeni [i exogeni, dar pentru c\ modific\rile ce apar se interp\trund, ei nu pot fi trata]i separat, ci numai ca un ansamblu. ~nc\ din anul 1954, Jacquot [i Adrian (cita]i de I. Vacaru-Opri[, 2000) au `mp\r]it constituien]ii chimici ai ou\lor `n dou\ grupe: • grupa I - cuprinde componentele chimice pu]in variabile sau chiar invariabile

(apa, proteinele, lipidele totale [i macroelementele) [i care nu sunt influen]ate de condi]iile de cre[tere sau de alimenta]ia asigurat\;

• grupa a II-a - include constituien]ii chimici a c\ror propor]ie este modificat\ de tipul [i/sau calitatea furajului ingerat de c\tre pas\re.

Clasificarea prezentat\ `[i men]ine valabilitatea [i la ora actual\, cu men]iunea c\, atunci când apar modific\ri `n raportul g\lbenu[/albu[, se constat\, obligatoriu, varia]ii ale concentra]iei macroconstituien]ilor.

Compozi]ia ou\lor poate fi modificat\ de cinci factori principali: • vârsta la `nceputul ouatului [i greutatea ou\lor; • selec]ia aplicat\ [i originea genetic\ a p\s\rilor; • sezonul de ouat [i temperatura ambiental\; • tehnologia de cre[tere utilizat\; • alimenta]ia. 1. Efectele vârstei la `nceputul ouatului [i ale greut\]ii ou\lor. Greutatea ou\lor cre[te odat\ cu `naintarea `n vârst\ a p\s\rilor, primul ou depus reprezentând numai 75% din greutatea maxim\ atins\ la maturitate; p\s\rile la care ouatul se declan[eaz\ prea timpuriu, vor depune ou\ mici o perioad\ mai `ndelungat\ de timp.

~n paralel cu cre[terea greut\]ii ou\lor, cre[te [i ponderea g\lbenu[ului, dar scade con]inutul `n substan]\ uscat\ din albu[. La nivelul g\lbenu[ului, propor]ia de substan]\ uscat\ r\mâne constant\ sau cre[te u[or, fenomen ce este valabil [i pentru substan]a uscat\ din melanj (albu[+g\lbenu[), numai c\, la mijlocul perioadei de ouat, aceasta `nregistreaz\ un nivel maxim. 2. Efectele selec]iei [i ale originii genetice a p\s\rilor. Selec]ia pentru cre[terea num\rului de ou\ aplicat\ g\inilor care au aceea[i greutate a ou\lor, determin\ o u[oar\ reducere a ponderii g\lbenu[ului (1,5-2,0%) [i a substan]ei uscate din

- 12 -

melanj 0,3-0,7%), `n paralel cu cre[terea `ntr-o mic\ propor]ie a substan]ei uscate din albu[; `n g\lbenu[, substan]a uscat\ r\mâne nemodificat\ (tab. 6).

Tabelul 6 Efectul selec]iei `ndelungate aplicate pentru cre[terea intensit\]ii de ouat,

asupra compozi]iei ou\lor (dup\ Akbar [i col., cita]i de Sauveur, B., 1988)

Ponderea componentelor

(%) Con]inutul `n extract sec

(%) Linia Greutate

ou (g) G\lbenu[ Albu[ Coaj\ G\lbenu[ Albu[ Melanj

Martor 59.8 30.1 60.7 9.13 52.1 11.4 24.8 Selec]ionat\ 60.4 28.2 62.6 9.23 52.0 11.6 24.1

Atunci când selec]ia este orientat\ spre cre[terea greut\]ii ou\lor (caracter

cu un determinism genetic mare: h2=0,5), dar f\r\ a se urm\ri [i ponderea componentelor principale, se ob]in ou\ mai grele, dar cu o propor]ie diminuat\ de g\lbenu[, ceea ce este total contraindicat `n cazul ou\lor destinate incuba]iei. Reducerea prin selec]ie a con]inutului ou\lor `n colesterol s-a dovedit a fi o practic\ ineficient\, fiind mult mai u[or de realizat cre[terea acestuia. Ou\le de g\in\ au cel mai mic con]inut `n colesterol, comparativ cu alte specii [i anume, de 240-280mg/ou de 60g; ou\le de prepeli]e au cu 6% mai mult colesterol, cele de ra]\ cu 28%, iar cele de porumbel cu 70%. De[i, colesterolul este implicat `n apari]ia aterosclerozei [i a bolilor vasculare la om, nu trebuie uitat faptul c\ acesta este constituientul mai multor lipide complexe vitale [i reprezint\ un nutrient indispensabil dezvolt\rii embrionare. Prin selec]ie se pot `nl\tura mirosurile anormale ale ou\lor, ce sunt datorate trimetilaminei din g\lbenu[, iar p\s\rile nu posed\ enzime hepatice care s\ metabolizeze substan]a amintit\ `n produ[i inodori; prezen]a trimetilaminei este controlat\ de o gen\ semidominant\, ce se reg\se[te la peste 50% din g\inile produc\toare de ou\ colorate [i la mai pu]in de 10% din cele care depun ou\ albe. Sub aspect genetic, au fost g\site corela]ii pozitive `ntre greutatea ou\lor [i con]inutul albu[ului `n substan]\ uscat\, `n timp ce `ntre greutatea componentelor ou\lor [i con]inutul lor `n substan]\ uscat\ nu a fost g\sit un antagonism de natur\ genetic\. Trebuie men]ionat [i faptul c\ a fost identificat\ existen]a unui anumit polimorfism genetic pentru toate proteinele din albu[, ceea ce ar permite controlarea genetic\ a proteinelor specifice din albu[ (lisozimele). 3. Efectele sezonului de ouat [i ale temperaturii ambientale. Atunci când g\inile produc\toare de ou\ pentru consum sunt crescute `n sistem intensiv, la temperaturi de +20÷+280C, este greu de delimitat efectele induse de vârsta p\s\rilor asupra produc]iei de ou\, de cele datorate temperaturii ambientale. Totu[i, temperaturile mai mari de +280C genereaz\ apari]ia stresului termic, manifestat prin sc\derea greut\]ii ou\lor [i implicit, cu modific\ri ale propor]iei componentelor; `n aceast\ situa]ie, raportul albu[/g\lbenu[ este mai pu]in afectat, dar scade semnificativ propor]ia cojii minerale. ~n situa]ia `n care p\s\rile sunt expuse o perioad\ lung\ de timp la temperaturi ce dep\[esc +280C, raportul

- 13 -

albu[/g\lbenu[ comport\ modific\ri accentuate, prin diminuarea ponderii g\lbenu[ului fa]\ de cea a albu[ului (tab. 7).

Tabelul 7 Efectul temperaturilor ambientale asupra cotei de participare

a componentelor `n alc\tuirea oului `ntreg (dup\ Sauveur, B., 1988)

Cota de sc\dere (%), din *: Autorul Temperaturile

comparate (oC)

Sc\derea greut\]ii oului

(g) G\lbenu[ Albu[ Coaj\

Smith-Oliver, 1972 +26 vs. +32 7.6 28 53 19 Jack-Blum, 1978 Linia 1

Linia 2

+15 vs. +32 +15 vs. +32

3.5 4.0

40 39

45 50

15 11

*Participarea ini]ial\: 29 61 10 Efectul negativ al temperaturilor ridicate este amplificat [i de o umiditate relativ\ a aerului neconvenabil\ (prea mic\ sau prea mare), situa]ie `n care se `nregistreaz\ o diminuare a consumului de furaje, `nso]it\ de pierderi `n greutate, `n paralel cu reducerea num\rului de ou\ produse, a greut\]ii ou\lor [i a greut\]ii lor specifice, dar [i a greut\]ii [i grosimii cojii minerale. Greutatea cea mai mare a ou\lor este atins\ `n perioada de maxim\ intensitate a ouatului, dar greutatea g\lbenu[ului [i cea a cojii minerale sunt afectate semnificativ [i de tehnologia de cre[tere aplicat\ [i de ciclul ovulator. Din punctul de vedere al compozi]iei chimice, cei doi factori de influen]\ pot induce numai o u[oar\ reducere a lipidelor din g\lbenu[ [i cre[terea nesemnificativ\ a calciului din albu[, f\r\ a afecta con]inutul de substan]\ uscat\ din albu[ [i g\lbenu[. 4. Efectele tehnologiei de cre[tere aplicat\. ~n practica cre[terii g\inilor ou\toare se utilizeaz\ trei tipuri de ad\posturi [i anume: • ad\posturi `nchise, echipate cu baterii de cre[tere [i care corespund sistemului

superintensiv de exploatare; • ad\posturi `nchise, `n care p\s\rile sunt crescute fie pe a[ternut permanent, fie

pe gr\tare–sistemul intensiv de cre[tere; • ad\posturi deschise spre un padoc exterior, `n care p\s\rile sunt ]inute `n

“libertate”–sistemul extensiv de cre[tere. Cercet\rile care au vizat studierea influen]ei exercitat\ de sistemul de

cre[tere asupra compozi]iei ou\lor nu au pus `n eviden]\ modific\ri semnificative. Totu[i, `n cazul cre[terii la sol apare o tendin]\ de sc\dere a ponderii g\lbenu[ului cu 2-4% [i o cre[tere a con]inutului `n colesterol cu 3-25%, fa]\ de cre[terea `n baterii. Contrar aparen]elor, cre[terea p\s\rilor ou\toare “`n libertate” nu duce la `mbun\t\]irea compozi]iei chimice a ou\lor, comparativ cu sistemul de cre[terea `n hale “oarbe”; singurele modific\ri sunt: o u[oar\ cre[tere a nivelului de lipide din g\lbenu[, a vitaminelor B12, acidului folic (cu 50%) [i mai pu]in a vitaminei E, precum [i diminuarea vitaminei A, calciului [i a fierului (cu 2-8%).

- 14 -

~n ceea ce prive[te calit\]ile organoleptice ale ou\lor, opiniile speciali[tilor sunt `mp\r]ite; astfel, o parte sus]in c\ acestea sunt superioare la ou\le provenite de la p\s\rile crescute `n hale “oarbe” (la sol sau `n baterii), `n timp ce al]ii pledeaz\ pentru sistemul de cre[tere `n libertate, care permite `mbun\t\]irea calit\]ii g\lbenu[ului. Cert este faptul c\, la cre[terea p\s\rilor `n libertate, apare un risc mult mai mare de contaminare a cojii minerale cu diverse microorganisme, patogene sau nu, decât `n cazul altor sisteme de cre[tere; de asemenea, ou\le ob]inute au [i un grad mai ridicat de contaminare cu bacterii din genurile Streprococcus, Staphylococcus [i Escherichia coli. 5. Efectele alimenta]iei asigurate. Factorii nutri]ionali joac\ un rol important `n stabilirea raportului dintre albu[ [i g\lbenu[, dar [i `n modificarea compozi]iei chimice a ou\lor, influen]ând, mai ales, con]inutul `n oligoelemente, vitamine [i acizii gra[i ai lipidelor. ~n ou\ se stocheaz\ cantit\]i importante de substan]e nutritive, astfel c\, anual, o g\in\ elimin\ prin ou\le produse, de 5-6 ori mai mul]i nutrien]i decât greutatea ei corporal\. Nivelul proteic sc\zut al furajelor determin\ reducerea num\rului de ou\ produs, dar [i a greut\]ii acestora, mai ales prin sc\derea ponderii g\lbenu[ului [i mai pu]in a albu[ului (tab. 8).

Tabelul 8 Efectul nivelului proteic al furajelor asupra greut\]ii ou\lor

[i a componentelor acestora (dup\ Fisher, 1969, citat de Sauveur, B.)

Nivelul proteic (%) 20.5 13.7 9.3 Greutatea oului (g) 63.3 62.2 56.4 Greutatea g\lbenu[ului (g) 20.0 19.9 18.3 Greutatea albu[ului (g) 37.6 36.9 32.9

Con]inutul ou\lor `n proteine depinde de nivelul aminoacizilor din furaje, astfel c\, `n cazul unei caren]e moderate `n lizin\ [i metionin\ se reduce ponderea albu[ului [i deci a proteinelor din componen]a sa, `n timp ce deficitul `n lizin\ [i treonin\ conduce la sc\derea greut\]ii g\lbenu[ului. Lipidele din furaje sunt utilizate pentru sinteza gr\similor din g\lbenu[. Un rol important `l are acidul linoleic care, atunci când lipse[te din hrana g\inilor ou\toare, determin\ sc\derea greut\]ii ou\lor cu pân\ la 10g, pe fondul reducerii ponderii g\lbenu[ului, datorit\ diminu\rii con]inutului s\u `n substan]\ uscat\. Nivelul energetic al furajelor influen]eaz\ `ntr-o mare m\sur\ ritmul de dezvoltare al puicu]elor de `nlocuire, acesta de fapt, condi]ionând produc]ia de ou\ ce urmeaz\ a fi ob]inut\; totu[i, furajele izocalorice, de[i concur\ la realizarea unei bune viteze de cre[tere, determin\ [i depunerea unei cantit\]i mai mari de gr\sime `n carcase. Prin regresie liniar\ a fost pus\ `n eviden]\ o rela]ie strâns\ `ntre compozi]ia organismului, greutatea p\s\rilor la 20 s\pt\mâni [i vârsta de depunere a primului ou. Cu ajutorul izotopilor radioactivi a fost urm\rit transferul de macroconstituien]i din furaje `n ou\, ocazie cu care s-a constatat c\ ace[tia influen]eaz\, `n principal, con]inutul proteic al ou\lor [i mai pu]in pe cel `n lipide.

- 15 -

Nivelul glucidelor din hran\ nu afecteaz\ vizibil compozi]ia chimic\ a ou\lor ob]inute, dar dac\ se administreaz\ zah\r `n ra]ia g\inilor ou\toare se constat\ cre[terea greut\]ii g\lbenu[ului. De[i cantitatea de oligoelemente din ou\ depinde semnificativ de natura nutre]urilor consumate, atunci când g\inile ou\toare primesc un furaj normal pentru aceast\ categorie, nu se `nregistreaz\ modific\ri majore ale nivelului oligoelementelor din ou\. Atunci când furajele sunt suplimentate cu Mg, Mn, Zn, I [i Se, apare o cre[tere a concentra]iei lor `n albu[, aspect ce nu este valabil [i `n cazul supliment\rii ra]iei cu Fe. Administrarea de furaje deficitare `n seleniu la puicu]ele de `nlocuire, `n perioada de vârst\ 13–19 s\pt\mâni, determin\ reducerea activit\]ii peroxidazei glutamice, cu efecte negative asupra sporului de cre[tere `n greutate. Factorii nutri]ionali sunt responsabili [i de modific\rile cantitative ale vitaminelor din ou\. Astfel, chiar dac\ con]inutul unor vitamine hidrosolubile este puternic determinat genetic (vitamina B1 se g\se[te `ntr-o cantitate dubl\ `n ou\le ob]inute de la g\inile din rasa Leghorn, decât `n cele de la g\ini de ras\ Rhode-Island), marea lor majoritate `[i modific\ concentra]ia din ou\ `n func]ie de nivelul la care sunt asigurate `n furaje. O situa]ie similar\ se constat\ [i `n cazul vitaminelor liposolubile, a c\ror nivel `n ou\ este dependent de cel asigurat prin furajele utilizate `n hrana g\inilor ou\toare. Exist\ o corela]ie pozitiv\ `ntre cantitatea de carotenoizi din furaje [i cea din g\lbenu[, numai c\, atunci când sunt folosite ingrediente bogate `n carotenoizi pentru corectarea culorii g\lbenu[ului, scade con]inutul ou\lor `n vitaminele complexului B. Nivelul vitaminei D din ou\le provenite de la p\s\rile crescute “`n libertate” variaz\ func]ie de anotimp, fiind de 25 U.I./ou pe timp de iarn\ [i de 70 U.I./ou, pe cel de var\; m\rirea concentra]iei vitaminei amintite `n ou\ (pân\ la 60.000 U.I./ou) se poate realiza prin `ncorporarea de untur\ de pe[te `n nutre]urile combinate administrate. Furajele sunt [i o important\ surs\ de contaminare, putând afecta atât ou\le destinate consumului public, cât [i carnea rezultat\ `n urma sacrific\rii g\inilor ou\toare ajunse la sfâr[itul ciclului productiv.

1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\

Atunci când se vorbe[te despre factorii care sunt implica]i `n produc]ia de

ou\, trebuie avu]i `n vedere atât factorii care influen]eaz\ num\rul de ou\ depuse, cât [i pe cei responsabili de varia]iile greut\]ii ou\lor.

1.3.1 Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\

Produc]ia individual\ de ou\ este condi]ionat\ de factori genetici [i de mediu, dar ea este influen]at\ [i de func]ionalitatea aparatului reproduc\tor femel, aflat\ fiind sub control neuro-hormonal.

- 16 -

1. Specia, rasa, individul [i linia. Num\rul de ou\ produs de speciile avicole s\lbatice este redus, iar `n plus, depunerea pontei este sezonier\, legat\ de perioada de reproduc]ie; la polul opus sunt situate p\s\rile domestice care au o produc]ie de ou\ mult mai mare [i f\r\ caracter de sezonalitate (tab. 9).

Tabelul 9 Produc]ia de ou\ la diferite specii [i rase avicole

(dup\ Vacaru-Opri[, I., 2000)

Nr. crt.

Specia

Rasa

Produc]ie de ou\

(buc./an) Rase u[oare: Leghorn

La Brésse Hamburg

180-270 140-150 140-160

Rase mixte ou\-carne:

Rhode Island Sussex Wyandotte Australorp Minorca

170-240 180-200 140-170 190-220 150-170

Rase mixte carne-ou\:

Plymouth Rock New Hampshire Orpington Gât gola[ de Transilvania

170-215 180-200 120-160 120-170

1 G|INI

Rase grele: Cornish Cochinchina Brahma Langshan Dorking Faverolles

100-130 120 120-140 100-120 120-130 120-150

2 CURCI Bronzata ameliorat\ Neagr\ de Norfolk Alb\ de Beltsville

60-75 60-90 140

Rase grele: Pekin Rouen Aylesbury Barbarie

90-120 80-90 80-130 60-80

3 RA}E

Rase u[oare: Alerg\toare indian\ Campbell

170-180 (200) 250-300

Rase grele: Toulouse Emden Holmogor

40-60 25-40 15-30 (40-45)

Rase semigrele: Pomeran\ Diepholz Landaise Olandez\ alb\ de Rin

15-20 70-80 25 (an I); 35-40 (an II) 50-60

4 GÂ{TE

Rase u[oare: Chinez\ Frizat\ danubian\

60-70 (100) 10-15

5 BIBILICI Bibilica alb\ [i bibilica cenu[ie 60-90 (120) 6 PREPELI}E Prepeli]a japonez\ 250-300 7 POTÂRNICHI Potârnichea cenu[ie 30-40 8 FAZANI Fazanul comun de vân\toare 15-20 (30)

P\s\rile domestice s-au diferen]iat `n grupe de rase cu anumite

specializ\ri (pentru ou\, carne sau mixte), dar `n cadrul acestora s-au format linii specializate strict pentru produc]ia de ou\. ~n fiecare popula]ie avicol\ exist\ indivizi cu o produc]ie sc\zut\ de ou\, al]ii cu produc]ii medii, precum [i exemplare cu produc]ii ridicate sau chiar foarte ridicate; pe baza acestora din urm\, pot fi formate linii valoroase, care se combin\ ulterior pentru producerea heterozisului, ob]inându-se, `n final, hibrizi cu produc]ii foarte mari de ou\.

- 17 -

2. Vârsta p\s\rilor. La g\ini, cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine `n primul an de ouat, dup\ care aceasta scade progresiv, cu atât mai accentuat, cu cât produc]ia a fost mai mare `n primul an de ouat (tab. 10).

Tabelul 10 Produc]ia anual\ de ou\ la g\ini

(dup\ {tef\nescu, Gh. [i col., 1961)

Anul de ouat I II III IV V VI VII VIII IX X

Produc]ia de ou\

(%) 100 86,37 76,68 64,42 56,55 51,05 38,82 39,72 30,06 24,30

~n cazul curcilor, dinamica produc]iei de ou\ este asem\n\toare cu cea de la g\ini, numai c\, perioada de ouat la acest\ specie este mult mai scurt\. Ra]ele depun cel mai mare num\r de ou\ `n anul al doilea de ouat, `n timp ce la gâ[te, produc]ia de ou\ atinge un nivel maxim `n anul al treilea, dup\ care scade treptat, astfel `ncât la 6-7 ani gâ[tele aproape nu mai ou\. Din num\rul total de ou\ depuse de o gâsc\ `n timpul vie]ii productive, 23% sunt depuse `n primul an, 26% `n anul al II-lea, 31% `n al III-lea [i 20% `n anul al IV-lea; fecunditatea ou\lor este mai ridicat\ `n anii cu produc]ii mari. 3. Precocitatea ouatului. Vârsta la care este depus primul ou coincide cu instalarea maturit\]ii sexuale, fiind un caracter cu o heritabilitate variabil\ [i care, `n cazul g\inilor, oscileaz\ de la mic\ (h2 estimat=0,009) la foarte mare (h2 estimat=0,51); `ntre vârsta depunerii primului ou [i num\rul total de ou\ depuse exist\ o corela]ie negativ\. Cu cât produc]ia de ou\ se declan[eaz\ mai devreme, cu atât sunt [anse mai mari de a se ob]ine un num\r superior de ou\, dar cu condi]ia ca `n momentul depunerii primului ou, pas\rea s\ aib\ cel pu]in 2/3 din greutatea de adult. La curci, heritabilitatea pentru precocitatea ouatului este mare (h2 estimat=0,81), iar `ntre aceasta [i produc]ia total\ de ou\ exist\ tot corela]ii negative. La gâ[te, h2 pentru precocitatea ouatului este de 0,32, iar la prepeli]e, de 0,36. Vârsta primului ou variaz\ `n func]ie de specie, dar `n interiorul acestora exist\ deosebiri [i de la o ras\ la alta (tab. 11).

Tabelul 11 Vârsta primului ou la diferite specii [i rase avicole

(dup\ B\l\[escu, M., 1980)

Nr. crt.

Specia Rasa Vârsta primului ou (zile)

1 G\ini Leghorn Rhode-Island New-Hampshire Plymouth-Rock Brahma

140-180 180-222 187 190 290

2 Curci - 220-320 3 Ra]e - 140-260 4 Gâ[te - 220-330

- 18 -

Momentul `n care este depus primul ou poate fi influen]at [i de sezonul `n care are loc ecloziunea puilor, aspect ce este valabil numai `n cazul p\s\rilor crescute `n libertate (extensiv). 4. Intensitatea ouatului [i ciclul de ouat. Intensitatea ouatului reprezint\ num\rul de ou\ depus de o pas\re `ntr-o anumit\ perioad\ de timp [i se calculeaz\ cu rela]ia:

I = t

Px100,

`n care: I – intensitatea de ouat (%); P – produc]ia de ou\/pas\re (buc.); t – timpul `n care s-a realizat produc]ia (zile).

~n dinamic\, produc]ia de ou\ se `nscrie pe o anumit\ “curb\ de ouat”, ce este caracteristic\ fiec\rei rase, linii sau hibrid [i care cuprinde o perioad\ ascendent\ (`nceputul de ouat), un moment de maxim\ produc]ie (vârful de ouat), o perioad\ de platou [i o perioad\ descendent\ (sfâr[itul de ouat).

Cei mai productivi hibrizi de g\in\ ating foarte repede vârful de ouat (28-30 s\pt\mâni), produc]ia se men]ine un timp suficient la un nivel ridicat (`n platou), dup\ care urmeaz\ o descre[tere care trebuie s\ fie cât mai lent\. La 77-80 s\pt\mâni, când intensitatea de ouat scade, nu mai este rentabil\ cre[terea hibrizilor ou\tori; totu[i, prin m\suri tehnologice adecvate, este posibil s\ se prelungeasc\ platoul produc]iei de ou\ [i s\ se asigure o descre[tere lent\ a acesteia.

O perioad\ de ouat este format\ din mai multe cicluri care, la rândul lor, sunt alc\tuite dintr-o succesiune de secven]e de ouat [i de pauze; la o bun\ ou\toare, pauzele din timpul ouatului nu trebuie s\ fie mai mari de 10 zile. ~ntre intervalul dintre dou\ serii de depuneri (pauza de ouat) [i perioada de depunere (secven]a de ouat) exist\ o corela]ie fenotipic\ negativ\ (rF = - 0,45).

Cu 2–6 ore `nainte de ovula]ie, nivelul de progesteron plasmatic este mai ridicat, `n timp ce la momentul ovula]iei, acesta `nregistreaz\ un nivel bazal.

~n practic\ sunt preferate p\s\rile care au pu]ine cicluri de ouat, dar foarte lungi, deziderat ce este `ndeplinit de popula]iile avicole ameliorate; dar [i la acestea, num\rul de ou\ depus `ntr-un ciclu de ouat este mai mic decât cel ob]inut `n ciclul anterior. 5. Instinctul de clocit. Este o `nsu[ire ereditar\, legat\ de necesitatea perpetu\rii speciei [i care poate fi explicat\ fiziologic prin cre[terea secre]iei lobului anterior al hipofizei `n prolactin\ care, la rândul ei, `mpiedic\ formarea hormonilor sexuali, deci, cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni.

Instinctul de clocit se manifest\ pregnant la p\s\rile neameliorate, `n timp ce la multe rase de produc]ie, prin lucr\ri de ameliorare, s-a reu[it diminuarea intensit\]ii lui de manifestare, sau chiar eliminarea complet\ a acestuia, a[a cum este cazul rasei Leghorn.

Teoretic, 64% dintr-un efectiv de g\ini clocesc odat\ pe an, 22% de dou\ ori [i 11% de trei ori. La gâ[te, instinctul de clocit se asociaz\ cu sezonalitatea produc]iei de ou\, `n timp ce la ra]ele crescute `n sistem industrial el este slab

- 19 -

eviden]iat, cu excep]ia rasei Barbarie; numai la curci se constat\ o declan[are `n mas\ a clocitului atunci când condi]iile de `ntre]inere nu sunt optime.

Instalarea instinctului de clocit determin\ `ncetarea ouatului, cu repercursiuni negative asupra produc]iei totale de ou\ (`ntre instinctul de clocit [i produc]ia de ou\ exist\ corela]ii negative). Exist\ [i excep]ii, cum ar fi rasele mixte de g\ini Rhode-Island [i New-Hampshire, la care produc]ia total\ de ou\ nu este influen]at\ de manifestarea instinctului de clocit, deoarece, la reluarea ouatului, intensitatea de ouat este mai mare decât `nainte de clocit.

~n ceea ce prive[te durata [i frecven]a de manifestare a instinctului de clocit exist\ mari diferen]e `ntre specii [i rase [i chiar `ntre liniile aceleia[i rase, ceea ce demonstreaz\ c\ acesta este dependent de un num\r mare de factori ereditari; `n plus, instinctul de clocit mai este influen]at [i de factorii externi, cum ar fi temperatura mare din ad\posturi sau men]inerea p\s\rilor la `ntuneric, un timp `ndelungat.

Instinctul de clocit este un caracter legat de sex; astfel, la fiicele ob]inute din g\ini Leghorn [i coco[i Cornish, instinctul de clocire se manifest\ `ntr-o propor]ie de 88%, `n timp ce la fiicele rezultate din `ncruci[area coco[ilor Leghorn cu g\ini Cornish, clocitul apare la numai 37% din efectiv.

~n determinismul genetic al clocitului a fost pus `n eviden]\ [i efectul complementar al genelor; a[a de exemplu, din `ncruci[area p\s\rilor Rhode-Island selec]ionate timp de 30 ani pentru suprimarea clocitului cu p\s\ri Leghorn, rezult\ produ[i la care manifestarea instinctului de clocit este mai puternic\ decât la formele parentale. 6. N\pârlirea natural\. Reprezint\ un proces fiziologic normal, prin care p\s\rile `[i schimb\ penajul, de mai multe ori, pe `ntreg parcursul vie]ii; la g\ini, acest proces are loc o dat\ pe an, iar la palmipede, de 2-3 ori/an.

De regul\, g\inile, curcile [i palmipedele adulte n\pârlesc la sfâr[itul perioadei de ouat, `n timp ce la tineretul palmiped, n\pârlirea apare dup\ ultima faz\ de dezvoltare a penelor, respectiv, la vârsta de 11-12 s\pt\mâni. Durata n\pârlirii este variabil\ `n func]ie de mai mul]i factori (specie, ras\, vârst\ etc) [i este, `n medie, de 8-10 s\pt\mâni la g\ini [i curci [i de 6-8 s\pt\mâni la palmipede; la acestea din urm\, dup\ ciclul de ouat din prim\var\ se schimb\ tot penajul, iar toamna, numai penele mici [i mijlocii.

~ntre vârsta la care se declan[eaz\ n\pârlirea, durata acesteia [i produc]ia de ou\ realizat\ de pas\rea `n cauz\ exist\ corela]ii fenotipice negative [i care, la g\ini, sunt de –0,56. Când g\inile sunt crescute `n hale cu mediu controlat, dup\ o tehnologie adecvat\, n\pârlirea se va instala treptat `n efectiv, pe tot parcursul anului, f\r\ a influen]a negativ produc]ia total\ de ou\.

La gâ[te, procesul de n\pârlire natural\ este exploatat pentru ob]inerea produc]iei de pene; `n acest sens, tineretul este supus jumulirii pe viu la vârsta de 11-12 s\pt\mâni [i apoi la 18-19 s\pt\mâni, `n timp ce adultele se jumulesc de trei ori pe an, `n a doua jum\tate a lunilor mai, iulie [i respectiv, septembrie.

Sporirea produc]iei de ou\ la hibrizii de g\in\ specializa]i `n aceast\ direc]ie se poate realiza prin inducerea “n\pârlirii for]ate”, folosind diverse metode; la `nceputul n\pârlirii, are loc degenerarea foliculilor ovarieni, dar dup\

- 20 -

cca 30 zile, ace[tia `ncep s\ creasc\ [i s\ se dezvolte, având loc o regenerare fiziologic\ a organismului p\s\rilor. 7. Greutatea corporal\. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ este ob]inut\ de la p\s\rile a c\ror greutate corporal\ reprezint\ media specific\ popula]iei respective. Exemplarele cu greutatea corporal\ superioar\ mediei, realizeaz\ o produc]ie mai sc\zut\ chiar [i decât cele cu greutate mai mic\ decât media popula]iei; `ntre sub sau supragreutate [i num\rul de ou\ depuse au fost eviden]iate corela]ii negative.

O alt\ problem\ ce nu trebuie minimalizat\ este greutatea puicu]elor la momentul decla[\rii ouatului; astfel, dac\ acestea nu au cel pu]in 2/3 din greutatea de adult, produc]ia de ou\ va fi afectat\, organismul neputând sus]ine dublul efort impus de cre[terea somatic\ [i de ritmul tot mai ridicat de ouat.

1.3.2. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor

Greutatea ou\lor destinate consumului este important\ prin aceea c\

pre]ul de livrare este dependent de grupa de greutate la care apar]in acestea; pe de alt\ parte, acest indice de calitate al ou\lor `[i are rolul s\u bine definit `n dezvoltarea embrionar\.

Greutatea ou\lor este influen]at\ de foarte mul]i factori biologici, mai importan]i fiind: specia, rasa, linia [i individul; vârsta p\s\rilor; precocitatea ouatului, intensitatea de ouat [i ciclul de ouat; instinctul de clocire, n\pârlirea natural\ [i pauza de iarn\ a ouatului; sezonul de ecloziune; greutatea corporal\ a p\s\rilor; gradul de ameliorare etc. 1. Specia, rasa, linia [i individul. Greutatea ou\lor este specific\ fiec\rei specii, rase sau linii (tab. 12).

Tabelul 12 Greutatea ou\lor la diferite specii [i rase avicole

(dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980) Specia Rasa Greutatea oului (g)

G\ini Cornish Brahma Leghorn Rhode - Island Sussex Plymouth – Rock

60-65 55-60 55-67 55-68 60-65 60-65

Curci Bronzat\ ameliorat\ Alb\ de Beltsville Comune

80-89 60-80 60-80

Ra]e Pekin Barbarie Campbell

70-90 70 65

Gâ[te Toulouse Chinez\ Frizat\ danubian\

180-220 140-180 160-180

Bibilici - 40-45 Fazani Fazani comuni de vân\toare 45-50 Porumbei Porumbei voiajori 18-20 Prepeli]e Coturnix coturnix japonica 9-15

- 21 -

Greutatea ou\lor este o `nsu[ire puternic influen]at\ genetic (h2=0,55) [i deci variaz\ `n limite largi de la un individ la altul; prin urmare, `ntr-un efectiv vor exista exemplare care produc ou\ mai grele decât media efectivului, dar [i indivizi care depun ou\ mai mici. ~n mod practic, 20–30% dintre indivizii unei popula]ii produc ou\ cu greut\]i diferite, ca urmare a genotipurilor diverse ce influen]eaz\ durata de cre[tere a ovocitelor.

Pot apare [i cazuri de p\s\ri care depun `ntreaga via]\ productiv\ numai ou\ mici, ou\ duble, ou\ cu dou\ g\lbenu[uri, ou\ f\r\ coaj\ etc.

Analiza `n dinamic\ a greut\]ii ou\lor produse de o pas\re arat\ c\, exceptând perioada de `nceput de ouat când ou\le sunt mici, `n rest, acestea au greut\]i diferite, dar apropiate de media greut\]ii individuale a ou\lor. 2. Vârsta p\s\rilor. Este unul dintre factorii care au o mare influen]\ asupra greut\]ii ou\lor, `n sensul c\ aceasta cre[te `n paralel cu `naintarea `n vârst\ a p\s\rilor, chiar dac\ ritmul ini]ial de cre[tere este lent. Greutatea primului ou depus de o pas\re reprezint\ aproximativ 75% din greutatea maxim\ realizat\ la vârsta de adult; de[i, urm\toarele ou\ vor avea greut\]i tot mai mari, ele se vor `ncadra tot `n grupa ou\lor mici, specifice de altfel `nceputului de ouat [i care reprezint\ 3-5% din produc]ia total\ ob]inut\. Greutatea primului ou va fi cu atât mai mic\, cu cât p\s\rile sunt mai precoce, `ntre greutatea primului ou [i cea medie anual\ existând o corela]ie pozitiv\, mai ales la g\ini [i curci. La p\s\rile adulte, greutatea ou\lor este mai pu]in variabil\, `ns\ poate fi afectat\ `n sens negativ de condi]iile de alimenta]ie (neasigurarea la un nivel optim a aminoacizilor, prezen]a `n furaje a unor factori antinutri]ionali sau a acidului erusic-`n rapi]\, precum [i a vicinei [i convicinei) sau de mediul ambiental (programul de lumin\ incorect aplicat sau temperaturile ridicate cumulate cu un exces de umiditate). 3. Precocitatea ouatului, intensitatea de ouat [i ciclul de ouat. De[i, `n practic\ sunt prefera]i hibrizii ou\tori precoci, atunci când se for]eaz\ decla[area timpurie a ouatului (prin fotostimulare sau ridicarea temperaturii), ace[tia vor produce ou\ mai mici o perioad\ mai `ndelungat\ de timp (tab. 13).

Tabelul 13 Precocitatea ouatului [i greutatea medie a ou\lor la g\ini Leghorn

(dup\ B\l\[escu, M., 1980)

Greutatea medie a ou\lor (g) Vârsta la primul ou

(zile) `n luna

declan[\rii ouatului `n luna

urm\toare

Diferen]\ fa]\ de luna `nceperii ouatului

(%) 171 46,34 49,19 2.85 172 48,52 51,28 2.76 173 49,25 53,22 3.97 180 51,29 54,75 3.46 183 53,62 54,94 1.32 185 53,30 55,60 2.30 208 52,90 54,44 1.54

- 22 -

~n ceea ce prive[te influen]a intensit\]ii de ouat asupra greut\]ii ou\lor ob]inute exist\ opinii diferite, `ns\ mare majoritate a autorilor sunt de acord c\, la g\inile aflate `n primul an de ouat, greutatea ou\lor cre[te `n paralel cu sporirea intensit\]ii ouatului pân\ atinge un anumit nivel, dup\ care r\mâne constant\; `n anul al II-lea, exist\ o tendin]\ de sc\dere a greut\]ii ou\lor pe m\sura cre[terii intensit\]ii de ouat. Dac\, totu[i, la g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\ se constat\ o corela]ie negativ\ `ntre intensitatea de ouat [i greutatea ou\lor, aceasta se datoreaz\ furaj\rii deficitare. Influen]a negativ\ a condi]iilor de mediu asupra greut\]ii ou\lor se face resim]it\, mai ales, `n partea a doua a perioadei de ouat, când datorit\ vârstei, procesele metabolice sunt `ncetinite, iar pas\rea nu mai produce ou\ multe [i mari. La g\inile cu produc]ii mici de ou\, greutatea ou\lor se men]ine `ntre limite relativ apropiate `n primele luni de ouat, dup\ care, aceasta va cre[te `n paralel cu cre[terea intensit\]ii de ouat (tab. 14).

Tabelul 14 Greutatea ou\lor (g) la g\ini Leghorn cu produc]ii diferite

(dup\ B\l\[escu, M., 1980)

Specificare G\ini cu produc]ie bun\

de ou\ G\ini cu produc]ie slab\

de ou\ I 48,40 50,10 II 50,62 49,15 III 49,08 49,60 IV 51,31 50,21 V 52,00 53,00 VI 52,33 52,50 VII 53,75 52,33 VIII 53,58 53,75 IX 52,91 55,15 X 53,06 55,25 XI 53,00 54,75

Luna de

ouat

XII 54,02 54,92 Total (buc.) 232,62 169,01

Când g\inile ou\toare beneficiaz\ de condi]ii optime de `ntre]inere, acestea vor avea [i o produc]ie ridicat\ de ou\, dar [i o greutate mare a ou\lor. ~n general, primul ou depus `ntr-un ciclu de ouat este [i cel mai greu; urm\toarele ou\ vor avea greut\]i tot mai mici, consecutiv epuiz\rii organismului p\s\rii. De asemenea, primul ou dintr-un ciclu de ouat va fi mai greu decât primul ou depus `n ciclul anterior. 4. Instinctul de clocire, n\pârlirea [i pauza de iarn\ a ouatului. Atunci când unul din cei trei factori aminti]i intervin `n ritmul biologic al unui efectiv de p\s\ri, se constat\ `ntreruperea ciclului de produc]ie, iar la reluarea acestuia, primele ou\ depuse vor fi mai mici, `ns\, `n scurt timp, greutatea lor ajunge la valori normale. ~n paralel, apare [i o diminuare semnificativ\ a grosimii cojii, de

- 23 -

la un ciclu de ouat la altul, dar [i cre[terea valorii indicelui Haugh, consecutiv m\ririi indicelui albu[ului. 5. Sezonul de ecloziune. Greutatea primelor ou\ depuse de g\ini este diferit\ `n func]ie de sezonul de ecloziune `n care ele au fost ob]inute; diferen]ele sunt determinate de precocitatea diferit\ a ouatului, `n raport cu greutatea corporal\. Astfel, la g\inile eclozionate `n perioada de `nceput a iernii, greutatea medie a primelor 12 ou\ este de 36,4g, la cele eclozionate la sfâr[itul iernii, de 41,3g, iar la g\inile ob]inute din ecloziunile de la `nceputul prim\verii, greutatea medie este de 48,5g. Ca regul\ general\, puicu]ele eclozionate `n perioada martie-august produc ou\ mai grele, comparativ cu cele eclozionate `n alte perioade [i aceasta ca urmare a precocit\]ii mai bune pe care o au. ~n cazul puicu]elor eclozionate prim\vara, greutatea ou\lor cre[te treptat, atingând un nivel maxim `n luna martie, când ele au vârsta de un an. Pe timpul verii, greutatea ou\lor scade datorit\ modific\rilor de metabolism cauzate de temperaturile ridicate, `ns\ c\tre toamn\, greutatea lor cre[te din nou.

Cel mai bun echilibru `ntre precocitate [i greutatea corporal\ se realizeaz\ la p\s\rile provenite din ecloziunile de prim\var\, ceea ce conduce la ob]inerea unei bune produc]ii de ou\, dar [i la realizarea unor ou\ cu greut\]i superioare. 6. Greutatea corporal\ a p\s\rilor. ~n cadrul raselor [i liniilor, greutatea corporal\ medie caracteristic\ acestora se coreleaz\ pozitiv cu greutatea ou\lor ob]inute. ~n situa]ia `n care ouatul se declan[eaz\ atunci când p\s\rile au o greutate corporal\ corespunz\toare, ou\le depuse vor avea greut\]i normale, `n timp ce la p\s\rile subponderale `n momentul depunerii primului ou, greutatea ou\lor ob]inute va fi mai mic\. P\s\rile cu greutate corporal\ mai mare vor `ncepe ouatul mai devreme [i vor depune ou\ mai mari, dar pe ansamblu, produc]ia de ou\ va fi inferioar\ celei ob]inute de la g\inile cu greutate medie. Leg\tura dintre greutatea p\s\rilor [i cea a ou\lor poate fi pus\ pe seama m\rimii ficatului, care este mai mic la tineret [i mai mare la adulte; ori, tocmai ficatul este responsabil de sinteza substan]elor ce alc\tuiesc g\lbenu[ul, iar cre[terea greut\]ii oului se face pe baza cre[terii g\lbenu[ului, a c\rei pondere este de 22-25% la ou\le de puicu]e [i de 30-35% la cele de adulte. 7. Gradul de ameliorare. Determinismul genetic al greut\]ii ou\lor este asigurat de un coeficient de heritabilitate de peste 0,5 [i prin urmare, aceast\ caracteristic\ calitativ\ a ou\lor poate fi u[or `mbun\t\]it\ prin lucr\ri de ameliorare; de altfel, greutatea ou\lor reprezint\ unul dintre criteriile importante utilizate `n selec]ia liniilor materne destinate ob]inerii hibrizilor ou\tori. Câ[tiguri genetice semnificative pentru greutatea ou\lor se pot realiza aplicându-se selec]ia dup\ metoda indicelui familial. La ora actual\ nu se cunoa[te cu precizie num\rul de gene care controleaz\ greutatea ou\lor, `ns\ se presupune c\ el ar fi mai mic decât pentru alte caractere cantitative.

- 24 -

1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\

1.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor ou\tori de g\in\

Succesul `n activitatea de ameliorare a g\inilor produc\toare de ou\ pentru consum este asigurat de sporul genetic [i de heterozis, valoarea hibrizilor comerciali fiind dependent\ de modul `n care s-a realizat selec]ionarea liniile pure [i de efectele heterozisului.

Sporul genetic realizat `ntr-o genera]ie este redus, `ns\ el cap\t\ valori semnificative atunci când se `nsumeaz\ efectele sale pe parcursul mai multor genera]ii. Efectul heterozisului poate fi `mbun\t\]it prin aplicarea selec]iei recurente [i a selec]iei reciproce: • selec]ia recurent\ presupune selec]ionarea unei linii (A) pe baza

performan]elor realizate de c\tre descenden]ii ob]inu]i din `ncruci[area cu o linie tester (T), cu un grad ridicat de consangvinizare (peste 50%); descenden]a hibrid\ este folosit\ numai pentru testare, dup\ care se `nl\tur\. Progresul ini]ial conferit de acest tip de selec]ie este rapid, dat\ fiind diferen]a de frecven]\ a genelor dintre liniile A [i T, `ns\, `n final, efectul ameliorator se plafoneaz\, deoarece numai linia A este supus\ selec]iei;

• selec]ia reciproc\ elimin\ dezavantajul selec]iei recurente prin faptul c\ linia tester este `nlocuit\ cu o linie (B), selec]ionat\ pentru capacitatea de combinabilitate cu linia A; `n aceast\ variant\, ambele linii sunt folosite la ob]inerea hibridului.

Sub aspectul `nsu[irilor morfo-productive, hibrizii comerciali trebuie s\ se caracterizeze prin precocitate, produc]ie cât mai mare de ou\, conversie bun\ a furajului, viabilitate ridicat\ [i calitate superioar\ a ou\lor, `n timp ce la liniile parentale, pe lâng\ `nsu[irile men]ionate, se cere o cât mai bun\ fertilitate [i eclozionabilitate, dar [i un num\r mare de ou\ bune pentru incubat. O perioad\ `ndelungat\ de timp, aprecierea hibrizilor ou\tori s-a f\cut numai pe baza produc]iei numerice de ou\, `ns\, `n ultimul timp, au fost introduse [i alte criterii de apreciere, cum ar fi greutatea [i calitatea ou\lor, greutatea corporal\, conversia furajului, fertilitatea [i eclozionabilitatea, viabilitatea etc. La g\inile ou\toare se aplic\ selec]ia simultan\ [i combinat\ pentru caractere multiple, `n urma c\reia, de[i efectul selec]iei pentru un singur caracter este redus, valoarea general\ a p\s\rilor cre[te, chiar dac\ `ntr-un ritm lent. Caracterele cu heritabilitate redus\ sunt selec]ionate pe baza performan]elor familiale [i mai pu]in pe a celor proprii, `n timp ce caracterele cu heritabilitate mare se selec]ioneaz\ numai dup\ performan]ele proprii. Efectul selec]iei este dat de precizia cu care au fost ale[i, la nivel de p\rin]i, indivizii a c\ror superioritate este cauzat\ de efectul aditiv al genelor [i el este direct propor]ional cu gradul de corelare pozitiv\ a caracterelor; `n cazul caracterelor corelate negativ, selec]ia se face diferen]iat, `n func]ie de importan]a fiec\rui caracter.

- 25 -

Propor]ia de re]ineri pentru fiecare caracter depinde de importan]a lui `n obiectivele selec]iei, de valoarea heritabilit\]ii care `l caracterizeaz\, dar [i de corela]ia sa genetic\ cu alte caractere. Performan]ele proprii pe baza c\rora se fac re]inerile se apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor (la aceea[i ecloziune) [i media popula]iilor (la toate ecloziunile). Aprecierea unitar\ a performan]elor indivizilor proveni]i din ecloziuni diferite, deci ob]inu]i `n condi]ii de mediu diferite, se face prin transformarea acestora `n probit, care se calculeaz\ cu rela]ia:

Probit = δ

PP − + 5

`n care: P = performan]a proprie;

P = performan]a medie a contemporanilor; δ = devia]ia standard.

Probitul reprezint\ abaterea performan]ei de la media contemporanilor, exprimat\ `n devia]ii standard, la care se adaug\ 5 unit\]i de devia]ie standard pentru eliminarea valorilor negative.

Criteriile de selec]ie ce se aplic\ liniilor destinate producerii hibrizilor ou\tori de g\in\ sunt prezentate `n cele ce urmeaz\. 1. Produc]ia de ou\. Este un criteriu de selec]ie foarte complex, considerat de unii autori ca fiind expresia interac]iunii a 10 caractere diferite, iar de al]ii, drept rezultanta a numai patru caractere, respectiv: vârsta la primul ou; persisten]a ouatului (perioada de ouat pân\ la prima n\pârlire); intensitatea ouatului; frecven]a [i lungimea pauzei de ouat. ~n ]ara noastr\, la g\ini sunt lua]i `n considerare numai trei factori de influen]\ ai produc]iei de ou\ [i anume: • vârsta primului ou, coincide cu instalarea maturit\]ii sexuale [i este

controlat\ de un num\r mic de gene sau de un complex poligenic. Heritabilitatea acestui caracter este variabil\, de la mic\ (h2 estimat=0,09), la mijlocie (h2 estimat=0,28) [i chiar mare (h2 estimat=0,51).

Vârsta la primul ou este corelat\ negativ cu greutatea oului (rF= -0,17; rG=-0,41; rM=-0,15) [i cu greutatea specific\ a acestuia, dar este un caracter aflat [i sub influen]a direct\ a programului de lumin\ aplicat, precum [i a nivelului cantitativ [i calitativ al hranei administrate;

• intensitatea ouatului. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine de la p\s\rile la care vârful de ouat este atins `n perioada `nscris\ `n obiectivele selec]iei, iar platoul curbei de ouat are o extindere cât mai mare.

La g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\, intervalul de timp dintre dou\ depuneri succesive de ou\ este extrem de redus [i prin urmare, exist\ o corela]ie negativ\ `ntre m\rimea acestui interval [i num\rul total de ou\ depuse de o pas\re (rG=-0,45; rM=-0,46). Intervalul dintre dou\ depuneri de ou\ are o heritabilitate mijlocie spre mare (h2 estimat=0,35÷0,59) [i prin urmare poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie. Mc Clung [i col., 1976 (cita]i de Sandu, Gh.), aplicând selec]ia pentru acest caracter timp de 7 genera]ii

- 26 -

consecutive au mic[orat intervalul dintre depuneri de la 1536 minute, la 1463 minute;

• viabilitatea, este strict dependent\ de rezisten]a p\s\rilor la boli [i are o heritabilitate sc\zut\. Prin selec]ie pot fi ob]inute, deocamdat\, numai p\s\ri rezistente la anumite boli.

~n cadrul lucr\rilor de selec]ie aplicate g\inilor ou\toare, produc]ia de ou\ se apreciaz\ pentru fiecare linie `n parte, `n perioada de vârst\ 20-40 s\pt\mâni, determinându-se num\rul de ou\ pe individ, familie [i pe total lot. Exist\ [i o variant\ de control rapid\, de numai 4 s\pt\mâni consecutive, aplicat\ `n perioada de vârst\ 30-40 s\pt\mâni [i a c\rei eficien]\ este de peste 80% din controlul clasic; aceast\ variant\ de testare permite diminuarea cheltuielilor legate de testare, dar nu reduce intervalul dintre genera]ii deoarece, lucr\rile de testare se `ncheie tot la vârsta de 40 s\pt\mâni a p\s\rilor, ca [i `n cazul test\rii clasice. 2. Greutatea ou\lor. Este un criteriu de baz\ `n aprecierea ou\lor, mai ales a celor pentru incuba]ie [i are o importan]\ mai mare la liniile materne decât la cele paterne. Greutatea ou\lor este o `nsu[ire legat\ asimptotic cu vârsta [i cu o heritabilitate ridicat\ (h2 estimat=0,67), dar ea poate fi influen]at\ [i de calitatea proteinei [i a acizilor gra[i (mai ales acidul linoleic) din hrana ingerat\. Prin valorificarea capacit\]ii de combinabilitate a liniilor folosite pentru producerea unui hibrid, i se confer\ acestuia posibilitatea de a produce ou\ cu o anumit\ greutate. G\inile cu produc]ii ridicate de ou\ depun ou\ mai mici, cu unele excep]ii; prin urmare, corela]ia dintre num\rul de ou\ depuse [i greutatea acestora este negativ\ (rF =-0,01; rG =-0,17). Prin selec]ie se poate ob]ine cre[terea greut\]ii ou\lor, pe baza m\ririi propor]iei de g\lbenu[ cu cca. 2%; dac\ se are `n vedere existen]a unei corela]ii pozitive `ntre greutatea oului [i substan]a uscat\ din componentele sale, rezult\ c\, `mbun\t\]ind greutatea oului, se amelioreaz\ [i calitatea acestuia. Greutatea ou\lor este un caracter cu o repetabilitate mare [i de aceea, `n activitatea de selec]ie, ea se stabile[te numai `n intervalul 28-34 s\pt\mâni de via]\ a p\s\rilor, prin cânt\rirea individual\ a tuturor ou\lor produse. Un alt element important `n activitatea de selec]ie este masa ou, respectiv greutatea total\ a ou\lor produse; `n general, o g\in\ bun\ ou\toare trebuie s\ depun\ `ntr-o lun\ echivalentul greut\]ii sale corporale. 3. Calitatea ou\lor, reprezint\ un criteriu de selec]ie dependent de caracteristici ce vizeaz\: • con]inutul, respectiv: calitatea albu[ului, calitatea g\lbenu[ului, inciden]a

petelor de sânge sau de carne etc; • greutatea; • forma, sau raportul dintre diametrul mare [i cel mic al oului (indicele

formatului); • `nsu[irile cojii minerale-propriet\]i fizice ale cojii (grosimea, greutatea [i

propor]ia cojii `n structura oului); propriet\]i mecanice (rezisten]a cojii minerale la impact sau compresiune) [i aspectul cojii minerale (culoare, porozitate, depunerile anormale de carbonat de calciu etc).

- 27 -

Pe ansamblu, caracterele care ]in de con]inutul ou\lor au heritabilit\]i moderate spre mari, ceea ce permite `nl\turarea lor prin selec]ie. ~n mod obi[nuit, se studiaz\ fiecare caracter `n parte, `ns\ au fost imagina]i [i indicatori sintetici de apreciere, care includ mai multe caractere ale oului; `n acest sens, Brant [i col., 1951 (cita]i de Vacaru-Opri[, I.) au elaborat indicatorul Q.S. (Quality score):

Q.S. = 13,25 – 12,5 log (H – 1,7 x G0,37 + 7,6) `n care: H - `n\l]imea albu[ului (mm);

G - greutatea oului (g). Calitatea albu[ului este un caracter complex, fiind dat\ de: `n\l]imea albu[ului, indicele Haugh, raportul albu[ fluid/albu[ dens, m\rimea [alazelor, transparen]a albu[ului, cantitatea de albu[ rezidual r\mas aderent la cap\tul ascu]it la oului (cca. 3,5% din cantitatea total\ de albu[ din ou) etc. “Petele de sânge” sunt considerate un foarte mare defect al ou\lor [i sunt datorate unei fragilit\]i capilare crescute a g\inilor (h2 estimat pentru apari]ia petelor de sânge este de 0,68). ~n ou\ pot s\ apar\ [i “pete de carne” care, de fapt, sunt pete de sânge intrate `ntr-un proces oxidativ (h2 estimat pentru petele de carne=0,39). Dintre `nsu[irile ce ]in de criteriile externe de apreciere a calit\]ii ou\lor, un interes aparte `l prezint\ rezisten]a la spargere a cojii minerale, dat fiind procentul ridicat, de aproximativ 3%, de ou\ ce devin improprii comercializ\rii, datorit\ spargerii cojii minerale pe timpul manipul\rilor. Rezisten]a la spargere a cojii minerale se coreleaz\ pozitiv cu grosimea acesteia (rF =+0,68 pentru grosime coaj\ x rezisten]a la presiune [i rF =+0,68 pentru grosime coaj\ x rezisten]a la impact). Selec]ia p\s\rilor pentru un caracter legat de coaj\, a[a cum ar fi rezisten]a la spargere, este foarte dificil\ deoarece coaja mineral\ este cea mai variabil\ component\ a oului `ntreg; totodat\, nu trebuie uitat faptul c\ spargerea [i fisurarea ou\lor nu depinde numai de calit\]ile genetice, statice [i dinamice ale acestora, ci [i de comportamentul p\s\rilor, de nutri]ia asigurat\, de calit\]ile bateriei `n care sunt cazate, de perioada din zi când are loc ponta etc. 4. Greutatea corporal\. La tineret, se determin\ prin cânt\rirea individual\ a p\s\rilor, la `nceputul fiec\rei s\pt\mâni, iar la adulte, `n perioada de vârst\ 28-34 s\pt\mâni. Pe cale experimental\ s-a demonstrat c\, `n cazul selec]iei p\s\rilor pentru produc]ie de ou\ mare [i greutate corporal\ mic\, cele mai ridicate venituri se realizeaz\ de la exemplarele care au o greutate corporal\ intermediar\. 5. Conversia furajului. Acest caracter are o importan]\ ridicat\ `n activitatea de selec]ie, deoarece furajul reprezint\ 60% din costurile pentru producerea unui ou. Indicele de conversie a hranei se coreleaz\ intens pozitiv cu greutatea corporal\ [i poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie. ~n cadrul lucr\rilor de selec]ie, conversia furajului se determin\ `n perioada controlului individual al produc]iei de ou\, pe e[antioane din liniile pure [i const\ `n raportarea consumului de furaje, la ou\le produse [i la mas\ ou.

- 28 -

6. Caracterele de reproduc]ie. Fertilitatea este criteriul de selec]ie utilizat `n cazul liniilor paterne, iar eclozionabilitatea, `n cel al liniilor materne. Dat fiind faptul c\ cele dou\ caractere au o heritabilitate sc\zut\, pentru ameliorarea lor este necesar\ aplicarea selec]iei combinate, atât dup\ performan]ele proprii, cât [i dup\ cele familiale. ~n ceea ce prive[te sporirea fertilit\]ii, se consider\ c\ aceasta se poate realiza nu neap\rat prin m\rirea volumului ejaculatului, ci mai ales prin sporirea concentra]iei spermei `n spermatozoizi [i prin `mbun\t\]irea mobilit\]ii acestora. Tehnica de lucru prevede recoltarea ou\lor depuse de p\s\rile `n vârst\ de 28 s\pt\mâni [i apoi incubarea artificial\ a acestora. Performan]a reproductiv\ final\ depinde `ntr-o m\sur\ foarte mare de rezultatele finale ale incuba]iei, multe dintre caracterele ce pot fi m\surate pe timpul acesteia, fiind caractere heritabile. Sub aspectul corela]iilor existente `ntre caracterele de reproduc]ie [i cele de incuba]ie, acestea pot fi: negative- `ntre procentul de ecloziune al ou\lor [i durata incuba]iei (rF =-0,08) [i `ntre procentul de fertilitate [i volumul ejaculatului (rF =-0,43), pozitive- `ntre procentul de fertilitate al ou\lor [i concentra]ia spermei `n spermatozoizi (rF =+0,48) [i intens pozitive- `ntre procentul de fertilitate [i cel de ecloziune (rF =+0,85). Liniile cu greutatea oului mare tind s\ eclozioneze mai târziu; la fel, liniile cu greutate corporal\ mare au nevoie de aproape 24 ore pentru des\vâr[irea ecloziunii, comparativ cu liniile u[oare, dar care au greutatea oului mare. Prin urmare, selec]ia pentru greutate corporal\ mare prelunge[te perioada de ecloziune mai mult decât selec]ia pentru greutatea mare a oului. G\inile care au un timp de incuba]ie mai scurt, au [i o ecloziune mai bun\. 7. Viabilitatea. Este un caracter cu o heritabilitate redus\ (h2 estimat `n perioada de ouat=0,14). Pe parcursul lucr\rilor de selec]ie, sunt penalizate acele cupluri [i familii care au un procent de mortalitate mai mare decât media popula]iei. Pierderile din efectiv sunt influen]ate destul de mult [i de ac]iunea diver[ilor factori stresan]i [i de aceea, `n viitor, se va aprecia [i rezisten]a p\s\rilor la stres, `n func]ie de dezvoltarea glandelor endocrine (tiroida [i suprarenala) [i a bursei lui Fabricius; p\s\rile cu o dezvoltare mai mare a bursei lui Fabricius au [i o doz\ mai mare de anticorpi (corela]ia dintre greutatea bursei [i titrul de anticorpi este: rF = 0,59). Chiar dac\ au fost create linii de p\s\ri rezistente la anumite boli, selec]ia g\inilor ou\toare dup\ rezisten]a general\ la `mboln\vire sl\be[te efectele selec]iei pentru caracterele productive [i din acest considerent, viabilitatea nu constituie un criteriu de baz\ `n selec]ia acestei categorii de p\s\ri; viabilitatea dorit\ la o anumit\ popula]ie poate fi asigurat\ prin folosirea metodelor profilactice de prevenire a `mboln\virilor. ~n ultimul timp, lucr\rile de selec]ie specifice g\inilor includ [i elemente referitoare la comportamentul social al acestora, deoarece, tendin]a de a practica densit\]i mari pe unitatea de suprafa]\ face ca selec]ia pentru produc]ii ridicate s\ fie `nso]it\ de o cre[tere a gradului de dominan]\ social\, urmat\ de accentuarea stresului `n cadrul popula]iei, mai ales atunci când se introduc noi indivizi. P\s\rile agresive ocup\ o treapt\ mai `nalt\ `n ierarhia social\ [i aparent, au o mai bun\ produc]ie de ou\; acest aspect este valabil numai `n cazul când ele

- 29 -

sunt crescute al\turi de p\s\rile submisive (cele de pe treptele inferioare ale ierarhiei sociale) pentru c\, atunci când sunt crescute numai p\s\ri agresive cu acela[i grad de dominan]\, produc]ia lor este mai sc\zut\. La masculi, ocuparea unui loc inferior `n ierarhia social\ a grupului din care fac parte se soldeaz\ cu reducerea num\rului de `mperecheri, pân\ la dispari]ia total\ a lor. Comportamentul social al p\s\rilor, care poate fi agresiv sau submisiv, se poate determina prin stabilirea raportului dominan]ei (num\rul de ac]iuni agonistice dominante/total conflicte) sau prin cel al indicelui `ncord\rii sociale (num\rul actelor agresive – num\rul actelor submisive).

1.4.3. Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\

~n lume sunt produ[i dou\ tipuri de hibrizi comerciali de g\in\ [i anume: hibrizi produc\tori de ou\ cu coaja alb\ [i hibrizi produc\tori de ou\ cu coaja pigmentat\ `n brun. Hibrizii care produc ou\ cu coaja alb\ au la baz\ linii pure ale rasei Leghorn, care prezint\ urm\toarele caracteristici morfo-fiziologice: • culoare penaj...............alb; • maturitate sexual\.......130-150 zile; • produc]ie de ou\..........220-270 buc.; • greutatea ou\lor...........55-57g; • culoarea cojii ou\lor....alb\; • consum de furaje.........170-180g/ou;

......3,0-3,5 kg/kg mas\ ou; • greutate corporal\.......1,7-2,0 kg la femele;

.....2,5-2,7 kg la masculi. Hibrizii care produc ou\ pigmentate `n brun sunt ob]inu]i din linii pure ale rasei Rhode Island, caracterizat\ prin: • culoare penaj.................ro[u; • maturitate sexual\........170-180 zile; • produc]ie de ou\...........210-240 buc.; • greutatea ou\lor............57-58g; • culoarea cojii ou\lor.....pigmentat\ `n brun; • consum de furaje..........180-185g/ou;

.......3,5 kg/kg mas\ ou; • greutate corporal\.........2,7-3,0 kg la femele;

.......3,5-4,0 kg la masculi. La noi, pentru ob]inerea hibrizilor produc\tori de ou\ cu coaja alb\, au fost utilizate linii pure de Leghorn atât din import, cât [i linii create pe plan local (Linia de g\ini Balote[ti “R”, Linia de g\ini Balote[ti “A”, Linia de g\ini Balote[ti “C” [i Linia de g\ini Balote[ti “I”).

