Fenomenul structural al limbii lui ªev cenkoconstã în faptul cã, spre deosebire de limba luiKvitka-Osnovianenko sau chiar a lui Kotlea -revskyi, în ea se regãsea întregul spa þiu isto ricºi teritorial populat de ucraineni. Ca ºi în limbalui Kotlearevskyi, în limba lui ªevcenko filo -nul liric se contopeºte cu cel sa ti ric, cu toa teacestea orizonturile liri cii ºi satirei lui ªev cen - ko sunt mult mai vaste, decât la oricare dintrepredecesorii sãi.

Marele Cobzar acorda o atenþieconstantã nu atât limbii propriu-zise, cât mai ales conþinutuluicuvintelor folosite de popor ºi sen-timentelor acestuia.

O altã particularitate la fel deimportantã a limbii sale este aceeacã, deºi dominatã de filonul popu-lar, în ea ºi-au aflat locul cuvenit ºiele men tele vechilor limbi slavelite rare.

Nimeni nu poate nega baza po -pularã a poeziei lui T. ªevcenko,faptul cã în creaþia sa s-a îmbinatîn mod organic cântecul popular cupovestirile orale la care s-a adãugattot ce s-a pãstrat din vechile limbifolosite în Rusia Kieveanã.

În limba genialului poet alUcrai nei este redatã întru totulfonetica ºi morfologia popularã întoate variantele lor existente îngraiurile cen tra le de pe Nipru, dar fãrã ca elesã fie copiate, aºa cum fãcea, de pildã, Kvitka-Osno via nen ko. Din câteva variante fone tice aleunui cuvânt sau ale unei forme morfolo gi ceªev cenko ale gea pe cele care îi erau fami liareºi pe care le-a auzit nu numai în regiunea sanatalã, Zveny horod. Poetul cãlãtorea mult prinUcrai na, asculta cum se vorbeºte ºi la Kiev, ºiîn Poltava, ºi în Polesia, ºi în Podolia. Peste totpe unde umbla, ªevcenko îºi nota cuvinte pecare le folosea apoi în poeziile sale. El evitatotuºi folosirea cuvintelor ºi formelor careaveau o circulaþie localã. Desigur, având învedere faptul cã în aceste timpuri limbaucraineanã literarã era în fazã de formare, estegreu de diferenþiat elementele literare de celedialectale în limba unui scriitor sau a altuia. Cu

toate acestea, nu putem sã nu observãm cã ªev-cenko a fãcut încã un pas spre unificarea tutu -ror dialec telor ucrainene, spre eviden þie reatrãsãturilor lor comune.

Baza popularã a limbii operelor lui ªev -cenko este evidentã la toate nivelurile: le xical,fo netic, morfologic ºi sintactic. Meritul lui T.ªev cenko rezidã în faptul cã el a îmbo gãþitlimba popularã prin includerea organicã în in -te riorul ei a unor elemente din alte surse, în de -

pãrtând astfel limba literarã de cea folositã învorbire.

Spre deosebire de predecesorii sãi, poeþiiromantici, T. ªevcenko fie a transformat fol-clorul, fie s-a bazat numai pe valorile esteticecreate de acesta.

Motivele folclorice sunt inseparabile dematerialul etnografic folosit de T. ªevcenko.Exe geþii sãi aratã cã poetul cunoºtea îndea -proa pe particularitãþile obiceiurilor, mai ales,ale celor de nuntã. Nu întâmplãtor cuvinteleprecum starosty („peþitori“), ruºnyky (ºter-gare“), molodi („miri“), druºky („druºte“), res -pec tiv cuvintele ºi atributele etnografice alenun þii ucrainene, reprezintã un element im por -tant în poezia lui T. ªevcenko.

ªevcenko foloseºte la scarã largã lexicul

istoric ce caracterizeazã viaþa de militar pre-cum ºi diverse atribute ale puterii hãtmãneºti.Acest lexic se întâlneºte atât în operele cu te -ma ticã istoricã, cât ºi în unele relatãri succintedespre viaþa cãzãceascã fãcute în cadrul altortematici generale, de exemplu: bulava („ghi -oagã“), bunciuky („tuiuri“), kleinody („atri buteale puterii“), cervoni jupany („ju pa ne roºii“),hetman („hatman“), kozaþtvo („cãzã cime“) etc.

Un loc special în lexicul lui T. ªevcenko

l-au ocupat cuvintele slave bise -ri ceºti care ajun geau la þãranulucrainean prin diverse cãi: bise -rici, colinde sau cãrþi de cult.

În literatura ucraineanã, ªev -cenko a fost acela care a definitclar cãile de utilizare sti lis ticã alexicului, frazeologiei ºi a dife -ritelor forme vechi slave.

ªevcenko a introdus lexiculde culturã gene ralã în limba lite -rarã ucraineanã reprezentatã deel însuºi. Fiind pictor, în epis-tolele sale, de pildã, este amplure pre zen tatã terminologia legatãde picturã ºi gravurã: albom („al -bum“), ale bastr („alabastru“),farba („vop sea“), oliia („ulei“),barelief („ba so relief“), portret(„por tret“), penzel („pensulã“)etc.

Din lexicul general fac partemulte cuvinte abstracte, ca: bez ta lannea(„soar tã amarã“), ºce rost („sinceritate“), laska(„mân gâ iere“), nudha („triste þe“), ra dost („bu -curie“), nadiia („spe ranþã“) etc.

La sfârºitul anilor 50 - în ce pu tul anilor 60 aisecolului al XIX-lea, numele lui T. ªev cen ko ade ve nit atât de popular în litera tu ra din estul ºiîn cea din vestul Ucrai nei, încât toate pro ble -mele legate de dezvoltarea limbii ºi li te raturiiucrainene au fost într-un fel sau altul le gate denumele sãu. ªev cenko este conside rat pe dreptcuvânt creatorul limbii ucrainene literare.

Opera lui ªevcenko constituie un fenomenaparte atât în istoria literaturii ucrainene, a cul-turii spirituale, în general, cât ºi în cea a limbiiliterare.

Ion ROBCIUC

serie nouå, nr. 235-236 / martie 2013

taras Çevcenko - creatorul limbii ucrainene literare

Taras ªevcenko, Terra Incognita

2 curierul ucrainean

Consulul general alUcrainei la Suceava, Ex -celenþa Sa Vasyl Boie ci ko,a prezentat o expunere cuprivire la acþiunile în tre -prin se ºi activitãþile deperspectivã ale re pre zen - tan þei consulare ucrai ne neîn do me niul co la bo rã riieco no mi ce transfron taliereîn anul 2013.

„Colaborarea economicã externã vizeazã,în primul rând, þãrile vecine, între care

România ocupã un loc important“

El a precizat cã „preºedintele Ucrainei ºiguvernul actual pun un accent foarte puternicpe dezvoltarea economicã a þãrii“, iar „colabo-rarea economicã ex ternã vizeazã, în primulrând, þãrile veci ne, între care România ocupã unloc important“.

Remarcând rolul ºi rãspunderile care revininstituþiei consulare în colaborarea regionalãtrans frontalierã, consulul general al Ucrainei laSuceava a subliniat cã, în anii precedenþi, „s-aini þiat semnarea unor acorduri-cadru întreregiunile limitrofe din Ucraina ºi judeþele dinRomâ nia, care fac parte din circumscripþia con-sularã“.

„Se fac demersuri pentru o colaborare pragmaticã între regiuni din Ucraina ºi judeþele limitrofe din

România“

Accentuând faptul cã „se fac demersuri pen-tru o colaborare pragmaticã între aceste regiunidin Ucraina ºi judeþele limitrofe din România“,Excelenþa Sa Vasyl Boieciko a declarat cã, pen-tru anul în curs, „sunt programate câteva vizite,

misiuni economice“, care vor antrena oamenide afaceri din ambele þãri.

Deja s-au organizat, în lunile ianuarie ºi fe -bruarie, întâlniri de lucru cu grupuri de oamenide afaceri din judeþele Suceava ºi Botoºani,întâlniri la care s-a discutat despre situaþia dinUcraina, des pre poten þia lul economic ºi turistic,despre acti vitatea Eurore giunii Prutul de Sus.

În cadrul acestor întâlniri au fost prezentateCD-uri cu propuneri de export-import ale unorfirme din regiunile Hmelnyþkyi, Ternopil,Ivano-Frankivsk ºi Cernãuþi.

În momentul de faþã se pregãteºte vizita uneidelegaþii din regiunea Hmelnyþkyi în judeþeleSuceava ºi Neamþ.

„Colaborarea dintre þãrile vecine, la nivelulregiunilor transfrontaliere, este extrem de

importantã“

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko a precizat cã, înanul 2011, a venit cu ideea unui Forum eco-nomic transfrontalier, care sã fie organizatanual, idee susþinutã de conducerile administra-tive ale regiunii Cernãuþi ºi judeþului Suceava.

Cu câteva zile în urmã, la data de 5 martie, laPorubne, a avut loc o întâlnire între reprezen-tanþii la vârf ai administraþiei din Cernãuþi ºiSuceava, întâlnire în cadrul cãreia s-a convenitca acest forum sã fie organizat pânã la sfârºitulacestui an.

„Având în vedere criza economicã genera -lizatã - a spus el - colaborarea dintre þãrile veci -ne, la nivelul re giunilor transfrontaliere, esteextrem de importantã“.

În acest sens, Consulatul General al Ucraineila Suceava propune organizarea de misiuni eco-nomice de o parte ºi de alta a frontierei,„grupuri alcãtuite din 4-5 oameni de afacericare au intere se foarte precise în ceea ce pri -veºte importul ºi exportul de mãrfuri“.

S-au purtat discuþii ºi s-a convenit la nivelulCame relor de Comerþ ºi Industrie ºi al repre -zentanþelor IMM din judeþele Suceava ºi Bo -toºani cã pot fi organizate expoziþii virtuale (pepaginile web ale acestor reprezentanþe) ºi s-auprimit deja confirmãri pentru vizite de afaceridin partea unor organizaþii similare ºi a unorfirme din Ucraina, din regiunile Hmelnyþkyi ºiIvano-Frankivsk.

„Forum economic de investiþii ºi extindereacolaborãrii economice transfrontaliere“

În perspectivã, consulul general al Ucraineila Suceava a spus cã ºi-a programat o vizitã înjude þul Bacãu (care face parte din circum-scripþia consularã), pentru a face propuneriasemãnãtoare ºi a discuta posibilitãþile de cola -borare economicã transfrontalierã.

Perspectiva vizeazã ºi organizarea, în lunamai, a unui Forum economic de investiþii, laBotoºani, iar în cea de-a doua jumãtate a anuluiacþiunile reprezentanþei consulare se vorîndrep ta, în acelaºi domeniu al colaborãrii eco-nomice transfrontaliere, spre judeþele Mara -mureº ºi Cluj, în vederea dezvoltãrii relaþiilorcu regiunile ucrainene Taranscarpatia ºi Lviv.

Tiberiu COSOVAN

Acþiuni întreprinse ºi activitãþi de perspectivã aleConsulatului General al Ucrainei la Suceava

Mult stimate Domnule Preºedinte,

Comunitatea ucrainenilor din România este profundrecunoscãtoare conducerii Ro mâ niei pentru realizarea obiec - tivului de importanþã ma jo rã al poporului român - ade ra reaþãrii la Uniunea Euro peanã.

Apartenenþa la spaþiul va lo rilor europene deschide cetã þe -nilor români de toate naþio na li tã þile, inclusiv mino ri tãþii ucrai - nene, noi per specti ve pen tru o convieþuire armo nioa sã în casaeuropeanã unicã.

Cu toate acestea, unitatea Europei este de neconceput dacãnu se oferã tuturor po poa re lor europene perspectiva ob þi neriilocului la care au dreptul în cadrul marii familii euro pene.

Noi, ucrainenii din Ro mânia, suntem mândri de succeseleobþinute de Ucrai na, patria noas trã etnicã, pe linia integrãriieuropene. Tot odatã, suntem recunoscãtori Româ niei, patrieinoastre, pentru sprijinul acordat Ucrai nei în procesul ei deapro piere de Uniunea Euro peanã.

În viitoul apropiat, ur meazã sã aibã loc un eveniment însuccesul cãruia cred cu sinceritate zeci de milioane de ucrai -neni din întreaga lume - în cheierea Acor dului de aso cie re întreUcrai na ºi Uniu nea Europeanã.

Suntem convinºi cã Ro mâ nia va fi un susþinãtor activ alsemnãrii Acor dului men þionat în cadrul Sum mitului Parte -neriatului Estic care va avea loc la Vilnius, în luna noiembriea acestui an.

Din partea comunitãþii ucrai nene din România,

*Acelaºi text a fost adresat ºi domnului Victor Ponta, prim-

ministrul României.

între Uniunea Ucrainenilor din România ºi Asociaþia „Ucraina-Lumea“

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) ºi Asociaþia pentru legãturile cuucrainenii din afara graniþelor Ucrainei (Asociaþia „Ucraina-Lu mea“) au hotãrâtsã încheie prezentul acord privind coo perarea în domeniul cultural, educaþionalinformaþional.

Scopul acordului este cooperarea în domeniile culturii ºi al educaþiei.Pãrþile au convenit asupra celor ce urmeazã:1. Schimb de delegaþii, colective de artiºti, gru puri profesionale, meºte ºu gari,

pe bazã de re ci procitate, fiecare parte suportând plata cheltuielilor de ca za re ºimasã timp de pânã la 3 zile, pe teri toriul României, respectiv, al Ucrai nei, pentruun numãr egal de persoane.

2. Examinarea posibilitãþii organizãrii unor manifestãri tematice, expoziþii,festivaluri, conferinþe ºtiinþifice, acþiuni tematice, între altele, sãrbãtorirea zileide naºtere a lui Taras ªevcenko pe teritoriul României ºi, respectiv, pe teritoriulUcrainei, pe bazã de reciprocitate, fiecare parte îºi asumã plata cheltuielilor decazare ºi masã timp de pânã la 3 zile pe teritoriul propriu, pentru un numãr egalde persoane.

3. Schimb de filme documentare în format electronic privind obiceiurile ºitradiþiile poporului ucrainean ºi de filme artistice ucrainene, care se vor prezen-ta la evenimente în cadrul unor festivaluri locale.

4. Realizarea unor materiale documentare (din expoziþii, festivaluri, confe -rinþe) privind tra di þiile ºi obiceiurile specifice poporului ucrai nean.

Acordul este valabil timp de trei ani de la data semnãrii lui de cãtre Pãrþi.Acordul poate fi reziliat în cazul în care una dintre Pãrþi notificã celeilalte

Pãrþi despre acest lucru, cu ºase luni înainte de expirarea acestuia.Dupã expirarea termenului de valabilitate, Acordul se va prelungi în mod

automat pe câte trei ani, dacã niciuna dintre Pãrþi nu ºi-a exprimat dorinþa de sus-pendare a acestuia.

Acordul a fost întocmit în limbile ucraineanã ºi românã, în câte douã exem-plare, ambele texte având aceeaºi putere juridicã.

Suceava, 16 martie 2013Preºedintele Uniu nii

Ucrai ne nilor din Româ nia,ªtefan BUCIUTA

Preºedintele Aso cia þiei„Ucrai na-Lumea“,

Ivan DRACI

A C O R DDomnului Traian Bãsescu,Domnului Traian Bãsescu,Preºedintele RomânieiPreºedintele României

Prim-vicepreºedintele UUR,Ion ROBCIUC

Preºedintele UUR,ªtefan BUCIUTA

curierul ucrainean 3

Omagierea poetului Taras ªevcenko la 199 de ani de la naºtereOmagierea poetului Taras ªevcenko la 199 de ani de la naºtereDomnule consul general,Domnule prefect,Stimaþi invitaþi,

Ne întâlnim la bustul marelui Taras ªev cen -ko, de fiecare datã, cuprinºi de emoþie ºi de re -cu noºtinþã pentru Cobzarul care a dat sem na lulrenaºterii conºtiinþei naþionale a ucrai nenilor.

Când îi privesc fruntea înaltã, gânditoare ºivizionarã, îmi aduc aminte de tulburãtoarelelui versuri:

„Suspinã Niprul larg, se zbate,Iar vântul ºuierând turbatApleacã sãlciile-nalte, Ridicã valu-nvolburat.Iar luna palidã-n vâltoarePrin nori se-aratã când ºi când,Ca barca în albastra mare,Ba apãrând, ba dispãrând.De trei ori n-au cântat cocoºii, Nimeni în jur nu glãsuia, Doar buha îºi chema strãmoºiiªi-arar arþarul scârþâia.“Taras ªevcenko, poetul naþional al Ucrai nei,

s-a nãscut în 1814, în familia unui iobag dinsatul Kyrylivka, gubernia Kiev. Apoi desti null-a dus, odatã cu moºierul cãruia îi apar þinea,la Sankt-Petersburg, unde poetul a fost „rãs -cumpãrat", devenind om liber ºi „pictor auto -rizat". Viaþa marelui poet romantic ucrai nean,membru al Frãþiei Kiril ºi Metodiu, barduleliberãrii naþionale ºi sociale a neamului sãu, afost agitatã. În urma criticilor virulente laadresa regimului þarist, a potentaþilor ruºi ºiucraineni, cunoaºte exilul (pe þãrmul MãriiAral), este condamnat sã fie soldat. Întors dupãani lungi acasã, întâi la Nijni Nov gorod, apoiSankt-Petersburg, poetul care a scris „Fata vrã -jitã“, din care v-am recitat, poem devenit im nulucrainenilor de pretutindeni, moa re în urmaunui atac de cord în martie 1861.

La doar douã sãptãmâni dupã moartea lui afost oficial desfiinþatã iobãgia.

Cunoaºterea, înþelegerea istoriei ºi deve ni riiUcrainei, prin opera poetului ei naþional, Ta rasªevcenko, are o însemnãtate deosebitã în dia -logul cultural dintre România ºi Ucraina.

Pentru a înþelege „adevãrul celuilalt", oricât arsuna de banal, trebuie mãcar sã ºtim care esteacela. Fiecare petalã de timp este coloratã cusufletul nostru numit poezie, iar cunoaº te reaoperei marilor poeþi ai lumii este o nece si ta te.Iatã de ce, ridicarea bustului lui Taras ªev cen -ko în Satu Mare ºi reunirea noastrã sub înal tulsãu spirit, capãtã semnificaþii ºi sensuri foartepro funde, constituie garanþia unui viitor comun.

Domnule consul general,Domnule prefect,Stimaþi invitaþi,

În calitatea mea de preºedinte al UniuniiUcrainenilor din România, vã rog sã-mi per-miteþi sã vã urez „Bine aþi venit!“ la festivitã þileprilejuite de acordarea unei înalte distinc þii cul-turale a Ucrainei colegului nostru Mi haiMacioca, preºedintele filialei Satu Mare aUniunii Ucrainenilor din România.

Uniunea Ucrainenilor din România, carecuprinde 12 filiale judeþene, îi reprezintã pe ceiaproximativ 52.000 de ucraineni care trãiesc înRomânia.

În condiþiile în care numãrul ucrainenilorscade în mod constant datoritã unei serii de fac-tori, dintre care cel mai grav este criza de mo -graficã, specificã Europei contemporane, careafecteazã toate naþiunile, organizaþia noas trã sestrãduieºte sã asigure pãstrarea identitãþiietnice, lingvistice ºi culturale a persoaneloraparþinând minoritãþii ucrainene.

