22
1) AUSTRIA Organizarea statului -In 1918 Austria a trecut de la monarhia constitutionala la republica. -Statul federal este compus, din provincii autonome, denumite landuri( 9 ca numar) -Constitutia Federala, precizeaza domeniile in care Parlamentul Federal elaboreaza legi. -Puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie si landuri - Landurile participa la procesul legislativ la nivelul federal, deoarece au membri in Bundersrat si sunt implicate in procesul de elaborare a pachetului legislativ. -Conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal (Bundesprasident) ales in mod direct de catre cetateni pe o perioada de 6 ani. Realegerea este posibila o singura data. Presedintele Federal raspunde in fata Parlamentului. -Parlamentul poate i n i t i a proceduri legale impotriva Presedintelui, in cazul in care Constitutia este incalcata. Aceasta situatie poate conduce la demiterea Presedintelui. - Presedintele Federal nu are autoritate administrative si, in principiu, poate actiona doar in acord cu propunerile Guvemului Federal. -Presedintele Federal indeplineste functii administrative in general, de reprezentare in relatie cu alte state si de colaborare in relatie cu Guv. Federal. Sistemul administrativ - in Austria exista o administratie federala indirecta si un sistem administrativ puternic descentralizat. -Austria este o republica federala parlamentara, formata din 9 landuri. Fiecare land are propria sa Constitutie, parlament si guvern propriu. -Principala atributie a Administratiei Federale este elaborarea legilor. -Federatia are propriul sau aparat administrativ. -administrate federala indirecta si un sistein administrativ descentralizat. -Fiecare la nd are responsabilitate proprie pentru realizarea propriilor atributii administrative si pentru sarcinile delegate de reprezentii administratiei federale. -autoritatea landurilor este limitata de instructiunile Guvernului Federal, care urmareste intreaga activitate desfasurata de acestea. Fiecare nivel guvernamental este imputernicit sa stabileasca propriul sistem de taxe, dar si taxe comune impreuna cu instilutii situate pe alte niveluri dar intre care exista relatii potrivit Constitutiei. -Ca rezultat al acestor relatii a fost conceput un sistem de transfer interguvernamental, care permite acoperirea costurilor implicate de functionarea sistemului administrativ la nivelul landurilor si derularea proiectelor sociale -Transf interguvernamentale se materializeaza doar daca Guvernele landurilor pot demonstra econ si social necesitatea transferului. Autoritatea judecatoreasca - Institutiile ce fac parte din autoritatea judecatoreasca sunt independente. -Judecatorii pot sa-si exercite libe r activitatea si pot fi mai degraba transferati decat demisi din functie. -Legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil, care contin principiile legale generale. -Autoritatea jud se executa la fiecare nivel prin intermediul unor curti Structura Curtii Federale -Toate curtile in Austria sunt Curti Federale. In legile civile si legile penale care reprezinta o categoric distincta exista trei niveluri ale justitiei -Exista 3 tipuri de curti: Curtile la nivel de district; Curtile la nivel de land; Curtile de jurati. -Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de district sau land, iar cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena. -Controlul administrativ este realizat de Curtea Constitutionala, daca problemele respective sunt de natura constitutionala sau de catre Inalta Curte Administrativa si de Birourile Administrative Independente in fiecare land, daca problemele sunt de alta natura. Sesizarile pot fi facute la curtile mentionate dupa parcurgerea tuturor procedurilor administrative de apelare. Autoritatea legislativa -Parlamentul Federal este format din doua Camere: Nationalrat si Bundesrat. -Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat. -Initiativa legislativa in Austria au parlamentul si guvemul. - Propunerile legislative sunt transmise catre Nationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor federale. -Bundesrat-ul poate propune motiuni legislative catre Nationalrat prin intermediul reprezentantilor guvernelor federale. In afara de autoritatea legislativa, membrii Parlamentului participa in cadrul executivului la derularea catorva activitati. Fundamentarea bugetelor este una din cele mai importante activitati la care participa si membrii Nationalrat- ului.Guvernul federal trebuie sa elaboreze un proiect de buget federal pentru a fi aprobat de Nationalrat cu zece saptamani inainte de sfarsitul anului fiscal in curs. Ambele Camere sunt imputernicite sa examineze activitatea Guveniului Federal, sa intervieveze membrii Guvemului si sa solicite toate informatiile relevante despre modul in care este exercitata autoritatea, respectiv puterea executive. Fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru exercitarea autorilatii legislative. Membrii Parlamentului la nivel de land sunt alesi direct pentru un interval de timp, care variaza cu prevederile constitutional ale fiecarui land; de obicei acesta este de cinci ani. Guvemul Federal se poate opune legisladei land-ului, daca se considera ca aceasta contravine intereselor federale, d a r decizia finala este fomulata cu participarea si, implicit, acordul parlamentului landului. Pe de alta parte, potrivit Constitutiei Federale, fiecare land are dreptul sa protesteze la Curtea Constitutionals daca acesta considera ca o lege federala incalca autoritatea sa. Structurile asociate Toate propunerile avizate de Parlamentul Federal si de cel al landului sunt studiate de catre Comisiile Parlamentare. Exista comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din structura ministerelor, si comisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat. Structura ambelor comisii reflecta puterea relativa pe care partidele politice o au in Parlament. La nivel federal, comisiile parlamentare pot invita ministrul titular de resort sa participe la discutii direct ori prin reprezentand. Propunerile formulate la nivelul comisiilor sunt prezentate in plenul sedintei parlamentare doar atunci cand comisia considera ca acestea sunt complete. Deciziile comisiilor sunt aprobate prin vot la care nu participa ministrul sau reprezentantul sau. Una din cele mai importante comisii ale Nationalrat-ului este "Comisia Principala" ai carei membri sunt alesi de Nationalrat proportional cu reprezentarea. Rolul comisiei este sa colaboreze cu administratia pe probleme cum ar fi stabilirea preturilor in monopolurile de stat. Fara acordul membrilor nu poate fi adoptata nici o decizie in sectoarele respective. Sistemui electoral

Tari europene

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Sisteme administrative din tari europene

Citation preview

1) AUSTRIA

Organizarea statului -In 1918 Austria a trecut de la monarhia constitutionala la republica.-Statul federal este compus, din provincii autonome, denumite landuri( 9 ca numar)-Constitutia Federala, precizeaza domeniile in care Parlamentul Federal elaboreaza legi.-Puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie si landuri- Landurile participa la procesul legislativ la nivelul federal, deoarece au membri in Bundersrat si sunt implicate in procesul de elaborare a pachetului legislativ.-Conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal (Bundesprasident) ales in mod direct de catre cetateni pe o perioada de 6 ani. Realegerea este posibila o singura data. Presedintele Federal raspunde in fata Parlamentului.-Parlamentul poate initia proceduri legale impotriva Presedintelui, in cazul in care Constitutia este incalcata. Aceasta situatie poate conduce la demiterea Presedintelui.- Presedintele Federal nu are autoritate administrative si, in principiu, poate actiona doar in acord cu propunerile Guvemului Federal.

-Presedintele Federal indeplineste functii administrative in general, de reprezentare in relatie cu alte state si de colaborare in relatie cu Guv. Federal.

Sistemul administrativ

- in Austria exista o administratie federala indirecta si un sistem administrativ puternic descentralizat.-Austria este o republica federala parlamentara, formata din 9 landuri. Fiecare land are propria sa Constitutie, parlament si guvern propriu.-Principala atributie a Administratiei Federale este elaborarea legilor.-Federatia are propriul sau aparat administrativ.

-administrate federala indirecta si un sistein administrativ descentralizat.-Fiecare land are responsabilitate proprie pentru realizarea propriilor atributii administrative si pentru sarcinile delegate de reprezentii administratiei federale.

-autoritatea landurilor este limitata de instructiunile Guvernului Federal, care urmareste intreaga activitate desfasurata de acestea. Fiecare nivel guvernamental este imputernicit sa stabileasca propriul sistem de taxe, dar si taxe comune impreuna cu instilutii situate pe alte niveluri dar intre care exista relatii potrivit Constitutiei.-Ca rezultat al acestor relatii a fost conceput un sistem de transfer interguvernamental, care permite acoperirea costurilor implicate de functionarea sistemului administrativ la nivelul landurilor si derularea proiectelor sociale

-Transf interguvernamentale se materializeaza doar daca Guvernele landurilor pot demonstra econ si social necesitatea transferului.

Autoritatea judecatoreasca

- Institutiile ce fac parte din autoritatea judecatoreasca sunt independente.

-Judecatorii pot sa-si exercite liber activitatea si pot fi mai degraba transferati decat demisi din functie.

-Legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil, care contin principiile legale generale.

-Autoritatea jud se executa la fiecare nivel prin intermediul unor curtiStructura Curtii Federale-Toate curtile in Austria sunt Curti Federale. In legile civile si legile penale care reprezinta o categoric distincta exista trei niveluri ale justitiei-Exista 3 tipuri de curti: Curtile la nivel de district; Curtile la nivel de land; Curtile de jurati.-Instanta superioara este Curtea Superioara la nivel de district sau land, iar cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena.-Controlul administrativ este realizat de Curtea Constitutionala, daca problemele respective sunt de natura constitutionala sau de catre Inalta Curte Administrativa si de Birourile Administrative Independente in fiecare land, daca problemele sunt de alta natura. Sesizarile pot fi facute la curtile mentionate dupa parcurgerea tuturor procedurilor administrative de apelare.Autoritatea legislativa-Parlamentul Federal este format din doua Camere: Nationalrat si Bundesrat.

-Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat.-Initiativa legislativa in Austria au parlamentul si guvemul.

- Propunerile legislative sunt transmise catre Nationalrat ca motiuni si sunt inscrise in propunerile guvernelor federale.

-Bundesrat-ul poate propune motiuni legislative catre Nationalrat prin intermediul reprezentantilor guvernelor federale.In afara de autoritatea legislativa, membrii Parlamentului participa in cadrul executivului la derularea catorva activitati. Fundamentarea bugetelor este una din cele mai importante activitati la care participa si membrii Nationalrat-ului.Guvernul federal trebuie sa elaboreze un proiect de buget federal pentru a fi aprobat de Nationalrat cu zece saptamani inainte de sfarsitul anului fiscal in curs. Ambele Camere sunt imputernicite sa examineze activitatea Guveniului Federal, sa intervieveze membrii Guvemului si sa solicite toate informatiile relevante despre modul in care este exercitata autoritatea, respectiv puterea executive.

Fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru exercitarea autorilatii legislative. Membrii Parlamentului la nivel de land sunt alesi direct pentru un interval de timp, care variaza cu prevederile constitutional ale fiecarui land; de obicei acesta este de cinci ani. Guvemul Federal se poate opune legisladei land-ului, daca se considera ca aceasta contravine intereselor federale, dar decizia finala este fomulata cu participarea si, implicit, acordul parlamentului landului. Pe de alta parte, potrivit Constitutiei Federale, fiecare land are dreptul sa protesteze la Curtea Constitutionals daca acesta considera ca o lege federala incalca autoritatea sa.Structurile asociate

Toate propunerile avizate de Parlamentul Federal si de cel al landului sunt studiate de catre Comisiile Parlamentare. Exista comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din structura ministerelor, si comisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat. Structura ambelor comisii reflecta puterea relativa pe care partidele politice o au in Parlament. La nivel federal, comisiile parlamentare pot invita ministrul titular de resort sa participe la discutii direct ori prin reprezentand. Propunerile formulate la nivelul comisiilor sunt prezentate in plenul sedintei parlamentare doar atunci cand comisia considera ca acestea sunt complete. Deciziile comisiilor sunt aprobate prin vot la care nu participa ministrul sau reprezentantul sau.Una din cele mai importante comisii ale Nationalrat-ului este "Comisia Principala" ai carei membri sunt alesi de Nationalrat proportional cu reprezentarea. Rolul comisiei este sa colaboreze cu administratia pe probleme cum ar fi stabilirea preturilor in monopolurile de stat. Fara acordul membrilor nu poate fi adoptata nici o decizie in sectoarele respective.