- 30 -

Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului Programul de creare [i perfec]ionare a liniilor genitoare de hibrizi produc\tori de ou\, sexabili la o zi dup\ culoarea pufului, s-a materializat `n ]ara noastr\ prin ob]inerea hibridului “ROSO-SL”, pe baza variet\]ilor albe [i ro[ii ale rasei Rhode Island. Varietatea ro[ie a rasei Rhode Island produce ou\ cu coaja pigmentat\ `n brun, are pielea [i picioarele galbene, creasta simpl\, penajul ro[u-`nchis (s), `n timp ce varietatea alb\ are acelea[i caracteristici, mai pu]in culoarea penajului care este alb\ (S). Gena silver (S), legat\ de sex, inhib\ produc]ia pigmentului ro[u, dar nu [i pe a celui negru. Gena golden (s) este recesiv\, fiind a doua alel\ de culoare la locusul “s” [i este necesar\ pentru producerea de pigment complex ro[u-buff.

Pentru formarea hibrizilor sexabili dup\ culoarea pufului este necesar ca linia patern\ s\ aib\ gena recesiv\, iar cea matern\ pe cea dominant\. Crearea st\rii de homozigo]ie pentru gena silver (SS) la masculii de Rhode Island-alb [i pentru gena silver “ss” la masculii Rhode Island-ro[u, s-a realizat prin teste de culoare, `ncruci[ându-se Rhode ro[u cu linii de Sussex alb (posed\ gena silver), astfel: mascul golden Rhode ro[u cu femele Sussex alb [i respectiv, femele silver Rhode alb cu masculi Rhode ro[u, puri pentru gena “s”. La vârsta de o zi, pui “ROSO-SL” se prezint\, astfel: • masculul-este: alb; aproape alb; alb cu pete ro[ii pe cap; alb cu dungi negre pe

cap [i spate; • femela-este: complet ro[ie; ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap [i trei dungi

albe pe spate; ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap; alb\ cu o tent\ ro[iatic\ pe cap [i `n jurul ochilor.

~n urm\toarele s\pt\mâni de via]\, penajul devine ro[u total la femele [i alb complet la masculi, `n aproximativ 89% din cazuri.

Hibridul “ALBO–67” Este un hibrid creat `n dou\ variante, fiind format din linii pure de Leghorn importate de la firma Ghostley, din S.U.A.; ambele variante sunt scoase din circuitul productiv. Prima variant\ a hibridului a fost ob]inut\ `n anul 1967, la Avicola Mih\ile[ti-jude]ul Giurgiu, pe baza liniilor pure: 7 [i 8 (♀L7 [i ♂L8) din rasa Leghorn. Varianta a doua a hibridului “Albo-67” a fost produs\ tot la Avicola Mih\ile[ti, dar din liniile pure 7, 9 [i 10 ale rasei Leghorn. Liniile 9 [i 7 se selec]ionau pentru greutate corporal\, maturitate sexual\, produc]ie de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i pentru fertilitate. Linia 10 era selec]ionat\ pentru acelea[i criterii, cu excep]ia fertilit\]ii care era `nlocuit\ de eclozionabilitate. Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale: - poten]ial genetic………………………………….. 286 ou\; - produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada: 20-64 s\pt\mâni……………………….

240 buc.;

- 31 -

20-72 s\pt\mâni………………………. 270 buc.; - maturitate sexual\………………………………… 21 s\pt\mâni; - vârsta la 50% ouat………………………………... 24-25 s\pt\mâni; - vârsta la procent maxim de ouat…………………. 28 s\pt\mâni.

Pentru ob]inerea acestui hibrid triliniar, se utilizau masculi din linia 9 [i femele hibride ob]inute din masculi ai liniei 7 `ncruci[a]i cu femele din linia 10. Caracteristicile morfo-productive ale hibridului “Albo-67”: -produc]ia de ou\/g\in\ furajat\ (20-77 s\pt\mâni)… 280-286 ou\; - greutatea ou\lor………………………………….… 59-60g; - consum specific…………………………….………. 152 g n.c./ou; - viabilitate, la: -tineret………………………………. -adulte………………………………..

95-97%; 93-95%.

Hibridul “ALBO–70”

A fost omologat `n anul 1987 [i are la baz\ liniile pure G, J [i D de ras\ Leghorn, importate din Canada, de la firma “Shaver”. Acest hibrid a fost creat `n cadrul fostelor unit\]i avicole de la Bac\u, Bra[ov [i Arad, dar la ora actual\, el este scos din circuitul productiv.

Selec]ia liniilor utilizate s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii: • liniile G [i J- pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i

fertilitate; • linia D - pentru produc]ia de ou\, greutatea ou\lor [i eclozionabilitate. Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale: - poten]ial genetic………………………………….. 286 ou\; - produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada: 20-64 s\pt\mâni…………….………… 20-72 s\pt\mâni…………….…………

240 buc.; 280 buc.;

- maturitate sexual\………………………………… 21 s\pt\mâni; - vârsta la 50% ouat………………………………... 24-25 s\pt\mâni; - vârsta la procent maxim de ouat…………………. 28 s\pt\mâni.

Caracteristicile hibridului “Albo-70”: - poten]ial genetic………………………………….. 290-300 ou\; - produc]ia de ou\/g\in\ furajat\………………….. 280-295 ou\; - vârf de ouat……………………………………….. 95% - furaje consumate: - pe ou………………….……... - pe kg ou………………………

140 g n.c.; 2,2 kg n.c.;

- vârsta la primul ou………………………….……. 140-150 zile; - vârsta la procent maxim de ouat………………….. 27-28 s\pt\mâni; - greutatea ou\lor, la: -32 s\pt\mâni…….………… -70 s\pt\mâni…….…………

57-58g; 64-65g;

- greutate corporal\, la: -20 s\pt\mâni……………. -70 s\pt\mâni……………..

1.300-1.400 g; 1.700-1.800 g.

La producerea hibridului se foloseau masculi din linia G [i femele hibride (masculi din linia J x femele din linia D).

- 32 -

Hibridul “ALBO SL-2000” Este o pas\re cu un temperament vioi, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli, precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional. “Albo SL-2000” are ca baz\ genetic\ liniile 4Z, 2G, 4C [i 4X, apar]inând rasei Leghorn.

Liniile 4Z [i 2G sunt homozigote pentru gena “fast feathering”, fiind selec]ionate pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i fertilitate.

Linia 4C este homozigot\ pentru gena “fast feathering”, iar linia 4X este homozigot\ pentru gena “slow feathering” [i sunt selec]ionate pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor; `n plus, linia 4X se mai selec]ioneaz\ pentru fertilitate, iar linia 4C pentru eclozionabilitate. La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi (4Z x 2G) `ncruci[a]i cu g\ini hibride (4X x 4C). Identificarea sexelor la vârsta de o zi se face dup\ dezvoltarea remigelor primare, care sunt normal dezvoltate la puicu]e [i mai pu]in dezvoltate la coco[ei.

Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96-97%; consum total de furaje…………………………… 5,7-6,2 kg; greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……….……. 1275 g.

Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat………………………….…… 22 s\pt\mâni; vârf de produc]ie………………………………… 93%; produc]ie de ou\/efectiv mediu: condi]ii optime……………………… condi]ii medii………………….…….

326 buc.; 314 buc.;

produc]ie de ou\/g\in\ transferat\: condi]ii optime………………………. condi]ii medii………………………..

320 buc.; 308 buc.;

viabilitate (19-77 s\pt\mâni)……………………. 95%; greutatea medie a ou\lor………………………… 62,7g; total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)………………... 20,4 kg; greutate vie la 77 s\pt\mâni…………………….. 1600 g; consum mediu zilnic de furaje…………………... 98-102 g; consum de furaje/kg mas\ ou…………………… 2020 g.

Hibridul “SAFIR” Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni):

viabilitate………………………………………… 95-96%; consum total de furaje…………………………… 6,6 kg; greutate corporal\, la: - 6 s\pt\mâni…………………………… - 12 s\pt\mâni……………………….…… - 18 s\pt\mâni…………………………….

410g; 860g; 1260 g.

Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat………………………….…… 160 zile; vârf de produc]ie………………………………… 90-93%;

- 33 -

produc]ie de ou\/efectiv mediu:-condi]ii optime… -condi]ii medii…..

333 buc.; 318 buc.;

produc]ie de ou\/ciclu…………………………… 290-300 buc.; greutate medie a ou\lor, la-34 s\pt\mâni……….. -70 s\pt\mâni………...

57g; 64g;

calitatea ou\lor-unit\]i Haugh (34 s\pt\mâni)…. -grosimea cojii (34 s\pt\mâni)…..

91 U.H.; 360 µm;

greutate corporal\, la:-34 s\pt\mâni……………. -77 s\pt\mâni…………….

1.570g; 1.710g;

consum de nutre]uri combinate-pe zi……………. -pe ou…………….

110g; 155g.

Hibridul “ROSO-70” A fost ob]inut la “Avicola” Codlea-Bra[ov, pe baza liniilor H, M [i P ale

rasei Rhode-Island, varietatea ro[ie, ce au fost importate din Canada; la ora actual\, hibridul este scos din circuitul productiv.

Selec]ia liniilor participante s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii: • linia H - pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor, fertilitate [i

greutate corporal\ mic\; este o linie pur\ pentru gena “auriu’, fiind folosit\ [i ca “tester” pentru identificarea genelor “argintiu” [i “barat”;

• linia M - pentru produc]ia de ou\, intensitatea culorii ou\lor [i fertilitate; • linia P - pentru produc]ia de ou\, greutatea ou\lor [i eclozionabilitate. Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale: - poten]ial genetic…………………………………. 274 ou\; - produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada: 20-64 s\pt\mâni…………….………… 20-72 s\pt\mâni…………….…………

226-236 buc.; 260 buc.;

- maturitate sexual\……………………………….. 22 s\pt\mâni; - vârsta la 50% ouat………………………….……. 25-26 s\pt\mâni; - vârsta la procent maxim de ouat…………………. 28 s\pt\mâni.

Hibridul “Roso-70” se ob]ine `n urma `ncruci[\rii coco[ilor H cu g\ini hibride provenite din coco[i M x femele P [i are urm\toarele caracteristici morfo-productive: - poten]ial genetic…………………………………. 290-300 ou\; - produc]ia de ou\/g\in\ furajat\…………………. 280-290 ou\; - vârf de ouat………………………………………. 94% - furaje consumate:-pe ou………………….……… -pe kg ou……………………….

158 g n.c.; 2,3 kg n.c.;

- vârsta la primul ou………………………….……. 142-154 zile; - vârsta la procent maxim de ouat………………….. 28-29 s\pt\mâni; - greutatea ou\lor, la:-32 s\pt\mâni……………….. -70 s\pt\mâni………….…….

58-60g; 65-67g;

- viabilitate, la:-tineret…………………………….. -adulte………………………………

95-97%; 93-95%;

- greutate corporal\, la:-20 s\pt\mâni……….……. -70 s\pt\mâni……………...

1500-1600 g; 2100-2300 g.

- 34 -

Hibridul “ROSO-SL” Este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli, precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.

Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96-97%; consum de furaje………………………………… 6,3-6,7 kg; greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……….……. 1560 g.

Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mâni) vârsta la 50% ouat………………………….……. 21 s\pt\mâni; vârf de produc]ie………………………………… 95%; produc]ie de ou\/efectiv mediu, la: 60 s\pt\mâni………………….……. 74 s\pt\mâni………………….……. 80 s\pt\mâni………………….…….

249 buc.; 323 buc.; 351 buc.;

produc]ie de ou\/g\in\ transferat\, la: 60 s\pt\mâni……………………….. 74 s\pt\mâni……………………….. 80 s\pt\mâni………………………...

242 buc.; 313 buc.; 340 buc.;

viabilitate (19-80 s\pt\mâni)……………………. 94,6%; total mas\ ou, `n perioada: 19-60 s\pt\mâni…………………….. 19-74 s\pt\mâni…………………….. 19-80 s\pt\mâni……………………..

15,5 kg; 20,4 kg; 22,2 kg;

greutate vie la 80 s\pt\mâni…………………….. 2240 g; consum mediu zilnic de furaje………………….. 114-119 g; consum de furaje/kg mas\ ou…………………… 2160 g.

Hibridul “ROSO SL-2000” Este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli, precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional. Hibridul are la baz\ liniile 5K [i 3H apar]inând rasei Rhode Island, varietatea ro[ie [i liniile 5M [i 5F ale rasei Rhode Island, varietatea alb\.

Liniile 5K [i 3H sunt homozigote pentru gena “golden”, fiind selec]ionate pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea ou\lor, fertilitate [i greutate corporal\.

Liniile 5M [i 5F sunt homozigote pentru gena “silver” fiind selec]ionate pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului [i calitatea oului; `n plus, linia 5M se mai selec]ioneaz\ pentru fertilitate, iar linia 5F pentru eclozionabilitate. Hibridul se ob]ine din coco[i hibrizi (5K x 3H) [i g\ini hibride (5M x 5F). La vârsta de o zi, puicu]ele au puful de culoare ro[ie, iar coco[eii de culoare alb\.

Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96-97%; consum de furaje………………………………… 6,3-6,8 kg; greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……………... 1550 g.

- 35 -

Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat………………………….……. 21½ s\pt\mâni; vârf de produc]ie………………………………… 94-95%; produc]ie de ou\/efectiv mediu: condi]ii optime……………………… condi]ii medii………………….…….

333 buc.; 318 buc.;

produc]ie de ou\/g\in\ transferat\: condi]ii optime……………………… condi]ii medii………………………..

326 buc.; 312 buc.;

viabilitate (19-77 s\pt\mâni)……………………. 94%; greutatea medie a ou\lor………………………… 64g; total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)………………... 21,3 kg; greutate vie (la 77 s\pt\mâni)………………….. 2150-2240 g; consum mediu zilnic de furaje…………………... 114-118 g; consum de furaje/kg mas\ ou……………………. 2200 g.

Hibridul “ROBAR SL”

Este un hibrid aflat `n curs de omologare, ce a fost creat `n cadrul S.C. “Avicola Bucure[ti” S.A.. “Robar S.L.” este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli, la stresul de microclimat [i cel nutri]ional [i produce ou\ cu coaja pigmentat\. Hibridul are la baz\ linia 3H apar]inând rasei Rhode Island, varietatea ro[ie [i linia 54B a rasei Marans, varietatea barat\.

Linia 3H este homozigot\ pentru gena “golden”, fiind selec]ionat\ pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea ou\lor, fertilitate [i greutate corporal\.

Linia 54B este homozigot\ pentru gena “barat” fiind selec]ionat\ pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii, calitatea oului [i eclozionabilitate. La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i din linia 3H [i g\ini din linia 54B. La vârsta de o zi, puii de ambele sexe au puful de culoare neagr\, cu excep]ia coco[eilor care au o pat\ alb\ pe cap, variabil\ ca dimmensiuni.

Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96%; consum de furaje…………………………………. 6,6-6,8 kg; greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)…………….. 1580 g.

Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat………………………….…… 22½ s\pt\mâni; vârf de produc]ie………………………………… 93-94%; produc]ie de ou\/efectiv mediu………………….. 324 buc.; produc]ie de ou\/g\in\ transferat\………….…… 321 buc.; viabilitate (19-77 s\pt\mâni)……………………. 95%; greutatea medie a ou\lor………………………… 63,2g; total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)………………... 20,5 kg; greutate vie la 77 s\pt\mâni…………………….. 2190-2270 g; consum mediu zilnic de furaje………………….. 115-119 g;

- 36 -

consum specific de furaje……………………….. 142 g/ou.

Hibridul “LOHMANN BROWN” Hibridul a fost creat `n Germania, din 4 linii pure ale rasei Rhode-Island;

la producerea sa, se folosesc masculi hibrizi (coco[i A x femele B) [i femele hibride (coco[i C x femele D).

Performan]ele tehnice ale hibridului: vârsta la 50% ouat…………... 150-156 zile; vârf de ouat………………….. 91-94%; ou\ pe g\in\ introdus\:

-`n 12 luni de ouat… -`n 14 luni de ouat…

290-300; 330-340;

mas\ ou\/g\in\ introdus\: -`n 12 luni de ouat… -`n 14 luni de ouat…

18,5-19,5 kg; 21,0-22,0 kg;

Produc]ia de ou\

greutatea medie a ou\lor: -`n 12 luni de ouat.... -`n 14 luni de ouat...

63,5–64,5 g; 64,0–65,0 g;

culoarea cojii minerale……… maron uniform; Caracteristici ou\ rezisten]a cojii minerale.……. peste 3,5 kgf/cm2; `n perioada de tineret

(1-20 s\pt\mâni)…….

7,4–7,8 kg; `n perioada de produc]ie (21-80 s\pt\mâni)……………

112-122 g/zi;

Consum de furaje

indice de conversie…………. 2,1–2,3kg/kg mas\ ou;

la vârsta de 20 s\pt\mâni…… 1,5 – 1,6 kg; Greutate corporal\ la vârsta de 80 s\pt\mâni…… 1,9 – 2,2 kg; `n perioada de cre[tere………. 97 – 98%; Viabilitate `n perioada de produc]ie…….. 94 – 96%.

Hibridul “HISEX BROWN”

Perioada de cre[tere: mortalitate (0-17 s\pt\mâni)……………………………... 3%; greutate corporal\ (la 17 s\pt\mâni)……………………... 1400 g; consum de furaje/pas\re (0-17 s\pt\mâni)………………. 5,6 kg; consum de furaje/pas\re (18-20 s\pt\mâni)……….…….. 2,0 kg.

Perioada de ouat: vârsta la 50% ouat………………………………….……. 145 zile; produc]ie total\ de ou\ (la 78 s\pt\mâni): pe efectiv existent………………………………. pe efectiv ini]ial…………………………………

339 buc.; 329 buc.;

greutatea medie a ou\lor (la 78 s\pt\mâni)……………… 62,8g; consumul de furaje dup\ vârsta de 145 zile: consum mediu zilnic pân\ la 78 s\pt\mâni……..

113g;

- 37 -

consum pe ou pân\ la 78 s\pt\mâni……………. 137g; mortalitate pe o perioad\ de 4 s\pt\mâni………………… 0,5%; greutate corporal\ (la 78 s\pt\mâni)……………………... 2060g.

Hibridul “SHAVER STARCROSS 579”

Hibridul “Shaver 579” poate realiza indici productivi foarte ridica]i, `n cele mai diferite condi]ii de `ntre]inere [i de mediu.

Performan]e tehnice: vârsta la 50% ouat………………………… 20-21 s\pt\mâni; vârsta vârfului de ouat……………………. 25-27 s\pt\mâni; produc]ie/12 luni de ouat………………….. 305-315 ou\/puicu]\; % produc]ie la vârsta de 72 s\pt\mâni..…... 72-77%; greutatea medie a ou\lor………………….. 62-63g; consum specific…………………………… 130-140g/ou; greutate corporal\, la: 17 s\pt\mâni…………………………... 18 s\pt\mâni…………………………... 20 s\pt\mâni…………………………... 30 s\pt\mâni…………………………... 80 s\pt\mâni…………………………..

1450g; 1560g; 1705g; 1900g; 1989g.

2. PRODUC}IA DE CARNE DE PAS|RE {I FACTORI DE INFLUEN}|

Carnea face parte dintre produc]iile principale ale p\s\rilor [i este unul dintre alimentele de baz\ pentru om, având un rol plastic [i energetic bine definit pentru organismul uman. Valoarea nutritiv\ a c\rnii este dat\ de bog\]ia ei `n proteine [i, deci, `n aminoacizi; coeficientul de utilizare digestiv\ a substan]elor nutritive din carnea de pas\re este foarte mare, de 96-98%. Carnea de pas\re este superioar\ c\rnurilor provenite de la alte specii de animale domestice prin faptul c\ are sarcolema fibrelor musculare mai sub]ire, “bobul” mai fin, o cantitate mai redus\ de ]esuturi conjunctive, dar mai multe proteine [i gr\simi de calitate superioar\.

2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii Din punct de vedere chimic, carnea de pas\re are o compozi]ie neomogen\, mai ales la g\ini [i curci, la care pieptul are un con]inut mai ridicat `n proteine, `n timp ce `n carnea din restul corpului se g\sesc mai pu]ine proteine, dar mai multe gr\simi. Valoarea constituien]ilor chimici ai c\rnii de pas\re difer\ de la o specie la alta, iar `n cadrul acestora, de la o categorie de vârst\ la alta, dar `n func]ie de clasa lor de calitate (tab. 15).

- 38 -

Tabelul 15 Compozi]ia chimic\ a c\rnii de pas\re

(dup\ O]el, I. [i col., 1969, cita]i de Vacaru-Opri[, I., 2000)

Constituien]i chimici: Nr. crt.

Specia [i categoria de vârst\

Clasa de calitate `n viu

Ap\ Proteine Lipide Substan]e minerale

Calorii/ 100g

I 65.5 19.8 13.7 1.0 208.6 1 G\ini a II-a 70.9 21.4 6.8 0.9 151.0

I 67.5 19.8 11.5 1.2 188.1 2 Broiler de g\in\ a II-a 72.1 22.8 4.0 1.1 130.6

I 60.0 19.9 19.1 1.0 259.2 3 Curcani a II-a 68.8 22.0 8.0 1.2 172.8

I 49.4 13.0 37.0 0.6 397.4 4 Ra]e a II-a 58.7 17.5 22.9 0.9 300.4

I 56.6 15.8 26.8 0.8 314.0 5 Broiler de ra]\ a II-a 63.0 16.9 19.2 0.9 247.8

I 48.9 12.2 38.1 0.8 404.8 6 Gâ[te a II-a 59.4 16.9 22.8 0.9 281.3

I 52.9 16.8 29.8 0.5 346.0 7 Broiler de gâsc\ a II-a 67.6 20.3 11.4 0.7 189.2

1. Apa-de]ine ponderea cea mai mare dintre constituien]ii chimici ai c\rnii, variind `n func]ie de specie, vârst\, stare de `ngr\[are, felul mu[chiului etc, de la 48,9%, la gâ[tele adulte, la 72,1%, la broilerul de g\in\ de calitatea a II-a. 2. Proteinele-propor]ia lor scade `n detrimentul celei de gr\simi, pe m\sur\ ce p\s\rile au o stare mai bun\ de `ngr\[are. ~n general, carnea de g\in\ [i curc\ are un con]inut proteic de 19,8-22,0%, cea de ra]e, de 13,0-17,5%, iar cea de gâ[te, de 12,2-20,3%. 3. Lipidele-con]inutul lor `n mu[chii stria]i prezint\ varia]ii semnificative, date de specie, ras\, vârst\, stare de `ngr\[are, dar [i de tipul mu[chiului (`n mu[chii albi este dublu fa]\ de cei ro[ii). ~ntotdeauna, propor]ia de lipide este mai mare `n carnea de palmipede (19,2-37,0% la ra]e [i 11,4-38,1% la gâ[te) decât la g\ini (4,0-13,7%) [i curci (8,0-19,1%). 4. Vitaminele-`n carnea de pas\re se g\sesc vitamine hidrosolubile din complexul B, apoi vitaminele A [i D [i `n cantit\]i mai mici, vitaminele C, E [i K. 5. Substan]ele minerale-carnea de pas\re con]ine numerose macro [i microelemente, ponderea lor fiind de cca 1%, cu varia]ii `n func]ie de specie, ras\, starea de `ngr\[are etc. Enzimele-se g\sesc `ntr-un num\r ridicat `n carne [i ele apar]in oxidoreductazelor, transferazelor, hidrolazelor [i ligazelor. 6. Caloricitatea-este cuprins\ `ntre 130,6 calorii/100g, la broilerul de g\in\ de clasa a II-a [i 404,8 calorii/100g, la gâ[tele din clasa I de calitate.

2.2. ~nsu[irile organoleptice, fizice [i tehnologice ale c\rnii

Din punct de vedere organoleptic [i fizic, la carnea de pas\re intereseaz\ mai multe aspecte, cum ar fi culoarea, fr\gezimea, suculen]a, mirosul sau gustul.

- 39 -

1. Culoarea-are `n vedere culoarea carcaselor [i culoarea pe sec]iune: • culoarea carcaselor-poate fi alb\, galben\ de diferite nuan]e [i chiar neagr\; • culoarea pe sec]iune-poate fi alb\, `n cazul mu[chilor pectorali, sau ro[ie-

rozie, la pulpe. 2. Fr\gezimea-reprezint\ u[urin]a cu care se las\ masticat\ carnea [i depinde de con]inutul c\rnii `n ]esut conjunctiv, de cantitatea [i calitatea ]esutului adipos, de calitatea fibrei musculare [i este strict legat\ de ras\ (p\s\rile din rasa Plymouth Rock au carnea mai fraged\ decât cele din rasa Cornish). 3. Suculen]a-depinde de cantitatea de sucuri intercelulare, intracelulare [i interfasciculare, de ras\ [i mai ales de vârsta p\s\rilor. 4. Mirosul [i gustul-sunt specifice diferitelor specii de p\s\ri, fiind vizibil influen]ate de alimenta]ie. La palmipedele crescute pe ap\, carnea are un gust de pe[te sau de mâl, `n timp ce la puii de carne hr\ni]i pân\ la sacrificare cu furaje care con]in f\in\ de pe[te, carnea are gustul acestui furaj. Carnea de pas\re se preteaz\ foarte bine la ob]inerea unei game largi de semipreparate [i preparate, dar `n procesul de fabricare a lor este necesar ca aceasta s\ `ndeplineasc\ dou\ `nsu[iri tehnologice [i anume: • capacitatea de hidratare- reprezint\ proprietatea c\rnii de a absorbi un lichid,

atunci când este imersat\ `n acesta; prin hidratare, carnea cre[te `n volum [i greutate, `mbun\t\]indu-[i fr\gezimea [i suculen]a, datorit\ sl\birii for]ei de coeziune a fibrelor musculare componente;

• capacitatea de re]inere a apei- reprezint\ for]a cu care proteinele din carne re]in o parte din apa proprie, cât [i o parte din apa ad\ugat\ `n procesul de prelucrare, sub ac]iunea unor for]e externe (presare, t\iere etc).

Cele dou\ `nsu[iri sunt bine eviden]iate la carnea de pas\re, dar nu `n aceea[i m\sur\ ca la cea de mamifere.

2.3. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne

1. Specia, rasa, linia, hibridul [i individul. ~n mod firesc, cantitatea de carne ob]inut\ este dependent\ de specia de p\s\ri la care se face referire; a[a de exemplu, la gâ[te [i curci se pot ob]ine greut\]i corporale de 18-20 kg, la g\ini [i ra]e, de 2-5 kg, iar la porumbei, de 0,8-1,2 kg. Diferen]ieri datorate speciei exist\ [i `n ceea ce prive[te valoarea randamentului la sacrificare, dar [i calitatea c\rnii ob]inute.

Rasa este unul dintre factorii importan]i de influen]\ ai produc]iei cantitative [i calitative de carne ob]inut\ de la p\s\ri. La g\ini, rasele pitice au greut\]i de cca. 0,5 kg, iar cele grele, de 4,5-5,5 kg (Cornish). Curcanii adul]i din rasa Neagr\ de Solonge ating u[or greut\]i de 20,0 kg, pe când cei din rasa Neagr\ de Norfolk, doar 4,5-6,7 kg.

Linia reprezint\ un grup de indivizi selec]iona]i din aceea[i ras\ sau dintr-o popula]ie oarecare, care se caracterizeaz\ printr-un nivel ridicat al performan]elor. ~n ]ara noastr\, pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt utilizate 9 linii pure active, genitoare ale hibrizilor "Robro-69", "Robro-70" [i "Mini Robro".

- 40 -

Hibrizii pot fi specializa]i pentru produc]ia de ou\ sau pentru cea de carne; `n acest sens, hibrizii ou\tori realizeaz\ greut\]i de 1,5-2,0 kg la vârsta de adult, pe când cei de carne ating greut\]i de peste 2,0 kg la vârsta de numai 42 zile. ~n cadrul fiec\rei popula]ii exist\ indivizi cu o vitez\ mare de cre[tere, precum [i exemplare cu o vitez\ mic\, ceea ce permite ca prin selec]ie s\ se aleag\ p\s\rile cu o vitez\ convenabil\ de cre[tere. 2. Sexul [i vârsta. ~n func]ie de sex, puii au o reac]ie diferit\ fa]\ de factorii tehnologici asigura]i [i de aceea exist\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te produc]ia de carne ob]inut\, atât din punct de vedere cantitativ (greutate corporal\, greutatea organelor interne, ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor etc), cât [i calitativ (compozi]ie chimic\, `nsu[iri organoleptice etc), de[i, la ecloziune, cele dou\ sexe au greut\]i aproximativ egale. A[a de exemplu, coco[ii au cu 45-60% mai mult decât g\inile de aceea[i vârst\, pe când curcanii sunt de aproape trei ori mai grei decât curcile; excep]ie face prepeli]a japonez\, la care femelele au peste 160g, iar masculii numai 130g. Greutatea corporal\ cre[te `n paralel cu `naintarea `n vârst\, atingând standardul rasei numai atunci când se asigur\ condi]iile specifice unei `ntre]ineri corespunz\toare. Dac\ puii se sacrific\ dup\ vârsta de 8 s\pt\mâni, propor]ia de substan]\ uscat\ din carne cre[te, iar valoarea raportului carne/oase scade; `n acela[i timp, se constat\ apari]ia, `n propor]ie ridicat\, a veziculelor [i hematoamelor pectorale, mai ales la puii crescu]i `n baterii. 3. Prolificitatea. Cel mai important factor biologic care influen]eaz\ `n ansamblu produc]iile p\s\rilor este prolificitatea, `nsu[ire ereditar\ ce este condi]ionat\ de fertilitate, fecunditate [i capacitatea de ecloziune. • Fertilitatea reprezint\ capacitatea celulei sexuale de a-[i reduce la jum\tate

num\rul de cromozomi [i de a forma gametul, `n cadrul procesului de gametogenez\.

• Fecunditatea este procesul de unire a celor doi game]i de sex opus, cu refacerea garniturii cromozomale specifice speciei, proces `n urma c\ruia rezult\ celula ou sau zigotul, care `[i `ncepe procesul de segmentare par]ial\ [i inegal\.

• Capacitatea de ecloziune exprim\ num\rul de pui viabili ecloziona]i dintr-o sut\ de ou\ fecundate.

Cercet\rile efectuate `n acest\ direc]ie au demonstrat c\ fertilitatea, fecunditatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de gene diferite [i c\ `ntre cele trei `nsu[iri nu exist\ o rela]ie direct\. Fecunditatea [i capacitatea de ecloziune sunt caracteristice pentru fiecare specie, ras\, linie, familie [i individ `n parte; a[a de exemplu, la rasele de g\ini mixte, cele dou\ `nsu[iri sunt ceva mai mici decât la rasele specializate pentru produc]ia de ou\. La p\s\rile din aceea[i ras\, fecunditatea poate s\ varieze de la 0 la 100%.

~n ultimii ani, pentru cre[terea fertilit\]ii s-a introdus analiza [i controlul materialului seminal la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua genera]ie, fiind analizat\ concentra]ia de spermatozoizi, precum [i gradul lor de mobilitate [i viabilitate.

- 41 -

Pentru aprecierea rezisten]ei la `mboln\vire exist\ un program de lung\ durat\, `n cadrul c\ruia familiile cu mortalitate ridicat\ se penalizeaz\; o familie presupune existen]a unui raport `ntre sexe de 1 mascul/10 femele. 4. Capacitatea de valorificare a hranei. P\s\rile crescute `n sistem industrial nu fac fa]\ situa]iilor de caren]\ energetic\ prelungit\ [i nici abaterilor de la zona de confort tehnologic.

Cerin]ele de energie ale p\s\rilor crescute `ntr-un astfel de sistem pot fi `mp\r]ite `n cerin]e de `ntre]inere ale metabolismului bazal, termogenezei adaptative, termogenezei de alimentare [i activit\]ii fizice [i `n cerin]e de produc]ie pentru energia produselor [i termogeneza legat\ de sinteze.

Utilizarea de nutre]uri combinate cu niveluri energetice mai mici decât cerin]ele specifice puilor de carne, duce la utilizarea neeconomic\ a proteinei, la afectarea s\n\t\]ii puilor, la un consum specific ridicat, la sporuri mici de cre[tere [i la sporirea propor]iei carcaselor de calitate inferioar\, `n timp ce furajele cu niveluri energetice prea ridicate determin\ depunerea exagerat\ de gr\sime `n carcase, modificarea gustului specific al c\rnii etc.

~ntre con]inutul proteic al furajului [i nivelul energetic al acestuia trebuie s\ existe un anumit raport, a c\rui valoare se reflect\ direct `n sporul de greutate al puilor, `n consumul specific de furaje, `n calitatea carcaselor sub aspectul form\rii ]esutului muscular, `n con]inutul de gr\sime, fr\gezimea [i calit\]ile gustative ale c\rnii.

Forma de prezentare a furajelor (f\in\, brizur\ sau granule) are o influen]\ direct\ asupra cre[terii puilor de carne, determinând o valorificare diferit\ a hranei ingerate `n produc]ia de carne. 5. Capacitatea de formare a c\rnii [i de depunere a gr\simii, variaz\ semnificativ `ntre rase, dar cu deosebiri `n interiorul acestora. Astfel, `n acelea[i condi]ii de cre[tere, se constat\ mari diferen]e `ntre rase, dup\ cum exist\ [i indivizi la care aptitudinile pentru `ngr\[are sunt mult mai evidente decât la al]ii.

Carnea de pas\re poate fi de culoare alb\ (pieptul) [i ro[ie (pulpele). Pentru stabilirea culorii pieptului exist\ o scar\ etalon, pentru apreciere folosindu-se un cromatometru Minolta CR 300.

Dintre `nsu[irile fizice ale c\rnii, un interes aparte `l prezint\ duritatea fibrei musculare, indicator ce poate fi apreciat cu ajutorul dispozitivului Warner-Bratzler, ce permite testarea rezisten]ei la forfecare a mu[chiului.

Capacitatea de depunere a gr\simii la broiler este influen]at\ de mai mul]i factori, cum ar fi: rasa, calitatea [i cantitatea furajului administrat, sistemul de cre[tere, temperatura ambiental\, vârsta [i sexul etc.

La indivizii cu vitez\ mare de cre[tere s-a pus `n eviden]\ o intensificare a depunerilor de gr\sime intern\, dar a c\rui ritm scade dup\ vârsta de 19 zile, când se intensific\ formarea maselor musculare.

Grosimea stratului de gr\sime de pe cele dou\ extreme ale abdomenului este diferit\, dar `ntre media extremelor [i cantitatea de gr\sime abdominal\ exist\ corela]ii directe, ceea ce permite aplicarea selec]iei `n vederea reducerii cantit\]ii de gr\sime din carcas\. Cantitatea de gr\sime abdominal\ este corelat\ moderat (0,54) cu lipidele con]inute [i negativ (-0,13) cu activitatea lipazelor lipoproteice.

- 42 -

Selec]ionarea indivizilor f\r\ predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime intern\ se face la nivel de linie pur\, prin determinarea concentra]iei de trigliceride serice, deoarece exist\ corela]ii pozitive `ntre acestea [i depunerile de gr\sime intern\.

Corela]ii pozitive sunt [i `ntre m\rimea stratului de gr\sime abdominal\ [i compozi]ia chimic\ a carcaselor. Prin `ncruci[area liniilor de p\s\ri cu un procent ridicat de gr\sime abdominal\ cu linii având un procent redus, se ob]in descenden]i la care regresia cantit\]ii de gr\sime abdominal\ raportat\ la greutatea vie se manifest\ semnificativ. 6. Randamentul la sacrificare [i ponderea por]iunilor tran[ate din carcase. Atât randamentul de sacrificare, cât [i ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor sunt `nsu[iri importante, condi]ionate de raportul dintre biomas\ [i dezvoltarea diferitelor regiuni corporale; exemplarele la care mu[chii pectorali [i cei ai coapselor [i gambelor sunt mai bine dezvolta]i, `nregistreaz\ [i un randament superior la sacrificare, iar carnea acestora este de bun\ calitate.

Randamentul la sacrificare "la cald" [i randamentul comercial (carcas\+organe comestibile) se stabilesc imediat dup\ sacrificare; greutatea carcaselor [i a por]iunilor componente se determin\ prin cânt\rire, iar func]ie de valorile `nregistrate, ele sunt clasate pe grupe de calitate (A, B, C). Exprimarea se face `n valori absolute (g) sau `n valori relative (%), raportate la greutatea vie [i la greutatea carcasei.

Randamentul la sacrificare stabilit `n condi]ii de produc]ie, depinde `n mare m\sur\ de calitatea puilor livra]i, dar [i de fluxul tehnologic de sacrificare; formula sa de calcul, este:

Greutatea carcasei (kg) Randament la sacrificare (%)=

Greutate vie (kg) X 100

Valoarea randamentului comercial la puii broiler de g\in\ trebuie s\ aib\

limite de 80-84%, cu o medie de 82% (tab. 16). Tabelul 16

Valorile intermediare ale unui randament comercial mediu de 83% (la un pui cu o greutate de 1500 g) (dup\ Popescu B\ran, M., 1970)

Nr. crt.

Specificare Greutate (g) Randament (%)

1 Dup\ emisiunea sanguin\ 1.440 96 2 Dup\ jumulire 1.335 89 3 Dup\ eviscerare 1.155 77 4 Carcasa (f\r\ organe) 975 65 5 Cap, gât, picioare 195 13

~ntre randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din

alc\tuirea carcaselor exist\ anumite corela]ii, influen]ate de categoria de p\s\ri la care se face referire (tab. 17).

- 43 -

Tabelul 17 Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%)

(dup\ B\l\[escu M. [i col., 1980)

P\rin]i rase grele Pui broiler H.D., la: Specificare

coco[i g\ini media 35 zile 56 zile Randament comercial 84,4 83,9 84,1 72,3 80,1 ♦ Cap 3,5 2,2 2,8 4,8 3,8 ♦ Gât 6,7 4,7 5,9 7,0 6,5 ♦ Fluiere 4,4 2,9 3,7 7,6 7,0 Total 14,6 9,8 12,4 19,4 17,3 ♦ Aripi 10,9 9,4 10,2 14,0 12,0 ♦ Spinare 20,9 24,6 22,5 21,6 20,8 Total 31,8 34,0 32,7 32,6 32,8 ♦ Coaps\, gamb\ 32,3 27,8 30,1 27,8 29,2 ♦ Piept 21,3 28,4 24,8 17,2 20,7 Total 53,6 56,2 54,9 45,0 49,9

La puii de aceea[i vârst\, raportul dintre randamentul la sacrificare [i

propor]ia din carcase a regiunilor anatomice, difer\ de la o ras\ la alta (tab. 18). Tabelul 18

Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%), la puii `n vârst\ de 60 zile

(dup\ B\l\[escu M. [i col., 1980)

Rasa: Specificare Leghorn Rhode

Island Plymouth

Rock Cornish

Randament comercial 78,35 80,30 79,35 79,79 ♦ Cap 7,2 6,6 5,4 4,7 ♦ Gât 8,2 8,0 7,3 7,0 ♦ Fluiere 6,6 6,8 7,4 7,5 Total 22,0 21,4 20,1 19,2 ♦ Aripi 12,5 11,9 11,2 11,7 ♦ Spinare 20,0 19,9 19,9 19,6 Total 32,5 31,8 31,1 31,1 ♦ Coaps\, gamb\ 25,0 27,1 28,3 28,9 ♦ Piept 20,5 19,7 20,5 20,6 Total 45,5 46,8 48,8 49,5 Raport carne/oase 1/3,69 1/4,78 1/4,31 1/4,28

Calitatea p\s\rilor t\iate variaz\ `n func]ie de propor]ia diferitelor

componente ale carcasei (tab. 19).

- 44 -

Tabelul 19 Componentele principale ale carcaselor de pas\re, `n raport de calitate

(dup\ Cironeanu I. [i col., 1975)

Propor]iile diferitelor componente (%) P\r]i componente Calitatea

I Calitatea

a II-a Calitatea

a III-a Musculatur\ 42,7 41,2 43,6 Gr\sime intern\ 4,4 2,1 0,9 Piele [i gr\sime subcutanat\ 12,4 10,2 8,4 Organele comestibile 7,4 9,0 9,4 Total 66,9 62,5 62,3

Greutatea carcasei [i a p\r]ilor ei componente, precum [i frecven]a

defectelor, reprezint\ criterii deosebit de importante `n aprecierea valorii generale ale acesteia. Greutatea carcaselor este direct propor]ional\ cu greutatea `n viu a puilor la sacrificare [i prin urmare, factorii de cre[tere ce condi]ioneaz\ greutatea vie a puilor, influen]eaz\ (prin intermediul acesteia) [i greutatea carcaselor.

Calitatea carcaselor, pe lâng\ al]i factori, mai este influen]at\ [i de calitatea hranei, de propor]ia de aditivi energetici [i proteici ad\uga]i `n furaje, de forma de administrare a acestora, de sistemul de cre[tere etc. Ea se apreciaz\ prin greutatea lor, dar mai ales prin cea a componentelor ce se ob]in `n urma tran[\rii [i care se `mpart `n: • componente cu valoare ridicat\. Coapsele [i pieptul sunt segmentele

anatomice cele mai valoroase, datorit\ ponderii ridicate, dar [i a calit\]ilor organoleptice superioare; `ntre greutatea lor [i cea corporal\ exist\ un raport direct propor]ional, ce poate fi modificat de condi]iile de cre[tere [i de exploatare;

• componente cu valoare mijlocie. Greutatea aripilor [i a spatelui este mai mare la puii crescu]i la sol decât la cei din baterii, datorit\ faptului c\ ei au posibilit\]i mai mari de mi[care, ceea ce determin\ o mai bun\ dezvoltare a celor dou\ segmente, dar `n detrimentul componentelor cu valoare comercial\ mare;

• componente cu valoare redus\. ~ntre greutatea carcasei [i cea a capului, gâtului [i a ghearelor exist\ un raport direct propor]ional, care este influen]at nesemnificativ de c\tre factorii experimentali sau cei de produc]ie.

Aprecierea aspectului general al carcaselor se face pe baza criteriilor stabilite prin normativele `n vigoare [i care au `n vedere greutatea carcaselor, randamentul de sacrificare, gradul de pigmentare al pielii, frecven]a defectelor carcaselor, cantitatea de gr\sime subcutanat\ etc.

Culoarea (pigmenta]ia) carcaselor variaz\ de la alb-gri la galben intens, cu nuan]e intermediare [i este influen]at\ de nivelul energetic al hranei, de greutatea corporal\ la momentul sacrific\rii sau de sexul puilor. Carcasele cele mai bune din punctul de vedere al pigmenta]iei se ob]in de la puii crescu]i pe

- 45 -

a[ternut, care sunt [i mai apreciate de c\tre consumatori, care prefer\ `n special carcasele de culoare galben-intens.

Carcasele se `mpart `n trei clase de calitate, `n conformitate cu nomenclatorul oficial (tab. 20).

Tabelul 20 Caracteristicile specifice de calitate la puii de g\in\ (STAS 7031/74)

Clasa de calitate I II III

Masa tip 1, g min tip 6, g min

650 800

550 700

450 500

Conforma]ia corporal\

Normal\, pieptul bine `mbr\cat cu mu[chi pe toate lungimea sternului; carena flexibil\, iar marginea ei se simte la palpare.

Normal\, pieptul cu mu[chi, carena sternal\ flexibil\, cu marginea vizibil\.

Normal\, carena sternal\ proeminent\.

Starea de `ngr\[are

Strat de gr\sime accentuat de-a lungul coloanei vertebrale [i a pieptului, mai abundent `n regiunea târti]ei pe care o acoper\ `n `ntregime.

Strat sub]ire de gr\sime sub form\ de fâ[ii, pe lungimea coloanei vertebrale,mai accentuat `n regiunea târti]ei.

Strat sub]ire de gr\sime `n regiunea târti]ei.

Galben\ sau cu nuan]e `ntre galben [i alb sidefiu. Culoarea pielii cu o tent\ u[or violacee. cu tent\ violacee.

Maximum trei rupturi ale pielii, de cel mult: Maximum dou\ rupturi ale pielii, de cel mult 1 cm fiecare. 2 cm fiecare. 3 cm fiecare. Pe carcas\,`nro[iri nepronun]ate ale pielii la nivelul epidermei, f\r\ a se extinde `n profunzime.

~nro[iri ale pielii la nivelul epidermei, f\r\ a se extinde `n profunzime. Puncte ro[ii pe vârfurile aripilor.

Un num\r redus de tulee pe spate, aripi [i gât.

Un num\r redus de tulee neproeminente pe spate, aripi, pulpe [i gât.

Tulee neproeminente pe spate, aripi, pulpe [i gât.

Defecte admise

Descuam\ri ale pielii provenite prin op\rire. Ob]inerea unor carcase de calitate superioar\ se realizeaz\ prin folosirea

de hibrizi corespunz\tori (cu calit\]i biologice bine definite), prin echilibrarea calitativ\ a hranei (se evit\ `ngr\[area excesiv\), prin livrarea puilor la abator atunci când au atins vârsta [i greutatea corespunz\toare pentru sacrificare etc. 7. Viteza de `mbr\care cu penaj. Este o caracteristic\ important\ `n cazul broilerului de g\in\, dat\ fiind vârsta timpurie de sacrificare. Penele reprezint\ cca. 5-7% din greutatea vie, procent ce tinde s\ scad\ la p\s\rile cu greutate mare. De[i, puii de g\in\ se acoper\ cu pene mai repede decât puii altor specii de p\s\ri, iar femelele sunt mai precoce decât masculii, `n ameliorarea produc]iei de carne se pune problema m\ririi vitezei de cre[tere a penajului la ambele sexe.

Puii care se `mbrac\ mai repede cu penaj `[i asigur\ mai de timpuriu problemele de termoreglare [i valorific\ superior hrana `n sporul de cre[tere, ca urmare a pierderilor mai reduse de c\ldur\; `n acela[i timp, calitatea carcaselor este superioar\ deoarece, dup\ jumulire, pielea r\mâne curat\, f\r\ tuleie sau pene aciculare. Exist\ corela]ii de tip pozitiv `ntre vârsta la care sistemul de termoreglare devine func]ional [i rata de cre[tere a broilerului.

- 46 -

8. Culoarea penajului. La toate speciile, rasele [i hibrizii de p\s\ri care se cresc pentru produc]ia de carne, este preferat penajul de culoare alb\, care pe lâng\ faptul c\ asigur\ ob]inerea unor carcase aspectuoase, poate fi folosit `n scopuri artizanale. Curcile bronzate ameliorate au pierdut suprema]ia pe care o de]ineau pe pia]a broilerului de curc\ datorit\ tuleelor de culoare neagr\ care r\mâneau pe carcase, locul lor fiind ocupat de curcile cu penajul alb. 9. Gradul de ameliorare. ~n ]ara noastr\, ca de altfel `n `ntreaga lume, programele de selec]ie [i hibridare dirijeaz\ ac]iunile de ob]inere a materialului biologic destinat producerii de carne. Valoarea produc]iei este determinat\ de gradul de ameliorare asigurat, coroborat fiind cu condi]iile de mediu create; performan]a productiv\ reprezint\ baza genetic\ exploatat\ `n condi]ii de mediu date, `n timp ce programul genetic reprezint\ maturizarea efectului selec]iei, exprimat\ prin modificarea frecven]ei (cazul caracterelor calitative) sau prin modificarea mediei de la o genera]ie la alta (cazul caracterelor cantitative).

Unele dintre caracterele fenotipice ale p\s\rilor (culoarea penajului, a ciocului, a fluierelor, a urechiu[elor etc) nu sunt influen]ate de condi]iile de mediu, `n timp ce altele (greutatea ou\lor, capacitatea de ecloziune, procentul de eclozabilitate, vârsta de producere a primului ou, greutatea corporal\ a p\s\rilor etc), sunt pu]in influen]ate de mediu.

Atunci când influen]a mediului asupra unui genotip `n exteriorizarea sa fenotipic\ este mic\, caracterul poate fi mai u[or reprodus `n descenden]\ [i poate fi `mbun\t\]it prin selec]ia dup\ performan]ele individuale, `n genera]ii succesive, aducându-l aproape de valoarea lui genotipic\. Cu cât un caracter este mai pu]in influen]at de condi]iile de mediu, cu atât acesta are o heritabilitate mai mare. 10. Prolificitatea. Cu cât o pas\re are mai mul]i produ[i, cu atât cre[te produc]ia de carne. A[a de exemplu, la g\inile de reproduc]ie din rasele grele se ob]in 140-145 pui/ciclu productiv [i care, la o greutate medie la sacrificare de 2,0 kg, reprezint\ 280-290 kg carne/g\in\ de reproduc]ie.

2.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne

2.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de g\in\ pentru carne

Selec]ia este orientat\ spre ob]inerea unor pui broiler cu o dezvoltare rapid\, un indice economic de valorificare a hranei, s\ aib\ penajul alb sau aproape alb, o vitez\ mare de `mbr\care cu penaj, s\ fie docili [i f\r\ vicii, cu preten]ii reduse pe timpul cre[terii, un randament la sacrificare cât mai ridicat [i carcase aspectuoase. Metoda de selec]ie se bazeaz\ pe varian]a genetic\ aditiv\ pentru obiective multiple. Deoarece, caracterele supuse selec]iei au heritabilit\]i diferite, la cele cu h2 ridicat se aplic\, mai ales, selec]ia dup\ performan]ele proprii, iar la cele cu h2 sc\zut, selec]ia dup\ performan]ele familiale [i mai pu]in cea dup\ performan]ele proprii.

- 47 -

Selec]ia pe mai multe caractere are drept scop ob]inerea unui progres genetic global maxim. Cunoscându-se valoarea heritabilit\]ii fiec\rui caracter, precum [i corela]iile genetice dintre diferitele caractere, se stabile[te pentru fiecare dintre acestea, independent de celelalte, o performan]\ minim\, pe baza c\reia indivizii care `ntrunesc condi]iile sunt re]inu]i pentru urm\toarea etap\ de selec]ie; este vorba de selec]ia pe niveluri independente. Propor]ia de re]ineri la fiecare caracter depinde de importan]a acestuia, de heritabilitatea lui [i de corela]ia genetic\ cu alte criterii. Performan]ele proprii se apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor. Liniile materne se selec]ioneaz\ dup\ performan]ele proprii la vârsta de 5 s\pt\mâni, cele de Rock [i de 7 s\pt\mâni, cele de Mini Rock [i dup\ performan]ele proprii [i familiale la vârsta de 40 s\pt\mâni; intervalul dintre genera]ii este de 52 s\pt\mâni. Liniile paterne (de Cornish) se selec]ioneaz\ numai la vârsta de 5 s\pt\mâni, atât dup\ performan]ele proprii cât [i dup\ cele familiale, cu posililitatea de scurtare a intervalului dintre genera]ii la 34 s\pt\mâni. Presiunea de selec]ie este mare, fiind de 1,5% la masculi [i 15% la femele Cornish [i respectiv, de 0,7% la masculi [i 8% la femele de Plymouth Rock. Principalele criterii de selec]ie ale liniilor pure genitoare de hibrizi de g\in\ pentru carne sunt prezenta]i `n cele ce urmeaz\. 1. Viteza de cre[tere. Se apreciaz\ pe baza greut\]ilor corporale determinate la vârsta de 5 s\pt\mâni. Acest criteriu se coreleaz\ intens pozitiv cu lungimea fluierului (r=+0,78), dar [i cu greutatea puiului de o zi [i cu unghiul pieptului. Selec]ia pentru greutate corporal\ mare induce [i efecte nedorite, cum ar fi defectele de aplomb, curbura unuia sau mai multor degete [i de aceea, la cântarul de la 5 s\pt\mâni se elimin\ to]i indivizii necorespunz\tori fenotipic. De asemenea, `ntre greutatea corporal\ mare [i inciden]a higroamelor pectorale a fost pus\ `n eviden]\ o corela]ie pozitiv\ (r=+0,48). La indivizii cu vitez\ mare de cre[tere se constat\ [i o predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime intern\, situa]ie `n care trebuie s\ se ac]ioneze la nivel de linii pure, prin determinarea concentra]iei de trigliceride serice; puii care au o cantitate mare de astfel de trigliceride sunt sco[i de la lucr\rile de selec]ie. 2. Produc]ia de ou\. Este un criteriu de selec]ie foarte important, dar numei pentru liniile materne. Tehnica de lucru const\ `n num\rarea tuturor ou\lor depuse de o g\in\ `n perioada de control a produc]iei de ou\, care dureaz\ de la declan[area ouatului [i pân\ la vârsta de 40 s\pt\mâni. G\inile supuse acestui control reprezint\ produ[ii rezulta]i din prima ecloziune. 3. Conforma]ia corporal\. Se apreciaz\ `n func]ie de m\rimea unghiului pieptului, care se m\soar\ cu un compas special [i se exprim\ `n grade. Valoarea lui h2 pentru unghiul pieptului este de 033-0,37. La unele linii de Cornish, pentru o mai bun\ apreciere a conforma]iei, se determin\ [i lungimea carenei sternale, pentru care h2 estimat este de 0,43. 4. Calitatea carcasei. Este dat\ de mai mul]i indicatori, cum ar fi: raportul carne/oase; participarea procentual\ a por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor etc.

- 48 -

5. Conversia furajului (consumul de furaje pe unitatea de produs finit). Este un criteriu de selec]ie de baz\ pentru to]i masculii de Cornish re]inu]i pentru greutatea corporal\ determinat\ la vârsta de 5 s\pt\mâni. Durata controlului este fix\, de 14 zile, efectuându-se `n s\pt\mânile 6 [i 7 de via]\ a puilor; consumul de hran\ se stabile[te individual. Indicele de conversie a furajului are o heritabilitate moderat\, de 0,25. ~ns\mân]\rile artificiale cu material seminal congelat permit utilizarea la maximum a masculilor re]inu]i pentru acest caracter; `n ultimul timp, exist\ tendin]a de a se extinde [i la femele acest criteriu de selec]ie. 6. Greutatea ou\lor. Influen]eaz\ direct calitatea puilor de o zi. Pentru o genera]ie studiat\ `n anul 1987, h2 realizat a fost de 0,48-0,53 la liniile autohtone de Rock [i de 0,23 la cele de Cornish. Tehnica de lucru const\ `n stabilirea greut\]ii tuturor ou\lor produse `n s\pt\mânile 30 [i 31 de via]\ a g\inilor ce se afl\ `n controlul produc]iei numerice de ou\. 7. Caracterele de reproduc]ie. Sunt reprezentate de fertilitate, pentru liniile paterne [i de eclozionabilitate, pentru cele materne. Heritabilitatea estimat\ este moderat\, atât pentru eclozionabilitate (0,29), cât [i pentru fertilitate (0,28). Controlul se face tot `n s\pt\mânile 30 [i 31 de via]\ a p\s\rilor intrate `n programul de selec]ie. Pentru sporirea fertilit\]ii, `n ultimul timp s-a introdus [i controlul calit\]ii spermei (concentra]ia spermei `n spermatozoizi, mobilitatea [i viabilitatea spermatozoizilor etc) la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua genera]ie. 8. Viabilitatea [i rezisten]a la `mboln\viri. Se apreciaz\ `n cadrul unui program de selec]ie de lung\ durat\, pe parcursul c\ruia, familiile (1 mascul/10 femele) cu mortalitate ridicat\ sunt penalizate.

2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne La noi `n ]ar\ a fost conceput un program de creare de popula]ii [i subpopula]ii de g\ini produc\toare de carne, cu caractere fenotipice controlate de gene sex-linkate, `n acest sens fiind ob]inu]i hibrizi comerciali sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului [i respectiv, dup\ dezvoltarea remigelor primare.

Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului Programul de selec]ie `n aceast\ direc]ie a `nceput `n anul 1972, odat\ cu identificarea unor exemplare de Cornish cu penajul ro[u sau cu tent\ de ro[u. ~n genera]ii succesive, s-au `nmul]it efectivele [i s-au purificat pentru gena “golden”, aplicându-se [i selec]ia pentru caractere productive. Gena “golden” (s) este recesiv\, fiind a doua alel\ de culoare a penajului la locusul “s” [i este necesar\ pentru producerea de pigment complet, galben-ro[u deschis (buff). ~n paralel, s-a derulat [i programul de creare a liniei “Rock silver”, prin izolarea reproductiv\ din popula]iile de Rock a indivizilor posesori ai genei

- 49 -

“silver” [i selec]ionarea acestora pentru caractere cantitative [i calitative; gena “silver” (S) este legat\ de sex [i inhib\ producerea pigmentului ro[u.

Caracteristicile Cornish-lui ro[u-prezen]a genei recesive “s” legat\ de sex; ou\ cu coaja brun\; pielea [i fluierele galbene; creasta b\tut\ sau simpl\; penajul ro[u uniform la femele [i cu concentr\ri de culoare pe cap, gât, aripi, coad\ [i piept, la masculi.

Caracteristicile Rock-lui silver-sunt identice cu ale Rock-lui normal, dar prezint\ gena “S”, legat\ de sex [i care este dominant\. Prin teste de culoare s-a ob]inut homozigo]ia pentru genele golden “ss” la masculii Cornish-ro[u [i respectiv, pentru gena silver “SS”, la masculii Rock-silver. Aceste teste s-au f\cut prin `ncruci[area cu Sussex alb, `n cazul Cornish-lui ro[u [i cu Rhode Island ro[u, `n cel al Rock-lui silver. La ora actual\, efectivele sunt 100% pure pentru genele auriu [i argintiu. Puii de o zi sexabili la aceast\ vârst\ dup\ culoarea penajului, se prezint\ astfel: • masculii-au puful alb pe tot corpul; • femelele-pot avea: puf de culoare ro[u intens sau diluat pe tot corpul; puf de

culoare alb\ cu dou\ dungi ro[ii pe spate; puf de culoare alb\ cu excep]ia capului care este ro[u; puf de culoare alb\ cu excep]ia celui din jurul ochilor care este ro[u etc.

Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi

dup\ dezvoltarea remigelor primare Pentru ob]inerea unui astfel de pui este necesar ca p\rintele mascul s\ fie homozigot pentru `mbr\care rapid\ (fast “kk”), iar p\rintele femel s\ fie hemizigot pentru `mbr\care lent\ (slow “K-“); `n acest fel, s-a ob]inut la noi `n ]ar\ hibridul comercial de g\in\ “ROBRO-70”. Dup\ o tehnic\ asem\n\toare a fost creat [i hibridul comercial “MINI-ROBRO”, la care p\rintele femel este posesor al genei “dwarf” [i poart\ numele de “MINI ROCK”. Aceast\ gen\, notat\ cu “dw” este recesiv\, legat\ de sex [i determin\ reducerea greut\]ii corporale cu cca. 43% la homozigo]ii masculi [i cu 26-32% la hemizigo]ii femeli, de[i la ecloziune puii au o m\rime normal\. Dezvoltarea lent\ `ncepe din s\pt\mâna a 2-a de via]\, datorit\ unei lipogeneze m\rite. Producerea de g\ini “MINI ROCK” a `nceput prin transferul genei “dwarf” de la o popula]ie de New Hampshire, la o popula]ie de Plymouth Rock-alb, selec]ioant\ pentru produc]ia de carne; pozi]ia genei “dwarf” apare ca tat\ al mamei. Prin `ncruci[area coco[ilor monozigo]i recesivi (dw dw) de Rock cu cu g\ini Rock normale (Dw -) la nivel de bunici, se ob]in p\rin]i cu un dimorfism sexual foarte accentuat, respectiv masculi normali (Dwdw) [i femele mini (dw -). La nivel de p\rin]i, se `ncruci[eaz\ coco[i Cornish (DwDw) cu g\ini “MINI ROCK” (dw -), rezultând pui broiler normali (masculi “Dwdw” [i femele “Dw-“).

- 50 -

La noi `n ]ar\, pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt produ[i doi hibrizi [i anume, “Robro-70” [i “Mini Robro”, ob]inu]i prin hibridarea unor linii pure ale raselor Cornish [i Plymouth Rock. Caracteristicile rasei Cornish (din care se extrag liniile paterne): culoarea penajului………………………. alb\; produc]ie de ou\/g\in\ furajat\………… 80-130 buc.; greutatea medie a ou\lor………………… 60-65g; culoarea cojii ou\lor…………………….. pigmentat\ `n brun; vârsta maturit\]ii sexuale……………….. 200-210 zile; greutatea corporal\, la -femele………….. -masculi…………..

3,5-4,0 kg; 4,5-5,5 kg.

Caracteristicile rasei Plymouth Rock (din care se extrag liniile materne): culoarea penajului………………………. alb\; produc]ie de ou\/g\in\ furajat\………… 190-200 buc.; greutatea medie a ou\lor………………… 59-60g; culoarea cojii ou\lor…………………….. pigmentat\ `n brun; vârsta maturit\]ii sexuale……………….. 200-210 zile; greutatea corporal\, la -femele………….. -masculi………….