Ucrainenii din România sunt cetãþeni liberi,într-o þarã liberã ºi democratã, în care per-soanele aparþinând minoritãþilor naþionale sebucurã nu numai de drepturi egale cu popula þiamajoritarã, ci ºi de condiþii corespunzãtoa repãstrãrii edificiilor comunitare, a tradiþiilor ºi alimbii, pãrþi integrante ale patrimoniu lui cultur-al naþional al ucrainenilor.

Ne bucurãm de sãrbãtorile noastre laice ºireligioase, care aparþin memoriei colective ºisimþim, de fiecare datã când ne întâlnim cumembrii comunitãþii noastre, cã facem parte dinmarea familie a ucrainenilor, cã inimile noastre

bat în acelaºi ritm, nutrim aceleaºi spe ranþe ºiaceleaºi idealuri.

În acest context, doresc sã subliniez preocu-parea constantã a uniunii noastre în organi-zarea unor manifestãri cultural-artistice deamploare, cu participare internaþionalã, carene oferã prilejul unor schimburi de idei legatede conservarea, comunicarea ºi receptarea cul -turii ucrainene în acest spaþiu intercultural ge -neros, pe care ni-l oferã România.

Trãim într-o epocã a exploziei informaþiei, aunei revoluþii tehnico-ºtiinþifice care se des fã -ºoa rã într-un ritm ameþitor, o epocã în care estefoarte uºor sã fii asimilat ºi sã-þi pierzi iden -titatea etnicã. De aceea, educarea ºi pre gã tireatineretului nostru în spirit ucrai nean, sunt esen -þiale în perspectiva schimbului de generaþii.

Ne bucurãm împreunã sã asistãm, azi, la unmoment fast, la recunoaºterea strãdaniilordepuse de cãtre colegul nostru, dl Mihai Ma cio -ca, preºedintele filialei Satu Mare a UniuniiUcrainenilor din România, pentru cinstirea me -moriei apostolului unirii neamului ucrai nean,cum inspirat l-a numit domnia sa pe Ta ras ªev-cenko. Poetul nostru naþional este cinstit întoate comunitãþile ucrainenilor din Ro mânia,dar, aici, în Satu Mare prezenþa lui este parcãmai pregnantã. Bustul poetului, am pla sat înparcul central al oraºului, este strãdaniaaceluiaºi neobosit Mihai Macioca, iar simpo -zionul internaþional cu tema „Taras ªev cen ko,un apostol al neamului ucrainean", organizatanul trecut, a constituit un adevãrat triumf.Oameni de aleasã culturã, din Ucraina ºi dinRomânia, au prezentat lucrãri de cercetare aope rei titanului care-ºi doarme somnul de veciîn orãºelul Kaniv, de mare valoare ºtiinþificã ºidocumentarã.

Premiindu-l pe Mihai Macioca, se simt pre-miaþi toþi ucrainenii din România, iubitori ºipãstrãtori ai tradiþiilor ºi valorilor naþionaleucrainene. Felicitãri, Mihai Macioca, felicitãrifiliala Satu Mare a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia!

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

În fiecare an, în luna martie, UniuneaUcrainenilor din România îl omagiazã pemarele poet ucrainean, prorocul neamului sãuTaras ªevcenko.

ªi în acest an, conform planului calendaris-tic, începând cu 9 martie se desfãºoarã acþiuniculturale dedicate „Zilelor Taras ªevcenko“.Astfel, la 9 martie a avut loc un eveniment cul-tural la Lugoj, judeþul Timiº, în Casa deCulturã municipalã. În Maramureº, aavut loc un spectacol omagial la Cãmi -nul Cultural din comuna Ruscova, la 10martie, la care au participat invitaþi dinUcrai na, din localitatea Kostelivka, înfrunte cu preºedinta Consiliului Local,Smetaniuk Olha.

În data de 11 martie, a avut loc depu -nerea de coroane la monumentul luiTaras ªevcenko din parcul Herãstrãu,Bucu reºti, împreunã cu reprezentanþiiAmba sadei Ucrainei la Bucureºti înfrunte cu Excelenþa Sa Teofil Bauer,amba sadorul Ucrainei.

Filiala Suceava a Uniunii Ucrai -nenilor din România a organizat un spectacolomagial Taras ªevcenko la Casa de Culturã amunicipiului Rãdãuþi, iar înainte de spectacol,sâmbãtã, 16 martie, au fost depuse coroane deflori la bustul poetului în satul Negostina. La

acest eveniment, au participat invitaþi dinUcraina printre care ºi poetul Ivan Draci,preºedintele Asociaþiei pentru legãturile cuucrainenii din afara graniþei Ucrainei (Asociaþia„Ucraina-Lumea“) care a fost însoþit de secre-tarul ge neral al Asociaþiei, dna Alla Kendzera,ºi de renumita solistã de muzicã uºoarã dinKiev, Lesea Gorova, artist emerit.

Cu aceastã ocazie, preºedintele UUR, dl ªte-fan Buciuta, ºi preºedintele Asociaþiei „Ucrai - na-Lumea“ au semnat un Acord de cola borarebilateralã în domeniul relaþiilor cultural-educa-tive pe trei ani cu posibilitate de prelungire.

Acþiunea de la Suceava s-a derulat în comun cuConsulatul General al Ucrainei condus de con-sulul general Vasyl Boieciko. Con certul-spectacol a fost susþinut de ansamblurile ºigrupurile artistice „Vocile Negos tinei“, „Po lo -nynka“ din Paltinu, „Kozaciok“ din Bãlcãuþi,„Speranþa cetãþii“ din Siret ºi invitaþi din Ucrai -na, grupul vocal „Menestrel“ al Sec þiei de

Teologie Ortodoxã din cadrul Facul tã -þii de Filosofie ºi Teo logie a Univer si -tã þii „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi ºiartis tul emerit Ivan Derda din Cernãuþi.

Cu ocazia deplasãrii mele la Sucea -va pentru a participa la acest eve nimentam þinut sã vizitez filialele UUR dinTul cea, preºedinte Dumitru Cernencu,din Galaþi, preºedinte Vichentie Nico -lai ciuc, ºi din Iaºi, pre ºe din te VictorHri horciuc, pentru a mã asigura cã ºiaceste filiale sunt pre gã tite pentru a-lomagia pe marele poet cu care prilej le-am dãruit volumul jubi liar „Kobzar“,editat de UUR cu ocazia sãrbãtoririi a170 de ani de la prima apariþie a sa,

redactorul acestui volum fiind scriitorulNicolae Corsiuc, redactorul-ºef al revistei „Clo -poþelul“ în limba ucraineanã.

(Continuare în pagina 4)

M e s a j e º i f e l i c i t ã r iM e s a j e º i f e l i c i t ã r i

curierul ucrainean4

Care ucrainean nu a auzit despre Taras ªev -cenko. Despre poeziile ºi operele lui am aflatîncã de la rãsfoirea primelor pagini ale manua -lelor ºcolare de limba ºi literatura ucrai neanã.

În Ucraina, þara natalã a marelui poet, ziuade 9 martie este consideratã o sãrbãtoare na -þio nalã.

ªi ucrainenii din România sãrbãtoresc înfiecare an ziua de naºtere a lui Taras ªev cen -ko. În toate ºcolile ºi pe toate scenele din loca -li tãþile cu populaþie majoritar ucrai neanã, cuaceastã ocazie, se recitã ºi se cântã pe versurilemarelui poet.

Duminicã, 10 martie, filiala Maramureº aUniunii Ucrainenilor din România a organizat,conform Programului de acþiuni cultural-artis-tice pe anul 2013, festivalul dedicat mareluipoet ucrainean Taras ªevcenko în localitateaRuscova, judeþul Maramureº.

La început, a fost o zi ploioasã ºi posomo -

râtã, dar ea a devenit minunatã din clipa încare am intrat în incinta Cãminului Culturaldin Ruscova, unde am fost întâmpinaþi de pre -ºe din tele organizaþiei locale UUR, domnulMariciuc Pintea, ºi unde ne-am întâlnit cu feþecunos cute ºi zâmbitoare din tot þinutul Mara -mu reºului.

ªi cum nicio manifestare de acest fel nupoate avea loc fãrã prezenþa „celor mai de sea -mã ucraineni“, aici a fost prezent preºedinteleUUR, domnul ªtefan Buciuta, ºi bineînþelespre ºe dintele filialei Maramureº, domnul Pe -treþ chi Miroslav.

Gazda manifestãrii, Mariciuc Pintea, a ros-tit cuvântul de deschidere, dupã care a prezen-tat momentele sãrbãtorii ºi a mulþumit partici-panþilor pentru prezenþã.

Au urmat la cuvânt domnul Petreþchi ºidomnul Buciuta, iar din partea ISJ Mara -mureº, doamna inspector de specialitate, prof.

Simona Malearciuc care a prezentat succint,dar într-o modalitate deosebitã, viaþa ºi creaþiaartisticã a poetului sãrbãtorit.

Au evoluat pe scenã formaþii artistice dinfiecare localitate ucraineanã maramureºeanã.Din Ucraina au rãspuns invitaþiei membrii An - samblului popular al huþulilor din Kos teliv kaînsoþiþi de doamna Olha V. Smetaniuk.

S-au recitat poezii din creaþia poetului sãr -bã torit, au rãsunat cântece pe versurile aces -tuia, au fost prezentate câteva scenete repre -zen tative.

La sfârºitul fiecãrui moment artistic, parti -cipanþii au primit diplome ºi flori de la dom-nul Miroslav Petreþchi, volume de cãrþi, prin -tre care ºi ediþia de colecþie „Cobzarul” de ladom nul ªtefan Buciuta.

Omagierea Cobzarului ucrainean nu s-aîncheiat încã, ea continuã pe parcursul întregiiluni.

Mã bucur cã ºi de aceastã datã s-a demon-strat cã etnia ucraineanã cultivã dragostea ºirespectul faþã de literatura ucraineanã defiecare datã când se iveºte prilejul.

Alexandra PUIU

Festivalul dedicat marelui poetucrainean taras Çevcenko

(Urmare din pagina 3)

Aceste filiale sunt pregãtite pentru a-l oma-gia pe marele poet Taras ªevcenko la Tulcea, la30 martie, iar la Iaºi ºi la Galaþi, la 31 martie.Un eveniment cultural major dedicat personali -tãþii marelui poet ºi pictor Taras ªevcenko afost organizat la Satu Mare, în zilele de 22 ºi 23martie, prilej cu care au avut loc trei eveni-mente importante: vizita unui reprezentant aldiplomaþiei ucrainene la Satu Mare, acordareaunei înalte distincþii culturale a Fondului „Tarasªevcenko“ preºedintelui filialei Satu Mare aUUR, domnului Macioca Mihai, ºi festivitãþilede depunere a coroanelor de flori la bustul luiTaras ªevcenko din parcul dr. Vasile Lucaciuurmate de un program artistic. Bustul a fostrealizat cu sprijinul Consiliului Judeþean ºiUUR, sculptor Radu Ciobanu.

În cursul zilei de vineri, consulul general alUcrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, însoþit de

preºedintele UUR, ªtefan Buciuta, ºi prim-vicepreºedintele Macioca Mihai, preºedintelefilialei Satu Mare, s-au întâlnit cu prefectulEugeniu Avram, cu preºedintele ConsiliuluiJude þean, Adrian ªtef, cu vicepreºedinþiiMircea Govor ºi Ridl Rudolf ºi cu primarulDorel Coica. Au mai participat la discuþii strã-

strãnepoata poetului Taras ªevcenko, preºedin-ta Fondului Ludmila Krasyþka, însoþitã deTeteana Kononciuk, doctor în ºtiinþe filologice,profesor universitar la Kiev, ºi Ion Dubovici,

doctor în ºtiinþe geo -grafice, director adjunctal In sti tutului de Eco -logie Eco nomicã laUniversitateadin Lviv-Ucrai na. Îndupã-amiazaaceleiaºi zile,la hotelul „Re -gal“ din SatuMare a avutloc înmânareaDiplomei delau reat al Fon -dului „Ta rasª e v c e n k o “dom nului Ma -cioca Mihai decãtre preºedin-tele Fondului,

strãnepoata lui Taras ªevcenko dupãsora Kateryna, doamna LudmilaKrasyþka pentru meritul de a fi rea -lizat la Satu Mare bustul lui Tarasªevcenko.

Anual Ucraina acordã trei diplomede laureat al Fondului „Taras ªev -

cenko“ din care una pentru ucrainenii din afaragraniþelor þãrii pentru activitatea rodnicã ºiplinã de abnegaþie depusã în slujba culturiiucrainene, pentru contribuþia importantã laîntãrirea relaþiilor culturale ºi de colaborareîntre Ucraina ºi alte þãri, pãstrarea conºtiinþeiet nice, lingvistice, culturale ºi religioase a cetã -þenilor care aparþin minoritãþii ucrainene.

În cadrul acestei manifestãri a avut locdecernarea carnetelor de membru de onoare alfilialei Satu Mare a UUR unui numãr de 18 per-soane. Din partea preºedintelui UUR, dl ªtefanBuciuta, au fost acordate diplome de partici-pare la manifestãrile ocazionate de omagiereamarelui poet Taras ªevcenko ºi câte un ghid deconversaþie român-ucrainean editat de UUR.

Concomitent cu acþiunile de la Satu Mares-au derulat acþiuni ºi la filiala UUR Bucureºti.

Filiala Caraº-Severin a UUR va organizamanifestãri culturale dedicate zilelor „Tarasªevcenko“ în luna aprilie.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

Omagierea poetului Taras ªevcenko la 199 de ani de la naºtereOmagierea poetului Taras ªevcenko la 199 de ani de la naºtere

curierul ucrainean 5

Zi plãcutã de 9 martie 2013 la Lugoj, oraºulcultural al judeþului Timiº.

Al doilea municipiu ca mãrime, dupãTimiºoara, cu o bogatã activitate culturalã dato -ritã minoritãþilor ce trãiesc în acest oraº ºi spri-jinului autoritãþilor locale care acordã atenþietuturor locuitorilor, inclusiv ucrainenilor, înnumãr de peste 500 de persoane.

Teatrul „Traian Grozãvescu“, pus la dispozi -þie în mod gratuit de Primãria oraºului Lugoj, afost gazda noastrã. La sãrbãtorirea a 199 de anide la naºterea marelui ºi inegalabilului TarasHryhorovyci ªevcenko, au luat parte urmãtoriiinvitaþi: dl avocat Marocico Ion, deputatulUniunii Ucrainenilor din România în Parla -mentul României, dl prof. Francisc Boldea, pri-marul municipiului Lugoj, consilierii judeþuluiTimiº, aparþinând minoritãþii ucrainene, dnaRadu Marina Rodica ºi dl Bologa Iura, protopopIlie Albiciuc, preotul paroh al CatedraleiOrtodoxe Ucrainene din Lugoj ºi protopop alBisericilor Ucrainene din Banat, împreunã cutoþi preoþii parohiilor ucrainene din judeþulTimiº. Preoþii au fost însoþiþi de familiile lor.

Au fost prezenþi preºedinþii organizaþiilorUUR din jurul oraºului Lugoj, ziariºti, fotore-porteri, operatori radio-TV, oameni de culturã,personalitãþi marcante din Lugoj ºi din judeþulTimiº.

Din partea UUR, a fost prezentã dnaIaroslava Oresea Colotelo, consilier superior laMinisterul Culturii ºi Patrimoniului Naþional alRomâ niei.

Concertul dedicat Marelui Cob zar TarasHryhorovyci ªevcenko a fost deschis de corul„ªovkova tra va“ din Lu goj, condus de dna Sa -va na Albi ciuc, care a interpretat cântecul „Reveta stohne Dnipr ºyrokyi“.

Dl Covaci Ioan, preºedintele organizaþieiLugoj a UUR, a prezentat programul manifes tã -rii ºi forma þii le invitate, dupã care a luat cuvân-tul dl Hleba Iura, preºedintele UUR Timiº.

Preºedintele UUR - filiala Timiº a prezentatinvitaþii, a mulþumit în tre gii asistenþe pentruprezenþã, a urat mult succes tuturor artiºtilor. Înconti nuare, a prezentat impotanþa aces tui eveni-ment, importanþa ale ge rii ora ºului Lugoj cagazdã a evenimen tu lui, apoi a invitat pe rând, înfa þa mi crofonului, personalitãþile prezen te.

Dl deputat Ivan Marocico a salutat întreagacomunitate ucraineanã din salã, dar ºi pe ceitrãitori pe aceste meleaguri. A felicitat, înprimul rând femeile de Ziua Femeii, apoi a vor-bit despre însemnãtatea evenimentului, în limbaucraineanã, o ucraineanã foarte plãcutã, îndialect bucovinean, apreciatã foarte mult de dnaprof. Iulia Hrin Ardelean.

A urmat dna Colo -telo, care a trans misun frumos mesaj dinpartea Mi nisteruluiCulturii, dar ºi dinpar tea preºedinteluiUUR, ªtefan Bu -ciuta.

Dl Francisc Bol -dea, primarul Lugo -jului, profesor, unbun cunoscãtor aloperei lui Taras ªev -cen ko, a recitat dinmemorie câteva ver-suri din creaþia mare-lui poet.

Dl preºedinte alUUR-Timiº, HlebaIura, a cerut Consiliului Local Lugoj ºi dlui pri-mar ca, pentru anul urmãtor, când se împlinesc200 de ani de la naºterea Marelui Cobzar, sãputem depune flori la bustul lui Taras ªevcenkoîn oraºul Lugoj.

Dl primar a înþeles intenþia noastrã ºi ne-apromis cã va analiza situaþia.

A continuat concertul corului lugojean „ªov -kova trava“, care a interpretat cântece inspiratedin opera celui omagiat.

Apoi, dl prof. Cîmpeanu Ivan, inspector despecialitate în cadrul Inspectoratul ªcolarJudeþean Timiº, a citit scrisoarea adresatã orga-nizatorilor din partea Excelenþei Sale Teofil

Bauer, ambasador al Ucrainei laBucureºti.

Mai departe s-au prezentatpe scenã, îmbrãcaþi în frumoasecostume tradiþionale, copiii dela Grãdiniþa ucraineanã dinLugoj, pregãtiþi de educatoareaLiliana Hopota. Cu glasul lorcristalin, în limba ucraineanã,au cântat ºi recitat versuri dinopera lui ªevcenko, pentru careau primit numeroase aplauze,dar ºi câte un pachet cu dulciurioferit de UUR.

Dl Ilie Albiciuc, protopopulnostru, a vorbit despre opera ºiviaþa lui Taras ªevcenko. Cucarisma-i caracteristicã, a re ci -tat atât în limba ucraineanã, câtºi în limba românã versuri dinopera marelui poet.

În continuare, a urcat pe scenã grupul deelevi de la Secþia ucraineanã a Liceului „IuliaHasdeu“, pregãtiþi de prof. Violeta Lazarciuc cusceneta „Kateryna“.

Din ªtiuca, au venit sã-l omagieze pe mareleªevcenko elevii ucraineni pregãtiþi de prof.Maria Holovcszuc.

Pe scenã a urcat din nou dl Iura Hleba,preºedintele UUR - filiala Timiº, care a citit un„laudatio“ despre activitatea dlui prof. universi-tar dr. Mihai Decun, cãruia i-a înmânat o pla-chetã jubiliarã pentru întreaga activitate cu oca -zia împlinirii a 70 de ani din partea UniuniiUcrainenilor din România. La rândul sãu, dlMihai Decun a evocat activitatea fi lialei Timiº aUUR ºi a dãruit ul tima sa carte, cu speranþa catinerii ucraineni sã-i calce pe urme.

Concertul a continuat cu elevii din ªtiuca,conduºi de prof. Mariana Braºoveanu, preºedin-ta organizaþiei locale ªtiuca a UUR. Elevii aurecitat ºi cântat la vi oa rã din opera lui Tarasªev cenko.

