Tehnici de prelucrare a Tehnici de prelucrare a materialelor. materialelor. ViatehnologiaViatehnologia

LectLect. . univuniv. dr. . dr. DorelDorel

MICLEMICLE

ViatehnologiaViatehnologiaDefiniDefiniţţieie: : ViatehnologieViatehnologie

= totalitatea procedeelor = totalitatea procedeelor

tehnologice care presupun utilizarea fortehnologice care presupun utilizarea forţţei sau energiei ei sau energiei mecanice.mecanice.

DefiniDefiniţţieie: : SilexSilex

= forma= formaţţiune silicioasăiune silicioasă, f, fin cristalizată sau in cristalizată sau amorfăamorfă, d, de formă lenticulară sau neregulatăe formă lenticulară sau neregulată, care ia , care ia nanaşştere tere îîn rocile calcaroase (n rocile calcaroase (denumită populardenumită popular: : cremenecremene). Pr). Prezintă o mare diversitate de culoriezintă o mare diversitate de culori: galben, : galben, roz, cenuroz, cenuşşiu, niu, negru, etcegru, etc. S. Se caracterizează prin spargere e caracterizează prin spargere concoidalăconcoidală, a, adică suprafadică suprafaţţa este neregulatăa este neregulată, cu valuri , cu valuri concentrice concentrice şşi margini tăioasei margini tăioase..

DefiniDefiniţţieie: : ObsidianObsidian = = sticlă naturală sau rocă sticloasă de sticlă naturală sau rocă sticloasă de origine vulcanică de culoare neagrăorigine vulcanică de culoare neagră--cenucenuşşie sau ie sau cenucenuşşiuiu--alburie. Este malburie. Este mai tăios decât silexulai tăios decât silexul, dar mai rar , dar mai rar şşi, i, îîn consecinn consecinţţăă, mai scump., mai scump.

ViatehnologiaViatehnologiaClasificareClasificare::1. 1. Prelucrarea silexului, Prelucrarea silexului, obsidianeiobsidianei

şşi a altor i a altor

roci care cliveazăroci care clivează

((sau pot fii prelucratesau pot fii prelucrate))a.a.

SilexulSilexulb.b.

ObsidianulObsidianulc.c.

Piatra Piatra şşlefuitălefuită2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşulul3. Lemnul 3. Lemnul şşi scoari scoarţţa de copaca de copac4. Prelucrarea metalelor4. Prelucrarea metalelor5. Utilizarea col5. Utilizarea colţţilor, dinilor, dinţţilor, scoicilor ilor, scoicilor şşi ouălori ouălor

1. 1. Prelucrarea silexului, Prelucrarea silexului, obsidianeiobsidianei

şşi i a altor rocia altor roci

a. a. SilexulSilexul b. b. ObsidianaObsidiana c. c. PiatraPiatra

şşlefuitălefuită

a. a. SilexulSilexulObiectele din silex sunt utilizate din Obiectele din silex sunt utilizate din

paleolitic până paleolitic până îîn epoca bronzului n epoca bronzului şşi sunt i sunt identificate aproape identificate aproape îîn orice sit n orice sit arheologic datat arheologic datat îîn această perioadăn această perioadă, p, pe e toate continentele.toate continentele.

Silexul se găseSilexul se găseşşte te îîn natură n natură îîn carierele de n carierele de piatră sau pe malurile râurilorpiatră sau pe malurile râurilor, d, deci nu eci nu necesită eforturi speciale pentru necesită eforturi speciale pentru extracextracţţie.ie.

PALEOLITICPALEOLITIC

Paleoliticul inferior: Paleoliticul inferior: AcheulleanAcheullean

Paleoliticul mijlociu: Paleoliticul mijlociu: MusterianMusterian

Paleoliticul superior: Paleoliticul superior: AurignacianAurignacian

şşi i

GravettianGravettian

a. a. SilexulSilexul

Catalogarea obiectelor Catalogarea obiectelor din silex după formă din silex după formă şşi utilizare:i utilizare:

GratoareGratoare, , RacloareRacloare, , RacleteRaclete

((răzuitoarerăzuitoare))