2,5-3,0 kg; 3,5-4,0 kg.

Hibridul “ROBRO-70”

S-a formnat pe baza liniilor pure C [i W ale rasei Cornish [i respectiv, S [i F ale rasei Plymouth Rock, importate `n anul 1970 de la firma Shaver din Canada; el a fost omologat `n anul 1987. Selec]ia liniilor participante la formarea hibridului se face dup\ urm\toarele criterii: • liniile C [i W de Cornish: vitez\ de cre[tere; conforma]ie [i fertilitate; • linia S de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere [i fertilitate; • linia F de Plymouth Rock: produc]ie de ou\ [i eclozionabilitate. La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi Cornish (masculi C x femele W) [i femele hibride Rock (masculi S x femele F). P\rintele mascul este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Cornish, cu urm\toarea formul\ genetic\: II, cc, Ee, ss, Bb. Are culoarea alb\ dominant\, creasta b\tut\ sau simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de `mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi. P\rintele femel este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Plymouth Rock, cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii, Cc, Ee, SS, K-, Bb. Are culoarea alb\ recesiv\, creasta simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ redus\ de cre[tere a remigelor primare, dar vitez\ mare de `mbr\care cu pene pe restul corpului [i puful alb-g\lbui la puii de o zi. Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor: mortalitate medie, `n perioada: 0-24 s\pt\mâni……… 25-64 s\pt\mâni……..

5-6%; 0,6-0,9%/lun\;

greutate corporal\ la 20 s\pt\mâni…………………… 1950-2050g; greutate corporal\ la 64 s\pt\mâni: -masculi…………. 4000-5000g;

- 51 -

-femele…………... 3100-3300g; produc]ie de ou\/g\in\ introdus\…………………….. 165-180 buc.; produc]ie de ou\ bune de incubat…………………….. 162-174 buc.; eclozionabilitate medie……………………………….. 84-85%; pui ob]inu]i/g\in\ introdus\………………………….. 140-146 cap.; vârf de produc]ie la 28-31 s\pt\mâni………………… 82-84%.

Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor: greutate medie, la: - 7 s\pt\mâni……………………... - 8 s\pt\mâni………………………

2,1-2,2 kg; 2,4-2,5 kg;

consum specific, la: - 7 s\pt\mâni……………………. - 8 s\pt\mâni……………………..

2,0-2,1 kg/kg spor; 2,1-2,2 kg/kg spor;

viabilitate, la: - 7 s\pt\mâni…………………….……. - 8 s\pt\mâni……………………………

97%; 95%.

Hibridul “MINI ROBRO”

Are la baz\ liniile Cy1 [i Cy2 din rasa Cornish [i respectiv, liniile MA [i H, din rasa Plymouth Rock; linia MA posed\ gena “dwarf”. Hibridul a fost omologat `n anul 1988. Selec]ionarea liniilor participante se face dup\ urm\toarele criterii: • liniile Cy1 [i Cy2 de Cornish: vitez\ de cre[tere; conforma]ie [i fertilitate; • linia MA de Plymouth Rock: greutate corporal\ standard, produc]ie de ou\ [i

eclozionabilitate; • linia H de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere, produc]ie de ou\, fertilitate [i

eclozionabilitate. Hibridul “Mini Robro” se ob]ine din coco[i hibrizi Cornish (masculi Cy1 x femele Cy2) [i femele hibride Rock (masculi MA x femele H). P\rintele mascul este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Cornish, cu urm\toarea formul\ genetic\: II, cc, Ee, ss, Bb. Are culoarea alb\ dominant\, creasta b\tut\ sau simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de `mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi. P\rintele femel este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Plymouth Rock, cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii, Cc, Ee, Ss, dw-, Bb. El are culoarea alb\ recesiv\, creasta simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de `mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui sau fumuriu la puii de o zi; la vârsta de 2-3 s\pt\mâni, cei fumurii se albesc. Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor: viabilitate, `n perioada: 0-24 s\pt\mâni………………. 25-64 s\pt\mâni……………..

95%; 92-94%;

greutate corporal\ la 64 s\pt\mâni: - masculi………… - femele…………..

4500-5000g; 2400-2600g;

produc]ie de ou\/g\in\ introdus\…………………….. 170 buc.; produc]ie de ou\ bune de incubat…………………….. 160 buc.; eclozionabilitate medie……………………………….. 82%; pui ob]inu]i/g\in\ introdus\………………………….. 135 cap.;

- 52 -

vârf de produc]ie la 28-31 s\pt\mâni………………… 82-84%. Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor: greutate medie (la 7 s\pt\mâni)………………….……. 1900-2000g; consum specific (la 7 s\pt\mâni)……………………… 1,8-2,0 kg/kg spor; viabilitate (la 7 s\pt\mâni)………………….………… 95-96%.

Hibrizi de tip “ROSS”

Sunt produ[i `n mai multe variante genetice, de c\tre firma “Ross Breeders”, din Marea Britanie. “ROSS 208”, are urm\toarele performan]e, la 42 zile: greutate corporal\: -masculi………………….. - femele…………………...

2370g; 1979g;

consum cumulat de furaje: -masculi…………. -femele…………...

4,085 kg; 3,571 kg;

indice de conversie a hranei: -masculi……….. -femele…………

1 : 1,72; 1 : 1,80.

“ROSS 308”, are urm\toarele performan]e, la 42 zile: greutate corporal\: - masculi………………….. - femele…………………...

2616g; 2184g;


4,353 kg; 3,802 kg;

indice de conversie a hranei: -masculi……….. -femele………….

1 : 1,66; 1 : 1,74.

Hibridul “COBB 500”

Este crea]ia firmei “Cobb Breeding Company Ltd.”, din Anglia [i este un hibrid adaptat diverselor tipuri de clim\, precum [i diferitelor sisteme de cre[tere; este sexabil la vârsta de o zi dup\ dezvoltarea remigelor primare.

La vârsta de 42 zile, “COBB 500”, poate realiza greut\]i corporale medii de 2582g, la masculi [i de 2155g, la femele.

Hibridul “LOHMANN MEAT” Este produs de c\tre firma “Lohmann” din Germania, fiind acreditat cu urm\toarele performan]e: greutate corporal\: - masculi………………….. - femele…………………...

2329g; 2002g;


4,082 kg; 3,653 kg;


1 : 1,753; 1 : 1,825.

Hibridul “STARBRO”

Este produs de c\tre firma Shaver din Canada, caracterizat fiind printr-o foarte bun\ vitez\ de cre[tere, un indice superior de conversie a hranei, rusticitate, carne de calitate superioar\ [i o viabilitate excelent\.

- 53 -

Performan]ele pe care le `nregistreaz\ la vârsta de 42 zile, sunt: greutate corporal\: - masculi………………….. - femele…………………...

2237-2307g; 1898-1973g;


4,09-4,15 kg; 3,55-3,63 kg;


1 : 1,80-1,83; 1 : 1,84-1,87.

Hibridul “ARBOR ACRES”

Este produs `n S.U.A., statul Connecticut [i are, la vârsta de 42 zile, urm\toarele performan]e morfo-productive: greutate corporal\: - masculi………………….. - femele…………………...

2310g; 1980g;


3,996 kg; 3,505 kg;


1 : 1,73; 1 : 1,77.

Hibridul “HYBRO G”

Este produs de firma cu acela[i nume, din Olanda [i are urm\toarele performan]e (la 42 zile): greutate corporal\: - masculi………………….. - femele…………………...

2582g; 2375g;


4,320 kg; 4,055 kg;


1 : 1,67; 1 : 1,71.

2.5. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne

2.5.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de curc\ pentru carne

Variabilitatea genetică a curcilor este foarte mare, fapt ce asigură disponibilităţi considerabile pentru munca de ameliorare. Cu toate acestea, ameliorarea curcilor este îngreunată de unele însuşiri ale lor, cum ar fi sezonabilitatea reproducţiei şi maturitatea sexuală târzie, dar şi de nivelul producţiei de ouă, care este destul de mică comparativ cu a altor specii de păsări. Maturitatea sexuală apare în jurul vârstei de 32 săptămâni, încât, abia la 34 săptămâni se ajunge la o intensitate de ouat convenabilă începerii controlului individual al producţiei numerice de ouă. De regulă, acest control durează 20 săptămâni, ceea ce înseamnă că la vârsta de 60 săptămâni se poate trece la incubarea ouălor pentru prima ecloziune pedigree în vederea reproducţiei populaţiei (liniei). Dacă se lucrează cu patru serii de ecloziune pedigree, rezultă un interval între de generaţii de aproximativ 70 săptămâni (1,35 ani).

- 54 -

Pentru reducerea acestui interval, unii amelioratori diminuează perioada de control a producţiei numerice de ouă, la 6-8 săptămâni. Procedeul prezintă dezavantajul că se pierde din precizia selecţiei, mai ales prin intermediul informaţiilor furnizate de performanţele proprii; în acelaşi timp, precizia selecţiei bazată pe media familiei se reduce, întrucât mărimea unei familii pentru lucrările de selecţie este de numai 5 indivizi (1 mascul şi 4 femele), iar numărul mai mic de candidaţi pe familie afectează atât precizia selecţiei, cât şi intensitatea ei. Studiile de ereditate ale unor caractere cantitative şi calitative efectuate la curci au oferit soluţii eficiente pentru sporirea producţiei la această specie. La curci, care au 41 perechi de cromozomi, multe din genele care caracterizează penajul influenţează negativ producţiile lor. De exemplu, gena “sp” (responsabilă pentru penajul alb cu pete negre la homozigoţi), gena “r” (responsabilă pentru penajul roşu-Bourbon) şi gena “e” (responsabilă pentru penajul brun-închis) reduc creşterea în greutate; gena “r” reduce şi producţia de ouă, iar gena “b” (responsabilă pentru penajul bronzat, cu aripi negre) diminuează cantitatea de spermă. Viteza îmbrăcării cu penaj se află sub controlul unui locus înlănţuit cu sexul; gena sălbatică “k” determină o îmbrăcare rapidă cu penaj, iar gena dominanată “K”, o îmbrăcare târzie.

Prezintă interes şi ereditatea unor sisteme biochimice. De exemplu, fenotipurile unor fenogrupe determină fluiere mai lungi (purtătorii genei “aAlD”), iar altele o greutate corporală mai mare (purtătorii genei “aB2”) etc. Relevante pentru ereditatea unor caracteristici cantitative la curcă sunt valorile lui h2, ca de exemplu, pentru: • greutatea la 24 săptămâni (h2 estimat=0,38 şi h2 realizat=0,41); • lungimea fluierului (h2 estimat=0,44); • lungimea sternului (h2 estimat=0,32); • adâncimea corporală (h2 estimat=0,42); • vârsta primului ou (h2 estimat=0,81); • numărul ouă pe 84 zile (h2 estimat=0,61); • greutatea oului (h2 estimat=0,56) etc.

În plus, între foarte multe caractere implicate atât în producţia de carne, cât şi în funcţia de reproducţie există anumite corelaţii fenotipice (rF), genotipice (rG) şi de mediu (rM), de care trebuie să se ţină cont în munca de selecţie. În mod deosebit, reliefăm corelaţiile pozitive existente între: • greutatea la 24 săptămâni x lungimea fluierului (rG =+0,73; rM=+0,23;

rF=+0,479); • greutatea la 24 săptămâni x lărgimea pieptului (rG=+0,77; rM=+0,23;

rF=+0.29); • greutatea la 24 săptămâni x adâncimea corpului (rG=+0,66; rM=+0,42;

rF=+0,51); • numărul de ouă/6 săptămâni x numărul de ouă/an (rG=+0,69); • numărul de ouă x lungimea perioadei de ouat (rG=+0,74; rF=+0,74);

- 55 -

• numărul pauzelor de clocit x lungimea pauzelor de clocit (rG=+0,89; rF=+0,60) etc.

De asemenea, există şi o serie de corelaţii negative, stabilite între: • numărul de ouă x numărul de pauze de clocit (rG=-0,58; rF=-0,47); • numărul de ouă x greutatea ouălor (rG=-0,78; rF=-0,52); • numărul de ouă x vârsta primului ou (rG=-0,42; rF=-0,20) etc. Criteriile de selecţie pentru liniile materne de curcă se referă la producţia numerică de ouă, lungimea perioadelor de ouat, lungimea pauzelor de clocit etc. În vederea selecţiei pentru producţia numerică de ouă se întocmeşte un plan de selecţie combinată, la curci şi pe colaterali, la curcani, plecându-se de la o matcă de 20 masculi + 80 femele, ceea ce corespunde unui număr de 20 familii, fiecare dintre acestea fiind alcătuite dintr-un mascul şi 4 femele. Fiecare din cele 4 curci care revin unui curcan, trebuie să producă 5 femele (total=400 femele) şi un mascul (total= 80 masculi), sexarea făcându-se la vârsta de 2-3 luni, după caracterele de exterior. Din cele 400 de candidate se vor alege 80 de curci cu ajutorul unui index de selecţie combinată, iar din cei 80 de candidaţi se vor alege 20 de curcani, pe baza performanţei medii a surorilor şi semisurorilor aflate în testare. Durata testării este condiţionată de durata controlului producţiei numerice de ouă, de 20 săptămâni sau de 6-8 săptămâni, a doua variantă fiind cea mai convenabilă, mai ales că între numărul de ouă/6 săptămâni şi numărul de ouă/an este o corelaţie pozitivă (rG=+0,69). Pentru selecţia liniei paterne care produce hibridul simplu, se foloseşte o tehnică de selecţie asemănătoare şi care are la bază un index de selecţie simultană a vitezei de creştere şi a numărului de ouă.

Există şi posibilitatea practicării unei selecţii pe niveluri independente, cu două momente selective, unul la 24 săptămâni, pentru greutate vie şi altul, la aproximativ 40 săptămâni, pentru numărul de ouă. Conform tehnologiei specifice acestei metode de selecţie, pentru fiecare din cele două caractere (greutatea corporală la 24 săptămâni şi producţia numerică de ouă la 40 săptămâni) se stabileşte o performanţă minimă care trebuie îndeplinită de către candidat pentru a fi reţinut; candidaţii reţinuţi la primul caracter devin candidaţi la cel de al doilea caracter.

Proporţia de reţineri pentru fiecare caracter în parte se calculează pe baza importanţei celor două caractere, a heritabilităţii lor şi a corelaţiilor care există între ele. Linia paternă din a doua treaptă de încrucişare se selecţionează, în principal, pentru greutate vie, dar şi pentru unghiul pieptului, practicându-se fie selecţia pe un index, fie selecţia pe niveluri independente. Deoarece, la selecţia liniei paterne, numărul de indivizi care o compun este relativ mic, pentru a se evita consangvinizarea, se recomandă să se facă o selecţie intrafamilială, urmată de o încrucişare interfamilială.

- 56 -

2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne În România, creşterea pe baze intensive a curcilor pentru producţia de carne a debutat în anul 1974, când la S.C. ’’Avicola’’ S.A. Bacău au fost aduse 4 linii pure de la firma ’’Studler’’ din Franţa, respectiv: linia 33, de tip uşor; linia 11, de tip mediu; linia 66, de tip mediu-greu şi linia 69, de tip greu. Aceste linii au stat la baza formării hibridului comercial de curcă românesc pentru carne, denumit “Prima”. Ca origine, materialul biologic importat a derivat din suşele canadiene Wiliams ale rasei de curci Beltsville alb.

Pe baza altor linii pure importate şi indigene de curci albe şi bronzate s-a creat un al doilea hibrid comercial pentru carne, denumit “Diamant”. Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor albe, formă maternă, din care au fost extrase liniile de tip mediu, mediu-greu şi uşor, utilizate în hibridări:

-culoarea penajului………………………………….albă; -producţia medie de ouă/curcă furajată……………..140 buc.; -greutatea ouălor…………………………………….60-80 g.; -greutatea corporală medie, la:-femele……………...5,0kg; -masculi……………..9,0kg; -eclozabilitatea ouălor……………………………….85% Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor, formă paternă, din care au

fost extrase liniile de tip greu, utilizate în hibridări: Bronzate Albe -culoarea penajului………………………bronzată albă; -producţia de ouă/curcă furajată…………60-75buc. 60-75buc.; -greutatea ouălor…………………………80-90g; 80-90g; -greutatea corporală, la -femele…………..8-10kg 6,5-7,5kg; -masculi………….15-17kg 10-12kg; -fertilitatea ouălor………………………..85-90% 85-90%; -eclozabilitatea ouălor…………………....80% 80%.

Hibridul comercial “PRIMA” Este un hibrid triliniar, omologat în anul 1987, care are la origine linia

pură 69, ca formă paternă şi liniile pure 33 şi 66, ca formă maternă (mascul 33 x femelă 66). Selecţia acestor linii se face după următoarele criterii: • linia 69, de tip greu, pentru viteza de creştere şi fertilitate; • linia 33, de tip uşor, pentru producţia de ouă, fertilitate şi eclozionabilitate; • linia 66, de tip mediu-greu, pentru viteza de creştere şi producţia de ouă; • linia 11, de tip mediu (menţinută în rezervă), pentru producţia de oua şi viteza

de creştere. Acest hibrid are următoarele caracteristici morfo-productive: • greutatea corporală la vârsta de 14 săptămâni: 5,0-5,2 kg; • consumul specific de hrană: 2,9-3,0 kg /kg spor de greutate; • viabilitatea: 93-95%.

- 57 -

Hibridul comercial “Diamant” Are la bază liniile:

-Alba mare- tip greu, selecţionată pentru viteza de creştere şi fertilitate. -Bronzata mare- tip greu, cu pieptul larg, selecţionată pentru viteza de

creştere şi fertilitate. -Alba de Ruşeţu- tip mediu, selecţionată pentru producţia de ouă şi viteza de

creştere. -Alba de Braşov- tip mediu, selecţionată pentru producţia de ouă şi viteza de

creştere. -Alba mică- tip uşor, selecţionată pentru producţia de ouă şi eclozabilitate.

La producerea variantelor de hibrizi “Diamant” s-au utilizat liniile grele: Alba mare sau Bronzata mare, ca formă paternă şi hibrizii simpli: Alba mică x Alba de Ruşeţu sau Alba de Braşov x Alba de Ruşeţu, ca formă maternă. Hibridul comercial “Diamant” a fost creditat cu următoarele performanţe: • greutate corporală la vârsta de 14 săptămâni: 5,2-5,5 kg; • consum specific de hrană: 2,6-2,9 kg nutreţuri combinate/kg spor de greutate; • viabilitate: 93-95%.

Hibridul comercial “LARGE WHITE-L 3200”

Este un hibrid dublu (tetraliniar) de tip supergreu, ob]inut din mam\ hibrid\ (produs\ pe baza a dou\ linii de tip foarte greu) [i tat\ hibrid (produs pe baza tot a dou\ linii de tip foarte greu).

Caracteristicile hibridului, sunt: • greutate corporal\ la 18 s\pt\mâni - 9,68 kg, la femele;

- 13,59 kg, la masculi; • indicele de conversie a hranei - 2,81, la femele;

- 2,58, la masculi.

Hibridul comercial “MEDIUM-L 1500” Este un hibrid dublu (tetraliniar), ob]inut din p\rin]i medium, care au urm\toarele performan]e: greutate corporal\ la 30 s\pt\mâni: - masculi………….. - femele……………

15-16 kg; 8-9 kg;

num\r de ou\/curc\, `n 24 s\pt\mâni de ouat………….. 102 buc.; num\r de pui/curc\, `n 24 s\pt\mâni de ouat…………… 81,1 cap. Performan]ele hibridului, sunt: greutate medie, la 14 s\pt\mâni: - masculi…………….. - femele………………

7,70 kg; 4,90 kg;

indicele conversiei, la: - masculi……………………….. - femele………………………….

2,37 2,43

Hibridul comercial “HEAVY MEDIUM-L 2200”

Are la origine mam\ hibrid\ de tip medium [i tat\ hibrid de tip foarte greu, cu o vitez\ mare de cre[tere. Caracteristicile morfo-productive ale hibridului, sunt:

- 58 -

greutate medie la 16 s\pt\mâni: - masculi…………….. - femele………………

10,89 kg; 7,90 kg;

indicele conversiei, la: - masculi……………………….. - femele………………………….

2,35; 2,56.

2.6. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne

2.6.1. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor

~n ]ara noastr\, bazele cre[terii intensive a ra]elor a fost pus\ `n anul 1981, când s-au importat primele linii pure din rasa Pekin, de la firma englez\ ”Cherry Valley”; din aceste linii, o parte au participat la formarea primului hibrid românesc de ra]\, denumit ”Rora” [i care este un hibrid pentru carne.

Ob]inerea hibridului de ra]\ “Rora” este legat\ de unit\]ile avicole din Voluntari, Arad [i Mih\ile[ti, care au func]ionat ca Centre de selec]ie pentru liniile pure, dar [i ca Centre de `nmul]ire-bunici. ~n paralel cu activitatea de ob]inere a hibridului mai sus men]ionat, au existat preocup\ri [i pentru realizarea unui alt hibrid, dar de carne [i ficat gras, pe baza unor linii pure ale raselor Pekin [i Barbarie.

~n Centrele de selec]ie s-a urm\rit `mbun\t\]irea indicelui pieptului (% mu[chi pectorali din total carcas\-f\r\ cap, gât [i labe), concomitent cu ob]inerea unor produc]ii de ou\ cât mai mari [i cu calit\]i de incuba]ie superioare. Pentru aceasta s-a practicat, `n principal, selec]ia individual\, cu diferitele sale forme, lucrându-se cu un num\r de 64 familii pentru fiecare linie, o familie fiind format\ dintr-un mascul [i 4 femele. ~n vederea determin\rii indicelui pieptului, de la fiecare femel\ s-au re]inut câte 4 masculi ecloziona]i, care au fost crescu]i `ntr-o hal\ cu mediu controlat, pân\ la vârsta de sacrificare, respectiv 7 s\pt\mâni; valoarea indicelui piept s-a stabilit dup\ sacrificarea bobocilor. Vârsta la care s-a `nceput recoltarea ou\lor pentru ecloziunile pedigree a fost de 35 s\pt\mâni. Prima ecloziune pedigree a avut loc când ra]ele-mame au atins vârsta de 41 s\pt\mâni, a II-a ecloziune când acestea au ajuns la 43 s\pt\mâni, iar a III-a ecloziune pedigree (de rezerv\), la 45 s\pt\mâni; fiecare ecloziune pedigree a fost precedat\ de o perioad\ de dou\ s\pt\mâni pentru recoltarea ou\lor [i de alt\ perioad\, de 4 s\pt\mâni, pentru incuba]ia acestora. Pentru recoltarea ou\lor se folosesc cuibarele de tip capcan\ (cu trapnestaj), `n care ra]ele, ca [i gâ[tele de altfel, trebuiesc dirijate manual, pentru c\ nu intr\ singure `n cuibarele respective. ~n fi[a fiec\rei femele luate `n observa]ie se `nscrie num\rul de ou\ produse, iar pe fiecare ou se noteaz\ num\rul matricol al femelei care l-a depus, data depunerii [i familia din care femela face parte; bobocii rezulta]i din ecloziunile pedigree sunt crescu]i `n hale pentru tineret de `nlocuire. La vârsta de 18 s\pt\mâni, se procedeaz\ la alc\tuirea noilor familii, dar, `n prealabil, se calculeaz\ indicele (indexul) performan]ei pentru greutate piept, utilizând o formul\ de calcul. Pe baza valorii indicelui performan]ei pentru

- 59 -

greutatea pieptului la indivizii testa]i din fiecare familie, se face o ierarhizare a familiilor existente; `n continuare, se procedeaz\ la alegerea propriu-zis\ a indivizilor (masculi [i femele), care vor constitui noile familii. ~n cazul alegerii masculilor se vor re]ine câte 4 indivizi (progeni masculi) de la fiecare mam\ ce intr\ `n componen]a primelor 6% familii existente din cele 64 familii, ce alc\tuiesc o linie (total, 64 boboci de sex mascul). Pentru alegerea femelelor necesare form\rii noilor familii, se re]in câte 4 boboci de sex femel (progeni femele) de la fiecare mam\ ce intr\ `n alc\tuirea primelor 25% familii existente, al c\ror num\r este de 64 (total, 256 boboci de sex femel). ~n final, linia reprodus\ va avea un num\r de 320 indivizi (64 masculi [i 256 femele), repartiza]i `n 64 de familii (câte un mascul [i 4 femele pe familie). Lucr\rile de alegere a bobocilor pentru alc\tuirea viitoarelor familii debuteaz\ când ace[tia sunt `n perioada de vârst\ 18-22 s\pt\mâni. ~n munca de selec]ie [i ameliorare a ra]elor, lucr\rile efectuate sunt mult u[urate de faptul c\ majoritatea caracterelor urm\rite au un pronun]at determinism ereditar. De exemplu, h2 pentru greutatea pieptului este de 0,88; h2 pentru greutatea pulpelor [i a pieptului, de 0,67; h2 pentru greutatea ou\lor, de 0,47; h2 pentru produc]ia de ou\, de 0,32 etc.

2.6.2. Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne

Hibridul “RORA” Este un hibrid românesc, biliniar, omologat `n anul 1988, fiind format pe baza liniilor pure 005 [i 001 ale rasei Pekin; la formarea sa, se utilizeaz\ masculi din linia 005 [i femele hibride (masculi 005 x femele 001). Caracteristicile liniei 005: culoarea penajului………………………….. alb\; indicele pieptului…………………………… 14-15%; produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\……… 150 buc. `n 40 s\pt. de ouat; fertilitatea…………………………………… 85-90%; capacitatea de ecloziune……………………. 75-85%; greutatea p\s\rilor adulte…………………… 3,5-4,0 kg.

Caracteristicile liniei 001: culoarea penajului………………………….. alb\; viteza de cre[tere…………………………… mare; indicele pieptului…………………………… 13-14%; produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\……… 150 buc. `n 40 s\pt. de ouat; fertilitatea…………………………………… 90-95%; capacitatea de ecloziune……………………. 80-90%; greutatea p\s\rilor adulte…………………… 3,0-3,5 kg.

Caracteristicile p\rin]ilor: • tat\l hibridului-fiind format din linia 005 are caracteristicile liniei respective; • mama hibridului (005 x 001): penaj alb; produc]ie medie de ou\-175 buc./ra]\

introdus\, `n 40 s\pt\mâni de ouat; fertilitatea-95%; eclozionabilitatea-85%;

- 60 -

num\r de boboci viabili/femel\ introdus\-148 cap.; greutatea corporal\ a adul]ilor: 3,0-3,5 kg.

Caracteristicile hibridului comercial “RORA”: penaj………………………………………… alb; greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni…………… 2,5-2,7 kg; consum specific……………………………... 2,8-3,0 kg n.c./kg spor; propor]ia de p\strare a efectivului…………... 95%.

Hibridul Barbarie x Pekin (carne [i ficat gras)

Este specializat atât pentru producerea c\rnii de ra]\, cât [i pentru cea de ficat gras, fiind un hibrid infecund, denumit mulard, ob]inut din masculi Barbarie [i femele Pekin, su[a Cherry Valley. Performan]ele rasei Barbarie, ce a stat la baza producerii mulardului, sunt: produc]ia de ou\/20 s\pt\mâni de ouat………… 60-75 buc.; num\r de ou\ bune pentru incuba]ie…………… 55-65 buc.; fertilitatea ou\lor……………………………….. 85-95%; eclozionabilitatea………………………………. 65-70%; num\r de boboci/femel\ introdus\…………….. 35-45 cap.; greutatea corporal\ la vârsta de 12 s\pt\mâni: -femele…………….. -masculi…………….

2,1-2,2 kg; 3,7-3,8 kg;

abilitatea `n produc]ia de ficat gras……………. 65-70%; viabilitatea, la-tineret…………………………… -adulte……………………………

93-95%; 95-96%.

Mulardul are un ritm de dezvoltare bun, asigurând `n condi]ii normale de `ndopare, o greutate a ficatului de 300-350g, de la o greutate ini]ial\ de 38-40g [i cu un consum de porumb de 16-18 kg/cap. ~ndoparea `ncepe `n jurul vârstei de 16 s\pt\mâni, când greutatea mularzilor este de 3,0-3,2 kg [i dureaz\ 18 zile; la sfâr[itul `ndop\rii, se ajunge la greut\]i corporale de 4,5-5,0 kg.

2.7. Producerea hibrizilor comerciali de gâsc\ pentru carne

2.7.1. Selec]ia [i ameliorarea gâ[telor ~n ]ara noastr\, bazele pentru cre[terea gâ[telor dup\ principii intensive au fost puse `nc\ din anul 1977, când s-a importat prima linie pur\ din rasa Alb\ Olandez\ de Rin, exploatat\ pentru produc]ia de carne; ulterior, s-au importat [i alte linii pure din rasa amintit\, precum [i din alte rase. Linile importate, precum [i materialul biologic autohton au format matca de reproduc]ie pe care s-au efectuat lucr\rile de ob]inere a hibrizilor comerciali specializa]i atât pentru produc]ia de carne, cât [i pentru cea de ficat gras. La ora actual\, pentru producerea `n ]ara noastr\ a c\rnii [i a ficatului gras de gâsc\ se cresc o serie de hibrizi comerciali ob]inu]i `n urma `ncruci[\rilor

- 61 -

dintre linii pure apar]inând rasei Landaise cu linii pure ale rasei Alb\ Olandez\ de Rin. Centrele de selec]ie au fost organizate pe lâng\ unit\]ile avicole Voluntari, Arad [i Mih\ile[ti, ele func]ionând [i ca centre de `nmul]ire bunici; obiectivul lor este acela de producere a p\rin]ilor de o zi, livrabili unit\]ilor de cre[tere a p\rin]ilor [i de producere a hibrizilor comerciali. Lucr\rile de selec]ie la gâ[te vizeaz\ ameliorarea produc]iei de ou\, precum [i a celor de carne [i ficat gras. Selec]ia liniilor pure pentru produc]ia de ou\, este foarte dificil\, datorit\ num\rului mic de ou\ produse de aceast\ specie, ca [i de caracterul pregnant sezonier al depunerii.

Pentru a se putea p\stra un interval mic `ntre genera]ii, de cca. un an, este necesar ca testarea pentru produc]ia de ou\ s\ se limiteze la depunerile din sezonul de prim\var\. Gâ[tele selec]ionate pentru acest obiectiv (la femele selec]ia combinat\=performan]e proprii+performana]e familiale, iar la masculi, selec]ia pe colaterali=pe baza rudelor colaterale de sex femel din liniile de mam\ [i de tat\) vor reproduce linia respectiv\ prin ou\le depuse `n sezonul de toamn\.

Dar, num\rul de ou\ depuse toamna este mic [i nu permite realizarea unei propor]ii de re]ineri suficient de mari [i de aceea, este obligatoriu ca lucr\rile de selec]ie s\ se continuie [i `n sezonul urm\tor de ouat, respectiv cel de prim\var\, ceea ce prelunge[te intervalul dintre genera]ii cu cel pu]in jum\tate de an.

~n practica curent\ `ns\, controlul pentru produc]ia de ou\ se face numai `n primul an de ouat, pentru c\ `ntre produc]ia de ou\ din acest an [i cea din anii urm\tori exist\ o corela]ie pozitiv\.

Pentru depistarea femelelor cu produc]ii mici de ou\ se poate recurge [i la testul bazat pe aprecierea deschiderii ischiilor. Astfel, `n luna aprilie, când curba de ouat este `n descre[tere, se procedeaz\ la aprecierea gradului de deschidere a ischiilor, ocazie cu care se elimin\ toate femelele care au un grad redus de deschidere; acest caracter este transmis ereditar. Selec]ia pentru vitez\ de cre[tere [i greutate, se efectueaz\ la vârsta de 8 s\pt\mâni a bobocilor [i se realizeaz\ prin metoda selec]iei combinate clasice; selec]ia pentru ficat gras are la baz\ metoda selec]iei pe colaterali. ~n ]ara noastr\, programul de selec]ie aplicat gâ[telor implic\ folosirea selec]iei individuale, cu formele ei specifice (selec]ia combinat\, selec]ia pe colaterali, etc) [i are drept scop `mbun\t\]irea unor indici productivi, cum ar fi: produc]ia de ou\; viteza de cre[tere; fecunditatea; eclozionabilitatea; ecloziunea [i capacitatea de producere a ficatului gras. ~n general, se lucreaz\ cu câte 60 familii pe linie (60 masculi+240 femele/linie), iar lucr\rile de selec]ie se fac `n primul an de ouat [i se finalizeaz\ prin alc\tuirea noilor familii; aceste lucr\ri au o succesiune calendaristic\ impus\ de sezonalitatea produc]iei de ou\. ~n unit\]ile de selec]ie a gâ[telor `n care s-a ajuns la un grad ridicat de productivitate [i de homozigo]ie, se poate aplica selec]ia masal\, urm\rindu-se selec]ionarea indivizilor dup\ anumite caractere de exterior observabile direct [i care sunt corelate cu productivitatea [i starea de s\n\tate a p\s\rilor intrate `n selec]ie.

- 62 -

2.7.2. Hibrizi comerciali de gâsc\ pentru carne Hibrizii comerciali române[ti de gâsc\ pentru carne, au la baz\ popula]ii din rasele Olandez\ Alb\ de Rin [i Landaise, rase ce au urm\toarele caracteristici: Rasa Landaise tipul……………………………… carne-ficat gras; culoarea…………………………. penaj gri, cu excep]ia pieptului [i a

abdomenului care sunt albe; greutate corporal\, la: -femele…... -masculi….

5,5-6,0 kg; 5,8-6,5 kg;

maturitate sexual\……………….. 30-32 s\pt\mâni; Anul I Anul al II-lea produc]ie de ou\/gâsc\ furajat\…. 25-30 buc.; 30-35 buc.; eclozionabilitate………………… 60-65%; 60-65%; num\r de boboci/femel\………… 16-19 cap.; 18-23 cap.; selec]ia, dup\…………..………... -num\r de boboci/femel\ introdus\;

-produc]ia de ficat gras; -fertilitate.

Rasa Olandez\ Alb\ de Rin tipul……………………………… carne-ou\; culoarea…………………………. alb\; greutate corporal\, la: -femele…... -masculi….

4,4-4,8 kg; 4,8-5,4 kg;

maturitate sexual\……………….. 26-28 s\pt\mâni; Anul I Anul al II-lea produc]ie de ou\/gâsc\ furajat\…. 30-35 buc.; 33-45 buc.; eclozionabilitate………………… 60-65%; 65-70%; num\r de boboci/femel\………… 21-26 cap.; 24-31 cap.; selec]ia, dup\…………..………... -produc]ia de ou\;

-viteza de cre[tere; -eclozionabilitate.

Combina]iile `n care se folosesc cele dou\ rase, pentru ob]inerea hibrizilor comerciali, sunt urm\toarele: • mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ Landaise; • mascul Landaise x femel\ Olandez\ Alb\ de Rin; • mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ (mascul Olandez\ Alb\ de Rin x

femel\ Landaise). Cea mai r\spândit\ variant\ de combinare este mascul Landaise x femel\

Olandez\ Alb\ de Rin, `n urma c\reia se ob]in hibrizii comerciali “GARO”ce pot realiza urm\toarele performan]e: culoare penaj…………………………… incomplet alb, cu pene cenu[ii; greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni……… 3,7-4,4 kg; consum specific de furaje……………… =3,2-3,3 kg/kg spor (la furajare

- 63 -

exclusiv\ cu nutre] combinat); =2,5-3,0 kg/kg spor (la furajare suplimentar\ cu mas\ verde sau alte suculente);

viabilitate………………………………. 95%. Hibrizi comerciali ungure[ti se ob]in, de regul\, din `ncruci[area raselor locale cu rasele Landaise [i Alb\ de Rin. • Hibridul “Hungavis Kombi” (carne [i ficat gras), este un hibrid complex,

ob]inut `n urma unor `ncruci[\ri multiple `ntre rasele Landaise, Alb\ de Rin [i Gâsca Ungar\. Hibridul are o vitez\ mare de cre[tere [i produce un ficat gras de 500-600g dup\ o perioad\ scurt\ de `ndopare.

• Hibridul “Babat” (pentru ficat gras), este un hibrid simplu, rezultat din `ncruci[area masculilor din rasa Gâsca Ungar\ cu femele Landaise; `n urma `ndop\rii, ace[ti hibrizi pot produce un ficat gras cu o greutatea medie, de 700g.

Hibrizi comerciali francezi (pentru carne [i ficat gras). Ini]ial, ace[tia se ob]ineau `n urma `ncruci[\rilor dintre rasa Landaise [i diverse rase locale (Alsacian\, Gersoise, Masseube) [i prin urmare erau hibrizi simpli, dar la ora actual\ se produc hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele hibride, din Gâsc\ Alsacian\ x Alb\ de Rin) [i tetrarasiali (masculi hibrizi-mascul Landaise x femel\ Gâsca Ungar\, `ncruci[a]i cu femele hibride-mascul Gâsca Ungar\ x Alb\ de Rin).

Hibrizi comerciali din China. Obiectivele amelior\rii din aceast\ ]ar\ sunt cre[terea performan]elor de produc]ie (prin reducerea sau eliminarea clocitului) [i utilizarea hibrid\rilor `ntre diversele tipuri ale raselor locale, sau `ntre acestea [i rasa Landaise. Variabilitatea greut\]ii corporale la rasele de gâ[te din China este foarte mare, `n aceast\ ]ar\ crescându-se cea mai grea ras\ din lume “Shitou”, `n timp ce selec]ia pentru produc]ia de ou\ s-a orientat pe dou\ direc]ii: • ob]inerea de rase cu un pronun]at instinct de clocire, destinate micilor

exploata]ii; aceste rase pot depune 30-40 ou\ `n 4 cicluri anuale, `n condi]iile extensive de cre[tere, sau acela[i num\r de ou\ `ntr-o perioad\ de ouat de 14-21 s\pt\mâni, `n condi]ii de cre[tere intensiv\;

• ob]inerea de rase f\r\ instinct de clocire, deci cu produc]ii mari de ou\; rasa “Zie” poate produce 70-100 ou\/an

Speciali[tii din China recomand\ utilizarea la hibridare a femelelor de tip mediu sau mic [i a masculilor de tip mare deoarece, descenden]a hibrid\ are o mare energie de cre[tere `n perioada de conversie maxim\ a furajului (0-70 zile) [i o bun\ viabilitate.

3. PRODUC}IA DE FICAT GRAS {I FACTORI DE INFLUEN}|

Ficatul gras, ob]inut `n urma `ndop\rii ra]elor [i gâ[telor, constituie materia prim\ pentru producerea celui mai apreciat [i hr\nitor paté.

- 64 -

3.1. Ficatul gras de pas\re

Ficatul gras se ob]ine de la palmipede (ra]e [i gâ[te) prin `ndopare, determinându-se steatoza hepatic\. ~n urma acestui procedeu tehnologic se realizeaz\ o cre[tere de pân\ la 10 ori a ficatului fa]\ de greutatea ini]ial\, consecutiv dubl\rii greut\]ii corporale a p\s\rilor, fenomen facilitat de trei grupe de nutrien]i: glucidele, proteinele [i lipidele.

Glucidele din hrana ingerat\ constituie o surs\ de baz\ pentru cre[terea acumul\rilor de gr\sime din ficat, ca de altfel [i proteinele, influen]ând semnificativ steatoza hepatic\; formarea `n ficatul p\s\rilor de gr\simi din glucide [i proteine se realizeaz\ prin ciclul acizilor tricarboxilici al lui Krebs. Bineân]eles c\ [i lipidele care intr\ `n nutre]urile utilizate la p\s\ri, se depoziteaz\ tot `n ficatul acestora, dup\ metabolizare.

Nutrien]ii sunt absorbi]i la nivelul intestinului sub]ire, trec `n circula]ia ]esutului mezenteric, iar apoi, prin vena port\, ajung la ficat unde, dup\ o serie de alte transform\ri, fie c\ sunt depozita]i la acest nivel, fie c\ sunt redistribui]i spre ]esuturile periferice. }esutul adipos se formeaz\ mai `ntâi `n zona celulelor de leg\tur\, dup\ care cuprinde [i celelalte celule ale paremchimului hepatic.

Slaba activitate a sistemului limfatic de la pamipede favorizeaz\ depozitarea `n ficat a acizilor gra[i rezulta]i din digestie, comparativ cu mamiferele unde distribu]ia acizilor gra[i este realizat\ pe dou\ c\i: cea a sistemului limfatic, pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice lungi [i calea sistemului sanguin, pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice scurte.

Prin urmare, p\s\rile, dar mai ales palmipedele, sunt predispuse pentru steatoza hepatic\, care este favorizat\ [i de compozi]ia chimic\ a furajului de `ndopare, respectiv porumbul, care are un con]inut redus `n proteine, dar mai ales `n colin\; migrarea acizilor gra[i din ficat spre ]esuturi este favorizat\ de gruparea metil (-CH3), ori colina are 3 astfel de grup\ri.

~n consecin]\, `ndoparea palmipedelor pentru ficat gras se face exclusiv pe baz\ de porumb, datorit\ celor dou\ propriet\]i men]ionate anterior; de asemenea, trebuie evitat\ administrarea de vit. B12 care are rol `n protec]ia ficatului, dar se recomand\ ca `ndoparea s\ nu dureze mai mult de 3 s\pt\mâni, deoarece exist\ riscul ca vacuolele lipidice s\ sparg\ pere]ii celulari, ducând la degradarea calit\]ii produsului.

Sub aspect chimic, ]esutul gras al ficatului este alc\tuit din lipide, ap\, proteine [i substan]e minerale. Lipidele sunt reprezentate, `n special, de gliceride (99%), steride (0,24%) [i fosfolipide, al\turi de care se mai g\sesc pigmen]i carotenoidici [i vitamine liposolubile (tab. 21).

Tabelul 21 Modificarea con]inutului chimic al ficatului la gâ[te, dup\ `ndopare

(dup\ Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000) Con]inutul chimic (%): Nr.

crt. Specificare

`nainte de `ndopare dup\ `ndopare 1 Lipide 3 60 2 Proteine 7 7 3 Glucide 8 1

- 65 -

Modific\rile de natur\ chimic\ din ficatul palmipedelor supuse `ndop\rii, dau [i clasa de calitate a produsului (tab. 22).

Tabelul 22 Compozi]ia chimic\ a ficatului gras de gâsc\, pe clase de calitate

(dup\ Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)

Con]inutul chimic (%): Nr. crt.

Calitatea ficatului gras Ap\ Proteine Lipide Substan]e

minerale 1 I 36-41 8.5-9.5 40-50 0.6-0.8 2 a II-a 40-50 11.0-13.0 35-42 0.8-0.9 3 a III-a 50-60 13.0-15.0 20-35 1.0-1.1 4 Ficat foarte gras 35-40 7.5-8.5 50-58 0.5-0.7

3.2. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras

Al\turi de factorii nutri]ionali, produc]ia de ficat gras mai este influen]at\ [i de factori genetici [i de mediu. 1. Specia [i rasa. Heritabilitatea pentru `nsu[irea de transmitere a predispozi]ie pentru producerea ficatului gras este de 0,6. ~n general, rasele grele [i semigrele au o mai bun\ capacitate de producere a ficatului gras, comparativ cu cele u[oare. La ra]e, performan]ele la `ndopare ale rasei Barbarie sunt dep\[ite de cele ale mularzilor (masculi Barbarie x femele Pekin sau masculi Barbarie x femele Rouen ori Aylesbury), la care greutatea ficatului cre[te de la 39g, la peste 350g dup\ `ndopare.

{i la gâ[te apar diferen]ieri determinate de rasa utilizat\ (tab. 23). Tabelul 23

Greutatea ficatului gras la diferite rase de gâ[te* (dup\ Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)

Nr. crt.

Rasa Greutatea medie a

ficatului gras (g)

Nr. crt.

Rasa Greutatea medie a

ficatului gras (g)

1 Landaise 734 6 Pomeran\ 517 2 Masseube 750 7 Alb\ Italian\ 662 3 Alsacian\ 440 8 Toulouse 600-1000 4 Olandez\ alb\ de Rin 298 9 Emden 500-800 5 Ungar\ 385

* Greutatea ficatului `nainte de `ndopare: 70-90g. 2. Individualitatea. Rela]ia dintre aptitudinea de producere a ficatului gras [i individ este neelucidat\, `nc\. Anumite tipuri genetice `nregistreaz\ randamente diferite `n ficat gras, cu toate c\ au aceea[i vârst\ [i acelea[i niveluri de ingest\ a hranei. 3. Vârsta p\s\ri la `nceputul `ndop\rii. La gâ[te, cea mai mic\ vârst\ la care poate fi `nceput\ `ndoparea este de 8-10 s\pt\mâni, dar cu condi]ia ca greutatea

- 66 -

corporal\ s\ fie de 4,0-4,5 kg. Mularzii de ra]\ pot fi supu[i `ndop\rii, `ncepând cu vârsta de 12 s\pt\mâni.

O condi]ie de baz\ pentru `nceperea `ndop\rii la ambele specii este terminarea acoperirii cu penaj a p\s\rilor. Vârsta maxim\ la care gâ[tele pot fi supuse `ndop\rii este de 180-200 zile, deci `nainte de `nceperea sezonului de reproduc]ie, pentru c\ dup\ aceast\ vârst\, calit\]ile ficatului ob]inut sunt mult diminuate; `n plus, consumul specific este mai mare [i apar dificult\]i legate de conten]ionarea [i manevrarea p\s\rilor, care sunt mai grele. ~n general, culoarea ficatului ob]inut de la p\s\rile tinere este mai deschis\ decât la cele adulte. 4. Greutatea p\s\rilor la `nceputul `ndop\rii. Momentul optim pentru `nceperea `ndop\rii este legat de realizarea, la vârsta de 8-13 s\pt\mâni, a 70-75% din greutatea specific\ adul]ilor. La gâ[te, se consider\ ca fiind optim\ pentru `nceperea `ndop\rii o greutate de 4,0-4,5 kg, deoarece, `n perioada 9-12 s\pt\mâni bobocii au cel mai redus necesar pentru `ntre]inere; dup\ vârsta de 12 s\pt\mâni, bobocii consum\ o cantitate mai mare de porumb/kg ficat gras. Astfel, gâ[tele tinere, de[i au o greutate ini]ial\ mai mic\ (3,8 kg), `[i dubleaz\ greutatea `n timpul `ndop\rii, la o conversiune superioar\ a porumbului (6,5 kg/kg spor), comparativ cu cele mai `n vârst\, cu o greutate ini]ial\ mai mare (5,5 kg) care `[i m\resc greutatea consecutiv `ndop\rii doar cu 75%, iar consumul specific de porumb este de 7,2 kg/kg spor `n greutate. 5. Sexul. La femele, ]esutul adipos are un ritm de dezvoltare mai rapid decât la masculi, favorizând cre[terea `n greutate a ficatului pe seama lipidelor `nmagazinate (tab. 24).

Tabelul 24 Greutatea ficatului gras de gâsc\, `n func]ie de sex*

(dup\ Vancea, I. cit. de Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000) Nr. crt.

Sexul Greutate corporal\ medie

la sfâr[itul `ndop\rii (kg)

Greutatea ficatului gras

(g)

Greutatea ficatului gras-% din greutatea

carcasei

1 Femel 6,81 468,76 6,89 2 Mascul 7,79 444,37 5,71 3 Diferen]e 0,98 24,39 1,18

6. Durata perioadei de `ndopare. Aceasta nu poate fi evaluat\ cu exactitate, existând termene variabile de la un individ la altul, ce apar]in aceleia[i rase. Ea este condi]ionat\ de nivelul de calificare al operatorului, dar [i de calitatea furajului administrat. De asemenea, durata `ndop\rii mai este dependent\ [i de respectarea tehnologiei de cre[tere a bobocilor, deoarece inima, pulmonii [i tubul digestiv (mai ales esofagul) se dezvolt\ preponderent `n s\pt\mânile 8-10 de via]\ ale acestora.

- 67 -

~n general, durata `ndop\rii este de 18 zile la ra]e [i de 20-30 zile la gâ[te, cu o medie de 26 zile. ~n pratic\, `ndoparea se consider\ ca fiind `ncheiat\ atunci când pas\rea nu mai diger\, respira]ia este greoaie [i zgomotoas\, fecalele au o culoare verzuie [i con]in boabe de porumb nedigerate, ficatul este palpabil `n cavitatea abdominal\, privirea este tulbure, penele cozii se desfac `n evantai, ciocul [i fluierele cap\t\ o tent\ de culoare mai deschis\, iar p\s\rile au tendin]a de a c\dea pe spate.

3.3. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras Obiectivele selec]iei liniilor destinate producerii hibrizilor de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras, ca de altfel [i criteriile de selec]ie ce se aplic\ acestor linii, sunt identice cu cele de la producerii c\rnii de ra]\ [i respectiv, de gâsc\.

Hibridul de ra]\ Barbarie x Pekin (carne [i ficat gras) Este un hibrid infecund, denumit mulard, ob]inut `n ]ara noastr\ din masculi Barbarie [i femele Pekin, su[a Cherry Valley. Performan]ele rasei Barbarie, ce a stat la baza producerii acestui mulard, sunt: produc]ia de ou\/20 s\pt\mâni de ouat………… 60-75 buc.; num\r de ou\ bune pentru incuba]ie…………… 55-65 buc.; fertilitatea ou\lor……………………………….. 85-95%; eclozionabilitatea………………………………. 65-70%; num\r de boboci/femel\ introdus\…………….. 35-45 cap.; greutatea corporal\ la vârsta de 12 s\pt\mâni: -femele…………….. -masculi…………….

2,1-2,2 kg; 3,7-3,8 kg;

abilitatea `n produc]ia de ficat gras…………….. 65-70%; viabilitatea, la-tineret…………………………… -adulte……………………………

93-95%; 95-96%.

Mulardul are un ritm de dezvoltare bun, asigurând `n condi]ii normale de `ndopare, o greutate a ficatului de 300-350g, de la o greutate ini]ial\ de 38-40g [i cu un consum de porumb de 16-18 kg/cap. ~ndoparea `ncepe `n jurul vârstei de 16 s\pt\mâni, când greutatea mularzilor este de 3,0-3,2 kg [i dureaz\ 18 zile; la sfâr[itul `ndop\rii, se ajunge la greut\]i corporale de 4,5-5,0 kg.

Hibridul de gâsc\ “GARO” Este ob]inut `n urma combina]iei dintre masculi Landaise [i femele

Olandez\ Alb\ de Rin, are penajul alb [i poate realiza urm\toarele performan]e: greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni……….. 3,7-4,4 kg; consum specific de furaje……………….. =3,2-3,3 kg/kg spor (la furajare

exclusiv\ cu nutre] combinat); =2,5-3,0 kg/kg spor (la furajare

- 68 -

suplimentar\ cu mas\ verde sau alte suculente);

viabilitate………………………………… 95%.

Hibridul unguresc “Babat” “Babat” este un hibrid simplu, pentru ficat gras, rezultat din `ncruci[area

masculilor din rasa Gâsca Ungar\ cu femele din rasa Landaise [i poate produce `n urma `ndop\rii un ficat gras cu o greutatea medie, de 700g.

Hibridul unguresc “Hungavis Kombi” Este un hibrid pentru carne [i ficat gras, complex, ob]inut `n urma unor

`ncruci[\ri multiple `ntre rasele Landaise, Alb\ de Rin [i Gâsca Ungar\. Hibridul are o vitez\ mare de cre[tere [i produce un ficat gras de 500-600g, dup\ o perioad\ scurt\ de `ndopare.

Hibrizi comerciali francezi Ini]ial, ace[tia se ob]ineau din `ncruci[area rasei Landaise cu diverse rase

locale (Alsacian\, Gersoise, Masseube) [i prin urmare erau hibrizi simpli. La ora actual\ se produc hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele

hibride, din Gâsc\ Alsacian\ x Alb\ de Rin) [i tetrarasiali (masculi hibrizi- mascul Landaise x femel\ Gâsca Ungar\ `ncruci[a]i cu femele hibride-mascul Gâsca Ungar\ x Alb\ de Rin). Ace[ti hibrizi sunt exploata]i pentru produc]ia de carne [i ficat gras.

Hibrizi comerciali din China

Obiectivele amelior\rii constau `n cre[terea performan]elor de produc]ie [i practicarea hibrid\rii `ntre tipurile de rase locale, sau `ntre acestea [i Landaise. Variabilitatea greut\]ii corporale la rasele de gâ[te din China este foarte mare, `n aceast\ ]ar\ crescându-se cea mai grea ras\ din lume “Shitou”.

Selec]ia pentru produc]ia de ou\ s-a orientat pe dou\ direc]ii: • ob]inerea de rase cu un pronun]at instinct de clocire, care pot depune 30-40

ou\ `n 4 cicluri anuale, `n condi]ii de cre[tere extensive, sau acela[i num\r de ou\ `ntr-o perioad\ de ouat de 14-21 s\pt\mâni, `n condi]ii intensive;

• ob]inerea de rase f\r\ instinct de clocire, deci cu produc]ii mari de ou\; rasa Zie poate produce 70-100 ou\/an

Speciali[tii din China recomand\ utilizarea la hibridare a femelelor de tip mediu sau mic [i a masculilor de tip mare deoarece, descenden]a hibrid\ are o mare energie de cre[tere `n perioada de conversie maxim\ a furajului (0-70 zile) [i o bun\ viabilitate.

- 69 -

Bibliografie selectiv\ B\l\[escu, M. [i col., 1980-Avicultur\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\,

Bucure[ti. Bâltan, Gh. [i Suciu, I., 1974-Cre[terea p\s\rilor domestice. A.M.D., Institutul

Agronomic Cluj-Napoca. Cazacu, Ov., 1973-Pe urmele domesticirii animalelor. Editura {tiin]ific\,

Bucure[ti. Cherian, G. and Sim, J., 1997-Egg yolk vitamine, polyunsaturated fatty acids

and supplemental dietary fat alters the tocopherol status of posthatch chicks. Poultry Science, no. 76, pg. 1753-1759.

Coman, I. [i col., 1990-Zooigien\ [i protec]ia mediului. Curs lito, Universitatea Agronomic\ Ia[i.

Dasc\lu, Al., 1974-Avicultura, vol I. Lito, Institutul Agronomic Ia[i. Doyon, G. and all., 1994-Egg quality. Albumen quality of eggs from five

commercial strains of White Leghorn hens during one year of lay. Poultry Science, no. 65:1, pg. 63-66.

Driha, Ana, 2000-Curs de tehnologia cre[terii p\s\rilor. Editura Mirton, Timi[oara.

Larbier, M. [i Leclercq, B., 1994-Nutri]ia [i alimenta]ia p\s\rilor. Editura Alutus-D, Bucure[ti.

Lungu]escu, M. [i Mayer, E., 1973-Tehnologia cre[terii [i exploat\rii p\s\rilor `n baterii. Editura Ceres, Bucure[ti.

Mandlekar, S.,M., Khire, D.,W. and Kothekar, M.,D., 1994–Effect of additional calcium phospherous premix supplementation to layiers during summer. The AVI Publishing Company, West Port, Conneticut, S.U.A..

Marin, Gh., Bosoanc\, D. [i Cuparencu, Denisa, 1984-Cre[terea p\s\rilor `n gospod\riile popula]iei. Editura Ceres, Bucure[ti.

M\rg\rint, Iolanda [i Chelaru, Ana, 1999–Fiziologia animalelor. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Ia[i.

Mihailov, M., 1979–Contribu]ii la m\rirea productivit\]ii speciei Gallus domesticus prin folosirea n\pârlirii for]ate. Tez\ pentru ob]inerea titlului de “Doctor `n Agronomie”. I.A.N.B., Bucure[ti.

Pârvu, Gh., 1992–Supravegherea nutri]ional\ metabolic\ a animalelor. Editura Ceres, Bucure[ti.

Popescu-Baran, M. [i Lasc\r, V., 1966-Cre[terea industrial\ a p\s\rilor. Editura Agro-Silvic\, Bucure[ti.

Sandu, Gh., 1983-Genetica [i ameliorarea p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti. Sauveur, B., 1988-Reproduction des volailles et production d’oeufs. Institut

National de la Recherche Agronomique, Paris. Spiridon, Gh., 1985–Alimenta]ia p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti. St\ncioiu, N., 1979-Bazele fiziologice ale sporirii produc]iei de ou\. Editura

Ceres, Bucure[ti. Stratulat, Gh. [i Marin, Gh., 1989-Cartea fermierului-cre[terea p\s\rilor.

Editura Ceres, Bucure[ti.

- 70 -

{tef\nescu, Gh. [i col., 1961-Avicultura. Vol. I [i II, Editura Agro-Silvic\, Bucure[ti.

Tipuri]\, D. [i col., 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. Editura Ceres, Bucure[ti.

Usturoi, M.,G., 2004-Producerea ou\lor de consum. Editura Ion Ionescu de la Brad, Ia[i

Vacaru-Opri[, I., 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Vol. I [i II, Centrul de multiplicare al I.A.I..

Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000-Tratat de Avicultur\. Editura Ceres, Bucure[ti. Van, I. [i col., 1999-Cre[terea p\s\rilor `n gospod\riile popula]iei. Editura

Corvin, Deva. Vancea, I., 1978-Tehnologia cre[terii intensive a p\s\rilor. Editura Ceres,

Bucure[ti. Washburn, K.,W., 1979–Genetic variation in the chemical composition of the

egg. Poultry Science, no. 58, pg. 529-535. ****Anuarul Statistic al României (2000) ****Ghidul tehnologic al hibridului “Albo SL-2000” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Safir” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Roso SL” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Roso SL-2000” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Hisex Brown” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Shaver Starcross 579” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Lohmann Brown” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Robro-70” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Mini Robro” ****Ghidul tehnologic al hibrizilor de tip “Ross” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Cobb 500” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Lohmann Meat” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Starbro” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Arbor Acres” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Hybro G”

- 71 -

Partea a 2-a

~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE

1. REPRODUC}IA P|S|RILOR

1.1. Aparatul reproduc\tor la p\s\ri

Celulele sexuale femele [i mascule sunt produse de c\tre gonade, respectiv de ovare [i testicule, care `n plus secret\ [i hormonii sexuali cu rol `n asigurarea func]ion\rii normale a organelor de reproduc]ie, precum [i a altor structuri din organism. Prin urmare, studiul reproduc]iei reclam\ cunoa[terea morfologiei [i fiziologiei aparatului sexual al ambelor sexe, pentru a putea fi `n]elese procesele intime care stau la baza ob]inerii oului de incuba]ie. Aparatul genital mascul. Acesta se deosebe[te de cel al mamiferelor prin dou\ aspecte majore, respectiv: situarea testiculelor `n cavitatea abdominal\ [i lipsa glandelor anexe (vezic\ seminal\, prostat\, gland\ bulbo-uretral\) responsabile de secre]ia plasmei seminale. ~n alc\tuirea aparatului reproduc\tor mascul intr\ dou\ testicule, fiecare dintre ele fiind continuate de câte un epididim, un canal deferent, o ampul\ a canalului deferent [i de câte un canal ejaculator; cele dou\ canale ejaculatoare se deschid `ntr-un organ de copula]ie amplasat la nivelul pliului dintre urodaeum [i proctodaeum (fig. 1).

Fig.1 Por]iunea terminal\ a aparatului genital mascul (dup\ Vacaru-Opri[, I., 1993)

1- uretr\, 2- artera puddenda, 3- canal deferent, 4- corp vascular, 5- papil\ copulatoare, 6- canal ejaculator, 7- ampula canalului deferent.

Testiculele sunt situate `n cavitatea abdominal\, `n dreptul ultimilor trei coaste, fiind `n contact direct cu lobul anterior al rinichilor; au o form\ ovoidal\, culoare alb-g\lbuie [i sunt suspendate de un mezou.

- 72 -

Raportate la dimensiunile p\s\rilor, testiculele sunt foarte voluminoase, m\rimea lor variind `n func]ie de specie [i ras\, de la m\rimea unui bob de fasole, la cea a unui ou de porumbel (coco[ii [i r\]oii au testiculele de dou\ ori mai mari decât curcanii), dar `ntotdeauna, masculii din rasele u[oare au testiculele mai mari decât cei din rasele mixte sau grele (la coco[ii Leghorn de 20 s\pt\mâni, greutatea medie este de 16,7 g, `n timp ce la masculii Plymouth Rock, aceasta este de numai 9,11 g). Testiculul este `nconjurat de o capsul\ fibroas\ alc\tuit\ din lame conjunctive de culoare alb\ [i care se nume[te “albuginee”. ~n structura lui intr\ tubii seminiferi sub forma unei re]ele testiculare, o re]ea de tuburi [i vasele eferente, puternic r\sucite sub forma unui cornet; la p\s\ri lipsesc septumurile [i lobii care sunt prezen]i `n testiculul mamiferelor. Tubii seminiferi p\r\sesc tunica albuginee pentru a se combina sub forma unui cordon lung [i `ncol\cit, numit “epididim”, `n lumenul c\ruia se g\sesc spermatozoizii `n diferite stadii de dezvoltare [i unde sufer\ un proces de maturare. Din punct de vedere structural, spermatozoizii proveni]i de la diferite specii de p\s\ri se aseam\n\ cu cei de la mamifere, având, totu[i, un aspect particular. La instalarea maturit\]ii sexuale, epididimul se atrofiaz\, dar celulele epiteliului s\u secret\ fluidul seminal. Sperma nu r\mâne la acest nivel, ci `nainteaz\ `ntr-un canal muscular numit “canal deferent” ce se deschide `n urodaeumul cloacei; `n timpul sezonului de reproduc]ie, aceste canale `[i m\resc de 30-40 ori greutatea ini]ial\ datorit\ acumul\rii de spermatozoizi. ~n por]iunea sa terminal\, fiecare canal deferent se l\rge[te [i se destinde, formând sacul seminal numit “ampula canalului deferent”, de unde, prin intermediul canalului ejaculator sperma ajunge la organul de copula]ie. Coco[ii [i curcanii nu au un organ copulator propriu-zis, ci numai o papil\ copulatoare, care este de fapt o cut\ diferen]iat\ a peretelui cloacal, alc\tuit\ din ]esut erectil; la coco[ ea este mic\, de form\ conic\ [i u[or proeminent\. ~n timpul `mperecherii, papila prime[te limf\ din corpul vascular al arterei puddenda pentru diluarea spermei care este foarte concentrat\, iar printr-o prolobare (proces asem\n\tor `ntoarcerii pe dos a degetului unei m\nu[i) asigur\ proiectarea spermei direct `n oviduct, prin orificiul extern al acestuia. La palmipede, organul copulator are o structur\ asem\n\toare penisului [i este situat pe peretele ventral al cloacei, de unde este `mpins `n afar\ de c\tre un mu[chi [i retractat de un ligament. Are forma unui apendice c\rnos, de culoare alb-murdar, lung de 5-8cm la r\]oi [i ceva mai scurt la gâscani; la suprafa]\ are un canal spiralat prin care sperma se scurge pân\ `n vârful acestuia (fig. 2). Femelele apar]inând speciilor la care masculii posed\ penis, au o structur\ omoloag\, dar mult mai redus\ ca dimensiune, numit\ “clitoris”. Cunoa[terea por]iunii terminale a aparatului genital mascul prezint\ interes deoarece, identificarea sexului la puii de o zi se poate realiza prin metoda cloacal-japonez\, care const\ `n eviden]ierea acestui segment anatomic de la pas\re [i exteriorizarea papilei copulatoare.