Concertul dedicat Marelui Cobzar a fostprezentat de elevii Corneºcian Alex ºi Beuca

Irina, îmbrãcaþi în frumoase costume populareºi a fost încheiat de gru pul de copii din Pie -troasa Ma re, conduºi de prof. Cubas Ma ri ana ºipreoteasa Brotnei Mihaela.

Tuturor domniºoarelor ºi doamnelor le-aufost oferite flori din partea organizatorilor, ºianume UUR - filiala Timiº ºi organizaþia localãLugoj a UUR.

ªi, pentru cei care nu cunosc, menþionez cãîn Lugoj ºi în jurul Lugojului, trãiesc aproxima-tiv 4.000 de ucraineni, care nu-ºi uitã obi-ceiurile ºi limba maternã, care fac tot posibilulca identitatea noas trã sã nu disparã.

Mulþumim tuturor acelora care ºi-au aduscontribuþia la acest mare eveniment, precum ºiUniu nii Ucrainenilor din Româ nia pentru spri-jinul acordat.

Iura HLeBA,preºedintele UUR-Timiº

Timiºul ºi-a sãrbãtorit Cobzarul

Ivan KOVACI

În Marte care-i veºnicÎnchinare lui Taras ªevcenko

Din nou rãsunã Marte sfânt,ºi-n bronz, un cânt profetic,învie herbul lui ºi-n gând,în Marte care-i veºnic.

Ne înteþeºte, rând pe rând,o tainã lãudatã,când Ucraina, gând în gând,în copleºire-i datã.

Un drum ne duce-n plai natal,întinereºte turnuri,ªevcenko unde ne-ncetat brodeazã orizonturi.

Rãsunã, plânge, când ºi când,un cânt al lui ªevcenko!..Pe lângã sãlcii, rând pe rând,ºi-aici Taras e încã.

Din nou rãsunã Marte sfânt,ºi-n bronz, un cânt profetic,învie herbul lui ºi-n gând, în Marte care-i veºnic...

curierul ucrainean6

De aproape douã decenii, înmunicipiul Oneºti, judeþul Bacãu,fiinþeazã o formaþie artisticã renu-mitã - Asociaþia Coralã „Armonia-Ion Cunþan“. Cu un repertoriuvariat de coruri muzicale, româ -neºti ºi internaþioale, clasice saumo derne, laice ºi religioase,cunoscut atât în þarã, cât ºi înstrãinãtate, ansamblul a fost fondatde cãtre profesorul, dirijorul ºicompozitorul oneºtean Ion Cun -þan, declarat post-mortem, în 2007,de Consiliul Local, drept „Cetã -þean de Onoare al Oneºtiului“.Încã în primul an de la înfiinþare,când deja însuºisem cele dintâirãspunsuri liturgice dupã SfântulIoan Gurã de Aur, împreunã cu oserie de cântece patriotice („Pui delei“; „Voinþa neamului“ º.a.) oriclasice („Corul robilor“ din opera„Nabuccodonosor“ de GiuseppeVerdi ori „Santa Lucia“), Maestrulnostru ne-a adus, spre învãþare, opartiturã nouã, ce purta titlul„Cântecul Niprului“, cu menþiuneaspecialã: „popular, ucrai nean“. Eraarmonizarea Dom niei Sale acunoscutei melodii, pe versurileCobzarului Taras ªev cen ko, pentruun cor mixt. Ne-a transcris-o, cudelicateþe caligraficã, aºa cumnumai dirijorul nostru era în stare,cu singura sa mânã, ce i-a mai lã -sat-o, neatinsã, ultima conflagraþiemondialã, dupã ce un glonþ rãtãcita smuls nemilos, pe câmpul deluptã, braþul stâng al tânãruluiofiþer de cavalerie, când rãmãsesemai puþin de un an pânã la ter-minarea crudului rãzboi, schim -bându-i viaþa cazonã într-un des tinartistic, creator ºi deosebit de pro-lific, în breasla compozitorilor.Versurile aferente melodiei, atât decunoscute la noi ºi în Ucrai na (nudegeaba li s-a acordat denumireade „populare“!), au fost create,dupã încredinþarea noastrã, în tr-otraducere, destul de liberã (fãrã,însã, prea mari abateri faþã de ori -gi nal, cu excepþia ultimei stro fe),de autorul armonizãrii:

Suspinã Niprul ºi se zbate, Vântul vuieºte ne-ncetat.Se-ndoaie sãlciile-nalte,O vijelie s-a iscat.

Dar luna palidã zâmbeºte, Când se aratã dintr-un nor -Parcã-i o luntre ce pluteºteªi se cufundã-ncetiºor!

În aer liniºtea-i deplinã, Cocoºii încã n-au cântat - Vorbesc, în ºoapte, pãsãrele, Copacul geme ne-ncetat...

Totuºi, pe ce se întemeiazã pre-supunerea noastrã, sus-amintitã?

În primul rând, pe analiza mo -du lui în care ne-au fost prezentatever surile respective, separat depar titurã, copiate de profesorulnos tru, ca o poezie de sine stãtã -

toa re, având ºi un stil ce îl trã dea -zã, de departe, pe Ion Cun þan,autor al multor texte pentru com-poziþiile sale muzicale. Tot odatã,se bazeazã pe investigaþiile perso -nale, întreprinse pânã în prezent,inclusiv, prin intermediul „Curie -rului ucrai nean“. Cu câþiva ani înurmã, am publicat un articol, pu -nând aceastã întrebare: ,,Cui apar - þine traducerea versurilor ºevcen -kiene, aparþinând textului cântecu-lui „Niprul“, din repertoriul coral

universal, interpretat în Româ -nia?“. Neprimind, însã, pânã înprezent, nicio informaþie referi-toare la identificarea numelui tra-ducãtorului, am ajuns la concluziacã trebuie sã fie vorba de o traduc-ere „neoficialã“, nepu blicatã vreo-datã. Întrucât versurile cânteculuisunt diferite de forma sub care seaflã, astãzi, în „Cob zar“ (tradusede Victor Tulbure ori, mai recent,de Ion Cozmei), înclinãm sã cre-dem cã traducerea poartã semnãtu-ra unui nume necu nos cut lumii li -terare, cum era acela, bunãoarã, alcompozitorului Ion Cunþan. Darea, traducerea, în nici un caz, nu afost efectuatã dupã originalulucrai nean, ci, probabil, dupã untext în limba rusã, în stilul realis-mului socialist, al optimismuluiproletcultist. Numai aºa s-ar puteaexplica de ce acelui text, numit„cântec popular“ i s-a adãugat ºi oaltã strofã (a patra), fãrã nicio legã-turã cu conþinutul poe mului ºev -cen kian „Nebuna“, din care faceparte frag men tul cântat: „Dar, azi,de pe pãmântul nostru,// Duº ma nula fost izgonit.// E vesel Niprul ºialeargã// Cã-i liber ºi e fericit!“.

Fenomenul petrecut era cevaobiºnuit în anii '50 ai secolului tre-cut, când Maestrul ºi-a începutactivitatea componisticã autoriza-tã. Absolvind conservatorul, tânã -rul „veteran de rãzboi“ s-a aliniat,nechemat, frontului acelor artiºtice se bucurau de avantajele co -men zii politice în calitate, maiales, de profesor ºi dirijor al coru -rilor de amatori din ºcoli, între-prinderi ºi instituþii de stat. Ta len -

tul de poet îl trãsese chiar dinrãdãcinile sale istorice ale cãrturar-ilor ardeleni: una dintre fiicelestrãbunicului sãu, Dimitrie Cun -þan, întemeietorul muzicii bise -riceºti din Transil va nia, a fostpoeta semãnãtoristã Maria Cunþan,autoarea volumului de poezii ,,Dincaierul vremii“. De la ea descinde,de fapt, familia Maestrului, stabilitîn oraºul nou ce se edifica pe ValeaTrotuºului, unde a ºi ieºit la pensie,cu câþiva ani înainte de Revoluþie.

Dupã pensionare, n-a abando-nat activitatea artisticã, întemeind,în 1993, Corala „Armonia“ care,astãzi, îi ºi poartã numele de ctitorºi de conducãtor. Pentru aceastãformaþie, Ion Cunþan a compus ne -nu mãrate piese corale, inclusiv ocantatã-oratoriu ºi armonizareapentru patru voci a cântecului „Ni -prul“, cãruia i-a asigurat ºi textuladecvat, dupã cunoscutele versuriºevcenkiene. Melodia, bine înþeles,fãrã strofa a patra (eliminatã, lapropunerea mea, de cãtre însuºiProfesorul, înainte de a începerepetiþiile de pregãtire), a fost însu -ºitã, repede ºi cu multã plã cere, demembrii ansamblului ar tistic,transformându-se, în scurt timp,într-un adevãrat ... „ºlagãr“ al co -ralei noastre. Nu a existat aproapeniciun concert, în cei douã zeci deani ai existenþei formaþiei (ºi aufost peste douã sute!), în care sã nufi fost cuprins acest cântec înrepertoriul prezentat. În septem-brie 1999, reprezentând CorulCatedralei „Pogorârea Sfân tuluiDuh“ din Oneºti, l-am interpretat,cu succes, la Cernãuþi ºi în împre-jurimile acestuia, în micro spec -tacolele de muzicã sacrã ºi laicã,de dupã sfintele slujbe din bi sericiortodoxe, la care am luat parte,dând ierarhilor, ucraineni ºi ro -mâni, cuvenitele rãspunsuri li tur -gice. Din anul 2011, piesa co ra lãfigureazã ºi în programul nostrudin cadrul proiectului „Tra ditionalEuropean Songs Singing To ge -ther“ (T.E.S.S.T.), la care noi par-ticipãm, împreunã cu coruri dincinci þãri europene - Italia, Spania,

Germania, Portugalia ºi Anglia.Încã de la concertul de inaugurare,desfãºurat în octombrie 2011, laOneºti, toþi partenerii din proiectau fost deosebit de impresionaþi defrumuseþea acestui inimitabil cân-tec despre Niprul ºevcenkian. El arãmas adânc întipãrit în memoriacoriºtilor europeni, cu armoniilesale fermecãtoare, provenite dinmelosul popular ucrainean. Odatãcu prezentarea ce i s-a fãcut decãtre iniþiatorul ºi conducãtorulma nifestãrii culturale „TESST“, s-a relatat ºi despre numeroasa mi -noritate naþionalã ucraineanã dinþara noastrã, precum ºi despreorganizaþia sa etnicã - UniuneaUcrainenilor din România ( întâm-plãtor sau nu, concertul corurilorreunite sub deviza TESST-ului delansare a proiectului european, aavut loc, anul trecut, la o sãptã -mânã dupã încheierea Con gresuluiUUR). Melodia sa nemuritoare afost fredonatã, cu aceeaºi emoþie,în perioada ce a trecut de atunci,încã de cel puþin trei ori, cu ocaziadeplasãrilor noastre în Italia, laCorul din Montemurlo din regiu -nea Prato (martie 2012), în Spania,la Coral Canticum Novum dinRascafria, de lângã Madrid (iunie2012) ºi în Germania, regiuneaTuringia, la Madrigalchor din ora -ºul Weimar (noiembrie 2012).Sperãm ca „fenomenul“ sã recidi-veze în etapele proiectului ce sevor derula în cursul anului curent,la concertele reunite din Anglia ºiPortugalia. Toþi participanþii -parteneri au avut aprecieri deosebitde favorabile la adresa repertoriu-lui asociaþiei noastre corale, iniþia-toarea acestui reuºit program, des-tinat strângerii relaþiilor de priete-nie ºi colaborare dintre coriºtiiama tori, mai ales cei de vârsta atreia ºi proveniþi din zonele Euro -pei, defavorizate de crizã. „Feli -citãm formaþia, care are în reperto-riul sãu o valoroasã bijuterie -„Cân tecul Niprului“, compus peversurile unui geniu, pe care nu-lputem asemui decât cu patroniinoºtri spirituali - Goethe ºi Schi -ller, din poeme, generatoare deenergii ce produc asemenea mi -nuni, cum este proiectul TESST“ -ne-a declarat unul dintre membriiCorului din Weimar, arhitectulpen sionar Otmar Jordan, bun cu -nos cãtor al Ucrainei, unde a lucrat,în tinereþe, peste cinci ani, la con-strucþia unui combinat metalurgic,învãþând ºi limba, care ne-a îm -prie tenit, pentru a doua oarã. Cepoate fi mai înãlþãtor, mai dãtãtorde fericire spiritualã, decât acesteelogii, aduse nepieritoarelor ºigenialelor slove ºevcenkiene, rea -litãþii incontestabile cã ele rãsunã,azi, armonios, pe meridianele ºipara lelele lumii ºi prin puþinul tãuaport!

Paul ªOUCALIUC

Armoniile ºevcenkiene ale „Cântecului Niprului“ rãsunã prin Europa

Corala din Oneºti, împreunã cu partenerii din Proiectul cultural european

curierul ucrainean 7

La începutul acestei primãveri, de 6 martie,în inima Transilvaniei, publicul din Cluj-Napoca, ºi nu numai, a putut sã intre în contact,timp de câteva ore, cu fascinanta culturãucraineanã. Acest fapt s-a realizat în seara zileimenþionate, când pe scena Operei Române dinoraºul de sub poalele Feleacului a avut loc unconcert extraordinar, intitulat „Bunã seara,Ucraina!“. Evenimentul a fost organizat deOpera Naþionalã Românã din Cluj în parteneriatcu Uniunea Ucrainenilor din România - fi lialaMaramureº sub înaltul patronaj al Amba sadeiUcrainei la Bucureºti.

Seara a debutat la ora 18.00, în foaierulOperei, unde învitaþii au fost întâmpinaþi cubucate tradiþionale specifice zonei mara-mureºene de cãtre ucrainence frumoase,îmbrãcate în costume populare. Ceiinteresaþi au putut observa îndeaproapepiese vestimentare tradi þio nale, expuse înacest scop. Pe lângã specificul vestimen-tar ºi culinar tra diþional, oaspeþii au pututafla mai multe ºi despre culturaucraineanã din România, vizitând standulde carte amenajat, unde au fost prezentatecãrþi în limba ucraineanã, ziare, reviste ºipublicaþii pentru copii, editate cu sprijinulUniunii Ucrainenilor din România.

Dupã acest preambul extrem de inci-tant, pe parcursul cãruia publicul a pututgusta la propriu ºi la figurat din cultura ºitradiþia ucraineanã din Maramureº, aurmat cuvântul de introducere rostit de dlMiroslav Nicolae Petreþchi, preºedintele filialeiMara mureº a UUR. Spectacolul propriu-zis afost deschis de corul „Vocile Ronei“, condus dedna Geta Petreþchi, voci de ex cepþie prin inter-mediul cãrora versurile lui ªevcenko au rãsunat,poate, pentru prima datã pe scena Operei clu-jene. A urmat un mo ment antrenant ºidinamizant al trupei de dans „Sokoly“, care adelectat publicut cu dansul tradiþional „Hopac“(corul ºi trupa de dans fiind din Rona de Sus,Maramureº). Urmã toarea repre zen taþie i-aaparþinut trupei „Huþulski barvy“ (din Ucraina),care a interpretat fermecãtor mai multe dansuritra diþionale (Hu þulka, Iasinceanka, Divcina-Vesna etc.).

În continuare, a fost rostit cuvântul de salutdin partea filialei Cluj a Uniunii Ucrainenilordin România (redat integral ceva mai jos) decãtre semnatarul acestui articol, discurs înnobi-lat de un moment liric de excepþie, ºi anumerecitarea poemului „Crinul“ al lui Taras ªev-cenko de cãtre Svetlana-Iuliana Laviþã. A urmatAnsamblul „Plai“ din Cernãuþi, care printr-unrecital extraordinar ne-a dãruit cele maireprezentative cântece din repertoriul folcloruluiucrainean.

Dupã o pauzã de aproximativ 30 de minute,timp în care cei prezenþi au putut reitera expe-rienþa culinarã, aprofundând totodatã specificulartei ucrainene cu tot ceea ce presupune aceasta,folclor ºi culturã, a început partea a doua a seriiucrainene, dedicatã muzicii clasice din creaþiacompozitorilor ucraineni. Astfel, orchestra ºisoliºtii Operei Naþionale Române din Cluj, subbagheta dirijorului Adrian Morar, au interpretatselecþiuni din operele „Zaporo jeanul de dincolode Dunãre“ de Semen Hulak-Artemovskyi,„Natalka din Poltava“ de Mykola Lysenko,romanþele lui Platon I. Maiboroda, Anatoli I.Kos-Anatolskyi ºi Iuri I. Koteleneþ. Amintimcâteva dintre acestea: aria Oksanei „Lunã clarã“;duetul: Andri ºi Oksana „Norul negru de dupãpãdure“; aria Odarcãi „Vai, îmi spuse mamamie“; aria lui Karas „Vai cã mult m-am preum-

blat“; romanþa „Mama mea“; romanþa „Hei, tu,fatã“; „Acolo dupã Dunãrea liniºtitã“ - fragmentdin opera „Zaporojeanul de dincolo de Dunãre“.Selecþiunile au fost interpretate într-o distribuþiede excepþie, dupã cum urmeazã: sopraneleVeronica Tudosa Fizeºan ºi Nadejda Cerchez,tenorul Viorel Saplacan, mezzosopranaIelizaveta Kadelnik, baritonul Florin Estefan ºibasul Andrei Mita.

Menþionãm cã partenerul media al specta-colului a fost TVR Cluj, un susþinãtor ºi promo-tor activ al culturii ºi tradiþiei ucrainene, prindna Maria Cinar Jiga, care, pe lângã filmareaacþiunii, a realizat interviuri ce au fost transmiseîn direct. Momentul a constituit un bun prilej

pentru ca ucrainenii din Cluj sã-l cunoascã pe dlIoan Marocico, deputatul lor în ParlamentulRomâniei, cu care au înnodat unele discuþiiprivind comunitatea ucraineanã din zonã.

Evenimentul „Bunã seara, Ucraina!“, dedicatsusþinerii ºi promovãrii culturii ucrainene, areprezentat o ocazie oportunã pentru ca publicullarg sã afle cât mai multe despre una dintre celemai mari minoritãþi conlocuitoare de pe teritori-ul României. Credem cã astfel de evenimentesunt necesare ºi pe viitor, ele constituind ºi oîncurajare vitalã în procesul de expunere ºicunoaºtere a culturii ºi tradiþiei minoritãþilornaþionale din România.

Salutãm iniþiativa Operei Române din Cluj,pe cei implicaþi direct în organizarea acestuieveniment, directorul artistic dna MihaelaBogdan ºi basul dl Iulian Ioan Sandu, ºi nutrimsperanþa cã astfel de acþiuni culturale vor maiavea loc în oraºul multicultural de pe Someº.

În continuare, prezentãm cuvântul de salutdin partea filialei Cluj a Uniunii Ucrainenilordin România:

Distinºi oaspeþi, stimaþi organizatori, invitaþiºi participanþi,

Bunã seara! Dobri< veq$r!Permiteþi-mi pentru început sã felicit organi-

zatorii acestui eveniment pentru iniþiativa de adisemina în acest fel cultura ºi tradiþiaminoritãþii ucrainene din România, o acþiunecare se dovedeºte a fi deosebit de importantãpentru comunitatea noastrã, întrucât bogãþia,diversitatea ºi farmecul specificului etnograficucrainean sunt câteva dintre caracteristicileidentitãþii noastre etnice, care ne recomandã cafiind una dintre cele mai fascinante comunitãþiîn peisajul cultural românesc. Totodatã, adresezmulþumiri ºi felicitãri distinºilor partici panþi,care au ales sã ne introducã în uimitoarea lumea ucrainenilor într-un mod inedit, ºi anume princântec, dans ºi tradiþie culinarã. ªi, nu în ultim-ul rând, vã mulþumesc domniilor voastre, stimaþioaspeþi, pentru prezenþa dumneavoastrã aici.