Sistemui electoralPresedintele Federal este ales prin vot universal. Pentru a deveni presedinte un candidat trebuie sa intruneasca mai mult de 50 procente din totalul voturilor exprimate. Daca nici unul din candidati nu intruneste acest procentaj urmeaza sa se desfasoare un al doilea scrutin.Votul pentru Presedintele Federal este obligatoriu doar in landuri. Membrii Nationalrat-ului si reprezentantii landurilor sunt alesi de cetateni potrivit sistemului de reprezentare proportional. Votul nu este obligatoriu. Oricine a implinit varsta de 18 ani are dreptul sa voteze si orice persoana care a implinit varsta de 21 ani poate fi un candidat la alegeri.Autoritatea executiva-Puterea legislativa si executiva sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei intre Federatie si guvernele landurilor

-in cele mai multe cazuri realizarea sarcinilor administrative este delegata catre autoritatile de la nivelul landurilor.-Fiecare guvern trebuie sa suporte costul propriei sale activitati. Cea mai mare parte a taxelor sunt taxe mixte. Guvernul federal colaboreaza cu conducerea landurilor cu municipalitatile pentru a modifica aceste taxe. Fiecare nivel guvernamental insa poate avea propriul sau sistem de taxe.Guvernul federal (central)-Potrivit Constitutei Cancelarul Federal, Vicecancelarul si ministerele federale sunt implicate in cele mai importante activitati administrative ale Federatiei.

-Cancelarul Federal este numit de catre Presedintele Federal. El este, de regula, si lider al majoritati partidelor din Parlament.

-El are o functie foarte importanta, aceea de coordonare a activitatilor implicate de realizarea intregii politici guvemamentale si are dreptul constitutional de a propune Presedintelui Federal numirea sau demiterea ministrilor.. -Vicecancelarul este imputemicit sa acfioneze ca reprezentant pentru Cancelarul Federal, in cadrul propriei sfere de responsabilitateBiroul sefului guvernului- Biroul Cancelarului Federal este format din opt rnembri, numiti pe considerente politice.

-. Cancelarul Federal este imputernicit sa coordoneze Cancelaria Federala, formata dintr-un numar de peste 1000 de persoane.

-Ministerele federale au acelasi statut cu celelalte ministere. In ultimii ani au fost integrate doua ministere in Cancelaria Federala: Ministerul pentru Activitatile Femeilor si Ministerul Reformei Federale si Administrative si doua secretariate de stat pe langa Cancelarul Federal.

-Una dintre cele mai importante functii ale Cancelariei Federale este coordonarea activitatilor administrative realizata de unul din cele sase departamente din Cancelaria Federala.-Departamentul de Servicii de pe langa Cancelaria Federala exercita functia de coordonare, in special pentru initiativele reprezentantilor landurilor pe problemele generale care implica schimbari in Constitutie..-Politica statului este realizata de catre Consiliul de Ministri (Cabinetul Primului Ministru) condus de catre Cancelarul Federal.-Ministerele Federale sunt egale in competente si responsabilitati in fata Parlamentului si prin reprezentantii lor raspund pentru activitatea ministerului lor si a oricarui alt birou din subordinea acestuia.Guvernele regionale ale landurilor-Guvernul landului exercita puterea executiva in domenii distincte, intre anumite limite. -Guv land-urilor au competente si responsabilitati specifice in fiecare domeniu de interes public general si raspunde de modul de gestionare a rezolvarii nevoilor specifice in majoritatea domeniilor.

-Administrajiile landurilor sunt divizate in districte

-La nivelul land-urilor conducerea guvernelor e asigurata de un guvernator iar la nivelul districtului conducerea apartine unui comisionar al districtului.

-Pentru toate problemele care trebuie rezolvate de autoritatile de la nivelul districtului, comisionarul districtului este responsabil in fata Guvenatorului

-fiecare guvern de la nivel de land stabileste propriul sistem de taxe si impozite prin care acopera majoritatea resurselor financiare.

Guvernul local-Comunitatile locale sunt conduse de un consiliu local ales prin vot direct si de catre Primar care este ales de consiliul local. In comunitatile mai mari, primarul este asistat de autoritatea locala.

-Comunitatile se bucura de un considerabil grad de independenta in solutionarea problemelor locale si au responsabilitate pentru drumurile locale, asigurarea necesarului de apa, pentru functionarea scolilor primare, proiectarea lucrarilor de construcfie zonale.

2) BELGIA

Organizarea statului-Belgia este un stat independent inca in 1830.

-stat federal, unitar cu 3 nivele de guvernare: federal, regional si local.

-diviziunile administrative: 11 provincii, 3 regiuni si 589 municipalitati.

- Belgia este un stat federal ce functioneaza ca o monarhie constitutionala parlamentara.-are una din cele mai vechi Constitutii din lume(acum 2 ani s-a modificat)-Comunitatile si Regiunile au competenta de a stabili relatii cu strainatatea in cadrul chestiunilor pe care le administreaza.-Belgia este o monarhie constitutional si ereditara, conform Constitutiei din 1831. - Belgia reuneste 3 regiuni care se bucura de o larga autonomie si 3 comunitati lingvistice.

- Puterea legislativa este exercitata de Rege si un Parlament bicameral, format din Senat si Camera Reprezentantilor

-Puterea executiva, detinuta nominal de catre rege, este exercitata de un Cabinet, condus de un Prim-Ministru numit de Rege. La recomandarea primului ministru regele numeste si ceilalalti ministri.Coroana garanteaza unitatea autoritajii statului asigurand legatura dintre cele trei ramuri: juridica, legislativa si executiva. Coroana se implica mai mult in relatiile diplomatice si in problemele din domeniul fortelor armate.Sistemul administrativIn Belgia, sistemul administrativ este structural pe niveluri de reprezentare .Autoritatea judecatoreasca

- se bazeaza pe sist. De drept civil influentat in teoria constitutionala engleza:controlul jdiciar al actelor legislative.

-Cadrul legislativ ramane exclusiv de competenta guvemului national (federal), ceea ce nu limiteaza rolul important al curtilor, respectiv Curtea de Arbitraj si Curtea de Justitie a Comisiei Europene.

-la Curtea de Casatie judecatorii sunt alesi pe viata de catre Guvern.Structura Curtilor- judecatorii curtilor si tribunalelor au independenta decizionala fiind separati de celelalte doua ramuri ale autoritatii din Belgia, respectiv executiva si legislativa.-Organizarea juridica este uniforma pe tot cuprinsul teritoriului belgian si este reflectata de continutul legilor.

-. Exista cinci Curti de Apel pentru provincii si mai multe instante care desfasoara activitatea la nivel local.-Toti judecatorii sunt numiti de Coroana .Curtile speciale-Belgia dispune de un Consiliu de Stat care:-supervizeaza activitatea Guvernului si a Parlamentului.solutioneaza diferentele dintre administratie si cetateni determinate de aplicarea unor decizii administrative.

. Ei sunt numiti de Coroana dupa ce au fost recomandati de Senat si Camera Reprezentandlor.- Belgia are o Curte de Arbitraj care are competenta de a revizui cadrul juridic si de a solufiona conflictele de competente dintre diferite autoritati in functie de prevederile cadrului legislativ existent.

Autoritatea legislativaLegislativul are o structura format din:-Guvern, Senat , Camera Reprezentandlor-Oricare din cele trei componente ale sistemului legislativ poate initia legi, dar cele mai multe dintre propuneri sunt formulate de reprezentantii Guvernului.

-Camerele Parlamentului au aceleasi competente, responsabilitati dar si atributia de a monitoriza permanent actiunile Guvemului.-Senatul este reinnoit la fiecare patru ani, mai putin in situatiile cand este dizolvat inainte de expirarea termenului.Camera Reprezentantilor este considerata Prima Camera a Parlamentului. Are 212 deputati, alesi pentru 4 ani si reinnoiti la fiecare patru ani, mai putin in cazurile in care este dizolvata.Structuri Asociate -Fiecare camera isi desfasoara activitatea in sesiuni permanente.-Pentru dezbaterile problemelor din domeniul financiar-bugetar, Camera Reprezentantilor este asistata de Curtea Auditorilor, ai carei membrii sunt alesi si care au misiunea de a verifica nivelul veniturilor si structura cheltuielilor publice achitate de Stat, Comunitati, Regiuni, Provincii si de un numar de reprezentanji ai institutiilor publice.Autoritatea executivaEste important sa remarcam distinctia care se face in Belgia intre:-institutiile nafionale, care sunt implicate cu precadere in furnizarea sdrviciilor publice descentralizate de la nivel local (provincii si municipalitati); institutiile comunitatilor de limba; institutiile regionale.Guvernul central-Primul Ministru este numit de Coroana si are libertatea de a-si alege membrii Cabinetului pentru a forma Guvernul.

- Primul Ministru este membru al celui mai puternic partid din Camera Reprezentantilor. El inainteaza propuneri Coroanei nu numai pentru numirea ministrilor dar si pentru secretarii de stat, alesi in urma dezbaterilor care au loc cu seful partidelor din coalitie.In cadrul Guvernului Central functioneaza urmatoarele institutii: Biroul Sefului Guvernului; Cancelaria; Consiliul de Ministri; Biroul Consultative; Departamentul Central de Management; Ministerele; Alte compartimente; Departamentul de Reprezentare Nivel Central a Compartimentelor de la Nivel LocalAparatul Primului Ministru reuneste 100 persoane numite in mod liber de Primul Ministru.-Alaturi de acest birou functioneaza Cancelaria Primului Ministru formata din functionari publici permanenti care ofera Primuiui Ministru suportul necesar exercitarii functiilor sale iar reprezentantilor din sectorul privat informatiile necesare continuarii initiativelor incepute.Consiliul de Ministri-Consiliul de Ministri trebuie sa reuneasca un numar egal de ministri vorbitori de limba franceza si flamanda. Ministrii pot fi asistati de unul:sau mai multi Secretari de stat care nu fac parte din Cabinet.

-Primul Ministru are un rol esential in cadrul sistemului deoarece el nu exercita o autoritate ierarhica in relatie cu ministrii dar este un fel de Suveran care exercita autoritatea morala asupra membrilor guvernului. Membrii Consiliului de Ministrii se reunesc de obicei o data pe saptamana pentru a adopta decizii pe baza de consens..-Alaturi de Consiliul de Ministrii functioneaza si Consiliul Guvernamental creat de ministrii sj secretarii de stat care se intalnesc de cateva ori pe an, in special cand trebuie dezbatute probleme speciale.Birourile Consultative-Consiliul Economic Central -este creat pentru a aviza sau a fonnula propuneri de solutionare a principalelor probleme existente in economia belgiana. Membrii consiliului trebuie sa fie consulteti intotdeauna inainte de a se lua o decizie importanta in domeniul economic.-Consiliul National de Munca functioneaza pentru a aviza si a formula sugestii de solutionare a problemelor in domeniul securitatii sociale, pentru a negocia continutul contractelor nationale aplicabile in toate sectoarele de activitate.-Biroul de Planificare -raporteaza atat Primului Ministru cat si Ministrului Economiei sj Planificarii fiind considerat ca o unitate de cercetare guvemamentala in domeniul economic;-Comisia de Finante si Banci -asista guvemul si formuleaza propuneri referitoare la o ordine a prioritatilor in adaptarea sau completarea cadrului legislativ in domeniul financiar-bancar;-Consiliul Superior de Finante - este responsabil pentru monitorizarea aplicarii politicii in domeniile fmanciar, bugetar, monetar.Rcprezentarca administratiei centrale la nivel local-Fiecare Provincie este condusa de un Consiliu ales prin vot direct in acelasi timp cu membrii Senatului.