- 73 -

Crearea hibrizilor autosexabili la vârsta de o zi dup\ dezvoltarea remigelor sau culoarea pufului a rezolvat aceast\ opera]ie tehnic\ care este deosebit de stresant\ atât pentru pui, cât [i pentru lucr\torii care o efectueaz\.

Fig. 2 Penisul la r\]oi (dup\ {tef\nescu, M. [i col., 1961)

1-mucoasa cloacal\; 2-penis; 3-jgheab seminal; 4-marginea jgheabului; 5-orificii de deschidere a canalului deferent; 6-orificiu de deschidere a ureterei.

Aparatul genital femel. ~n stadiul embrionar, la p\s\ri se dezvolt\ dou\ ovare [i dou\ oviducte, `ns\, foarte curând, ovarul [i oviductul drept se atrofiaz\, dezvoltându-se normal numai cele dou\ componente de pe partea stâng\. Ovarul este responsabil de formarea, cre[terea [i maturarea ovulelor, dar are [i func]ie secretorie, producând hormonii estrogeni [i progestageni; este situat `n cavitatea abdominal\, sub fa]a ventral\ a lobului posterior al rinichiului stâng, fiind suspendat printr-un ligament scurt (mezovarium). La p\s\rile tinere, precum [i la cele aflate `n repaus, ovarul se prezint\ sub forma unui corp c\rnos de culoare ro[ie-`nchis\, cu suprafa]a aproximativ dreptunghiular\; la p\s\rile aflate `n plin\ produc]ie, acesta cap\t\ aspectul unui ciorchine datorit\ proiec]iei pe suprafa]a lui a foliculilor afla]i `n diferite faze de dezvoltare. ~n func]ie de specie [i ras\, greutatea ovarului la p\s\rile care nu au `nceput ouatul variaz\ `ntre 20 [i 30 g, dar pe m\sur\ ce `nainteaz\ `n activitatea productiv\, greutatea lui cre[te de 5-6 ori. Din punct de vedere histologic, ovarul are un cortex exterior care include foliculii `n formare [i care este dispus `n jurul unei “zone centrale” (medula), puternic vascularizat\, care formeaz\ “stroma ovarian\” ce este alc\tuit\, `n principal, din ]esut conjunctiv. Oviductul, reprezint\ segmentul aparatului genital femel `n care se depun p\r]ile constituiente ale oului (albu[ul, membranele cochiliere, coaja mineral\ [i cuticula) [i unde poate avea loc fecundarea ovulei de c\tre spermatozoizii cu capacitate fecundant\.

- 74 -

Oviductul `ncepe s\ se structureze din ziua a 8-a de incuba]ie din canalul Müller stâng, care deriv\, la rândul s\u, din canalele primitive ale rinichilor; la p\s\rile adulte, el se prezint\ sub forma unui tub glandular, foarte elastic [i flexuos, ce leag\ ovarul de cloac\, suspendat fiind de un ligament elastic numit “mezosalpinx”. Dimensiunile oviductului sunt dependente de starea fiziologic\ a p\s\rilor. Astfel, la cele aflate `n repaus, el are o lungime de 15-18 cm [i un diametru de 0,2-0,5 cm, `n timp ce la p\s\rile aflate `n activitate, lungimea cre[te la 65-80 cm, iar diametrul la 1,5-2 cm (tab. 25); de[i oviductul este strâmt, trecerea oului nu este absolut de loc `mpiedicat\ datorit\ elasticit\]ii sale ridicate.

Tabelul 25 Lungimea [i greutatea oviductului func]ional de g\in\

(dup\ Bunaciu, P., 1982)

Segmentul Lungimea (cm) Greutatea (g) Infundibulum 9,0 1,0 Magnum 32,0 17,6 Istm 10,0 4,4 Uterus 11,0 13,5 Vagin 10,0 5,0

~n structura anatomic\ a oviductului intr\ un strat muscular inelar intern [i un strat muscular longitudinal extern, a[ezat oblic pe peretele acestuia; contractarea musculaturii circulare asigur\ realizarea mi[c\rii peristaltice cu rol `n deplasarea ovulei, iar contractarea musculaturii longitudinale permite rotirea acesteia `n jurul propriului ax.

Oviductul este alc\tuit din cinci segmente, cu dimensiuni [i structuri diferite, respectiv: infundibulum, magnum, istm, uterus [i vagin\; fiecare dintre ele `[i au cota proprie de participare la elaborarea componentelor oului. Deschiderea oviductului `n cloac\ se face prin “orificiul extern” (fig. 3).

Fig. 3 Ovarul [i oviductul la g\in\ (dup\ {tef\nescu, Gh. [i col., 1961)

1- foliculi secundari `n diferite faze de cre[tere; 2- tromp\; 3- magnum; 4- istm; 5- uterus; 6- vagin; 7- rect; 8-cloac\.

- 75 -

1. Infundibulum (tromp\), este situat la cap\tul proximal al oviductului, având forma unei pâlnii alungite cu marginile r\sfrânte [i o lungime de 9-10 cm la g\ini. ~n momentul dehiscen]ei, marginile trompei se plaseaz\ sub ovar, captând ovulul; cele care nu sunt preluate de tromp\ cad `n cavitatea abdominal\ unde se resorb `n maxim 24 ore. Atunci când nu sunt resorbite, ovulele se acumuleaz\ `n abdomen, determinând apari]ia peritonitelor. 2. Magnum (camera albuminogen\), este segmentul cel mai lung al oviductului, fiind de 30-40 cm la g\in\ [i de 35-45 cm la curc\. Delimitarea fa]\ de infundibulum este neclar\, singurul element de separare fiind plierea mucoasei; `ntre magnum [i istm exist\ o zon\ clar\ de delimitare, sub forma unei benzi transparente. Celulele specializate de la acest nivel secret\ o parte din albu[ul oului, din care se vor forma [i [alazele. 3. Istmul, are lungimea de 8-12 cm la g\in\ [i 15-17 cm la curc\ [i reprezint\ zona `n care sunt elaborate cele dou\ membrane cochiliere; prezint\ pliuri longitudinale la nivelul mucoasei, delimitarea fa]\ de urm\torul segment fiind marcat\ doar de dispari]ia structurii cu pliuri. 4. Uterus (camera cochilier\), este compartimentul cel mai larg al oviductului; are pere]ii puternic `ngro[a]i [i o lungime de 7-8 cm la g\in\ [i 8-9 cm la curc\. ~n aceast\ por]iune are loc definitivarea straturilor de albu[ [i a [alazelor, precum [i formarea cojii minerale. 5. Vagina, are lungimea de 10-12 cm [i este c\ptu[it\ cu o mucoas\ cutat\ longitudinal; la nivelul ei, oul complet format stagneaz\ pân\ `n momentul expulz\rii.

1.2. Formarea oului

Ovogeneza. La p\s\ri, ovogeneza reprezint\ procesul de formare a ovulelor [i nu formarea oului, cuprinzând 3 faze: de multiplicare, de cre[tere [i de maturare. 1. Faza de multiplicare (germinal\)-La `nceputul stadiului de gonad\ diferen]iat\, celulele germinale se transform\ `n “ovogonii”, care reprezint\ faza primordial\ `n dezvoltarea ovulelor fiind alc\tuite din ovoplasm\, nucleu situat central [i o membran\ vitelin\. Prin proliferarea epiteliului germinativ se vor forma cordoane celulare `n care se disting dou\ tipuri de celule: unele mai mari ce se multiplic\ activ [i din care i-au na[tere ovogoniile [i unele mai mici din care vor rezulta celulele foliculare. Prin fragmentarea cordoanelor celulare se formeaz\ “foliculii primordiali” ce con]in ovogoniile, `nconjurate fiind de un strat de celule mici numite “celule foliculare” [i care sunt acoperite, la rândul lor, de o capsul\ conjunctiv\ - “teaca folicular\”. 2. Faza de cre[tere-Se declan[eaz\ imediat dup\ ecloziune, când ovogonia trece `n stadiul de “ovocit de ordinul I” (sau primar), care se dezvolt\ progresiv `n foliculul pe cale de cre[tere, dar f\r\ s\ se divid\; o mare parte din foliculii primari involuiaz\ prin procesul de “atrezie folicular\”. 3. Faza de maturare-~ncepe odat\ cu apari]ia maturit\]ii sexuale [i se continu\ pe toat\ durata vie]ii reproductive a p\s\rilor. ~n perioada prepuberal\, diametrul foliculului primar este de circa un mm, dar `n continuare, cre[terea lui este mai intens\, ajungând `n scurt timp la un

- 76 -

diametru de 3mm. ~n etapa urm\toare, `n folicul se acumuleaz\ “vitelus” alc\tuit din incluziuni granulare galbene bogate `n lipide [i incluziuni albe, bogate `n protide; acesta este momentul `n care foliculul primar trece `n “folicul secundar”. Formarea vitelusului debuteaz\ cu depunerea `n centrul foliculului a unei mici cantit\]i de vitelus alb din care se va structura “latebra Purkinje”, `n jurul c\reia se vor distribui straturi concentrice [i alternative de vitelus galben [i vitelus alb (`n 24 ore se depune câte un strat din fiecare: cel galben `n timpul zilei [i a primei jum\t\]i a nop]ii, iar cel alb `n jum\tatea a doua a nop]ii). Odat\ cu acumularea de vitelus, nucleul este deplasat spre periferia celulei (fig. 4).

Fig. 4 Ovocita (dup\ Vacaru-Opri[, I., 1993)

1- nucleu; 2- disc germinativ; 3- membran\; 4- gâtul latebrei Purkinje; 5- latebra Purkinje; 6- vitelus alb; 7- vitelus galben.

Dup\ aproximativ 8 zile, foliculul atinge dimensiunea de 6mm [i intr\ `n ultima faz\ de dezvoltare [i anume, cea de “folicul ter]iar”, când vitelusul se formeaz\ `ntr-un ritm mult mai intens. La `nceputul acestei faze, prin diferen]ierea citoplasmei, `ntre folicul [i vitelus se formeaz\ “membrana vitelin\” (zona radiata), a c\rei permeabilitate permite trecerea substan]elor nutritive [i a apei de la exterior spre interior. ~n jurul zonei radiata se structureaz\ “granuloasa” alc\tuit\ din celule foliculare care au o intens\ activitate secretorie a granulelor de vitelus ce ajung `n ovul\ prin pinocitoz\ (preluarea substan]elor nutritive ce se g\sesc `ntr-o solu]ie) [i prin intermediul transozomilor. Urmeaz\ apoi “teaca intern\” alc\tuit\ din celule tecale cu rol endocrin (elaboreaz\ hormonii androgeni) [i “teaca extern\” constituit\ dintr-un ]esut conjunctiv bogat `n fibre elastice [i colagen. Foliculul ter]iar maturat include ovulul, care este alc\tuit din citoplasm\ (ovoplasm\), nucleu [i membrana vitelin\. Ovoplasma este format\ dintr-o cantitate foarte mic\ de “citoplasm\ formativ\” dispus\ `n jurul nucleului, alc\tuind `mpreun\ “discul germinativ” [i din foarte mult\ “citoplasm\ nutritiv\” (vitelus). ~ntre ovul [i folicul se formeaz\ un spa]iu perivitelin, plin cu limf\, ce faciliteaz\ modificarea pozi]iei ovulei; aceasta se va roti cu polul vegetativ (este mai greu) spre cavitatea abdominal\. Sub greutatea ovulei, foliculul se desprinde

- 77 -

de ovar, dar r\mâne suspendat printr-un “peduncul”, imprimând ovarului aspectul de “ciorchine”. La suprafa]a foliculului se g\se[te o re]ea deas\ de vase de sânge ce este `ntrerupt\ `n zona central\ a acestuia, opus pedunculului; zona respectiv\ se nume[te “stigm\” [i reprezint\ locul pe unde are loc dehiscen]a folicular\ (fig. 5).

Fig. 5 Folicul `nainte de dehiscen]\ (dup\ B\l\[escu, M., 1980)

1- peduncul folicular; 2- re]ea vascular\; 3- stigm\. Pentru dezvoltarea unei ovocite pân\ la faza de ovul\ matur\ sunt necesare 14 zile; ini]ial, ritmul de formare este foarte lent, `n prima s\pt\mân\ formându-se numai 1% din vitelus, pentru ca restul de 99% s\ se formeze `n a 2-a s\pt\mân\. Ovula]ia [i fecundarea. Ovula]ia reprezint\ procesul fiziologic de eliberare a ovulei, prin fenomenul de “dehiscen]\ folicular\” [i captarea acesteia de c\tre trompa oviductului. Când foliculul ter]iar a ajuns la maturitate, iar `n oviduct nu se g\se[te alt ou `n formare, trompa se congestioneaz\ devenind foarte elastic\ [i mobil\, reu[ind ca prin mi[c\ri succesive de contrac]ie [i relaxare s\ cuprind\, treptat, foliculul. Urmeaz\ contractarea fibrelor musculare de la nivelul stigmei, a c\rui efect este evacuarea prin compresie a sângelui din re]eaua de vase foliculare, astfel `ncât teaca folicular\ (a c\rei rezisten]\ este mult sc\zut\) se rupe dup\ câteva minute la nivelul stigmei, iar ovula este eliberat\ `n decurs de 3-7 minute. Ovula]ia are loc datorit\ ac]iunii de depolimerizare imprimat\ de hormonul anterohipofizar L.H., care este eliberat `n sânge cu 6-8 ore `nainte de ovula]ie. ~n urma depolimeriz\rii, substan]ele devin intens hidrofile, ceea ce duce la cre[terea presiunii hidrostatice intrafoliculare; `n acela[i timp, la nivelul stigmei ac]ioneaz\ [i o enzim\ proteolitic\ con]inut\ de lichidul folicular. Teaca folicular\ golit\ de con]inut prime[te denumirea de “caliciu” (calix) [i `ndepline[te func]ie ovarian\ timp de aproximativ 2 zile, mai exact, pân\ `n momentul `n care se resoarbe prin fenomenul de atrezie folicular\. Game]ii sexuali masculi ajung `n tractusul genital femel `n urma `mperecherii naturale sau prin `ns\mân]are artificial\. Dup\ depunere, spermatozoizii ajung la nivelul trompei `n aproximativ 3-13 ore, gra]ie mi[c\rilor

- 78 -

proprii [i a chimiotropismului; viteza de `naintare este de 1-3 mm/min. La acest nivel are loc fecundarea, la 15 minute dup\ ovula]ie, `ns\ fecunditatea maxim\ se instaleaz\ `n a 3-a zi de la `mperechere. Din num\rul imens de spermatozoizi care ajung `n preajma ovulei, doar câ]iva (3-12 la g\in\ sau 12-15 la porumbel) p\trund `n discul germinativ, p\s\rile fiind caracterizate printr-o polispermie normal\; de fapt, este vorba de o pseudopolispermie, doar un singur spermatozoid realizând fecundarea, ceilal]i formeaz\ `n plasm\ o serie de nuclei (meroci]i) care se resorb ulterior.

Puicu]ele eclozioneaz\ cu ovogoniile deja formate, `n timpul vie]ii postembrionare nemaifiind produse altele; galinaceele au la ecloziune 900-3.000 ovogonii macroscopice, iar palmipedele cca. 1.300, dar [i câteva milioane de ovogonii microscopice. De regul\, num\rul ovocitelor maturate corespunde cu num\rul de ou\ produse de pas\re de-a lungul vie]ii productive. Formarea membranelor ter]iare. Celula ou sau zigotul, care este de fapt g\lbenu[ul oului, este deplasat\ pe traiectul oviductului de c\tre mi[c\rile peristaltice ale acestuia, timp `n care se acoper\ cu o serie de membrane ter]iare, respectiv: 4 straturi de albu[, 2 membrane cochiliere, coaja mineral\ [i cuticula. Formarea albu[ului. Ovula, fecundat\ sau nu, str\bate trompa `n 15-30 minute ajungând `n magnum (camera albuminogen\) unde sta]ioneaz\ `n jur de 3 ore. Aici, glandele tubulare secret\ ovalbumin\ `n care predomin\ fibrele de mucin\ (constituientul principal al albu[ului dens) `ntr-o propor]ie de 40-50% (dup\ al]i autori 50-60%) din `ntreaga cantitate de albu[. Ini]ial, pe suprafa]a g\lbenu[ului se depune strâns un strat sub]ire [i foarte dens de albu[ (stratul intern de albu[ dens), l\sând liber spre fiecare pol, pe axa longitudinal\, câte un filament lung [i gros; datorit\ mi[c\rii de rota]ie a ovulei (este imprimat\ de musculatura longitudinal\ a oviductului), cele 2 filamente se `ntind [i se r\sucesc puternic, transformându-se `n a[a numitele “[alaze” (retinacule) care au rolul de a men]ine g\lbenu[ul `ntr-o pozi]ie central\ `n interiorul oului. ~n continuare este secretat un al doilea strat de albu[ dens (stratul extern de albu[ dens) format din fibre de mucin\ [i din albu[ fluid; datorit\ mi[c\rii de rota]ie a ovulei, albu[ul fluid se diferen]iaz\ [i se interpune `ntre cele dou\ straturi dense ca un strat aparte, numit “stratul intern de albu[ fluid”. Formarea membranelor cochiliere, are loc `n istm, `n decurs de o or\, prin inter]eserea unor fibre elastice secretate de c\tre glandele de la acest nivel. Fibrele constituiente sunt alc\tuite din substan]e albuminoide `nrudite cu chitina [i au o structur\ biochimic\ complex\: 20% ap\, iar `n rest proteine (predomin\ cistina, histidina [i prolina) [i carbona]i hidra]i (hexozamine [i manoz\). Membrana cochilier\ intern\ are o grosime de 63,7 µm, este aderent\ la albu[, iar pe ea se fixeaz\ cele dou\ [alaze; pe membrana cochilier\ extern\, care este mai sub]ire (17,8 µm), se va forma coaja oului. Cele dou\ membrane sunt strâns lipite una de alta, cu excep]ia vârfului rotunjit al oului unde se va forma camera cu aer, zon\ `n care [i grosimea lor este mai mare decât la vârful ascu]it al oului. Din punct de vedere fizic, membranele cochiliere reprezint\ ni[te ultrafiltre care, `n stare umed\, sunt permeabile pentru gaze [i vapori de ap\. Tot la nivelul istmului este secretat\ o anumit\ cantitate de albu[ fluid care difuzeaz\ prin cele dou\ membrane, alc\tuind “stratul extern de albu[ fluid”.

- 79 -

Formarea cojii minerale, are loc `n uterus, `ntr-o perioad\ de aproximativ 19 ore; `nainte de `nceperea form\rii cochiliei, uterusul secret\ ultima cantitate de albu[, care completeaz\ stratul extern fluid [i definitiveaz\ formarea [alazelor. Ini]ial, procesul de formare a cojii se desf\[oar\ lent, prin depunerea pe membrana cochilier\ extern\ a unor aglomer\ri mici [i izolate de s\ruri de calciu; `ntre acestea se interfereaz\ insule de natur\ proteic\ cu rol de matrice, ce sunt secretate de c\tre glandele din partea proximal\ a uterusului. ~n timp, depunerile de calciu cresc `n dimensiune [i cap\t\ o form\ mamelonar\, cu vârful implantat `n membrana cochilier\ extern\; de[i mameloanele sunt strâns lipite `ntre ele, mai r\mân mici spa]ii care se continu\ pân\ la suprafa]a cojii [i care nu sunt altceva decât porii cochiliei. Peste acest prim strat, numit “stratul mamelonar” se depune o nou\ re]ea din fibre proteice, tot cu rol de matrice, `ntre care p\trund cristale ale s\rurilor de calciu (97% carbonat de calciu, 2% fosfat tricalcic [i 1% diferi]i compu[i de magneziu, fier etc.) formându-se un nou strat, mai gros (2/3 din grosimea cojii), numit “stratul spongios”. ~n continuare, este depus un alt strat format din s\ruri de calciu, doar cu o dispunere regulat\ a cristalelor, alc\tuind “stratul extern al cojii”; el este cel mai sub]ire strat [i con]ine pigmen]ii care imprim\ diferite culori cojii ou\lor la unele specii sau rase (fig. 6).

Fig. 6 Structura cojii minerale (dup\ Sauveur, B., 1988)

1- cuticula; 2- stratul spongios; 3- stratul mamelonar; 4- mugure mamilar; 5- membrana cochilier\ extern\; 6- membrana cochilier\ intern\; 7- por;

8- suprafa]\ amorf\; 9- strat palisadic; 10- strat de conuri; 11- capi[on bazal. ~n por]iunea terminal\ a uterusului, oul este acoperit de o pelicul\ fin\ cu o compozi]ie chimic\ asem\n\toare cu cea a membranelor cochiliere, numit\ “cuticul\” [i care este secretat\ de acelea[i glande care produc pigmen]ii cojii; `n contact cu aerul cuticula se `nt\re[te, constituindu-se `n una dintre barierele de protec]ie natural\ ale oului, dar permeabil\ pentru gaze. Indiferent dac\ coaja

- 80 -

con]ine sau nu pigmen]i, `n cuticul\ se g\se[te pigmentul “porfirin\” care, la lumin\ ultraviolet\, d\ o fluorescen]\ ro[ie. M\rimea porilor, num\rul [i repartizarea lor pe coaja mineral\ difer\ `n func]ie de specie, de ras\ sau linie [i chiar de la ou la ou; `n general, ou\le de g\in\ au un num\r de 5.000-9.000 pori, mai mul]i la cele albe decât la ou\le pigmentate. Expulzarea oului. Oul complet format ajunge `n vagin\ unde sta]ioneaz\ aproximativ 40 minute, pân\ `n momentul “pontei” (ovipozi]ie) care este facilitat\ de apropierea orificiului extern al oviductului de anus, oul fiind expulzat direct `n exterior (fig. 7).

Fig. 7 Expulzarea oului din oviduct (dup\ B\l\[escu, M., 1980)

1- ou; 2- vagin\; 3- cloac\.

La g\inile b\trâne, la care tonicitatea musculaturii cloacale este mult sl\bit\, oul cade mai `ntâi `n cloac\ unde se murd\re[te de excremente [i apoi este expulzat `n exterior. Ovipozi]ia este un act spontan, dar poate deveni [i voluntar deoarece, atunci când femela nu are condi]ii pentru depunerea oului, ea `l poate re]ine. Imediat dup\ expulzare, oul se r\ce[te de la temperatura organismului (+410C) la cea a mediului extern, ceea ce duce la contractarea componentelor sale, având drept rezultat formarea “camerei cu aer”, `n 6-10 minute de la depunere. Pozi]ia obi[nuit\ a camerei cu aer este la vârful rotunjit al oului, dar `n mod `ntâmpl\tor poate apare [i la vârful ascu]it sau `ntr-o pozi]ie median\. Pe m\sura trecerii timpului de la momentul depunerii, camera cu aer cre[te `n dimensiune ca urmare a evapor\rii apei de con]inut din albu[. Timpul de formare a unui ou este de aproximativ 24 ore, o nou\ ovula]ie având loc la 10-90 minute dup\ expulzarea oului precedent; la g\inile foarte bune produc\toare, ovula]ia poate avea loc chiar `naintea expulz\rii oului format.

1.3. Mecanismul neuro-hormonal al regl\rii reproducerii la p\s\ri

Declan[area ciclului sexual marcheaz\ stadiul `n care atât aparatul genital cât [i sistemul neuro-endocrin au ajuns la un anumit grad de maturizare [i receptivitate care s\ permit\ eliberarea ovulelor mature. Reglarea neuro-endocrin\ a func]iei de reproducere are loc dup\ principii cibernetice, având la baz\ un ciclu de func]ionare `nchis, asem\n\tor “feed-back-lui”. ~n acest ciclu, scoar]a cerebral\, hipotalamusul [i hipofiza reprezint\ “centrul

- 81 -

de comand\”, neurosecre]iile hipotalamusului [i hormonii gonadotropi hipofizari sunt “purt\torii" ”mesajului de comand\” c\tre organele ]int\ (ovar [i oviduct) care sunt “executorii” [i care, la rândul lor, vor informa permanent centrul de comand\ prin mesaje de reac]ie (feed-back) despre starea func]ional\ a aparatului genital (fig. 8).

Fig. 8 Mecanismele feed-back de reglare a ciclului sexual (dup\ Bogdan, A.,T. [i col., 1981)

La p\s\ri, cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni este un proces puternic dirijat neuro-endocrin, dar aflat sub dependen]a regimului de lumin\ asigurat, ele fiind foarte sensibile la intensitatea luminii, durata acesteia [i alternan]a ei cu `ntunericul. Radia]iile din domeniul ro[u ale spectrului luminos impresioneaz\ retina ochilor [i se transform\ `n influx nervos; acesta, pe calea nervilor optici, ajunge `n nucleii supraoptici [i paraventriculari din hipotalamus. Utilizând sistemul circulator porthipofizar, neurosecre]ia reprezentat\ de hormonii de eliberare (R.H.) ajunge `n lobul anterior al hipofizei intensificând secre]ia de hormoni gonadotropi: F.S.H. - ac]ioneaz\ `n cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni [i L.H. - definitiveaz\ maturarea acestora. La rândul lor, organele ]int\ informeaz\ permanent centrul de comand\ prin mesaje de reac]ie. Astfel, estrogenii secreta]i de foliculii secundari [i ter]iari (estradiolul, estrona [i estriolul) pe lâng\ rolul de absorb]ie a calciului intestinal [i depozitarea lui `n m\duva oaselor lungi (ca rezerv\ pentru formarea cojii minerale), influen]eaz\ [i activitatea hipotalamusului care va comanda hipofizei s\ secrete mai pu]in F.S.H.; `n acest fel are loc echilibrarea cre[terii [i matur\rii foliculilor ovarieni `n concordan]\ cu ovula]ia acestora. La p\s\ri, ovula]ia poate fi spontan\ (g\in\), dar [i provocat\ de actul sexual sau chiar de excit\ri vizuale (porumbi]\), ambele tipuri aflându-se sub control neuro-hormonal. Dehiscen]a folicular\ are loc sub ac]iunea hormonului luteinizant (L.H.) eliberat de anterohipofiz\, a c\rei secre]ie este controlat\ de hipotalamus prin hormonul de eliberare (R.H.-L.H.).

- 82 -

Foliculul ovulat se resoarbe `n decurs de câteva zile, timp `n care `[i continu\ activitatea endocrin\ ac]ionând asupra hipotalamusului, iar prin mecanisme de feed-back determin\ eliberarea hormonilor hipotalamici pentru F.S.H. [i L.H., adic\ maturarea unei noi ovule [i dehiscen]a acesteia. Ovula din oviduct inhib\ secre]ia de L.H. [i amân\ o nou\ ovula]ie, care se produce, totu[i, la 10-90 min. dup\ expulzarea oului precedent. Func]ia oviductului `n complexitatea sa este controlat\ tot endocrin. Hormonii estrogeni influen]eaz\ greutatea [i dimensiunile oului, stimulând totodat\ [i intrarea `n activitate a glandelor secretorii. Hormonii hipotalamici (vasopresina [i oxitocina) controleaz\ circula]ia sângelui `n oviduct [i aportul de substan]e nutritive (vasopresina), dar [i contrac]iile uterusului [i expulzarea oului (oxitocina).

1.4. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri

~mperecherea natural\. Actul sexual la p\s\ri este cunoscut sub denumirea de “c\lcat” [i se desf\[oar\ `ntr-o succesiune de faze asem\n\toare cu cele de la mamiferele domestice. C\lcatul debuteaz\ cu o faz\ premerg\toare, `n timpul c\reia cei doi parteneri au o atitudine de provocare sexual\ printr-un anumit “joc” al mi[c\rilor [i al sunetelor, ceea ce atrage dup\ sine excitarea zonei sexuale de la nivelul scoar]ei cerebrale. Partenerii astfel preg\ti]i prin stimuli fono [i optosexuali vor intra `n a doua faz\ [i anume, cea a c\lcatului propriu-zis; aceast\ faz\ este foarte scurt\ (cca. 3-5 sec.) [i se `ncheie cu a[a numita faz\ de sa]ietate, `n care cei doi parteneri efectueaz\ mi[c\ri caracteristice. Comportamentul p\s\rilor `n timpul `mperecherii naturale poate fi reprezentat, teoretic, prin “etograma sexual\” (tab. 26).

Tabelul 26

Etograma sexual\ la coco[ii [i g\inile din rasele grele

Etograma sexual\ a coco[ului Etograma sexual\ a g\inii 2. Reflexul de apropiere - se apropie de g\in\ cu pa[i rari [i o cheam\ clonc\nind [i arcuindu-[i gâtul cu capul aplecat `n jos (stimuli fono [i opto-sexuali).

1. Reflexul de c\utare - se deplaseaz\ `n perimetrul grupului [i r\mâne pe loc `n apropierea coco[ului, semn c\ este `n c\utarea acestuia.

4. Reflexul de erec]ie - `[i `nal]\ coada [i se `ntinde, ridicând câte un picior.

3. Reflexul de acceptare - se apropie la clonc\itul coco[ului, semn c\ `l accept\.

6. Reflexul de `mbr\]i[are - abordeaz\ lateral g\ina [i sare pe ea, apoi o prinde cu ciocul de creast\ [i se ]ine `n echilibru cu ajutorul aripilor.

5. Reflexul de imobilitate - adopt\ pozi]ia de supunere, nemi[cat\, indispensabil\ c\lcatului (stimuli opto sexuali).

8. Reflexul de intromisiune [i ejaculare - are loc intromisiunea prin balansarea corpului de câteva ori; ejacularea se termin\ atunci când `[i ridic\ coada.

7. Reflexul vagino-clocal - ridic\ coada [i proiecteaz\ cloca spre exterior.

9. Reflexul de sa]ietate-se ridic\, `[i scutur\ energic corpul cu penajul horiplumat [i p\r\se[te locul unde s-a produs c\lcatul cu un comportament caracteristic.

- 83 -

Cunoa[terea elementelor ce alc\tuiesc un astfel de tablou sexual prezint\ importan]\ practic\ deoarece, prin observarea direct\ a cuplurilor, se poate aprecia dac\ acestea au o activitate reproductiv\ normal\.

~n practica avicol\ sunt utilizate 4 metode de `mperechere natural\ [i anume: liber\, `n harem, individual\ [i alternativ\. 1. ~mperecherea liber\ (`n clan sau `n cârd), este cea mai r\spândit\ metod\ [i const\ `n introducerea unui anumit num\r de masculi `n lotul de femele; metoda este utilizat\ pe scar\ larg\ `n fermele de reproduc]ie pentru ob]inerea ou\lor destinate incuba]iei. Caracterizat\ prin ob]inerea unui foarte bun procent de fertilitate, `mperecherea liber\ prezint\ dezavantajul c\ nu permite cunoa[terea originii puiului decât dup\ mam\ [i aceasta numai `n condi]iile practic\rii controlului individual al produc]iei de ou\. 2. ~mperecherea `n harem (`n familie), se practic\ numai `n fermele de selec]ie [i `n unit\]ile de testare, fiind la origine tot o `mperechere liber\, dar care presupune `ntre]inerea fiec\rui mascul `mpreun\ cu lotul de femele repartizat, pe o suprafa]\ de cre[tere bine delimitat\. Avantajul metodei const\ `n aceea c\, se poate cunoa[te cu precizie originea puilor, evitându-se totodat\ diminuarea activit\]ii de reproduc]ie care ar fi fost cauzat\ de stresul provocat de luptele dintre masculi. 3. ~mperecherea individual\ (la mân\), se practic\ numai `n fermele de selec]ie, `n scopul utiliz\rii cât mai intense a reproduc\torilor masculi valoro[i. Se folose[te cu bune rezultate la g\ini [i curci, `n schimb la palmipede, indicii de reproduc]ie realiza]i sunt mai pu]in satisf\c\tori. Masculii se cresc `n cu[ti individuale cu padoc, unde se introduc e[alonat femelele, dup\ ce acestea au ouat; trebuie avut\ `n vedere furajarea corespunz\toare a masculilor pentru prevenirea epuiz\rii sexuale a acestora. La g\ini este necesar\ o frecven]\ de o `mperechere pe s\pt\mân\, iar la curci una la dou\ s\pt\mâni; respectându-se aceast\ frecven]\ [i repartizând zilnic unui mascul câte 5-6 femele, acesta poate s\ fecundeze 30 g\ini [i respectiv, 50 de curci. ~mperecherea "la mân\" este o metod\ greoaie [i costisitoare, ce necesit\ un volum mare de munc\ [i cheltuieli suplimentare pentru confec]ionarea cu[tilor. 4. ~mperecherea alternativ\, este folosit\ rar, mai ales pentru femelele cu produc]ii de ou\ foarte ridicate, dar cu fertilitatea cu mult sub normal. Ea poate fi aplicat\ `n dou\ variante: `n prima se `mperecheaz\ doi masculi cu acela[i lot de femele, ei fiind schimba]i zilnic sau la 2-3 zile, iar `n a doua variant\ se utilizeaz\ un num\r crescut de masculi, rotindu-se pân\ la 6 exemplare pentru o singur\ femel\. ~ns\mân]area artificial\. Presupune parcurgerea a dou\ etape distincte [i anume: preg\tirea masculilor `n vederea recolt\rii spermei [i `ns\mân]area propriu-zis\; cea de-a doua etap\ are, la rândul ei, dou\ faze: recoltarea spermei [i respectiv, inocularea acesteia `n oviductul femelelor. Preg\tirea masculilor pentru recoltarea materialului seminal demareaz\ cu un program de fotostimulare cu dou\ s\pt\mâni `nainte de intrarea femelelor `n

- 84 -

ouat [i const\ `n cre[terea duratei de iluminare de la 8 la 14 ore pe zi; ini]ial, se realizeaz\ toaletarea regiunii cloacale a masculilor. Masajul propriu-zis se efectueaz\ dup\ `nceperea programului de fotostimulare [i are drept scop crearea reflexului de ejaculare; el se execut\ periodic, cu pauz\ de 1-2 zile `ntre [edin]e pentru a preveni epuizarea masculilor. Sperma recoltat\ se analizeaz\ sub aspectul volumului, concentra]iei `n spermatozoizi [i a procentului de spermatozoizi mor]i [i anormali; masculii la care materialul seminal este necorespunz\tor sunt elimina]i de la reproduc]ie. Inocularea spermei trebuie s\ `nceap\ dup\ ce 60% din femele au depus ponta; mi[c\rile contractile ale oviductului deplaseaz\ oul spre por]iunea final\ a acestui segment, dar `mpiedic\, `n acela[i timp, deplasarea spermatozoizilor, materialul seminal fiind eliminat odat\ cu oul. ~ns\mân]area artificial\ la g\ini. Dup\ conten]ionare, masculii se maseaz\ la nivelul simfizei ischiopubiene [i a protuberan]elor ischiatice pân\ la apari]ia st\rii de excitare, moment `n care se plaseaz\ paharul colector sub cloac\, presându-se pere]ii laterali ai acesteia `n vederea vid\rii canalelor deferente. Inocularea spermei se face f\r\ a scoate femelele din cu[c\; dup\ eviden]ierea oviductului prin exercitarea unei u[oare presiuni pericloacale, se introduce tubul seringii de `ns\mân]are 3-4 cm `n oviduct, opera]iune urmat\ de injectarea unei doze de 0,025 ml sperm\. Recoltarea materialului seminal [i inocularea lui trebuie efectuate `n cel mult 30 minute. ~ns\mân]area artificial\ la g\ini se execut\ dup\ urm\toarea schem\: are loc prima `ns\mân]are care se repet\ dup\ 24 ore, iar apoi, intervalul dintre dou\ `ns\mân]\ri consecutive va cre[te la 5-7 zile. Dac\ metoda se aplic\ cu rigurozitate, se poate ob]ine o fecunditate de peste 90%. ~ns\mân]area artificial\ la curci. Curcanii se imobilizeaz\ pe un suport special, dup\ care sunt supu[i unui masaj ritmic `n jurul orificiului anal [i a regiunii abdominale, imediat sub oasele pubiene. Dup\ exteriorizarea papilei copulatoare se trece la mulgerea propriu-zis\, care se repet\ de 2-3 ori pentru recoltarea `ntregii cantit\]i de sperm\. Inocularea materialului seminal `n oviductul femelelor se execut\ pe un stand special, dup\ o tehnic\ asem\n\toare cu cea prezentat\ la g\ini, utilizându-se aceia[i doz\ de 0,025 ml. Programul de `ns\mân]are este urm\torul: se efectueaz\ prima inoculare care se repet\ la 24 ore, dup\ care, intervalul dintre inocul\ri cre[te la 10 zile; la sfâr[itul sezonului de reproduc]ie `ns\mân]\rile se execut\ s\pt\mânal. ~ns\mân]area artificial\ la palmipede. Programul de preg\tire a masculilor `ncepe la vârsta de 26 s\pt\mâni `n cazul r\]oilor [i de 28 s\pt\mâni la gâscani. Instalarea reflexului de ejaculare `ncepe `n paralel cu declan[area programului de fotostimulare [i se realizeaz\ prin efectuarea zilnic\ a masajului dorso-abdominal, parcurgându-se urm\toarelor etape: - conten]ionarea masculului; - excitarea sexual\- masarea simultan\, cu ambele mâini, a regiunii dorsale [i a

celei abdominale, `n sens antero-posterior;

- 85 -

- eviden]ierea penisului- ap\sarea cu mâna dreapt\ a regiunii abdominale `n dreptul sternului, `n timp ce cu mâna stâng\ se preseaz\ puternic inelul pericloacal, pân\ la prolobarea penisului;

- recoltarea spermei- cu mâna stâng\ se ]ine coada, iar cu degetele de la mâna dreapt\ se execut\ mi[c\ri ritmice de ap\sare, de la baza spre vârful penisului; `n scurt timp, acesta va intra `n erec]ie, iar dup\ câteva mi[c\ri de masaj se va produce [i ejacularea. ~n mod normal, sperma este eliberat\ pe la baza organului copulator, dar sunt frecvente cazurile `n care aceasta se scurge peste marginile canalului spiralat format de cele dou\ cute ale penisului, ceea ce `ngreuneaz\ recoltarea.

Atunci când programul de preg\tire este aplicat corespunz\tor, masculul va intra `n erec]ie la simpla vedere a operatorului sau chiar `n momentul conten]ion\rii, iar ejacularea va fi foarte u[oar\. Masculii la care materialul seminal este necorespunz\tor sau cei care, dup\ trei recolt\ri consecutive, nu dau o cantitate minim\ de 0,2ml sperm\, sunt elimina]i de la reproduc]ie. Pentru ca sperma s\ poat\ fi depus\ `n oviduct, este necesar ca orificiul extern al acestuia (este amplasat `n partea stâng\ a cloacei) s\ fie orientat pe direc]ia orificiului anal; pentru aceasta, dup\ conten]ionarea femelei, se introduce degetul prin anus pân\ la nivelul orificiului extern, dup\ care se direc]ioneaz\ tubul de sticl\ al seringii pe lâng\ deget, pân\ `n oviduct, pe o distan]\ de 3-4 cm. Urmeaz\ inocularea propriu-zis\ prin ac]ionarea seringii, utilizându-se o doz\ de 0,05 ml sperm\ la gâ[te [i 0,03 ml la ra]\; num\rul optim de spermatozoizi `n doza de `ns\mân]are este de cca. 50 milioane, concentra]ia lor influen]ând direct procentul de fertilitate al ou\lor. Inocularea materialului seminal la femele se execut\ s\pt\mânal, iar frecven]a de utilizare a masculilor va fi de 2-3 ori pe s\pt\mân\, timp de 6 sezoane, dar cu condi]ia ca la `nceputul fiec\rui sezon efectivul s\ fie reânprosp\tat `n propor]ie de 15-20%.

1.5. Ou\le pentru incuba]ie

1.5.1. Factori care influen]eaz\ calitatea ou\lor de incuba]ie

Formarea loturilor de reproduc]ie este condi]ionat\ de sistemul de `ntre]inere practicat: `n cel semiintensiv, loturile de reproduc]ie se formeaz\ odat\ cu clasarea definitiv\ a tineretului sau cel mai târziu, cu 4-6 s\pt\mâni `nainte de `nceperea sezonului de clocit, iar `n sistemul intensiv, opera]iunea se efectueaz\ odat\ cu transferul tineretului `n halele de adulte. La gâ[te, care au p\strat `ntr-o oarecare m\sur\ monogamia speciei s\lbatice, pentru a se ob]ine o fecunditate satisf\c\toare, este necesar ca loturile de reproduc]ie s\ fie constituite cu 2-3 luni `nainte de `nceperea ciclului de ouat [i s\ r\mân\ `n aceea[i componen]\ 2-3 ani la rând. Calitatea ou\lor destinate incuba]iei artificiale este dependent\ de o serie `ntreag\ de factori, dintre care, unii ac]ioneaz\ `nainte [i chiar pe timpul form\rii ou\lor, `n timp ce al]ii `[i exercit\ influen]a dup\ depunerea acestora.

- 86 -

1. Baza ereditar\ a reproduc\torilor. Propor]ia `n care fertilitatea se transmite `n descenden]\ este `n insuficient\ m\sur\ cunoscut\, unii autori punând chiar sub semnul `ntreb\rii selec]ionarea masculilor dup\ fertilitate. ~n acest sens s-a stabilit faptul c\, selec]ionarea pentru cre[terea greut\]ii corporale la curcile cu pieptul larg [i coco[ii Cornish, a atras dup\ sine sc\derea fertilit\]ii. Fertilitatea este dependent\ de ambele sexe, iar cu cât game]ii provin de la indivizi mai `ndep\rta]i genetic, cu atât aceasta are [anse s\ fie mai ridicat\, iar procentul de ecloziune mai bun. Atunci când exist\ o consangvinitate strâns\ `n rândul p\s\rilor de reproduc]ie, indicii de incuba]ie se reduc foarte mult la toate speciile de p\s\ri, dar mai ales la g\ini [i curci; acest fenomen se manifest\ prin cre[terea mortalit\]ii embrionare, mai ales `n ultimile [apte zile de incuba]ie. 2. Vârsta reproduc\torilor [i produc]ia de ou\. Vârsta p\s\rilor de reproduc]ie influen]eaz\ `ntr-o m\sur\ semnificativ\ num\rul de pui ob]inu]i, atât prin num\rul de ou\ depuse, cât [i prin fecunditatea [i capacitatea lor de ecloziune. Produc]ia de ou\ este corelat\ negativ cu vârsta; astfel, cea ob]inut\ `n anul al II-lea este mai mic\ cu 15-20% fa]\ de produc]ia primului an, iar `n urm\torul cu 20-35%. Ou\le ob]inute de la loturile de reproduc]ie tinere au un procent de ecloziune mai redus fa]\ de cele ob]inute de la p\s\rile adulte; la g\inile imature (sub 25-28 s\pt\mâni) fecunditatea ou\lor este mai sc\zut\ cu cca. 4%, iar inciden]a mortalit\]ii embrionare este mai mare cu 6,5% fa]\ de ou\le recoltate de la p\s\ri mature din punct de vedere sexual. Trebuie men]ionat [i faptul c\, la alegerea ou\lor de incuba]ie se resping de la g\inile tinere cu 5-10% mai multe ou\ decât la cele `n vârst\ de 11-12 luni. La palmipede [i `n special la gâ[te, fecunditatea [i ecloziunea cresc odat\ cu vârsta, ajungând la valori maxime dup\ 2-3 ani de ouat. Fecunditatea ou\lor de incuba]ie este dependent\ [i de vârsta masculilor, iar `n plus, se pare c\ la coco[i ar exista o corela]ie pozitiv\ direct\ `ntre m\rimea crestei [i procentul de fertilitate. Coco[ii din liniile u[oare sunt ap]i pentru reproduc]ie dup\ vârsta de 24-28 s\pt\mâni, iar cei din liniile grele ating maximum de fecunditate la 32-40 s\pt\mâni. Dup\ o perioad\ de exploatare de 28-30 s\pt\mâni, datorit\ manifest\rii fenomenului de epuizare sexual\, masculii b\trâni trebuie `nlocui]i cu al]ii tineri din loturile de rezerv\; o metod\ utilizat\ frecvent `n condi]ii de produc]ie este introducerea a 2-3 coco[i la un lot de 100 g\ini, consecutiv elimin\rii unui num\r egal de masculi necorespunz\tori. Pentru diminuarea stresului cauzat de luptele dintre masculi, este indicat ca introducerea masculilor noi s\ se fac\ cu 1-2 ore `nainte de terminarea programului de lumin\. Sperma masculilor din clasa AVES se caracterizeaz\ printr-o concentra]ie uria[\ `n spermatozoizi (tab. 27); la `nceputul zilei se elimin\ cea mai mare cantitate de sperm\, iar spre sfâr[itul acesteia, volumul ejaculatului scade la jum\tate sau chiar la mai pu]in de jum\tate. De[i num\rul de spermatozoizi depu[i `n oviductul femelei `n urma `mperecherii naturale este impresionant de mare, s-a demonstrat c\, la g\ini, pentru realizarea unei fertilit\]i normale a ou\lor sunt suficien]i doar 100.000 spermatozoizi; prin urmare, sunt foarte pu]ine cazurile când sc\derea fertilit\]ii poate fi atribuit\ masculilor datorit\ num\rului mic de spermatozoizi.

- 87 -

Tabelul 27 Volumul ejaculatelor [i concentra]ia `n spermatozoizi la p\s\ri

(dup\ Morrison, R. cit. de Bunaciu, P., 1982)

Volum ejaculat (ml) Specia Mediu Limite

Concentra]ie (miliarde/ml ejaculat)

Coco[i Cornish 0,35 1,00-0,90 5,0 Coco[i rase mixte 0,20 0,08-0,50 5,0 Coco[i Leghorn 0,15 0,05-0,30 5,0 Curcani-u[ori -grei

0,15 0,20

0,08-0,33 0,10-0,33

9,0 9,0

Gâscani 0,52 0,20-1,50 0,25 R\]oi 0,23 0,10-1,00 4,0

La gâ[te, masculii din anul al II-lea au cea mai bun\ capacitate de fecundare; `n schimb, la ra]ele Barbarie, pentru a avea o activitate reproductiv\ normal\ este necesar ca masculii s\ fie mai `n vârst\ cu 4-5 s\pt\mâni dacât femelele, deoarece acestea ating maturitatea sexual\ cu o lun\ mai devreme decât r\]oii. 3. Raportul `ntre sexe. Considera]i ca fiind un r\u necesar, masculii trebuie introdu[i `ntr-o propor]ie bine determinat\ `n lotul de reproduc]ie, asigurându-se `mperecherea tuturor femelelor, cu o frecven]\ optim\, astfel `ncât procentul de ou\ fecunde s\ fie maxim. Un num\r prea mare de masculi duce la intensificarea luptelor dintre ace[tia pentru stabilirea ierarhiei de grup, deranjând `n acela[i timp [i femelele de la activit\]ile lor obi[nuite (furajare, ad\pare, ouat, odihn\ etc.). Totodat\, datorit\ faptului c\ se produc interfer\ri `n actul c\lcatului, unele dintre femele pot fi r\nite, situa]ie `n care ele evit\ vecin\tatea masculilor, iar ou\le pe care le produc vor fi infecunde. Atunci când acest fenomen se acutizeaz\, femelele ajung chiar `n situa]ia de a nu mai consuma furajul [i apa; efectul imediat este sl\birea [i deshidratarea exagerat\, `n paralel cu sc\derea dramatic\ a produc]iei de ou\, iar de cele mai multe ori poate surveni [i moartea acestora. Practica utiliz\rii unui num\r ridicat de masculi are [i efecte economice negative, care pot fi indirecte (cost de achizi]ie/mascul, furajare, `ntre]inere etc.) sau directe (eliminarea din efectiv a exemplarelor r\nite sau chiar omorâte). Dac\ masculii sunt prea pu]ini, o parte dintre femele vor r\mâne nec\lcate, producând ou\ infecunde. La palmipede, mic[orarea excesiv\ a raportului dintre sexe are o influen]\ [i mai sever\ asupra fecundit\]ii ou\lor, datorit\ manifest\rii mai pregnante a selectivit\]ii masculilor fa]\ de anumite femele. La `mperecherea natural\, num\rul de femele ce se repartizeaz\ fiec\rui mascul este dependent de specie, iar `n cadrul acesteia, de rasa sau grupa de rase la care se face referin]\. M\rimea raportului dintre sexe mai poate fi influen]at\ [i de metoda de `mperechere utilizat\, dar se pot opera major\ri atunci când p\s\rile au acces la padocuri largi [i când se recurge la furajarea suplimentar\ a masculilor. La g\ini,

- 88 -

practica a demonstrat c\, num\rul de coco[i ce trebuie re]inut este de 12,5-13,0%, dintre care numai 10% se introduc `n loturile de femele, restul fiind p\stra]i `n boxele de rezerv\. Problema privind propor]ia sexelor `ntr-un efectiv de reproduc]ie este pu]in mai complex\, deoarece, ea este ajustat\ de `nsu[i p\s\rile `n cauz\, dup\ stabilirea ierarhiei sociale care se instaureaz\ atât `n rândul masculilor, cât [i al femelelor. Astfel, un coco[ matur [i cu o pozi]ie superioar\ `n clasa social\ `[i alege un grup de femele de pân\ la 15 capete, pe când unul tân\r, doar 6-8 g\ini. Un coco[ calc\ de 15-100 ori pe zi, func]ie de condi]ia sa fizic\, de num\rul de g\ini din grup, dar [i de locul social pe care `l ocup\ `n grupul de reproduc]ie; cei viguro[i calc\ aceea[i g\in\ de mai multe ori pe zi. Ca regul\ general\, masculii prefer\ femelele din categoria de mijloc a ierarhiei, cele din vârf fiind prea agresive, iar cele aflate `n partea inferioar\ nu stimuleaz\ apetitul sexual al masculului. Când se recurge la `ns\mân]\rile artificiale, nivelul de fecunditate este asigurat prin concentra]ia `n spermatozoizi a dozei de `ns\mân]are. 4. Alimenta]ia p\s\rilor de reproduc]ie. Alimenta]ia necorespunz\toare influen]eaz\ fertilitatea ambelor sexe, atât prin nivelul cantitativ al hranei administrate, cât [i prin calitatea acesteia. Astfel, sc\derea greut\]ii masculilor cu 10-15% datorit\ furaj\rii insuficiente, determin\ reducerea fertilit\]ii ou\lor cu 20-30%, iar la sc\deri ale greut\]ii peste 15%, fertilitatea poate ajunge la zero. Atunci când la coco[ii de reproduc]ie nu se face furajarea suplimentar\ `n hr\nitori suspendate, se constat\ sl\birea acestora, deoarece ei a[teapt\ `ntotdeauna s\ m\nânce mai `ntâi g\inile; este vorba de una dintre laturile comportamentului reproductiv [i anume, aceea care este responsabil\ de protejarea partenerei care asigur\ perpetuarea speciei. Marea majoritate a p\s\rilor `[i regleaz\ consumul cantitativ zilnic de furaje `n func]ie de nivelul energetic al acestora; excep]ie fac g\inile de reproduc]ie din rasele grele care au un apetit mai pronun]at [i de aceea ele trebuie supuse unui program de furajare restric]ionat\. La ra]ele Pekin, `n perioada de preg\tire pentru ouat se face trecerea de la furajarea restric]ionat\, care este specific\ tineretului, la cea "ad libitum", condi]ie indispensabil\, al\turi de cre[terea programului de lumin\, pentru a se putea ob]ine o bun\ produc]ie de ou\. O deosebit\ importan]\ o prezint\ caren]a sau excesul `n vitamine [i s\ruri minerale, elemente care influen]eaz\ atât activitatea de reproduc]ie cât [i calitatea ou\lor de incuba]ie. Astfel, caren]a `n vitamina E genereaz\ azoospermie la coco[i; vitamina B2 sus]ine curba de ouat [i cre[te procentul de eclozabilitate al ou\lor, dar caren]a duce la cre[terea mortalit\]ii embrionare, mai ales `ntre zilele 7-14, precum [i la un demaraj necorespunz\tor al puilor ecloziona]i; un efect asem\n\tor se manifest\ [i la caren]a `n vitamina D3. Vitamina A condi]ioneaz\ ecloziunea `ntr-o m\sur\ a[a de mare, `ncât dac\ un ou nu con]ine minim 80-100 U.I. axeroftol, puiul nu poate ecloziona; la o hipovitaminoz\ A mai pu]in accentuat\, cre[te doar mortalitatea embrionar\, mai ales `n primele patru zile de incuba]ie [i spre sfâr[itul ecloziunii, iar puii ob]inu]i sunt molateci, receptivi la infec]ii [i ajung mai u[or la avitaminoza respectiv\ `n cazul unui regim caren]at.

- 89 -

Caren]a `n unele microelemente influen]eaz\ negativ fecunditatea (Mn, K), ecloziunea (Mg, Mn, Co, I), dar [i viabilitatea [i viteza de cre[tere a puilor (Mn, Mg, I etc); fosforul `n exces inhib\ ouatul, iar `n cantit\]i prea mici altereaz\ calitatea cojii minerale a ou\lor; sub sau supradozarea de mangan deterioreaz\ coaja, iar caren]a scade [i procentul de ecloziune. 5. Condi]iile de `ntre]inere asigurate reproduc\torilor. Cre[terea p\s\rilor de reproduc]ie `n baterii poate determina reducerea procentului de fertilitate al ou\lor ob]inute, deoarece masculii efectueaz\ mai rar sau chiar de loc c\lcatul, ca urmare a afec]iunilor podale cauzate de contactul permanent cu pardoseala dur\ a cu[tilor de cre[tere. Gr\birea instal\rii maturit\]ii sexuale prin utilizarea unor temperaturi [i programe de lumin\ mai mari este `n detrimentul produc]iei de ou\ [i a fertilit\]ii acestora. Temperaturile crescute din halele de reproduc]ie sunt chiar mai periculoase decât cele sc\zute, pentru c\ ele duc la reducerea volumului ejaculatelor la masculi, a mobilit\]ii spermatozoizilor [i a calit\]ii generale a spermei. Umiditatea prea ridicat\ `n asociere cu temperaturile extreme, duce la reducerea produc]iei de ou\, concomitent cu deprecierea calit\]ii cojii minerale, care devine mai friabil\. ~n cazul cre[terii extensive a p\s\rilor de reproduc]ie, cele mai bune ou\ pentru incuba]ie se ob]in `n perioada martie-aprilie, deoarece produc]ia spermatic\ la masculi `ncepe s\ creasc\ `n lunile de iarn\, atingând un nivel maxim `n cele de prim\var\. Durata zilei lumin\ influen]eaz\ direct fertilitatea. Astfel, dac\ `n perioada de cre[tere a p\s\rilor de reproduc]ie se utilizeaz\ un program cu mai mult de 11 ore lumin\/zi, este stimulat\ dezvoltarea testiculelor [i deci maturitatea sexual\ se instaleaz\ mai timpuriu, dar f\r\ a fi `n concordan]\ cu dezvoltarea somatic\; prin urmare, masculii `[i `ncep via]a reproductiv\ mai devreme, `ns\ materialul seminal va fi inferior calitativ, iar apari]ia fenomenului de epuizare sexual\ se va declan[a mai devreme. ~n practica avicol\ se recurge la o serie de opera]iuni tehnologice specifice coco[ilor de reproduc]ie [i care, de[i nu ]in strict de factorii de `ntre]inere, au o importan]\ mare `n asigurarea condi]iilor optime desf\[ur\rii unei reproduc]ii normale: - debecarea (t\ierea ciocului). Se face complet, la vârsta de 6-7 zile, cu

ajutorul unui foarfece special; diminueaz\ duritatea loviturilor din timpul luptelor [i reduce risipa de furaje;

- retezarea degetelor. Se face la nivelul articula]iilor, deasupra unghiilor, `n sta]ia de incuba]ie sau la vârsta de 6-9 zile; previne r\nirea spatelui puicu]elor `n timpul c\lcatului;

- t\ierea crestei. Se realizeaz\ `n sta]ia de incuba]ie, pentru ca masculii din acela[i lot s\ se recunoasc\ mai greu `ntre ei; se reduce astfel inciden]a luptelor [i deci o mai bun\ p\strare a ordinii sociale;

- t\ierea b\rbi]elor. Se face la 8-12 s\pt\mâni, din acelea[i considerente ca [i t\ierea crestei;

- 90 -

- reforma masculilor necorespunz\tori. La vârsta de 8 s\pt\mâni se realizeaz\ prima reform\, ocazie cu care sunt elimina]i masculii prea mici, precum [i cei cu probleme la nivelul membrelor posterioare; trebuie avut `n vedere c\, fertilitatea la masculii supraponderali este foarte mult diminuat\. La atingerea maturit\]ii sexuale (vârsta de 24 s\pt\mâni) se aplic\ a doua reform\, selec]ia f\cându-se dup\ urm\toarele criterii: vigoare, stare de s\n\tate, conforma]ie [i calit\]i generale.

6. Starea de s\n\tate. Dezvoltarea embrionar\ poate fi afectat\, mai mult sau mai pu]in, de integritatea sanitar\ a ou\lor de incuba]ie, dar [i de starea de s\n\tate a p\s\rilor care le-au produs; `n primul caz apare riscul contamin\rii pe orizontal\ (de la ou infestat la ou indemn), iar `n a doua situa]ie, boala se poate transmite pe vertical\ (pas\re-ou). Un grad de periculozitate ridicat\ `l prezint\ bolile infec]ioase care se transmit direct de la pas\re la ou. Astfel, salmonelozele determin\ sc\derea produc]iei de ou\, deprecierea sever\ a calit\]ii ou\lor [i reducerea procentului de ecloziune cu 70-80%. Colibaciloza afecteaz\ dezvoltarea embrionilor la toate speciile de p\s\ri, dar `ndeosebi pe cea a ra]elor. Micoplasmoza respiratorie scade produc]ia de ou\ cu 10-20% iar `n asociere cu colibaciloza gr\be[te moartea embrionilor etc. Practic, orice perturbare `n desf\[urarea normal\ a activit\]ii cotidiene a p\s\rilor de reproduc]ie constituie un factor de stres ce se r\sfrânge negativ asupra produc]iei numerice de ou\, asupra calit\]ii de incuba]ie ale acestora [i mai grav, asupra fecundit\]ii lor. 7. Condi]iile de recoltare a ou\lor. ~nc\rc\tura microbian\ din halele de cre[tere a p\s\rilor este deosebit de mare, atât la nivelul suprafe]elor, cât [i `n aer, iar contactul direct al ou\lor cu un astfel de mediu permite p\trunderea germenilor microbieni prin barierele lor naturale de protec]ie, `n intimitatea acestora, generând apari]ia de boli care perturb\ procesul de dezvoltare embrionar\ sau duc chiar la moartea embrionilor. Modific\rile produse de microorganismele nepatogene au caractere specifice [i se pot observa prin ovoscopie, dup\ o anumit\ perioad\ de incuba]ie: - putrefac]ia verde (contaminarea cu Pseudomonas)-albu[ul este apos [i de

culoare verzuie, iar mai târziu se amestec\ cu g\lbenu[ul; - putrefac]ia neagr\ (contaminare cu Proteus melangenes, Escherichia coli,

Aerobacter aerogenes etc.)-albu[ul [i g\lbenu[ul se fluidific\ [i se amestec\, c\p\tând o culoare brun negricioas\;

- putrefac]ie gazoas\ fecaloid\ (contaminare cu Bacillus mezentericus)-con]inutul oului are o culoare galben-c\r\mizie;

- putrefac]ie ro[ie-contaminare cu specii de Sarcina sau Pseudomonas. Astfel de modific\ri pot apare [i dup\ o perioad\ de stocaj mai mare (peste 30 zile), mai ales la ou\le cu coaja murdar\. ~n mod obi[nuit, recoltarea ou\lor din halele de reproduc]ie se face de trei ori pe zi, dar este necesar ca `n perioadele prea reci sau prea calde ale anului aceast\ opera]iune s\ se efectueze de 5-6 ori `n decursul unei zile. La cel mult dou\ ore de la recoltare, ou\le trebuie supuse unei decontamin\ri prin formolizare `n dulapurile speciale din camerele tampon ale halelor; ou\le recoltate de pe

- 91 -

a[ternut, precum [i cele murdare de dejec]ii se recolteaz\ separat, procedându-se la cur\]irea lor mecanic\. Evitarea apari]iei de ou\ cu coaja murdar\ se realizeaz\ prin men]inerea `n ad\post a unui a[ternut curat [i cu o umiditate redus\ (maxim 30%); `n caz contrar, p\s\rile p\trund `n cuibare cu degetele pline de dejec]ii, murd\rind a[ternutul din ele, precum [i ou\le produse. Când a[ternutul din cuibare este prea sub]ire, cre[te propor]ia ou\lor cu coaja fisurat\. O m\sur\ foarte eficient\ de reducere a inciden]ei bolilor ce se transmit prin ou\ este cea a deeping-ului (inocularea de antibiotice `n intimitatea oului), tratament ce se aplic\ `n sta]ia de incuba]ie, `nainte de preincubarea ou\lor. 8. Transportul [i manipularea ou\lor. Manipularea brutal\ a ou\lor sau transportul cu mijloace inadecvate poate duce la spargerea cojii acestora (astfel de ou\ se exclud necondi]ionat de la incuba]ie) sau chiar la distrugerea integrit\]ii morfologice a componentelor. Una dintre cele mai frecvente situa]ii este ruperea [alazelor, care nu mai sus]in g\lbenu[ul, iar acesta se va deplasa spre zona periferic\ unde, datorit\ c\ldurii radiate de c\tre coaj\, se va lipi de aceasta, provocând moartea embrionului. Utilizarea vehiculelor neacoperite (c\ru]e, electrostivuitoare etc) pentru transport poate duce la contaminarea cojii ou\lor cu diferi]i germeni afla]i `n aerul atmosferic [i prin urmare, se impune o nou\ gazare cu formol `n sta]ia de incuba]ie, imediat dup\ recep]ia cantitativ\; din acelea[i considerente este recomandat\ [i opera]iunea de tratare a ou\lor, cu diferite substan]e dezinfectante. ~n practic\, se folosesc vehicule speciale, izoterme, cu un regim strict de sanita]ie, `n care ou\le de g\in\, curc\ [i ra]\ se a[eaz\ pe grupe de câte 5 cofraje din material plastic, iar cele de gâsc\ `n maxim 3 cofraje de tip special.