Þin sã menþionez faptul cã aceastã mani-festare de talent ºi dãruire, de care vã veþi

convinge, în cele ce urmeazã, nu este una singu-larã, întrucât filialele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia au desfãºurat de-a lungul timpului, ºinãdãjduim cã o vor face ºi în continuare, o seriede acþiuni culturale ºi ºtiinþifice prin care aupopula ri zat cultura ºi tradiþia noastrã.

Înainte de a vã convinge de veridicitateacelor afirmate anterior, vã cer permisiunea de atrece în revistã câteva date despre ucrainenii dinRomânia. Conform ultimului recensãmânt,astãzi, pe teritoriul Ro mâniei, trãiesc apoxima-tiv 52.000 de ucraineni, însã numãrul vorbito-rilor de limbã ucraineanã se ridicã la câtevasute de mii. Ca numãr de persoane înregistrate,etnia ucrai neanã ocupã locul trei (dupã

maghiari ºi rromi) în ierarhia mino ri tã -þilor conlocuitoare. Cei mai mulþi ucrai -neni, aproximativ 31.000, trãiesc în Ma r a -mureº. Un numãr însemnat de ucrainenigãsim în Suceava, Timiºoara, Boto ºani,Caraº-Severin, Satu Mare, Arad, Tulcea,Bucureºti, Cluj ºi în alte judeþe ale Ro -mâniei. În ceea ce priveºte istoria etnieinoastre, trebuie amintit faptul cã, ucrai -nenii sunt atestaþi pe teritoriul Ro mâniei,mai exact în Mara mureº, începând cu adoua jumãtate a secolului al XIV-lea. Peparcursul celor ºapte secole de convieþuirecu românii, strãmoºii noºtri au reuºit sã-ºipãstreze limba, cultura ºi demnitatea deucrainean, deºi au existat ºi unele „opre-liºti“, care însã s-au pierdut în negura

istoriei.Un moment important în viaþa comunitãþii

ucrainene din România l-au reprezentat zilele ceau urmat evenimentelor din Decembrie '89,când s-a constituit Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, al cãrei „...scop fundamental - con-form art. 4 din Statutul oganizaþiei - este acelade a apãra drepturile, demnitatea ºi intereselecomune ale persoanelor aparþinând minoritãþiiucrainene...“. Acest lucru l-au fãcut de-a lungultimpului toþi preºedinþii Uniunii, aºa cum ºiastãzi îl realizeazã, cu cea mai înaltã dãruire,cel care pânã mai ieri ne reprezenta interesele ºiîn Parlamentul României, preºedintele UniuniiUcrainenilor din România, dl ªtefan Buciuta,cãruia, alãturi de prim-vicepreºedintele Uniuniiºi preºedintele filialei din Maramureº, dlMiroslav Petreþchi, le adresãm sincere mulþu-miri.

Þinând seama cã ne aflãm la Cluj-Napoca,permiteþi-mi sã menþionez cã filiala de aici des-fãºoarã o bogatã activitate culturalã, ºtiinþificãºi artisticã, prin care sunt omagiate diferite fig-uri ale culturii ucrainene. Toate acestea au locsub conducerea ºi cu sprijinul preºedintelui fil-ialei, dl prof. univ. dr. Ioan Ardelean.

Fiecare dintre noi am fost tentaþi, mãcar odatã în viaþã, sã îmbrãcãm un chimono, un sarisau un poncho, ori sã gustãm din arta culinarãchinezã. Alteori, ne dorim sã ascultãm muzicaaltor popoare. Dar, oare, de ce n-am încerca sãcunoaºtem mai multe din fascinanta istorie, dincultura ºi civilizaþia poporului ucrainean, carene este vecin, de altfel, ºi despre care se ºtie atâtde puþin, din universul spiritual al omuluiucrainean, sã ascultãm cum rãsunã pe strunelebandurei, de la Carpaþi pânã la Nipru, versurilemarelui poet ucrainean, Taras H. ªevcenko?!

Ucraina, cel mai mare vecin al României, cuo populaþie de peste 45 de milioane de locuitori,reprezintã, pe lângã poveºtile de vitejie alecazacilor sau cântecele populare ucrainene, ºi oculturã remarcabilã, ca parte a celei universale.

(Continuare în pagina 8)

clujenii au dat „bunå seara!“clujenii au dat „bunå seara!“ucrainei çi ucrainenilor din româniaucrainei çi ucrainenilor din românia

curierul ucrainean8

(Urmare din pagina 7)

Aflându-ne în martie, cunoscutã ºi ca lunalui Taras Hryhorovyci ªevcenko, suntem datorisã-l oma giem ºi anul acesta, când se îm plinesc199 de ani de la naºterea sa. Supranumit ºi„Cob za rul liricii ucrai nene“, ªevcenko alãturide Ivan Franko ºi Lesea Ukrainka, corifeii lite -ra turii ºi limbii ucrai nene, reprezintã tripletade aur a culturii naþionale, devenitã, implicit,

parte a culturii ucrainenilor de pretutindeni.Închei sumara mea intervenþie apelând la

cuvintele testamentare ale poetului Taras ªev-cenko din poemul «È mertvim, i jivim, i ne -narodjenim Çzemlxcam mo&m, v Ucra&n$ $ne v Ucra&n$ mo‚ dru jn‚‚ poslan$‚: Uq$tesxbra ti mo&, / Duma<te, qita<te, / È qu jo munau qa<tes", / ¶ svogo ne âwura<tes"» ºi întra ducerea lui Victor Tulbure: "ªi celor morþi,ºi celor vii, ºi celor încã nenãscuþi, com patrio -

þilor mei din Ucraina ºi de dincolo de Ucraina,a mea prieteneascã epistolã: Nu vã amã giþi,deci, singuri, / Învãþaþi 'nainte! / Chiar de lastrãini cule geþi / Noi învãþãminte! / Numai sãnu daþi uitãrii / Ce-aþi lãsat acasã...".

Vã mulþumesc tuturor ºi vã doresc o searãminunatã!

Ioan HeRBIL

clujenii au dat „bunå seara!“clujenii au dat „bunå seara!“ucrainei çi ucrainenilor din româniaucrainei çi ucrainenilor din românia

Demisia este o noþiune des invocatã mai alesîn ultimul timp, ea însemnând un act de voinþãpersonalã, o mãsurã luatã în mod unilateral.Când nu este impusã de nimeni, ea se numeºtedemisie de onoare.

Atunci când demisia de onoare se produce înurma unor greºeli flagrante ale unei persoane,aceasta este apreciatã ca un act de demnitatepersonalã. În cazul când demisia de onoare nu sepro duce, deºi ea se impune evident, urmareaeste cu atât mai dezamãgitoare pentru toþi ceiim plicaþi în desfãºurarea normalã a tuturor ac -þiunilor viitoare.

Dezamãgiþi cu toþii au rãmas ºi participanþiila consfãtuirea de lucru a Comitetului UUR carea avut loc recent la Suceava ºi la care au parti -cipat ºi o parte a preºedinþilor filialelor comu-nale fiindcã demisia de onoare nu s-a produs.

Deºi consfãtuirea s-a desfãºurat ca o ºedinþãde lucru, aceasta a avut menirea de a-i informape participanþi asupra unor grave stãri de lucruripricinuite de cãtre actualul preºedinte al organi-zaþiei noastre judeþene, domnul Ioan Bodnar.

Lucrãrile consfãtuirii s-au desfãºurat cums-ar spune cu cãrþile pe faþã, în sensul cã dl ªte-fan Buciuta, preºedintele UUR, care prezidaconsfãtuirea a prezentat in extenso faptul cum dlBodnar, semnând nefericitul pact cu diavolulprivind unificarea UUR cu UDUR, a compromistotal interesele organizaþiei noastre ºi cu atât maimult prin maºinaþiuni ulterioare viza înlãturareaconducerii statutare a Uniunii, preluarea frâielororganizaþiei ca emanaþie a unui congres de unifi-care la care au participat nu mai mult de 4 per-soane. Drept urmare a acestei mârºãvii, DumitruMorhan împreunã cu dl Bodnar au reuºit sãblocheze ºi conturile UUR timp de mai multeluni, fapt care a bulversat întreaga activitate întoate filialele ºi organizaþiile comunale.

Prin aceastã acþiune dl Morhan viza nu numaiºefia UUR, banii acesteia, precum ºi un ipoteticfotoliu de deputat în Parlamentul þãrii.

Dupã ce justiþia ºi-a spus cuvântul dl Morhans-a ales cu un stagiu binemeritat de recluziune.

Cum era ºi normal i s-a dat cuvântul apoi ºidlui Bodnar care printr-o tiradã de aproape o orãa cãutat sã explice auditoriului felul cum a fostînºelat de Morhan Dumitru ºi târât fãrã voia luichipurile în mocirla trãdãrii ca urmare a uneiinfluenþe malefice asupra psihicului sãu, arãtân-du-se incapabil de a se opune acestei aventuri re -probabile, pe care o regretã acum amarnic, tur -nându-ºi în cap cu mare întârziere cenuºa derigoare.

În luãrile de cuvânt ale participanþilor a ieºitla ivealã faptul cã pe lângã acest gest de o gravi -tate reprobabilã, dl Bodnar a condus discreþionarorganizaþiile comunale, luând hotãrâri de unulsingur, neþinând cont de hotãrârile Conferinþeijudeþene, nici de cele ale Comitetului, abãtându-se grav de la prevederile statutare, înlocuind în

mod arbitrar pe unii membri aiComitetului. La Congresul UUR dela Timiºoara a invitat persoane carenu aveau nicio treabã cu activitateaUUR, crezând poate cã în felul aces-ta va putea sãlta în ierarhie.

Atunci când s-a organizat o excursie cuolimpicii la limba maternã, a substituit pe aceº -tia cu alþi copii sau persoane care nu meritauacest lucru, a nesocotit interesele materiale aleunor organizaþii sãteºti favorizând excesiv altele.Organizaþia pe care o conduc încã de la înfi-inþare nu a primit niciun mijloc de inventar înfolosinþã, iar când s-au cerut propuneri de candi-daþi în alegerile locale din partea UUR nu mi-adecontat nici mãcar hârtia ºi nu mi-a dat nicimãcar un pix.

Pe bunã dreptate dl Bodnar a devenit apoiþinta unui foc încruciºat ºi din partea altor par-ticipanþi la discuþii printre care ºi dl GheorgheCega care, în calitate de fost membru alComisiei de Revizie, a arãtat abuzuri crase ladeconturile de benzinã ºi motorinã fãcute de dlBodnar pentru distanþe kilometrice ireale, înca -sând lunar sume ce variau pânã la 12 milioanelei vechi.

Un adevãrat rechizitoriu la adresa dlui IoanBodnar a fost rostit de cãtre dl Ioan Chideºciuc,remarcabilã personalitate publicisticã localã ºinu numai, eminent cadru didactic care face cin-ste etniei din care provine. În cuvântul sãu aces-ta s-a declarat ruºinat de faptul cã este consãteancu Ioan Bodnar care a sãvârºit aceste faptereprobabile.

În aceastã calitate, cât ºi în virtutea prietenieipersonale el a fost de pãrere cã dl Bodnar trebuiesã-ºi prezinte demisia de onoare ca un gest deadevãratã moralitate. În opinia sa, situaþia exis-tentã cu doi preºedinþi, unul decorativ în per-soana dlui Bodnar ºi unul executiv în persoanadnei Lucia Mihoc nu mai poate continua.Profund mâhnit de aceastã stare de lucruri dlChideºciuc ºi-a prezentat demisia care însã nu is-a aprobat.

Dl Kolea Kureliuk a recomandat sã fie ana -lizate favorabil cererile unor persoane de etnieucraineanã care doresc sã pãrãseascã UDUR ºisã se înscrie în UUR. Dl Sauciuc Iliuþã din orga-nizaþia comunalã Paltinu a criticat faptul cã nicide la centru, nici de la conducerea judeþeanã nua fost sprijinit deloc atunci când a candidat laalegerile locale. Acesta a mai arãtat cã de olungã perioadã UUR nu a mai cerut candidaturila alegerile comunale pentru primari ºi con-silieri.

Doamna inspectoare Lucia Mihoc s-a plânsde faptul cã dl Bodnar nu a acordat niciun fel deinteres desfãºurãrii olimpiadelor de limbamaternã ºi nici în stimularea corespunzãtoare apremianþilor.

Formaþiile artistice din judeþ nu au fost spriji-nite decât preferenþial ca urmare a acestui faptformaþia de dansuri ucrainene din Siret, condusãde dna Zirca Ianoº, a fost marginalizatã, cea dinBãlcãuþi condusã de dl ªoiman Petru careuimeºte prin înaltul nivel al prestaþiilor scenicenu se bucurã de atenþia cuvenitã, iar profesorul

nu a fost sprijinit în asigurarea unui post didac-tic.

Atât dl Pascaru Vasile, cât ºi eu personal amridicat problema stimulãrii simbolice a preºed-inþilor filialelor sãteºti ºi conducerea UURîntrucât prevederile bugetare actuale permitacest lucru, iar returnarea banilor la bugetul destat este o mãsurã neproductivã. Asemenea sti -mulente au existat pe vremea dlui Tcaciuc ªte-fan ºi Ilie Fraseniuc, fiind curmate în mod arbi-trar dupã decesul acestora.

Pentru îmbunãtãþirea muncii în viitor seimpune o strânsã colaborare între noul deputatîn persoana dlui avocat Ion Marocico ºi dl ingi -ner ªtefan Buciuta, preºedintele UUR, sprebinele întregii noastre comunitãþi ucrainene, cuatât mai mult cu cât dl deputat a ºi rezolvat re -cep þionarea semnalului de telefonie mobilã petoate Obcinele Bucovinei ºi depune eforturi pen-tru modernizarea cãilor de acces între punctelede trecere simplificatã a frontierei de la Izvoa -rele Sucevei ºi Ulma-Ruska.

În încheierea dezbaterilor maraton a rãmasstabilit sã se convoace o Conferinþã judeþeanãextraordinarã care sã aleagã un nou comitet ºi unnou preºedinte de filialã.

Mihai GHeORGHI

Mai existå oaredemisia de onoare?

strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, bucureçti

telefon: 021.222.0724,tel./fax: 021.222.0737

e-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan buciutakolea kureliuk

tehnoredactare:Çtefania Ganciu

tiparul executat latipografia

„s.c. smart orGanization srl“

curierul ucrainean

59curierul ucrainean

Orice încercare de a evoca viaþa unei persona -litãþi în momentele ei cursive, în momentele eiprezente de concentrare ºi de efervescenþã vitalã,are ºansa de a rãmâne inevitabil sumarã. O bo gã -þie de clipe ºi de aspecte ne scapã, putem spunecã ineditul meritelor acelui om se risipesc în van.Rãmân totuºi unele amintiri personale ameste-cate cu imagini ale celor foarte apropiaþi de noi.ªi mai cu seamã se pot desprinde efigiile acelorperso nalitãþi care au înnobilat într-adevãr sensuldesfãºurãrii unor fapte memorabile.

Opera marelui Taras ªevcenko a fost mai întâiasimilatã în parte de bãºtinaºii stepelor. Multedin versurile care circulau din gurã în gurã audevenit astfel cântece populare. Curios a rãmasfaptul cã preluarea unor asemenea texte literares-a petrecut în sânul unui popor unde analfa-betismul era la ordinea zilei, iar puþinele ºcoliexistente la vremea aceea, se ocupau cu predi -lecþie de studiul Psaltirii ºi Ceaslovului, ambelesecþiuni cu caracter religios fiind predate înslavona veche.

Timpul limpezeºte adâncile ape ale acelui tre-cut ºi imaginea Maestrului se desprinde dinamintirile „discipolilor“ sãi, vestiþii cobzariucraineni, cei care, circulând din sat în sat, înduios acompaniament de cobzã sau de bandurãpovesteau celor adunaþi întâmplãri presãrate detragism petrecute pe pãmântul de pe malurileNiprului. Fãrã voia sa expresã, Maestrul izbutisecu darul sãu sã-i înveþe pe alþii. N-avem putinþãsã-i acordãm acestui cuvânt o altã semnificaþie,atunci când pomenim numele lui ªevcenko ºi îlasociem cuvântului maestru. Semnificaþii înparalel putem gãsi multe: în ordinea ierarhiei, încea obiºnuitã despre meserii, sau, în fine, încazurile acelora ce-ºi arogã titlul onorific de„maeºtri“, din feluritele domenii, iar unii careaºteaptã sau chiar îºi reclamã cu fiecare prilejacest titlu.

Adevãratul maestru este doar acela care,posedând multe, dã totul din el. Dã cu înde mâ -nare, cu talent ºi cu dãruire de suflet, fãrã intenþiipreconcepute ºi fãrã sã aºtepte nimic în schimb.A fost ºi el pânã la un timp discipolul unuimaestru. Acesta, în cazul inegalabilului Tarasªevcenko, s-a numit: folclorul. A preluat din fol-clor, din însu ºirile sau suferinþele poporului totce s-a putut a fi transmis mai departe ºi în acestsens a devenit ºi el, autorul - Maestrul - o creaþiea poporului sãu.

Însuºi Taras ªevcenko se considera un rapsodal poporului sãu, deci era, aºadar, un creator de„ºcoalã popularã“ la purtãtor, putem spune aºa,care s-a închegat ºi se împletea cu propria-iviaþã, din aspiraþii artistice, din realizãri ºi dinstilul propriu de activitate entuziastã. De fapt, deniºte condiþii obiective va depinde, în maremãsurã, dimensiunea pe care o va atinge indivi -dualitatea maestrului ce, în chip hãrãzit, îºi inti -tuleazã prima plachetã de versuri, apãrutã în1840, „Cobzarul“.

ªcoala, în înþelesul la care ne gândim, dis-cutând pe marginea subiectului de Maestru are laînceput, deci, cum e ºi firesc, un iniþiator, unfondator de ispravã - într-un cuvânt are un maes -tru. De calitãþile etice ale acestuia a depins dez-voltarea ºcolii în folosul colectivitãþilor geogra -fic ºi social mai izolate, la început, circulând pesub mânã numeroase cãrþulii cu versurile poetu-lui (alcãtuite din foi în manuscris), transcrise înmare tainã de cãtre unii copiºti colaboratori ailibrarilor acelui timp. Nu putem uita cã o aseme-nea ver siune a fost cititã ºi de Maxim Gorki lasfârºit de veac trecut, în oraºul Kazan. Faptulacesta dove deºte cã aria de rãspândire a opereiºevcenkiene era la vremea aceea foarte extinsã.ªi ne grãbim acum, ca sã nu uitãm mai apoi aconsemna ºi faptul cã Maestrul a fost mare!..încã din timpul când ºcoala sa a dãinuit, dar

esenþial e cã a dãinuit ºi dupã dispariþia lui, cândel este mereu prezent în gândurile cititoruluicontemporan, cât ºi în preo cupãrile criticilor li -terari autohtoni ºi de pretutindeni.