-Guvemul central este reprezenlat la acest nivel printr-un guvemator numit de Coroana, care participa la reuniunile Consiliului si are autoritate in problemele de securitate i protectie civila.-Fiecare municipalitate este condusa de un Consiliu ales direct pe o perioada de 6 ani. -Guvemul central este reprezentat de un Primar numit de Coroana, care de obicei este unul din consilieri. Primarul este responsabil pentru ordine publica si securitate. El este eful politiei locale si conduce sedintele Consiliului ori de cate ori se organizeaza astfel de reuniuni la acest nivel.Guvernele locale-sunt componente ale autoritatii executive se constituie la nivel de regiuni -Guverne Regionale si comunitati - Guveme ale comunitatilor Guvernul Regional.-Fiecare egiune are un Consiliu din care fac parte deputatii federali si senatorii alesi direct de cetatenii din regiune.Guvernul comunitatii-Fiecare din Comunitatile Franceza si Flamanda are propriul Consiliu care reuneste un numar de deputati federali si senatori alesi direct,care reprezinta aceste grupari lingvistice in vina din cele doua Camere.

-Consilierii aleg dintre membrii lor ministrii pentru executivul constituit la acest nivel.

- Resursele financiare ale Comunitatilor provin din: proiecte finanjate de Guvernul Central, licente pentru spatii de emisie radio si TV, cota parte din taxele percepute de Guvernul Central, taxe pe proprietate si imprumuturi.Guvernul local este reprezentat la nivel de provincii si municipalitati care impreuna formeaza autoritatea locala. Fiecare provincie primeste de la guvemul regional cota parte din taxele pe proprietate si taxele percepute la nivelul provincial. Pentru a acoperi unele nevoi financiare administratia provinciilor apeleaza la imprumuturi care sunt supervizate de Regiune.3) FINLANDA

Finlanda este impartit in 12 provincii distincte, dintre care una este autonoma, si anume Insula Alaska.

Forma de guvernamant intalnita in Finlanda este republica prezidentiala, inca din anul 1919 cand a fost adoptata Constitutia. Astfel puterea legislativa este detinuta de un presedinte ( ales pe 6 ani) si de un parlament unicameral format din 200 de membri alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani. Puterea executiva este detinuta de un presedinte care numeste un Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim-ministru.

Autoritatea judecatoreascaSistem legislativ fundamentat pe legea civila, astfel toate legile, ordonantele si regulamentele din care se compun acest sistem explica prevederile Constitutiei.

Structura curtilorCele mai importante autoritati judice:

Curtea Suprema pt problemele de natura civila si/sau penala

Curtea Administrativa Suprema pt problemele specifice sistemului administrativ

In ceea ce priveste Curtea Suprema mentionam faptul ca aceasta este impartita in Curti Generale, care la randul lor sunt de 2 tipuri: districtuale si de apel la care si adauga si curtile organizate la nivel local.

CS este formata dintr-un presedinte si consilieri legali (juristi). Presedintele este numit de presedintele republici.

Curtea Administrativa Suprema colaboreaza la niv local cu agentiile administrative si curtile administrative de sector.

Autoritatea LegislativaParlamentul este unicameral compus din 200 de membri alesi prin vot direct pt o perioada de 4 ani.

Membrii aleg un Speaker si 2 adjuncti ai acestuia. Acestia impreuna cu sefii comisiilor au rolul de a planifica activitatea parlamentului

Parlamentul este subdivizat in 13 comisii, fiecare comisie fiind alcatuita din 17 membrii. Cea mai importanta comisie este cea Financiara care are misiunea de a elabora bugetul de stat, urmatoare in ordina importantei este cea Constitutionala care examineaza apiori constitutionalitatea legilor.

Activitatea Parlamentului este controlata de catre Guvern si de alte institutii publice. /Proiectele dezbatute de Parlament pot fi trimise de catre Guvern sau pot fi initiate de catre parlamentari.

Autoritatea executiva

Constituia prevede faptul ca ac autoritate este divizata intre Presedintele Republicii si Guvernul acesteia format din Primul Ministru si Ministii care formeaza impreuna Consiliul de Stat.

Presedintele numeste candidatul sau la functia de Prim Ministru, insa daca aceasta din urma nu are succes in formarea Guvernului, Presedintele are dreptul de a numi un alt cadidat. Primul Ministru si Ministii sunt nominalizati de catre Presedinte si au un mandat de 4 ani.

Biroul Primului Ministru este alcatuit din 170 de persoane, activitatea acestuia fiind de natura administrativa pentru a putea mentine functionalitatea Guvernului prin programarea sedintelor, traducerea materialelor, prelucrarea acestora etc.

Biroul Primului Ministru este alcatuit din 3 componente: Departamentul General; Compartimentul de Informare;Grupul de Planificare

MinistereleIn numar de 13, toate alcatuiesc Consiliul de Stat a carui misiune consta in pregatirea continutului proiectelor de legi care urmeaza a fi inaintata Parlamentului, in numele presedintelui.

Activitatea lor se desfasoara in sedinte saptamanale formale conduse de Primul Ministru.

Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale, dintre care la amintim pe primele 3 in ordinea importantei lor: Comisia de Finante, Comisia de Afaceri Externe si Comisia de Politica Economica.

Mai exista o sedinta a ministrilor, de data aceasta informala si confidentiala, care are loc tot o data pe saptamana si care poarta denumirea de Scoala de Seara. La aceste intruniri se dezbat probleme de natura politica si se contureaza mai multe variante de decizii care ulterior vor fi analizate.

Cele mai importante functii din cadrul Guvernului din Finlanda sunt cele detinute Ministerul Finantelor, Departamentul de Management Public, Agentia Administrativa de Dezvoltare (alc din 80 de pers care ofera consultantasi pregateste resursele umane care isi desfasoara activitatea in cadrul celorlalte agentii guvernamentale) si Ministerul Public (reuneste 35 de pers avand sarcini in pregatirea propunerilor de perfectionare a manag public si coordonare activitatilor Consiliului de Stat).Fiecare minister este condus de 1 sau mai multi ministri, functionarul cu cel mai inalt rang in minister fiind Secretarul General. Sunt divizate in aprox 4-7 departamente conduse de un sef de departament.

Reprezentarea administratiei centrale la nivel local 12 provincii

Organizarea la nivel local este asigurata de un Birou Administrativ care este divizat in departamente si compartimente specializate pe mai multe activitati: culturale, de invatamant, asistenta sociala etc. Acest Birou Administrativ are sarcina de a indeplini sarcinile Guvernului la nivel regional si de a mentine o legatura permanenta cu Guvernul

La nivel local sunt organizate mai multe comisii, ca de ex: Consiliul dse Politica Regionala, Consiliul pentru Protectia Mediului, Consiliul pentru Problemele Tinerilor, Consiliul de Coordonare a Birourilor Administrative si a altor Autoritati Regionale.

Guvernul local

Nu exista o administrare guventamentala la nivel regional, dar se constituie Federatii Municipale (aprox 400 ca numar) pe dif domenii cum ar fi sanatatea si educatia.

Municipalitatile

460 de municipalitati divizate in 2 categ: comunele si oraseleAcestea colecteaza taxele si primesc suport financiar de la bugetul de stat pt a-si aplica propriile initiative.

Responsabilitate principala o constituie furnizarea serv publice catre cetateni pe domenii cum ar fi: sanatatea, educatie si asistenta sociala

Avocatul poporului si partidele politice

Avocatul poporului e numit de Parlament pe o perioada de 4 ani; acesta este asistat de un adjunct si un grup format din aprox 30 de pers. Sarcina principala a acestuia o constituie examinarea si controlarea legalitatii sistemului admnistrativ si justetea deciziilor curtilor.

Cancelarul pe Problm Juridice (Procurorul General) raspunde pt exercitarea controlului legislativ dar si asupra birourilor ministerelor si Consiliului de Stat. El participa la sedintele Consiliului de Stat.

Mai exista si alti avocati ai poporului care desfasoara activitate in diverse sectoare administrative ca de exemplu: AP pt Securitatea Datelor, AP pt Consumatori, AP pt Egalitate, AP pt Pacienti si AP pt Copii.

Exista 7 partide politice: Partidul de Centru, Partidul Social Democrat Finlandez, Partidul National de Coalitie, Alinta de Stanga, Partidul Popular Suedez, Verzii, Uniunea Crestina Finlandeza.

4) DANEMARCAORGANIZAREA STATULUI:

- Cf. Constitutiei adoptate in 1849 (revizuita in 1953)- Danemarca este o monarhie constitutionala- puterea legislativa este exercitata de monarhul ereditar si un Parlament unicameral (179 membri, alesi prin vot direct, mandat de 4 ani)

- puterea executiva este exercitata de monarh, printr-un Cabinet condus de un prim-ministru (Cabinetul este raspunzator in fata Parlamentului)

- separarea puterilor in stat este foarte clar definita in Constitutia din 1953. Constitutia prevede:

Parlamentul poate forta demisia unui ministru, dar pe de alta parte Primul-ministru poate sa dizolve Parlamentul

Ministrii aplica legislatia Parlamentului pe baza interpretarii proprii, dar Parlamentul are diferite modalitati pentru a controla ministerele

Curtile sunt imputernicite, ca in baza cadrului legislativ existent, sa decida in orice probleme care tin de modul de exercitare a autoritatii executive

Judecatorii sunt numiti de Ministerul Justitiei si nu pot fi demisi decat de Curtea de Judecata

AUTORITATEA JUDECATOREASCA

- Danemarca nu poseda un Cod de Procedura Civila (spre deosebire de majoritatea statelor)- toata legislatia s-a prezentat sub forma unor statute speciale elaborate pe domenii distincte (inca din 1683, de la Codul Danez al Regelui Christian al V-lea)

- Regulamentul administratiei Publice (elaborat in 1985)- precizeaza normele, regulile si modalitatile de actiune pentru institutiile din sistemul administrativ.