1.5.2. Indicii de calitate ai ou\lor de incuba]ie

Aprecierea calitativ\ a ou\lor destinate incuba]iei const\ `n examinarea caracterelor morfologice [i `n stabilirea principalilor indicatori fizico-chimici. Marea majoritate a indicilor de calitate ai ou\lor pot determina admiterea sau respingerea de la incuba]ie a acestora, constituindu-se totodat\, `n adev\rate barometre de dirijare a condi]iilor de cre[tere a p\s\rilor de reproduc]ie sau pentru munca de ameliorare din sectorul avicol.

5.2.2.1. Starea de prospe]ime a ou\lor

Prospe]imea ou\lor, exprimat\ prin num\rul de zile trecute de la producere [i pân\ când sunt introduse la incubat, reprezint\ un factor cu o influen]\ hot\râtoare asupra capacit\]ii de ecloziune; incubarea ou\lor cu o vechime de 4-5 s\pt\mâni determin\ sc\derea procentului de ecloziune pân\ la zero (fig. 9).

- 92 -

Fig. 9 Influen]a vechimii ou\lor asupra ecloziunii (dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)

Durata de p\strare pân\ la care se men]ine nemodificat\ calitatea ou\lor

de incuba]ie este de maxim 7 zile [i aceasta numai dac\ se respect\ condi]iile de microclimat pe timpul depozit\rii; men]inerea ou\lor peste aceast\ limit\ reduce ecloziunea cu câte 1% pentru fiecare zi de prelungire. La g\in\, cele mai bune ou\ de incuba]ie se consider\ a fi cele cu o vechime de pân\ la 3-4 zile, dar se admit [i ou\ de 5-7 zile; la ou\le de ra]\ se recomand\ o vechime de 3-4 zile, iar la cele de curci [i gâ[te, de 6-7 zile. Dac\ nu se poate asigura o temperatur\ suficient de sc\zut\ la depozitare, ou\le se vor incuba `n maxim 3-4 zile; nu se introduc la incubat ou\le cu o vechime sub 24 ore de la expulzare, deoarece exist\ riscul ca procesul de segmentare s\ nu fie `ncheiat.

Vechimea ou\lor influen]eaz\ [i durata perioadei de incuba]ie; astfel, ou\le puse la incubat imediat dup\ ce au fost produse eclozioneaz\ primele, `n timp ce ou\le cu o vechime de 10 zile eclozioneaz\ cu o `ntârziere de 4-6 ore, iar puii ob]inu]i sunt molateci [i cu un demaraj mai greu. Atunci când situa]ia o impune, ou\le pot fi p\strate pe o perioad\ mai lung\ de timp, dar cu condi]ia asigur\rii anumitor parametri de stocaj (temperatur\, umiditate, `ntoarcere) `n `nc\peri speciale. Temperatura optim\ de p\strare a ou\lor este de +10oC, cu limite cuprinse `ntre +8 [i +12oC; rezultate bune se ob]in [i la temperaturi de +5÷+8oC sau +12÷+15oC, dar cu condi]ia de a nu supune ou\le la varia]ii bru[te de temperatur\. La temperaturi mai sc\zute, capacitatea de ecloziune se reduce foarte mult, putând ajunge chiar la zero dac\ ou\le sunt p\strate 5-6 zile la 0oC, deoarece, fie c\ embrionul moare, fie c\ se rupe membrana vitelin\ la dezghe]are, g\lbenu[ul dispersându-se printre straturile de albu[. Temperaturile mai ridicate de +200C activeaz\ dezvoltarea embrionar\ dar numai pân\ la o anumit\ faz\ când, neexistând condi]ii fiziologice de dezvoltare, embrionul moare; p\strarea

- 93 -

ou\lor timp de 14 zile la +26oC sau de 7 zile la +30÷+33oC, duce ecloziunea pân\ aproape de zero. ~n sta]iile de incuba]ie care nu sunt dotate cu spa]ii adecvate de depozitare a ou\lor, o mare parte din cele eliminate la mirajul I sunt, de fapt, ou\ cu embrioni mor]i `nc\ din primele ore de incuba]ie (`n faza de blastul\), fiind numite ou\ fecundate condi]ionat. Pe timpul stoc\rii ou\lor `n depozitele de p\strare trebuie asigurat\ o umiditate relativ\ de 70-80%, deoarece umiditatea sc\zut\ duce la evaporarea masiv\ a apei de con]inut din ou\, `n timp ce umiditatea excesiv\ favorizeaz\ dezvoltarea mucegaiurilor. Exist\ speciali[ti care au o alt\ optic\ referitoare la condi]iile de microclimat ce trebuie asigurate pe parcursul depozit\rii ou\lor `n s\lile de stocare; `n acest sens, `n tab. 28 sunt prezentate condi]iile de depozitare a ou\lor de incuba]ie utilizate `n unele ]\ri din C.S.I..

Tabelul 28 Condi]iile de p\strare ale ou\lor de incuba]ie

(dup\ Bessarabov, B.,F., 1985)

Timpul de p\strare al ou\lor (zile) Nr. crt.

Specificare 4 7 14 21

1 Temperatura (ºC) 17,2-18,2 15,6-17,2 12,8-15,7 11,7-12,7 2 Umiditatea (%) 80 85 85 85 3 ~ntoarcere ou\ nu da da da 4 P\strare `n saci plastic nu da da da

Ou\le de incuba]ie pot fi p\strate `n medii cu azot o perioad\ mai lung\

de timp [i cu bune rezultate la ecloziune, dar aceasta este o metod\ cu perspective mai reduse datorit\ manoperei pe care o impune, precum [i a cheltuielilor suplimentare ridicate.

5.2.2.2. Indici morfologici de calitate

Ou\le considerate ca fiind apte pentru incuba]ie trebuie s\ aib\ o form\ normal\, iar coaja s\ fie intact\, neted\ [i curat\. Prin ovoscopie se pune `n eviden]\ camera cu aer, care trebuie s\ fie plasat\ la vârful rotunjit, admi]ându-se [i u[oare abateri de la aceast\ pozi]ie; totodat\, se vor stabili dimensiunile camerei cu aer (`n\l]imea [i diametrul) cu ajutorul unui [ablon special sau a unui [ubler (fig. 10).

- 94 -

Fig. 10 M\surarea dimensiunilor camerei cu aer (dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981)

Oul proasp\t de g\in\ nu trebuie s\ aib\ o `n\l]ime a camerei mai mare

de 3 mm, iar diametrul de 17 mm. Prin spargerea oului se poate aprecia integritatea componentelor sale (fig. 11).

Fig. 11 P\r]ile componente ale oului complet format (dup\ Sauveur, B., 1988) A - sec]iune longitudinal\; B - sec]iune transversal\. 1-latebr\; 2-disc germinativ; 3-membran\ vitelin\; 4-vitelus galben; 5-vitelus alb; 6-primul strat de albu[ dens; 7-[alaze; 8-primul strat de albu[ fluid; 9-stratul doi de albu[ dens; 10-stratul doi de albu[ fluid; 11-membran\ cochilier\ intern\; 12-membran\ cochilier\ extern\; 13-camera cu aer; 14-coaj\; 15-cuticul\.

Con]inutul unui ou bun pentru incuba]ie, v\rsat pe o suprafa]\ plan\, p\streaz\ o form\ rotund\ [i compact\, cu g\lbenu[ul situat central, bine bombat [i cu o culoare str\lucitoare; pe suprafa]a sa se distinge foarte bine discul germinativ care este redus ca dimensiune [i de culoare alb\ la ou\le nefecundate [i ceva mai mare, având circumscrise cercuri alternânde de vitelus alb [i galben, la ou\le fecundate. Albu[ul trebuie s\ fie bine stratificat [i transparent. Anomalii morfologice [i de aspect. ~n efectivele de reproduc]ie sunt destul de frecvente cazurile când femelele produc ou\ cu abateri de la morfologia normal\ [i care sunt improprii pentru incuba]ie deoarece, fie c\ nu se ob]in produ[i viabili, fie c\ vor da un procent foarte redus de ecloziune.

Ou\ cu dou\ g\lbenu[uri, apar atunci când dou\ ovule maturate cad simultan sau la intervale foarte scurte `n tromp\, fiind acoperite cu acelea[i membrane ter]iare; sunt u[or de recunoscut datorit\ dimensiunilor mult mai mari fa]\ de ou\le normale, precum [i a formei caracteristice (pu]in [trangulate `n zona median\).

- 95 -

Incubarea unor astfel de ou\ duce la ob]inerea de pui mon[tri, la mortalitate `n diferite stadii de dezvoltare embrionar\ [i extrem de rar, la ob]inerea de pui viabili. Aceast\ categorie de ou\ se exclude `ntotdeauna de la incuba]ie, iar femelele care produc frecvent asemenea ou\ se elimin\ de la reproduc]ie. Dintre p\s\rile domestice, gâ[tele depun cel mai des ou\ cu dou\ g\lbenu[uri. Ou\ f\r\ coaj\, au g\lbenu[ul [i albu[ul `nvelite numai `n membranele cochiliere, fenomen datorat imposibilit\]ii organismului femelelor de a sintetiza calciu `ntr-o m\sur\ suficient\, a prezen]ei unor leziuni pe pere]ii istmului, dar mai frecvent, datorit\ unor ra]ii caren]ate `n s\ruri minerale. Puse `n condi]ii speciale de incuba]ie, astfel de ou\ pot ecloziona, dar cu rezultate foarte slabe (max. 34% procent de ecloziune); p\s\rile care produc asemenea ou\ se elimin\ de la reproduc]ie. Ou\ f\r\ g\lbenu[, se caracterizeaz\ prin dimensiuni [i greut\]i mici (15-30g) [i apar `n urma excit\rii pere]ilor oviductului de c\tre resturi de albu[, cheaguri de sânge, corpi str\ini etc., `n jurul c\rora se depune o anumit\ cantitate de albu[, apoi se formeaz\ membranele cochiliere, coaja [i cuticula. Inciden]a apari]iei acestor ou\ este mai mare la sfâr[itul ciclului de ouat, când, de[i ovula]ia `nceteaz\, glandele secretoare ale oviductului `[i continu\ activitatea. Ou\ f\r\ albu[ sau cu foarte pu]in albu[, apar destul de rar [i sunt datorate nefunc]ion\rii glandelor secretoare de albu[. Ou\ duble, au dimensiuni foarte mari [i sunt constituite dintr-un ou (de regul\, f\r\ g\lbenu[) peste care se depune un nou albu[ [i o alt\ coaj\ mineral\. Producerea acestor ou\ este datorat\ unor [ocuri care, transformând pentru scurt timp mi[c\rile peristaltice ale oviductului `n mi[c\ri antiperistaltice, fac ca oul gata format s\ se `ntoarc\ din uterus `n istm sau chiar `n magnum, unde este acoperit de noi straturi de albu[ [i reluându-[i drumul normal, se `mbrac\ cu o nou\ coaj\. Ou\ cu cheaguri de sânge, (`n albu[ sau `n g\lbenu[), la fel ca [i celelalte ou\ cu defecte nu se supun procesului de incuba]ie, deoarece au o capacitate de ecloziune de numai 45-55%. Petele de pe g\lbenu[ apar atunci când ruperea membranei vasculare a ovulei se face pe o `ntindere care dep\[e[te lungimea stigmei, lezându-se unul sau mai multe vase sanguine ale membranei. Petele de sânge din albu[ apar când pere]ii oviductului sângereaz\ datorit\ unor r\niri. Ou\ cu coaja r\u format\, apar ca urmare a disfunc]ionalit\]ilor uterusului, dar [i a caren]elor nutri]ionale, mai ales `n substan]e minerale [i vitamine. Mai frecvente sunt ou\le cu coaja prea sub]ire sau prea groas\, cele cu coaja aspr\, cu rugozit\]i, cu `ngro[\ri sub form\ de cute, cu zone de grosimi diferite etc. Aceste defecte scad procentul de ecloziune cu pân\ la 35-45%, datorit\ problemelor ce apar la utilizarea de c\tre embrioni a s\rurilor minerale din coaj\, a dificult\]ilor la ciocnirea de c\tre pui a ou\lor cu coaja prea groas\ sau prin spargerea ou\lor pe timpul manipul\rii sau al transportului la cele cu coaja prea sub]ire. Greutatea ou\lor, se stabile[te prin cânt\rire [i trebuie s\ fie specific\ speciei, rasei sau hibridului (tab. 29), fiind un caracter puternic determinat genetic (h2=0,64).

- 96 -

Tabelul 29 Greutatea ou\lor la diferite specii de p\s\ri


Specia Tipul morfo-productiv Greutatea ou\lor (g) G\ini ou\ 54 carne 54 Curci rase u[oare 75-95 rase grele 80-100 Ra]e popula]ii obi[nuite 70-90 hibrizi 75-95 Gâ[te - 150

Practica incuba]iei a demonstrat c\, cele mai bune rezultate ale dezvolt\rii

embrionare [i ale ecloziunii se ob]in atunci când se folosesc ou\ a c\ror greutate se `ncadreaz\ `n media caracteristic\ rasei sau liniei de la care provin, datorit\ faptului c\ ou\le situate la limitele greut\]ii (prea mari sau prea mici) au o capacitate de ecloziune mult diminuat\, de numai 35-40% (fig. 12).

Fig. 12 Influen]a greut\]ii ou\lor asupra ecloziunii (dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)

~n fermele de selec]ie, atunci când se urm\re[te [i cre[terea greut\]ii ou\lor, se vor admite la incuba]ie [i ou\ cu greut\]i mai mari, dar incubarea lor se va realiza pe baza indica]iilor selec]ionerului. Greutatea ou\lor se coreleaz\ pozitiv cu greutatea puilor de o zi (r = +0,39) [i se pare c\ `[i p\streaz\ influen]a [i `n perioada de cre[tere, cel pu]in pân\ la vârsta de 3-10 s\pt\mâni. Aceast\ influen]\ se r\sfrânge [i asupra altor indicatori, cum ar fi: viabilitatea puilor, consumul specific de hran\, viteza `mbr\c\rii cu penaj etc, dar `ntr-o anumit\ interdependen]\, insuficient cunoscut\ `ns\, cu forma, volumul [i calitatea componentelor oului, cu vârsta p\s\rilor, parametrii de incuba]ie asigura]i etc. Forma ou\lor, are un determinism genetic mare (h2 = 0,58) [i poate influen]a rezultatele incuba]iei, `n sensul c\, abaterile de la forma normal\ determin\

- 97 -

`ntotdeauna o ecloziune redus\. Astfel, ou\le prea alungite sau prea rotunjite, bombate sau ascu]ite la ambele capete, precum [i cele care prezint\ sugrum\ri sau deform\ri evidente au o ecloziune de numai 30%, ele fiind de fapt o expresie a unor deficien]e ap\rute `n formarea ou\lor. Forma ou\lor poate fi exprimat\ riguros matematic cu ajutorul unor ecua]ii specifice diferitelor specii [i rase, pornindu-se de la ovalul Cartesian. Se pot utiliza [i aparate speciale de apreciere numite indexometre, dar forma ou\lor se determin\ simplu [i rapid cu ajutorul unei rela]ii de calcul care are la baz\ cele dou\ diametre m\surate cu ajutorul unui [ubler (fig. 13).

Fig. 13 Dimensiunile oului (dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu V., 1981)

d- diametrul mic; D- diametrul mare.

Rela]ia de calcul este: If = dD

x 100;

unde: If - indicele formatului; d- diametrul mic m\surat `n zona median\ a oului; D- diametrul mare m\surat `ntre cele dou\ vârfuri ale oului.

Indicele formatului depinde de specie [i poate fi exprimat procentual sau `n valori relative (tab. 30).

Tabelul 30 Indicele formatului ou\lor


Diametrul ou\lor (cm) Indicele formatului Specia

mare mic valori relative %

G\ini 5,7-5,8 4,2-4,3 1,34-1,36 73-74 Curci 6,2-6,6 4,7-4,8 1,32-1,37 73-76 Ra]e 7,1-7,9 4,5-4,8 1,57-1,64 61-63 Gâ[te 8,6-9,2 5,6-6,1 1,51-1,52 65-66 Bibilici 4,9 3,7 3,7 75

~ntre forma ou\lor [i rezisten]a la spargere prin deformare au fost g\site

corela]ii fenotipice negative (rF = -0,13).

- 98 -

Volumul [i greutatea specific\, sunt indicatori afla]i `ntr-o strâns\ interdependen]\ cu m\rimea [i greutatea acestora, precum [i cu raportul existent `ntre coaj\, albu[ [i g\lbenu[; la o vechime identic\ a ou\lor [i la acelea[i condi]ii de p\strare, cei doi indicatori reu[esc s\ exprime, `ntr-o oarecare m\sur\, calitatea de incuba]ie a ou\lor. Volumul ou\lor, poate fi determinat prin mai multe procedee: a) Cu ajutorul rela]iei: V = 0,519 x l x d2 , unde: V - volumul oului (cu o eroare de ± 5 cm3 ) `n cm3; l - diametrul mare al oului (cm); d - diametrul mic al oului (cm). b) Cu volumetrul pentru ou\ (fig. 14 a). Acest aparat este alc\tuit dintr-un vas terminat cu un gât `ngust, marcat [i dintr-un capac demontabil, care etan[eaz\ vasul prin `nfiletare. Se umple vasul pân\ la semnul marcat pe gât cu ajutorul unei biurete pentru a se cunoa[te volumul de ap\ introdus, apoi se gole[te vasul de ap\ [i se introduce oul pe la partea sa inferioar\. Se adaug\ ap\ din biuret\ pân\ la semnul marcat; diferen]a dintre cele dou\ cantit\]i de ap\ exprim\ volumul oului. c) Cu balan]a Mohr-Westfall (fig. 14 b). Se stabile[te greutatea oului `n aer, apoi se determin\ greutatea lui scufundat `n ap\ la +4ºC; diferen]a dintre cele dou\ determin\ri reprezint\ volumul oului `n cm3. Dac\ temperatura este mai mare de +4ºC, diferen]a ob]inut\ se corecteaz\, `nmul]ind-o cu unul din factorii din tab. 31.

Fig. 14 Determinarea volumului ou\lor

(dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981) a-cu volumetrul; b-cu balan]a Mohr-Westfall.

Tabelul 31

Factori de corec]ie pentru stabilirea volumului ou\lor (dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981)

Temperatura apei (ºC) 10 15 20 25

Factori de corec]ie 1,00027 1,00087 1,00177 1,00294

- 99 -

Greutatea specific\, poate fi exprimat\ ca fiind raportul dintre volumul [i greutatea oului, sau se determin\ prin metoda solu]iilor saline; la ou\le proaspete de g\in\, acest indicator are valoarea de 1,078-1,097, dar scade pe m\sura `nvechirii lor (tab. 32).

Tabelul 32 Varia]ia greut\]ii specifice a ou\lor `n func]ie de vechime


Vechimea ou\lor (s\pt.) 0 1 2 3 4 5

Greutatea specific\ 1,09 1,07 1,06 1,05 1,04 1,03

Pentru stabilirea greut\]ii specifice prin aceast\ metod\ sunt necesare 11

vase `n care se introduc solu]ii saline cu densit\]i ce cresc cu 0,004, dar care trebuie s\ aib\ aceea[i temperatur\ (tab. 33).

Tabelul 33

Densitatea solu]iilor saline (dup\ Vacaru-Opri[, I., 1994)

Num\rul solu]iilor saline

Specificare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Densitatea solu]iilor 1,062 1,066 1,070 1,074 1,078 1,082 1,086 1,090 1,094 1,098 1,102 Grame de sare/ l de ap\ 94,3 103,3 106,3 112,3 118,3 124,3 130,3 136,3 148,3 148,4 154,5

Oul de analizat se trece, pe rând, dintr-un vas `n altul, scurgându-l bine de

solu]ia anterioar\; vasul `n care oul se ridic\ la suprafa]\ ne indic\, prin densitatea solu]iei sale, greutatea specific\ a oului respectiv. Acest element de apreciere a calit\]ii ou\lor se coreleaz\ cu rezisten]a la spargere prin impact a cojii minerale [i negativ, cu volumul ou\lor. Densitatea este o alt\ `nsu[ire important\ a ou\lor, cu ajutorul c\reia se poate aprecia rapid [i corect gradul de `nvechire al acestora. Stabilirea valorilor pentru densitatea ou\lor se poate face fie prin proba `n ap\ simpl\, fie prin cea `n ap\ s\rat\.

Proba `n ap\ simpl\, se bazeaz\ pe modificarea pozi]iei ou\lor scufundate `n ap\, ca urmare a densit\]ii diferite determinat\ de gradul lor de `nvechire; astfel, ou\le proaspete cad la fundul unui vas cu ap\ `n pozi]ie orizontal\, pe când cele cu vechimi variabile vor adopta pozi]ii `nclinate sub diferite unghiuri, ajungând s\ pluteasc\ când au o vechime de peste o lun\ (fig. 15 a).

Proba cu ap\ s\rat\, se face `ntr-o solu]ie de 12°Be (este apropiat\ de densitatea oului proasp\t) [i permite aprecierea vechimii ou\lor de la o zi la 7 zile, deci a celor foarte proaspete (fig. 15 b): - ou\le de 1-3 zile stau vertical pe fundul vasului; - ou\le de 3-5 zile se ridic\ la diferite `n\l]imi `n vas, func]ie de vechime; - ou\le de 6-7 zile ajung cu vârful rotunjit la suprafa]a solu]iei; - ou\le de peste 7 zile ies cu cap\tul rotunjit deasupra solu]iei. La ou\le de g\in\ care se utilizeaz\ pentru incuba]ie, densitatea trebuie s\ fie cuprins\ `ntre 1,075 [i 1,085 g/cm3.

- 100 -

Fig. 15 Determinarea densit\]ii ou\lor (dup\ Vacaru-Opri[, I., 1994)

a)- `n ap\ simpl\; b)- `n ap\ s\rat\. Gradul de marmorare al cojii minerale. Ou\le cu coaja marmorat\ au o capacitate de ecloziune redus\, ca urmare a repartiz\rii neuniforme a umidit\]ii `n coaj\, a c\rui structur\ este inegal\ datorit\ distribuirii defectuoase a substan]elor organice. ~n func]ie de gradul de extindere a zonelor marmorate, procentul de ecloziune poate fi afectat cu 10-15%, ajungând uneori pân\ la 50%. La ra]e a fost semnalat\ producerea de ou\ normale, dar acoperite cu un strat gr\sos foarte evident, cauzele generatoare ale acestui fenomen nefiind elucidate nici pân\ `n prezent. De[i, apar cu o frecven]\ foarte sc\zut\, astfel de ou\ se elimin\ de la incuba]ie.

5.2.2.3. Indici fizico-chimici de calitate

Pentru evaluarea cât mai corect\ a calit\]ii de incuba]ie a ou\lor, este necesar ca al\turi de aprecierea indicilor morfologici, acestea s\ fie analizate [i din punct de vedere fizico-chimic. Grosimea cojii minerale. Coaja mineral\ reprezint\ elementul de protec]ie a componentelor interne ale ou\lor, iar dac\ se are `n vedere [i num\rul mare de manipul\ri, deci cre[terea riscului ca acestea s\-[i piard\ integritatea morfologic\, rezult\ importan]a pe care o are aceast\ component\ structural\ `n aprecierea calit\]ii ou\lor. Determinarea grosimii cojii se realizeaz\ cu [ublerul sau cu ajutorul unui dispozitiv cu ceas comparator, pe o suprafa]\ plan\. Dup\ `ndep\rtarea membranelor cochiliere [i uscarea la o temperatur\ de +60°C, fragmentele de coaj\ prelevate din cele trei zone ale oului (vârful ascu]it, cel rotunjit [i zona median\) se a[eaz\ sub tija comparatorului (reglat, `n prealabil, la zero) [i se m\soar\. Media celor trei m\sur\tori reprezint\ grosimea cojii unui ou, care este la cel de g\in\ cuprins\ `ntre 0,311 [i 1,588 mm. Num\rul de pori al cojii minerale. Prin porii cojii minerale se realizeaz\ schimburile dintre embrion [i mediul extern. Stabilirea num\rului de pori se face

- 101 -

pe 1cm2 de coaj\, f\r\ resturi de membrane cochiliere [i care a fost `n prealabil badijonat\ cu o solu]ie de albastru de metilen 5% `n alcool 60°; solu]ia trece prin porii oului colorându-i, permi]ând num\rarea lor deasupra unei surse de lumin\. Porozitatea cojii minerale poate fi apreciat\ [i indirect prin stabilirea diferen]ei dintre greutatea oului `nainte de a fi introdus `ntr-un incubator la o temperatur\ de +32,5°C [i o umiditate relativ\ de 88% [i cea determinat\ dup\ dou\ s\pt\mâni. Num\rul de pori depinde de specie, ras\, vârsta p\s\rilor [i de zona oului unde se face determinarea (tab. 34).

Tabelul 34 Num\rul de pori pe 1 cm2 de coaj\ mineral\ la ou\le de g\in\


Vârsta g\inii Cap\tul rotunjit Zona median\ Cap\tul ascu]it

tân\r\ 139-183 130-170 90-123 medie 123-189 118-159 77-127 `naintat\ 121-160 109-168 72-120

Fluorescen]a cojii minerale. Acest element de apreciere indic\ pigmenta]ia cojii pe baza luminii reflectate [i se afl\ `ntr-o leg\tur\ direct\ cu vechimea ou\lor. Pentru determinare se folose[te un aparat cu luminiscen]\, care are ca surs\ de lumin\ o lamp\ cu ultraviolete; `ntre surs\ [i ou este intercalat un filtru special care opre[te spectrul vizibil, l\sând s\ treac\ numai cel invizibil. La ou\le proaspete de g\in\, coaja apare fluorescent\, de la galben pergamentos la ro[u clar, `n timp ce la ou\le cu o vechime mai mare, colora]ia devine ro[u [ters cu o nuan]\ de violet. Rezisten]a la spargere a cojii minerale, constituie un element de apreciere deosebit de important, datorit\ pierderilor `nsemnate (12,4-16,8%) ce se `nregistreaz\ din momentul depunerii lor de c\tre p\s\ri [i pân\ când sunt introduse la incuba]ie. Rezisten]a cojii este condi]ionat\ direct de grosimea cojii minerale [i poate fi determinat\ prin dou\ metode directe: rezisten]a la presiune [i rezisten]a la lovire. Rezisten]a la presiune, se stabile[te cu aparatul Schröder, care are posibilitatea de a exercita o presiune crescând\ asupra oului a[ezat `n pozi]ie vertical\, cu vârful rotunjit `n sus; `n mod obi[nuit, la oul de g\in\ acest indicator prezint\ valori cuprinse `ntre 0,20 [i 0,25 Kg for]\/cm2. Rezisten]a la lovire (la [oc), se determin\ cu ajutorul unui aparat prev\zut cu o tij\ sub forma unui pendul [i care este terminat\ cu o bil\ metalic\ ce are greutatea de 1,042 g (fig. 16).

For]a de spargere se calculeaz\ cu rela]ia:

F = m x 2xg x h ;

unde: m = masa bilei; g = accelera]ia gravita]ional\ (980 cm/s); h = `n\l]imea de c\dere a bilei.

- 102 -

Fig. 16 Dispozitiv pentru m\surarea rezisten]ei cojii la lovire Pendulul este l\sat s\ cad\ de la diferite `n\l]imi pentru a lovi oul `n zona sa median\, pân\ la spargerea acestuia; grada]ia de pe scara gradat\ indic\ for]a de lovire `n grame [i care, la oul de g\in\, este egal\, de regul\, cu greutatea sa. Estimarea rezisten]ei la spargere a cojii minerale se poate stabili [i indirect, utilizând urm\toarea rela]ie de calcul:

R = cy x 230, unde: R - rezisten]a la spargere; cy - grosimea cojii;

230 - constant\ ob]inut\ din raportul procentul `ntre densitatea cojii [i suprafa]a acesteia.

Valoarea pH a albu[ului [i g\lbenu[ului. Concentra]ia ionilor de hidrogen este diferit\ `ntre albu[ [i g\lbenu[, dar dependent\ de specie. Stabilirea valorii pH se poate realiza cu ajutorul poten]iometrelor sau cu hârtie indicator; ini]ial, trebuie preg\tit un extract apos ob]inut prin omogenizarea a 10 g amestec albu[ cu g\lbenu[ sau fiecare separat, `n 100ml ap\ distilat\, ce se las\ la temperatura camerei 20 de minute, dup\ care se filtreaz\. La ou\le de g\in\, valoarea pH a albu[ului este de 8,0-8,5, iar la g\lbenu[, de 5,8-6,2; la oul de ra]\, albu[ul are valoarea pH de 9,3 iar g\lbenu[ul de 6,24. Indicele albu[ului. Aprecierea dimensional\ a albu[ului unui ou poate oferi rela]ii asupra st\rii de prospe]ime. La ou\le proaspete, albu[ul are o `n\l]ime de maxim 5 mm [i este consistent, dar pe m\sura `nvechirii, el se lichefiaz\, iar straturile dense [i fluide devin tot mai pu]in delimitate. Prin urmare, la oul vechi, spart pe o suprafa]\ plan\, albu[ul va fi aplatizat, `ntins pe o arie mai mare decât la cel proasp\t [i cu o `n\l]ime sub 2 mm. Indicele albu[ului reprezint\ raportul dintre `n\l]imea [i diametrul acestuia [i se calculeaz\ cu rela]ia:

Ia = hD

,

- 103 -

unde: Ia - indicele albu[ului; h - `n\l]imea albu[ului; D - diametrul albu[ului.

Pentru m\surarea celor dou\ dimensiuni, oul se sparge pe o plac\ de sticl\, dup\ care se m\soar\ `n\l]imea cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru, `n imediata apropiere a g\lbenu[ului; diametrul reprezint\ media celor 4 m\sur\tori (dou\ `n zona median\ [i dou\ `n zona cea mai decliv\ a albu[ului) (fig. 17 [i 18). La ou\le proaspete, indicele albu[ului este de 0,106, la cele vechi de 0,039, iar la cele foarte vechi de 0,032.

Fig. 17 Aparat cu scar\ micrometric\ pentru determinarea `n\l]imii albu[ului (dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981)

Fig. 18 Dimensiunile albu[ului

(dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981)

- 104 -

Indicele g\lbenu[ului, permite aprecierea vechimii ou\lor prin prisma st\rii membranei viteline care asigur\ integritatea [i forma g\lbenu[ului, [tiindu-se faptul c\, la ou\le proaspete, membrana vitelin\ este rezistent\ [i elastic\, men]inând g\lbenu[ul `ntr-o form\ globuloas\; la cele vechi, membrana este sl\bit\, cu aspect ridat, determinând aplatizarea g\lbenu[ului când este a[ezat pe o plac\ de sticl\. Indicele g\lbenu[ului poate fi stabilit cu ajutorul rela]iei:

Ig = hD

,

unde: Ig - indicele g\lbenu[ului; h - `n\l]imea g\lbenu[ului; D - diametrul g\lbenu[ului. Aparatura necesar\ determin\rii celor dou\ dimensiuni este identic\ cu cea de la albu[, iar tehnica de lucru este asem\n\toare. Valorile indicelui g\lbenu[ului depind de vechimea ou\lor [i este de 0,442-0,361 la ou\le proaspete; la cele foarte vechi, cu un indice sub 0,250, membrana vitelin\ se rupe, g\lbenu[ul amestecându-se cu albu[ul. Indicele Haugh, permite caracterizarea valorii totale a calit\]ii ou\lor de incuba]ie [i are la baz\ corela]ia dintre `n\l]imea albu[ului dens [i greutatea oului, [i se determin\ cu rela]ia: U.H. = 100 log. (h-1,7 x G0,37 + 7,57), `n care: U.H. - unit\]i Haugh; h - `n\l]imea albu[ului (mm);

G - greutatea oului (g). ~n practic\ se folosesc tabele speciale `n care, la intersec]ia valorilor pentru greutatea oului analizat cu cea a `n\l]imii albu[ului, se cite[te num\rul de unit\]i Haugh corespunz\tor (tab. 35).

Tabelul 35

Calitatea ou\lor de incuba]ie exprimat\ `n unit\]i Haugh (dup\ St\ncioiu, M., 1979)

Greutatea oului (g)

~n\l]ime albu[ (mm) 54 55 56 57 58 59 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70

5,0 71 71 70 70 69 69 68 68 67 67 67 66 66 65 65 64 5,4 74 74 73 73 73 72 71 71 71 70 70 70 69 69 69 69 5,8 77 77 76 76 75 75 75 74 74 74 73 73 73 72 72 70 6,2 80 80 79 79 78 78 78 77 77 77 76 76 76 75 75 72 6,6 83 82 82 82 81 81 81 80 80 80 79 79 79 78 78 78 7,0 85 85 85 84 84 84 83 83 83 82 82 82 81 81 81 80 7,4 88 87 87 87 86 86 86 85 85 85 85 84 84 84 84 83 7,8 90 90 89 89 89 89 88 88 88 87 87 87 86 86 86 86 8,2 92 92 92 91 91 91 90 90 90 89 89 89 89 88 88 88 8,6 94 94 94 93 93 93 93 92 92 92 92 91 91 91 91 90 9,0 96 96 96 96 95 95 95 94 94 94 94 93 93 93 93 92 9,4 98 98 98 97 97 97 96 96 96 96 96 95 95 95 95 94 9,8 100 100 99 99 99 99 98 98 98 98 97 97 97 97 97 96

Un ou bun pentru incuba]ie trebuie s\ aib\ 74,5-89,5 U.H., `ntre unit\]ile Haugh [i capacitatea de ecloziune existând o corela]ie pozitiv\; la 15 U.H., ecloziunea se reduce la zero.

- 105 -

Compozi]ia chimic\ a albu[ului, g\lbenu[ului [i a cojii minerale. ~n vederea efectu\rii unei aprecieri de fine]e a calit\]ii ou\lor destinate incuba]iei este necesar\ determinarea compozi]iei chimice a componentelor acestora, f\cându-se evaluarea con]inutului `n ap\, proteine, lipide, vitamine, substan]e minerale etc. din albu[ [i g\lbenu[, a lizozimelor din albu[ [i a substan]elor minerale din coaj\. Un accent deosebit este pus `n ultimul timp pe con]inutul ou\lor `n vitamine [i pigmen]i carotenoizi, datorit\ influen]ei pe care o au asupra dezvolt\rii embrionare (tab. 36 [i 37).

Tabelul 36 Con]inutul `n vitamine al oului de g\in\ (micrograme/g)


Vitamine G\lbenu[ Albu[ Oul `ntreg A (retinol) 6,0-12,5 0 3,6-8,0 D (calciferol) 0,03-0,09 0 0,01-0,03 E (tocoferol) 15,4-40,0 0 12,0-24,0 K (filohinon) 2,4 0 0,8 B1 (tiamina) 3,5-6,8 0 0,7-2,6 B2 (riboflavina) 4,0-7,8 2,0-5,0 2,2-5,0 B3 (ac.pantotenic) 30-65 3,0-27,0 11,0-14,0 B4 (colin\) 14,9-17,0 12,1 3.200 B5 (ac. nicotinic) 0,04-3,4 0,02-4,3 0,7-3,9 B6 (piridoxina) 0,22-3,7 0,1-0,3 0,2-1,4 B7 (biotina) 0,15-0,50 0,02-0,07 0,21 B12 (ciancobalanina) 0,02-0,06 0 0,01-0,02 Bc (acid folic) 0,23-0,45 0,01-0,02 0,02-0,08 Inozitolul - - 46,0-73,0

Tabelul 37 Con]inutul `n vitamina A [i B2 [i suma carotenoizilor la ou\le diferitelor specii de p\s\ri (micrograme/g)

(dup\ Bessarabov, B.F., 1985)

Con]inut/g de g\lbenu[: Con]inut/g de albu[: Specia Vitamina A Carotenoizix Vit. B2 Vitamina B2

G\ini 6,0-12,5 sub 18,0 4,0-7,8 2,0-5,0 Curci 7,0-10,0 sub 18,0 4,0-5,0 2,0-3,0 Ra]e 8,0-12,0 20,0 6,0-7,0 1,0-2,0 Gâ[te 10,0-13,0 20,0 6,0-7,0 1,0-2,0

x) α caroten (urme) +β caroten + ovoflavine + protoporfirine etc.

Stabilirea con]inutului `n carotenoizi al g\lbenu[ului se poate face indirect, prin aprecierea intensit\]ii lui de culoare; astfel, cu cât acesta are o culoare galben\ mai intens\, cu tendin]a de a deveni ro[iatic\, cu atât se consider\ c\ are un con]inut mai ridicat `n carotenoizi. Aceast\ modalitate de apreciere comport\ un anumit risc, `n sensul c\, nu `ntotdeauna intensificarea culorii

- 106 -

g\lbenu[ului este determinat\ de acumularea `n organismul p\s\rilor a carotenoizilor con]inu]i de furaje. Uneori, tentele mai `nchise de culoare sunt datorate unor substan]e colorante sintetice, f\r\ valoare vitaminic\, care se introduc `n ra]iile furajere numai pentru `mbun\t\]irea aspectului g\lbenu[ului. Aprecierea culorii g\lbenu[ului se face prin compararea acestuia cu diferite sc\ri etalon, cum ar fi: scara La Roche [i scara Haimann Carver.

Scara La Roche, cuprinde 15 e[antioane de culoare numerotate de la 1 la 15. La primele dou\ e[antioane, culoarea este galben\ foarte deschis\, `ntre 2 [i 7 culoarea este galben\ cu nuan]e din ce `n ce mai `nchise, iar dup\ 7 culoarea vireaz\ spre orange. Con]inutul `n caroten (micrograme/gram) este dat de dublul gradelor La Roche plus 1.

Scara Haiman Carver, este compus\ din 20 e[antioane de culoare. Bessarabov, B.,F. (1985) a elaborat tabele speciale care cuprind cerin]ele ce trebuiesc `ndeplinite de c\tre ou\le care se supun procesului de incuba]ie, `n vederea ob]inerii unor procente de ecloziune ridicate [i a unor pui de calitate superioar\ (tab. 38).

Tabelul 38 Cerin]e pentru ou\le de g\in\ destinate incuba]iei

(dup\ Bessarabov, B.F., 1985)

Indicele de calitate Rase de ou\ Rase de carne Greutatea medie a ou\lor (g) - la g\ini `n vârst\ de peste 12 luni 54,0 54,0 - la g\ini `n vârst\ de pân\ la 12 luni 52,0 52,0 Diametrul camerei cu aer (cm) 1,8 1,8 Con]inut `n vit. A (µg/g g\lbenu[) 6,0 6,0 Con]inut `n carotenoizi (µg/g g\lbenu[) 18,0 18,0 Con]inut `n vit. B2 (µg/g albu[) 4,0 4,0 Fecunditatea ou\lor (%) 95,0 90,0 Ecloziunea (%) 80,0 70,0 Indicele formatului 1,32-1,36 1,32-1,36 Densitatea oului (g/cm3) 1,075-1,095 1,075-1,095 Indicele albu[ului 0,07-0,10 0,07-0,10 Raport: mas\ albu[/mas\ g\lbenu[ 2:1 2:1

Parcurgerea principalilor indici care se utilizeaz\ `n aprecierea calit\]ii

ou\lor de incuba]ie indic\ faptul c\, fiecare dintre ei prezint\ o anumit\ importan]\, dar care se amplific\ `n corela]ie cu ceilal]i indici, mai ales atunci când se face o apreciere de ansamblu a ou\lor destinate incuba]iei.

1.6. Dezvoltarea embrionar\ la p\s\ri

Marea majoritate a p\s\rilor domestice sunt specii nidifuge, la care dezvoltarea embrionar\ se `ncheie `n interiorul `nveli[ului ou\lor, puii fiind ap]i de a p\r\si cuibul imediat dup\ ecloziune; din aceast\ categorie fac parte speciile din ordinele Anseriformes [i Galliformes.

- 107 -

O alt\ categorie este reprezentat\ de speciile nidicole (ordinul Columbiformes [i Passeriformes) la care puii nu pot p\r\si cuibul dup\ ecloziune, fiind dependen]i de p\rin]i o anumit\ perioad\ de timp; de la ace[tia primesc hran\, care comport\ `n unele cazuri o serie de transform\ri (ex.: laptele de porumbel). Dezvoltarea embrionar\ `ncepe din momentul fecund\rii [i presupune parcurgerea a trei faze clasice, respectiv: segmentarea ovulului fecundat, gastrularea sau perioada de formare a celor trei foi]e germinative [i organogeneza, adic\ perioada `n care se formeaz\ organele [i sistemele viitorului pui sau boboc de o zi. Segmentarea - reprezint\ etapa dezvolt\rii embrionare care se declan[eaz\ imediat dup\ fecundarea ovulei [i const\ `n `mp\r]irea acesteia `ntr-o mas\ de celule numite blastomere; dup\ patru ore de la fecundare se ajunge `n stadiul de opt celule, iar dup\ [apte ore `n stadiul de 152 celule (fig. 19).

Fig. 19 Segmentarea discului germinativ la oul de g\in\ (dup\ Vancea I., 1978)

a, b, c, d - polul animal al g\lbenu[ului cu [an]urile externe de segmentare; e, f, g, h - sec]iuni perpendiculare pe polul animal.

La expulzarea oului exist\ câteva mii de celule, segmentarea fiind de cele mai multe ori terminat\, cu discul germinativ `n stadiul când `ncepe s\ se formeze endodermul sau chiar cu endodermul deja format; aceast\ form\ embrionar\ se nume[te blastul\. Segmentarea este par]ial\ (meroblastic\) deoarece, numai o regiune redus\ de la nivelul polului animal se divide `n blastomere, restul ovulei r\mânând nesegmentat pentru c\, diviziunile de segmentare nu pot p\trunde `n masa g\lbenu[ului din cauza opozi]iei marilor sferule viteline secundare. Trecerea oului de la temperatura corpului p\s\rii la cea a mediului ambiant (este mult mai sc\zut\), face ca dezvoltarea embrionar\ s\-[i diminueze din intensitate, pân\ la intrarea `n via]a latent\; repunerea ou\lor `n timp util la temperaturi optime determin\ reluarea dezvolt\rii embrionare, de la faza `n care s-a oprit. Gastrularea - se declan[eaz\ numai dup\ ce oul a fost pus sub influen]a unui nivel termic apropiat de temperatura corpului p\s\rii [i const\ `n migr\ri de teritorii celulare care au loc `n dou\ etape: `n prima se realizeaz\ stadiul didermic, când embrionul este constituit numai din ectoblast [i endoblast, iar `n a doua etap\ se formeaz\ mezoblastul [i cordoblastul (fig. 20).

- 108 -

Fig. 20 Gastrularea la embrionul de g\in\ (dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)

A-~nceputul gastrul\rii: 1-extremitate cefalic\; 2-extremitate caudal\; 3-ectoderm; 4- endoderm `n cre[tere; 5-blastocel; 6-intestin primitiv; 7-vitelus; 8-migrarea celulelor spre interior.

B-Sec]iune prin linia primitiv\ a embrionului: 1-viitoarea plac\ neural\; 2-prelungire cefalic\; 3-nodulul lui Hensen; 4-linia primitiv\; 5-ectoderm; 6-mezoderm; 7-endoderm; 8-intestin primitiv;9-

vitelus; 10-migrarea celulelor; 11-[an] primitiv; 12-primordiul coardei dorsale. Organogeneza-este perioada `n care se formeaz\ organele [i sistemele viitorului pui sau boboc de o zi. Dezvoltarea embrionilor pân\ la stadiul de pui sau boboci de o zi prezint\ extinderi temporale diferite `n func]ie de specie, dar existând uneori diferen]e chiar [i `n interiorul acestora (tab. 39).

Tabelul 39 Durata dezvolt\rii embrionare la principalele specii de p\s\ri (zile)

Durata dezvolt\rii embrionare Nr. crt.

Specia `n medie limite

1 G\ini din rase mediteraneene 20 19-21 2 G\ini din alte grupe de rase 21 20-22 3 Curci 28 27-29 4 Bibilici 27 26-28 5 P\uni 30 29-31 6 Fazani comuni de vân\toare 24 23-25 7 Potârnichi 23 23-24 8 Prepeli]e japoneze 17 16-18 9 Ra]e Campbell [i Alerg\toare indian\ 27 26-28 10 Alte ra]e de produc]ie 28 27-30 11 Ra]e Barbarie 34 33-35 12 Ra]e de ras\ Mandarin\ [i Carolin\ 31 30-32 13 Gâ[te 30 29-32 14 Lebede 38 35-40 15 Porumbei (+3 s\pt. perioada de cre[tere) 17 16-18 16 Canari (+3 s\pt. perioada de cre[tere) 13 12-14

- 109 -

Anexele embrionare. ~nc\ de la `nceputul ontogenezei `[i fac apari]ia o serie de anexe embrionare, care sunt considerate ca fiind adapt\ri proprii embrionului, `n leg\tur\ cu dezvoltarea sa `n mediul aerian [i care au rolul de a asigura nutri]ia, excre]ia, respira]ia [i protec]ia embrionului (fig. 21).

Fig. 21 Formarea anexelor embrionare

(dup\ Romanoff A.,L., 1960) A- Dup\ 4 zile de incuba]ie; B- Dup\ 12 zile de incuba]ie;

1-ectoderm; 2- mezoderm; 3- endoderm; 4- amnios; 5- sacul amniotic; 6- alantoid\; 7- peduncul alantoidian; 8- g\lbenu[ `n sac vitelin; 9- peduncul vitelin; 10- albu[.

Amniosul. Este anexa care se formeaz\ imediat dup\ gastrulare [i anume, atunci când embrionul are doar câteva perechi de somite la suprafa]a lui [i apare [an]ul marginal ca prim indiciu al delimit\rii corpului. Aminosul deriv\ din patru cute (plici amniotice) care, la rândul lor, provin din ectoderm [i somatopleura extraembrionar\; cuta anterioar\ (proamniosul) este lipsit\ de mezoderm [i se dezvolt\ mai repede, comparativ cu celelalte trei cute care con]in nu numai ectoderm, ci [i o foi]\ extern\ din mezodermul celomic. Prin fuzionarea celor patru plici amniotice se formeaz\ amniosul (spre interior) [i seroasa Von Baer-corionul (spre exterior); amniosul devine contractil [i `n cavitatea sa apare un lichid amniotic bogat `n albumin\ [i s\ruri minerale. Rolul amniosului este acela de protec]ie a embrionului `mpotriva ac]iunilor mecanice, dar exist\ opinia c\ ar `ndeplini [i func]ii nutritive, `ntrucât el este unit prin canalul seroamniotic cu sacul albuminoid rezultat din `nconjurarea masei dense a albu[ului de c\tre membrana seroas\; prin acest canal, `ntreaga mas\ de albu[ se deplaseaz\ treptat c\tre amnios, fiind "`nghi]it\" de embrion. Amniosul se dezvolt\ `n primele 11 zile de incuba]ie, dup\ care `ncepe s\ se atrofieze [i dispare `n cele din urm\; seroasa Von Baer r\mâne pân\ la ecloziune când este spart\ de puiul care ciocne[te coaja. Vezicula vitelin\ (sacul vitelin). Se formeaz\ odat\ cu separarea zonei embrionare de cea extraembrionar\. Intestinul r\mâne `n embrion, separându-se de sacul vitelin care se g\se[te la exterior, dar cu care comunic\ printr-un pedicul de care

- 110 -

sacul r\mâne atârnat c\tre peretele ventral al embrionului; canalul vitelin ce trece prin pedicul face leg\tura `ntre con]inutul sacului [i intestinul definitiv. Rolul principal al sacului vitelin este de a asigura nutri]ia embrionului prin intermediul vitelusului con]inut, dar serve[te [i ca organ hematopoetic [i vasculogen; `n acela[i timp, este [i locul de formare a gonocitelor primare. ~n primele zile de incuba]ie, sacul vitelin `ndepline[te `n exclusivitate [i func]ia de respira]ie; astfel, la embrionul de g\in\, re]eaua vascular\ a sacului vitelin func]ioneaz\ ca organ de respira]ie pân\ `n ziua a [asea de incuba]ie, când alantoida `ncepe s\ asigure respira]ia, dup\ ce a intrat `n leg\tur\ cu membrana seroas\. C\tre sfâr[itul incuba]iei, vezicula ombilical\ este retractat\ `n cavitatea abdominal\. Alantoida. Se dezvolt\ la nivelul extremit\]ii caudale a intestinului, prin evaginarea endodermului intestinului posterior; ea p\trunde `ntre sacul vitelin [i seroasa Von Baer. ~n timp, alantoida `nconjoar\ `ntreg amniosul, sacul vitelin [i albu[ul, ajungând s\ cuprind\ `ntreg con]inutul oului. Lama alantoidei fuzioneaz\ cu seroasa Von Baer `n zona unde vin `n contact, dând na[tere unei singure forma]iuni numite alanto-corionul. Vasele alantoidiene formeaz\ o bogat\ re]ea vascular\ `ntre alantoid\ [i corion. La p\s\ri, alantoida apare `ntr-un stadiu de dezvoltare mai `naintat decât la mamifere. La embrionul de g\in\ alantoida se diferen]iaz\ la sfâr[itul zilei a treia de incuba]ie, când embrionul are, deja, o structur\ destul de complex\ (primordiul creierului complet diferen]iat, aparatul visceral complet format etc.); acest lucru este permis de faptul c\, sacul vitelin poate `ndeplini un timp mai `ndelungat decât la mamifere rolul de organ de respira]ie. Alantoida are implica]ii majore `n respira]ia embrionului (prin camera cu aer [i coaj\) [i acumularea produselor de excre]ie; totodat\, alantoida `ndepline[te [i func]ie de protec]ie fa]\ de traumatisme [i uscare, deoarece se interpune `ntre embrion [i coaja mineral\ ca un strat plin cu lichide. Fiziologia dezvolt\rii embrionare. ~n primele stadii ale dezvolt\rii embrionare (de la fecundarea ovulei [i primele 30-33 ore de incuba]ie) procesele fiziologice au o complexitate redus\, interesând mai ales nutri]ia, respira]ia [i metabolismul. Necesarul de substan]e plastice este asigurat prin digerarea sferulelor viteline de c\tre enzimele elaborate de sinci]iul vitelin, iar oxigenul rezult\ `n urma descompunerii glucidelor din g\lbenu[ (substan]ele nutritive p\trund `n cavitatea subembrionar\ din latebr\). Rolul albu[ului `n aceast\ perioad\ este destul de important, `ns\ nu ca surs\ de hran\, ci pentru protec]ie [i asigurarea necesarului de ap\, care ajunge la embrion prin vitelus. Datorit\ trecerii apei din albu[ `n g\lbenu[, acesta din urm\ se lichefiaz\, m\rindu-[i volumul, astfel `ncât, dup\ trei zile de incuba]ie el se divide `n dou\ straturi: unul emulsionar superior (coaguleaz\ par]ial la fierbere) [i un strat inferior, format `n urma sediment\rii sferulelor viteline (coaguleaz\ integral la fierbere); nutri]ia embrionului este asigurat\ de substan]ele nutritive furnizate de g\lbenu[ul lichefiat. Imediat dup\ intrarea `n func]iune a circula]iei viteline are loc [i o intensificare a metabolismului, marcat\ de cre[terea metabolismului lipidelor [i

- 111 -

protidelor care sunt preluate tot din g\lbenu[, dar prin intermediul circula]iei viteline. Odat\ cu `nceperea activit\]ii ficatului [i a rinichilor embrionari, amoniacul rezultat `n urma descompunerii aminoacizilor din proteinele g\lbenu[ului este transformat `n uree; la acest proces particip\ [i eritrocitele embrionare. ~n ziua a [aptea de incuba]ie, albu[ul reprezint\ numai 19% din masa oului, iar la sfâr[itul acestei zile, frac]iunea lichid\ din albu[ `nceteaz\ s\ mai p\trund\ `n g\lbenu[, astfel `ncât, embrionul se va hr\ni `n urm\toarele cinci zile numai cu substan]ele din sacul vitelin. La sistemul circulator al embrionului se ata[eaz\ [i sistemul circulator alantoidian (realizeaz\ respira]ia tisular\ cu oxigen atmosferic) care completeaz\ la `nceput respira]ia vitelin\, pentru ca mai târziu (dup\ 10-11 zile de incuba]ie), s\ r\mân\ singurul organ de respira]ie; `n acest moment, alantoida `nglobeaz\ `ntreg con]inutul oului, a c\rui ap\ din compozi]ie se evapor\ numai prin lichidul alantoidian. ~ntre zilele a 7-a [i a 12-a de incuba]ie, embrionul se hr\ne[te numai cu substan]ele existente `n sacul vitelin, dar are asigurate [i condi]ii de trecere la hr\nirea dintr-o alt\ surs\. Din ziua a 13-a, albu[ul este complet desp\r]it de vezicula vitelin\, datorit\ `nglob\rii sale `ntr-o vezicul\ format\ din seroas\, dar comunic\ cu amniosul prin canalul sero-amniotic; presiunea datorat\ cre[terii cantit\]ii de lichid din alantoid\ va favoriza trecerea masei de albu[ prin canalul sero-amniotic, direct `n vezicula amniotic\. Drept efect, din ziua a 13-a de incuba]ie, hrana de baz\ a embrionului va fi albu[ul, preluat odat\ cu lichidul amniotic. Totodat\, `n vezicula alantoidian\ `ncepe acumularea acidului uric (rezultat din metabolismul protidic) sub forma unor particule tot mai mari. Procesul de trecere a masei de albu[ `n vezicula amniotic\ se termin\ la sfâr[itul zilei a 18-a de dezvoltare embrionar\; `n timpul cât embrionul se hr\ne[te cu albu[ul "`nghi]it" din amnios, vezicula vitelin\ [i con]inutul s\u `[i mic[oreaz\ foarte pu]in greutatea (aproximativ 28-29% din greutatea oului). Imediat dup\ ce `ntreg albu[ul a fost consumat, are loc o sc\dere brusc\ a greut\]ii vitelusului (ajunge la 11% din masa oului) ca urmare a trecerii unei p\r]i din con]inutul lui `n intestin; aceast\ sc\dere favorizeaz\ retractarea ulterioar\ a vezicii viteline `n cavitatea abdominal\. Dup\ 18-19 zile de incuba]ie, embrionului nu-i mai este suficient oxigenul adus de vasele alantoidiene, a[a `ncât, `n ziua a 20-a el trece la respira]ia pulmonar\ prin camera cu aer, odat\ cu ruperea membranelor cochiliere cu ajutorul diamantului de pe cioc. Acest nou tip de respira]ie permite p\trunderea sângelui arterial `n ]esuturi, intensificând metabolismul, dar [i cre[terea brusc\ a c\ldurii degajate; `n paralel, are loc regresia sistemului circulator alantoidian. ~ntr-un timp foarte scurt [i aerul ajuns `n camera cu aer prin porii cojii devine insuficient, producând simptome de sufocare ce vor obliga embrionul s\ ciocnesc\ coaja mineral\ [i s\ preia aerul din exterior; `n paralel, cea mai mare parte a sângelui din vasele alantoidiene se retrage `n corpul embrionului, `ntrerupându-se, definitiv, circula]ia alantoidian\. Tot acum are loc [i retractarea complet\ a sacului vitelin `n cavitatea abdominal\ (prin orificiul ombilical), iar puiul eclozioneaz\, l\sând aderente la coaj\ membranele cochiliere.

- 112 -

2. INCUBA}IA ARTIFICIAL| Procesul de dezvoltare embrionar\, de la zigotul cu via]\ latent\ din oul fecundat [i pân\ la stadiul de pui sau boboc de o zi cu viabilitate normal\ se nume[te incuba]ie; acest proces se poate desf\[ura numai sub influen]a anumitor factori fizici de mediu [i `ntr-o perioad\ bine determinat\ de timp, caracteristic\ fiec\rei specii sau chiar rase de p\s\ri. Incuba]ia ou\lor poate fi natural\, când factorii fizici necesari dezvolt\rii embrionului sunt asigura]i de pas\rea clo[c\ [i artificial\, când ace[ti factori sunt produ[i de ma[ini speciale, numite aparate de incuba]ie.

2.1. Istoricul incuba]iei artificiale

~n mod firesc, o perioad\ foarte lung\ de timp dup\ domesticirea p\s\rilor, oamenii au apelat numai la incuba]ia natural\, `ns\ necesitatea sporirii efectivelor de p\s\ri a impus ob]inerea puilor sau bobocilor de o zi prin incuba]ie artificial\. Primele date privind practicarea incuba]iei artificiale provin din China, unde, cu mult `nainte de anul 2.000 `.e.n., se utilizau cuptoare de diferite capacit\]i, realizate din lut ars, cu câte dou\ `nc\peri suprapuse; `n `nc\perea de jos se f\cea focul, iar `n cea de sus se introduceau ou\le, a[ezate `ntr-un co[, pe fundul c\ruia se punea un strat de p\mânt cu rol de men]inere constant\ a temperatura de incuba]ie (fig. 22).

Fig. 22 Cuptor chinezesc pentru clocit

(dup\ {tef\nescu Gh. [i col., 1961)

1-vas de lut; 2- deschiderea focarului; 3- capacul focarului; 4- co[ mare; 5- cenu[\; 6- co[ mic; 7- ou\; 8- capacul co[ului mic.

- 113 -

~n co[uri, ou\le erau p\strate 11-16 zile (11 zile ou\le de g\in\, 13 zile ou\le de ra]\ [i 16 zile ou\le de gâsc\), dup\ care erau trecute pe sertare, `n vederea eclozion\rii. Din ziua a 4-a de incuba]ie, se proceda la `ntoarcerea ou\lor de 5 ori `n 24 ore, opera]iune ce se `ntrerupea `nainte de ciocnirea cojii minerale. Controlul temperaturii se realiza `n mod empiric, prin atingerea câtorva ou\ luate la `ntâmplare din co[uri, de pleoapa operatorului, aceasta având o temperatur\ apropiat\ de cea specific\ incuba]iei. Preocup\ri pentru ob]inerea puilor prin incuba]ie artificial\ au existat [i `n vechiul Egipt. Astfel, Aristotel aminte[te `n scrierile sale c\ egiptenii, cu 400 de ani `.e.n., practicau incuba]ia artificial\ a ou\lor `n gr\mezi de b\legar; ulterior, tehnica a fost perfec]ionat\, `n sensul c\, ou\le erau puse la incubat `n vase de lut, care la rândul lor se `ngropau `n b\legar (Pliniu cel B\trân). Incubarea artificial\ a ou\lor `n Egipt nu s-a oprit la acest nivel de dezvoltare, ci s-au c\utat diferite solu]ii tehnice, pân\ s-a ajuns la construirea unor adev\rate sta]ii de incuba]ie, cu capacit\]i de 100.000 de ou\ pe serie, `n care incubatoarele se prezentau sub forma unor cuptoare speciale (fig. 23).

