ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

CONTEXT• 1683-înfrângerea armatelor otomane la

asediul Vienei• Debutul crizei orientale• Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria• Transilvania va fi anexată de către

Habsburgi• În Moldova şi Ţara Românescă – ultimii

domni pământeni Dimitrie Cantemir – Moldova, Constantin Brâncoveanu- Ţara Românească

- începutul secolului fanariot

SECOLUL FANARIOT

• Instaurat în 1711 – Moldova 1716 – Ţara Românească• Domnitor Nicolae Mavrocordat• Domnitorul era numit de Poarta Otomană şi era

considerat un simplu funcţionar al Porţii• Politica externă controlată de turci• Dese schimbări de domnie 40 în Ţara

Românească, 36 Moldova• Exploatarea excesivă a resurselor ţării – haraci,

peşcheşuri, mucarerul mare, mucarerul mic, monopol turcesc asupra comerţului

• Reformele înfăptuite de fanarioţi i-a aşezat pe unii dintre ei alături de despoţii luminaţi

REFORMISMUL FANARIOŢILOR

• Eforturi de reformare a societăţii

româneşti; agravarea

dominaţiei otomane şi pauperizarea populaţiei;

• Importante pierderi teritoriale, în favoarea imperiilor învecinate.

REFORMELE LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT

REFORMA FISCALĂ :• introducerea unui

impozit unic, plătibil în patru rate.

REFORMA ADMINISTRATIVĂ:

• instituie salarizarea dregătorilor.

REFORMA JUSTIŢIEI:• separarea

atribuţiilor judecătoreşti de cele administrative.

REFORMA SOCIALĂ :• desfiinţarea

şerbiei (servituţii personale).

RĂZBOAIELE RUSO – AUSTRE - TURCE• 1698 – 1699 – război austro- otoman, se încheie cu pacea

de la Karlowitz- Transilvania – sub stăpânire habsburgică• 1710 -1711- război ruso – turc- cetatea Hotin –1716 – 1718-

război austr –otoman – prin pacea de la Passarowitz Banatul şi Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului Habsburgic

• 1735 -1739- război ruso- austro- turc – Pacea de la Belgrad Oltenia restituită

• 1768 -1774 război ruso –otoman- Ţările Române sunt scutite de tribut 2 ani, confirmată autonomia Principatelor,dreptul Rusiei ţariste de a interveni în Principate, Imperiul Habsburgic anexează Bucovina

• 1787- 1791- război ruso – austro – otoman- Rusia ajunge vecina Moldovei

• 1806 1812 – război ruso – otoman – Basarabia – cedată Rusiei ţariste

PRINCIPATELE ROMÂNE ŞI MARILE PUTERI

• În contextul războaielor ruso- austre- turce s- a manifestat mişcarea politică naţională

• 1768- 1774- memorii adresate comisiei de la Focşani şi delegaţiilor Rusiei şi Austriei

• Apare ideea formării unui stat tampon sub protecţia marilor puteri, idee ce va fi reluată mai târziu şi de Ecaterina a II –a

• Franţa şi Anglia manifestă interes pentru zona balcanică

ANUL 1821• Începutul secolului al XIX-lea – marcat de

adâncirea crizei orientale,accentuarea mişcărilor de eliberare naţională, creşterea influenţei Rusiei ţariste la Dunărea de Jos

• În aceste împrejurări se declanşează mişcarea condusă de TUDOR VLADIMIRESCU

• Cauze: fiscalitate excesivă abuzuri administrative dominaţia otomană înlăturarea regimului fanariot • Eteria- societate secretă grecească- pregătea

revolta grecilor împotriva stăpânirii otomane, condusă de ALEXANDRU IPSILANTI

• Scopul urmărit- declanşarea unei răscoale generale în Balcani, cu sprijin rusesc, împotriva jugului turcesc

ANUL 1821• Insurecţia urma să izbucnească în Ţara Românească

sub conducerea lui Tudor Vladimirescu• 23 ianuarie 1821- Proclamaţia de la Padeş- cu scopul de

a chema ,, norodul sub arme şi să se facă folos neamului creştinesc şi patriei noastre’’

• Se constituie Adunarea Norodului, organism politic şi militar, se ajunge la o înţelegere cu boierii

• Februarie 1821- ,, Cererile norodului românesc’’- program de reforme: numirea în funcţii după merit, libertatea comerţului, desfiinţarea vămilor interne, armată naţională