LameleLamele

BurineBurine

Străpungătoare Străpungătoare

Vârfuri Vârfuri

Nuclee Nuclee

a. a. SilexulSilexulMetode de prelucrare:Metode de prelucrare:

Burin Gratoar Lamă

a. a. SilexulSilexulStudiu de caz:Studiu de caz:GratoareGratoare::

((““răzuitoarerăzuitoare””

pe vârf pe vârf

de ade aşşchie sau lamă de silexchie sau lamă de silex) ) sunt unelte cu un capăt mai sunt unelte cu un capăt mai mult sau mai pumult sau mai puţţin convex, in convex, lucrată lucrată şşi obi obţţinută prin inută prin returetuşşee

oblice. Apar oblice. Apar îîn n acheulleanacheullean

şşi i devin foarte numeroase devin foarte numeroase îîn n paleoliticul superior. Dupaleoliticul superior. După pă grosimea grosimea şşi forma piesei, i forma piesei, precum precum şşi după tehnica de i după tehnica de returetuşşare, are, gratoarelegratoarele

se se

îîmpart mpart îîn diverse tipuri: n diverse tipuri: scurte, lungi, simple, duble, scurte, lungi, simple, duble, circulare, circulare, unguiformeunguiforme, , carenate, cu bot, etc.carenate, cu bot, etc.

a. a. SilexulSilexulStudiu de caz:Studiu de caz:BurineBurine: unelte lucrate pe : unelte lucrate pe

aaşşchie sau lamă de silexchie sau lamă de silex, , al căror unghi diedru a al căror unghi diedru a fost obfost obţţinut inut îîn mod n mod intenintenţţionat pe o muchie a ionat pe o muchie a piesei cu un procedeu piesei cu un procedeu numit numit ““lovitură de burinlovitură de burin””. . Burinele apar Burinele apar îîncă din ncă din acheaulleanacheaullean, sunt foarte , sunt foarte frecvente frecvente îîn paleoliticul n paleoliticul superior superior şşi se găsesc i se găsesc îîn n diverse tipuri: diedrdiverse tipuri: diedre, e, de de unghi pe spărturăunghi pe spărtură, pe , pe trunchiere retutrunchiere retuşşatăată, , mixte, etc.mixte, etc.

a. a. SilexulSilexulUtilizare:Utilizare:1. Unelte din silex pentru 1. Unelte din silex pentru îîmpuns mpuns şşi perforat (i perforat (străpungătorstrăpungător))

a. a. SilexulSilexul

Utilizare:Utilizare:2. 2. Unelte din silex pentru tăiere Unelte din silex pentru tăiere (burin)(burin)

a. a. SilexulSilexulUtilizare:Utilizare:3. Unelte din silex pentru prelucrarea osului (3. Unelte din silex pentru prelucrarea osului (gratoargratoar))

a. a. SilexulSilexul

Unelte:Unelte:4. Unelte din silex pentru spart (nuclee)4. Unelte din silex pentru spart (nuclee)

a. a. SilexulSilexul

Modul de manipulare al uneltelor din silex:Modul de manipulare al uneltelor din silex:

a. a. SilexulSilexul

Nuclee de silex:Nuclee de silex:

MEZOLITICMEZOLITIC

Microlitele:Microlitele:

a. a. SilexulSilexul

Arme:Arme:

cucuţţite de mânăite de mână

a. a. SilexulSilexulArme:Arme:

cucuţţite din silex cu mâner de lemn, os sau cornite din silex cu mâner de lemn, os sau corn

a. a. SilexulSilexulArme:Arme: vârfuri de săgeată vârfuri de săgeată

a. a. SilexulSilexulPentru desenarea obiectelor Pentru desenarea obiectelor

din silex se măsoară din silex se măsoară toate dimensiunile piesei, toate dimensiunile piesei, precum precum şşi unghiurile.i unghiurile. Tehnica poartă numele Tehnica poartă numele de de metoda morfologicămetoda morfologică..

a. a. SilexulSilexulAnalizele microscopice:Analizele microscopice:

a. a. SilexulSilexul

Analizele microscopice:Analizele microscopice:

b. b. ObsidianaObsidianaUtilizarea Utilizarea eiei

presupune presupune

aceleaaceleaşşi procedee i procedee tehnice ca tehnice ca şşi la silex,i la silex, dar dar răspândirea obsidianrăspândirea obsidianeei i este mai restrânsă pe este mai restrânsă pe glob.glob.