Fig. 23 Sta]ie egiptean\ de clocit (dup\ {tef\nescu Gh. [i col., 1961)

1-zid\rie de c\r\mid\; 2- interspa]ii termoizolante; 3- focar; 4- depozit de combustibil; 5- guri de vizitare; 6- ferestre; 7- `nc\peri pentru clocit pân\ la 12 zile; 8- `nc\peri pentru

clocit dup\ 12 zile; 9- coridor de trecere folosit [i ca sal\ pentru uscarea puilor; 10- camer\ de lucru [i depozit de ou\; 11- strat izolator din paie acoperite cu p\mânt;

12- co[uri de ventila]ie. Aceste cuptoare erau confec]ionate din c\r\mizi [i aveau pere]ii dubli, `ntre care se interpunea un strat izolator de nisip uscat, argil\ uscat\ sau de paie tocate. ~n centrul fiec\rui cuptor se g\sea un coridor, folosit [i pentru uscarea puilor dup\ ecloziune. De o parte [i de alta a coridorului erau dispuse

- 114 -

compartimentele de clocit (câte dou\ de fiecare parte, suprapuse); `n compartimentul de jos se puneau ou\le la clocit, iar `n cel de sus se f\cea focul, astfel `ncât c\ldura radia de sus `n jos, solu]ie tehnic\ preluat\ [i la incubatoarele moderne. Egiptenii cuno[teau importan]a `ntoarcerii ou\lor [i practicau mirajul. Verificarea temperaturii se f\cea, mai ales, cu ajutorul sim]urilor, dar [i prin intermediul unui “termometru”, la care partea activ\ era alc\tuit\ dintr-un amestec de untdelemn [i seu, `ntr-o anumit\ propor]ie. Grecii [i romanii au avut [i ei `ncerc\ri de `nmul]ire a p\s\rilor pe cale artificial\, preluând metodele egiptene de incuba]ie a ou\lor `n b\legar; rezultatele ob]inute nu au fost `ns\ cele scontate, dat fiind diferen]ele climatice dintre aceste ]\ri [i Egipt. Din considerentele amintite, aceast\ `ndeletnicire a fost neglijat\ o perioad\ `ndelungat\ de timp, `ncât abia `n secolul al XVII-lea au fost reluate preocup\rile `n aceast\ direc]ie. Astfel, Frederic al II-lea, duce de Toscana, a adus la Floren]a `n anul 1644, me[teri din Cairo pentru a construi cuptoare de incuba]ie, care `ns\ nu s-au impus, deoarece func]ionarea lor se baza pe c\ldura rezultat\ din fermenta]ia b\legarului, practic\ dovedit\ a fi ineficient\, `nc\ din vremea romanilor. La jum\tatea secolului al XVIII-lea, fizicianul francez Réaumur public\ lucrarea intitulat\ “Arta de incuba]ie [i cre[tere a p\s\rilor domestice de toate felurile [i `n orice anotimp al anului, fie cu ajutorul paturilor calde, fie cu ajutorul focului obi[nuit”, din care rezult\ c\ agentul termic folosit pentru incuba]ia ou\lor provenea fie din fermentarea b\legarului, fie era utilizat focul produs `n cuptoare speciale. ~ncerc\rile de folosire a dejec]iilor animale `n fermentare ca surs\ de c\ldur\ `n incuba]ie au continuat f\r\ prea mari succese pân\ aproape de sfâr[itul secolului al XIX-lea. ~n paralel, pe o scar\ mai restrâns\, s-au experimentat [i alte posibilit\]i de incuba]ie artificial\ a ou\lor. Astfel, fizicianul Porta din Italia, a construit `n anul 1750 un incubator portativ cu aer cald, dar despre care nu mai exist\ nici un fel de detaliu constructiv sau func]ional. Relativ `n aceea[i perioad\, dar de data aceasta `n Fran]a, R. Huzard a realizat un incubator ce folosea apa cald\, atât ca agent termic, cât [i pentru umidifierea mediului. Adev\rata revolu]ie tehnic\ `n construc]ia aparatelor de incuba]ie a fost marcat\ de descoperirea termoregulatorului cu band\ bimetalic\ de c\tre Bounemain `n 1873, dar mai ales a capsulei termostatice `n 1881, de c\tre Hearson. Aceste descoperiri au stat la baza fabric\rii incubatorului lui Voitellier `n 1877, dar [i a unei serii `ntregi de incubatoare de suprafa]\, cu capacit\]i de pân\ la 200 ou\ pe serie. ~nceputul secolului al XX-lea marcat o cre[tere substan]ial\ a cererii pie]ii pentru puii de o zi, situa]ie care impunea construirea unor incubatoare de mai mare capacitate; aceasta este perioada apari]iei incubatoarelor de suprafa]\, cu mai multe sec]iuni. ~n anul 1911, Hasting a realizat primul incubator de volum-tip camer\, dar aceste tipuri de aparate s-au impus `n practica avicol\ abia dup\ anul 1925. Pân\ la `nceputul celui de-al doilea r\zboi mondial, `n ]ara noastr\ se importau numai incubatoare de suprafa]\, de mic\ capacitate. ~ncepând cu anul

- 115 -

1949 s-a trecut la importul masiv de incubatoare de volum, din tipurile Nickerl, Petersime, Gergely, Bismark de mare capacitate, dar `n paralel, a fost demarat\ construc]ia pe plan local a unor incubatoare originale, precum: B-36, B-60, B-30, D-3, C.M.O. etc. Trecerea la sistemul industrial de cre[tere a p\s\rilor a necesitat importul, dup\ anul 1965, a unor aparate de volum de mare capacitate; este vorba de incubatoarele Buckeye 140 [i Nowa Buckeye 360, cu eclozionatoarele aferente: Buckeye 141 [i Nowa Buckeye 60, aparate destinate incuba]iei ou\lor de g\in\ [i realizate `n Anglia, de c\tre firma cu acela[i nume. Ulterior, a fost importat incubatorul Buckeye Mark I (cu eclozionatorul aferent), pentru incubarea ou\lor de g\in\, de curc\ [i de palmipede [i care era prev\zut cu agregat de umidifiere a aerului (P.E.P.), situat `n exteriorul aparatelor respective. ~n aceea[i perioad\, dar pentru incubarea ou\lor de g\in\ provenite din fermele de selec]ie [i hibridare, a fost importat din Danemarca incubatorul Big John-Petersime, iar pentru ou\le de palmipede (de ra]\ [i `n special de gâsc\), incubatorul M-12-11 Bekoto, de construc]ie japonez\; [i aceste aparate erau prev\zute cu eclozionatoare aferente. La ora actual\, `n ]ara noastr\ exist\ un sector industrial destul de bine pus la punct, `n care sunt produse aparate de incuba]ie cu capacit\]i variabile, de la cele destinate uzului familial [i pân\ la incubatoare specifice unit\]ilor avicole de tip industrial. Multe dintre aceste incubatoare sunt realizate sub licen]\ Buckeye, având la origine tipul Buckeye Mark I: I.V.-60-1973, I.V.-60-1974 [i eclozionatoarele aferente, E.V.-60-1973 [i respectiv, E.V.-60-1974; ele sunt destinate atât incub\rii ou\lor de galinaceae (g\in\ [i curc\), cât [i a celor de palmipede (ra]\ [i gâsc\). ~n practica avicol\, majoritatea sta]iilor de incuba]ie func]ioneaz\ dup\ principiul seriilor de incuba]ie, respectiv, introducerea `n acela[i aparat a unor [arje succesive de ou\, dar exist\ [i sta]ii unde se aplic\ sistemul de lucru “all in - all out” (totul plin, totul gol), potrivit c\ruia fiecare incubator se `ncarc\ de la `nceput la capacitatea proiectat\, urmând ca la momentul transferului s\ se fac\ trecerea ou\lor cu embrionii normal dezvolta]i `n eclozionatoarele aferente.

2.2. Regimul de incuba]ie

Dezvoltarea normal\ a unui embrion poate avea loc numai `n anumite condi]ii, bine determinate, de temperatur\, umiditate relativ\ a aerului, schimb de gaze, pozi]ie a ou\lor [i `ntoarcerea acestora, factori care alc\tuiesc `mpreun\ regimul de incuba]ie. Practic, incuba]ia artificial\ a "copiat" microclimatul pe care pas\rea-clo[c\ `l asigur\ ou\lor [i prin urmare, `n cadrul analizei factorilor fizici de incuba]ie vor fi f\cute referiri [i la nivelul acestora `n clocitul natural.

2.2.1. Temperatura

C\ldura reprezint\ principalul factorul fizic de microclimat care determin\ reluarea dezvolt\rii embrionare ce este `ncetinit\ imediat dup\ expulzarea oului. Astfel, `ntr-un ou fecundat [i men]inut la o temperatur\ ce dep\[e[te +270C, cre[terea embrionului se desf\[oar\ `ntr-un ritm normal;

- 116 -

sc\derea temperaturii la o valoare sub +210C determin\ `ncetarea dezvolt\rii embrionare, care este reluat\ numai atunci când temperatura ajunge la +26,50C. Prin urmare, varia]iile `n plus sau `n minus ale temperaturii fa]\ de cea normal\, duc la diminuarea indicilor de incuba]ie, dar [i la scurtarea sau prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionar\. Temperatura `n incuba]ia natural\. Temperatura corporal\ a clo[tilor (m\surat\ rectal) este de +40,8÷+40,50C la `nceputul incuba]iei, dar scade progresiv c\tre sfâr[itul acesteia, ajungând la valori de +40,3÷+40,10C. C\ldura produs\ de clo[c\ este cedat\ [i men]inut\ `n cuib prin conduc]ie (contactul direct dintre ou\ [i pielea din regiunea abdominal\ a p\s\rilor), prin radia]ie (`n zona central\ [i cea intermediar\ a cuibului) [i prin convec]ie (`n zona de cuib unde ou\le sunt bine acoperite de pene). C\ldura de la clo[c\ ajungând nu numai la partea superioar\ a oului ci pe toate punctele acestuia, inclusiv la partea acestuia care se afl\ pe cuibar, ca urmare a acumul\rii c\ldurii `n `ntreg cuibul, datorit\ propriet\]ilor termoizolante ale acestuia asigurate de pene [i a[ternutul utilizat. Atunci când pas\rea `ntoarce ou\le, le schimb\ [i locul `n cuib, trecându-le (cu ajutorul ciocului) dinspre centrul acestuia spre periferie [i invers; `n acest timp ea se ridic\ de pe ou\, schimbându-[i pozi]ia pe cuibar. ~n plus, o dat\ sau de dou\ ori pe zi, pas\rea p\r\se[te cuibul timp de 10-60 minute pentru hr\nire [i ad\pare, ceea ce duce la o r\cire destul de pronun]at\ a ou\lor, astfel `ncât temperatura ini]ial\ se restabile[te abia dup\ 40-60 minute de la `ntoarcerea p\s\rii clo[ti pe cuib. Toate aceste modific\ri de pozi]ie ale ou\lor [i ale clo[tii fa]\ de cuibar duc la varia]ii de temperatur\ `ntre diferitele zone de pe suprafa]a unui ou, diferen]e care sunt, totu[i, `n concordan]\ cu cerin]ele fiziologice ale embrionilor. Astfel, sc\derea progresiv\ a temperaturii de sub clo[c\ c\tre sfâr[itul perioadei de incuba]ie este `n leg\tur\ direct\ cu produc]ia caloric\ a embrionilor care este foarte redus\ la `nceputul dezvolt\rii, dup\ care aceasta cre[te vertiginos (tab. 40). A fost dovedit pe cale experimental\ c\, varia]iile zilnice de temperatur\ la care sunt supuse ou\le influen]eaz\ pozitiv metabolismul gazos, ca urmare a modific\rii presiunii interne. Explica]ia fiziologic\ pentru acest fenomen este aceea c\, r\cirea ou\lor produce sc\derea rapid\ a temperaturii `n stratul vascular alantoidian, `n paralel cu excitarea nervilor periferici [i diminuarea presiunii din camera cu aer, ceea ce permite p\trunderea unei noi cantit\]i de aer `n aceast\ zon\. ~nc\lzirea ou\lor imediat dup\ r\cire are o ac]iune invers\: cre[te temperatura organelor anexe ale embrionului, vasele se dilat\, presiunea din camera cu aer cre[te [i prin urmare, o parte din aerul con]inut va fi eliminat; modific\rile respective duc la schimb\ri ale compozi]iei aerului din camera cu aer, asigurându-se o mai bun\ aprovizionare cu oxigen. Totodat\, se intensific\ umplerea vaselor alantoidiene cu sânge, crescând viteza lui de circula]ie, intensificându-se schimbul de gaze din ]esuturi. Datorit\ excit\rii nervilor periferici se accelereaz\ mi[c\rile embrionului, `mbun\t\]indu-se circula]ia limfei din ]esuturi [i deci, nutri]ia organelor.

- 117 -

Tabelul 40 Valoarea zilnic\ a produc]iei de c\ldur\, consumul de oxigen, a produc]iei de

bioxid de carbon [i ap\, la ou\le de g\in\ (dup\ Romanoff A.L., 1967)

Consumul de oxigen

Produc]ia de bioxid de carbon

Vârsta embrionilor

(zile)

Produc]ia caloric\ (Kcal/zi) (ml/zi) (mg/zi) (ml/zi) (mg/zi)

Produc]ia de ap\ (g/zi)

1 0,02 3 4 0,2 0,382 - 2 0,03 3 4 4 9 0,393 3 0,04 5 8 4 9 0,404 4 0,06 9 13 7 15 0,416 5 0,10 13 19 11 22 0,426 6 0,15 22 32 18 37 0,437 7 0,21 35 50 28 56 0,447 8 0,28 45 64 36 71 0,457 9 0,41 62 89 49 96 0,468 10 0,62 89 127 69 136 0,479 11 0,93 123 176 102 202 0,491 12 1,37 174 249 146 289 0,502 13 1,84 222 317 191 378 0,512 14 2,23 297 416 241 476 0,522 15 2,49 361 515 294 581 0,533 16 2,69 398 568 334 659 0,545 17 2,73 441 630 374 739 0,557 18 2,83 447 667 389 769 0,568 19 2,97 520 744 429 847 0,578 20 3,47 599 855 496 981 0,589 21 4,65 755 1079 631 1247 0,600

Temperatura `n incuba]ia artificial\. ~n incubatoare, c\ldura este produs\ artificial (de regul\, cu rezisten]e electrice) [i ajunge la nivelul ou\lor prin convec]ie. Temperatura optim\ unei dezvolt\ri embrionare normale este de +37,5÷+38,00C; aceasta este o valoare medie deoarece, la `nceputul incuba]iei este necesar un aport mai mare de c\ldur\, dup\ care (de regul\ ziua a 10-a de incuba]ie), temperatura se reduce, consecutiv cre[terii c\ldurii biologice produse de fiecare embrion `n parte. Cea mai mare sensibilitate fa]\ de temperaturile ridicate o au embrionii din ou\le de palmipede, datorit\ con]inutului mare de lipide din g\lbenu[. Incubatoarele de suprafa]\-distribu]ia c\ldurii este pasiv\ deoarece ventila]ia este natural\; prin urmare, `n aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi diferite, mai mari la nivelul superior [i mai mici la cel inferior. Datorit\ acestei stratific\ri, `ntre partea superioar\ a oului (este a[ezat orizontal) [i cea inferioar\ vor fi diferen]e de +1÷+30C, motiv pentru care temperatura m\surat\ la partea

- 118 -

superioar\ a oului (considerat\ temperatur\ de lucru) va fi mai ridicat\ (+38÷+39,50C) decât media indicat\ anterior. Incubatoarele de volum-repartizarea c\ldurii se face artificial, prin ventila]ie mecanic\, ou\le primind acela[i nivel de temperatur\ pe toat\ suprafa]a lor [i de aceea, temperatura va fi ceva mai redus\ +37,5÷+37,70C, dar cu condi]ia asigur\rii anumitor valori pentru ceilal]i parametri de incuba]ie, respectiv: 60% umiditate relativ\, 21% oxigen, maxim 0,5% bioxid de carbon [i o vitez\ de circula]ie a aerului de 3-5 m/min.; dac\ ace[ti parametri r\mân constan]i, dar se modific\ temperatura `n plus sau `n minus, se reduc mult indicii de incuba]ie, mai ales la valori ce se apropie de +35,50C sau +39,70C. Temperatura maxim\ mortal\ pentru embrioni (m\surat\ `n centrul oului) este de +41,1÷+43,30C. Efectul supraânc\lzirii se manifest\ prin accentuarea ritmului de dezvoltare al embrionilor, `nso]it\ de cre[terea cantit\]ii de CO2 degajat, sc\derea capacit\]ii de ecloziune [i m\rirea frecven]ei de apari]ie a embrionilor anormali `nc\ din primele zile de incuba]ie. Reac]ia embrionului fa]\ de cre[terea temperaturii este diferit\ de la o etap\ de dezvoltare la alta: `n primele 19 zile reac]ioneaz\ asem\n\tor animalelor cu sânge rece, m\rind eliminarea de CO2; din ziua a 19-a [i pân\ la ecloziune este neutru (cre[terea temperaturii externe nu influen]eaz\ produc]ia de CO2); dup\ ecloziune, puiul reac]ioneaz\ la temperaturi ridicate ca [i animalele cu sânge cald, adic\ `[i reduce produc]ia de CO2. Sc\derea temperaturii este suportat\ mai bine de c\tre embrioni, care `[i `ncetinesc ritmul de dezvoltare; dac\ este `ntrerupt\ accidental func]ionarea sistemului de `nc\lzire, embrionii pot rezista 10-12 ore la o temperatur\ de +20÷+210C, cu o reducere a capacit\]ii de ecloziune de numai 3-3,5%. Temperatura minim\ mortal\ pentru embrioni este de +1÷+50C, când mor 50% din embrioni [i se pericliteaz\ ecloziunea la ceilal]i, dup\ 95 minute (la vârsta de o s\pt\mân\) [i dup\ 70-80 minute la vârste mai mari.

2.2.2. Umiditatea relativ\ a aerului

Dezvoltarea normal\ a embrionului poate avea loc numai `n condi]iile `n care mediul ambiental are un grad higroscopic corespunz\tor. Abaterile atât `n plan superior, cât [i `n plan inferior de la valorile normale altereaz\ rezultatele incuba]iei [i mai ales calitatea puiului sau bobocului de o zi. Nivelul umidit\]ii influen]eaz\ dezvoltarea embrionului atât direct, prin modificarea concentra]iei con]inutului oului (mai ales a albu[ului), dar [i indirect, prin modificarea proceselor metabolice [i condi]ionarea modului `n care ac]ioneaz\ c\ldura. Umiditatea `n incuba]ia natural\. Umiditatea din cuibar variaz\ `ntre 30 [i 50% la g\ini [i curci [i `ntre 40 [i 80% la ra]e [i gâ[te, dup\ cum pas\rea este a[ezat\ sau nu pe cuibar. Acest nivel de higroscopicitate este asigurat de vaporii de ap\ din aerul atmosferic, mai ales c\ sezonul de clocit coincide cu perioadele umede ale prim\verii. Deficitul de umiditate este acoperit de ou prin evaporarea unei propor]ii `nsemnate a apei con]inut\ de albu[, cale pe care ou\le pierd `n `ntreaga

- 119 -

perioad\ de incuba]ie 16-17% sau chiar 19-22% din greutatea lor ini]ial\; aceste pierderi sunt normale [i asigur\ o bun\ ecloziune. Pierderile de ap\ peste limitele amintite sunt d\un\toare [i de aceea, `n sezoanele secetoase, se impune cl\direa cuibului pe o brazd\ de p\mânt (sau umezirea p\mântului de sub cuib) sau peste un snop de verdea]\, care s\ cedeze treptat a[ternutului o parte din apa con]inut\. Umiditatea `n incuba]ia artificial\. A[a cum a fost amintit, `n incuba]ia artificial\ nivelul temperaturii este mai sc\zut decât cel din incuba]ia natural\ [i mult mai constant, mai ales f\r\ abateri `n plan superior. Prin urmare, cantitatea de vapori rezulta]i din pierderile de ap\ ale albu[ului sunt mult mai mici [i de aceea, valoarea umidit\]ii din aparate trebuie s\ fie cât mai uniform\. Atunci când se respect\ [i ceilal]i factori fizici de incuba]ie, cea mai bun\ dezvoltare embrionar\ se realizeaz\ la umiditatea relativ\ de 61% cu limite cuprinse `ntre 56% [i 66%, func]ie de etapa de incuba]ie; `n perioada de ecloziune, umiditatea trebuie ridicat\ la valori de 65-70%. Excesul de umiditate `n asociere cu supraânc\lzirea `ndelungat\ este una dintre cele mai grave gre[eli de incuba]ie, determinând mortalitatea `n mas\ a embrionilor `n perioada de ecloziune, cât [i sc\derea viabilit\]ii puilor ecloziona]i, ca urmare a activ\rii germenilor specifici diferitelor boli. Puii ob]inu]i din ou\ incubate la supraumiditate au o greutate mai mare, dar [i un con]inut `n calciu exagerat, mul]i dintre ei murind asfixia]i `n coaj\ `nainte de ciocnire, din cauza lichidelor de excre]ie care, neputându-se evapora, s-au acumulat `n ou\. La dep\[iri nu prea exagerate ale umidit\]ii se poate constata o aparent\ `mbun\t\]ire a ecloziunii, `ns\ viabilitatea puilor este mult diminuat\, `nregistrându-se [i o rat\ crescut\ a mortalit\]ii pe timpul cre[terii lor. Evaporarea masiv\ a apei din ou duce la concentrarea substan]elor nutritive, iar nutri]ia embrionului cu elementele con]inute de albu[ este nesatisf\c\toare. Puii ciocnesc mai greu coaja [i mul]i nu au puterea s\ eclozioneze datorit\ usc\rii membranelor cochiliere; cei care eclozioneaz\ au o greutate subnormal\. Nivelul umidit\]ii dintr-un incubator este dependent de cel al temperaturii asigurate, dar [i de valoarea umidit\]ii din sala incubatoarelor. Ou\le vechi (au pierdut ap\ pe timpul p\str\rii), cele sp\late, precum [i ou\le de palmipede au nevoie de un regim de umiditate cu cel pu]in 5% mai ridicat decât cel normal.

2.2.3. Ventila]ia

Chiar de la `nceputul dezvolt\rii, `ntre embrioni [i mediul de incuba]ie are loc un schimb de gaze, `n sensul c\, absorb oxigen [i elimin\ bioxid de carbon; acest schimb este redus la `nceput, dar se intensific\ treptat, mai ales din momentul `nchiderii alantoidei [i ajunge maxim `n ultima zi de incuba]ie, odat\ cu trecerea la respira]ia pulmonar\. Ventila]ia `n incuba]ia natural\. Pe cuib, clo[ca st\ cea mai mare parte din timp cu penajul `nfoiat, realizând `n jurul ou\lor un spa]iu restrâns [i destul de bine izolat fa]\ de mediul extern. Totu[i, compozi]ia aerului din cuib difer\ de cea a

- 120 -

aerului atmosferic, `n sensul c\ bioxidul de carbon variaz\ `ntre 0,2-0,7% (cu limite de 0,15-1,43%), fa]\ de 0,03-0,04% cât este acest gaz `n aerul atmosferic. Ventila]ia `n incuba]ia artificial\. Rolul ventila]iei este mai complex, deoarece, pe lâng\ asigurarea unei propor]ii optime a aerului `n aparat, trebuie s\ realizeze [i o distribu]ie uniform\ a temperaturii [i umidit\]ii la nivelul tuturor ou\lor din incubator. Prin urmare, de[i se dep\[esc cerin]ele pentru purificarea aerului, cu cât capacitatea unui incubator este mai mare, cu atât va cre[te rata ventila]iei `n scopul condi]ion\rii termice [i higroscopice a aerului. Con]inutul `n oxigen al aerului din incubator trebuie s\ fie acela[i cu cel al aerului atmosferic (21%), orice abatere influen]ând negativ ecloziunea. Bioxidul de carbon este necesar embrionului `ntr-o propor]ie ceva mai mare decât cea din aerul atmosferic, deoarece ac]ioneaz\ favorabil asupra metabolismului protidelor [i al calciului. Sub ac]iunea cumulativ\ a umidit\]ii [i a bioxidului de carbon din incubator, carbonatul de Ca din coaj\ se transform\ `n bicarbonat, form\ sub care este mai u[or folosit de c\tre embrion, iar `n plus, coaja se sub]iaz\ facilitând schimburile de gaze, dar [i ciocnirea ei la ecloziune. Când concentra]ia bioxidului de carbon din incubator este apropiat\ de cea a aerului atmosferic, ciocnirea ou\lor este anevoioas\, mul]i pui murind `n coaj\ sau au o calitate inferioar\ (cei ecloziona]i). La concentra]ii de 0,9%, bioxidul de carbon devine nociv, la 1% mortalitatea embrionar\ se accentueaz\, la 1,5 % mortalitatea este evident\, iar la 5% este total\. Cea mai bun\ dezvoltare a embrionilor se ob]ine atunci când mediul din incubator con]ine 0,5% CO2, cu limite de 0,3-0,8%. Incubatoarele de suprafa]\, sunt prev\zute cu orificii de admisie [i de evacuare judicios amplasate [i dimensionate; mi[carea aerului este imprimat\ de diferen]a de temperatur\ din interiorul lor (+38÷+390C) [i sala incubatoarelor (+18÷+220C); cu cât aceast\ diferen]\ este mai mare, cu atât ventila]ia va fi mai activ\. Cum sursa de c\ldur\ este amplasat\ la partea superioar\ a incubatorului, iar c\ldura trebuie dirijat\ `n jos, este necesar ca orificiile de admisie s\ fie dispuse deasupra sau lateral sursei de c\ldur\, iar cele de evacuare, `n partea inferioar\ a aparatului. Incubatoarele de volum, sunt prev\zute cu ventilatoare de diferite puteri, `n func]ie de capacitatea aparatelor [i pot fi amplasate `n partea superioar\ a acestora, pe peretele din spate, pe cei laterali sau chiar `n mijloc; indiferent de amplasament, traseul aerului este identic: aerul proasp\t (precondi]ionat sau nu) este absorbit de ventilatoare din galeriile de admisie, trecut apoi peste sursa de `nc\lzire [i dup\ caz, peste cea de umidifiere, iar dup\ aceea este direc]ionat spre pardoseal\ sau pere]ii laterali. Masa de aer proasp\t va trece printre sitele cu ou\ cedând c\ldur\, umiditate [i oxigen, preluând `n acela[i timp bioxidul de carbon rezultat din respira]ia embrionilor; o parte din aerul ajuns `n dreptul ventilatoarelor reintr\ `n circuit, iar restul este eliminat prin orificiile de evacuare plasate `n tavanul incubatorului. Viteza de circula]ie a aerului se recomand\ s\ fie de 0,1-1,8 m/sec. ~n sta]iile de incuba]ie clasice, f\r\ mediu controlat, volumul de ventila]ie trebuie s\ fie de 475 m3/or\ la incubatoarele IV-60 [i de 130 m3/or\ la

- 121 -

eclozionatoarele EV-60; din aerul introdus, incubatorul folose[te numai 40%, iar eclozionatorul 24%, restul fiind aer de circula]ie [i de “sp\lare” a mediului. La sta]iile cu mediu controlat, volumul de ventila]ie poate fi redus cu 50% pentru sala de incuba]ie [i cu 30% pentru sala eclozionatoarelor, deoarece nu mai este necesar\ sp\larea aerului din fa]a aparatelor.

2.2.4. ~ntoarcerea ou\lor

Pozi]ia incorect\ a ou\lor sau neântoarcerea lor pe timpul incuba]iei duce la cre[terea mortalit\]ii embrionare. ~ntoarcerea ou\lor `n prima perioad\ de incuba]ie are rolul de a `mpiedica lipirea embrionului de membrana cochilier\ intern\, iar `ntr-un stadiu mai avansat de dezvoltare embrionar\, evit\ lipirea alantoidei de membrana vitelin\, fenomen ce ar duce la ruperea acestora datorit\ presiunii create. Prin `ntoarcerea periodic\ a ou\lor se ob]ine [i o repartizare mai uniform\ a presiunii din ]esuturi, permi]ând embrionului s\ se dezvolte mai bine; `n plus, la incubatoarele de suprafa]\, rotirea ou\lor asigur\ o anumit\ egalare a temperaturii, `n sensul c\, diferitele por]iuni ale oului trec periodic prin temperaturile diferite de la nivelul superior [i inferior al aparatului. La ecloziune sau `n momentul transferului `n eclozionatoare (cazul incuba]iei artificiale) `ntoarcerea se suspend\ pentru a da posibilitate embrionului de a-[i fixa pozi]ia de ecloziune. Dac\ se continu\ `ntoarcerea, puiul nu mai are posibilitatea de a se orienta cu ciocul `n sus [i atunci nu mai poate ciocni coaja datorit\ pozi]iei anormale, ori ciocne[te `n partea de jos unde lichidul alantoidian poate lipi sp\rtura din coaja sau chiar ciocul puiului, asfixiindu-l. ~ntoarcerea ou\lor `n incuba]ia natural\. ~n cuibar, ou\le stau paralel cu solul, dar u[or oblic, pozi]ie ce este accentuat\ de forma concav\ a cuibului. Pe m\sur\ ce incuba]ia avanseaz\, pozi]ia oblic\ a ou\lor este tot mai evident\ datorit\ m\ririi camerei cu aer; aceasta nu cre[te uniform fa]\ de axul longitudinal, ci se extinde pe una din p\r]i. Prin urmare, embrionul [i substan]ele nutritive neconsumate se aglomereaz\ spre vârful ascu]it modificând centrul de greutate al oului, m\rindu-se astfel [i unghiul fa]\ de orizontal\. Clo[ca rote[te ou\le `n jurul axului longitudinal al acestora, din prima [i pân\ `n ultima zi, cu ocazia schimb\rii pozi]iei lor `n cuib; intervalul dintre dou\ `ntoarceri este de 30-80 minute, iar unghiul de `ntoarcere este diferit pentru fiecare ou [i pentru fiecare `ntoarcere, de la 1800 la 00 (când oul nu este `ntors sau este `ntors la 3600). ~ntoarcerea ou\lor `n incuba]ia artificial\. La incubatoarele de suprafa]\, ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie orizontal\, fiind `ntoarse sub un unghi de 1800. La cele de volum, ou\le se dispun vertical, cu vârful rotunjit `n sus, iar `ntoarcerea se face la un unghi de 900 (450 dreapta + 450 stânga); `ntoarcerea ou\lor sub un unghi mai mic duce la sc\derea indicilor de incuba]ie. ~ntoarcerea ou\lor poate s\ `nceap\ `nc\ din prima zi de incuba]ie, de[i exist\ opinia c\ este mai bine ca aceast\ opera]iune s\ nu se fac\ `n primele dou\ zile. Suspendarea `ntoarcerii se face din momentul când ou\le sunt transferate `n aparatele de ecloziune, pentru a permite puiului s\ adopte pozi]ia convenabil\

- 122 -

ciocnirii oului (cu ciocul `ndreptat `n sus, spre camera cu aer); dac\ oul se `ntoarce [i dup\ ce puiul [i-a fixat pozi]ia de ecloziune, el nu mai are timpul necesar [i nici posibilitatea de a-[i alege direc]ia normal\ de ciocnire a oului. Scurtarea intervalului de timp dintre dou\ `ntoarceri spore[te procentul de ecloziune (tab. 41).

Tabelul 41 Influen]a frecven]ei `ntoarcerii ou\lor asupra ecloziunii

(Moreng, R.,F., 1990)

Ecloziune: Nr. zilnic de `ntoarceri

Fecunditatea ou\lor

(%) din ou\ introduse

(%) din ou\ fecunde

(%) 2 87,1 58,7 67,4 4 88,0 62,0 70,4 6 86,2 63,6 73,7 8 85,2 66,5 78,1

Num\rul optim de `ntoarceri `n 24 ore este de 8-12, frecven]a mai mic\

reducând capacitatea de ecloziune, `n timp ce frecven]a mai mare nu are nici un efect; la incubatoarele de suprafa]\ sunt suficiente numai trei `ntoarceri pe zi.

2.3. Aparate de incuba]ie

~n incuba]ia de tip industrial sunt utilizate dou\ feluri de aparate: incubatorul, unde ou\le sunt ]inute pân\ `n momentul când puii `ncep s\ ciocneasc\ coaja mineral\ [i eclozionatorul, unde ou\le se p\streaz\ pân\ la ecloziunea complet\ a puilor (aproximativ 3 zile); exist\ [i a[a numitele combine de incuba]ie care `ndeplinesc mai `ntâi rol de incubator [i apoi de eclozionator, dar comportând anumite modific\ri de amenajare interioar\ [i mai ales a valorilor factorilor de microclimat (temperatur\, umiditate relativ\ [i rata ventila]iei). Incubatoarele pot fi clasificate dup\ mai multe criterii, dar totu[i, elementul principal de diferen]iere r\mâne modul de a[ezare a ou\lor pe sitele de incuba]ie; din acest punct de vedere, ele pot fi `mp\r]ite `n dou\ grupe mari, respectiv: - incubatoare de suprafa]\ (cu repartizare natural\ a c\ldurii) - ou\le se a[eaz\ `ntr-un singur plan, `n pozi]ie orizontal\, `ntoarcerea efectuându-se manual. Dup\ sursa de `nc\lzire ele pot fi: cu aer cald, cu ap\ cald\ sau electrice, iar dup\ capacitate se pot `mp\r]i `n: incubatoare mici (20-200 ou\), mijlocii (300-600 ou\), mari (700-2.000 ou\) [i foarte mari (peste 2.000 ou\). Incubatoarele de suprafa]\ func]ioneaz\ [i ca eclozionatoare, necesitând numai modificarea regimului de temperatur\ [i umiditate, precum [i transferarea ou\lor pe sertarele de ecloziune; - incubatoare de volum (cu repartizare artificial\ a c\ldurii) - ou\le sunt a[ezate pe sertare suprapuse, `n pozi]ie vertical\, fiind `ntoarse cu ajutorul unor dispozitive speciale, ac]ionate manual sau mecanic. Din punctul de vedere al capacit\]ii, incubatoarele de volum se `mpart `n: mici (600-1.200 ou\), mijlocii

- 123 -

(2.500-4.000 ou\), mari (6.000-10.000 ou\) [i foarte mari (12.000-80.000-150.000 ou\); dup\ modelul constructiv, dar `n corela]ie cu capacitatea total\, aceste incubatoare pot fi: • incubatoare tip dulap, cu capacit\]i pân\ la 10.000 ou\; • incubatoare tip camer\, cu capacit\]i peste 10.000 ou\.

2.3.1. Echipamentele de lucru ale aparatelor de incuba]ie

~n structura constructiv\ a aparatelor de incuba]ie sunt incluse echipamente speciale, a c\ror func]ionalitate permite asigurarea, reglarea, men]inerea [i controlul factorilor fizici de incuba]ie (temperatur\, umiditate relativ\ [i circula]ia aerului); totodat\, aparatele dispun de echipament pentru `ntoarcerea ou\lor, precum [i instala]ie de avertizare a deficien]elor ce pot apare pe timpul func]ion\rii. Instala]ia de `nc\lzire a aerului. ~n aparatele moderne, c\ldura este produs\ cu ajutorul rezisten]elor electrice, variabile ca form\ [i putere, dar amplasate `ntotdeauna sub ventilatoarele de admisie a aerului proasp\t. P\strarea temperaturii `ntre anumite limite prestabilite se realizeaz\ automat, sub comanda termometrului electric cu contacte; acesta este alc\tuit dintr-o carcas\ din material plastic `n care este `ncorporat un termometru cu mercur, care, `n locul grada]iilor obi[nuite, prezint\ dou\ sau mai multe perechi de contacte electrice ce sunt legate la un [techer amplasat `n partea posterioar\ a suportului de plastic (fig. 24a). ~ntreg ansamblul se bran[eaz\ la priza corespunz\toare de pe aparat, având rezervorul cu mercur `n interiorul acestuia; datorit\ temperaturii din incubator, coloana de mercur `nainteaz\ pe lumenul termometrului, iar atunci când ajunge `n dreptul unui contact realizeaz\ o conexiune electric\ care va da o anumit\ comand\ echipamentului (func]ionarea sau oprirea rezisten]elor electrice, pornirea sistemului de r\cire etc.). Verificarea nivelului temperaturii `n cazul incubatoarelor de mic\ capacitate se face cu ajutorul termometrelor cu mercur de tip clocitoare, ce au forma literei “L” pentru a fi mai u[or de citit (fig. 24b); la acest tip de aparate, men]inerea constant\ a temperaturii se realizeaz\ cu ajutorul capsulei termostatice (fig. 24c). Capsula termostatic\ se prezint\ sub forma unui recipient etan[, cu pere]ii ondula]i [i confec]ionat din tabl\ de cupru de 0,2mm grosime. ~n interior con]ine un amestec de lichide care au un punct de fierbere apropiat de +37oC (alcool etilic, alcool amilic, aceton\, butanol etc.); la aceast\ temperatur\, amestecul trece din starea lichid\ `n cea gazoas\, cu cre[terea volumului, ceea ce determin\ o presiune asupra pere]ilor capsulei, dilatând-o.

Mi[carea produs\ de dilatarea capsulei se transmite la un sistem de pârghii care ac]ioneaz\ asupra unui releu cu mercur, schimbându-i pozi]ia; releul cu mercur este un tub din sticl\ prev\zut la interior cu doi electrozi (racorda]i la sursa de curent) [i o bul\ de mercur. Când releul este `n pozi]ie orizontal\, mercurul face leg\tura `ntre cei doi electrozi, permi]ând trecerea curentului electric c\tre rezisten]a de `nc\lzire, care va func]iona; atunci când releul este

- 124 -

`nclinat, mercurul se deplaseaz\ lateral, `ntrerupând trecerea curentului electric c\tre rezisten]a de `nc\lzire.

Fig. 24 Aparate pentru controlul [i verificarea temperaturii

a)-termometru electric cu contacte; b)-termometru de tip clocitoare;

c)-capsul\ termostatic\.

Exprimarea temperaturii se poate face `n grade Celsius (oC), grade Fahrenheit (oF) sau `n grade Réaumur (oR), existând rela]ii de calcul pentru transformarea dintr-o modalitate de exprimare `n alta:

Grade C = 5 (gradeF 32)

9

−; Grade C =

54

x gradeR;

Grade F = 9

5 x gradeC

+32; Grade F = 9

4 x gradeR

+32;

Grade R = 45

x gradeC ; Grade R = 4 32

9 ( )gradeF −

.

- 125 -

Pentru facilitarea transform\rii au fost elaborate [i tabele speciale (tab. 42).

Tabelul 42 Tabel pentru transformarea gradelor Fahrenheit `n grade Celsius

Grade Fahrenheit

Grade Celsius

Grade Fahrenheit

Grade Celsius

Grade Fahrenheit

Grade Celsius

Grade Fahrenheit

Grade Celsius

95,00 35,0 97,88 36,6 100,76 38,2 103,64 39,8 95,18 35,1 98,06 36,7 100,94 38,3 103,82 39,9 95,36 35,2 98,24 36,8 101,12 38,4 104,00 40,0 95,54 35,3 98,42 36,9 101,30 38,5 104,18 40,1 95,72 35,4 98,60 37,0 101,48 38,6 104,36 40,2 95,90 35,5 98,70 37,1 101,66 38,7 104,54 40,3 96,08 35,6 98,96 37,2 101,84 38,8 104,72 40,4 96,26 35,7 99,14 37,3 102,02 38,9 104,90 40,5 96,44 35,8 99,32 37,4 102,20 39,0 105,08 40,6 96,62 35,9 99,50 37,5 102,38 39,1 105,26 40,7 96,80 36,0 99,62 37,6 102,56 39,2 105,44 40,8 96,98 36,1 99,86 37,7 102,74 39,3 105,62 40,9 97,17 36,2 100,04 37,8 102,92 39,4 105,80 41,0 97,34 36,3 100,22 37,9 103,10 39,5 105,98 41,1 97,52 36,4 100,40 38,0 103,28 39,6 106,16 41,2 97,70 36,5 100,58 38,1 103,46 39,7 106,34 41,3

Aparatele de volum fabricate `n ]ara noastr\ sunt dotate cu termometre

importate din Anglia, la care exprimarea temperaturii se face `n grade Fahrenheit. Instala]ia de r\cire. Are rolul de a p\stra temperatura din aparatul de incuba]ie la valoarea comandat\ de c\tre sistemul de `nc\lzire; c\ldura `n exces poate proveni din c\ldura de iner]ie specific\ unui corp solid `nc\lzit (rezisten]ele electrice), din c\ldura degajat\ de embrioni sau ca urmare a unor deregl\ri ce pot apare `n func]ionalitatea echipamentului de `nc\lzire (blocarea unui contactor din lan]ul de automatizare pe pozi]ia ce comand\ `nc\lzirea). Diminuarea temperaturii `n exces se poate realiza fie prin introducerea de aer mai rece din exteriorul aparatului, fie prin r\cirea celui existent, deja, `n aparat; ambele variante de r\cire intr\ `n func]iune simultan, la comanda primit\ de la termometrul electric cu contacte pentru temperatur\. Când termometrul electric `nregistreaz\ temperatur\ de r\cire, comanda pleac\ la ventilatorul auxiliar al agregatului de umidifiere (P.E.P.) care va prelua din sala incubatoarelor aer mai rece (+20÷+22oC) [i `l va introduce `n interiorul incubatorului. ~n acela[i timp, comanda pentru r\cire va ajunge [i la electrovalvele sistemului de r\cire care se deschid, permi]ând apei reci de la re]ea s\ p\trund\ `n serpentine; datorit\ mi[c\rii lui permanente, aerul din aparat va veni `n contact cu serpentinele, r\cindu-se. O a treia modalitate de reducere a temperaturii dintr-un incubator const\ `n pulverizarea de ap\ rece prin duzele P.E.P.-lui peste aerul introdus de ventilatorul auxiliar; acest sistem de r\cire intr\ `n func]iune numai `n anumite

- 126 -

situa]ii [i anume, atunci când temperatura din aparat este mai mare decât cea comandat\, iar umiditatea aerului se afl\ sub valoarea de lucru. Incubatoarele de mic\ capacitate nu sunt prev\zute cu instala]ie de r\cire, p\strarea temperaturii fiind dependent\ de toleran]a termostatului ce comand\ func]ionarea sursei de `nc\lzire [i care nu trebuie s\ fie mai mare de ± 0,2oC. Instala]ia de umidifiere a aerului, trebuie s\ asigure un anumit nivel de higroscopicitate `n aparatele de incuba]ie. La incubatoarele de mic\ sau chiar medie capacitate, umidifierea aerului se realizeaz\ pasiv, prin evaporarea apei din recipientele dispuse la partea inferioar\ a aparatelor; suprafa]a lor de evaporare este calculat\ `n a[a fel `ncât s\ fie corelat\ cu volumul incubatorului. ~n cazul incubatoarelor de volum, dar de genera]ie mai veche, umidifierea aerului se asigura prin pulverizarea direct\ a apei `n interior de c\tre duze speciale; la aparatele moderne, umectarea aerului se face `n exterior, `n a[a numitul agregat de umidifiere a aerului (P.E.P.) ce este amplasat pe plan[eul superior al incubatorului sau al eclozionatorului. P.E.P.-ul are pe peretele frontal un ventilator auxiliar, un termometru electric cu contacte pentru umiditate [i un ampermetru; la interior con]ine un bazin inox cu nivel constant pentru ap\, pe fundul c\ruia sunt dou\ rezisten]e electrice sumersibile, iar deasupra bazinului dou\ duze de pulverizare a apei. De la P.E.P. pleac\ o tubulatur\ din material plastic care face leg\tura cu aparatul; la locul de `mbinare dintre P.E.P. [i tubulatur\ exist\ o clapet\ a c\rei pozi]ie este comandat\ automat (fig. 25).

Fig. 25 Sec]iune prin agregatul de umidifiere a aerului (P.E.P.)

1-ventilator auxiliar; 2- bazin cu nivel constant; 3- rezisten]\ sumersibil\; 4- duze; 5- electrovalv\; 6- clapet\ reglabil\; 7- tubulatur\ de leg\tur\; 8- termometru umed cu contacte; 9- ampermetru; 10- tavan fals; 11- `nc\pere cu volum redus; 12- incubator;

13- ventilator; 14- rezisten]\ de `nc\lzire.

- 127 -

Atunci când umiditatea din aparatul de incuba]ie scade sub valoarea programat\, termometrul umed al acestuia va trimite o comand\ electric\ c\tre P.E.P., moment `n care clapeta optureaz\ orificiul de ie[ire a aerului, iar rezisten]ele sumersibile `ncep s\ func]ioneze, `nc\lzind apa din bazinul cu nivel constant; vaporii rezulta]i sunt `nregistra]i, termic, de c\tre termometrul umed al P.E.P.-lui, iar când ace[tia ating o anumit\ valoare, termometrul va comanda, simultan, `ncetarea func]ion\rii rezisten]elor sumersibile, deschiderea clapetei [i pornirea ventilatorului auxiliar care va `mpinge masa de aer umidifiat\ `n aparat, prin tubulatura de leg\tur\. Instala]ia de ventila]ie. La incubatoarele de suprafa]\ ventila]ia este pasiv\, circula]ia aerului fiind imprimat\ de diferen]a dintre temperatura intern\ de la partea superioar\ a aparatului [i cea de la partea inferioar\, precum [i de diferen]a dintre temperatura din interiorul incubatorului [i cea a s\lii `n care acesta se g\se[te amplasat. Aparatele de volum sunt prev\zute cu unul sau mai multe ventilatoare, `n func]ie de capacitate, ce pot fi amplasate `n plan vertical sau orizontal; ele preiau aerul proasp\t [i umidifiat din tubulatura de admisie, `l trec peste rezisten]ele de `nc\lzire [i `l distribuie `n aparat sub forma a dou\ coloane paralele de aer. ~n timpul deplas\rii sale, aerul cedeaz\ fiec\rui ou aceea[i cantitate de c\ldur\, de umiditate [i de oxigen, preluând `n acela[i timp bioxidul de carbon rezultat din respira]ia embrionilor; o anumit\ parte din acest aer, considerat viciat, va fi eliminat prin orificiile de evacuare, `n timp ce diferen]a (aerul de sp\lare) va fi reintrodus\ `n cele dou\ circuite datorit\ depresiunii create `n spatele ventilatoarelor. Pentru ca sistemul de ventila]ie s\ poat\ realiza cele dou\ deziderate amintite anterior, este obligatoriu ca ventilatoarele s\ func]ioneze "non stop", din momentul `n care s-a f\cut `nc\rcarea cu ou\ [i pân\ la transferul lor sau pân\ la ecloziunea complet\. Instala]ia de `ntoarcere a ou\lor. ~n incubatoarele de suprafa]\ ou\le sunt a[ezate pe site `n pozi]ie orizontal\, `ntoarcerea fiec\ruia dintre ele efectuându-se manual, sub un unghi de 180o. Incubatoarele de mic\ capacitate sunt prev\zute cu un sistem mecanic de `ntoarcere a ou\lor; la acestea, sitele cu ou\ sunt dispuse pe un cadru metalic articulat, cu posibilitate de `nclinare dreapta-stânga, dar mi[carea ca atare se execut\ tot manual, prin intermediul unui levier amplasat pe peretele exterior al aparatului. La incubatoarele de volum, sitele cu ou\ se introduc pe stelaje metalice care sunt montate, articulat, pe câte dou\ picioare. Mi[carea de rota]ie a unui moto-reductor este transformat\ `n mi[care rectilinie [i alternativ\ de c\tre un sistem biel\-manivel\ [i imprimat\ stelajelor pe care se afl\ sitele cu ou\. Un ceas programator comand\, la anumite intervale de timp, intrarea `n func]iune a `ntregului ansamblu, care va `nclina stelajele sub un unghi de 42o dreapta [i 42o stânga; unghiul de `nclinare al sitelor nu poate fi dep\[it deoarece exist\ limitatori de curs\ pentru ambele sensuri. Automatizarea `ntoarcerii poate fi adaptat\ [i la incubatoarele de mic\ capacitate. Instala]ia de alarm\. Func]ionarea unui aparat de incuba]ie poate fi perturbat\ de cauze care ]in de aparatul ca atare sau de factori externi (`ntreruperea

- 128 -

aliment\rii cu energie electric\) [i de aceea, incubatoarele de mare capacitate sunt dotate cu echipamente de avertizare acustic\ [i optic\ care semnalizeaz\ unele deficien]e de func]ionare cum ar fi: oprirea unuia dintre ventilatoare (exclusiv cel auxiliar), temperatura prea ridicat\ (la eclozionatoare [i temperatura prea sc\zut\), lipsa tensiunii electrice `n circuit etc; instala]ia ca atare include becuri de semnalizare [i sonerie, alimentate de o baterie de 12v. Instala]ia de `nregistrare a parametrilor de incuba]ie. Temperatura [i umiditatea dintr-un aparat de incuba]ie nu au o evolu]ie liniar\, conform\ cu valorile comandate de sistemul de men]inere constant\ a celor doi factori de incuba]ie. Aparatele de volum sunt prev\zute cu `nregistratoare Zeall ce au dou\ termometre manometrice ce comand\ peni]ele de `nregistrare a temperaturii [i umidit\]ii [i un electromagnet cu peni]\ pentru `ntoarcere; diagrama din carton pentru `nregistrare este ac]ionat\ de un servomotor care efectueaz\ o rota]ie complet\ `n 7 zile.

2.3.2. Incubatoare de mic\ capacitate

~n ]ara noastr\ sunt utilizate o serie `ntreag\ de aparate de incuba]ie autohtone sau din import, acestea din urm\ fiind produse de firme cu renume `n domeniu. Dat fiind faptul c\, `nc\, majoritatea unit\]ilor avicole folosesc aparate de incuba]ie de provenien]\ româneasc\ [i cum acestea au, `n general, acelea[i principii constructive [i de func]ionare ca [i cele din import, `n cele ce urmeaz\ vor fi prezentate numai aparatele de incuba]ie produse `n ]ara noastr\.

Incubatoarele cu capacitate redus\ se utilizeaz\ pentru incubarea ou\lor provenite de la diferite specii de p\s\ri, cu anumite modific\ri, de la caz, la caz.

Aparatul CLEO 5 este produs de S.C. “Industria Produselor Electronice [i Electrotehnice”-Curtea de Arge[, iar incubatoarele de tip I.V. 120; I.V. 1,2 [i I.V. 5 M sunt realizate la S.C. “INCRO” S.A.-Arad; prezentarea modului de exploatare al acestor aparate respect\ instruc]iunile furnizate de c\tre unit\]ile produc\toare.

Incubatorul electric CLEO-5

Caracteristici constructive: Este alc\tuit din dou\ compartimente suprapuse (corp [i capac) realizate din material plastic. Prin construc]ie, compartimentul inferior este prev\zut cu dou\ alveole pentru ap\ (A [i B), deasupra c\rora se g\se[te gr\tarul pe care se a[eaz\ ou\le. ~n interiorul compartimentului superior (capacul) este amplasat ventilatorul [i rezisten]a de `nc\lzire; pentru a preveni contactul direct dintre puii ecloziona]i [i paletele ventilatorului sau rezisten]a electric\, cele dou\ componente sunt protejate cu o plas\ din sârm\.

Pe capacul aparatului se afl\ dispus\ cutia modulului electronic de reglare a temperaturii, care este prev\zut [i cu un led de semnalizare ce indic\ prezen]a sau lipsa tensiunii `n aparat, precum [i un buton de reglare a termostatului (fig. 26).

- 129 -

Fig. 26 Incubatorul electric CLEO-5 1-modul electronic; 2- led de semnalizare; 3- [urub reglaj termostat; 4- rezisten]\ electric\; 5- ventilator capsulat; 6- sit\ protec]ie; 7- sit\ pentru ou\; 8- alveola A;

9- alveola B; 10- corp incubator; 11- capac incubator; 12- cablu alimentare.

Caracteristici tehnice: - Capacitate maxim\ - 60 ou\ de g\in\;

- 50 ou\ de ra]\; - 42 ou\ de curc\; - 30 ou\ de gâsc\.

- Temperatur\ reglabil\: +35÷+45oC ± 0,1oC. - Umiditate relativ\: - 60-65% cu ap\ numai `n alveola A (din mijloc);

- 70-80% cu ap\ numai `n alveola B (din margine); - 80-85% cu ap\ `n alveolele A [i B.

- Tensiune de lucru: 220v / 50Hz. - Consum de energie electric\: maxim 1,8 kW/24 ore (la o temperatur\

ambiental\ de +20oC). Mod de utilizare:

Incubatorul se amplaseaz\ pe o suprafa]\ plan\, departe de surse de c\ldur\ [i ferit de curen]i de aer, `ntr-o `nc\pere suficient de spa]ioas\, `n care s\ se asigure temperatura de +20÷+25oC [i umiditatea relativ\ de 45-65%; sub aparat se pune un material termoizolant, iar dac\ temperatura din `nc\pere este prea sc\zut\, el se acoper\ cu husa de protec]ie sau cu o p\tur\, f\r\ a obtura orificiile de admisie [i evacuare. ~nainte de introducerea ou\lor este bine ca aparatul s\ fie l\sat s\ func]ioneze 24 de ore, pentru a se observa modul `n care se comport\ echipamentele sale (de `nc\lzire [i de ventila]ie); chiar de la `nceputul acestei perioade de verificare se va regla (din butonul modulului electronic) temperatura de lucru. Pe timpul incuba]iei se `ntorc ou\le de dou\ ori pe zi, cu excep]ia primelor [i ultimilor trei zile de dezvoltare embrionar\; ou\le se rotesc sub un unghi de 180o, iar pentru a u[ura opera]iunea este indicat ca, pe latura longitudinal\ a fiec\rui ou s\ se traseze o linie cu un creion moale.

- 130 -

Pentru uniformizarea c\ldurii pe care o prime[te fiecare ou, este necesar ca, la fiecare `ntoarcere, s\ se schimbe [i pozi]ia ou\lor `n aparat (cele din mijloc se trec pe extreme [i invers).

Umiditatea este asigurat\ prin evaporarea pasiv\ a apei din alveole, care se umplu diferen]iat, `n func]ie de perioada de dezvoltare embrionar\, dar [i de specie (tab. 43).

Tabelul 43 Umiditatea relativ\ a aerului din incubatorul CLEO-5

Umiditatea relativ\ a aerului (%): prima perioad\ ultimile dou\ zile

Specia

alveola A alveola B alveola A alveola A+B G\in\ 60 - 75 - Curc\ 60 - 75 - Ra]\ - 75 - 80-85 Gâsc\ - 75 - 80-85 Bibilic\ 60 - - 80-85 Prepeli]\ 60 - - 80-85 Fazan 60 - 75 - Ra]\ Barbarie - 75 - 80-85

Este obligatoriu ca atunci când se completeaz\ apa dintr-o alveol\ sau se

adaug\ [i `n al doilea compartiment, s\ se introduc\ ap\ la +30÷+35oC, pentru a se evita sc\derea brusc\ a temperaturii din aparat.

~ntre]inere [i repara]ii: - dup\ fiecare folosire, incubatorul se [terge atât la interior cât [i la exterior cu

o cârp\ umezit\ `ntr-o solu]ie de detergent; - se cl\te[te [i apoi se usuc\ cu o cârp\ curat\; - periodic, se introduce ulei mineral `n lag\rele electromotorului; - `naintea fiec\rei folosiri, se face decontaminarea prin formolizare a

interiorului aparatului, urmat\ de aerisire; pentru aceasta, se pun cca. 100ml formol `n una dintre alveole, dup\ care se porne[te aparatul [i se las\ s\ func]ioneze o or\.

Opera]iunile de sp\lare-cl\tire-gresare se fac numai dup\ ce aparatul a fost deconectat de la sursa de energie electric\.

Incubatorul I.V. 120 Caracteristici constructive:

Aparatul este confec]ionat din panouri din lemn de tip rame duble, placate cu pl\ci de melamin\; `ntre rame se afl\ o izola]ie din polistiren celular. ~n partea frontal\ este dispus\ u[a prin care se introduc sitele cu ou\ sau sertarele pentru ecloziune. Panoul superior este fixat cu balamale, permi]ând accesul la conexiunile electrice de la ventilator, termostat [i rezisten]e. ~nc\lzirea este asigurat\ de dou\ rezisten]e electrice ce sunt comandate printr-un termoregulator de tip capsul\ termostatic\; citirea temperaturii se face pe un termometru tip clocitoare, cu grada]ii cuprinse `ntre +30÷+40oC.

- 131 -

Ventila]ia este asigurat\ de un ventilator cu dou\ trepte de tura]ie, montat pe capacul incubatorului [i care este prev\zut cu o carcas\ special\, pentru protec]ia `mpotriva prafului [i a umidit\]ii; prima treapt\ de tura]ie este folosit\ `n perioada 1-18 zile de incuba]ie, iar cea de-a doua treapt\, `n ultimile 3 zile (la ecloziune). Aerul viciat se elimin\ prin orificiile practicate `n pere]ii laterali ai incubatorului. Umidifierea aerului din aparat este pasiv\, realizat\ fiind prin evaporarea apei introduse `n cele dou\ t\vi]e din incubator. ~ntoarcerea ou\lor se face manual, cu ajutorul unei rozete care rote[te cadrul metalic pe care sunt puse sitele cu ou\ (fig. 27).

Fig. 27 Incubatorul I.V. 120

Caracteristici tehnice: - capacitate: 132 ou\ de g\in\; - site pentru ou\: 2 buc.; - sertare de ecloziune: 3 buc.; - rezisten]e de `nc\lzire: 2 x 120W; - ventilator: p=120W; n=2200 rot./min.; - putere electric\ instalat\: cca. 150W; - mas\ net\: 33Kg; - dimensiuni de gabarit - lungime: 525mm;

- l\]ime: 400mm; - `n\l]ime: 715mm.

Instalarea incubatorului: Amplasamentul optim este `n `nc\peri cu temperatura de +18÷+25oC [i care sunt prev\zute cu prize de 220v, cu `mp\mântare. Pentru instalare se recomand\ `n mod deosebit pivni]ele, deoarece, aici temperatura oscileaz\ mai pu]in, iar umiditatea aerului este de aproximativ 70-80%. Incubatorul trebuie ferit de lumina soarelui, de curen]i de aer [i de c\ldura iradiat\ de sursele de `nc\lzire (sobe, calorifere etc.). Se mai cere s\ fie respectat\ distan]a minim\ de 40cm fa]\ de perete, pentru a se realiza o bun\ aerisire;

- 132 -

totodat\, trebuie cunoscut volumul de aer al `nc\perii `n care s-a instalat incubatorul, ]in`nd cont c\, pentru num\rul de ou\ din incubator (132 buc.) sunt necesari minim 4 m3 aer - `n caz contrar, se va ventila `nc\perea.

Mod de utilizare: ~nainte de `nc\rcarea cu ou\, incubatorul se conecteaz\ la re]eaua electric\ [i se regleaz\ termostatul astfel `ncât s\ cupleze rezisten]ele electrice la temperaturi sub +37,5oC [i s\ le decupleze `ntre +37,5oC [i +37,8oC; opera]ia de reglare se execut\ de la [urubul termostatului (tab. 44).

Tabelul 44 Tehnica incub\rii ou\lor de g\in\ `n aparatul I.V. 120

Ziua Introducere

ou\ ~ntoarcere Umiditate Ventila]ie Miraj Temperatur\

(oC) INCUBA}IE

1 NU - 37,5-37,8 2 NU - 37,5-37,8 3 NU - 37,5-37,8 4 10-12 ori - 37,5-37,8 5 10-12 ori - 37,5-37,8 6 10-12 ori DA 37,5-37,8 7 10-12 ori - 37,5-37,8 8 10-12 ori - 37,5-37,8 9 10-12 ori - 37,5-37,8 10 10-12 ori - 37,5-37,8 11 10-12 ori - 37,5-37,8 12 10-12 ori - 37,5-37,8 13 10-12 ori - 37,5-37,8 14 10-12 ori - 37,5-37,8 15 10-12 ori - 37,5-37,8 16 10-12 ori - 37,5-37,8 17 10-12 ori - 37,5-37,8 18

Ou\le se a[eaz\ `n pozi]ie vertical\ pe cele dou\ site

10-12 ori

Ap\ `n 2 compartimente ale t\vilor (50-60%)

Prima treapt\ de tura]ie

DA 37,5-37,8 ECLOZIUNE

19 NU - 37,2 20 NU - 37,2 21

Transferul ou\lor pe sertare NU

Ap\ `n 3 compartimente

Treapta a 2-a de tura]ie - 37,2

Dup\ realizarea `n incubator a unei temperaturi corecte [i constante, se introduc ou\le a[ezate pe cele dou\ site, fixate pe ramele oscilante; `n compartimentele laterale ale t\vilor de umidifiere se pune ap\ la +16÷+18oC. A[ezarea ou\lor pe site se face cu camera de aer `n sus. Atât `n primele 3 zile cât [i `n ultimile 3 zile de incuba]ie nu se face `ntoarcerea ou\lor; `n rest, aceast\ opera]ie se execut\ de 10-12 ori pe zi. ~n ziua a 19-a, ou\le se transfer\ pe sertarele de ecloziune (`n num\r de 3); concomitent, se introduce ap\ c\ldu]\ [i `n compartimentele interioare ale t\vilor, iar temperatura se reduce la +37,2oC. La transferul pe sitele de ecloziune se va avea `n vedere ca ou\le s\ fie a[ezate unele lâng\ altele, pentru a se realiza o ecloziune `n mas\; cele 132 ou\

- 133 -

`ncap pe dou\ sertare de ecloziune, cel de al treilea servind drept capac de protec]ie.

~n func]ionarea incubatorului I.V. 120 pot apare o serie de deranjamente, relativ simple, dar care trebuie remediate de c\tre o persoan\ calificat\ (tab. 45).

Tabelul 45 Deranjamente `n func]ionarea incubatorului I.V. 120

Deranjamente Cauze probabile Mod de remediere Incubatorul nu se `nc\lze[te.

1. Rezisten]a de `nc\lzire ars\. 2. ~ntreruperi la circuitul electric. 3. Termostatul nu cupleaz\ rezisten]ele. 4. ~nc\perea `n care se afl\ incubatorul are temperatura interioar\ sub +15oC.