ANUL 1821• înţelegerile cu eteriştii eşuează- forţele greceşti

acţionează la Târgovişte, ţarul dezavuează ambele acţiuni

• Martie 1821- lansează Proclamaţiile către ţară• Mai 1821- trupele otomane pătrund în Moldova şi Ţara

Românească, Al. Ipsilanti pune la cale arestarea, judecarea şi executarea lui Tudor, acuzat de trădare

• Armata de panduri a lui Tudor s-a destrămat, iar la Drăgăşani eteriştii sunt înfrânţi de turci

• Consecinţele mişcării conduse de Tudor Vladimirescu: - revenirea la domniile pământene - consolidarea curentului reformator

• Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducătorul revoluţiei de la 1821.

• S-a născut în satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de moşneni. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului aromân Ioniţă Glogoveanu, din Craiova, care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite.

• Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ, făcând comerţ pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu obligaţii semipermanente - şi participă la războiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a.

• În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică administrator al unui district de munte, funcţie pe care o va deţine până în 1820. În perioada 14 iunie-26 decembrie 1814 a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida moştenirea soţiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniţă Glogoveanu), decedată la Viena, şi pentru a-i aduce în ţară fetiţa.

• Cunoscător al limbii germane, Tudor Vladimirescu a putut să urmărească problemele politice care se dezbăteau în presă în capitala Imperiului Austriac. Întors în ţară la începutul anului 1815, Tudor a aflat că garnizoana otomană din Ada-Kaleh, care cutreierase judeţele Mehedinţi şi Gorj, distrusese şi gospodăria lui de la Cerneţi şi îi luase toate bucatele.

• Prezent apoi în capitala ţării pentru susţinerea unui proces de moşie în faţa Divanului, Tudor află de hotărârea Eteriei de a porni mişcarea de eliberare a Greciei. Considerând momentul prielnic pentru a ridica poporul la luptă, are unele discuţii cu reprezentanţii Eteriei pentru cooperare militară, pentru ca „pandurii să înlesnească trecerea lui Ipsilanti peste Dunăre“.

TRATATUL DE LA ADRIANOPOLE• 1828- 1829- război ruso- otoman, pacea de la

Adrianopole- autonomie administrativă pentru Principate

- restituirea raialelor Turnu, Giurgiu,Brăila - graniţa cu turcii pe talvegul Dunării - numirea domnilor pe viaţă - libertatea comerţului - menţinerea suzeranităţii otomane - instaurarea protectoratului rusesc - elaboarea unor regulamente

administrative

REGULAMENTELE ORGANICE• Au la bază principiul separării puterilor în stat• Puterea executivă- Domn, ales pe viaţă de o Adunare

Obştească Extraordinară, avea drept de inioţiativă şi sancţiune a legilor, ajutat de un Sfat compus din şase miniştri

• Puterea legislativă- ADUNAREA OBŞTEASCĂ- compusă din boieri şi înalţi funcţionari, adopta legile şi prezenta domnului rapoarte despre starea ţării

• Puterea judecătorească- ORGANELE DE JUDECATĂ- Înaltul Divan Domnesc- instanţa supremă, organizat corpul de avocaţi şi serviciul procuraturii

REGULAMENTELE ORGANICE• SISTEMUL FISCAL-impozit unic- ,, capitaţia’’,

desfiinţate vămile interne, adoptat principiul bugetului

• MODERNIZAREA INSTITUŢIILOR- reorganizarea învăţământului, reînfiinţarea armatei naţionale, îmbunătăţirea unor servicii publice: sanitar, poştă, pompieri, înfiinţarea Arhivelor Statului

• ASPECTE NEGATIVE se păstrau vechile privilegii ale boierilor şi clerului, scutite de impozite, nu se rezolva problema agrară

• Au intrat în vigoare în 1831 în Ţara Românească şi 1832 în Moldova

• Au deschis calea unor profunde transformări, dar şi dreptul de imixtiune a Imperiului otoman şi ţarist în problemele interne ale Principatelor Române

CONCLUZII• Pierderile teritoriale, modificările intervenite

afectează instituţiile fundamentale- domnia, sfatul domnesc, sistemul administrativ – politic

• Sub aspect economic şi politic secolul fanariot a reprezentat un regres evident, ceea ce a dus la izbucnirea mişcărilor din 1821

• Revenirea la domniile pământene şi elaborarea Regulamentelor Organice constituie o nouă etapă în evoluţia Principatelor Române în secolul al XIX-le