Pe lângã Maestrul care i-a dat naºtere ºi pe

lângã idealurile cu care el o însufleþeºte ºi la tim-pul prezent, ºcoala presupune existenþa ºicreºterea unor continuatori. Din clipa în care, laPraga, în anul 1876, apare întâia ediþie a scrie ri -lor lui ªevcenko cu pretenþie justificatã de operecomplete, maestrul creator ºi fondator de ºcoalãliterarã obþine permanenþa unei recunoaºteri, înpas cu vremea, prin contribuþia sa utilã la pro-gresul umanitãþii ºi a culturii ucrainene, în spe-cial. Bineînþeles cã, pânã la acest moment edifi-cator, multe dintre poemele bardului s-au consti-tuit într-un grupaj dupã copiile care circulaserãîn Ucraina ºi dincolo de hotarele ei. Pentru o maijustã clarificare, stã mãrturie lucrarea comunã aistoricilor literari cu scopul reabilitãrii texteloriniþiale. Aceste eforturi s-au desfãºurat pânã înpreajma celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.

Maestrul, cu toate cã nu a beneficiat de con -diþii de popularizare deosebite, la modul expreslegal ºi ideal pentru orice scriitor de mare talent,a primit în compensaþie cerescul dar de a ajunge,dintr-un nefericit bard, încã din timpul vieþii salecel mai îndrãgit rapsod al poporului. Aceastãpreamãrire, potrivit pãrerilor unor exegeþi, eranecesarã deoarece iobagul baronului Engelhardtdin Kyrylivka ajunsese poet de geniu, prin viaþaºi opera sa devenise trup ºi suflet contopit cuistoria realã - cea de fiecare zi - a Ucrainei dinprima jumãtate a secolului al XIX-lea.

O va recunoaºte însuºi poetul într-una dinmãrturisirile sale, prin cuvinte rãmase memora-bile pentru urmaºi: „Istoria vieþii mele este isto-ria Ucrainei“. Prin aceastã continuitate con-sangvinã, putem spune fãrã greºealã: maestrulºi-a stimulat elanul creator, dar într-o apreciabilãmãsurã ºi elanul creator al generaþiilor de cre-atori mai tineri ce i-au urmat ºi îl urmeazã,rãmânând el însuºi mereu tânãr!

Spre deosebire de baladele bardului, în caretragediile se petrec într-un enigmatic cadrurestrâns, elementele de groazã ce le marcheazãsubiectul decurg într-o solidaritate de idei cu fan-teziile primitive ale mitologiei populare, putemspune cã poemele ºevcenkiene se constituie într-o veritabilã frescã a vieþii poporului ucrainean, întrecuturile sale. Descrierea unor momente deîncordare dramaticã, fãrã precedent în literaturaucraineanã ca, de exemplu, în „Kateryna“, îlapropie pe maestru de porþile marilor tragedii aleantichitãþii. Destinul Katerynei este impregnatcu semnificaþiile unei drame generale, cu impli-caþii de ordin social ºi naþional.

Drama ei personalã nu este scoasã la luminãîn mod întâmplãtor, ci în niºte condiþii istoriceale momentului dat, când prin inegalitatea relaþi-ilor de ordin social ºi naþional existente în cadrulimperiului autocrat dintre relaþii sociale ºi naþio -nale, ªevcenko a simþit nevoia de a restabiliarmonia tradiþiilor, cât ºi legitãþile bunului simþrural, îndrumându-le pe fãgaºul lor firesc, chiardacã eroina va plãti nesãbuinþa personalã cupreþul propriei vieþi. În jurul ei se polarizeazãenergii refle xi ve ale reprezentanþilor tradiþiei,sunt stimulate în nãzuinþa lor formativ neîndu-plecatã legile dupã care se conducea conserva-torismul simplitãþii ºi curãþiei þãrãnimii ucrai -nene. Prin acest act de reflectare, maestruldevine o oglindã a vre mii sale, un model deurmat de cãtre ceilalþi, acum (adicã atunci!) ºi întimpurile viitoare. Aceasta este imaginea Maes -trului, geniului pe care avem fericirea sã ne-oconsolidãm, an de an, când evocãm imagi neaeuropeanã a personalitãþii sale într-o perspectivãmereu tot mai cuprinzãtoare, mai pregnantã înperspectiva timpului.

ªevcenko ºi discipolii sãi sau, mai bine spus,ªevcenko prin discipolul sãu - poporulucrainean, unul existã prin celãlalt, constituie ounitate bipolarã, de nealterat. Judecând de lasimplu la complex, mai întâi vestiþii cobzari

ucrai neni s-au strâns pe lângãmae strul lor, atraºi de reputaþiacâºti gatã ºi de calitãþile lui ome -neºti. În acest cuplu, în acompani-ament de cobzã fiecare îºi arerolul sãu definit: text ºi muzicã.

Totdeauna ºi în egalã mã su rã acest rol este activ,se manifestã din par tea amândurora. Relaþia careîi leagã nu este una sche matizatã, fiind în esenþão relaþie de suflet, este deci cu mult mai com-plexã ºi cuprinde într-o mantie artisticã specificãprincipalele compartimente ale vieþii ocazionalede petrecere, dar mai ales ale vieþii spirituale.Discipolii au ºi ei perso na litãþile lor, perfectibileîn text ºi context, dacã e sã ne referim doar laaceºti rapsozi, instru men tiºti. Ei au urmãrit maiîntâi cu luare aminte mo dul în care se exprimãmaestrul lor prin puterea cuvântului scris. Firiperfectibile, adaptabile ºi dina mice, mereu alte -le, ei preiau ºi asimileazã de la acesta atât cât lepermit puterile, integrându-se, astfel, unui spiritunitar care-i animã, reflectând de seori o tentãoptimizatã a succesului maestrului, stimu lându-iprin aceasta însãºi grandoarea personali tãþii saleartistice, demne de idealizarea de care se bucurã.

În popor se spune cã „la umbra marilor stejarinu creºte nimic“. E o magie gândul ascuns, cumcã, la adãpostul oferit de un „stejar“ de taliaMaestrului ce se considera (el însuºi mãrtu -riseºte) un rapsod al poporului sãu, pot creºte„plante“ (citeºte adepþi) încã fragile, lipsite de ovigoare imediat necesarã creºterii pentru maitârziu. Explicaþia, în acest context, nu poate fidecât una: umbra sã fie de stejar declarat arborenaþional nu de altã specie îndoielnicã, meschinã.ªi, iatã, nu e deci de mirare de ce cel mai rapsoddintre rapsozi, scoate prima sa plachetã de ver-suri ºi o inti tuleazã, pãtimaº, absolut sugestiv:„Cobzarul“.

Putem afirma cã geneza Marelui Cobzar sedovedeºte a fi una de sorginte pur haricã, cãci, înparalel ºi în timp cu aceasta îºi manifestã meni -rea. Influenþa formatoare a maestrului cuprindema sele poulare, este acceptatã conºtient, deve -nind o stare a naþiunii, dacã e sã pãstrãm pro-porþia acestei comparaþii. Intervine aici o filiaþiede simþire naþionalã care rãmâne datã pentrutotdea una. Dacã peste ani acest discipolat deproporþii a rezistat, e semn cã geneza Maestruluinaþional s-a confundat cu naºterea poporului carel-a nãscut. Vigoare de stejar ºi imperisabilitate acelui care le-a stat la origine - aceastã trãsãturãnaºte un soi de mândrie de neam ce nicicând nupoate sã se dezicã de Maestru.

Împrejurãri nedeterminante au încercat, de-alungul istoriei postºevcenkiene, sã descalificegeneza Maestrului. În acest sens lupta þarismuluicu memoria ºi opera lui Taras ªevcenko este deluat, oarecum, în calcul. Sentimentul de sigu-ranþã nãscut din conºtiinþa orientãrii juste asupraadevãratelor valori îndepãrteazã orice anxietatedin momentul în care, devenind stãpân pe pro-priul destin, poporul ucrainean îºi cinsteºte înlibertate acea parte de paternitate comunã: me -moria genia lului poet, creator de epopee na þio -nalã pe care o vede desãvârºit împlinitã.

Profilul de maestru autodidact poate sã neaparã ca un veritabil paradox azi: cum sã poþi sãdevii aºa ceva, fãrã sã ai maestrul tãu, în plus, sãmai creezi ºi discipoli? E posibil aºa ceva?.. Da,credem noi, e posibil dacã primeºti de la cerdarul de a-þi schimba la „Bursa Zilei“ valoareacaratelor aurului din sufletul tãu. Cotaþia cea maipreþioasã i-a dat-o, la aceeaºi Bursã, soarta „tran-zacþiei“, abia dupã dispariþia fizicã a mareluipoet: nemuritoare glorie de geniu în împãrãþiaspiritului ºi bucurie perpetuã, din inimi în inimide oameni.

Mihai MATeICIUC

maestrulçi discipolii

curierul ucrainean10

La Galeria de Artã din Rãdãuþi s-a deschisrecent expoziþia personalã de picturã a artistuluiplastic Ioan Bodnar, cu genericul „Armoniibucovinene“.

„Unul dintre cei mai mari ºi maiimportanþi peisagiºti pe care îi are

Bucovina“

Expoziþia, care prezintã publicului unnumãr de 50 de lucrãri (peisaje ºi flori),realizate în ulei, culori acrilice ºi acuarele,este, la interval de 24 de ani, cea de-a douaexpoziþie personalã pe care rãdãuþeanulIoan Bodnar o deschide în urbea în careeste cetãþean.

Dupã 24 de ani de la expoziþia de debut,pe care a intitulat-o „Flori pentru mama“(expoziþie care a constituit trambulina sade lansare în cariera artisticã), IoanBodnar revine pe simeze rãdãuþene cu oexpoziþie personalã care, printr-o secvenþãde tablouri cu flori, rescrie fila de la debu-tul sãu expoziþional.

Între timp însã, Ioan Bodnar, care, aºacum a remarcat la vernisaj unul dintre dis-cipolii sãi, Mihai Ignea (un inginer pe care artal-a modelat într-atât, încât a devenit, la rândulsãu, dascãl artistic pentru copii), „are douãpasiuni, atletismul ºi pictura“, a devenit unuldintre pictorii care nu mai trebuie sã-ºi semnezelucrãrile pentru a fi recunoscut, „un artist - aºacum a spus „jupânu'“ Roman Istrati - care are oidenti tate recognoscibilã, unul dintre cei maimari ºi mai importanþi peisagiºti pe care îi areBucovina“.

„Cu oricare dintre lucrãrile lui s-ar putea ilustra o carte de poezie“

La invitaþia directorului Casei de Culturã dinRãdãuþi, Ovidiu Foca, Ioan Bodnar expune

acum, la „a treia tinereþe“ (când, aºa cum a spusel, se pregãteºte sã aniverseze peste câteva sãp-tãmâni „18 ani de când am împlinit 50“), o

selecþie de lucrãri pe care Roman Istrati le-acalificat ca nefiind doar simple tablouri, ci„stãri de suflet“.

Poate de aceea Ioan Bodnar nici nu-ºi denu-meºte lucrãrile, considerând cã imaginile pecare ni le oferã sunt grãitoare.

Imagini despre care Roman Istrati spune cãsugereazã mai mult decât ceea ce se observã laprima vedere, pentru cã artistul reuºeºte sãinducã privitorului propriile sale simþãmintedin momentul realizãrii lucrãrii.

„Ioan Bodnar - a accentuat el - care este unliric ºi un sentimental irecuperabil, picteazãparfumul florilor, cãldura verii, tristeþea hiber-nalã. Cu oricare dintre lucrãrile lui s-ar puteailustra o carte de poezie“.

„Are stil, / Are culoare, /E Bodnar / În continuare“

De remarcat este ºi faptul cã aproape toateexpoziþiile colective ºi de grup la care a parti -cipat Ioan Bodnar au avut Bucovina în titlu, aºacum Bucovina este prezentã ºi în genericultaberei internaþionale de picturã, pe care a iniþi-at-o ºi pe care o coordoneazã an de an în cali-tate de preºedinte al filialei Suceava a UniuniiUcrainenilor din România: „Bucovina - trecut,

prezent ºi viitor“.Dintre cei prezenþi la vernisaj, prof.

Vichentie Nicolaiciuc, din colectivul deredacþie al revistei „Obcina literarã“, asubliniat faptul cã „Ioan Bodnar nu maieste cel de altãdatã, a evoluat enorm ºipoate fi considerat, deºi nu este membrual Uniunii Artiºtilor Plastici din Româ -nia, un pictor profesionist“. Un pictor pecare „bref“ prof. Radu Vizitiu l-a carac-terizat prin urmãtorul catren: „Are stil, /Are culoare, / E Bodnar / În conti nuare“.

„Cea mai frumoasã ieºire la pensie pecare am vãzut-o în ultimii 50 de ani“

O expoziþie la care „împricinatul“,copleºit de aprecieri, a spus cã are senti-mentul cã se vorbeºte despre altcineva ºinu despre el. Subliniind cã tablourile salesunt prietenii sãi, cu care adeseori stã devorbã, Ioan Bodnar a precizat cã, atât încalitate de sportiv, cât ºi de artist, doreºte

sã fie în continuare „în competiþie“ („pentru cãtrebuie, vreau ºi pot“), adãugând cã aprecierilecare s-au fãcut îl obligã la o nouã expoziþie, lacare se va prezenta cu lucrãri realizate într-otehnicã pe care o exerseazã alãturi de prietenulsãu Radu Bercea.

Este vorba de encausticã, lucrãri executatecu culori care conþin cearã ºi oferã priviriiefecte deosebite. ªi pentru cã, din aceastã lunã,Ioan Bodnar a devenit pensionar, Roman Istratia încheiat spunând cã vernisajul din galeriarãdãuþeanã a fost „cea mai frumoasã ieºire lapensie pe care am vãzut-o în ultimii 50 de ani“.

Tiberiu COSOVAN

„Armonii bucovinene“ la RådåuÆi

Salonul de Carte, Presã ºiMuzicã gãzduit, ca de obicei, înprag de primãvarã (13-17 martie2013) la Palatul Naþional al Copii -lor din Bucureºti, a reunit prestigi -oa se edituri, importatori ºi distri -bui tori de carte, fundaþii, socie tãþiºi instituþii culturale care ºi-au pre -zen tat bogata ºi variata lor ofertãedi torialã. Manifestarea s-a dez -vol tat logistic ºi tematic, deve nindde la ediþie la ediþie, unul dintreevenimentele de referinþã înpeisajul cultural al Capitalei.

Pe parcursul expoziþiei au avutloc bogate programe de mani-festãri colaterale, care au contribuitla crearea unei ambianþe elevate,destinse ºi funcþionale: lansãri decar te, mese rotunde, dezbateri,pro iecþii de filme, momente artis-tice, întâlniri cu personalitãþi alevieþii culturale, interviuri, tomboleetc.

Salonul de Carte, Presã ºiMuzicã a constituit un cadru per-fect de evidenþiere a diversitãþii va -

lo rilor culturale ale minoritãþilornaþionale din România. UniuniiUcrainenilor din România i s-a re -zervat un stand de 6 mp pe care aufost etalate cele mai recente apa -

riþii, dar ºi titluri editate în aniianteriori, precum ºi publicaþiile înucraineanã ºi românã. Deºi majori-

tatea cãrþilor expuse au fost înlimba ucraineanã, mai puþin acce-sibilã la noi, publicul cititor a venitîn numãr destul de mare la standulnostru.

Accesul liber în expoziþie ºipreþurile promoþionale practicate lastanduri au reprezentat douã argu-

mente importante care au atras vi -zi tatorii. A fost un dialog viu întreoamenii implicaþi în actul de cul-turã - cu conotaþii comerciale - ºipublicul consumator de carte. Mainimeni nu pleca acasã fãrã una,douã, trei achiziþii la preþ redus.

La finalul manifestãrii, ansam-blul „Zorea“, condus de dna Ia -roslava Colotelo, a susþinut un mo -ment artistic, alcãtuit din cântecepopulare ucrainene.

Cea de-a XVIII-a ediþie aSalonului de Carte, Presã ºi Mu zi -cã a reconfirmat faptul cã, în pofi-da dificultãþilor economice, avemo industrie culturalã care ara tã ostare de normalitate. Am con statatcu aceastã ocazie cã se men þinefoarte bine interesul pentru carte,complementar celui pentru inter-net. Cartea nu este numai refu giu,mângâiere, învãþãturã de viaþã, ci ºisperanþã.

Ion ROBCIUC

Salonul de Carte, Presã ºi Muzicã, ediþia a XVIII-a

11curierul ucrainean

Mama este cea mai sublimã fiinþã de pepãmânt. Nu existã pe lume o iubire asemãnã-toare cu a mamei faþã de copilul sãu, cãci eamerge pânã la jertfã.

Dumnezeu, dând oamenilor cele zece porun-ci, dã copiilor porunca „Cinsteºte pe pãrinþiitãi“, dar nu dã mamei porunca „Iubeºte-i pecopiii tãi“! Nu era nevoie. Este inutil sã spuiunei mame sã-ºi iubeascã copilul mai presus deviaþa ei. Toate poruncile pe care le dã Dum -nezeu le întâlnim împlinite numai la mamã faþãde copil: îl va ierta mereu, îl va ajuta în oriceîmprejurare, chiar peste puterile ei, nu-l vaminþi, nu-l va înºela, nu-l va fura. Dacã nuexistã poruncã de iubire pentru mamã, existãînsã în Sfânta Scripturã un blestem pentrufeme ia care pãcãtuieºte: „Pe femeia care vapãcãtui o blestem sã moarã fãrã copii“. Dumne -zeu a socotit cã nu poate fi pedeapsã mai marepentru o femeie decât sã nu cunoascã fericireade a fi mamã. Rãmânând în sfera credinþei orto-doxe putem înþelege de ce Ana, mama prorocu-lui Samuel sau Ana, mama Fecioarei Maria sauElisabeta, mama lui Ioan Botezãtorul, erau atâtde îndurerate de sterpitatea lor. Nu numai cãerau lipsite de bucuria maternitãþii, ci erau ºibatjocorite de oameni care le socoteau sub starede blestem pentru vreun pãcat. Pedeapsa eracumplitã, cãci Mesia fiind fãgãduit ºi aºteptat,fie care femeie putea nãdãjdui sã fie ea aleasã deDumnezeu pentru a-l naºte pe Mântuitorul lu -mii. Dacã pãcãtuia, i se retrãgea aceastã nãdej -

de ºi nu era vrednicã de a fi aleasã de Dum -nezeu.

ªtiu cã evreii în Talmudul lor au un capitolîn treg privitor la cinstirea pe care un evreu tre-buie sã o dea mamei sale, cinstire socotitã ca oporuncã religioasã, cãci era cuprinsã în celezece porunci. Este unul dintre preceptele pentrua cãrui împlinire (la evrei), aºtepta sã fie rãs-plãtit ºi în viaþa de acum ºi în viaþa viitoare.Sfânta Scripturã cere douã cinstiri: cinsteºte peDumnezeul tãu ºi cinsteºte pe pãrinþii tãi. Deasemenea, Scriptura cere ca omul sã se teamãde Dumnezeu ºi sã-i respecte cu temere pepãrinþi. Din aceste texte rezultã cã datoria faþãde pãrinþi este tot atât de strictã ca ºi faþã deDumnezeu (Cinstirea pãrinþilor).

Despre mama în literatura românã ºi univer -sa lã s-au scris romane, poezii de toate genurile,cântece, balade etc.

Sã luãm doar un singur exemplu: „Muma luiªtefan cel Mare“ de Dimitrie Bolintineanu oºtiu elevii din ciclul primar. Este o poezie patri-oticã de excepþie care se memoreazã foarte uºor

ºi în timp foarte scurt, dar, personal, încã dintinereþe nu sunt de acord cu versurile ei „Du-tela oºtire, pentru þarã mori!/ ªi-þi va fi mormân-tul coronat cu flori!“

Care mamã îºi trimite copilul la moarte? Eun patriotism dus la extrem ºi nu e agreat de toþicititorii.