-Se `nlocuie[te rezisten]a. -Se regleaz\ circuitul electric. -Se repar\ termostatul. -Se asigur\ temperatura de +18÷+25oC `n interiorul camerei.

Incubatorul se supra`nc\lze[te (temperatura dep\[e[te +37,8oC).

1. Defec]iuni la termostat. 2. Reglaj necorespunz\tor al termostatului.

- Se repar\ sau se `nlocuie[te. - Se regleaz\ termostatul pentru decuplarea rezisten]ei la temperatura de +37,5÷+37,8oC.

Priza la care se racordeaz\ aparatul trebuie s\ fie legat\ la o centur\ de `mp\mântare, a c\rei rezisten]\ s\ nu dep\[easc\ 4 ohmi (priz\ contact de protec]ie tip Shoko).

~ntre]inere [i repara]ii: - dup\ fiecare ciclu de utilizare se face cur\]irea interioar\ a aparatului,

sp\larea sitelor de incuba]ie [i a sertarelor de ecloziune; pentru sp\lare se folose[te ap\ cald\ [i sod\ 2%;

- dezinfec]ia interiorului aparatului cu 29cm3 formalin\ [i 15g permanganat, la temperatura de +37oC [i umiditatea de 80-90% - gazarea dureaz\ 1-2 ore;

- componentele instala]iei electrice (rezisten]e, ventilator [i termostat) se cur\]\ cu o pensul\.

Incubatorul I.V. 1,2

Caracteristici constructive: Este un incubator de capacitate medie, confec]ionat din panouri duble de P.A.L. melaminat, `ntre care se g\se[te un strat de material termoizolant. Pe peretele frontal este amplasat\ u[a de acces, termometrul de tip clocitoare, patru orificii de admisie [i evacuare care au posibilitatea de reglare a debitului de aer [i dou\ leviere pentru `ntoarcerea manual\ a ou\lor (fig. 28).

La interior, se g\sesc dou\ rânduri de stelaje articulate, pe care pot fi introduse 20 site de incuba]ie sau acela[i num\r de sertare pentru ecloziune; pe peretele din spate se afl\ montat ventilatorul cu rezisten]a de `nc\lzire, iar pe pardoseal\ este tava pentru ap\.

Caracteristici tehnice: - capacitate: 1.200 ou\ g\in\; - dimensiuni de gabarit: - lungime 900mm;

- 134 -

- l\]ime 1.000mm; - `n\l]ime 1.600mm;

- puterea rezisten]ei de `nc\lzire: 1,2kW; - tura]ia motorului electric: 1.400 rot/min.; - reglajul temperaturii din incubator: +36÷+40oC; - precizia termoregulatorului: ±0,2oC; - tensiunea normal\ a re]elei: 220V.

Fig. 28 Incubatorul I.V. 1,2

Incubatorul I.V. 5M

Caracteristici constructive [i tehnice: Aparatul este realizat din panouri duble de P.A.L. melaminat, `ntre care se g\se[te un strat termoizolant [i se prezint\ sub forma unui compartiment cu dou\ u[i; tot pe peretele frontal, sunt amplasate dou\ termometre, unul pentru sec]iunea din stânga [i unul pentru cea din dreapta (fig. 29).

Fig. 29 Incubatorul I.V. 5M

- 135 -

La interior sunt dispuse stelajele articulate pentru sitele cu ou\, dou\ grupuri ventilator-rezisten]\ de `nc\lzire [i t\vile pentru ap\. - capacitatea incubatorului: 10.000 ou\ g\in\; - dimensiuni de gabarit: - lungime: 1.735mm;

- l\]ime: 1.795mm; - `n\l]ime: 2.675mm;

- putere rezisten]\ electric\: 1,2 kW; - putere motor electric: 0,75 kW; - tura]ia motorului electric: 1.000 rot/min; - reglajul temperaturii `n incubator: +36÷40oC; - precizia termostatului: ±0,2oC. Aspectele referitoare la modul de exploatare a aparatelor I.V. 1,2 [i I.V.-5 M, schema de incuba]ie [i opera]iunile de `ntre]inere, sunt identice cu cele prezentate la incubatorul I.V. 120. La toate cele trei aparate de tip I.V., `ntoarcerea ou\lor se face manual, din exteriorul aparatului, dar exist\ posibilitatea ca aceast\ opera]iune s\ fie automatizat\ de c\tre unitatea produc\toare, la comanda beneficiarului.

2.3.3. Incubatoare de volum

~n ]ara noastr\ este fabricat incubatorul de tip I.V.- 60 cu eclozionatorul

aferent, E.V.-60. Incubatorul de volum I.V.-60 (variantele 1973 [i 1974). A fost realizat sub licen]a firmei Buckeye din Marea Britanie. Aceste aparate sunt confec]ionate din panouri duble din lemn de mesteac\n, `ntre care se g\se[te un strat de material termoizolant, armate fiind `n zonele de `mbinare cu profile din o]el inoxidabil [i duraluminiu cromat; pentru protec]ie, exteriorul panourilor este acoperit cu 3 straturi de lac special, iar interiorul este impregnat cu fenol, ceea ce confer\ impermeabilitate [i rezisten]\ la ac]iunea coroziv\ a dezinfectan]ilor. ~n ultimul timp, panourile din lemn au fost `nlocuite cu pl\ci de P.A.L. melaminat. Pe peretele frontal se g\se[te tabloul electric de comand\ [i u[a de acces, deasupra c\reia (pe plan[eul aparatului) este amplasat agregatul de preparare a aerului de tip P.E.P.. ~n interior exist\ un coridor central, de o parte [i de alta a c\ruia sunt dispuse stelajele (12 pe o parte [i 12 pe cealalt\) pentru sitele cu ou\; deasupra stelajelor sunt serpentinele de r\cire (dou\ pe partea dreapt\ [i dou\ pe partea stâng\ - perechea din fa]\ este comandat\ de o electrovalv\, iar cea din spate de o alt\ electrovalv\) [i orificiile de evacuare a aerului viciat (patru pe partea dreapt\ [i patru pe partea stâng\). Pe tavanul incubatorului, deasupra coridorului central, sunt instalate patru ventilatoare axiale care aspir\ aerul proasp\t din conducta de admisie [i-l dirijeaz\ asupra celor patru rezisten]e tubulare de câte 1200w fiecare (fig. 30).

- 136 -

Fig. 30 Incubatorul de volum I.V.-60

~n prima variant\ constructiv\, incubatoarele I.V.-60 aveau sitele cu ou\ dispuse pe 15 nivele, rezult`nd o capacitate total\ de 56.150 ou\ (24 stelaje x 15 site/stelaj x 156 ou\/sit\ = 56.160 ou\). ~n vederea `mbun\t\]irii condi]iilor de incuba]ie, sitele metalice pentru ou\ au fost `nlocuite cu sitele alveolare din plastic, dar care au o capacitate mai redus\ (132 buc\]i); pentru a nu se diminua capacitatea aparatelor, num\rul de nivele ale fiec\rui stelaj a crescut de la 15 la 18, ob]in`ndu-se o capacitate de 57.024 ou\ (24 stelaje x 18 site/stelaj x 132 ou\/sit\ = 57.024 ou\) (tab. 46).

Tabelul 46 Principalele caracteristici ale incubatoarelor I.V.-60 [i ale

eclozionatoarelor E.V.-60.

Caracteristici tehnice U.M. Incubator Eclozionator - lungime mm 4.540 1.197 - l\]ime mm 3.080 2.840 - `n\l]ime : cu 15 nivele cu 18 nivele

mm mm

3.862 3.042

2.459 2.639

-ventilatoare de omogenizare a temperaturii buc. x w 4 x 680 w 1 x 680w -rezisten]e de `nc\lzire buc. x w 4 x 1200w 1 x 150w -serpentine de r\cire buc./1/min. 4/8 - -plac\ r\cire buc./1/min. - 1/4 -agregat preparat aer (P.E.P.) -rezisten]e `nc\lzit apa -ventilator

buc. x w buc. x w

2 x 100w 1 x 680w

2 x 100w 1 x 680w

-consum mediu orar (plin cu ou\ de g\in\ [i curc\)

Kw/h

4-5

1,5-2

-consum mediu orar (plin cu ou\ de palmipede)

Kw/h 4,25-5,25 1,5-2

- 137 -

Pentru prevenirea disfunc]ionalit\]ilor care pot apare `n men]inerea constant\ a temperaturii, aceste aparate au fost `mp\r]ite, din punct de vedere func]ional, `n dou\ sec]iuni (fa]\ [i spate), ambele putând lucra independent pentru `nc\lzirea sau r\cirea aerului. 1 Sistemul de men]inere constant\ a temperaturii. Fiecare din cele dou\ sec]iuni func]ionale ale incubatorului tip I.V.-60 au `n componen]a lor urm\toarele elemente de comand\ [i deservire: • un termometru cu contacte pentru temperaturile de: +99,75oF, +100oF [i

+100,3oF (+37,64oC, +37,77oC [i +37,94oC); • dou\ serpentine de r\cire; • electrovalv\; • dou\ ventilatoare cu rezisten]e de `nc\lzire de 1.200w; • releu de `nc\lzire, releu de r\cire, releu de alarm\, contactori [i becuri de

semnalizare. Ambele sec]iuni folosesc ventilatorul auxiliar din P.E.P. [i acela[i sistem de alarm\; un termometru este amplasat la mijlocul sec]iunii din fa]\ (`n partea dreapt\), iar al doilea termometru la mijlocul sec]iunii din spate (`n partea st`ng\ a aparatului). Func]ionarea sistemului de men]inere constant\ a temperaturii se desf\[oar\ `n felul urm\tor: • sub temperatura de +99,75oF (temperatur\ de lucru) func]ioneaz\ cele dou\

rezisten]e ale sec]iunii din fa]\ sau cele dou\ rezisten]e ale sec]iunii din spate; se poate `ntâmpla ca ambele grupe s\ func]ioneze simultan. Când la una din sec]iuni se atinge temperatura de +99,75oF, se opre[te `nc\lzirea sec]iunii respective.

• Lan]ul de automatizare pentru temperatura de lucru: termometru electric cu contacte - releul termometrului de temperatur\ - contactor - rezisten]e electrice - bec de semnalizare galben;

• atunci când se atinge temperatura de +100oF (temperatur\ de r\cire) la una din sec]iuni, se porne[te r\cirea; `n acel moment, electrovalva permite accesul apei `n cele dou\ serpentine ale sec]iunii, iar simultan, este pus `n func]iune [i ventilatorul auxiliar din P.E.P..

Lan]ul de automatizare pentru temperatura de r\cire: termometru electric cu contacte - releu pentru r\cire - contactor - electrovalv\ - ventilator auxiliar - bec de semnalizare verde [i albastru;

• când pe termometrul uneia din sec]iuni se `nregistreaz\ valoarea de +100,3oF (temperatur\ de alarm\) se declan[eaz\ automat sistemul de avertizare sonor\ [i luminoas\.

Lan]ul de automatizare pentru temperatura de alarm\: termometru electric cu contacte - releu pentru alarm\ - contactor - sonerie [i bec ro[u.

2. Sistemul de men]inere constant\ a umidit\]ii. Umidifierea aerului se realizeaz\ `n agregatul de preparare a aerului (P.E.P.) care este alc\tuit din: • termometru umed cu contacte pentru temperaturile de: 74oF, 76oF [i 78oF; • relee, contactori [i becuri indicatoare;

- 138 -

• bazin cu nivel constant, prev\zut cu dou\ rezisten]e electrice • sumersibile [i dou\ duze de pulverizare a apei; • un ventilator auxiliar montat la intrarea aerului `n bazin; la modelul I.V. 60-

1974, la ie[irea aerului din bazin s-a montat (pe tubulatura din plastic) o clapet\ automat\ ce serve[te la reglarea debitului de aer;

• ampermetru. Termometrul umed are rolul de a men]ine umiditatea aerului din P.E.P. la o valoare selectat\ anterior (de exemplu 74oF); sub aceast\ valoare el comand\ func]ionarea rezisten]elor sumersibile pentru `nc\lzirea-evaporarea apei din bazin. Func]ionarea rezisten]elor este indicat\ de ampermetru: valoarea de 4,5 A când func]ioneaz\ o singur\ rezisten]\ [i respectiv, 8,9 A când func]ioneaz\ ambele. Circuitul de automatizare al P.E.P.-lui: termometru umed - releul termometrului - contactor de putere [i bec de semnalizare galben - ampermetru - rezisten]e sumersibile.

Cooperarea cu incubatorul Incubatorul este prev\zut cu un termometru umed cu contacte pentru valorile de 82oF, 84oF [i 86oF; `n func]ie de valoarea selectat\, sistemul lucreaz\ automat, astfel: • când umiditatea din aparat este sub cea fixat\ (de exemplu 840F), termometrul

umed cu contacte comand\ `nchiderea clapetei din tubulatura de admisie; când aceasta s-a `nchis complet, comanda pleac\ la P.E.P. unde se suprapune peste comanda dat\ de termometrul P.E.P.-ului: dac\ agregatul de umidifiere este oprit se comand\, `n continuare, `nc\lzirea apei cu ajutorul rezisten]elor sumersibile;

• la realizarea `n incubator a umidit\]ii dorite (84oF), termometrul umed al acestuia comand\, simultan, `ntreruperea func]ion\rii rezisten]elor sumersibile, deschiderea complet\ a clapetei [i pornirea ventilatorului auxiliar care introduce `n incubator masa de aer umidifiat\ la valoarea comandat\.

Lan]ul de automatizare care asigur\ cooperarea dintre incubator [i P.E.P. are o traiectorie diferit\, `n func]ie de valoarea umidit\]ii din aparat: • când umiditatea este mic\: termometru umed - selector - releul termometrului

umed - clapet\ P.E.P. - termostat P.E.P. - contactor din P.E.P. [i bec de semnalizare galben - ampermetru - rezisten]e sumersibile;

• când umiditatea este mare: termometru umed - selector - releul termometrului umed - clapet\ P.E.P. - ventilator auxiliar [i bec de semnalizare verde.

Func]ionarea duzelor din P.E.P. Cele dou\ duze ale P.E.P.-lui au rolul de accelerare, `n anumite situa]ii, a r\cirii [i umidifierii aerului din incubator. Ele intr\ `n func]iune atunci c`nd umiditatea din aparat este sub cea fixat\ (de exemplu 84oF), clapeta este total `nchis\, iar temperatura din incubator a atins la una sau chiar ambele sec]iuni valoarea de +100oF (temperatur\ de r\cire); `n acel moment func]ioneaz\, `n paralel, serpentinele de r\cire, ventilatorul auxiliar, duzele de pulverizare [i rezisten]ele sumersibile ale P.E.P.-ului. 3. Sistemul de ventila]ie. Aerul condi]ionat (filtrat, `nc\lzit [i umidifiat) ajuns `n sala cu volum redus din fa]a incubatoarelor este preluat de ventilatorul auxiliar al

- 139 -

P.E.P.-ului [i trimis prin tubulatura de admisie la cele patru ventilatoare axiale care `l vor direc]iona spre pardoseal\. Masa de aer se va ridica pe p\r]ile laterale ale incubatorului (trec`nd printre sitele cu ou\), fiind reintrodus\ `n circuit datorit\ depresiunii create `n spatele ventilatoarelor; o cantitate de aer egal\ cu cea admis\ va fi eliminat\ pasiv prin cele opt orificii de evacuare. Cele patru ventilatoare trebuie s\ func]ioneze `n regim non stop. Ventilatoarele monofazate ale sistemului sunt prev\zute cu câte un contactor centrifugal care activeaz\ lan]ul de automatizare atunci când ele func]ioneaz\; `n situa]ia opririi unui ventilator, contactorii declan[eaz\ alarma [i scot `ntreg sistemul de automatizare din func]iune deoarece, rezisten]a electric\ a ventilatorului poate ajunge la temperaturi de +800÷+900oC, ducând la aprinderea p\r]ilor combustibile ale incubatorului. 4. Sistemul de `ntoarcere a ou\lor. Are `n componen]\ sa urm\toarele elemente: • motoreductor; • releu de schimbare a sensului de rotire al motorului; • releu termic [i contactor de protec]ie; • mecanism biel\-manivel\; • limitatori de curs\ pentru pozi]iile: `nclinat dreapta, `nclinat stânga [i

orizontal; • ceas programator; • `ntrerup\tor pentru trecerea sistemului de pe comanda automat pe cea manual;

`n acest fel, sitele ajung pe pozi]ie orizontal\ `n vederea efectu\rii lucr\rilor curente (introducere de site, miraj, transfer).

~ntrega opera]iune se afl\ sub controlul ceasului programator. La trecerea sistemului pe comanda automat, stelajele cu site vor fi `nclinate spre una din p\r]i (de exemplu dreapta) la un unghi de 42o; dup\ o or\ de men]inere `n aceast\ pozi]ie, stelajele sunt rotite spre partea stâng\ la un unghi tot de 42o, unde vor r\mâne o alt\ or\. Rotirea stelajelor spre dreapta sau stânga presupune [i trecerea prin pozi]ia orizontal\, când sistemul face o pauz\ de 1-3 minute pentru a permite ou\lor s\ se rea[eze pe site. Dup\ fiecare opera]iune de introducere sau de scoatere a sitelor cu ou\ din incubator este obligatorie trecerea de pe comanda manual pe cea automat; `n caz contrar, circuitul de automatizare va declan[a avertizarea sonor\. Lan]ul de automatizare: • pentru `ntoarcerea sitelor: comutatorul pe pozi]ia automat - ceas programare -

releu de `ntoarcere - limitatori de curs\ lateral\ - electromotor de `ntoarcere; • pentru trecerea pe orizontal\: comutatorul pe pozi]ia orizontal - releu de

`ntoarcere - limitatori de curs\ lateral\ - electromotor de `ntoarcere [i bec de semnalizare ro[u.

5. Sistemul de alarm\. Intr\ `n func]iune atunci când temperatura este prea ridicat\ (+100,3oF), când se opre[te unul din cele patru ventilatoare (exclusiv cel auxiliar) [i când lipse[te tensiunea de la re]ea. Avertizarea sonor\ se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului, r\mânând totu[i aprins becul ro[u de semnalizare pân\ la remedierea cauzelor ce au declan[at alarma. Sistemul de alarm\ mai are

- 140 -

posibilitatea de a transmite la distan]\ semnalul, `n oricare `nc\pere a sta]iei, pentru avertizarea [efului sta]iei sau a personalului de serviciu (operatoare, electricieni sau mecanici). 6. Sistemul de `nregistrare a parametrilor. Este deservit de un `nregistrator Zeall care transpune pe o dischet\ din carton valorile temperaturii, umidit\]ii [i `ntoarcerea ou\lor pe parcursul a [apte zile; peni]ele pentru temperatur\ [i umiditate primesc comanda de la senzori independen]i de echipamentele aparatului, ce `nregistreaz\ valorile reale din aparat. Eclozionatorul de volum E.V.- 60 (variantele 1973 [i 1974). Este aferent incubatoarelor I.V.-60, fiind construite din materiale similare, respectiv, panouri din lemn de mesteac\n sau P.A.L. melaminat, consolidate cu profile din o]el inoxidabil [i duraluminiu.

Ele se prezint\ sub forma unui compartiment cu dou\ u[i dispuse `n plan frontal, `ntre care se g\se[te tabloul electric de comand\; tot pe peretele frontal, dar la nivelul plan[eului (tavanului), este amplasat agregatul de preparare a aerului (P.E.P.-ul). ~n interior, pe peretele din spate, este montat\ placa de r\cire [i un dispozitiv de tip ''sanie'' pe care este fixat ventilatorul cu rezisten]a de `nc\lzire de 1.500w; la nivelul plan[eului superior exist\ un orificiu continuat cu o tubulatur\ de evacuare a aerului viciat, pe care este montat\ o clapet\ automat\ ce regleaz\ debitul de aer eliminat, `n func]ie de umiditatea din aparat (fig. 31).

Fig. 31 Eclozionatorul E.V.-60 Eclozionatorul este prev\zut cu dou\ c\rucioare cu ro]i orientabile, fiecare având câte 36 de stelaje pentru sitele de ecloziune, dispuse pe dou\ r`nduri; capacitatea total\ a unui eclozionator este de 9.504 ou\ (72 stelaje cu site

- 141 -

x 132 ou\/sit\). C\rucioarele se introduc `n aparat la transfer [i se scot la `ncheierea complet\ a ecloziunii. Sistemele de automatizare func]ioneaz\ dup\ acelea[i principii cu cele ale incubatorului, cu foarte mici excep]ii, la eclozionator lipsind sistemul de `ntoarcere a ou\lor. 1. Sistemul de men]inere constant\ a temperaturii. Are urm\toarele componente: • dou\ termometre electrice cu contacte: unul comand\ `nc\lzirea [i r\cirea

aerului, având contacte pentru valorile de +99oF (+37,22oC) [i +99,25oF (+37,36oC), iar cel\lalt comand\ sistemul de alarm\, cu contacte pentru grada]iile de +96oF (+35,55oC) - temperatur\ minim\ [i +101oF (+38,33oC) - temperatur\ maxim\;

• ventilator cu rezisten]\ de `nc\lzire de 1.500 wa]i; • ventilatorul auxiliar din P.E.P.; • plac\ de r\cire cu electrovalv\; • relee de `nc\lzire, r\cire [i alarm\, contactori [i becuri de semnalizare. Modalitatea `n care cele dou\ termometre men]in `ntre limite constante temperatura din eclozionator este urm\toarea: • atunci când temperatura este mai mic\ de +99oF (temperatur\ de lucru),

termometrul cu contacte comand\ func]ionarea rezisten]ei de `nc\lzire, care este decuplat\ la atingerea valorii men]ionate; lan]ul de automatizare: termometru electric cu contacte - releu de `nc\lzire - contactor - rezisten]\ electric\ - bec galben de semnalizare;

• la atingerea temperaturii de +99,25oF (temperatur\ de r\cire), termometrul comand\ func]ionarea electrovalvei (permite accesul apei `n placa de r\cire) [i a ventilatorului auxiliar (aduce `n interior aer mai rece din sala eclozionatoarelor); dac\ umiditatea este sc\zut\, se pun `n func]iune [i duzele de pulverizare a apei din P.E.P.. Lan]ul de automatizare: termometru electric cu contacte - releu de r\cire - contactori - electrovalv\ - ventilator auxiliar - bec de semnalizare albastru [i verde;

• dac\ termometrul de alarm\ ajunge la valoarea de +96oF sau la cea de +101oF, se declan[eaz\ avertizarea sonor\ [i luminoas\ pentru temperatur\ de minim\ [i respectiv, de maxim\. Lan]ul de automatizare: termometrul electric cu contacte - releu de minim\ sau de maxim\ - contactori - sonerie - bec ro[u de avertizare.

2. Sistemul de men]inere constant\ a umidit\]ii. Eclozionatoarele sunt prev\zute cu termometre umede cu contacte electrice pentru valorile de 80oF, 85oF [i respectiv, de 90oF. ~n primele opt ore de la introducerea ou\lor se lucreaz\ cu 80oF, `n urm\toarele opt ore cu 85oF, iar pân\ la sfâr[itul ecloziunii cu 90oF; aceste valori sunt selectate automat de c\tre un dispozitiv de tip cam\. Umiditatea sc\zut\ din primele 16 ore de ecloziune faciliteaz\ consumul de c\tre embrioni a `ntregii cantit\]i de vitelusul. Func]ionarea sistemului de umidifiere a aerului din eclozionator este identic\ cu cea prezentat\ la incubatorul I.V.-60, numai c\, pornirea ceasului selector se face cu ajutorul unei chei, pentru a se preveni trecerea accidental\ pe o treapt\ inferioar\ de umiditate; duzele intr\ `n func]iune atunci când termometrul

- 142 -

umed indic\ o valoare sub cea reglat\, dar numai la atingerea temperaturii de r\cire `n eclozionator (+99,25oF). Lan]ul de automatizare a sistemului de men]inere constant\ a umidit\]ii: • pentru umiditate mic\: termometru umed-selector pozi]ie automat-ceas de

programare-releu de umiditate-contactor-clapeta se `nchide (la r\cire, se deschid [i duzele)-rezisten]e sumersibile-ampermetru-bec semnalizare;

• pentru umiditate mare - termometru umed - selector pozi]ie manual - releu de umiditate - se deschide clapeta - ventilator auxiliar - bec de semnalizare.

3. Sistemul de ventila]ie. Aerul proasp\t p\trunde `n eclozionator prin tubulatura corespunz\toare P.E.P.-ului; `nc\lzit, el este proiectat din spate spre fa]\, iar la revenire trece printre sitele cu ou\. Aerul viciat [i puful rezultat `n urma usc\rii puilor este evacuat prin orificiul din tavanul eclozionatorului, orificiu ce este prev\zut cu o clapet\ reglabil\; pentru men]inerea umidit\]ii, clapeta se deschide la jum\tate la `nceputul ecloziunii [i apoi la maxim când to]i puii au eclozionat. 4. Sistemul de alarm\. Instala]ia de avertizare a eclozionatorului intr\ `n func]iune la temperatur\ minim\ (+96oF) sau maxim\ (+101oF), când se opre[te ventilatorul sau când lipse[te tensiunea de la re]ea.

2.3.4. Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie ~n timpul desf\[ur\rii incuba]iei pot apare anumite inadverten]e func]ionale la sistemele de lucru ale aparatelor, a c\ror efect se r\sfrânge negativ asupra procesului de dezvoltare embrionar\ (tab. 47÷52).

Tabelul 47 Defec]iuni la sistemul de men]inere constant\ a temperaturii

Defec]iunea Cauze [i remedieri

Incubatorul nu se `nc\lze[te.

- Lipsa tensiunii la releul de `nc\lzire: se verific\ siguran]ele. - Releul are contactele defecte: se `nlocuie[te. - Contactorul nu func]ioneaz\: se verific\ bobina. - Contactorul func]ioneaz\, dar nu apare tensiune la rezisten]\: se verific\ contactele contactorului sau continuitatea leg\turilor pân\ la rezisten]\. - Rezisten]ele au tensiune de func]ionare dar nu `nc\lzesc: rezisten]ele sunt arse [i se `nlocuiesc. - Electrovalvele sistemului de r\cire sunt blocate pe deschis, producând r\cire `n acela[i timp cu `nc\lzirea.

Incubatorul se `nc\lze[te excesiv.

- Termometrul scos din priz\: se bran[eaz\ corespunz\tor. - Termometrul spart: se `nlocuie[te. - Sec]ionarea mercurului din termometru: se remediaz\ sau se `nlocuie[te termometrul. - Releul de temperatur\ are contactele lipite [i nu opre[te rezisten]a: se va `nlocui. - Lipsa apei la re]ea sau debite mici de ap\: se va verifica. - Electrovalve blocate pe `nchis: se deblocheaz\ sau se `nlocuiesc. - Serpentine `nfundate: se vor cur\]a. - Releu de r\cire defect: se `nlocuie[te. - Ventilatorul auxiliar nu func]ioneaz\ (condensatori str\pun[i, motor ars, lips\ tensiune): se remediaz\ defec]iunile sau se schimb\ componenta defect\.

- 143 -

Tabelul 48 Defec]iuni la agregatul de umidifiere a aerului (P.E.P.)


Umiditatea nu cre[te `n aparat.

- Termometrul are fitilul uscat: se `nlocuie[te fitilul. - Releul termometrului defect: se va `nlocui. - Contactor defect (bobin\ ars\ sau contactori perla]i): se `nlocuie[te. - Prizele s\rite de pe rezisten]e: se vor reconecta. - Rezisten]ele sumersibile arse.

Umiditate crescut\ `n aparat.

- Termometrul ars sau cu mercurul sec]ionat (agregatul func]ioneaz\ continuu): se remediaz\ sau se `nlocuie[te. - Releul sau contactorul au contactele lipite: se `nlocuiesc.

Tabelul 49

Defec]iuni la sistemul de `ntoarcere Defec]iunea Cauze [i remedieri

Mecanismul nu efectueaz\ `ntoarcerea.

- Lips\ tensiune: se verific\ siguran]ele. - Comutatorul defect (tensiunea nu ajunge la ceasul de programare): se `nlocuie[te. - Ceasul de programare defect sau nu se transmite mi[carea la axul cu came (servomotor ars, [uruburile cuplajului sl\bite, micro-`ntrerup\toarele camelor defecte): se `nl\tur\ defectele. - Releul de `ntoarcere defect: se schimb\. - Limitatorii de curs\ bloca]i: se `nlocuiesc. - Electromotorul mecanismului ars: se va `nlocui. - Cuplajul electromotor-reductor este sl\bit: se strânge. - Cuplajul reductor-mecanism de `ntoarcere nu are [uruburi:se monteaz\ altele [i se va urm\ri cauza. - Pana bielei este s\rit\ de pe ax: se monteaz\ alta. - Dac\ se rotesc numai stelajele de pe o singur\ parte a incubatorului, `nseamn\ c\ `n partea care nu se mi[c\ este s\rit\ pana: se monteaz\ alta.

Mecanismul nu aduce ou\le pe

orizontal\.

- Lipsa tensiunii, blocarea limitatorilor centrali sau unul din defectele prezentate anterior: se depisteaz\ cauza [i se remediaz\.

Sitele nu revin la orizontal\

perfect.

- Oprirea necorespunz\toare a mecanismului de c\tre limitatorul central.

La aducerea pe orizontal\, `ntre site apar

diferen]e

- Montaj gre[it al sitelor: se reface montajul.

Diferen]\ la aducerea pe orizontal\ a celor dou\

jum\t\]i ale incubatorului

- Reglaj incorect la piesele speciale ale mecanismului axului central sau pozi]ionarea incorect\ a rulmen]ilor acestuia: se face un reglaj corespunz\tor.

- 144 -

Tabelul 50 Defec]iuni la sistemul de umidifiere


Umiditatea nu cre[te `n incubator.

- Termometrul din incubator are fitilul uscat: se va `nlocui. - Releul de umiditate defect: se `nlocuie[te. - Clapeta nu se `nchide (servomotor ars sau mi[carea nu ajunge la clapet\): se `nlocuiesc piesele defecte. - Termostatul nu permite trecerea comenzii c\tre rezisten]ele sumersibile datorit\ unui reglaj necorespunz\tor. - Electrovalva duzelor blocat\ pe pozi]ia `nchis.

Umiditate mare `n incubator.

-Termometrul incubatorului sec]ionat sau spart: se remediaz\ sau se `nlocuie[te. -Releul de umiditate are contactele lipite: se `nlocuie[te. -Clapeta nu se deschide: se greseaz\ [i se repar\. -Ventilatorul auxiliar nu func]ioneaz\: se verific\ [i se repar\. -Ap\ `n incubator (serpentine sau racorduri sparte): se `nlocuiesc. -Electrovalva duzelor blocat\ pe pozi]ia deschis.

Tabelul 51 Defec]iuni la sistemul de ventila]ie


Temperatur\ neuniform\ `n incubator.

- Ventilatoare cu palete incomplete: se completeaz\. - Rotorul cu palete motat gre[it (`n loc s\ sufle aer, `l absoarbe): se schimb\. - Tura]ie necorespunz\toare a ventilatoarelor.

Temperaturi diferite `ntre sectoarele din dreapta [i din stânga.

- Panourile cu ventilatoare sunt `nclinate [i direc]ioneaz\ masa de aer cald numai spre unul din sectoare: se regleaz\ planeitatea panourilor din dispozitivele de fixare.

Cre[terea con]inutului de CO2 peste 0,5%.

- Sunt obturate orificiile de admisie ale aerului proasp\t sau cele de evacuare: se cur\]\.

Oprirea unui ventilator - Electromotor ars sau condensator str\puns: se `nlocuiesc. - Lipsa tensiunii: se verific\ contactorii [i releul termic.

Tabelul 52 Defec]iuni la sistemul de umidifiere al eclozionatorului


Ceas de programare incorect reglat.

- Ceasul efectuând o rota]ie la 24 ore, `nseamn\ c\ 1/3 rota]ii reprezint\ 8 ore. - Dac\ cama 1 nu are deschidere de o treime pentru `ntrerup\torul 1, iar `ntrerup\toarele 2 [i 3 nu sunt ridicate, sistemul nu lucreaz\ pe umiditate mic\. - Idem pentru `ntrerup\torul 2, care are aceea[i deschidere a camei (1/3). Cama 3 opre[te ceasul dup\ 24 ore de func]ionare. La oprire, cei doi `ntrerup\tori de umiditate trebuie s\ fie `n pozi]ie ridicat\, `n caz contrar sistemul lucreaz\ cu temperatura a c\rui `ntrerup\tor este coborât.

Lips\ umiditate

- Clapeta nu este deschis\ suficient din cauza neprimirii comenzii (releu defect, servomotorul clapetei ars sau partea mecanic\ defect\): se vor `nlocui sau remedia. - P.E.P.-ul defect: se depisteaz\ defectul [i se remediaz\.

Umiditate mare - Clapeta nu este `nchis\ suficient, din acelea[i motive ca mai sus.

- 145 -

Defec]iunile enumerate reprezint\ numai o parte din realitatea practic\ a incuba]iei artificiale, iar modalit\]ile de remediere a lor nu acoper\ integral latura tehnic\ a opera]iunii ca atare.

2.3.5. ~ntre]inerea aparatelor de incuba]ie

Pentru men]inerea aparatelor de incuba]ie `n stare de func]ionare o perioad\ cât mai `ndelungat\ de timp, dar [i pentru reducerea la minim a cheltuielilor generate de repara]iile accidentale, acestea vor fi supuse unui control zilnic, urm\rindu-se: • func]ionarea normal\ a aparatelor [i remedierea imediat\ a defec]iunilor; • alimentarea cu tensiune uniform\ de 220v (tensiunea mai mic\ suprasolicit\

partea de automatizare [i o poate arde, iar tensiunea prea mare duce la str\pungerea izola]iilor);

• existen]a permanent\ a apei, deoarece, lipsa ei determin\ supraânc\lzirea rezisten]elor sumersibile din P.E.P., cu riscul de aprindere a p\r]ilor combustibile ale acestuia;

• scurgerile de ap\ pe aparate; • verificarea sistemelor de automatizare. Atunci când se procedeaz\ la sp\larea eclozionatorului se impune respectarea anumitor m\suri [i anume: • debran[area complet\ de la sursa de alimentare cu energie electric\; • demontarea [i scoaterea `n afar\ a grupului ventilator-rezisten]\, • pun`nd capacul pentru etan[eizarea prizei; • scoaterea pl\cii de r\cire; sp\larea, [tergerea [i remontarea ei; • scoaterea termometrelor; tubulatura lor se astup\ cu dopuri; • scoaterea [inelor de ghidare a c\rucioarelor; • sp\larea atent\ a eclozionatorului numai `n interior, pe to]i pere]ii; • imediat dup\ aceea, se [terg cu o cârp\ uscat\; • [tergerea pere]ilor exteriori cu o cârp\ umed\ [i apoi cu una uscat\. Opera]iuni periodice de `ntre]inere. La incubatoare, `ntre]inerea periodic\ se face dup\ 168 ore de func]ionare, iar la eclozionatoare, de dou\ ori pe s\pt\mân\, dup\ fiecare ecloziune, efectuându-se: • schimbarea fitilelor de la termometrele pentru umiditate (cele bune se

introduc `n acid formic-concentra]ie 50% sau `n o]et, unde se men]in 24 ore, dup\ care se usuc\ [i se p\streaz\ pân\ la o nou\ folosire);

• [tergerea pere]ilor cu o cârp\ umezit\ `ntr-o solu]ie de detergent [i apoi cu o cârp\ uscat\ (nu se folose[te soda);

• scoaterea [i cur\]irea covora[elor din P.V.C. la incubatoarele care au sub site o astfel de protec]ie.

Revizii tehnice. ~ntr-un an de exploatare se efectueaz\ 3-4 revizii (câte una la fiecare 91 zile), ocazie cu care, pe lâng\ opera]iunile care se fac la `ntre]inerile periodice, se mai execut\:

- 146 -

• verificarea etan[eit\]ii panourilor, `n special la nivelul pardoselii; unde este cazul se remediaz\ izola]ia, iar cr\p\turile melaminei se l\cuiesc;

• se greseaz\ motoarele ventilatoarelor [i rulmen]ii sistemului de `ntoarcere; • se cur\]\ foarte bine bazinele de umezire a fitilelor [i se verific\ robine]ii cu

flotor ai acestora; • se cur\]\ filtrele prin care intr\ apa la electrovalve; • se verific\ furtunurile din cauciuc ce leag\ instala]ia de ap\ la re]ea [i la

canalizare; dac\ prezint\ fisuri, se `nlocuiesc; • se verific\ toate sistemele de automatizare; p\r]ile uzate se scot pentru

recondi]ionare, iar cele defecte se `nlocuiesc; • se verific\ sistemul de `ntoarcere a ou\lor; • se verific\ dac\ nu exist\ joc la ventilatoare (`ntre rotorul cu palete [i axul

motorului, la lag\re etc.); • se sudeaz\ supor]ii de sit\ dezlipi]i [i se `ndreapt\ sitele `ndoite; • se greseaz\ rolele c\rucioarelor de la eclozionator; • se verific\ etan[eitatea u[ilor [i dac\ balamalele sunt for]ate `n momentul

`nchiderii; [uruburile sau hol[uruburile ruginite se `nlocuiesc sau se grunduiesc [i se vopsesc cu bronz alb.

Repara]iile capitale. Se execut\ dup\ 34.883 ore de func]ionare `n cazul incubatoarelor [i dup\ 29.920 ore `n cazul eclozionatoarelor, dar avându-se `n vedere ca timpul de imobilizare s\ nu dep\[easc\ 14 zile.

2.4. Fluxul tehnologic din sta]iile clasice de incuba]ie

Reu[ita activit\]ii dintr-o sta]ie de incuba]ie este condi]ionat\ `ntr-o mare m\sur\ de respectarea anumitor reguli ce ]in de tehnologia de lucru din fermele de reproduc]ie. Astfel, pentru realizarea unui procent mediu de 90% (85-95%) ou\ incubabile, trebuie asigurat\ o repartizare judicioas\ a cuibarelor (`n raport cu efectivul cazat), respectarea tehnicii de recoltare a ou\lor, dar [i asigurarea unor condi]ii optime de via]\ pentru p\s\ri; `n acela[i timp, este absolut obligatorie men]inerea unei cur\]enii irepro[abile a cuibarelor [i a[ternutului. Sta]iile specializate `n incubarea ou\lor de g\in\ sau curc\ func]ioneaz\ dup\ un flux tehnologic asem\n\tor, chiar dac\ sub aspectul compartiment\rii interioare apar diferen]ieri de la caz, la caz. 1. Recep]ia ou\lor. Sala de primire a ou\lor este prev\zut\ cu surse de `nc\lzire [i ventila]ie [i este dotat\ cu c\rucioare mobile pe care se a[eaz\ cofrajele cu ou\. Dup\ recep]ia cantitativ\ a "materiei prime" (ou\le pentru incuba]ie), se procedeaz\ la dezinfec]ia prin formolizare, urmat\ de aerisirea `nc\perii [i transferarea c\rucioarelor cu ou\ `n depozitele de p\strare; `ntre fumiga]ie [i transferul ou\lor `n depozitul rece trebuie l\sat\ o scurt\ pauz\ deoarece, diferen]a de temperatur\ dintre cele dou\ `nc\peri poate provoca ruperea [alazelor sau chiar moartea embrionilor. 2. Depozitarea ou\lor. Se face `n s\li speciale, cu posibilit\]i de reglare a factorilor de microclimat `n func]ie de durata de p\strare a ou\lor; pentru a men]ine intacte calit\]ile ou\lor, timpul de p\strare trebuie s\ fie de sub 4 zile.

- 147 -

3. Sortarea [i a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie. Mobilierul `nc\perii de sortare este alc\tuit din: mese, c\rucioare mobile de transport a cofrajelor cu ou\ [i c\rucioare mobile pentru sitele de incuba]ie. La sortare se exclud ou\le fisurate, deformate, poroase [i cele foarte mici, iar ou\le murdare se supun unei cur\]iri mecanice. Pe site, ou\le se a[eaz\ grupat pe hale de provenien]\, dar `n func]ie de m\rimea acestora; `ntreaga produc]ie de ou\ se grupeaz\ pe vârste, `n concordan]\ cu num\rul de ecloziuni pe s\pt\mân\ (tab. 53).

Tabelul 53 Gruparea produc]iei de ou\ pe vârste, `n func]ie de ecloziunile

pe s\pt\mân\

Gruparea produc]iei: Num\r de ecloziuni

pe s\pt\mân\

Timp de p\strare grupe de vârst\ ziua introducerii

2 7 zile (selec]ie) 27-43 s\pt. 44-64 s\pt.

4 3-4 zile 27-43 s\pt. 44-64 s\pt.

luni+joi mar]i+vineri

4 3-4 zile 27-35 s\pt. 36-43 s\pt. 44-52 s\pt. 53-65 s\pt.

duminic\ luni miercuri joi

6 3 zile 27-43 s\pt. 44-64 s\pt..

luni+miercuri+vineri mar]i+joi+duminic\

6 3 zile 27-37 s\pt. 38-48 s\pt. 49-62 s\pt.

duminic\+miercuri luni+joi mar]i+vineri

Ou\le cur\]ate mecanic, cele sp\late [i ou\le mici de la puicu]e, se vor

incuba separat, `n scopul ob]inerii unor pui sau boboci de m\rime [i calitate asem\n\toare. 4. Preg\tirea ou\lor pentru incubare. Aceast\ opera]iune const\ `n a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie, urmat\ de aplicarea unei noi decontamin\ri prin formolizare timp de 20-30 minute, la temperatura de +21÷+23oC [i umiditatea de 85%. Introducerea ou\lor la incubat se face conform zilelor stabilite, `n func]ie de num\rul de ecloziuni programat. Sitele cu ou\ din partea inferioar\ a c\rucioarelor sunt `ntr-o zon\ unde temperatura este mai sc\zut\ [i de aceea, este bine ca ele s\ fie introduse `n incubator la partea superioar\, iar la transfer s\ fie a[ezate pe c\rucior invers, realizându-se astfel o temperatur\ uniform\ la nivelul sitei [i deci, o ecloziune mai bun\. ~n sta]iile de incuba]ie unde nu se aplic\ preincubarea ou\lor, programul de func]ionare comport\ anumite modific\ri (tab. 54).

- 148 -

Tabelul 54 Programul s\pt\mânal de lucru `n sta]iile f\r\ preincubare

Introducere: Transfer: Ecloziune:

ziua ora ziua ora ziua ora duminic\ 23,00 vineri 13,00 luni 7,30 luni 23,00 sâmb\t\ 13,00 mar]i 7,30 mar]i 23,00 duminic\ 13,00 miercuri 7,30 miercuri 23,00 luni 13,00 joi 7,30 joi 23,00 mar]i 13,00 vineri 7,30 vineri 23,00 miercuri 13,00 sâmb\t\ 7,30

5. Preincubarea. Se realizeaz\ `n `nc\peri speciale unde umiditatea aerului trebuie s\ fie de 75%, iar temperatura se regleaz\ pe termostat, la valori de +28,5÷+30oC. ~nc\lzirea ou\lor `ncepe cu 12 ore `nainte de introducerea lor `n incubatoare (la ou\le mari dureaz\ mai mult de 12 ore) [i prezint\ avantajul c\ se asigur\ o `nc\lzire uniform\ a tuturor ou\lor, ceea ce duce la cre[terea cu 1-2% a ecloziunii, dar [i reducerea timpului de incuba]ie; `n acela[i timp, scad [i pierderile de c\ldur\ din aparat ce apar la introducerea unei noi serii de ou\. Atunci când se practic\ preincubarea ou\lor, programul s\pt\mânal de lucru al sta]iei r\mâne acela[i cu cel prezentat anterior, numai c\ se modific\ introducerea, care va `ncepe la ora 700. 6. Incuba]ia, presupune parcurgerea unor etape tehnice relativ diferite, `n func]ie de provenien]a ou\lor utilizate (de g\in\ sau curc\), elemente ce vor fi tratate la incuba]ia pe specii. 7. Transferul, reprezint\ trecerea ou\lor din incubatoare `n eclozionatoarele aferente, la o anumit\ vârst\ a embrionilor, specific\ fiec\rei specii `n parte. Opera]iunea se execut\ `n sala eclozionatoarelor sau `n cea de transfer, dar cu condi]ia respect\rii anumitor principii: • preg\tirea prealabil\ a eclozionatoarelor (cur\]ire mecanic\, sp\lare,

dezinfec]ie, probe de sanita]ie); • temperatura de minim +26oC; • efectuarea mirajului al II-lea [i eliminarea ou\lor necorespunz\toare (limpezi,

cu embrioni mor]i, fisurate etc.); • comasarea pe sitele de ecloziune a ou\lor dup\ halele de provenien]\; • sitele r\mase goale se a[eaz\ la partea de jos a c\rucioarelor; • sitele de pe rândul de sus a fiec\rui c\rucior vor fi prev\zute cu capac din

plas\, pentru a opri c\derea puilor; • fiecare c\rucior va fi transferat `n maxim 15 minute; • dup\ transfer se va executa fumiga]ia continu\ cu formol. 8. Ecloziunea [i sortarea puilor. La sfâr[itul complet al ecloziunii, c\rucioarele cu sitele de ecloziune se transfer\ `n sala de sortare, unde trebuie realizat\ o temperatur\ de minim +30oC [i o umiditate relativ\ de 60%; trierea puilor se poate face [i `n sala de ecloziune.

- 149 -

Sortarea puilor trebuie f\cut\ corect [i cu exigen]\, dup\ criteriile de bonitare specifice fiec\rei categorii de p\s\ri; puii vor fi manipula]i cu blânde]e, evitându-se bruscarea sau aruncarea lor `n cutiile de transport. 9 Depozitarea [i livrarea puilor. Navetele cu puii sorta]i sunt transportate pe c\rucioare `n depozitul pentru pui, unde trebuie asigurat\ o temperatur\ de +30oC. Livrarea se face prin sala de livrare, `n ma[ini speciale de transport, corespunz\tor preg\tite sub aspect igienic, al dezinfec]iei [i al temperaturii; `n prealabil, beneficiarul va face recep]ia cantitativ\ [i calitativ\ a puilor prelua]i.

2.4.1. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de g\in\

Ou\le recoltate se pun `n cofraje din plastic, ocazie cu care se face presortarea lor, eliminându-se ou\le foarte mari sau cele foarte mici (sub 48 g), ou\le murdare, ou\le fisurate, precum [i ou\le depuse pe a[ternut. Cofrajele sunt de culori diferite, fiecare culoare fiind caracteristic\ unei anumite grupe de vârst\ a loturilor de reproduc]ie de la care provin ou\le, dup\ cum urmeaz\: • culoare pentru grupa de vârst\: 26-30-34-38 s\pt\mâni; • culoare pentru grupa de vârst\: 42-46-30 s\pt\mâni; • culoare pentru grupa de vârst\: 54-58-62 s\pt\mâni. ~n cel mult dou\ ore de la depunere, ou\le se introduc `n dulapurile de fumigare din camerele tampon ale halelor; se utilizeaz\: 50ml formol, 25g hipermanganat de potasiu sau var cloros [i 2ml tinctur\ de iod, pentru fiecare m3 de spa]iu. Formolizarea dureaz\ 30 min. [i se face la temperatura de minim +200C [i umiditatea relativ\ a aerului de 80-95%; acela[i dozaj [i aceea[i metodologie de lucru se recomand\ [i pentru dezinfec]ia ou\lor `n sta]ia de incuba]ie. Transportul ou\lor de la ferm\ la sta]ia de incuba]ie trebuie efectuat dup\ fiecare recoltare, cu mijloace de transport speciale, evitându-se zdruncin\turile. Imediat dup\ recep]ie, cofrajele cu ou\ se pun la fumigat, dup\ care se a[eaz\ pe stelajele unor c\rucioare speciale pentru a putea fi transportate `n `nc\perile de stocaj, unde vor sta pân\ la preincubat. Pe timpul depozit\rii se asigur\ anumi]i parametri de microclimat, variabili `n func]ie de timpul de depozitare (tab. 55).

Tabelul 55 Condi]iile de depozitare la ou\le de g\in\

Timpul de depozitare (zile): Parametri 4 7 14 21

Temperatur\ (oC) 17,2-18,2 15,6-17,2 12,8-15,6 11,7-12,8 Umiditate relativ\ (%) 80 85 85 85 ~ntoarcerea ou\lor nu da da da P\strare `n saci de polietilen\ nu da da da

Atunci când este necesar\ `nc\rcarea incubatoarelor, ou\le se scot din

depozit [i se a[eaz\ pe site de incuba]ie, care, la rândul lor, se pun pe stelajele c\rucioarelor de transport, dup\ care se execut\ o nou\ fumiga]ie. Introducerea `n aparate a ou\lor reci prelunge[te timpul de incuba]ie [i scade procentul de

- 150 -

ecloziune [i de aceea este bine ca ele s\ fie preincubate, `n prealabil, `ntr-o `nc\pere special amenajat\, care s\ asigure o temperatur\ de +28,5÷+320C [i o umiditate relativ\ a aerului de 75%; preincubarea trebuie s\ `nceap\ cu 12 ore `nainte de introducerea ou\lor `n aparate. La ou\le de g\in\, perioada de dezvoltare embrionar\ cuprinde patru faze, fiecare dintre acestea fiind caracterizate prin anumite cerin]e ale embrionilor fa]\ de factorii fizici de incuba]ie (tab. 56).

Tabelul 56 Schema general\ de incuba]ie pentru ou\le de g\in\

Etapa de incuba]ie

Zilele de incuba]ie

Temperatura (0F)

Umiditatea din incubator (%)

~ntoarcerea ou\lor din or\ `n or\

I 1-6 99,5-99,7 56-60 da II 7-12 99,5-99,7 45-50 da III 13-18 99,5-99,7 45-50 da IV 19-21 99,0-99,25 70-75 nu

~n centrele de selec]ie [i hibridare, incubarea ou\lor se face `n incubatoare de suprafa]\, utilizându-se o schem\ particular\ de lucru (tab. 57).

Tabelul 57 Incubarea ou\lor de g\in\ `n incubatoare de suprafa]\


Zile de incuba]ie

Temperatur\ (oC)

Umiditate (%)

Ventila]ie (deschidere

orificii)

~ntoarcere R\cirea ou\lor

(min./zi) 1-6 39,5 60-65 ¼ (din ziua

a 4-a) 3 ori/zi (din ziua a 2-a)

-

7-14 39,0 50-55 1/2 3 ori/zi 5-10 15-19 38,5 45-50 3/4 3 ori/zi 10 20-21 38,0-38,5 60-70 1/1 - 2 x 10'-15'

Dup\ 18 1/2 zile de incuba]ie se efectueaz\ transferul ou\lor `n

eclozionatoare; timpul optim de transfer este atunci când 5% din ou\ sunt ciocnite. Aceast\ opera]iune tehnic\ se execut\ `n sala de ecloziune sau `n sala de transfer, asigurându-se: - temperatura ambiental\ de +260C; - transferul fiec\rui c\rucior cu ou\ `n maxim 15 minute; - a[ezarea ou\lor pe sitele de ecloziune `n pozi]ie orizontal\, unul lâng\ altul. Pe parcursul celor 3 zile de men]inere a ou\lor `n eclozionatoare se execut\ fumiga]ia cu formol, folosindu-se urm\toarele cantit\]i: - `n primele 8 ore - 24 cm3 formol/m3; - `n urm\toarele 24 ore - 15 cm3 formol/m3; - `n ultimile 24 ore - 22 cm3 formol/m3 Ecloziunea la g\in\ se produce, `n general, la 21 zile [i 6 ore la ou\le apar]inând raselor u[oare [i la 21 zile [i 9 ore la cele de rase grele, iar `n cazul `n care se practic\ preincuba]ia, la 21 zile.

- 151 -

Temperatura `n sala eclozionatoarelor va fi de +20÷+240C, iar umiditatea relativ\ a aerului, de 60%. La sfâr[itul ecloziunii, c\rucioarele cu pui vor fi transferate `n sala de sortare, unde se cere a fi o temperatur\ de +300C [i o umiditate relativ\ a aerului de maxim 60%. ~n opera]iunea de sortare se va urm\ri: - dac\ puii se men]in `n echilibru, eliminându-se cei care stau `n decubit

sternoabdominal; - dac\ puii au picioarele drepte, `ndep\rtându-se cei cu anomalii; - dac\ tonicitatea sau m\rimea abdomenului puilor este normal\, excluzându-se

cei cu ombilicul contractat; - dac\ ombilicul este uscat, cu plaga `nchis\; - dac\ puii au puful uscat, neaglutinat, f\r\ resturi de coaj\. Dup\ sortare, se execut\ sexarea (dac\ este cazul) [i vaccinarea anti Marek; concomitent cu sortarea, se num\r\ puii [i se distribuie pe cutii (navete) de transport (câte 100 pui pe cutie sau navet\). ~n sala de p\strare a puilor pân\ la livrare va fi asigurat\ o temperatur\ de +300C. Transportul puilor de o zi la ferme trebuie f\cut cu ma[ini izoterme care, `n prealabil, au fost sp\late [i dezinfectate.

2.4.2. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de curc\

Transportul ou\lor de curc\ de la fermele de reproduc]ie la sta]ia de incuba]ie trebuie efectuat cât mai rapid, deoarece ovogeneza la aceast\ specie `[i g\se[te condi]ii de manifestare la temperaturi ambientale de numai +210C. ~n sta]ia de incuba]ie, ou\le se recep]ioneaz\ pe loturi de reproduc]ie [i pe categorii de calitate, dup\ care se dezinfecteaz\ prin fumigare, `n acelea[i condi]ii ca [i ou\le de g\in\. Dup\ sortarea [i apoi a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie, se procedeaz\ la tratarea lor cu solu]ii de sp\lare [i decontaminante, prin opera]iunea de sanita]ie. Ou\le tratate sunt stocate `n `nc\peri special amenajate, unde nivelurile de temperatur\ [i umiditate se ajusteaz\ `n func]ie de durata de p\strare (tab. 58).

Tabelul 58 Condi]iile de p\strare pentru ou\le de curc\

Durata depozit\rii (zile)

Temperatura (0C)

Umiditatea relativ\ (%)

3-4 17-18 65-70 7 15-16 65-70 peste 7 x 12-14 80

x) La o durat\ [i mai mare de stocare, ou\le se `ntorc. Cele mai bune rezultate la incuba]ie se ob]in atunci când durata perioadei de stocaj nu dep\[e[te 3-4 zile.

- 152 -

Preincubarea ou\lor de curc\ se face la temperatura de +280C [i umiditatea relativ\ a aerului de 75%, timp de 10-12 ore; `n prealabil, sunt tratate cu antibiotice (deeping), prin metoda diferen]ei de presiune sau prin injectare. ~n incubator trebuie asigurat\ o temperatur\ de +99,5÷+99,70F (+37,5÷+37,61oC) [i o umiditate relativ\ a aerului de 82oF, 84oF [i respectiv, de 86oF; ou\le se `ntorc din dou\ `n dou\ ore, sub un unghi de 450. ~n ziua a 26-a de incuba]ie se efectueaz\ transferul ou\lor `n eclozionator, unde temperatura trebuie s\ fie de +98÷+98,250F (+36,6÷+36,8oC), iar umiditatea relativ\ a aerului de 82oF `n primele opt ore, de 870F `n urm\toarele opt ore [i de 920F `n restul perioadei, adic\ pân\ la terminarea ecloziunii; ou\le nu se mai `ntorc. S\pt\mânal, `n fiecare aparat I.V.-60 se introduc câte 9.000 ou\, capacitatea total\ a acestui tip de incubator fiind de aproximativ 36.000 ou\. Au loc ecloziuni s\pt\mânale, `nsumând `n jur de 6.000 pui de o zi pe aparat. ~n situa]ia `n care incubarea ou\lor de curc\ se face `n incubatoare de suprafa]\, deci la nivelul fermelor de selec]ie [i hibridare, schema de lucru este modificat\ fa]\ de cea utilizat\ `n aparatele de volum (tab. 59).

Tabelul 59 Schema incub\rii ou\lor de curc\ `n incubatoare de suprafa]\


Perioada Zile de incuba]ie

Temperatur\ (oC)

Umiditate (%)

Ventila]ie (deschiderea

orificiilor-mm)

~ntoarcere ou\

I 1-8 39,0-39,5 60-65 1-2 8 ori/zi II 9-17 39,0 55 3-10 8 ori/zi III 18-25 38,5 50 10-15 8 ori/zi IV 26-ecloz 38,0-38,5 60 complet -

O solu]ie de `mbun\t\]ire a performan]elor `n incuba]ia ou\lor de curc\ o reprezint\ utilizarea principiului de lucru “al in-all out”, metod\ care, la “Avicola” Bac\u, a dat rezultate foarte bune.

2.5. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]iei a ou\lor de palmipede

(clasic\)

1. Recep]ia ou\lor. Preluarea cantitativ\ a ou\lor se face pe loturi de reproduc]ie [i pe categorii de calitate, evitându-se pe cât posibil introducerea ou\lor foarte `murdare `n sta]ie. Opera]iunea se efectueaz\ `ntr-o `nc\pere special\ unde trebuie men]inut\ o temperatur\ de +17÷+180C; recep]ia calitativ\ const\ `n identificarea [i apoi eliminarea ou\lor sparte sau fisurate, precum [i a celor care prezint\ anomalii de conforma]ie. 2. Sp\larea ou\lor. Este obligatorie numai `n cazul ou\lor murdare [i const\ `n imersionarea cofrajelor cu ou\ `ntr-un bazin inox `n care se g\se[te o solu]ie de cloramin\ 1%, la temperatura de +30oC; pentru o eficien]\ mai mare a sp\l\rii,

- 153 -

ou\le se freac\ cu o perie moale. Cl\tirea se realizeaz\ `ntr-un alt bazin, `n care se g\se[te ap\ curat\, la temperatura de +38oC. Sp\larea ou\lor se poate efectua [i cu ajutorul unor ma[ini speciale, `n componen]a c\rora intr\ un bazin de sp\lare dotat cu rezisten]e electrice sumersibile [i un agitator cu palete care faciliteaz\ sp\larea; productivitatea unei astfel de ma[ini este de 6.000-8.000 ou\/or\, la un timp de sp\lare de 2-5 minute/[arj\. ~n cazul ou\lor foarte murdare se procedeaz\ la o dezinfec]ie suplimentar\, care const\ `n introducerea cofrajelor cu ou\ `ntr-un bazin umplut cu o solu]ie de cloramin\ 1-2%, la +40oC, dup\ care sunt trecute `ntr-un alt bazin `n care se g\se[te o solu]ie de iosan 0,06% sau de Dimanin 2/10.000 la temperatura de +42oC. Imediat dup\ sp\lare, cofrajele cu ou\ sunt trecute `ntr-o alt\ `nc\pere, unde se realizeaz\ uscarea lor `ntr-un curent de aer cald, la o temperatur\ de cel pu]in +22oC. 3. Decontaminarea prin iradiere. Ou\le considerate curate nu se spal\, dar `n schimb sunt decontaminate prin iradiere cu raze ultraviolete. Tratamentul se face `ntr-o `nc\pere special\, pe o durat\ de 20 minute [i cu o distan]\ de 20 cm `ntre sursa de iradiere (lamp\ de ultraviolete de 30 w, cu radia]ia de 2.537 Å) [i cofrajele cu ou\. 4. Stocarea ou\lor. Pân\ `n momentul introducerii `n aparatele de incuba]ie, ou\le sunt p\strate `n depozite reci, unde temperatura trebuie s\ fie de +13oC, umiditatea relativ\ de 70-75%, iar ventila]ia s\ asigure cca. 2 m3 aer/or\/1.000 ou\ (tab. 60).

Tabelul 60 Condi]ii de depozitare pentru ou\le de palmipede

Parametri fizici de stocaj Perioad\ de stocaj (zile)

Temperatur\ (oC)

Umiditate (%)

~ntoarcere ou\

3-4 11-12 70-75 nu 7 10-11 80 nu peste 7 7-10 80 2-4 ori/zi

Pe tot timpul stoc\rii se va proceda la decontaminarea permanent\ a

`nc\perii prin formolizare, folosindu-se: 20 ml aldehid\ formic\ (concentra]ie 30%), 1 ml tinctur\ de iod [i 10 g permanganat de potasiu/m3 de spa]iu. 5. Preincubarea ou\lor. Se face `n camera de preincubare, la temperatura de +28÷+30oC [i umiditatea relativ\ de 75%; procesul de `nc\lzire a ou\lor dureaz\ 12 ore. 6. Controlul biologic al incuba]iei. La vârsta embrionilor de [apte zile (`n cazul ou\lor de ra]\) sau de opt zile (la cele de gâsc\), se face mirajul I, când sunt eviden]iate prin ovoscopie [i apoi eliminate de pe site ou\le cu embrioni mor]i, precum [i cele limpezi; al doilea control biologic se efectueaz\ `n ziua a 25-a de incuba]ie la ou\le de ra]\ [i respectiv, `n ziua a 28-a `n cazul ou\lor de gâsc\, ocazie cu care se elimin\ acelea[i dou\ categorii de ou\.