- Atributii curti:Curtile sunt imputernicite sa verifice legalitatea deciziilor administrative (o pers. care doreste sa conteste validitatea unei decizii trebuie sa se prezinte in fata curtii cu argumentare speciala, detaliata si temeinica)

pot sa hotarasca invaliditatea unei decizii administrative daca aceasta este in contradictie cu normele prevazute in statute sau daca apar situatii ce favorizeaza anumite grupuri de pers. in detrimentul altora)

au competenta de a aprecia daca prevederile unui statut sunt incompatibile cu Constitutia

- Structura curtilor:

Curtea Suprema functioneaza ca o curte de apel in toate cazurile

Inaltele Curti (Estica si Vestica) care solutioneaa cazurile penale si civile ce implica dreptul de proprietate

Curtile Legale in numar de 84 care solutioneaza problemele minore in cazurile civile si penale

- Regulile referitoare la structura organizatorica si principiile de functionare ale Curtilor sunt definite de Regulamtul de Administrare a Justitiei

*- n sistemul juridic danez, nu exist curi constituionale; toate curile se pot pronuna asupra constituionalitii legilor

*- Revizuirea constituiei din 1953 instituie un parlament unicameral i permite accesul la tron i pentru femei

*- Revizuirea Constituiei pornete de la propunerea Parlamentului, cu acceptul Guvernului, fiind supus votului Electoratului

AUTORITATEA EXECUTIVA:

- este exercitata de membrii Consiliului de Stat (ministrii) si este supervizata de Regina

- MINISTRII:

au responsabilitate politica in executarea regulamentelor sin sectoarele unde-si desfasoara activitatea pot delega sarcini, competente si responsabilitati catre directorii permanenti ai agentilor, in special deca sunt si membrii ai Parlamentului fiecare Ministru are competenta sa fundamenteze decizii in propriul sector de activitate (rareori problemele sunt decise formal pe intregul Cabinet)

- ministerele formeaza Cabinetul condus de Primul Ministru care este numit de Regina, in urma derularii unei proceduri specifice (fostul prim-ministru sfatuieste Regina sa consulte separat sefii partidelor politice solicitandu-le un punct de vedere in legatura cu numirea unui politician care sa actioneze ca investigator regal implicat direct in toate procesele de negociere politica- rezultatul negocierilor este sintetizat intr-un raport inaintat Reginei)

-ministerele (19) isi desfasoara activitatea in sedinte programate de Primul Ministru o data pe saptamana cand sunt inscrise pe ordinea de zi aproape 30 de teme pt dezbatere- aici sunt aprobate toate hotararile si propunerile care urmeaza a fi inaintate Parlamentului de catre Cabinet (intreaga responsabilitate pentru elaborarea acestora apartine ministrului de resort)

- pt dezbateri se constituie comitete de sedinta (din ele fac parte functionarii publici cu rang inalt si pers. cu functii similare in sistemele administrative din alte state)- componenta lor este stabilita in cadrul sedintelor Cabinetului

-ministerele au o structura de tip ierarhica, avand mai multe componente:

conducerea apartine unui Secretar Permanent

fiecare departament este impartit in Divizii, conduse de un Secretar Asistent (in cele mai multe departamente Diviziile sunt combinate in cadrul ramurii si atunci sunt conduse de catre un Secretar Adjunct)

cele mai multe ministere au in subordine Directii (acestea desfasoara activitati de supervizare, acordare de licente, subventionare etc)

cele mai importante directii sunt: Directia de Contabilitate a Guvernului, Biroul Danez de Statistica, Directia de Taxe si Accize, Administratia Nationala de Pescuit si Navigatie

unele ministere includ diverse institutii de servicii subordonate departamentelor sau directiilor- cele mai multe dintre ele functioneaza pe langa Ministerul Culturii(muzee, biblioteci, arhive, teatre)

- PRIMUL MINISTRU:

este de fapt pers. care decide structura Cabinetului

are o influenta majora asupra procesului decizional in special in fundamentarea si implementarea politicilor specifice fiecarui domeniu dar si in procesul de obtinere a consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de-o parte si intre membrii coalitiei majoritate si repreentantii opozitiei pe de alta parte

Principalele sarcini, competente si responsabilitati: numirea si/sau demiterea ministrilor, intretinerea relatiei intre stat si mijloacele media, solutionarea problemelor aparute in Insulule Feroe sau in Groelanda, promovarea unor programe speciale, cum ar fi cele de debirocratizare a sistemului administrativ care in cele mai multe cazuri sunt coordonate de Departamentul de Management si Personal

-acesta este asistat de un birou numit Biroul Primului Ministru , mult mai redus ca numar de functionari (15) decat cele existenta in Regatul Unit, Germania sau Franta (membrii acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice ci au cel mai inalt nivel de pregatire ca functionari publici).

- autoritatea executiva este completata de cateva Consilii care functioneaza direct pe langa Cabinet si/sau Parlament- au o functie de coordonare in cadrul sistemului ( ex. Consiliu pt Politica in Domeniul Stiintei si Planificarii, Consiliul pt Promovarea unui Statut Egal intre Femei si Barbati)

- impartirea atributiilor intre Guvernul Central si autoritatile regionale a fost si este o problema foarte dezbatuta

- Guvernul Central este reprezentat la nivel local printr-un Prefect (cu responsabilitati in ceea ce priveste legile civile si cele referitoare la familie)

-GUVERNUL REGIONAL:Cf. Constitutiei, Municipalitatile au dreptul de a conduce activitatea la acest nivel au o anumita independenta

sectoare administrative de la nivelul comitatelor si municipalitatilor : sistemul de sanatate, problemele pers. cu handicap, invatamantul secundar, probleme de mediu, planificare regionala, cultura si arta, constructii si intretinerea cladirilor

activitatea sistemelor administrative la acest nivel este sustinuta financiar din taxe (60%), proiecte la nivel central (20%), venituri din alte activitati (20%)

autoritatea executiva la acest nivel este exercitata de Consiliile Comitatelor- membrii sunt alesi prin vot direct pentru o perioada de 4 ani..Aceste Consilii aleg un primar al Comitatului dintre cei care fac deja parte din Consiliu (acesta are dubla functie: seful Consiliului si al administratiei la acest nivel)

la nivel local se constituie 5 comisii: Comisia de Finante condusa de un Primar, Comisia pentru probleme in domeniul culturii si educatiei, Comisia pentru probleme in domeniul tehnic si de mediu, Comisia pentru securitate sociala si sanatate, Comisia pentru administrarea spitalelor

celalalt nivel al administratiei este format din Municipalitati (275). Conducerea administrativa intervine pt solutionarea problemelor in urm. Domenii: asistenta sociala, servicii de stomatologie pt copii, serviciile caselor de sanatate, asistenta zilnica pentru copii, invatamant primar, inspectia alimentelor etc

exercitarea atributiilor la acest nivel este sustinuta de crearea unor institutii si intreprinderi intermunicipale in domeniile :chimiei, asigurarilor, pregatiri de personal, cercetarii, distributiei gazului etc.

AUTORITATEA LEGISLATIVA:

- reprezentata de catre Parlament (Folketing)- cf. Constitutiei din 1953- reuneste 179 de membri alesi direct pe 4 ani (2 sunt alesi din Groelanda si 2 din Insulele Feroe)

- uneori pot avea loc alegeri dupa 2 sau 3 ani (intre 1971-1988 au avut loc 9 runde de alegeri)

- Constitutia contine un set de reguli pentru functionarea Parlamentului (cele mai multe se refera la procedurile legislative)

- alaturi de Parlament isi desfasoara activitatea Comisiile Permanente sau Temporale (ad-hoc- sunt cele mai multe)

- Agenda intalnirilor membrilor Comisiilor permanente este impartita in doua :Sedinte Ordinare si Sedinte Speciale

- in acest cadru se contureaza variantele de legi si alte acte normative in urma unor dezbateri pe domenii si probleme specifice; sedintele constau intr-un dialog permanent care inseamna intocmirea de rapoarte catre ministere pt primirea unui raspuns

- existe 22 de Comisii Speciale, dintre care se disting 3 prin specificul activitatii desfasurate:

Comisia Afacerilor Externe- potrivit Constitutiei exercita autoritate in afacerile internationale informand permanent Cabinetul (acesta putand sa consulte comisia aceasta inainte de a lua decizii de importanta majora pt politica externa a tarii)

Comisia de Relatii cu Piata- analizeaza si informeaza permanent Guvernul despre schimbarile care au loc pe Piata Comunitatii Europene

Comisia de Finante- este imputernicita sa autorizeze schimbarile in structura bugetului impreuna cu Parlamentul

DUPA 2007

*- Danemarca este impartita in 5 regiuni si un total de 98 de municipalitati. Regiunile au fost create la 1 ianuarie 2007 ca parte componenta a Reformei Municipale Daneze 2007 cu scopul de a inlocui cele 13 tinuturi existente anterior. In acelasi timp, municipalitatile mai mici au fost integrate in unitatile administrative mai mari reducand numarul de municipalitati de la 270 la 98. Zona cu cel mai mare interes pentru noile regiuni o reprezinta serviciul national de sanatate. Spre deosebire de fostele comune, regiunile nu au voie sa perceapa taxe sau impozite, iar serviciul de sanatate este finantat in principal de o taxa nationala de 8%(sundhedsbidrag) combinata cu fonduri atat de la guvern cat si de la municipalitati.Consiliul fiecarei regiuni este alcatuit din 41 de politicieni alesi in urma alegerilor municipale daneze 2005. Majoritatea noilor municipalitati au o populatie de cel putin 20.000 locuitori desi exista si exceptii de la aceasta regula. Desi Groenlanda si insulele Faroe fac parte din Regatul Danemarcei ele dispun de autonomie adminstrativa si in mare parte se autoguverneaza, fiecare avand doi reprezentanti in parlament.

*- Ca n multe alte monarhii, exist i n Danemarca discuii privind rolul i funcia monarhiei, dar tonul general este mult mai linitit dect cel din alte regate. Monarhia danez este constituional, ceea ce nseamn c monarhul nu poate exercita acte politice n mod independent. Dei monarhul semneaz toate actele, acestea intr n vigoare numai dup ce sunt contra-semnate de un ministru de cabinet.

*- Monarhia a fost iniial electiv, dar n practic alegerea cdea n general n sarcina primului motenitor al monarhului regal. n schimb, regele trebuia s semneze o cart de ncoronare ce reglementa balana puterii dintre el i oamenii lui.Cnd s-a introdus monarhia ereditar n 1660-1661, monarhia a devenit Absolutism Regal. Succesiunea, care se baza pe principiul primului nscut de sex masculin, a intrat n vigoare n Legea Regal din 1665, lege ce reglementa de asemenea afacerile interne ale casei regale n alte moduri.Constituia democratic de la 5 iunie 1849 a schimbat statutul monarhiei din absolut n constituional.Actul de Succesiune de la 27 martie 1953 a introdus posibilitatea succesiunii feminine, ceea ce a permis actualei Regine s succead la tron.

5) ELVETIA

ORGANIZAREA STATULUI:

- cf Constitutiei adoptate in 1874 (amendata in 1978 , o noua Constitutie a intrat in vigoare in 2000): Elvetia este o republica federala parlamentara

- cele 26 de cantoane si semicantoane au drepturi suverane (fiecare are propria sa Constitutie, parlament si guvern)

-referendumul, desfasurat la nivel comunal, cantonal sau national, asigura participarea directa a cetatenilor la luarea deciziilor

-puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral (Adunarea Federala) formata din Consiliul Statelor si Consiliu National

-puterea executiva este exercitata de Consiliul Federal (compus din 7 membri, in general alesi dintre membrii Adunarii Federale, pentru un mandat de 4 ani). Seful statului este ales de Adunarea Federala dintre membrii Consiliului Federal pentru un an.Constitutia prevede realegerea acestuia si a vice-presedintelui 9ales tot pe un an de zile din Consiliul Federal)

- cetatenii elvetieni exercita indirect puterea in procesul electoral atunci cand aleg membrii Adunarii Federale, care ulterior aleg Guvernul federal (Consiliul federal)

- Democratia se exercita direct prin:

numai printr-un referendum obligatoriu se poate decide integrarea amendamentelor propuse de Guvernul Federal la Constitutie

initiativa populara in care 100.000 de cetateni pot solicita o modificare in continutul Constitutiei

referendumul optional in care 500.000 de cetateni sau 8 cantoane pot solicita votarea unor amendamente la continutul unor legi/ decrete

- Constitutia Elvetiei reuneste cateva principii fundamentale, printre care egalitatea in fata legilor federale, pe care tb. Sa le respecte toate cantoanele; in afara de acestea, cantoanele se organizeaza autonom.