EsteEste

îîntâlnită dinntâlnită din

mezoliticmezolitic pânăpână

la la îînceputulnceputul

epociiepocii

bronzuluibronzului, , îîndeosebindeosebi

îînn bazinulbazinul

MăriiMării

MediteraneMediterane

şşii

Asia,Asia,

precum precum şşii

îînn America America CentralăCentrală

((MexicMexic) )

b. b. ObsidianaObsidianaDatorită durităDatorită durităţţii sale, a muchiilor ii sale, a muchiilor

foarte ascufoarte ascuţţite, dar ite, dar şşi datorită i datorită frumusefrumuseţţii sale, ii sale, obsidianaobsidiana este este utilizată la confecutilizată la confecţţionarea ionarea obiectelor obiectelor şşi armelor de tăiati armelor de tăiat::

CuCuţţite de ite de ““mânămână””

CuCuţţite cu mâner de os, cite cu mâner de os, corn orn sau lemnsau lemn

Vârfuri de săgeată sau suliVârfuri de săgeată sau suliţţăă

c. c. PiatraPiatra şşlefuitălefuită

Trecerea la Trecerea la neoliticneolitic se caracterizează se caracterizează şşi i prin introducerea unei noi tehnici prin introducerea unei noi tehnici îîn n prelucrarea pietrei: prelucrarea pietrei: şşlefuirealefuirea..

ÎÎnceputul are loc nceputul are loc îîn epipaleolitic,n epipaleolitic, odată cu odată cu apariapariţţia râia râşşniniţţelor primitive. Prin elor primitive. Prin şşlefuire lefuire au fost obau fost obţţinute vasele de piatră de la inute vasele de piatră de la Ierihon din neoliticul Ierihon din neoliticul preceramicpreceramic. . ŞŞlefuirea este utilizată lefuirea este utilizată şşi după aparii după apariţţia ia metalelor. Ea presumetalelor. Ea presupune folosirea unor pune folosirea unor unelte speciale (unelte speciale (dăltidăltiţţe, e, răzuitoarerăzuitoare) ) şşi i substansubstanţţe abrazive (e abrazive (apă apă şşi nisip) pentru i nisip) pentru netezirea suprafenetezirea suprafeţţelor.elor.

c. c. PiatraPiatra şşlefuitălefuită

O O tehnicătehnică

aparteaparte

o o constituieconstituie

perforareaperforarea

pietreipietrei. . IniIniţţialial

aveaavea

loc loc scobireascobirea

dupădupă

un un conturcontur

trasattrasat

cu cu dăltidăltiţţaa. S. S--a a utilizatutilizat

des des tehnicatehnica

perforăriiperforării. Se . Se executaexecuta

îînn piatrăpiatră

un un dopdop

cu cu ajutorulajutorul

unuiunui

obiectobiect

circular. circular. FrecareaFrecarea

sausau

rotirearotirea

repetatărepetată

a a unuiunui

tub cu tub cu ajutorulajutorul

apeiapei

şşii

nisipuluinisipului

duceaducea

la la perforareaperforarea pietreipietrei. .

c. c. PiatraPiatra şşlefuitălefuită

Tipuri de unelte Tipuri de unelte şşi arme din piatră i arme din piatră şşlefuitălefuită::

2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşululSunt materii perisabile, Sunt materii perisabile,

de aceea sde aceea s--au au păstrat pupăstrat puţţine piese. ine piese. Sunt uSunt uşşor de or de prelucrat prelucrat şşi au fost i au fost folosite din cele mai folosite din cele mai vechi timpuri. vechi timpuri. Prelucrarea se face Prelucrarea se face prin percuprin percuţţie ie şşi i piesele obpiesele obţţinute se inute se folosesc ca folosesc ca percutoare, percutoare, răzuitoare răzuitoare şşi i îîmpungătoarempungătoare..