- 154 -

~n practic\, se mai recurge [i la urm\rirea propor]iei de evaporare a apei din ou\, care poate fi stabilit\ prin: testul pierderii `n greutate a ou\lor [i testul de flota]ie. 7. Sortarea, sexarea [i preg\tirea bobocilor pentru livrare. La sfâr[itul ecloziunii se procedeaz\ la sortarea bobocilor, direct pe sitele de ecloziune, eliminându-se cei mor]i, bobocii mor]i `n coaj\, cei cu ombilicul necicatrizat, cu defecte de aplomb etc. Atunci când se impune sexarea bobocilor, se procedeaz\ astfel: fiecare exemplar se conten]ioneaz\ `n palma stâng\ cuprinzând spinarea, `n timp ce abdomenul este ]inut spre exterior, iar capul bobocului `n jos; coada este prins\ `ntre degetul mijlociu [i cel ar\t\tor. Cu degetul mare [i cel ar\t\tor de la ambele mâini se trage `n jos pielea de sub cloac\, se apas\ u[or regiunea de deasupra cloacei, tr\gând totodat\ pielea din dreapta [i stânga acesteia; prin ap\sare, la mascul se eviden]iaz\ penisul. ~n vederea expedierii, bobocii se a[eaz\ `n cutii de carton `n care se pune rumegu[, sau `n cutii de plastic tapetate cu hârtie, câte 40 capete/cutie; procedându-se astfel, bobocii pot fi p\stra]i câteva ore `n depozit, pân\ `n momentul livr\rii. Este recomandat ca imediat dup\ ecloziune, deci `n sta]ia de incuba]ie, s\ se fac\ hidratarea individual\ a bobocilor cu o solu]ie de vitamine AD3E [i gluconat de Ca.

2.5.1. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate Bekoto

Bekoto este prev\zut cu 44 stelaje pentru site cu ou\, dispuse pe 12 nivele, ceea ce duce la o capacitate total\ de 528 site pe aparat. ~nc\rcarea aparatului se face `n serii s\pt\mânale (1 serie/s\pt\mân\), astfel `ncât, `n fiecare aparat exist\, `n acela[i timp, serii de ou\ cu embrioni de patru vârste diferite: de o zi, de 8 zile, de 15 zile [i de 22 zile. Capacitatea total\ a incubatorului variaz\ `n func]ie de specia de la care provin ou\le, de ra]\ sau de gâsc\, precum [i de m\rimea (greutatea) acestora (tab. 61).

Tabelul 61 Capacitatea incubatorului Bekoto

Specia Nr. de site pe serie

Nr. de ou\ pe sit\

Total ou\ pe serie

Total ou\ pe incubator

132 40 5.280 21.120 132 44 5.800 23.232 132 48 6.336 25.344

Gâsc\

132 54 7.128 28.512 132 72 9.504 38.016 132 76 10.032 40.128 132 80 10.560 42.240

Ra]\

132 84 11.088 44.352

- 155 -

~n vederea asigur\rii unor condi]ii uniforme de temperatur\ [i umiditate pentru ou\le din cele patru serii, sitele se vor a[eza `n urm\toarea ordine (num\r\toarea se face de sus `n jos): - seria I: nivelele 4, 8 [i 12; - seria a II-a: nivelele 3, 7 [i 11; - seria a III-a: nivelele 2, 6 [i 10; - seria a IV-a: nivelele: 1, 5 [i 9. a) Incubarea ou\lor de gâsc\. Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie orizontal\, iar `ntoarcerea lor se realizeaz\ automat, din or\ `n or\, la un unghi de 90o (45o dreapta [i 45o stânga). Termostatul este fixat pe u[a aparatului [i asigur\ men]inerea unei temperaturi de +370C; umiditatea relativ\ a aerului se p\streaz\ la valoarea de 58-60%. R\cirea mediului din aparat se face dup\ urm\toarea tehnic\: la aprinderea becului de semnalizare a r\cirii se aduce ventilatorul mobil `n fa]a incubatorului, iar la aprinderea becurilor ce semnalizeaz\ func]ionarea serpentinelor de r\cire se deschide u[a [i se pune `n func]iune ventilatorul care antreneaz\ aerul mai rece din sala incubatoarelor, introducându-l `n aparat; `n acest moment sunt oprite ventilatoarele de condi]ionare a aerului. Dup\ 10 minute de r\cire, ou\le se stropesc timp de alte 10 minute cu ajutorul unui vermorel manual, utilizându-se ap\ cu o temperatur\ apropiat\ de cea a ou\lor; imediat dup\ stropire se pornesc toate ventilatoarele, men]inându-se u[a aparatului deschis\ `nc\ 10 minute. Dup\ cele 30 min. de r\cire-stropire-pauz\, se `ndep\rteaz\ ventilatorul mobil din dreptul aparatului, iar u[a acestuia se `nchide; este momentul când `nceteaz\ func]ionarea sistemului de r\cire (se sting becurile verzi) [i de intrare `n func]iune a sistemului de `nc\lzire suplimentar\ care lucreaz\ timp de 30 min.; opera]iunea de r\cire-stropire se face zilnic, la aceea[i or\. Orificiile de aerare se deschid treptat, `n concordan]\ cu num\rul de serii existente `n aparat: `n prima s\pt\mân\ 1/4, `n s\pt\mâna a 2-a 1/2, `n s\pt\mâna a 3-a 3/4, iar `n s\pt\mâna a 4-a se deschid complet. ~n ziua a 28-a de dezvoltare embrionar\, ou\le cu embrioni normal dezvolta]i se trec pe sitele de ecloziune (50 ou\/sit\), iar acestea se introduc `n c\rucioarele de ecloziune (c\rucioarele mari au o capacitate de 24 site, iar cele mici de 12 site). ~n eclozionator `ncap 4 c\rucioare mari [i 2 mici, deci un total de 120 site. Pe timpul ecloziunii se asigur\ urm\torii factori de microclimat: - temperatura: +37,20C; - umiditatea relativ\: 70% `n prima zi, dup\ care cre[te la 80%; - ventila]ia: se face automat. Cu 6 ore `nainte de scoaterea bobocilor, se sisteaz\ pulverizarea de ap\ pentru a da posibilitatea usc\rii pufului cu care sunt acoperi]i bobocii. b) Incubarea ou\lor de ra]\. Procedura de lucru este asem\n\toare cu cea specific\ ou\lor de gâsc\, cu mici excep]ii: - ou\le se a[eaz\ vertical pe site, cu vârful rotunjit `n sus; - capacitatea unei site de ecloziune este de aproximativ 80 ou\;

- 156 -

- transferul ou\lor `n eclozionator se face atunci când cca. 80-90% dintre ele sunt ciocnite, ceea ce corespunde zilei a 26-a de dezvoltare embrionar\;

- temperatura `n eclozionator va fi de +37,40C cu excep]ia ultimelor trei ore când scade la +360C;

- umiditatea ini]ial\ va fi de 68%, dup\ care, pe m\sur\ ce bobocii `ncep s\ eclozioneze, se va ridica la 80%; `n ultimele 8-10 ore, când to]i bobocii au eclozionat, umiditatea se reduce la 78%.

2.5.2. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate I.V. - 60

Aparatul I.V.-60 este destinat ou\lor de g\in\ sau curc\, dar cu anumite modific\ri de ordin constructiv, poate fi folosit [i pentru ou\le de palmipede:

- la incubator: - redimensionarea sistemului de r\cire `n concordan]\ cu cerin]ele fiziologice

ale dezvolt\rii embrionare la ou\le de palmipede; - redimensionarea sistemului de `nc\lzire; - modificarea stelajelor pentru 16 nivele (24 x 16 = 384 site); - `nlocuirea sitelor din incubator cu site alveolare de 100 locuri la ou\le de ra]\

[i respectiv, cu site Bekoto de 50 locuri la ou\le de gâsc\; - utilizarea de termometre cu nivele mai sc\zute pentru temperatur\ [i mai

ridicate pentru umiditate. - la eclozionator:

- modificarea sitelor dup\ modelul Bekoto; - modificarea stelajelor pentru 12 nivele (12 x 4 = 48 site); - -utilizarea de termometre cu nivele mai sc\zute pentru temperatur\ [i mai

ridicate pentru umiditate. Pentru ou\le de gâsc\, `nc\rcarea se face s\pt\mânal, introducându-se câte 96 site a 50 ou\ fiecare = 4.800 ou\/serie; ou\le se a[eaz\ orizontal pe site. La ou\le de ra]\ se fac 2 `nc\rc\ri pe s\pt\mân\, introducându-se 48 site a 100 ou\ fiecare = 4.800 ou\/serie; aceast\ modalitate de `nc\rcare este impus\ de necesitatea corel\rii introducerilor cu capacitatea incubatorului. Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie vertical\, cu vârful rotunjit `n sus. La incubarea ou\lor de gâsc\ `n aparatele I.V.-60 se folose[te o tehnic\ de lucru asem\n\toare cu cea utilizat\ la incubatoarele Bekoto. ~n schimb, `n cazul ou\lor de ra]\, tehnica de incuba]ie este mult simplificat\, `n sensul c\, r\cirea [i stropirea ou\lor se face numai `n zilele foarte c\lduroase de var\, deoarece echipamentele de `nc\lzire [i umidifiere reu[esc s\ asigure un microclimat optim pentru o dezvoltare embrionar\ normal\ la aceast\ categorie de ou\.

2.5.3. Tehnica incub\rii ou\lor de palmipede `n aparate de mic\ capacitate

De regul\, pentru ou\le de palmipede se utilizeaz\ incubatorul I.V. 5 M, dar [i alte aparate cu o capacitate mai mic\ decât acesta, `ns\ indiferent de tipul folosit, este indicat\ `nc\rcarea sa `ntr-o singur\ serie. a) Incubarea ou\lor de gâsc\. Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ia orizontal\, `ns\ perpendicular sau eventual oblic fa]\ de axa de rotire a sitei; `ntoarcerea lor se

- 157 -

face manual, din or\ `n or\, la un unghi de 450, iar o dat\ pe s\pt\mân\ se face `ntoarcerea la 1800 (tab. 62).

Tabelul 62 Schema de incuba]ie a ou\lor de gâsc\ `n incubatoare mici (dup\ Monachon, G.,H., cit. de Tipuri]\, D. [i col., 1986)

Temperatur\ (0C): ~ntoarcere: Nr. crt. aparat ambiental\

U.R (%) din or\

`n or\ cu 1800

Miraj R\cire Stropire Pozi]ie

1 37,7 18-25 60 da - - - - orizontal 2 37,7 18-25 60 da - - - - “ 3 37,7 18-25 60 da - - - - “ 4 37,7 18-25 60 da - - - - “ 5 37,7 18-25 da da - - - - “ 6 37,7 18-25 60 da - - - - “ 7 37,7 18-25 60 da - - - - “ 8 37,7 18-25 60 da da - 5’ - “ 9 37,7 18-25 60 da - - 10’ - “ 10 37,7 18-25 60 da - - 15’ - “ 11 37,7 18-25 60 da - I 20’ - “ 12 37,7 18-25 60 da - - 25’ - “ 13 37,7 18-25 60 da - - 30’ - “ 14 37,7 18-25 60 da - - 35’ - “ 15 37,7 18-25 60 da da - 40’ da “ 16 37,7 18-25 60 da - - 45’ da “ 17 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 18 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 19 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 20 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 21 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 22 37,7 18-25 60 da da - 50’ da “ 23 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 24 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 25 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 26 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “ 27 37,5 18-25 80 nu - II - - “ 28 37,5 18-25 80 nu - - - - “ 29 37,5 18-25 80 nu - - - - “ 30 37,5 18-25 80 nu - - - - “

~n primele 26 zile de dezvoltare embrionar\, temperatura va fi de

+37,70C, iar umiditatea relativ\ de 60%, iar din ziua a 27-a [i pân\ `n a 30-a inclusiv, temperatura scade la +37,50C, `n timp ce umiditatea cre[te la 80%.

Opera]iunea de r\cire-stropire a ou\lor se poate executa direct `n aparat sau dup\ scoaterea sitelor `n exterior: varianta I - `ncepând cu ziua a 8-a de incuba]ie, sitele cu ou\ se scot `n sala incubatoarelor [i se a[eaz\ pe mese sau stelaje, unde sunt l\sate pentru r\cire o anumit\ perioad\ de timp. Din ziua a 15-a, la sfâr[itul perioadei de r\cire se procedeaz\ la stropirea ou\lor prin pulverizare cu ap\ la +30÷+350C; este indicat ca aceasta s\ con]in\ un dezinfectant. Dup\ stropire, sitele cu ou\ se reintroduc `n aparat. ~n tot acest timp, u[ile incubatorului se men]in `nchise pentru a se p\stra temperatura. R\cirea-stropirea se execut\ pân\ `n ziua a 26-a, inclusiv; varianta a II-a - pentru efectuarea r\cirii se opre[te func]ionarea rezisten]elor electrice [i se deschid u[ile aparatului, dar l\sându-se ventilatorul `n func]iune

- 158 -

`nc\ 2-3 minute pentru intensificarea r\cirii, dup\ care se decupleaz\ [i acesta. ~n continuare, aparatul se las\ `n repaus pân\ când temperatura la nivelul ou\lor scade la +340C (cca. 10-15 minute), moment `n care se efectueaz\ [i stropirea, `ncepând tot cu ziua a 15-a de incuba]ie. Pentru ou\le de gâsc\ se pot utiliza [i alte scheme de lucru (tab. 63 [i 64).

Tabelul 63 Schem\ de incubare a ou\lor de gâsc\

(dup\ Tardatian, G. cit. de Tipuri]\, D. [i col., 1986)

Ziua Temperatur\ (0C)

Umiditate relativ\ (%)

R\cire Stropire

1-3 37,8-38,0 70 - - 4-15 37,4-37,6 60 din ziua din ziua 16-26 37,1-37,5 50-55 a 8-a a 15-a 27-28 37,1-37,5 70 nu nu 29-30 37,0 70 nu nu ~ntoarcere din or\ `n or\ la 45o, pân\ `n ziua a 27-a.

Tabelul 64

Schem\ de incubare a ou\lor de gâsc\ (dup\ Dorohin, L. cit. de Tipuri]\, D. [i col., 1986)

Ziua Temperatur\

(oC) Umiditate relativ\

(%) R\cire [i stropire

1-2 37,5 70-75 3-6 37,5 54 7-20 37,5 60

-~ntre zilele 9-19 r\cirea [i stropirea se fac de dou\ ori pe zi la ora 8 [i 20

21-24 37,0 60 25-26 36,8 70 27-28 37,8 70-85

-~n zilele 19 [i 20 se face o r\cire mai puternic\ (tot de 2 ori pe zi) [i o stropire mai abundent\ a ou\lor.

29-transfer 37,0 80-85 30 37,0 80

-~n perioada 21-29 de incuba]ie se procedeaz\ ca `n perioada 9-19.

~ntoarcere din or\ `n or\ la 45o, pân\ `n ziua a 27-a. b) Incubarea ou\lor de ra]\. Se poate realiza dup\ aceea[i schem\ utilizat\ la ou\le de gâsc\, dar adaptat\ la durata perioadei de dezvoltare embrionar\ specifice acestei specii. Capacitatea incubatorului I.V. 5 M pentru ou\ de ra]\ este de 5.500 buc., acestea a[ezându-se `n pozi]ie orizontal\ pe site.

2.6. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat

Cu toate c\ este folosit pe scar\ larg\ `n incuba]ia artificial\, principiul clasic de lucru (al seriilor de incuba]ie), prezint\ o serie de dezavantaje care duc la diminuarea indicilor de incuba]ie sau la ob]inerea unor pui de o zi tara]i din punct de vedere sanitar, cu efecte directe asupra performan]elor `nregistrate `n timpul cre[terii acestora.

- 159 -

~n acest sens, s-a constatat faptul c\, prin introducerea `n acela[i aparat a unei noi serii de ou\ provenite de la p\s\ri bolnave, devine posibil\ infestarea pe orizontal\ (de la ou la ou) cu diferi]i agen]i patogeni care pot afecta `ntr-o m\sur\ mai mic\ sau mai mare dezvoltarea embrionar\, precum [i calitatea puilor ob]inu]i. Func]ionarea permanent\ a incubatoarelor `ntr-un astfel de regim nu permite decontaminarea riguroas\ a lor [i nu d\ posibilitatea asigur\rii unui repaus suficient pentru ruperea lan]ului microbian. Totodat\, parametrii normali de incuba]ie dintr-un aparat `n care se introduc serii succesive de ou\ nu pot fi alinia]i cerin]elor biologice ale embrionilor [i care variaz\ `n func]ie de vârsta acestora. Solu]ia tehnologic\ care elimin\ inconvenientele amintite apar]ine avicultorilor români, care au adaptat metoda de lucru “all in-all out” (totul plin, totul gol) la sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat, sta]ie care a fost proiectat\ [i realizat\ pentru prima oar\ `n lume la S.C. “AVICOLA” S.A. Bac\u, dup\ un proiect elaborat de inginerul Petre Pl\cint\ [i speciali[tii din aceast\ unitate. Principiul care a stat la baza proiect\rii unei astfel de sta]ii a fost acela c\, p\s\rile S.P.F. (Specific pathogen free - libere de boli) crescute `n mediu protejat, dau produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ celor care nu `ndeplinesc o astfel de condi]ie.

2.6.1. Principii generale de amplasare [i construc]ie

Dispunerea spa]ial\ a sta]iei cu mediu controlat trebuie f\cut\ la cel pu]in 500m de orice surs\ de poluare, mai ales de unit\]i cu profil zootehnic; ideal\, este amplasarea lâng\ o lizier\ de arbori, pentru protec]ia natural\ pe care o asigur\. Compartimentarea interioar\ trebuie realizat\ de a[a manier\ `ncât niciodat\ puiul de o zi s\ nu se `ntâlneasc\ cu oul de incuba]ie, evitându-se astfel poluarea retrograd\ cu vectori `nsufle]i]i sau neânsufle]i]i; conform acestui principiu [i activitatea lucr\torilor se va desf\[ura numai `ntr-un singur sens de circula]ie. Materialul biologic, respectiv ou\le de incuba]ie, trebuie s\ provin\ de la p\s\ri s\n\toase [i cu un poten]ial productiv ridicat, s\ `ntruneasc\ anumite condi]ii de calitate [i s\ fie supuse decontamin\rii primare chiar `n fermele de provenien]\; totodat\, este obligatoriu ca personalul sta]iei s\ respecte cu rigurozitate disciplina sanitar-veterinar\ atât la intrarea `n sta]ie, cât [i pe timpul efectu\rii sarcinilor de serviciu. Circula]ia aerului poluat trebuie s\ se desf\[oare `ntr-o singur\ direc]ie pentru a nu fi reintrodus `n sta]ie, iar aerul admis va fi filtrat [i condi]ionat sub aspectul temperaturii [i al umidit\]ii. Spa]iile de incuba]ie [i de ecloziune vor fi `n permanen]\ decontaminate prin formolizare, iar `n restul `nc\perilor sta]iei se vor folosi l\mpi cu ultraviolete sau instala]ii automate pentru dezinfec]ie. S\lile de ecloziune vor fi utilizate judicios, pentru a se putea asigura repausul lor, iar ori de câte ori este posibil, `ntreaga sta]ie va fi l\sat\ `n repaus, `n vederea `ntreruperii lan]ului microbian, care se formeaz\ inevitabil.

- 160 -

2.6.2. P\r]i [i elemente componente

Pentru ca sta]ia cu mediu controlat s\ fie indemn\ din punct de vedere sanitar-veterinar, este necesar ca func]ionalitatea acesteia s\ fie `mp\r]it\ pe dou\ mari zone, separate `ntre ele [i anume: o zon\ curat\ sau indemn\ [i alta murdar\ sau contaminat\. Zona curat\, cuprinde: - sala de dezinfec]ie a ou\lor; - sala de sortare; - sala de depozitare-stocare; - sala de deeping; - sala de preânc\lzire; - sala incubatoarelor; - s\lile eclozionatoarelor; - sala de sexare [i depozitare a puilor. Zona murdar\, este alc\tuit\ din: - culoarul tehnic; - sala de primire [i recep]ie a ou\lor; - grupul electrogen; - postul trafo; - filtrul sanitar [i sp\l\toria de materiale; - sala de expedi]ie. Toate componentele electro-mecanice ale aparatelor sunt dispuse `n exteriorul zonei curate, opera]iunile de `ntre]inere [i interven]ie `n caz de avarie fiind executate prin culoarul tehnic. S\lile, instala]iile [i aparatele din sta]ie sunt controlate sub aspectul temperaturii, umidit\]ii [i a presiunii aerului printr-o re]ea de securitate care comunic\ cu biroul [efului sta]iei; `n plus, orice deficien]\ `n func]ionarea aparatelor este monitorizat\ [i `n sala echipei de interven]ie (mecanici [i electricieni). Spre deosebire de sta]iile clasice de incuba]ie, cea cu mediu controlat prezint\ câteva elemente noi ale fluxului tehnologic, care au drept scop asigurarea unei protec]ii sporite pe timpul dezvolt\rii embrionilor, cât [i garan]ia ob]inerii unor produ[i indemni de boli. Sanita]ia ou\lor. Aceast\ opera]iune const\ `n cur\]irea chimic\ a suprafe]ei cojii ou\lor de posibile depuneri [i tratarea lor cu preparate pe baz\ de iod, a c\ror remanen]\ asigur\ protec]ia contra fungilor pe tot timpul incuba]iei.

Tehnica de lucru presupune trecerea ou\lor fumigate, `n timp de 8-10 minute, prin patru bazine ce con]in solu]ii de sp\lare [i dezinfec]ie, dar care au temperatura `n cre[tere de la un bazin la altul; ridicarea treptat\ a temperaturii provoac\ dilatarea cojii ou\lor [i implicit `nchiderea porilor, `mpiedicându-se `n acest fel p\trunderea solu]iilor folosite `n interiorul ou\lor. Sta]ia de incuba]ie de la Bac\u este dotat\ cu o instala]ie importat\ din Anglia, care realizeaz\ automat opera]iunea de sanita]ie, prin du[area ou\lor cu solu]ii de sp\lare-dezinfec]ie [i cl\tire (fig. 32).

- 161 -

Fig. 32. Instala]ie automat\ pentru sanita]ia ou\lor. ~n ]ara noastr\ sunt folosite dou\ scheme de sanita]ie, una pentru ou\le de g\in\, iar cealalt\ pentru ou\le de curc\. Sanita]ia ou\lor de g\in\: - bazinul I-200 l solu]ie de detergent nespumant 1%, la temperatura de +35°C; - bazinul II-200 l ap\ de cl\tire, la temperatura de +38°C; - bazinul III-200 l solu]ie de cloramin\ 4‰, la temperatura de +40°C; - bazinul IV-200 l solu]ie de iosan 0,06%, la temperatura de +42°C. Schimbarea solu]iei de detergent se face la fiecare dou\ ore de lucru sau dup\ 8.000 ou\ tratate, iar a solu]iei dezinfectante dup\ patru ore de lucru sau dup\ fiecare 16.000 ou\ tratate. Sanita]ia ou\lor de curc\: - bazinul I- solu]ie de detergent nespumant 0,6-1%, la temperatura de +37,4°C; - bazinul II- ap\ de cl\tire la temperatura de +40,15°C; - bazinul III- solu]ie de cloramin\ (60g/15 l de ap\) la temperatura de +42,9°C; - bazinul IV- ap\ de cl\tire la temperatura de +45,65°C. Apa folosit\ trebuie s\ fie dedurizat\, cu mai pu]in de 5 p.p.m. fier; dup\ sp\lare, ou\le se trec sub un jet de aer cald (+48,4°C). Filtrarea [i condi]ionarea aerului. Prin crearea plafonului fals `n urma dispunerii de pl\ci la nivelul P.E.P.-lor, spa]iul din fa]a incubatoarelor [i respectiv, a eclozionatoarelor, s-a transformat `ntr-o `nc\pere cu volum redus care prime[te aerul din tunele de condi]ionare, separându-se astfel aerul admis de cel evacuat.

Fiecare tunel de condi]ionare prezint\, de la exterior spre interior, urm\toarele componente: carcas\ exterioar\ de protec]ie a filtrelor, filtru grosier, filtru fin cu randament de 93%, ventilator aspiro-refulant, rezisten]\ de `nc\lzire `n dou\ trepte [i dispozitivul de umidifiere care este alc\tuit dintr-un bazin pentru ap\ cu nivel constant, o rezisten]\ sumersibil\ [i un agitator vertical ac]ionat electro-mecanic (fig. 33).

- 162 -

Fig. 33 Schema de condi]ionare a aerului admis `n sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat

1-carcas\ de protec]ie; 2- filtru grosier; 3- filtru fin; 4- ventilator; 5- agitator; 6- bazin cu nivel constant; 7- rezisten]\ sumersibil\; 8- tavan fals; 9- P.E.P.; 10-ventilator+rezisten]\;

11- co[ de evacuare; 12- zon\ tampon; 13- rezisten]e de `nc\lzire. Ventilatorul (are debitul corelat cu volumul compartimentului pe care `l deserve[te) aspir\ aerul din exterior prin cele dou\ filtre [i `l `mpinge peste rezisten]a de `nc\lzire ce este comandat\ de un termostat cu toleran]a de ±0,5°C [i peste dispozitivul de umidifiere, aflat sub comanda unui higrostat cu o toleran]\ `n func]ionare de ±2,5% umiditate relativ\; prin urmare, aerul admis `n `nc\perea cu volum redus din fa]a incubatoarelor sau a eclozionatoarelor, va fi filtrat, `nc\lzit la valoarea de +20÷+24oC [i umidifiat la un nivel sub cel necesar pe timpul dezvolt\rii embrionare. Atunci când temperatura extern\ este ridicat\, rezisten]a de `nc\lzire, precum [i cea sumersibil\ sunt decuplate, deoarece ar provoca `nc\lzirea exagerat\ a aerului; cele dou\ componente ale tunelului de condi]ionare vor func]iona numai `n sezonul rece. Circuitul apei tehnologice. Una din sursele de infestare a ou\lor de incuba]ie, `n special cu germeni colli, o constituie apa tehnologic\ netratat\, iar `n plus, suspensiile minerale din ap\ duc la colmatarea, `n timp, a conductelor prin care aceasta circul\. Din aceste considerente, sta]ia cu mediu protejat este prev\zut\ cu o instala]ie special\, cu hidrofor propriu, a c\rui rol este de a produce ap\ bidistilat\ [i dedurizat\. ~n ansamblul ei, instala]ia de tratare a apei asigur\ sistemelor de umidifiere din tunelele de condi]ionare [i din aparate, o ap\ steril\, dedurizat\ [i cu o presiune constant\ de alimentare. Protec]ia sanitar\ permanent\ a aparatelor de incuba]ie. Microclimatul din spa]iile `n care are loc dezvoltarea embrionar\ este deosebit de propice multiplic\rii diferitelor microorganisme [i mai ales a mucegaiurilor, fapt pentru care, incubatoarele [i eclozionatoarele sunt supuse unei formoliz\ri permanente.

- 163 -

La stabilirea concentra]iei de aldehid\ formic\ ce urmeaz\ a fi utilizat\ trebuie s\ se ]in\ seama de faptul c\, `ntre concentra]ia necesar\ distrugerii eficiente a microorganismelor [i pragul letal pentru embrioni este o diferen]\ foarte mic\. Este cunoscut c\, rezisten]a embrionilor fa]\ de substan]ele dezinfectante depinde de vârsta lor, dar [i c\ `nc\rc\tura microbian\ din aparate cre[te `n paralel cu vârsta, devenind maxim\ dup\ ciocnirea ou\lor. ~n practic\, se utilizeaz\ aldehid\ formic\ (concentra]ie industrial\) `n doz\ de 155cm3 pentru un incubator I.V.-60 `n 24 de ore [i de 510cm3 pentru un eclozionator E.V.-60 `n timpul celor trei zile de ecloziune. Decontaminarea automat\ a `nc\perilor sta]iei. Protec]ia mediului din interiorul sta]iei, excluzând `nc\perile unde se practic\ formolizarea, se realizeaz\ printr-o decontaminare de securitate, periodic\ [i simultan\ `n toate celelalte compartimente. Instala]ia presupune existen]a unei re]ele de conducte pe care sunt fixate recipiente ce con]in un amestec de dou\ substan]e dezinfectante [i care sunt racordate la un compresor. ~ntreg sistemul este controlat de un ceas programator care, la intervale prestabilite de timp, comand\ aerosolizarea `nc\perilor timp de 30 sec. la fiecare intrare `n func]iune; `nainte cu câteva secunde de declan[area aerosoliz\rii, sistemul va avertiza sonor personalul din sta]ie. Deeping-ul ou\lor de incuba]ie. Tratarea ou\lor cu antibiotice reprezint\ o metod\ modern\ [i eficient\ de eradicare a unor boli sau de reducere a gradului de infestare la ou\le hibride; deeping-ul se poate realiza prin mai multe procedee: - metoda diferen]ei de presiune; - metoda diferen]ei de temperatur\; - metoda prin ultrasonare; - metoda prin injectare. a) Metoda diferen]ei de presiune, a fost elaborat\ de Voeten A.C., fiind comb\tut\ ini]ial, deoarece: reduce fertilitatea ou\lor, distruge mecanismele naturale de protec]ie ale acestora, favorizeaz\ apari]ia antibiorezisten]ei, apare riscul introducerii de microorganisme `n ou\ odat\ cu solu]ia de antibiotice [i nu se cunoa[te cu exactitate cantitatea de antibiotice care este preluat\ de ou\. Totu[i, `n ultimul timp a reintrat `n actualitate, la noi fiind folosit\ cu succes pentru eradicarea micoplasmozei la curci. Echipamentul de lucru este prev\zut cu un tanc (fig. 34) (con]ine solu]ia de antibiotice) `n care se introduc sitele cu ou\; el permite modificarea presiunii, astfel: - sc\derea presiunii la -0,4 atmosfere `n timp de 2 minute; - sta]ionarea timp de10 minute la presiunea de -0,4 atmosfere; - revenirea la presiunea normal\ `n 2,5 minute (este perioada când se absoarbe

o parte din solu]ia de antibiotice); - men]inerea ou\lor timp de 8 minute la presiune normal\.

Solu]ia de antibiotice utilizat\ la S.C. “AVICOLA” S.A.-Bac\u pentru ou\le de curc\ este alc\tuit\ din 3.000 p.p.m. Tylosine, 1.000 p.p.m. Gentamicine [i 600 p.p.m. Amoniu cuaternar. Temperatura solu]iei de lucru trebuie s\ fie de minim +4°C, iar dup\ tratare, ou\le se introduc la incubat `n maxim 48 ore.

- 164 -

Fig. 34 Echipament pentru tratarea ou\lor cu antibiotice prin metoda diferen]ei de

presiune. b) Metoda diferen]ei de temperatur\, a fost introdus\ `n anul 1959 de c\tre Chalquest [i Fabricant care au imersionat ou\ de g\in\ [i curc\, preânc\lzite la +37°C, `n tancuri speciale con]inând solu]ie de antibiotice cu temperaturi diferite: +5°C, +10°C [i +17°C; timpul de men]inere a ou\lor `n solu]ia de lucru a variat de la 30 la 180 minute. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute la temperatura de +5°C [i timpul de 30 minute. Procedeul a fost preluat `n anul 1963 de c\tre o echip\ condus\ de Alsen care au ob]inut rezultate favorabile lucrând la temperaturi de +5° ÷ +8°C, timp de 30 minute, cu 400-500 p.p.m. Erytromicin\. ~n anul 1968, Rooney W.F. de la Universitatea din California a dezvoltat experimentele efectuate `n anii anteriori; el a `nc\lzit ou\le la temperatura de +32°C timp de 2 ore, dup\ care le-a introdus `ntr-o solu]ie de antibiotice cu temperatura cuprins\ `ntre +5°C [i +8°C, timpul de imersie fiind de 5, 10, 15, 20 [i 25 minute; ou\le au avut o vechime diferit\, respectiv, de: 2, 4, 6 [i 8 zile. Concluzia la care a ajuns cercet\torul american a fost aceea c\, vechimea ou\lor nu influen]eaz\ eficacitatea metodei, important fiind numai timpul de imersionare, deoarece, cu cât ou\le au stat mai mult `n solu]ia de antibiotice, cu atât au devenit mai grele, deci au absorbit o cantitate mai mare de solu]ie. c) Metoda prin ultrasonare, necesit\ un echipament de producere a ultrasunetelor. Ou\le a[ezate `n co[uri metalice se introduc `ntr-o solu]ie de antibiotice cu temperatura de +5 ÷ +6°C, ce se g\se[te `n tancul instala]iei; datorit\ vibra]iilor sonice, solu]ia p\trunde `n ou\, prin porii acestora. d) Metoda prin injectare, permite cunoa[terea cu exactitate a cantit\]ii de antibiotice introdus\ `n ou\ [i presupune parcurgerea a dou\ etape de lucru. - Preg\tirea s\lii de lucru, constând `n sp\larea cu ap\ cald\ [i detergent,

cl\tirea, fumiga]ia cu formol 40% (40 ml/m3) [i hipermanganat de potasiu (35

- 165 -

g/m3), timp de o or\; introducerea echipamentului de lucru [i tratarea s\lii cu ultraviolete timp de 4-5 ore.

- Inocularea propriu-zis\: - pigmentarea camerei de aer cu tinctur\ de iod; - perforarea cojii la nivelul camerei de aer cu ajutorul unei freze; - injectarea solu]iei de antibiotice (0,1 ml/ou) cu o sering\

automat\ de tip“Cornwall” (dup\ fiecare 10-20 ou\ injectate se flambeaz\ acul seringii);

- parafinarea locului de injectare cu un ciocan de lipit. ~naintea fiec\rei inocul\ri se aprinde lampa de ultraviolete, care se opre[te pe timpul inocul\rii propriu-zise; dup\ fiecare 24 site cu ou\ injectate, se aprinde lampa de ultraviolete, timp de 10-15 minute. Imediat dup\ tratare, ou\le se vor preincuba la temperatura de +28°C [i umiditatea de 75%.

2.7. Controlul biologic al incuba]iei

Abera]iile genetice, precum [i abaterile de la regimul optim de incuba]ie determin\ apari]ia la embrioni a unor modific\ri fizio-patologice [i anatomo-patologice, cu consecin]e nefaste asupra indicilor de incuba]ie. ~n activitatea sta]iilor de incuba]ie, una din cele mai importante lucr\ri care se efectueaz\ o constituie cea referitoare la controlul procesului de incuba]ie, opera]iune ce se desf\[oar\ etapizat, astfel: - aprecierea ou\lor folosite la incuba]ie; - aprecierea dezvolt\rii embrionilor (controlul biologic al incuba]iei); - aprecierea rezultatelor incuba]iei; - aprecierea calit\]ii puilor ecloziona]i.

2.7.1. Alegerea ou\lor pentru incuba]ie

La aprecierea ou\lor destinate incuba]iei se au `n vedere cerin]ele pe care acestea trebuie s\ le `ndeplineasc\ atât din punct de vedere morfologic, cât [i fizico-chimic; aprecierile se fac prin observare direct\, prin ovoscopie sau prin determin\ri fizico-chimice pe ou\le `ntregi sau pe componentele acestora, dup\ spargere. Totodat\, trebuie s\ se ]in\ cont [i de starea de s\n\tate a p\s\rilor de reproduc]ie de la care provin ou\le [i de condi]iile de `ntre]inere asigurate acestora. Ou\le ce urmeaz\ a fi incubate vor fi alese dup\ form\, m\rime, greutate [i integritatea cojii; cele cu abateri de la forma normal\, ou\le prea mari sau prea mici, precum [i cele cu deform\ri sau fisuri ale cojii, vor fi excluse de la incuba]ie. Pe site, ou\le se a[eaz\ dup\ clase de greutate, cât mai uniform. Un regim special `l comport\ ou\le murdare care, `nainte de sortare, vor fi cur\]ate [i apoi supuse unei opera]iuni de sanita]ie mai severe decât cea aplicat\ ou\lor curate. Examenul ovoscopic permite eviden]ierea unor elemente referitoare la aspectul cojii minerale, integritatea [alazelor [i mobilitatea g\lbenu[ului, pozi]ia camerei cu aer etc; cu toate c\ implic\ un volum mare de munc\, examenul

- 166 -

ovoscopic este necesar, deoarece, `n ou\le ce au fisuri nedetectabile cu ochiul liber, `n cele cu [alazele rupte sau cu camera de aer dispus\ `n alt\ zon\ decât vârful rotunjit, dezvoltarea embrionar\ este afectat\ foarte mult, ajungându-se chiar la moartea embrionilor. Un examen de fine]e a calit\]ii ou\lor alese pentru incuba]ie presupune spargerea unui num\r oarecare de ou\ din `ntreaga [arj\ [i efectuarea de analize fizico-chimice complete pe cele trei componente: g\lbenu[, albu[ [i coaja mineral\.

2.7.2. Controlul biologic al incuba]iei

Controlul biologic, cunoscut [i sub denumirea de mirajul ou\lor, permite eviden]ierea modific\rilor normale sau anormale ce au loc `n intimitatea unui ou pus `n condi]ii de incuba]ie. Este o lucrare obligatorie `n practica incuba]iei artificiale [i se face prin ovoscopie, la `nceputul dezvolt\rii embrionare (mirajul I) [i `nainte de transferul ou\lor pentru eclozionare (mirajul al II-lea); se poate realiza [i un miraj suplimentar, `ntre cele dou\ controale specificate (tab. 65).

Tabelul 65 Termenele de efectuare a controlului biologic al incuba]iei

Ziua de incuba]ie pentru ou\le de: Tipul de miraj G\in\ Ra]\, curc\ [i

bibilic\ Gâsc\ Prepeli]\

I 6 7 8 5 Intermediar 11 13 15 10 II 18½ 25 28 16

Unii autori recomand\ ca mirajul I al ou\lor de ra]\ s\ se fac\ la vârsta embrionilor de 8-9 zile, iar a celor de gâsc\, `n zilele 9-10 de dezvoltare embrionar\, pentru o mai corect\ evaluare a categoriilor de ou\ examinate. La miraj pot fi identificate trei categorii de ou\: limpezi sau clare (nefecundate), cu embrioni mor]i [i cu embrioni normal dezvolta]i; primele dou\ categorii de ou\ se elimin\ de la incuba]ie, fiind reorientate c\tre sec]iile de producere a f\inurilor proteice, `mpreun\ cu resturile de la incuba]ie. ~n primele ore de incuba]ie, prin ovoscopie este foarte greu s\ se deosebeasc\ ou\le nefecundate de cele cu embrioni mor]i, datorit\ dimensiunilor foarte reduse ale embrionilor (embrionul de o zi are o greutate de 0,0002 g). Totu[i, dac\ este necesar\ analiza biologic\ `n acest stadiu al incuba]iei, se recurge la spargerea unor probe de ou\, fapt care permite examinarea aspectului [i formei discului germinativ. Astfel, la ou\le nefecundate, discul germinativ apare perfect rotund [i de culoare alburie, `n timp ce la ou\le cu embrioni mor]i acesta este piriform, prezentând `n centru cercuri concentrice de culoare mai deschis\, alternând cu cercuri de culoare mai `nchis\.

Mirajul I - Se efectueaz\ la termenele prezentate anterior. - ou\ cu embrioni normal dezvolta]i, au con]inutul segmentat `n dou\ p\r]i, una

mai `nchis\ la culoare (g\lbenu[ul) [i alta mai deschis\ (albu[ul); embrionul

- 167 -

este situat `n zona central\ a p\r]ii mai `nchise, sub forma a dou\ pete: una cu contur precis-capul [i alta cu contur mai pu]in clar-corpul, de la care pleac\ vasele de sânge ca o pânz\ de p\ianjen. ~n acest stadiu se pot percepe mi[c\ri ale embrionului;

- ou\ cu embrioni mor]i, prezint\ aspecte diferite `n func]ie de vârsta la care a survenit moartea. ~n termeni generali, la un ou cu embrionul mort, se observ\ un inel ro[u, uneori incomplet (inelul mor]ii), `n mijlocul c\ruia este embrionul sub forma unei pete; dar embrionul mort poate s\ apar\ [i ca un punct mobil sau chiar lipit de coaj\, `n jurul c\ruia lipsesc vasele de sânge;

- ou\le nefecundate, sunt complet limpezi (clare) la lumina ovoscopului. Ou\le cu embrioni mor]i [i cele limpezi se `ndep\rteaz\ de pe site, locurile libere completându-se cu ou\ având embrioni normali dezvolta]i, luate de pe o sit\ incomplet\.

Mirajul al II-lea - se face `naintea transferului ou\lor `n eclozionator. - ou\ cu embrioni normal dezvolta]i, au camera cu aer mult m\rit\, ajungând

s\ ocupe aproape 1/3 din volumul lor; `n rest, se observ\ o pat\ `ntunecoas\ (embrionul aproape complet format), cu excep]ia unei mici zone mai clare din zona vârfului ascu]it (un rest de albu[). Prin ovoscopie, zona de demarcare dintre camera cu aer [i masa embrionului apare ca o linie sinuoas\;

- ou\ cu embrioni mor]i, au `n interior o pat\ neagr\ fluctuant\, f\r\ contur clar, dar semnul specific al mor]ii este lipsa vaselor de sânge. Cu cât vârsta embrionilor `n momentul mor]ii este mai mic\, cu atât cantit\]ile de albu[ [i g\lbenu[ din ou sunt mai mari. Apoi, camera cu aer la aceast\ categorie de ou\ este, de regul\, mai mic\ decât la ou\le cu embrioni normal dezvolta]i. La ou\le cu embrioni mor]i [i intra]i `n putrefac]ie, con]inutul lor se lichefiaz\;

- ou\ nefecundate, de[i sunt foarte u[or de depistat [i prin urmare pot fi eliminate `n totalitate la primul miraj, ele apar accidental la mirajul al II-lea, datorit\ neaten]iei operatoarelor sau a situa]iei incerte de la primul control (sunt sau nu sunt limpezi?).

Pe timpul incuba]iei se modific\ dimensiunile camerei cu aer, interesând mai mult `n\l]imea acesteia care, la oul de g\in\, trebuie s\ fie de 6mm `n ziua a 5-a, de 10mm `n ziua a 10-a, de 16mm `n ziua a 15-a [i de 20mm `n zilele 19-20 de incuba]ie. ~n zilele 19-20 la ou\le de g\in\, 25-26 la ou\le de curc\ [i ra]\ [i 27-28 la cele de gâsc\, linia de contur a camerei cu aer trebuie s\ fie sinuoas\ [i nu dreapt\. ~n ziua a 4-a la g\ini [i a 5-a la celelalte specii, alantoida acoper\ embrionul, punga amniotic\ [i o parte din g\lbenu[. ~n zilele 8-9 la g\ini, 10-11 la ra]e [i 11-12 la curci [i gâ[te, alantoida acoper\ integral embrionul, sacul amniotic [i tot g\lbenu[ul. La 11 zile (g\ini), la 13 (curci [i ra]e) [i la 14 zile (gâ[te), alantoida acoper\ `ntreaga suprafa]\ intern\ a oului, observându-se [i alantoida anastomozat\ la vârful ascu]it al lui. Uneori, cu toate c\ au fost eliminate cauzele externe care sunt implicate `n perturbarea dezvolt\rii embrionilor (p\s\ri de reproduc]ie bolnave, ou\ necorespunz\toare etc.), pe timpul incuba]iei pot apare unele abera]ii reversibile [i dac\ se intervine `n timp util, dezvoltarea embrionar\ reintr\ `n normal; un

- 168 -

exemplu este `ntârzierea anastamozei alantoidei datorat\ temperaturii prea sc\zute - remediul const\ `n cre[terea temperaturii la valoarea normal\. Prin urmare, este absolut obligatoriu ca pe un num\r restrâns de ou\ s\ se efectueze miraje suplimentare, urm\rindu-se zilnic dac\ dezvoltarea embrionilor se `ncadreaz\ `n "tiparele" specifice fiec\rei specii `n parte. ~n acest sens, exist\ tabele cu evolu]ia embriogenezei `n fiecare zi de incuba]ie (tab. 66 [i 67).

Tabelul 66 Dezvoltarea embrionului de g\in\

Vârsta (zile) Semnele exterioare 1 (12-14 ore) Câmpul alb al discului embrionar `n form\ de 8; se disting primele 7 perechi de somite. 2 (25-45 ore) Sistemul circulator vitelin format. Se vede bine cordul pulsând. Capul se separ\ de vezicula

vitelin\. Exist\ 27 perechi de somite. 3 (48-72 ore) Amniosul `mbrac\ embrionul. ~ncepe pigmentarea retinei [i se schi]eaz\ membrele. Apar

primordiile celor cinci vezicule cerebrale. 4 Alantoida se observ\ cu ochiul liber `n oul spart. 5 Ochii complet pigmenta]i. 6 Alantoida ajunge la nivelul cojii oului. La examenul ovoscopic se observ\ vasele de sânge.

~n primordiile aripilor se disting segmentele corespunz\toare bra]ului [i antebra]ului. Apar primordiile ciocului [i se diferen]iaz\ gâtul. Re]eaua vitelin\ cuprinde mai mult de jum\tate din suprafa]a vitelusului.

7 Primordiile picioarelor `ntrec `n dimensiune pe cele ale aripilor. 8 Alantoida se extinde pe jum\tate din suprafa]a intern\ a oului. Apare corpul clignotant [i

primordiile pufului pe fa]a dorsal\. Albu[ul are aspectul unei mase gelatinoase [i reprezint\ numai 19% din masa oului.

9 Aripa devine tipic\ prin articula]iile sale. Alantoida se `ntinde pe `ntreaga suprafa]\ a oului. 10 Alantoida se anastomozeaz\ la vârful ascu]it, unde se pot vedea vasele alantoidiene prin

ovoscopie. 11 Apar gheare la degete. 12 Tot corpul acoperit cu foliculi plumiferi. 13 Puf pe cap. Albu[ `n amnios. Pleoapa superioar\ atinge nivelul pupilei. 14 Tot embrionul acoperit cu puf. Apar urechiu[ele. 15 Pleoapele aproape complet `nchise. Se observ\ b\rbi]ele. Pe fluiere se v\d primordiile

solzilor. 16 Solzi pe degete. Ochii bine `nchi[i. 17 Cre[tere somatic\ intens\. Albu[ul trece `n `ntregime `n sacul amniotic. 18 Cre[tere somatic\ intens\. Nu se mai g\se[te albu[ `n amnios. 19 Cre[tere somatic\ intens\. ~ncepe retractarea veziculei viteline `n cavitatea abdominal\. Se

declan[eaz\ ciocnirea [i ecloziunea. 20 Continu\ retractarea veziculei viteline. Toiul ciocnirii. 21 Se `ncheie ecloziunea.

Tabelul 67

Dezvoltarea embrionului de ra]\ (rasa Pekin) Vârst\ (zile)

Semne exterioare Date biometrice

1 ~ncepe formarea primordiilor generale. Discul germinativ are stuctur\ zonat\ concentric.

Disc germinativ cu diametrul de 2,6-3,2 mm

2 Se formeaz\ linia primitiv\ [i prelungirea cefalic\. ~ncepe dep\rtarea capului de vezicula vitelin\. Vasele sangvine sunt formate.

Câmpul vascular evident (diametrul de 8-14 mm).

3 Embrionul are pozi]ie perpendicular\ pe axul lung al oului. Amniosul `nglobeaz\ embrionul.

Câmpul vascular cu diametrul de 23-27 mm. Embrionul are lungimea de 7-9 mm.

4 ~ncepe pigmentarea ochilor. Apare curbura gâtului.

Câmpul vascular cu diametrul de 30-33 mm. Embrionul are lungimea de 9-10 mm.

5 Apar excrescen]ele aripilor. Se poate observa alantoida (`n oul spart).

Ochi mari, u[or de observat.

- 169 -

6 Se schi]eaz\ orificiul bucal. Câmpul vascular ocup\ mai mult de 50% din suprafa]a g\lbenu[ului. Embrionul are lungimea de 13-14 mm.

7 Picioarele sunt de dou\ ori mai lungi decât aripile.

Câmpul vascular ocup\ 3/4 din suprafa]a g\lbenu[ului.

8 Se schi]eaz\ ciocul [i se diferen]iaz\ gâtul. Alantoida ajunge la nivelul cojii (se constat\ la ovoscop).

Embrionul are lungimea de 16-17 mm.

9-10 Se observ\ orificiul auditiv. Apar primordiile pufului pe spinare. La vârful ascu]it al oului se observ\ albu[ foarte concentrat.

Câmpul vascular cuprinde tot g\lbenu[ul. Embrionul are lungimea de 18-20 mm [i greutatea de 1,5 g.

11 Se schi]eaz\ degetele. Pleoapele acoper\ pe jum\tate ochii. Excrescen]a cornoas\ de la vârful ciocului este evident\. Embrionul are pozi]ie perpendicular\ pe axul lung al oului, cu fa]a dorsal\ spre vârful rotunjit.

Coastele, ficatul [i stomacul muscular apar bine conturate.

12 Apar primordiile pufului pe cap. Embrionul are greutatea de 6,6 g. 13 Ciocul apare bine conturat. Apar primordiile

pufului pe aripi. Se observ\ ghearele la picioare. Alantoida cuprinde albu[ul concentrat la vârful oului.

Alantoida se anastomozeaz\ la vârful ascu]it al oului.

14 Pleoapele ajung la pupil\. Apar primordiile pufului pe abdomen.

Embrionul are greutatea de 8,5 g.

15-17 Embrionul are pozi]ie paralel\ cu axul lung al oului. Apar primordiile pufului pe gât.

Embrionul are 23,5-25 g.

18-19 Embrionul acoperit `n `ntregime de puf (papile plumifere). Pleoapele acoper\ `n `ntregime ochii.

Embrionul cre[te mult, este curbat, cu capul sub aripa dreapt\ [i cu picioarele `ndoite.

20 Fluierele apar pigmentate. Embrionul are 27-29 g. 21 Sacul vitelin se apropie de orificiul ombilical.

Albu[ul este folosit integral. Nu se mai g\se[te albu[ la vârful ascu]it al oului.

22-23 ~ncepe retractarea sacului vitelin. Scade cantitatea de vitelus din vezicula ombilical\.

24 Embrionul `ncepe s\ deschid\ ochii. Sacul vitelin par]ial retractat.

Sc\derea evident\ a con]inutului de vitelus din sacul vitelin

25-26 Boboc complet format, `n pozi]ie de eloziune. La ovoscop se vede linia sinuoas\ a membranelor cochiliere `n camera de aer.

Bobocul are 45-50 g.

27-28 Ecloziunea. Ecloziunea.

Dezvoltarea embrionar\ la celelalte specii de p\s\ri se desf\[oar\ `n general asem\n\tor, cu anumite diferen]e de care trebuie s\ se ]in\ seama `n organizarea procesului de incuba]ie, cât [i `n practicarea controlului biologic al incuba]iei. Un element deosebit de important `n aprecierea modului `n care se desf\[oar\ incuba]ia este stabilirea pierderilor `n greutate ale ou\lor, prin evaporarea lichidului alantoidian (tab. 68); m\rimea lor este invers propor]ional\ cu valoarea umidit\]ii asigurate `n aparate.

Tabelul 68 Pierderile `n greutate ale ou\lor pe timpul incuba]iei

(dup\ Vancea I., 1978) Pierderi `n greutate (% din greutatea ini]ial\): Specia

6 zile 12 zile 18 zile 24 zile G\ini 2,5-4,0 7,0-9,0 11,0-13,0 - Curci 2,5-3,5 5,0-6,0 7,0-9,0 10,5-13,5 Ra]e 2,5-3,5 5,5-6,0 8,0-10,0 11,0-15,5 Gâ[te 2,0-3,0 4,5-6,0 8,0-9,0 10,5-12,5

- 170 -

La ou\le de ra]\ se aplic\ testul de flota]ie, care se execut\ dup\ urm\toarea tehnic\: `n ziua a 24-a de dezvoltare embrionar\, se introduc 100 ou\ cu embrioni vii `ntr-un vas cu ap\ la +37oC. Dac\ umiditatea aerului din incubator a fost corect\, cel pu]in 98 ou\ vor pluti cu jum\tate din camera cu aer deasupra apei; dac\ mai mult de dou\ ou\ se vor scufunda, `nseamn\ c\ umiditatea a fost prea ridicat\, iar dac\ toate ou\le vor pluti cu mai mult de jum\tate din camera cu aer deasupra apei, umiditatea a fost prea sc\zut\.

2.7.3. Analiza procesului de incuba]ie

La sfâr[itul fiec\rei serii de incuba]ie, pe baza datelor `nregistrate la cele dou\ miraje, se calculeaz\ principalii indicatori de incuba]ie, pentru a se putea face o analiz\ global\, tehnic\ [i economic\, a acestui gen de activitate. ~n acest fel, se poate aprecia `n ce m\sur\ rezultatele incuba]iei au fost influen]ate de factorii externi (calitatea p\s\rilor de reproduc]ie, calitatea ou\lor folosite etc.) sau cei interni (regimul de incuba]ie), stabilindu-se m\surile de corectare a gre[elilor ap\rute. Indicatorii de care se ]ine cont `n aprecierea rezultatelor incuba]iei sunt:

- Fertilitatea (%) = 100 - (O.I.

O.L.x 100);

- Ou\ fertile (buc.) = O.I. - O.L.;

- Embrioni mor]i la mirajul I (%) = O.I.

IE.M.M..x 100;

- Embrioni mor]i la mirajul al II-lea (%) = .O.I.

E.M.M.IIx 100;

- Embrioni mor]i la mirajele I [i II (%) = O.I.

IIE.M.M.IE.M.M. +x 100;

- Eclozionabilitatea (%) = O.F.

T.P.V.x 100;

- Ecloziunea (%) = O.I.

T.P.V.x 100.

`n care:- O.L. = ou\ limpezi; - O.I. = ou\ introduse;

- O.F. = ou\ fertile; - E.M.M. I = embrioni mor]i la mirajul I; - E.M.M. II = embrioni mor]i la mirajul al II-lea; - T.P.V. = total pui viabili. Rezultatele ob]inute la incuba]ie pot fi considerate ca fiind bune, dac\ sunt apropiate de urm\toarele valori: - ou\ limpezi max. 10% - ou\ cu embrioni mor]i la mirajul I max. 5% - ou\ cu embrioni mor]i la mirajul al II-lea max. 5%

- 171 -

- pui mor]i `n coaj\ max. 7% - pui neviabili max. 1% - procent de ecloziune min. 72% - procent de eclozabilitate min. 75-80%

2.7.4. Aprecierea calit\]ii puilor ob]inu]i

La sfâr[itul perioadei de incuba]ie se trece la recoltarea puilor de pe sitele de ecloziune [i la sortarea acestora. Opera]iunea se execut\ `n sala de sortare a puilor, la sta]iile care sunt prev\zute cu o astfel de `nc\pere sau dac\ nu, direct `n sala eclozionatoarelor; condi]ia obligatorie, este ca `n spa]iul de sortare s\ se asigure o temperatur\ de +30oC [i o umiditate relativ\ de maximum 60%. Sortarea trebuie f\cut\ corect [i cu exigen]\, dup\ criteriile de bonitare existente (tab. 69); se va evita bruscare puilor sau aruncarea acestora `n cutiile de transport.

Tabelul 69 Criterii de bonitare [i clasare a puilor de g\in\ de o zi

Clasa de calitate Nr crt I a II-a a III-a a IV-a a V-a*** 1 Pui ecloziona]i `n

primele 8 ore, `n greutate de cel pu]in 36g*, vioi, mobili, cu ochii rotunzi, bomba]i [i str\lucitori

Acelea[i criterii ca la clasa I, aplicate la pui ecloziona]i `ntre 8-16 ore.

Acelea[i criterii ca la clasa I, aplicate la pui ecloziona]i `ntre 16-24 ore.

Pui ecloziona]i `ntre 16 [i 24 ore, cu greutate de 30-36 g. Celelalte condi]ii ca la clasa I

Pui cu vezica vitelin\ incomplet retractat\

2 Luat `n mân\, puiul se zbate energic, trunchiul se simte compact, lung, larg [i adânc; oasele bine calci-fiate. Capul este scurt, adânc [i larg, cu ciocul scurt [i gros, de culoare galben\.

Pui eclozio-na]i `n primele 8 ore, cu greutatea cuprins\ `ntre 30 [i 36 g. Celelalte condi]ii ca la clasa I

Pui ecloziona]i `ntre 8-16 ore, cu greutatea cuprins\ `ntre 30 [i 36 g. Celelalte condi]ii ca la clasa I

Pui `ncadra]i la punctele 1 [i 2 ale clasei a III-a, `ns\ au abdomenul mare, l\sat, permi]ând palparea vezicii viteline. Fluierele [i ciocul sunt slab pigmentate

Puii au greutate sub 30g

3 Puiul se ]ine bine pe picioare, are fluierele de culoare galben intens.

Pui `ncadra]i `n clasa I [i a II-a, dar cu abdomenul mare, l\sat, lipsit de elasti-citate (se poate palpa vezicula viteli-n\); fluierele [i ciocul slab pigmentate

Pui cu orificiul ombilical incomplet cicatrizat.

Pui debili sau care nu se ]in bine pe picioare

- 172 -

4 Vezicula vitelin\ retras\ `n cavita-tea abdominal\. Orificiul ombilical cicatrizat. Abdomenul este mic [i elastic, nesim]indu-se prin peretele s\u vezicula vitelin\. Cloaca curat\, de culoare roz.

Puii cu picioarele, aripile sau ciocul strâmbe; pui cu diferite monstru-ozit\]i

5 Puf `nfoiat, m\t\sos, lins pe cre[tet [i bronzat (culoare `nchis\) pe cap [i picioare la rasele la care puii au puful galben**

*- La celelalte specii, puii [i bobocii se claseaz\ dup\ greutate `n trei clase: -pui de curc\: - clasa I (peste 52g); - clasa a II-a (`ntre 45 [i 52g); - clasa a III-a (sub 45g); - boboci de ra]\: - clasa I (peste 50g); - clasa a II-a (`ntre 42 [i 50g); - clasa a III-a (sub 42g); - boboci de ra]\ Campbell - clasa I (peste 43g); - clasa a II-a (`ntre 37 [i 43g); - clasa a III-a (sub 37g); - boboci de gâsc\ din rase u[oare - clasa I (peste 100g); - clasa a II-a (`ntre 90 [i 100g); - clasa a III-a (sub 90g). **- La celelalte specii, puful bronzat nu reprezint\ un criteriu de bonitare. ***- Puii [i bobocii din ultima clas\ se sacrific\ obligatoriu. ~n opera]iunea de sortare se va urm\ri: - dac\ puii se men]in `n echilibru, eliminându-se cei care stau `n decubit sterno-

abdominal (o consecin]\ a inflam\rii sacului vitelin sau al cordonului vitelin); - dac\ picioarele sunt drepte, `ndep\rtându-se cei cu anomalii; - dac\ tonicitatea sau m\rimea abdomenului este normal\, fiind elimina]i puii

cu ombilicul contractat; - s\ nu prezinte resturi din cordonul ombilical, iar ombilicul s\ fie bine

cicatrizat; - puful s\ fie perfect uscat, neaglutinat [i f\r\ resturi de coaj\.

- 173 -

Bibliografie selectiv\

B\l\[escu, M. [i col., 1980-Avicultur\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\,

Bucure[ti. Bessarabov, B., 1985-Practicum po incuba]ii iai] i embriologhii

seliskohozesistvennoi pti]`. Agropromizdat, Moskva. Bogdan, A.,T. [i col., 1981-Reproduc]ia animalelor de ferm\. Editura “Scrisul

Românesc”, Craiova. Cotea, C., 1992-Biologie celular\, histologie [i embriologie. Curs lito, vol. I [i II,

Universitatea Agronomic\ Ia[i. Cunningham, F.,J., 1987-Ovulation in the hen: neuroendocrine control. Oxf.

Rev. Reprod. Biol., 9, pg. 96-136. Dumitrescu, I. [i col., 1982-Reproduc]ie animal\. Editura Didactic\ [i

Pedagogic\, Bucure[ti. Kortlang, C.,F., 1986-The incubation of duck eggs. In Duck Production. Science

and World Practice, D.J. Farell Ed., Elsevier, Amsterdam. Lemonnier, Y., 1980-Incubateur. Nr. 7905319, France. Moreng, R.,F., 1990-Evaluating incubation practices. Proceedings of the

Australian Poultry Science Symposium, pg. 62-68. Romanoff, A.,L., 1960-The avian embryo. Mac Millan, New-York. Romanoff, A.,L., 1967-Biochemistry of the avian embryo. Wiley, New-York. Sandu, Gh., 1983-Genetica [i ameliorarea p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti. Sauveur, B., 1988-Reproduction des volailles et production d’oeufs. Institut

National de la Recherche Agronomique, Paris. Scholtyssek, S., 1993-Methods to measure egg quality. 5-th European

Symposium on the Quality of Eggs an Egg Products, Tours, France. Sturkie, P.,D., 1974-Avian physiology. Cornell University Press, New York. {tef\nescu, Gh. [i col., 1961-Avicultura. Vol. I [i II, Editura Agro-Silvic\,

Bucure[ti. Tipuri]\, D. [i col., 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. Editura Ceres,

Bucure[ti. Usturoi, M.,G., 1999-Incuba]ia la p\s\rile domestice. Editura Ion Ionescu de la

Brad, Ia[i. Vacaru-Opri[, I., 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Vol. I [i II, Centrul de

multiplicare al I.A.I.. Vacaru-Opri[, I. [i col., 1994-Preocup\ri actuale [i de perspectiv\ `n domeniul

incuba]iei artificiale a ou\lor. Revista “Cercet\ri Agronomice `n Moldova”, vol. 1-2, (101), Ia[i.

Vacaru-Opri[, I. [i Usturoi, M.,G., 1994-Tehnologia industrializ\rii produselor de origine animal\. Caiet de lucr\ri practice, Ia[i.

Vacaru-Opri[, I. [i col., 2002-Tratat de Avicultur\ (II). Editura Ceres, Bucure[ti. Vancea, I., 1978-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti. Vancea, I., Driha, ANA, 1987-Incuba]ia [i incubatoare de mic\ capacitate.

Editura Ceres, Bucure[ti.

Documents

Tehnologia cresterii pasarilor