*- Constitutia primeaza fata de orice alt fel de acte normative. Ea prezinta o particularitate in raport cu constitutiile celorlalte state democratice: ea nu poate sa controleze constitutionallegile federale , ceea ce inseamna ca Tribunalul Federal nu poate abroga, pe cauza de neconstitutionalitate o lege care a fost votata de catre Parlament (abrogarea se poate face daca o lege federala este contrara dreptului international). O alta particularitate este ca aceasta este in mod regulat revizuita (prin referendum)

*- Constitutia a avut drept model Constitutia SUA si de ideile Revolutiei Franceze. Constitutia de la 1848 reliefa in primul rand principiul subsidiaritatii.Constitutia a avut o serie de modificari si introduceri (de exemplu posibilitatea de referendum). La 18 aprilie 1999, revizuirea totala a fost acceptatade catre populatie (59,2%) si de catre cantoane (12 cantoane si 2 semicantoane din 20 cantoane et 6 semicantoane). Ea a inlocuit vechea Constitutie federala din 1874 si subliniaza drepturi fundamentale care nu aveau precedent in vreo lege din Elvetia.

*-Constitutia prevede ca

Elvetia ca stat protejeaza libertatea si drepturile oamenilor si asigura independenta si siguranta tarilor (cred ca se refera la cantoane)

ea favorizeaza prosperitatea comuna , dezvoltarea durabila, diversitatea culturala a tarilor/cantoanelor

ea garanteaza o egalitate de sanse cat mai mari cu putinta

(acestea sunt traduse din Constitutie- si cred ca sunt principiile de baza)

AUTORITATEA JUDECATOREASCA

- este puternic influentata de separatia dintre legislatia federala si cea a cantoanelor (atunci cand exista un conflict, legea federala surclaseaza legea cantonului)

- principiile de baza pentru legea civila si penala sunt uniforme, dar sist. Legislativ difera de la un canton la altul

- STRUCTURA CURTILOR: Tribunal Federal, Curtea Federala de Asigurari si Curtile Militare

- Tribunalul Federal: cea mai inalta curte a tarii, situat in Lausanne, are competente juridice in ceea ce priveste problemele civile si penale, falimentul firmelor si/sau aplicarea legilor administrative; este format din 30 de judecatori

- Curtea Federala de Asigurari: situata la Lucerne, este o institutie autonoma si independenta a Tribunalui Federal, formata din 9 judecatori

- in cele mai multe cantoane exista 3 niveluri de dezbatere a cazurilor din legea civila:

Justitia Pacii

Curtea Districtuala

Inalta Curte a Districtului

- in cazurile penale, in functie de gravitatea faptului, intervine mai intai justitia pacii/ judecatorul politiei, apoi curtea districtului si inalta curte a cantonului (tribunalele politiei au puterea de a impune sentinta finala

- Curtile administrative nu exista in toate cantoanele, dar in acestea exista si functioneaza comisii speciale (aceste comisii fac parte din administratia cantonului, dar membrii sunt independenti ca judecatori)

- judecatorii cantonului sunt in cea mai mare parte alesi, pe termen det de cetateni sau parlamentul cantonului mandatul se poate reinnoi

*- pe site-ul oficial al parlamenmtului apar ca tribunale urmatoarele: Tribunal federal, Tribunalul federal penal, Tribunalul administrativ federal, Tribunalul federal de asigurari, Comisiile de recurs, Jurisprudenta autoritatilor administrative a Confederatiei, Tribunalele cantoanelor.

AUTORITATEA LEGISLATIVA:

- este reprezentata de Adunarea Federala, care exercita autoritatea suprema a Confederatiei, formata din doua camere:

Consiliul National ( format din 200 deputati alesi direct la fiecare 4 ani, numarul lor este determinat de numarul cetatenilor din cantoane)

Consiliul Statelor ( format din 46 deputati si reprezinta de fapt camera cantoanelor, fiecare canton este reprezentat de 2 membrii iar semicantoanele de un membru)

- deputatii nu primesc salarii pentru activitatea desfasurata in Adunarea Federala, dar primesc o diurna pentru fiecare zi consumata in sedinta (cei mai multi dintre ei nu sunt politicieni de profesie)

- cele doua camere au aceleasi drepturi si obligatii

-Adunarea Federala:

exercita competente in domeniul legislativ, financiar (aproba bugetul anual de stat)

alege in plen membrii Consiliului Federal, judecatorii Tribunalului Federal si ai Curtii Federale de Asigurari, Cancelarul Confederatiei si Conducatorul armatei-Generalul

la nivelul cantonului, cea mai inalta institutie administrativa care functioneaza este Parlamentul Cantonului (format din Consiliul Cantonului , Marele Consiliu)

AUTORITATEA EXECUTIVA:

- fiecare nivel al administratiei este autonom si in principal independent in exercitarea atributiilor constitutionale

- principalele domenii de activitate ale Guvernului Federal sunt: afacerile externe, aparare, securitate sociala dar se implica si in agricultura, transport pe drumurile nationale

- Cantoanele sunt responsabile pentru educatie, sanatate, exercitarea autoritatii juridice

-Municipalitatile se ocupa de protectia mediului, asigurarea resurselor cu apa si energie,

-fiecare nivel guvernamental acopera cheltuielile necesare din venituri fiscale si din taxe de proprietate. Autoritatile locale sunt dustinute dpdv financiar de Guvernul federal, de la care primesc o cota parte calculata in functie de capacitatea financiara a fiecarui canton si municipalitate

- GUVERNUL FEDERAL:- potrivit constitutiei in Consiliul Federal nu trebuie sa fie alesi mai mult de un membru dintr-un canton

- in timp s-a creat obiceiul ca unele cantoane , ca Berne si Zurich, sa fie reprezentate in Consiliu, de altfel un membru din cantonul cu populatie vorbitoare de lb. franceza si din cel cu lb. italiana.

- Consiliul Federal isi defasoara activitatea in sedinte o data pe saptamana, dar orice membru poate solicita o intrevedere (deciziile sunt luate cu majoritate de voturi- daca se intruneste cvorumul necesar)

- Cancelaria Federala: reuneste cam 100 persoane; functioneaza sub autoritatea Consiliului Federal; Ofera personalul necesar acestuia pentru a-si exercita atributiile

membrii cancelariei colaboreaza si cu Adunarea Federala- Camcelaria vazuta ca o institutie de legatura intre cele doua puteri; membrii Cancelariei participa la sedintele Consiliului federal dar nu au drept de vot; are atasat Biroul Central pentru Documentare (care are aprox. 350 pers); Cancelaria este implicata in planificare si elaborare de audite la solicitarea membrilor Consiliului Federal- fiind si institutia de legatura intre Consiliu federal si cantoane

-Ministerele sunt de fapt 7 departamente administrative, fiecare fiind condus de un membru al Consiliului federal (care este si adjunct pentru un alt depoartament)

- consilierii federali sunt obligati sa accepte distribuirea responsabilitatii pt departamente.

-fiecare departament are un Secretariat General, condus de un Secretar General care este functionar public si pastreaza postul chiar daca apar schimbari in structura departamentului

- Consiliul Federal

are competente decizionale in procesul de distributie a responsabilitatii

supravegheaza modul de organizare al departamentelor si al autoritatii federale

-GUVERNELE LOCALE- In Elvetia nu exista reprezentare federala la nivel local 9adica al cantoanelor)

-Administrarea cantoanelor-

cantoanele sunt responsabile pt propria lor organizare, a.i. tb sa se asigure o buna colaborare intre municipalitati, dar si mentinerea ordinii si linistii, a unor rel. bune intre Stat si Biserica, intre furnizarii de servicii de sanatate si conditiilor in institutiile sanitare

cantoanele supravegheaza executia celor mai multe dintre legile federale

uneori administratia cantoanelor este supervizata de administratia federala

puterea executiva si administrativa este exercitata de un Consiliu de Stat, ales de cetateni pt o perioada det (acesta are aceeasi organizare ca si Consiliul Federal- presedinte ales anual de catre cetateni, parlamentele cantoanelor, guvernele lor sau de participantii la Landsgemainde-sedinta deschisa cu toti cetatenii cu drept de vot si are un rol consultativ, 5-9 membrii fiecare conducand cate un departament al cantonului, in cele mai multe cazuri consilierii sunt politicieni)

formele de colaborare intre cantoane sunt prevazute de Constitutie

- Municipalitatile:

exista in jur de 3021 de municipalitati care exercita o dubla functie administrativa- ele reprezinta autoritatea executiva la nivel local, respectiv guvernele cantoanelor

organizarea lor potrivit gradului de autonomie variaza de la canton la caonton- de obicei isi maqnifesta autonomia in ceea ce priveste organizarea autoritatilor locale, elaborarea politicilor locale si org politiei la acest nivel

majoritatea au o Adunare a Comunitatii sau o sedinta deschisa la care participa in mod regulat toti cetatenii

cele mai mari municipalitati aleg un parlament propriu si au introdus instrumente cariate de exercitare directa a democratiei

autoritatea executiva este un grup consultativ reunit in Consiliul Municipal, ales de obicei de cetateni si condus de un Presedinte al Municipalitatii- spre deosebire de nivelul federal sau cel cal cantoanelor presedintele respecta principiul primus inter pares, are o pozitie centrala in cadrul sistemului cu o mare competenta administrativa si decizionala.

Districtul este nivelul administrativ de baza si este reprezentat de un grup politic aflat in legatura permanenta cu municipalitatea. Administratia centrala a cantonului este reprezentata in district.

6) FRANTAFranta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala fapt prevazut in Constitutia tarii.

Este o republica prezidentiala, astfel puterea legislativa este exercitata de un parlament bicameral, format din:

Senat (321 membrii ales pe o perioada de 9 ani, de catre un colegi electoral alc din delagatii Adunarii Nationale si reprezentanti ai Consiliilor departamentale si municipale)

Adunarea Natioanla (577 membrii, 555 din Franta si 22 din teritoriile de peste mari ales prin vot direct pe o perioada de 5 ani)

Puterea executiva este exercitata de un presedinte ales prin vot direct pentru cel mult 2 mandate de cate 7 ani, acesta este cel care numeste Consiliul de Ministii condus de un Prim Ministru.

Autoritatea judecatoreascaCurtile sunt de 2 tipuri: curti juridice (se afla sub autoritatea suprema a Curtii de Casatie) si curti administrative (care se afla in subordonarea Consiliului de Stat)

Curti Juridice. Pentru cazurile civile exista Instantele de judecata, Curtea Suprema si Curtile de Apel. Pentru cazurile penale exista Curtile de Politie pentru savarsirea de crime si pt alte pedepse exista Tribunalele de Corectie

Aceste curti juridice cuprind mai multe instante specializate: Tribunalele Comerciale, Biroul de Conciliere.

Curtile Administrative. Exista Curti Administrative de Apel si Curtile Specializate cum ar fi: Curtea de Conturi, Curtea Regionala de Conturi

Autoritatea legislativa

Parlamentul este bicameral: Adunarea Nationala (aleasa pe 5 ani prin vot direct universal) si Senatul (ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral grands electeurs) mandatul de senator este acordat pe o perioada de 9 ani, insa 1/3 din Senat se reinnoieste la fiecare 3 ani. Spre deosebire de Adunarea Nationala Senatul nu poate fi dizolvat.Adunarea Nationala are putere de decizie finalaStructurile Adunarii Nationale si ale Senatului sunt: Comitetul de Aprobare, Comitetul de Selectie si Comitetele de Ancheta si Control.Sistemul electoralSe organizeaza 2 runde de vot pt un singur candidat.