La noi ºi în alte þãri europene femeia ºi maiales mama este sãrbãtoritã la începutul luniimartie. În aceastã perioadã e o efervescenþãdeosebitã prin grãdiniþe, ºcoli, facultãþi, insti-tuþii, magazine ºi în alte locuri.

Dacã suntem creºtini cu adevãrat, atuncimamele pot fi sãrbãtorite în august când sãrbã-torim Adormirea Maicii Domnului sau mai bineîn septembrie de sãrbãtoarea Naºterii MaiciiDomnului, Fecioara Maria care L-a nãscut peMântuitorul lumii pe Fiul lui Dumnezeu.

Gheorghe CeGA

MamaMamaCu prilejul primelor zile de

primãvarã, de 1 ºi 8 martie, leurãm sãnãtate ºi bucurie cititoarelornoastre.

Curierul ucrainean

9 martie, o zi de aducere aminte pentru toþiucrainenii de pretutindeni cã în urmã cu 199 deani se nãºtea Taras Hryhorovyci ªevcenko într-o familie de iobagi, în satul Morynþi, judeþulZvenyhorodsk, gubernia Kiev. Va face pasulspre eternitate în 1861, la vârsta de doar 47 deani, dupã o existenþã cumplitã, cu neputinþã deimaginat: din cei 47 de ani ai dramaticei ºi zbu-ciumatei sale vieþi, 24 i-a petrecut în ºerbie, 10în deportare, iar 13 sub severã supravegherepoliþieneascã.

A fost întemeietorul literaturii ºi artei plas-tice moderne ucrainene; un pictor ºi un gravorde frapantã originalitate, dublat de un gânditorde anvergurã ºi de un pilduitor militant pentrueliberare socialã ºi naþionalã a poporului sãu,pentru înfãptuirea aspiraþiilor ºi idealurilorsacre ale acestuia.

În aceastã zi specialã, comunitatea ucrai nea -nã din Suceava ºi-a dat întâlnire la sediul UURpentru a aduce un omagiu poetului naþional alUcrainei, dar ºi pentru a le sãrbãtori pe doam-nele ucrainence. Acestea au primit flori ºi gân-duri bune din partea domnilor prezenþi la ma -nifestare.

Am adunat aceste gânduri într-un buchet detrãiri frumoase care înnobileazã sufletul uman.„Vã doresc sã aveþi parte de liniºte în suflet,acesta sã înfloreascã mereu asemeni florilor deprimãvarã, sã purtãm în suflete amintirile fru-moase despre femeile din viaþa noastrã, doaraºa bunãtatea va fi în noi ºi o vom putea trans-mite celor din jur printr-o privire sau printr-ostrân gere de mânã“ (Ioan Bodnar, preºedinteleUUR - filiala Suceava).

„Vã doresc sãnãtate, luminã în suflet, paceîn inimi ºi fie ca prietenii sã nu vã ocoleascã ni -cio datã“ (Eusebie Fraseniuc, profesor,Negostina).

„La prima vedere suntem puternici noi, bãr-baþii, dar fãrã dumneavoastrã nu avem preamare însemnãtate pe acest pãmânt... Sã ne trãiþiîntru mulþi ani, doamnelor!“ (Nicolae Nicolãi -ºen, preot din Cacica).

„Urez tuturor femeilor, în numele bãrbaþilorucraineni - fie ei de la ºes, fie de la munte -multã sãnãtate, fericire ºi împliniri... ºi pe ori-unde vom merge sã nu uitãm sã promovãm spi -ritul ucrainean“(Ilie Sauciuc, profesor, Paltinu).

„Sfânt cireº care nu ºtii ce-i teama/Lângãochiul de cer pãmântesc/Cum respirã printrupul tãu, mamã, / Cum ºi eu prin el înflo-resc...“, a recitat poetul Ion Cozmei o strofã dinpoezia „Mamei mele“, scrisã cu ceva timp înurmã. Rugat sã le compunã doamnelor un versde ziua lor, poetul Cozmei le-a dãruit urmãtoruldistih: „În clopotul minþii zvoneºte ideea/ Îninima vieþii rãsuflã femeia.“

Membrele grupului „Soacrele“, prezente ºiele la eveniment, au interpretat o fãrâmã dincân tecul „Icoana mamei mele“ pe versurile fos-tului preºedinte al UUR, poetul ªtefan Tcaciuc.Cuprinsã de emoþie, doamna profesoarã SavetaVãrãreanu a recitat poezia „Mama“ de NicolaeLabiº.

A adresat urãri femeilor ucrainene ºiExcelenþa Sa, consulul general al Ucrainei laSuceava, domnul Vasyl Boieciko. „În luna fe -bruarie, pe 8, soþia mea, Nadia, ºi-a rupt mâna.O lunã a trecut de atunci... În aceastã perioadãa avut nevoie de îngrijiri speciale din parteamea, timp în care am înþeles cã persoanele dragidin viaþa noastrã trebuie iubite ºi ocrotite zi dezi ºi nicidecum sã aºteptãm o zi din an sã learãtãm sentimentele ce le avem faþã de ele. Oatenþie deosebitã trebuie sã le acordãmfemeilor, cãci ele constituie nucleul nostru exis-tenþial. Vã urez, doamnelor, sãnãtate ºi totbinele din lume, sã aveþi puterea sã depãºiþitoate încercãrile la care vã supune viaþa, sã aveþiînþelepciunea sã vã susþineþi soþii chiar ºi atun-ci când, în dorinþa de a oferi familiei tot ce emai bun, întâmpinã hopuri. V-am adus în dar oorhidee - simbol al iubirii, frumuseþii, puritãþii,afecþiunii, perfecþiunii, feminitãþii. Una sin-gurã, pe care o voi lãsa la sediul uniunii, o floa -re unicã, pentru unitatea femeilor ucrainene“.

A urmat un moment muzical susþinut de

membrele grupului folcloric ucrainean „VocileNegostinei“ care au interpretat un tradiþionalcântec ucrainean „Verde-i secara, verde“ ºi altecântece având ca tematicã frumuseþea femeii,destinul acesteia.

Membrele organizaþiei de femei a UUR - fi -liala Suceava s-au reunit apoi în cadrul uneiºedinþe de lucru, cu scopul alegerii noului co -mi tet de conducere. Doamna inspector LuciaMihoc a prezentat raportul de activitate, punc-tând principalele realizãri ale organizaþiei defemei sucevene. A ieºit în evidenþã faptul cãmul te dintre membrele organizaþiei de femeisunt preºedinte ale organizaþiilor locale UUR,din aceastã posturã organizând o gamã variatãde activitãþi culturale, sociale ºi umanitare. Deasemenea, foarte multe membre ale organizaþieisunt profesoare ºi participã la olimpiade ºi con-cursuri unde obþin rezultate didactice deosebitecu elevii pe care îi îndrumã.

S-a trecut apoi la alegerea noului comitet deconducere. În urma votului exprimat, acesta areurmãtoarea componenþã: preºedinte - LoredanaMândriºteanu, membre - Antoaneta Chideºa ºiNarcisa Plecan.

Momentul închinat Cobzarului a începutprin interpretarea imnului ucrainenilor de pre-tutindeni, „Suspinã Niprul“. Poetul Ion Coz -mei, traducãtorul poeziei lui ªevcenko în lim baromânã, a recitat fragmente din lirica poetuluiucrainean, moment ce s-a vrut a fi „o respiraþiede primãvarã întru ªevcenko“. „Se ºtie deja cãeu sunt descendentul Eminovicilor. Prin faptulcã l-am tradus pe ªevcenko, Ucraina mã per-cepe ca nepot al Cobzarului, acesta deve nind aldoilea pãrinte spiritual pentru mine“, a mai spusIon Cozmei.

Mai notãm faptul cã manifestãrile dedicatepoetului naþional al Ucrainei vor continua sâm-bãtã, 16 martie 2013, la Negostina ºi Rãdãuþi.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

SSãã rr bb ãã tt oo aa rr ee aa pp oo ee zz ii ee ii ºº ii aa ff ee mm ii nn ii tt ãã þþ ii ii

curierul ucrainean12

În ziua de 16 februarie 2013, ªcoalaGimnazialã Moldova-Suliþa a gãzduit Concur -sul Naþional „Sãrbãtoarea limbii materne“.Coor donatorii concursului au fost ªcoalaGimnazialã Bãlcãuþi (prof. Anca ªtiubianu ºiLãcrãmioara Grigorciuc) în colaborare cu ISJSuceava, filiala Suceava a UUR ºi ConsulatulGeneral al Ucrainei la Suceava. Încã de la pri -mele ore ale zilei ºi pânã la sosirea invitaþilor,elevii ºcolii au fost într-o agitaþie de nedescrisdatoritã emoþiilor ºi faptului cã vor participa la

acest concurs unii în calitate de concurenþi, iaralþii ca spectatori. ªi iatã cã au început sãsoseascã invitaþii ºi cât ai clipi Cãminul Cul tu -ral al comunei s-a umplut de elevi, pãrinþi, per-sonalitãþi marcante.

În cuvântul de întâmpinare a celor prezenþidoamna profesoarã Diaconescu Maria, direc-toare a ªcolii Gimnaziale Moldova-Suliþa, arostit: „E o onoare pentru ºcoala noastrã sã gãz-duiascã o manifestare culturalã de asemeneavaloare. Limba maternã este limba de suflet afiecãrui om… aºa cum ne iubim pãrinþii ºi buni -cii, trebuie sã ne iubim ºi limba maternã. Spe -rãm cã activitatea de astãzi va deschide noi ori-zonturi în ce priveºte studierea limbii ucrainenela noi în ºcoalã“. Apoi domnul preºedinte al fi -lialei Suceava a UUR, Bodnar Ioan, a continuatcu prezentarea invitaþilor: Volodymyr Palesika,viceconsulul general al Ucrainei la Suceava,

ªte fan Buciuta, preºedintele Uniunii Ucrai ne ni -lor din România, Miroslav Petreþchi, preºedin-tele UUR Maramureº, Lucia Mihoc, inspector

de specialitate pentru limba maternã ucrai neanãISJ Suceava, Nicolae Petreþchi, consilier eco-nomic al UUR. Juriul concursului a fost formatdin preºedinte, poetul Ion Cozmei, Diana Fra -se niuc, profesoarã la ªcoala Gimnazialã Ne -gostina-Bãlcãuþi, Lãcrã mioa ra Gri gorciuc, pro-

fesoarã la ªcoala GimnazialãBãlcãuþi, ºi profesorul Petru-ªtefan ªoi man, instructor alan sam blu lui „Kozaciok“ dinBãlcãuþi.

Concursul s-a desfãºuratpe patru secþiuni: I - secþiuneaESEU, intitulatã „Limbaucrai neanã în ºcoala mea“; II- secþiunea CREAÞIE, intitu-latã „Eu ºi cuvântul sau joacade-a creaþia“; III - COSTUMPOPULAR - prezentarea cos-tumului popular ucrainean; IV- secþiunea MOMENT AR -TISTIC - cea mai aºteptatã ºicu cele mai multe ºcoli parti -cipante. La ultima secþiune,

elevii s-au prezentat cu cântece, dansuri popu-lare, miniscenete, poezii etc.

ªcolile participante la acest concurs au fost:ªcoala Gimnazialã din Bãl cãuþi, Negostina,„Pe tru Muºat“ Siret, V㺠-cãuþi, ªerbãuþi, Cãlineºti-Cuparencu, Cãlineºti-Enache, Slobozia-Su ce -vei, Cacica, Paltinu,Ciumârna, Brodina deSus, Izvoarele Sucevei,Colegiul Naþional „MihaiEminescu“ Suceava, Co -legiul Tehnic ºi Colegiul„Andronic Motrescu“ dinRãdãuþi ºi, nu în ultimulrând, ªcoala Gim nazialãMoldova-Suliþa.

ªcoala noastrã a parti -

ci pat la secþiunea Moment artistic cu trei grupe:I - „Malenki ukrainþi“ (Corciuc Pãrãscuþa,Ciboriec Liliana, Creuco Marin, Voloºeniuc

Maria, Bobeiciuc ªtefan, Meroneac Mãdãlina,Voloºeniuc Ioana, Bobeiciuc Luminiþa, Hara -semciuc Larisa, Harasemciuc Elena, MarocicoIonela, Moisa Georgiana) - recitãri de poezii; II- „Kvitociky“ (Harasemciuc Andreea, Liþu ªte-fan, Severen Ana Maria, ªorodoc Alina,Droniuc Iustina, Giugolea Dumitru, MarocicoVioleta, Cojocaru Oltea, Droniuc Sînziana, LiþuClara, Rebenciuc Alexandra, SerafeºcoTeodora) - cântece ucrainene; III - „Bilociky“(Dutceac Ana Maria, Ceciuleac Ionela, Chiº -ciuc Alexandra, Coruþ Teodora, Leþcan Raluca,Melniciuc Renata, Meroneac Maria) - dansucrainean.

Premiul I obþinut se datoreazã efortuluidepus de cadrele didactice: Belmega Ileana,Liþu Irina-Elena ºi Boiciuc Lazãr Nadia.

La sfârºitul concursului ne-au încântat cufrumoase cântece bucovinene, grupul vocal-instrumental „Ciutura“ de la ªcoala Bãiºeºti,comuna Cornu Luncii.

Pentru efortul depus, elevii ºi cadrele didac-tice coordonatoare au fost recompensate cu omasã festivã sponsorizatã de Uniunea Ucrai ne -nilor din România.

prof. Lazãr Nadia BOICIUC

CONCURS NAÞIONAL

„sÅrbÅtoarea limbii materne“„sÅrbÅtoarea limbii materne“

La data de 21 februarie 2013, la ªcoala cuclasele I-VIII din Negostina s-a desfãºurat unfrumos ºi interesant program artistic, dedicatlimbii materne ucrainene. Dupã cum secunoaºte, populaþia din Negostina este ucrai -neanã în proporþie de 80%. Deci aproape toþicopiii cunosc de acasã limba lor maternã, ceavorbitã de pãrinþi, bunici. Cei care nu o cunosc oînvaþã la ºcoalã, unde avem douã profesoaretinere, inimoase, cu multã iniþiativã, ºi anumedoamna Dascaliuc Lidia ºi domni ºoara PlecanNarcisa, dar ºi pe profesorul coordo-nator, domniºoara Fraseniuc Diana.

Aceste trei Doamne ale limbiiucrainene au pregãtit un interesanteveniment constând din recitãri, cân-tece, scenetã, prezentare de costumpopular tradiþional, desene aleelevilor intitulat „Limba maternã“ ºio proiecþie. Programul a fost deschisde profesorul coordonator, dom -niºoara Diana Fraseniuc, care a su -bliniat importanþa limbii materne pecare trebuie s-o iubim ºi s-o preþuim.În continuare, profesoarele DascaliucLidia ºi Plecan Narcisa au derulatscenariul pregãtit. La început au fostcâteva recitãri pregãtite de elevi:„Ridna mova“, „Mova moia“, „Slovo ridne“,„Matusyn zapovit“, „Ridna mova v ridni ºcoli“,„Molytva“ etc. Dintre cele mai îndrãgite cântece

populare ucrainene care au fost interpretateamintim: „V sadu huleala“, „Ciorni oci iak te -ren“, „Mova ridna“, „Odna kalyna“.

A urmat apoi o scurtã, dar emoþionantãscenetã interpretatã de câþiva elevi din clasele aV-a, a VI-a ºi a VIII-a, intitulatã „Bahatsvoukrainskoi movy“. Doi elevi din clasa a V-a auprezentat costumul popular autentic din satulnostru.

Nu a lipsit nici proiecþia unor imagini pe fondmuzical ucrainean, intitulatã „Den ridnoi movy“

(Ziua limbii materne). Aici au fost prezentateînsemnele ucrainene: steagul, stema, câþiva din-tre cei mai mari poeþi ucraineni în frunte cu

Marele Cobzar Taras ªevcenko ºi câteva versurispecifice.

Elevii din clasele V-VIII au organizat ºi oexpoziþie de desene pe tema „Limba maternã“.Manifestarea s-a încheiat, bineînþeles, cuaplauze, dar ºi cu premierea celor mai buni elevidintre cei buni care consta în diplome, reprezen-tând locurile I ºi II, deoarece toþi s-au pregãtitfoarte bine ºi au fost la nivelul aºteptãrilor. Afost ºi un juriu care a fãcut aprecierile referitoarela desfãºurarea întregului program, ºi aici

amintim doamnele profesoare Vieriu Sil -via ºi Chideºa Cristina care s-au de cla ratfoarte mulþumite de evoluþia elevilor.

Nu se putea încheia toatã activitateafãrã a rãmâne câteva imagini în albumulcu fotografii, de aceea s-au fãcut poze îngrup ºi individual.

Organizatorii acestui eveniment s-augândit ºi la foºti colegi care acum suntpensionari, dar care au muncit timpîndelungat la aceastã ºcoalã ºi i-au invi-tat pe domnul profesor Chideºciuc Ioanºi pe doamna educatoare Felicia Gri -goraº. Amândoi au mulþumit pentru invi -taþie ºi ºi-au exprimat admiraþia, buc u riaºi mulþumirea cã au lãsat urmaºi demnicare duc mai departe dragostea ºi recu -

noºtinþa faþã de ºcoalã.

Felicia GRIGORAª

13curierul ucrainean

La data de 16 februarie 2013, începând cuorele 11, la Cãminul Cultural din localitateaMoldova-Suliþa din judeþul Suceava s-a des-fãºurat Concursul Naþional „SãrbãtoareaLimbii Materne“. Organizatorii manifestãrii,afla te la cea de-a ºasea ediþie, au fost ªcoalaGimnazialã din Bãlcãuþi ºi ªcoala Gimnazialãdin Moldova-Suliþa, în colaborare cu IªJSuceava, filiala Suceava a UUR ºi cu Con -sulatul Gene ral al Ucrainei la Suceava. Con cur -sul este cu prins în Calendarul Activi tãþilorEducative ale Ministerului Educaþiei, Cerce -tãrii, Tinere tului ºi Sportului ºi se adre seazãelevilor ciclului pre ºcolar, primar, gimnazial ºiliceal, care pro vin din ºcolile în care se studi-azã limba ucraineanã de pe întreg teritoriulRomâniei.

Argumentele pe care le-au folosit cele douãcoordonatoare, Ancuþa ªtiubianu ºi subsemna-ta, în iniþierea acestui proiect au fost urmã-toarele: „Necesitatea implementãrii unui astfelde proiect constã în faptul cã mai mult de jumã-tate din limbile lumii sunt pe cale de dispariþie,iar promovarea, recunoaºterea ºi utilizarea lim-bilor materne reprezintã o prioritate la nivelmon dial. Limba maternã reprezintã identitateanaþionalã ºi culturalã a individului ºi este unadintre dimensiunile fundamentale ale fiinþeiumane. Dat fiind faptul cã suntem vorbitori delimbã maternã dorim ca prin aceastã activitatesã contribuim la conservarea ºi promovareaspecificului etnic ºi cultural. În concepereaacestui proiect am pornit ºi de lapremisa cã mulþi dintre eleviinoºtri sunt ta lentaþi, dar talentultrebuie desco perit ºi cultivat. Dinpãcate, multe talente se risipesc...încercãm prin acest proiect sã li -smi tãm aceastã risipã. Consi -derãm cã prin derularea acestuiproiect beneficiarii lui vor aveaprilejul de a conºtientiza ºi promo-va bo gãþia, frumuseþea limbiiucrainene ºi de a cultiva respectulpentru valorile propriei culturi.“

Obiectivul general al proiectu-lui este „atragerea tinerilor apar -þinând minoritãþii ucrainene înactivitãþi comune menite sã pro-moveze afirmarea identitãþii cul-turale, ca fundament al dezvoltãrii viitoare acetãþeanului european“, iar dintre obiectivelespecifice amin tim: promovarea valorilor ucrai -nene au ten tice; evidenþierea contribuþiei limbiiucrai nene la patrimoniul cultural universal;cultivarea respectului ºi preþuirii faþã de valo-rile înaintaºilor; stimularea dorinþei de a le îm -bogãþi prin creaþii proprii; dezvoltarea gân diriiºi imaginaþiei elevilor; lãrgirea orizontului lorcultural; motivarea gustului artistic; cultivareadiscernãmântului artistic; întãrirea parteneri-atelor dintre ºcoli, autoritãþi locale ºi reprezen-tanþii comunitãþii ucrainene din þarã în vedereadezvoltãrii ºi promovãrii bunelor re la þii; dez-voltarea comunicãrii sociale prin activi tãþi înechipã.