2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşululObiecte din os:Obiecte din os:a.a.

Ace Ace şşi străpungătoare i străpungătoare din osdin os

b.b.

Harpoane dHarpoane diin os cu una n os cu una sau două muchiisau două muchii

2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşululObiecte din os:Obiecte din os:

c. Linguri din osc. Linguri din osd. Spatule pentru d. Spatule pentru decorarea vaselordecorarea vaselore. Piepteni din ose. Piepteni din os

2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşululObiecte din os:Obiecte din os:

f. Instrumente muzicalef. Instrumente muzicaleg. Pandantive g. Pandantive şşi amuletei amuleteh. h. FusaioleFusaiole, alte obiecte, alte obiecte

2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşululObiecte din corn:Obiecte din corn:

a. a. plantator din cornplantator din cornb. b. săpăligă din cornsăpăligă din corn

2. Osul, cornul, filde2. Osul, cornul, fildeşşululObiecte din corn:Obiecte din corn:

c. c. mască ritualică din trofeu de cerbmască ritualică din trofeu de cerb

3. Lemnul 3. Lemnul şşi scoari scoarţţa de copaca de copacLemnul este uLemnul este uşşor accesibil, uor accesibil, uşşor or

de prelucrat dar perisabil. Un de prelucrat dar perisabil. Un moment crucial moment crucial îîn folosirea n folosirea lemnului a fost inventarea, la lemnului a fost inventarea, la îînceputul epocii bronzului, a nceputul epocii bronzului, a fierăstrăuluifierăstrăului. U. Utilizăritilizări: : îîn n construcconstrucţţii, ii, îîncă din paleolitic ncă din paleolitic ––

pari pentru suspari pentru susţţinerea pereinerea pereţţilor ilor locuinlocuinţţelor, palisade de lemn, elor, palisade de lemn, construcconstrucţţii (temple, palate), ii (temple, palate), pentru monumentele funerare, pentru monumentele funerare, unelte unelte şşi arme (i arme (măciucimăciuci, suli, suliţţe, e, arcuri, arcuri, săgesăgeţţi, cârlige), unelte i, cârlige), unelte agricole, recipiente (vase agricole, recipiente (vase şşi i linguri de lemn), vase linguri de lemn), vase şşi i mijloace de transport pe apă mijloace de transport pe apă şşi i uscat (monoxila, sania, schiuri, uscat (monoxila, sania, schiuri, carul).carul).

3. Lemnul 3. Lemnul şşi scoari scoarţţa de copaca de copacMijloace de transport din lemn:Mijloace de transport din lemn:

3. Lemnul 3. Lemnul şşi scoari scoarţţa de copaca de copacComplexe de locuit cu structură din lemnComplexe de locuit cu structură din lemn::

3. Lemnul 3. Lemnul şşi scoari scoarţţa de copaca de copacAmbarcaAmbarcaţţiuni din lemn:iuni din lemn:

3. Lemnul 3. Lemnul şşi scoari scoarţţa de copaca de copacSisteme de fortificaSisteme de fortificaţţii din lemn: Palisadaii din lemn: Palisada

4. Prelucrarea metalelor4. Prelucrarea metalelor

ciocănirea metalului brut ciocănirea metalului brut la cald sau rece pentru la cald sau rece pentru obobţţinerea unei foi sau fir inerea unei foi sau fir de metal;de metal;

realizarea prin batere a realizarea prin batere a unor unelte unor unelte şşi ustensile i ustensile din metal (moale);din metal (moale);

tehnici de decoratehnici de decoraţţie: ie: tehnica tehnica aurepousseaurepousse

((gravaregravare));;

tehnica ajurării tehnica ajurării (ornament (ornament perforat) utilizaperforat) utilizată tă îîn n epoca romană târzieepoca romană târzie;;