Franta e impartita in 587 de centre de vot

Un membru al parlamentului trb sustinut de cel putin 100.000 de alegatori.

Autoritatea executivaE divizata intre Presedintele Republicii si Primul Ministru. Presedintele nominalizeaza candidatii pt posturile din activitatile civile si militare, de la cel mai inalt nivel al statului. Consilierii de stat, prefectii si directorii din administratia publica sunt nominalizati de Consiliul de ministrii.

Guvernul Central

Seful Guvernului este Primul Ministru; acesta este numit de catre Presedintele Republicii si este responsabil pentru actiunile Guvernului.

Guvernul este format din PM, un numar de ministre si secretariatele de stat.

Nici un membru al Guvernului nu poate fi membru al Parlamentului

Exista aprox 20 de ministere alcatuite din departamente

Secretariatul General al Guvernului detine un rol central in derularea procedurilor administrative intreprinse de Guvern. Membrii acestuia lanseaza propuneri Parlamentului si verifica legalitatea documentelor semnate de Presedinte si de Primul Ministru.

Structuri aflate sub autoritate Primului Ministru: Directia Generala pt Administratie si Servicii Publice, Centrul Interministerial de Informatica Administrativa, Serviciul de Informare si Difuzare, Secretariatul General pt Aparare Nationala, Secretariatul General pt Cooperare Internationala

Ministerele Departamentele

Pot fi creata sau dizolvate prin decret

Sunt conduse de catre un ministru, care poate si asistat de ministrii delegati sau secretari de stat.

Ministrul poate emite ordine pt aplicarea legilor

Departamentele externe sunt dublu subordonate, ministerului de resort si prefectului

Autoritatile regionale

22 de reguni libere administrate de Consiliile alese. La acestea se mai adauga 4 districte aflate in strainatate

Fiecare regiune are un grup de consultanta economica si comitele sociale formate din personalitati in domeniile: munca, economic, social

Prefectul regiunii reprezinta statul

Autoritatile departamentale

Districtele exista inca din timpul Revolutiei Franceze

Exista 96 de districte la care se adauga 4 in strainatate

Entitati teritoriale: Adunarea aleasa si Consiliul General. Consilierii Generali sunt alesi pe 6 ani.

Avocatul poporului si partidele reprezentative

Este cunoscut ca Mediatorul Republicii/National.

Mediatorul Republicii e o autoritate independenta desemnata pe 6 ani printr-un decret al Consiliului de Ministrii. Acesta nu poseda un mandat revocabil si nu primeste instructiuni de la Guvern.

Orice persoana poate formul o plangere catre acest Mediator

MR e asistat de un delegat general. EL are delegatii in fiecare district

Intocmeste un raport anual

7) GERMANIA

Republica federala, constitutie adoptata din 1949

Seful statului: presedintele federal ( ales pe 5 ani)

Structura administrative policentrica; sistem cooperare la nivel federal

Autoritatea judecatoreasca

Curti ordinare cuprind:

Curtea locala

Curtea regionala

Inalta curte regionala

Curtea federala de justitie

Aria de responsabilitate:

probleme penale, civile FARA legile referitoare la munca si domeniul jurisdictional liber, voluntar

*In 5 landuri din Est in locul curtii locale activeaza Curtea de conturi care preia din competentele curtii regionale si Inaltei curti regionale.

Curtile pentru munca cuprind:

Curtea locala de munca

Curtea regionala de munca

Curtea federala de munca

Curtile administrative cuprind:

Curtea locala administrativa

Inalta curte administrativa

Curtea administrativa federala

Aria de responsabilitate:

Procedurile ce se aplica in cazul legilor admnistrative FARA cele care se afla sub jurisdictia Curtilor Fiscale si Sociale si care dispun de o lege constitutionala

Curtile sociale:

Curtile sociale locale

Inalta curte sociala

Curtea federala sociala

Curtile fiscale:

Curtea financiara

Curtea fiscala federala

Cea mai INALTA curte din Germania CURTEA FEDERALA CONSTITUTIONALA

Aria de responsabilitate:

Vegheaza respectarea legilor de baza

Examineaza legislatia federala si a landurilor

Poate dizolva un partid (daca activitatea acestuia contravine prevederilor constitutionale)

Mod de alcatuire:

2 Camere cu cate 8 magistrati ( 4 alesi de Bundestag si 4 de Bundesrat)

Magistratii sunt alesi pe 12 ani, fara posibilitate de realegere

Autoritatea legislativa Parlamentul

2 Camere: Bundestag ( Adunarea Federala) + Bundesrat ( Consiliul Federal)

Adunarea Federala:

are 662 membri alesi pe 4 ani prin reprezentarea proportionala si majoritate simpla

atributie principala: controlul activitatii Guvernului

alege Cancelarul federal

Consiliul Federal:

Are 69 membri alesi din cele 16 landuri

Membrii fac parte din guvernele landurilor sau sunt delegati ai acestora

Fiecare land are min 3 reprezentati ( desi cele mai cunoscute landuri au chiar si 6)

Propunerile pot fi facute de orice deputat al Consiliului Federal, sau de Guvernul Federal; daca se intruneste majoritate, propunerea se duce la Adunarea Federala; in cazul in care cele 2 camere nu cad de acord se constituie Comisia de Mediere (din membri ai ambelor camere)

*fiecare land are Parlament si Guvern Local

*la nivelul fiecarui land se aplica principiul suveranitatii, conform caruia Parlamentul Federal nu poate obiecta legile propuse de Parlamentul Local

Autoritatea executiva

Este asigurata de Guvernul federal a carui functie principala e sa pregateasca deciziile politice si legislative, iar responsabilitatile administrative sunt delegate catre landuri

Exista 3 nivele ale administratiei: federal, land si local

Fiecare nivel are autonomie legala si este independent de realizarea prevederilor constitutionale, asumandu-si responsabilitatea pentru propriile activitati

Aprox 75% din legile federale sunt indreptate catre guvernele landurilor si cele locale si trebuie implementate de acestea

Domeniile in care sunt formulate aceste legi sunt: relatii internationale, finante federale, serviciul postal federal, transporturile feroviare federale, fortele armate federale, apele federale si flotila, controlul de trafic aerian si politia federala

Personalul care asigura serv publice este alc din functionari permanenti si persoane fara drept de greva

Serviciul public are o structura uniforma ( sistem omogen) pe 4 niveluri:

Servicii la cel mai inalt nivel

Servicii derulate la niveluri intermediare

Servicii la nivel mediu

Servicii la nivel inferior.

Functionarii permanenti sunt platiti si se supun legii federale.

Guvernul la nivel central

Cancelarul Federal, conducatorul guvernului , e ales de Adunarea Generala cu responsabilitati formale

Cancelarul numeste membrii guvernului si conduce activitatea guvernului determinad coordonatele politicii ce urmeaza a fi implementate

Cancelarul determina gradul de responsabilitate a fiecarui minister

Daca membrii parlamentului doresc sa acorde votul de neincredere cancelarului, acestia trebuie in acelasi timp sa aleaga si succesorul lui. (pe baza majoritatii simple)

*principiul ministerial: fiecare minister opteaza pentru politica sa si are responsabilitatea proprie in cadrul ministerului sau.

- Cancelaria federala ( din 1989) are 500 membri structura e similara cu cea a ministerelor.

- Ministerele: conduse de un ministru, asistate de un birou de personal (persoane civile), secretariate de stat parlamentare (format din membrii ai parlamentuui) + secretariate de stat proprii.

Guvernul regional

Politica generala este fundamentata de Seful guvernului (Primul Ministru al landului) +birourile sale

Au propria legislatie si fac aprox 75% propunerile pentru legile federale.

Au 3 niveluri de organizare administrativa:

superior, direct subordonate ministerului

mediu, sarcini pentru districtul administrativ din land conduse de un comisar de district

Inferior, autoritati specifice landului

Finantare proprie din: taxe landului pe proprietate, succesiune si pe venit.

50% din venituri de la corporatii si taxe pe venit .

Guvernul local

2 niveluri ale autoguvernarii locale:

Municipalitatea

Comitatele/Districtele (>100 000loc)

Se aplica principiul subsidiaritatii

Membrii consiliilor locale sunt alesi prin vot direct

Autoritatile locale sunt responsabile cu problemele locale (ex: serviciul social local, baze sportive, spitale)

Au in responsabilitate: implementarea legislatiei federale si a landului

8) GRECIA republic parlamentar (parlament unicameral, 300 membrii, ales pe 4 ani).

Constituie din 1975 (1986)

eful Statului: Preedintele Republicii Elene ales de Parlament pentru maxim dou mandate a cte 5 ani.

Consiliul Republicii (condus de preedinte, format din fotii preedini democrai, primul ministru, liderul opoziiei, prim-minitrii guvernelor care s-au bucurat de ncrederea parlamentului).

Autoritatea judectoreasc

Dou tipuri de curi: instane (civile i penale) i administrative.

Instituii ale autoritii judectoreti:

Curtea de Apel intervine n cazuri civile i penale, instituia cu cea mai nalt autoritate;

Consiliul de Stat curtea suprem pentru probleme de ordin administrativ, rol comparabil cu cel al Curii de Apel. Acioneaz n special n cazurile de abuz de putere.

Curtea de Conturi (1833) curte administrativ special, intervine n cazuri de pensionare, urmrire a situaiei financiare a ageniilor publice, identific i rezolv situaiile n care statul este prejudiciat.

Consiliul de Stat i Curtea de Conturi dup model francez, membrii sunt magistrai i nu funcionari publici.

Curtea Suprem Special (1975)

verific validitatea rezultatelor referendumurilor i alegerilor;

decide n caz de incompatibiliti de funcii publice

soluioneaz conflicte dintre curi i autoritile administrative

soluioneaz conflicte dintre Curtea de Conturi i alte instituii

Autoritatea legislativ

Aparine Parlamentului, unicameral, cu 300 de deputai alei pe o perioad de 4 ani.

Vrsta minim pentru deputai: 25 ani. Manadatele nu pot fi cumulate.

Din cele 300 de locuri, 12 sunt rezervate pentru Deputaii de Stat. Acetia nu sunt alei potrivit procedurii electorale.

Iniiativa legislativ: aparine Parlamentului i Guvernului. n cazul legilor ce implic aspecte de ordin financiar, determinare de venituri i cheltuieli, aspecte care in de administrarea patrimoniului statului, acestea pot fi iniiate doar de Guvern.

Adunarea Naional poate fi dizolvat de Preedintele Republicii n cazul unui vot de nencredere dat Guvernului sau membrilor Guvernului semnat de 61% din deputai.

Activitatea desfurat n comisii parlamentare, analizeaz proiecte de acte normative. Domeniile n care acioneaz comisiile: cultural, aprare naional, afaceri externe, economic, social, administraie public, ordine public i justiie, producie i comer. Comisiile sunt formate din 40-50 membrii.

Comisiile pot decide audierea unor persoane: funcionari publici, reprezentani ai autoritilor locale, sindicate, experi, atunci cnd se solicit intervenia sau Parlamentul consider necesar implicarea lor.

Decizii luate prin votul majoritii membrilor, n edine care nu sunt publice. Comisiile se constituie ad-hoc, cnd desfurarea activitii legislative implic iniierea lor. De obicei sunt dizolvate dup ncheirea misiunii pentru care s-au constituit.

Un alt tip de de comisii sunt cel de Cercetare, care intervin n investigarea unor cazuri de interes public.