Concursul a început în noiembrie 2012,încheindu-se la data de 16 februarie a.c., cânda avut loc competiþia finalã structuratã pe patrusecþiuni: eseu, creaþii ale elevilor, costum po -pular, program artistic.

La secþiunea Eseu, intitulat ,,Limbaucraineanã în ºcoala mea“ (însoþit de imagini

prelucrate în power point) au participat treiechipe: de la ºcolile din Bãlcãuþi, Negostina ºide la Colegiul ,,Laþcu-Vodã“ din Siret. Ele auprezentat activitãþile educative realizate încadrul orelor de curs ºi în cadrul activitãþilorextraºcolare în ceea ce priveºte studiul limbiimaterne în ºcoala în care învaþã.

Proba de imaginaþie, creativitate ºi origina -litate, intitulatã ,,Eu ºi cuvântul sau joaca de-a creaþia“ le-a dat elevilor posibilitatea sã-ºiprezinte propriile ,,produse literare" având catematicã limba maternã, localitatea natalã, tre-cutul familiei, credinþa religioasã, contribuindastfel la dezvoltarea creativitãþii ºi a abilitãþilorde comunicare.

A treia secþiune - Costum popular - aîncercat sã scoatã la luminã costume populareascunse în lada de zestre a bunicii. Astfel,con-curenþii au adus în faþa juriului ºi publiculuiinteresat de acest gen de manifestãri adevãratenestemate ale portului ucrainean de altãdatã.

Ultima probã a concursului - Momentartistic - a cuprins creaþii ale folcloruluiucrainean, de preferinþã local (cântece, dansuripopulare, obiceiuri), precum ºi creaþiile litera-turii ucrainene (poezii, miniscenete, dansuritema tice, cugetãri, aforisme etc.). Anul acestaau participat în cadrul acestei probe grupurile„Bukovynka“ din Bãlcãuþi, „Veselka“ dinVãºcãuþi, „Mlãdiþe huþule“ din Brodina de Sus,„Vinociok“ din ªerbãuþi, „Nadiia“ dinCãlineºti-Cuparencu, „Kvitociky“, „Bilociky“,

„Mali ukrainþi“ din Moldova-Suliþa, „Vyºyv -ka“ - Colegiul Naþional „Mihai Emi nescu“ dinSuceava. Au recitat poezii din lirica ucraineanãelevi de la ªcolile din Bãlcãuþi, Negostina,Vãºcãuþi, Slobozia-Su cevei, Cacica, Brodinade Sus, Izvoarele Suce vei, ªerbãuþi, Cãlineºti-Cuparencu, Cãlineºti-Enache, Palti nu, Mol -dova-Suliþa, Colegiul Tehnic Rãdãuþi, Colegiul„Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rãdãuþi. Au rãsu -nat cântece ucrainene vechi, dar ºi actuale...Invitat special a fost grupul vocal-instrumental„Ciutura“ de la ªcoala Bãiºeºti, comuna CornuLuncii.

Juriul concursului a fost format din: poetulIon Cozmei (preºedintele juriului), Diana Fra -se niuc - profesor coordonator la ªcoala Gim na -zialã Negostina din Bãlcãuþi, prof. Petru-ªtefanªoiman - instructor al ansamblului „Kozaciok“din Bãlcãuþi, prof. Lãcrãmioara Grigorciuc -coordonator proiect.

Elevii premiaþi au primit diplome din parteaorganizatorilor, cãrþi ºi dulciuri din partea Con -sulatului Ucrainei la Suceava, de asemenea,

cãrþi ºi din partea UUR. Menþionãm cã totUUR a finanþat transportul ºi masa pentru ele-vii participanþi la concurs.

Printre personalitãþile prezente la manifes -tarea culturalã din Moldova-Suliþa amintim:Volodymyr Palesika - viceconsulul general alUcrai nei la Suceava, ªtefan Buciuta - preºedin -te le Uniunii Ucrainenilor din România, Mi -roslav Petreþchi - preºedintele UUR - Mara mu -reº, Ioan Bodnar - preºedintele UUR - Suceava,Nicolae Petreþchi - consilier econo mic al UUR,Lucia Mihoc - inspector de specialitate pentrulimba maternã ucraineanã - IªJ Suceava.

Impresiile celor prezenþi la manifestare, înrândurile care urmeazã...

„E o onoare pentru ºcoala noastrã sã gãz-duiascã o manifestare culturalã de asemeneavaloare. Limba maternã este limba de suflet afiecãrui om... aºa cum ne iubim pãrinþii ºibunicii trebuie sã ne iubim ºi limba maternã.Sperãm cã activitatea de astãzi va deschide noiorizonturi în ce priveºte studierea limbii ucrai -nene la noi în ºcoalã“ (Maria Diaconescu,director al ªcolii Gimnaziale Moldova-Suliþa).

„E frumos ce vedem noi aici... de fiecaredatã ne bucurãm cã ucrainenii din România nu-ºi uitã rãdãcinile ºi încearcã sã pãstreze vietradiþia moºtenitã de la strãbuni. Toatã admi-raþia ºi recunoºtinþa pentru dascãlii care sãdescîn sufletele elevilor lor dragostea pentru limbamaternã. Calde salutãri ºi din partea domnuluiVasyl Boieciko - consul general al Ucrainei laSuceava, care din motive obiective nu s-a pututafla astãzi alãturi de noi“ (Volodymyr Palesika,viceconsulul general al Ucrainei la Suceava).

„Vã felicit pe toþi cu ocazia acestei sãrbãtoride suflet, Sãrbãtoarea Limbii Materne. O acti -vitate complexã cum a fost cea de astãzi de -mon streazã puternica implicare a comunitãþilorucrainene în pãstrarea identitãþii culturale, darºi promovarea tradiþiilor moºtenite în rândul

majo ritãþii“ (ªtefan Buciuta, pre -ºedintele UUR).

„Sunt mândru sã mã aflu astãziaici, la Sãrbãtoarea Limbii Mater -ne... O felicit pe doamna inspectorLucia Mihoc, sufletul acestei mani-festãri, le felicit pe cele douã coordo-natoare de proiect: Anca ªtiubianu-profesoarã de limba ºi literaturaucrai neanã ºi Lãcrãmioara Grigor -ciuc, profesoarã de limba ºi literatu-ra românã ºi le urez succes în organi-zarea altor manifestãri culturale. Deasemenea, felicit toate cadrele didac-tice implicate în pregãtirea momen -telor pe care le-am urmãrit astãzi, petoþi elevii participanþi la concurs“(Ioan Bodnar, preºedintele UUR-Suceava).

„Un cald salut vã aduc din partea ucraine-nilor din Maramureº... Vã aºteptãm la mani-festãrile culturale organizate în judeþul nostru“(Miroslav Petreþchi, preºedintele UUR -Maramureº).

Amintim cã la Conferinþa GeneralãUNESCO din 17 Noiembrie 1999, data de 21februarie a fost proclamatã Ziua Internaþionalãa Limbii Materne, prin care se promoveazãrecunoaºterea ºi utilizarea limbilor materne dinlume, în special a limbilor grupurilor mi no -ritare. Începând din 2000, în ziua de 21 febru-arie se marcheazã Ziua Inter naþionalã a LimbiiMaterne. Statele membre UNESCO s-au anga-jat sã contribuie la protecþia ºi revigorareabogatei diversitãþi culturale prin promovarealimbilor ca formã de comunicare, interacþiuneºi înþelegere între diferite po poare. În prezent,potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumã-tate din limbile lumii sunt pe cale de dispariþie.

Convalia HReHORCIUC

Sårbåtoarea Limbii Materne

curierul ucrainean 14

GheorgheHleba - Dom -nule pro fesor,sunt bu curossã vã felicitcu pri lejul îm -pli nirii, la 13februarie a.c.,a 70 de ani dela naºtere. Ci -titorii revistei

„Curierul ucrai nean“ vor sã aflemai multe date biografice despredumneavoastrã.

Mihai Decun - Mã onoreazãinteresul cititorilor ºi al redacþieiprestigioasei reviste a UniuniiUcrainenilor ºi vã mulþumesc pen-tru prilejul oferit de a mã adresaconaþionalilor din România.Apreciez activitatea deosebit derod nicã ºi ziditoare a colectivuluide redacþie ºi a corespondenþilordin teritoriu, pentru promovareaculturii ºi a frumoaselor tradiþii aleucrainenilor de pretutindeni, ceeace mã face sã dau curs solicitãrii dea-mi deschide sufletul cu prilejulaniversãrii a 70 de ani de viaþã ºiaproape cinci decenii de activitateºtiinþificã. Sunt nãscut (1943) ºibotezat creºtin ortodox într-o oazãde spiritualitate ucraineanã dinBanat (Criciova, lângã Lugoj). Amabsolvit Liceul Ucrainean dinSighet (1960) ºi apoi Facultatea deMedicinã Veterinarã din Timiºoara(1965), pe care am absolvit-o, caºef de promoþie. Fiind absolventulcu cea mai mare medie, am fostrepartizat la facultatea în care amstudiat. M-am integrat repede înactivitatea de cercetare ºtiinþificã ºiam devenit, astfel, doctor înMedicinã Veterinarã (1974), dupãcare am parcurs toate treptele uni-versitare pânã la cea de profesoruniversitar, conducãtor de docto -rat, director de departament ºiprorector al Universitãþii de ªtiinþeAgricole ºi Medicinã Veterinarã aBanatului din Timiºoara(USAMVB). Pentru desãvârºireapregãtirii profesionale am efectuatstagii de documentare ºi spe-cializare la Moscova, Liverpool ºiManchester ºi am participat lanumeroase congrese ºi alte reuniu-ni ºtiinþifice din 28 de þãri de petrei continente, unde am prezentatrezultatele cercetãrii ºtiinþifice alecolectivelor pe care le-am condus.Ca urmare a rezultatelor obþinutepe plan ºtiinþific ºi profesional, mi-au fost încredinþate o serie deresponsabilitãþi la nivel de univer-sitate, la nivel regional ºi naþional,dintre care amintesc urmãtoarele:director al Centrului de Cercetãride Igienã ºi Patologie Animalã ºidirector al Platformei de CercetareInterdisciplinarã de AgriculturãEcologicã ºi al Laboratorului desiguranþa alimentelor dinUSAMVB (pe care le-am iniþiat ºiapoi le-am condus); director alDirecþiei sanitare veterinare ajudeþului Timiº; membru al Con -siliului ºtiinþific al AutoritãþiiNaþionale Sanitare Veterinare ºi deSi guranþa Alimentelor (ANS-VSA); membru al Grupului deExperþi al ANSVSA; vicepre ºe -

dinte al Comisiei permanente deeticã pentru ºtiinþele viului dincadrul Autoritãþii Naþionale pentruCercetarea ªtiinþificã; preºedinte alConsiliului ªtiinþific al InstitutuluiPasteur din Bucureºti; membru alComisiei de Medicinã Comparatãa Academiei Române; reprezentantal României în International So -ciety for Animal Hygiene ºi altele.În ultimele douã decenii, ca orecunoaºtere a contribuþiilor ladez voltarea ºtiinþei, am fost alesmembru corespondent ºi apoimem bru titular al Academiei deªtiinþe Agricole ºi Silvice ºi ulteri-or membru de onoare al AcademieiOamenilor de ªtiinþã din România.

G.H. - Am vãzut în C.V.-ul dum-neavoastrã cã aveþi o listã impre-sionantã de lucrãri ºtiinþifice îndomeniul medicinei veterinare. Aºvrea sã vã întreb de ce aþi ales sãcercetaþi acest domeniu al ºtiinþei?A fost o pasiune sau o întâmplare?

M.D. - Într-adevãr, Dumnezeum-a ajutat sã împlinesc o activitateºtiinþificã pe care, la începutul cari-erei ºtiinþifice, nu speram sã oating. Sunt autor principal saucoautor la 339 de lucrãri ºtiinþificepublicate în reviste de specialitatedin þarã ºi din strãinãtate, la care seadaugã 11 cãrþi (monografii,tratate) tipãrite la edituri, ºase cur-suri universitare ºi cinci invenþiibrevetate. O parte din lucrãrile ºti-inþifice ºi brevetele de invenþie suntincluse în bazele de date cele maicunoscute la nivel internaþio nal, iarpatru metode ºi ºapte produse deuz veterinar au fost omologate ofi-cial, metodele fiind aplicate în la -boratoarele veterinare, iar produse-le se aflã în fabricaþia de serie ºisunt comercializate, printre care senumãrã ºi vaccinul Tricovac contratricofiþiei taurinelor (boalã trans-misibilã la om). Importanþa con-tribuþiilor la dezvoltarea cercetãriiºtiinþifice a fost recunoscutã deConsiliul Na þional al Cercetãriiªtiinþifice prin publicarea (în lim-bile românã ºi englezã) în volumulPoveºti de succes - Success stories(Bucu reºti, 2010), a prezentãrii cutitlul: „Cercetãri interdisciplinarepentru securitatea alimentarã ºiagricultura durabilã - Inter disci -plinary Research for Food Safetyand Sustainable Agriculture - prof.univ. dr. Mihai Decun“. De aseme-nea, biografia ºi principalele reali -zãri pe plan profesional ºi ºtiinþificsunt menþionate în: Who`s who înRomânia (Bucureºti, 2002),Dicþionarul inventatorilor românicontemporani (Cluj, 2007), Dicþio -narul personalitãþilor din România(Bucu reºti, 2012) ºi în Who`s Who

in The World, Twenty-SixthEdition (2009), publicatã în SUA.

La întrebarea dumneavoastrãprivind motivele ºi împrejurãrilealegerii domeniului profesional,ºtiinþific, vã rãspund sincer cãalegerea mi-a aparþinut doar înparte. Eu provin dintr-o familie deþãrani sãraci ºi drept urmare nu ambeneficiat de vreo consiliere înaceastã privinþã. Aºa cum am ple-cat din Banat în Maramureº pentrua urma liceul, tot aºa m-am întorscu diploma de bacalaureat dinSighet la Timiºoara pentru a cãutao facultate. Nu ºtiam nimic despremedicina veterinarã, în schimb îmiplãceau maºinile ºi doream sãurmez cursurile unei facultãþi teh -nice. ªtiam însã cã studiile supe -rioare nu le voi putea urma fãrãbursã, aºa cã am cãutat sã gã sesc ofacultate la care se dãdea concurspentru admitere cu bursã. M-amadresat Sfatului Popular al re giuniiBanat ºi am aflat cã înscrierile laconcursurile pentru bursã erau dejaîncheiate, cu excep þia celor de laInstitutul Agronomic. M-am pre -zentat cu dosarul la acest institut ºiam optat pentru Facultatea deZootehnie (Facultatea de MedicinãVeterinarã nu exista la acea vremeîn Timiºoara). Admi te rea era des -tul de dificilã, deoarece eram ºaseconcurenþi pentru un loc, iar con-cursul era compus din cinci exa -mene, care se dãdeau în limbaromânã, iar eu am studiat toate celecinci discipline în limba ucrai -neanã. Dintre minoritãþi numaimaghiarii puteau da examen înlimba maternã. Nu aveam de ales,ºtiam ce mã aºteaptã ºi în douã luniam învãþat cele cinci materii înlimba românã. Drept urmare, amreuºit sã fiu admis cu bursã (masãºi cazare), pe care am pãstrat-opânã la absolvirea studiilor. Dupãprimii doi ani de studii, pentru cãaveam rezultate profesionale deexcepþie, am fost selecþionat sãcontinui studiile la Leningrad, laFacultatea de Construcþii Zoo -tehnice (specializare care nu existaîn þara noastrã). Dar am avut ghin-ion, pentru cã în acel an (1962)relaþiile cu fosta Uniune Sovieticãs-au deteriorat brusc ºi nu au maifost oferite burse pentru studenþiiromâni. Dumnezeu a fãcut însã caacest ghinion sã fie în favoareamea deoarece, în acelaºi an, facul -tãþile de zootehnie s-au transformatîn facultãþi de medicinã veterinarã,ceea ce m-a bucurat enorm ºi m-aentuziasmat într-atât, încât amînvãþat mai mult ºi astfel am do -bândit o bursã specialã, de merit,numitã republicanã, care era mai

mare decât salariul tatãlui meu(muncitor forestier). Pot afirmadeci cã alegerea specializãrii a fostde conjuncturã, dar binevenitã. Eusunt crescut la sat ºi obiºnuit cumunca câmpului ºi creºterea ani-malelor; am cunoscut nevoile ºisuferinþele animalelor de cânderam copil, iar perspectiva de a trãila þarã nu mã speria. De fapt, eucred ºi acum cã nu este atât deimportantã alegerea domeniului pecât se crede, cu excepþia profesiilorpentru care este necesar un anumitta lent înnãscut. Este, în schimb,esenþialã educaþia pentru muncã,respectul pentru orice muncã ºidis ponibilitatea de a munci cu sâr -guin þã. Pe mãsurã ce apar succe -sele profesionale se înfiripã pa -siunea, care te înalþã spiritual ºiapa re disponibilitatea de a sacrificadin plãcerile obiºnuite ale vieþiipentru a obþine realizãri de presti -giu ºi contribuþii la progresul cu -noaº terii, în beneficiul societãþiicare þi-a oferit posibilitatea de aînvãþa ºi cerceta.

G.H. - Sunteþi o adevãratã per-sonalitate ºtiinþificã care s-a reali -zat pe deplin ºi s-a împlinit pe sine,ocupând un loc care vi se cuvine înmedicina veterinarã. Numiþi treicontribuþii importante, de mareactualitate ºtiinþificã, cu care aþireuºit sã-i convingeþi pe specialiºticã aveþi dreptate.

M.D. - Îmi cereþi ceva dificil,pentru cã afirmarea mea pe planºtiinþific se datoreazã nu uneianume descoperiri, ci unei sume decontribuþii la progresul cunoaºteriisau la perfecþionarea tehnologiilorsanitare veterinare ºi de protecþiame diului. Nu pot sã scot din ecua -þie tratatele de specialitate, labora -toa rele înfiinþate ºi foºtii mei do c -to ranzi, care azi sunt profesori uni-versitari sau specialiºti în cerce -tarea din strãinãtate. Voi încerca,totuºi, sã enunþ trei din domeniileºtiinþifice în care contribuþiile melesunt recunoscute ºi adeseori citate.Încep, în ordine cronologicã, cudomeniul infecþiilor colibacilare,care sunt atât de frecvente la toatespeciile de animale ºi la om. Aces -ta este ºi domeniul în care mi-amsusþinut teza de doctorat (1974) ºiam publicat ºi prima monografiepe aceastã temã în limba românã:Infecþiile colibacilare la animale,la Editura Ceres, Bucureºti (1986).