4. Prelucrarea metalelor4. Prelucrarea metalelor

realizarea decorului prin presarea foii realizarea decorului prin presarea foii de metal cu un obiect greu sau tipar de metal cu un obiect greu sau tipar sau baterea foii cu un ciocan de aramă sau baterea foii cu un ciocan de aramă sau corn pe o matrisau corn pe o matriţţă de piatră pe care ă de piatră pe care este sculptat decorul;este sculptat decorul;

placarea unei piese din material placarea unei piese din material comun cu foi de argint, aurcomun cu foi de argint, aur sau aramă sau aramă (tehni(tehnică folosită mai ales că folosită mai ales îîn epoca n epoca migramigraţţiilor);iilor);

gravarea decorului cu o dăltigravarea decorului cu o dăltiţţăă;;

tehnica damaschinăriitehnica damaschinării, c, constă onstă îîn n îîncrustarea unui fir de aur sau argint ncrustarea unui fir de aur sau argint îîn n şşănănţţuleuleţţele trasate cu dăltiele trasate cu dăltiţţa pe a pe suprafasuprafaţţa unui alt obiect de metal a unui alt obiect de metal comun până la aderarea firului cu comun până la aderarea firului cu corpul obiectului, apoi suprafacorpul obiectului, apoi suprafaţţa era a era nivelată nivelată şşi lustruităi lustruită;;

operaoperaţţii comune de asamblare a ii comune de asamblare a pieselor metalice: nituirea, pieselor metalice: nituirea, îîndoirea ndoirea şşi i baterea extremităbaterea extremităţţilor suprapuse ilor suprapuse perfect.perfect.

5. 5. UtilizareaUtilizarea

colcolţţilorilor, , dindinţţilorilor, , scoicilorscoicilor

şşii

ouălorouălor

ErauErau

preferatepreferate

scoiciscoici

cu cu îînfănfăţţiişşareare

deosebitădeosebită; o ; o

anumităanumită

preferinpreferinţţăă

asupraasupra tipurilortipurilor

de de scoiciscoici, care , care

negăsindunegăsindu--se se pestepeste

tot, a tot, a dusdus

la la necesitateanecesitatea

primuluiprimului

schimbschimb

la la distandistanţţăă

şşii

la la apariapariţţiaia

banilorbanilor

din din scoiciscoici. Era . Era materiamateria

primăprimă

pentrupentru

anumiteanumite

podoabepodoabe

şşii

îînn sculpturăsculptură

pentrupentru

sugestionareasugestionarea

priviriiprivirii. .

5. 5. UtilizareaUtilizarea

colcolţţilorilor, , dindinţţilorilor, , scoicilorscoicilor

şşii

ouălorouălor

Tot cu Tot cu rolrol

de de podoabăpodoabă se se utilizauutilizau

dindinţţiiii, care, , care,

perforaperforaţţii, , formauformau colierecoliere. . UneoriUneori

dindinţţiiii

aveauaveau

rolrol

magic. magic. DinDinţţiiii de de cerbcerb

erauerau

asociaasociaţţii

cu cu fecunditateafecunditatea, , colcolţţiiii de de mistremistreţţ

semnificausemnificau

forforţţaa

masculinămasculină. . ŞŞefiiefii purtaupurtau

decoradecoraţţiiii

cu cu

colcolţţii

de de mistremistreţţ. .

5. Utilizarea col5. Utilizarea colţţilor, dinilor, dinţţilor, ilor, scoicilor scoicilor şşi ouălori ouălor

Coaja de ou era vopsită Coaja de ou era vopsită sau pictatăsau pictată. . ÎÎn n anumite zone anumite zone geografice sgeografice s--au au realizat recipiente din realizat recipiente din ouă de struouă de struţţ. Oul era . Oul era montat montat îîn aur sau n aur sau argint argint şşi rezultau i rezultau obiecte decorative de obiecte decorative de mare artămare artă: vase sau : vase sau cupe.cupe.

5. Utilizarea col5. Utilizarea colţţilor, dinilor, dinţţilor, ilor, scoicilor scoicilor şşi ouălori ouălor

Tot cu Tot cu rolrol

de de podoabăpodoabă se se utilizauutilizau

dindinţţiiii, care, , care,

perforaperforaţţii, , formauformau colierecoliere. . UneoriUneori

dindinţţiiii

aveauaveau

rolrol

magic. magic.

Cursul următorCursul următor:: Tehnici de prelucrare a materialelor. Tehnici de prelucrare a materialelor.

PiroPirotehnologiatehnologia