Autoritatea executiv

e asigurat de Preedintele Republicii i GuvernuluiGuvernul e condus de Prim Ministru, care este numit de preedintePrimul ministru este preedintele partidului care a ctigat majoritatea n alegeriPM-ul este ales direct de ctre populaie, spre deosebire de Preedintele Republicii care e ales prin vot indirect.Dac nu exist majoritate, PM-ul e ales dup urmtoarea procedur: Preedintele solicit efului partidului cu majoritate relativ s formeze un guvern agreat de Adunarea Naional. (dureaz 3 zile)

Funciile PM:

Asigur unitatea i coordonarea activitii guvernului

Conduce administraia public conform politicii guvernului

Urmrete implementarea coninutului legilor

Propune nfiinarea sau desfiinarea unui minister/ numirea sau demiterea unui ministru

Arbitreaza nenelegerile care au loc ntre membrii Cabinetului PM

Numete secretarul de stat + serviciile independente

Serviciile sub autoritatea PM:

Biroul PM : are 130 membri care sunt numii prin decret pe PM publicat ntr-un ziar oficial

Secretariatul Cabinetului: serviciu administrativ, are 15 membri care au rolul de supervizare (pregtesc i urmresc aplicarea deciziilor guvernului, programeaz edinele cabinetului, public articole n jurnale oficiale).

Cabinetul: e alc din PM, Vice- Preedintele guvernului, minitrii, minitrii adjunci, minitrii fr portofoliu.

Ministerele

Conform Constituiei, ministerele obligatorii sunt: finanelor, economie naional i justiie.

Au 21 ministere

Exist i Comitetul Interministerial pt Preuri (alc din minitrii Economiei Naionale, Finanelor, Agriculturii, Comerului i Industriei, Cercetrii i Tehnologiei.

Consiliul de Stat e instituia suprem care trateaz cazurile din sistemul administrativ

Administraiile la nivel local

Administraia are 3 niveluri:

Districte (subprefectur, canton i eparhie)

Departamente, conduse de un Prefect (reprezentatul direct al guvernului), fiind numit/demis direct de ctre Guvern, se subordoneaz Ministerului Public

Regiuni, condus de un secretar general de regiune care este eful Consiliului Regional (are n sarcin planificarea, coordonarea i dezvoltarea regional)

Consiliul Regional e alctuit din : prefeci, efii departamentelor constituite, eful Consiliul General + reprezentanii uniunilor locale din municipaliti

Consiliul de Departament: trateaz problemele sociale, economice i profesionale.

Consiliul de Departament poate decide, consulta i planifica.

Guvernul Local

Are subuniti administrative locale (demi i kinotites)

Grecia are 5921 municipaliti (361 demi i 5560 kinotites)

Municipalitile sunt administrate de Consiliile Municipale i Primari ( pt demi ) i efi ( pentru kinotites), alei prin vot direct universal pe 4 ani.

Consiliul municipal are 11-42 membri pt demi i 7-11 membri pt kinotites.

Responsabilitile autoritii locale sunt:

Exclusive: reelele de aprovizionare cu ap, sistemele de canalizare, drumurile, podurile i serviciile de curenie.

Cooperative: promovare n domeniu economic, social, cultural, turistic.

Centre de sntate, coli, biblioteci.

9) MAREA BRITANIERegatul Unit al Marea Britanie este

-o monarhie constitutionala;

-un dtat unitar, cu diferente majore intre componentele sale sub aspect structural, administrativ

-un stat multinational, format din: Marea Britanie, compusa din: Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord.

Autoritatea juridic

nu are o Curte Constituional, nu are un sistem unitar de Curi i nu are o separare clar a legilor private i publice.

managementul public se deruleaz potrivit unor legi administrative, i potrivit deciziilor Curii Comunitii Europene (E.C.)

Nu exist un Ministru al Justiiei, ca n celelalte ri europene.

n Anglia, ara Galilor i Scoia puterile administrative care acoper sistemul legislativ i juridic sunt divizate n mod deliberat ntre diferitele autoriti.

Autoritatea legislativ

Puterea legislativ este exercitat de un parlament bicameral, format din:

Camera Comunelor si Camera Lorzilor .

- Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European.

- Parlamentul este autoritatea legislativ suprem, nimeni nu are voie s amendeze legile aprobate de Parlament.

- Comisiile Departamentale Speciale (14 la nr) se ocup cu urmrirea implementrii efective a legilor, analizeaz probleme speciale, intocmesc rapoarte, iar ministrii de resort sunt invitai s participe la lucrrile lor. Comisia Public de Contabilitate se ocup cu investigarea modului n care sunt utillizate fondurile bneti aprobate de Parlament.

- Au fost constituite trei astfel de comisii speciale,care analizeaz legile primite de la Comisia European evideniind implicaiile asupra celorlalte componente ale cadrului legislativ i politicii MB.

-Camera Lorzilor are cteva astfel de comisii speciale, cea mai important este Comisia pentru Legislaie, care examineaz implicaiile deciziilor legislative i administrative, interesndu-se mai puin de aspectele politice.

AUTORITATEA EXECUTIV

eful Guvernului este Primul Ministru, unul din liderii politici ai partidului (coaliiei) care a ctigat alegerile. Este nominalizat de Regin care invit liderii partidelor politice care conduc majoritatea n Camera Comunelor pentru a-i consulta n vederea formrii unui Guvern.

Primul Ministru conduce edinele Cabinetului(aprox 80 pers), selecteaz minitrii i are puterea s-i demit, intervine n orice probleme politice aprute la nivel de departament i rspunde timp de 15 minute de dou ori pe sptman la ntrebrile membrilor Camerei Comunelor, care acoper mare parte din activitatea guvernamental, formuleaz puncte de vedere referitoare la politica extern i la alte iniiative politice.

Primul Ministru este i Ministrul pentru Servicii Publice. Are responsabilitate formal pentru Serviciile de Securitate, selecteaz persoanele care urmeaz s primeasc distincii i are competene i responsabiliti majore pentru a exercita unele prerogative regale.

Atribuii: ntreinerea legturii cu departamentele guvernamentale, formularea unor variante pentru diferitele probleme particulare de care este interesat (de ex. aspectele de politic economic), facilitarea procesului de comunicare a Primului Ministru cu mass - media, desfurarea serviciilor de secretariat i de interes privat pentru Primul Ministru.

Primul Ministru a constituit Biroul Serviciilor Publice care face parte din Cabinetul Primului Ministru. Acest birou este responsabil ,,inter alia pentru problemele de management al resurselor umane din toate organizaiile aparinand serviciilor publice.

MINISTERELE DEPARTAMENTELE

- principalele componente prin care Guvernul i fundamenteaz i exercit politica proprie.

- sunt conduse de un membru in Cabinetul Primului Ministru i de un grup de minitri juniori (junior ministers) care au responsabiliti n domeniul politicii departamentului.

-sunt create i funcioneaz sub prerogativele puterii regale. Exist i departamente nonministeriale, care nu aparin ministerului, dar acestea sunt conduse de ctre un Birou sau de ctre un Director General.

- Componentele Regatului Unit se difereniaz din punctul de vedere al structurii departamentale.Scoia are propria sa structur administrativ pentru agricultur, mediu, pescuit, sntate, asisten social, administraie local, justiie i dezvoltare economic. Cea mai mare parte din funciile pe care le exercit membrii acestor departamente sunt desprinse din atribuiile Biroului i este condus de ctre un Ministru de Cabinet. Lordul Avocat este principalul reprezentant al Legii i Coroanei n Scoia, responsabil pentru informarea Guvernului i pentru fundamentarea legislaiei scoiene.

ara Galilor nu are un pachet distinct de legi pentru conducerea administrativ, multe dintre ele sunt comune cu cele din Anglia. Cu toate acestea, ara Galilor are o structur administrativ proprie cu un departament de stat, numit Biroul rii Galilor, care este condus de ctre Secretarul de Stat pentru ara Galilor, n persoana unui Ministru de Cabinet.

Irlanda de Nord, are propriul su Guvern i Parlament. Se apreciaz c acest statut este temporar. Actualul Guvern al Irlandei de Nord se divizeaz n dou. Biroul Irlandei de Nord este condus de minitri, care sunt ai Regatului Unit. Irlanda de Nord are propriile sale partide politice i partide ale Regatului Unit. ncepnd din 1985 are propria sa structur administrativ stabilit pe baza unui Acord Nord - Irlandez.

Anglia este condus de un Guvern ale crui atribuii sunt bine structurate. Nu exist guverne regionale, exist 49 de districte nemetropolitane, conduse de ctre consilieri alei ai districtului, i 6 districte metropolitane. Domeniile de care se ocup aceste instituii administrative locale sunt: planificare strategic, nvmnt, poliie, stingerea incendiilor i servicii de asisten social. Ali 369 de consilieri ndeplinesc funcii la nivel local, n special n urmatoarele domenii: ngrijirea sntii, planificare, locuine.

Avocatul Poporului si partidele reprezentative

Avocatul Poporului sau un Delegat/Comisionar al Parlamentului pt administratie.

Investigheaza nemultumirile populatiei fata de administratie

Comisarul are acces la lucrarile tuturor departamentelor administrative si poate face cercetari la taote nivelurile guvernamentale, dar nu are drept de analiza asupra deciziilor politice, intocmeste un raport anual catre Parlament

Recent a fost instituit si un Comisar pt Serviciile de Sanatate care identifica problemele existente in acest sistem si le transmite institutiilor publice abilitate spre solutionare.

La nivel local exista Comisionarul Independent pt administratia locala in Anglia, Scotia si Irlanda de Nord.

Principalele partide politice in Regatul Unit sunt:

Partidul Conservator;

Partidul Laburist;

Partidul Liberal-Democrat;

Partidul National Scotian;

Partidul National Galez;

Partidul National Irlandez.

10) NORVEGIA

Norvegia

Monarhie constitutionala cu un sistem parlamentar de guvernamant (conform constitutiei din 1814

Din 1991, rege este Herald V

Este impartita in 19 regiuni administrative

Autoritatea legislativa:

-apartine Parlamentului : STORTING (Stortinget)

Parlamentul :

169 de membri (dupa alegerile din 2005), alesi pentru 4 ani

Membrii sunt alesi prin reprezentare proportionala din cel 19 regiuni

19 locuri sunt alocate pe primcipii nationale pentru a face reprezentarea in parlament corespondenta cu votul popular.

Este unicameral

La prima intalnire dupa alegeri este divizat in doua parti: LAGTING si ODELSTING (dupa alegerile din 2009 se doreste a se renunta la aceasta impartire, fapt stipulat in modificarea Constitutiei din 2007)

In Lacting (un fel de camera superioara) intra din cei alesi, iar in Odelsting 3/4 (o camera inferioara).

Impartirea este reglementata de Constitutie (dupa 1814 in Lacting intrau cei in varsta si cei cu experienat cea mai mare)

Drumul legilor: hotararea este propusa de Guvern sau Odelsting( proiectul este aprobat(se transmite catrea Lacting(aproba sau respige(de cele ami multe ori respinge cu argumente)(este analizat si corectat de Odelsting(transmis catre Lacting. Daca un proiect e respims de doua ori ( Sotorning se reuneste in sesiune plenara si sa hotarasca cu o majoritate de 2/3.

Se constituie in 12 comisii

membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de orienatarea politica, dimensiunea grupului politic si dupa criteriu regional.

Dezbat doar probleme de competenta lor

Nu au competente decizionale

Au un rol important in procesul decisional

La lucrarile lor pot participa experti, specialisti, reprezentanti ai organizatiilor.