(Continuare înnumãrul urmãtor)

A consemnat Gheorghe HLeBA

PPeerrssoonnaall ii ttããþþ ii ccaarree nnee oonnoorreeaazzããInterviu cu prof. univ. emerit dr. Mihai Decun, membru titular al

Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, membru de onoare alAcademiei Oamenilor de ªtiinþã din România

curierul ucrainean 15

Luna martie este pentru ucrainenii dinRomânia plinã de evenimente. Printre acestea senumãrã ºi desfãºurarea Olimpiadei de limbamaternã ucraineanã - etapa judeþeanã. Astfel, ladata de 2 martie 2013, la Colegiul Naþional„Mihai Eminescu“ din Suceava au venit 80 deelevi din 18 ºcoli din judeþ însoþiþi de profesoriilor. Aceºti elevi studiazã limba maternãucraineanã fie pe clase, fie pe grupe. Prezenþaacestora în numãr atât de mare demonstreazãinteresul ºi dorinþa de a-ºi exprima cunoºtinþeleºi competenþele dobândite în acest domeniu,precum ºi ambiþia de a se califica la etapanaþionalã.

Dupã transmiterea parolei ºi a subiectelor decãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, prinreprezentantul sãu, doamna consilier ElviraCodrea, acestea au fost multiplicate ºi duse însãlile de clasã pentru a fi rezolvate de cãtre elevi.Timpul de lucru a fost de 2 ore pentru clasele aVII-a ºi a VIII-a, iar pentru cei de liceu, claseleIX-XII, de 3 ore. În urma susþine rii probei scriseatât elevii, cât ºi cadrele didactice din Comisiajudeþeanã ºi cele care i-au însoþit pe elevi auservit o masã caldã la Restaurantul „Albert“.Având în vedere distanþa foarte mare pe care auparcurs-o copiii de la ºcolile gimnazialeIzvoarele Sucevei, Ulma, Brodina de Sus,Moldova-Suliþa, Paltinu pânã la Suceava,o masã caldã a fost binevenitã pentru ei,dar ºi pentru ceilalþi. Mulþumim în acestsens Uniunii Ucrainenilor din România,domnului preºedinte ªtefan Buciuta pen-tru sprijinul acordat.

Comisia judeþeanã, formatã dininspector de specialitate Mihoc Lucia -preºedinte executiv, ªtiubianu Anca,Chideºa Antoneta, Mazureac Alina,Plecan Narcisa, Mândriºteanu Loredana,Fraseniuc Diana, Zvîncã Mirabela, Das -caliuc Lidia - membri a evaluat lucrãrilerespectând metodologia specificã elabo-ratã de doamna Elvira Codrea, iar rezul-tatele au fost afiºate la orele 21.00. Nu s-a înre -gistrat nicio contestaþie.

Prezentãm, mai jos, elevii calificaþi pentruetapa naþionalã:

Clasa a VII-a: Homeniuc Rãzvan Daniel,ªcoala Gimna zia lã din Bãlcãuþi; pro f. îndrumã-tor ªtiubianu Anca; Chiriac Nata ºa, ªcoala Gim -na zia lã din Bãlcãuþi, prof. îndrumãtor ªtiubianuAnca.

Clasa a VIII-a: Nichifuriuc M. Georgiana,ªcoala Gim na zia lã din Bãlcãuþi, prof. îndrumã-tor ªtiubianu Anca; Harasemiuc D. Denisa,ªcoala Gimnazialã din Negostina, prof.îndrumãtor Dascaliuc Lidia.

Clasa a IX-a: Usatiuc Andrei Octavian,Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“ din Sucea -

va, prof. îndrumãtor Mihoc Lucia; Cher niciucDenisa, Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret,prof. îndrumãtor Chideºa Antoneta.

Clasa a X-a: Homeniuc Raluca Dana,Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, prof.îndrumãtor Chideºa Antoneta; Chiriac Oksana,

Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret, prof.îndrumãtor Chideºa Antoneta.

Clasa a XI-a: ªmighelschi Sergiu, SeminarulTeologic Liceal „Sf.Dosoftei“ din Su -cea va, prof. îndru -mãtor Mihoc Lucia;ªucaliuc D. AncuþaAlexandra, ColegiulTehnic „Laþcu Vo -dã“ din Siret, prof.îndrumãtor Chi deºaAntoneta.

Clasa a XII-a:Ursachi Diana An -dreea, Colegiul Na -

þio nal „Eudoxiu Hur muzachi“ din Rãdãuþi, prof.îndrumãtor ªtefan Georgeta; Maidaniuc G. AnaMaria Georgeta, Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“din Siret, prof. îndrumãtor Chideºa Antoneta.

Aceºtia sunt cei mai buni dintre cei buni, carevor reprezenta judeþul Suceava la Caraº-Severinîn competiþia cu celelalte judeþe din þarã.Desigur, trebuie sã remarcãm ºi rezultateledeosebite obþinute ºi de ceilalþi elevi de la ºcoli -le din Paltinu, îndrumaþi de doamna prof. Ne -gurã Viorica, ªcoala Gimnazialã din ªerbãuþi,îndrumaþi de doamna prof. Mazureac Alina,ªcoala Gimnazialã din Cãlineºti-Cuparencu,îndrumaþi de doamna prof. Mândriºteanu Lore -dana, ªcoala Gimnazialã din Soloneþu Nou,îndrumaþi de pãrintele prof. Necolaiºen Nicolae,ªcoala Gimnazialã din Negostina, îndrumaþi dedoamna prof. Plecan Narcisa, ªcoala Gim -nazialã din Brodina de Sus - prof. Dobran schiGeta, ªcoala Gimnazialã din Izvoa rele Sucevei -prof. Aflorei Viorica ºi Mechno ªtefan, ªcoalaGimnazialã din Moldova-Suliþa - prof. BoiciucLazãr Nadia, ªcoala Gim na zialã din Ulma -prof. Ihnatiuc Mircea, Colegiul Tehnic Rãdãuþiºi Colegiul Agricol din Rãdãuþi - prof. ªtefanGeorgeta, Colegiul Naþional de Informaticã

„Spiru Haret“ din Suceava ºi ColegiulEconomic „Dimitrie Can temir“ din Su -ceava - prof. Mihoc Lucia.

A fost ºi o notã de 10 la studiul limbiimaterne ucrainene pe grupe, obþinutã deeleva Corduban Irina din clasa a XI-a dela Colegiul Naþional „Mihai Eminescu“din Suceava, prof. îndrumãtor MihocLucia. Toþi elevii au primit diplome ºi ociocolatã drept mãr þiºor.

Se cuvine sã-i felicitãm din tot sufle-tul pe elevii care-ºi iubesc ºi preþuiesclimba maternã ucraineanã, dar ºi pedascãlii lor care, deºi nu au salarii moti-vante, îi pregãtesc pe aceºti elevi pentruperformanþã din pasiune, neglijându-ºide cele mai multe ori propria familie.

Felicitãri ºi succes la etapa naþionalã!

prof. Lucia MIHOC

OLIMPIADAJUDEÞEANÃDE LIMBAMATERNÃ

UCRAINEANÃLA SUCEAVA

Sâmbãtã, 2 martie a.c., la Liceul Ucrainean„Taras ªevcenko“ din Sighetu Marmaþiei a avutloc Olimpiada de limba ucraineanã, fazajudeþeanã.

Dupã tradiþie, olimpiada la care au participatpeste 70 de elevi din Poienile de sub Munte,Ruscova, Bistra, Valea Viºeului, Rona de Sus,Crãciuneºti, Lunca la Tisa, Remeþi, SighetuMar maþiei, s-a desfãºurat cu sprijinul UniuniiUcrainenilor din România ºi al Inspectoratuluiªcolar Judeþean Maramureº.

Deschiderea olimpiadei a avut loc în salafestivã a liceului la care, pe lângã profesori ºielevi, au participat preºedintele Uniunii Ucrai -ne nilor din România, dl Buciuta ªtefan, preºe -dintele filialei Maramureº a UUR, dl MiroslavPetreþchi, doamna Malearciuc Si mo na, inspec-

tor de limba ucraineanã, directorul LiceuluiUcrainean „Taras ªevcenko“, domnul PiþuraCasian, dl Nicolae Miroslav Petreþchi, consiliereconomic al UUR.

Emoþiile elevilor au trecut repede, dupã dis-cursurile ºi vorbele de susþinere din parteareprezentanþilor UUR, Inspectoratului ªcolarJudeþean ºi ai Liceului Ucrainean.

Concurenþii au primit indicaþii preþioase dinpartea profesorilor, a doamnei inspector, pre-cum ºi din partea conducerii UUR.

Toþi elevii participanþi la olimpiadã, toþi pro-fesorii de limba ºi literatura ucraineanã, precumºi supraveghetorii au fost premiaþi de preºedin-tele UUR, domnul Buciuta ªtefan, ºi au fostîndemnaþi sã respecte limba, tradiþiile ºi culturaucraineanã.

Premianþii fazei judeþene a olimpiadei delimba ºi literatura ucraineanã vor participa lafaza naþionalã, care va avea loc în luna aprilie înjudeþul Caraº-Severin la care vor participa ºielevii din celelalte judeþe în care se studiazãlim ba ucraineanã.

Nicolae Miroslav PeTReÞCHI

olimpiada judeÆeanå de limbaucraineanå la sighetu marmaÆiei

curierul ucrainean16

Stimaþi colegi,

Cu trei ani în urmã, din cauza crizei mondi-ale, economia ucraineanã se afla la un pas deprãpastie.

A devenit atunci clar cã, mai departe, nu sepoate continua astfel. Populismul deºãnþat,aven turierismul ºi lupta continuã în sânul pu -terii au fãcut ca societatea ucraineanã sã de -vinã ostaticã demnitarilor de atunci.

În 2010, ucrainenii au votat pentru schim-bare, încredinþându-ne nouã administrarea tre-burilor þãrii.

Când am vãzut ce moºtenire ne-a fostlãsatã, am înþeles clar cã doar prin introduce -rea ordinii în sistemul de conducere vom puteaasigura o dezvoltare eficientã a statului nostru.

Încã de la începutul activitãþii noastre mi-am dat seama cã numai reformele sistemiceradicale vor putea asigura îndeplinirea obiec-tivelor-cheie ale politicii economice a statului.

Ucraina nu avea dreptul sã rãmânã întreoutsiderii prefacerilor economice.

O condiþie necesarã a modernizãrii cu suc-ces a statului este puterea eficientã, profesio -nistã ºi responsabilã.

De aceea, unul dintre primii paºi pe carei-am întreprins pe linia modernizãrii þãrii a fostreformarea sistemului de putere, ridicareaactivitãþii profesionale ºi eficienþei acesteia.

Numãrul organelor centrale ale puterii exe -cutive a fost redus cu 25%, iar al aparatelorsale cu 20%.

S-a introdus sistemul rãspunderii pentruformarea ºi realizarea politicii de stat, s-aeliminat dublarea funcþiilor organelor de stat.

Pentru pregãtirea Programului de reforme ºipentru coordonarea activitãþii diverselororgane ale puterii au fost create Comitetul pen-tru reforme economice, comitete regionale ºiun Centru de coordonare.

S-a asigurat o colaborare permanentã aaces tor structuri cu guverul. Membrii Consi -liului de Miniºtri rãspund de reformele respec-tive, iar guvernul în ansamblu poartã o rãspun-dere totalã pentru aplicarea lor.

Vreau sã repet încã o datã cã am fost nevoiþisã aplicãm aceste reforme în condiþii nepriel-nice, ºi anume pe fondul crizei mondiale, încon diþiile unor restricþii financiare severe.

Pentru început, era necesar sã asigurãm sta-bilitatea macroeconomicã. O sarcinã impor-tantã în aceastã direcþie a fost stabilizarea cur-sului valutei naþionale.

De trei ani consecutiv hrivna este stabilã.Aceasta le-a dat producãtorilor ucraineni posi-bilitatea de a lucra normal pe piaþa externã.

Cursul stabil a dus la creºterea încrederiicetãþenilor în valuta naþionalã. Economiile învalutã naþionalã au crescut, în ultimii trei ani,cu peste 86%, în acest an cu aproape 17%.

Politica monetarã echilibratã a BãnciiNaþio nale a Ucrainei a contribuit la reducereanivelului inflaþiei. Anul trecut s-a înregistrat odezinflaþie de 0,2%.

În cursul acestui an, inflaþia rãmâne la unnivel scãzut de 0,2%.

Am început sã creãm, în condiþii complexe,o bazã legislativã modernã pentru economiaucraineanã.

A fost adoptat Codul fiscal, au fost per-fecþionate Codul vamal ºi Codul bugetar. Amunificat toate contribuþiile sociale într-una sin-gurã.

Scopul acestei mãsuri este crearea unor re -guli de lucru clare ºi transparente pentru me -diul de afaceri, creºterea concurenþei, creareastimulentelor pentru scoaterea economiei dinzona subteranã ºi combaterea corupþiei.

Înregistrarea întreprinderilor noi a devenitmai rapidã ºi mai ieftinã. Au fost anulate con -di þiile privind valoarea minimã a capitaluluistatutar ºi autentificarea notarialã a docu-mentelor de înfiinþare.

S-a simplificat substanþial procedura deînchidere a unei întreprinderi la dorinþa propri-etarului. S-a pus ordine în activitatea organelorcare dau aprobãri, numãrul aprobãrilor fiindre dus de la peste 1200 la 141, toate acesteafiind incluse într-o listã unicã. Emiterea aces-tor documente se face exclusiv în centrele deacordare a aprobãrilor dupã principiul „ghiºeu-lui unic“.

Am redus de douã ori numãrul de impoziteºi taxe. Povara fiscalã asupra afacerilor ascãzut ºi ea: impozitul pe profit al întreprin -derilor s-a redus de la 25 la 19%.

S-a întãrit sectorul bancar ucrainean, con-solidându-se, în special, sistemul de garantarea depozitelor cetãþenilor.

S-a realizat programul de pregãtire pentruEuro-2012 care este cel mai mare din punct devedere al volumului investiþiilor ca ºi alproiec telor de infrastructurã. Împreunã cuPolonia, am organizat cu succes Campionatuleuropean de fotbal ºi am primit recunoaºterealumii de gaz de bune a evenimentelor de impor-tanþã mon dialã.

Vreau, însã, sã subliniez cu aceastã ocazieexperienþa unicã pe care am dobândit-o pentruprima datã în anii noºtri de independenþã. Esteexperienþa unor programe de dezvoltare deam ploare care au efecte pentru întreaga eco -nomie.

Este vorba îndeosebi de crearea stimulen-telor pentru înnoirea mijloacelor de producþieîn ramurile de bazã ale economiei, de îmbu -nãtãþirea infrastructurii de transport, creºtereaeficacitãþii în economisirea energiei ºi de asi -gurarea independenþei energetice a þãrii.

Am trecut la realizarea practicã a noiipolitici regionale. Aceasta prevede asimilareade cãtre regiuni ºi comunitãþi a propriilor re -sur se pe baze strategice ºi extinderea cola bo rã -rii interregionale.

Anul acesta trebuie sã înceapã sã func þio -neze la întreaga capacitate noul mecanism deatragere a fondurilor garantate de stat pentrufinanþarea programelor de dezvoltare regiona -lã. Am în vedere Fondul de stat pentru dez-voltarea regionalã.

Stimaþi colegi, Înþeleg bine cã de guvern depind multe. De

aceea, cer sã nu se tergiverseze stabilirea mo -du lui de acordare a acestor împrumuturi ºipune rea lui de acord cu regiunile.

Vreau, de asemenea, sã remarc cã progra -me le ºi strategiile regionale trebuie sã se reali -ze ze în mod sincronizat cu prevederile Pla -nului naþional de acþiuni. Cer guvernului ca la

pregãtirea rectificãrilor la bugetul pe 2013 sãprevadã fondurile de care au nevoie regiunilepentru îndeplinirea de cãtre acestea a preroga-tivelor ce le-au fost delegate ºi a dispoziþiilorce le-au fost date de preºedintele Ucrainei.

Sunt convins cã a venit demult vremea des -cen tralizãrii relaþiilor interbugetare între cen-tru ºi regiuni. Odatã cu extinderea preroga-tivelor ele trebuie sã primeascã ºi fondurilenecesare pentru îndeplinirea lor.

Stimaþi colegi,Nu ne putem preface cã nu vedem evidenþa:

paºii pe care i-am fãcut au devenit sistemici. ªiacest efect sistemic - o imunitate a economieiucrai nene la crizele externe - s-a întãrit sub-stanþial.

Anul trecut am reuºit sã atenuãm, în spe-cial, influenþa negativã a depresiunii europeneasupra Ucrainei ºi sã asigurãm, chiar încondiþii complexe, îmbunãtãþirea bunãstãriioamenilor.

În ciuda restricþiilor bugetare severe, amrealizat, în ultimii ani, o serie de iniþiative im -por tante, toate îndreptate spre îmbunãtãþireastandardelor sociale pentru cele mai defavori -zate categorii de cetãþeni.

Astfel, ca urmare a actualizãrii pensiilor,s-a redus de trei ori numãrul pensionarilor cupensia sub 1000 de hrivne. Valoarea medie apensiei a crescut, anul trecut, cu 18%, de la1230 la 1454 hrivne.

A crescut treptat, în ultimii trei ani, pro-tecþia pensionarilor de cãtre stat: pensia mediea crescut în trei ani cu 44%, iar cea minimã cu25%.

Pe ansamblu, veniturile reale ale populaþiei,au crescut, anul trecut, cu peste 13%, iar înultimii trei ani, cu 41%.

Datoritã creºterii nivelului minimului desubzistenþã pentru persoanele active salariulminim a crescut, anul trecut, cu 14%, de la 963la 1098 hrivne. În cursul ultimilor trei ani,salariul minim a crescut cu 61%, iar cel mediucu 59%.

Odatã cu ridicarea nivelului standardelorsociale, am acþionat în direcþia îmbunãtãþiriisistemului însuºi de protecþie socialã.

În toate regiunile, au început sã acþioneze11 mii de specialiºti sociali care au ca sarcinãsã ajungã la fiecare familie ºi sã-i acorde întimp util asistenþã socialã.

Aceastã activitate va trebui perfecþionatãcontinuu. Iar noi ºtim bine cã în acest sensmulte depind nu numai de Ministerul PoliticiiSociale, ci, în multe cazuri, de organele puteriide stat locale. Cel mai bine ar fi, stimaþi co legi,sã lucraþi împreunã la aceastã problemã ex tremde importantã, purtând ºi o responsabilitatecomunã.

Aº dori, stimaþi colegi, sã vã întreb pe toþi,am reuºit oare sã atingem tot ce ne-am propus?Cred cã nu.

Am simþit acest lucru dupã ce m-am con-versat cu cetãþenii în timpul „Dialogului cuþara“. ªi, în general, deseori când mã aflu înregiuni, simt cã mai avem multe de fãcut. Iarde aceastã datã, zecile de mii de apeluri tele-fonice mi-au arãtat cã oamenii sunt preocupaþinu de vorbe generale sau noi programe, ci derezolvarea problemelor concrete.

uuccrraaiinnaa -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

CCuuvvâânnttuull pprreeººeeddiinnttee ll uuii VVii kkttoorr IIaannuukkoovvyycc ii rrooss tt ii tt îînnddeesscchhiiddeerreeaa ººeeddiinnþþee ii llããrrgg ii ttee aa CCoonnss ii ll iiuulluu ii ddee MMiinnii ºº tt rr ii