Autoritatea executiva

Primul Ministru (Jens Stoltenberg):

Sef al Cabinetului

Numit de Rege

Trebuie sa fie in relatii bune cu Parlamentul (care este superior Guvernului)

Responsabil pentru transpunerea politicii partidului pe care il reprezinta

Supervizeaza initiativele ministerelor din cadrul Cabinetului

Urmareste obtinerea consensului in cadrul reuniunilor

Urmareste asigurarea suportului partidelor si grupurilor de interes

Purtator de cuvant in Storting.

Exista un Birou al Prim Ministrului:

Mai putin de 25 de personae

6 sunt numite politic

3 secretari de stat

Rol:

Facilitarea introducerii de proceduri pentru supervizarea activitatii ministrilor

Informeaza permanent stortingul despre activitatea ministrilor

Sedintele cabinetului:

De 2 ori pe sapatamana

Dureaza 2-3 ore

Se dezbat mai mult de 7 probleme de pe ordinea de zi

Ministrii trebuie sa anunte dinainte problemele dezbatute sis a faca un rezumat al acestora pe care sa il trimita Biroului Prim MInistrului

In cazuri in care sunt implicate probleme financiare este necasara in rezumat si parerea Ministrului de Finante

In Cabinet functioneaza Comisii:

Permanente care pregatesc materialele pentru sedinte

Ad-hoc pentru dezbaterea anumitor probleme

Ministerele

In numar de 19 (in 2008)

au Secretariate de Stat, iar secretarii participa prin exceptie la sedintele Cabinetului.

Exista Secretari de stat (numiti pentru un mandat) si secretari generali permanenti.

Fiecare minister este format din departamente a cate 20-40 persoane.

Departamente (diviziuni (sectiuni ( grupuri, conduse de: director general sau seretar permanent (asistent director general (director general adjunct ( sef de divizie.

Departamenetele

unitati de baza in cadrul minsterelor

au sarcini mixte

16 ministri:

Fac toti parte din Cabinet

Sunt responsabili politic si juridic pentru aplicarea deciziilor Prlamentului

Circa trei din ei sunt numiti de Rege in Consiliul lui.

la nivel local Guvernul este reprezentat de Guvernatorul Regiunii:

responsabilitate admnistrativa directa pentru probleme de: asistenta social si familiala, aparare civila, protectia mediului, planificarea ctivitatilor in zona.

Coordoneaza activittatile altor institutii ale Guvernului central de la nivel local.

Supervizeaza deciziile din cadrul Consiliilor Municipale.

Subordonat din punct de vedere administrativ Ministerului Muncii si Administratiei Guvernamentale.

Unele sarcini ale guvernului sunt realizate in teritoriu de agentii ale Guvernului central.

Guvernul regional

In 19 districte/regiuni

Doar in 18 exista Consilii Districtuale

Membri alesi pe 4 ani

15 din membrii sai formeaza Biroul Executiv al Districtului

Consiliul alege un sef care prezideaza Consiliul si Biroul

Se afla sub controlul Guvernului central.

Ofera servicii ce nu pot fi oferite de Guvernul Central.

Atributiile le sunt prevazute in mare parte de Constitutie

Atributii :

Administrare spitale si servicii de sanatate, retele scoli si invatamant secundar

Construire si intretinere retele drumuri

Coordonare transport public local

Planificare regionala

Activitatea administratie zonale e finantata din venituri proprii, proiecte finatate de Guvernul Central si alte activitati

Guvernul local:

In timp multe din atributiile Guvernului regional au trecut la cel local/ al municipalitatilor.

Se afla sub controlul Guvernului regional.

Municipalitatile:

Guvernate de Consiliu Municipal ales la 4 ani13-85 de membri

Membrii aleg un sfert dintre ei pentru a forma Biroul executive si un sef care sa prezidze consiliul si biroul.

Consiliul alege si comisii pentru: administrarea scolilor, a domeniului social, pt activitati de control.

Consiliul si bugetul municipal sunt supervizate de Guvernatorul Regiunii.

Fiecare municipalitatea trebuie sa isi aleaga un Sef executiv responsabil cu adminstrare si informarea cetatenilor in legatura cu problemele economice.

Autoritatea judecatoreasca

Sistemul legislative face distinctia intre legea civila si penala

Legea penala e reglementata de:

Codul penal (1902)

Actul de procedura penala

Problemele din administratia publica sunt regelementate prin Actul de admnistratie publica

Structura curtilor:

Curtea suprema (Hoyesterett):

18 judecatori permanenti si un sef al justitiei:

Pronunta sentinta in ultima instanta

Poate intervene in divergentele dintre Guvern si Prlament

Inalta curte cu 5 institutii juridice

Curtile districtuale: 96 de districte juridice

Curti de conciliere

Curtile abordeaza toate tipurile de cazuri

Daca o sentinta a Curtii districtului este apelata, merge la inalta curte si dupa la curtea suprema.

Exista cateva curti speciale:

Tribunalul pentru securitate sociala

Curtea pentru probleme de munca

Avocatul poporului:

Ales pentru 4 ani

Trebuie sa intervina de cate ori cetatenii au de suferit din cauza nedreptatilor din partea institutiilor administrative

Poate cerceta cazuri din proprie initaitiva

Are competenta in aproape tot sectorul public

Este avocat civil

Partidele politice principale:

-Partidul muncii

-Partidul social de stanga

-Partidul conservator

-Partidul crestin democrat

-Partidul progresist

-Partidul de centru11) OLANDA

Organizarea statala:

Monarhie constitutionala ereditara (conform Constitutiei modificate in 1983)

System de guvernare parlamentar

Are sub auoritate provinciile autonome: Aruba si Antilele olandeze.

Seful statului: Monarhul (Queen Beatrix):

Este inviolabil

Formeaza noul Cabinet, numind un formateur si in informateur care ofera informatiile necesare primului

Comportamentul sau este supravegheat de ministri

Are un Cabinet al Reginei cu functii de procedura si supervizare

Are un Comisionar in fiecare regiune

numit si demis prin decret regal

conduce Consiliul provinciei si Executivul acesteia

implicat in servicii ce tin de apararea civila

coordonarea compartimentelor din administratia centraa ce fnctioneaza la nivel local

formuleaza recomandari pentru numirea primarilor si sefilor de politie din provincii

Autoritatea legislativa

Parlamentul Olandei:

Se numeste Statul General

E format din doua camere: Prima Camera si a Doua Camera

Prima Camera:

Formata din 75 de membri alesi din membrii celor 12 consilii provinciale

Mandat de 4 ani

Are functie de control si revizuire ( deciziile camerei II sunt analizate de prima

Membrii nu au o oregatire speciala si desfasoara activitati suplimentare pentru care primesc diurne

Seful camerei primeste salariu fix

Conrine 19 comisii permanente si 2 speciale

A doua camera:

150 de membri alesi direct

Mandat de 4 ani

Mai importanta din punct de vedere politic decat prima

Are dreptul de a initia legi si de a le amenda

Este alcatuita in mare parte din profesionisti

Cea mai importanta functie este aceea de exercitare a autoritatii legislative

Principala competenta: monitorizeaza activitatea Guvernului:

poate iterpela membrii Guvernului direct sau in scris

Initiaza cercetari parlamentare

Formeaza comisii:

Poate propune motiuni

Exista 29 de comisii permanente: fiecare comisie are secretar

Seful camerei II decide numarul de membri din comisii, pentru care consulta prezidiul camerei si partidele politice

Propunerile legislative:

sunt facute in mare parte de Guvern

Propunerile sunt discutate in cele 29 de comisii impreuna cu ministrul respectiv implicat

La vot participa ambele camere

Cand propunerea e acceptata de camera II, e trimisa spre discutii in comisii in camera I

In plen ia decizia referitoare la propunere darn u are dreptul sa faca modificari

Dupa aprobare, monarhul confirma propunerea legislativa ( se publica in Ziarul National.

Camere sunt sustinute de Secretari si echipele lor:

Secretarii sunt numiti de camera

Nu pot fi membri ai parlamentului

Pregateste si redacteaza deciziile camerei pentru obtinerea avizelor tehnice de procedura, asistarea sefilor camerei

Secretarul sustine organizatoric camera

Sunt circa 400 de persoane implicate in camera II

Mebrii Parlamentului, Consiliului de stat, Consiliilor provinciale si municipale pot practica cumul de functii publice

La nivelul regiunilor exista Consilii provinciale alcatuite din membri sdin camera II

Autoritatea executiva

Reprezentata de Guvernul Central, Guvernul Regional si Guvernul local

Seful Guvernului ( Primul Ministru:

Liderul poplitic al partidului castigator

Are functii de reprezentare si coordonare, in mare parte

Pozitia sa este de mai mica importanta deoarece:

Structura Cabinetului olandez se bazeaza pe o puternica coalitie in care se exercita un puternic leadership

Membrii Guvernului colaboreaza foerte mult

Ministerele si ministrii au autonomie ridicata

Are superioritate politica, nu si formala

Cabinetul:

Format de un formateur (de regula viitorul Prim MInistru) cu suportul camerei II

Se constituie 14 comisii ministeriale permanente:

Constituite din ministri, secretari de stat si alte oficialitati

Se formeaza in domenii ca: aparare, economic, social, stiinta, tehnologie, politica informationala, relatii externe, etc.

In cadrul guvernului, un rol important are directia Generala de Mangement Public:

Urmareste obtinerea de eficienta, eficacitate si calitate

Coordoneaza modul de functionare a administratiei

Pregatirea si asistarea executarii si evaluarii politicii in domeniul informational si organizational, etc.

Ministerele:

Sunt in numar de 17

Impartite in: directii generale ( divizii ( oficii (sectiuni

Sunt asistate de secreatriate generale conduse de un secretar si adjunctul sau, functionari publici permanenti fara orientare politica

Deleaga o parte din responsabilitati secretariatelor generale

Ministrii:

Au autonomie generala in functie de domeniile pe care le conduc

Raspund in fata Statului General pentru toate actiunile Guvernului

Membrii Cabinetului nu pot practica cumul de functii publice

Reprezentarea administratiiei centrale la nivel local se face prin intermediul unor servicii guvernamentale descentralizate:

Furnizeaza informatii despre activitatea ministerelor pana la nivel regional

Formuleaza recomandari pentru ministere si instantele regionale

Evalueaza, supervizeaza, inspecteaza

Investigheaza, cerceteaza

Desfasoara activitati tehnice

Guvernul regional:

Teritoriul tarii e divizat in 12 provincii, ce pot fi dizolvate de catre Statul General

Este condus de Comisionarul Reginei

Resursele provi din taxe si contributii ale Guvernului central

Guvernul local:

647 de municipalitati conduse de:

Consiliul Municipal (membri alesi direct si autonomi in realizarea sarcinilor), Executivul Municipiului si Primarul orasului (numit prin decret regal; pe 6 ani; poate fi numit in localittai diferite in alte mandate)

Primarul este presedintele consiliului si al executivului

Are competente independent numai in privinta politiei si mentinerea ordinii publice

Resursele municipalitatilor: taxe si transferuri de la Guvernul central

Autoritatea judecatoreasca

Sistem administrativ amplu

Nu are: Curte Admnistrativa suprema si Constitutionala

Nu exista jurisdictie prin jurii

Asistenta juridical este asigurata de judecatori profesionisti, numiti de Guvern pe viata

Sistemul de curti:

Curtea Suprema a Olandei

Curti de apel

Curti de provincie

Curti ale municipalitatilor

Exista curti:

Civile

Penale

System