taierea pomilor

8/19/2019 taierea pomilor

1/88

Taierea pomilor fructiferi

Dupa plantare, in functie de forma pe care dorim s-o obtinem la coroana, facemtaierile pentru formarea acesteia. De regula, formarea unei coroane se obtine in primii3-4 ani de la plantare, prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere aramurilor si lastarilor prin : taieri propriu-zise, scurtari, suprimari de ramuri dar siaplecarea sau arcuirea acestora etc.

Dupa ce s-a format coroana, ea trebuie mentinuta prin taieri de intretinere sifructificare.

Experienta a stabilit ca nu toate anotimpurile sunt propice taierilor. Functie deparametrii climatici specifici fiecarui anotimp, dar si de faza de dezvoltare vegetala aplantelor, intr-un moment dat, putem vorbi de taierile de iarna (in uscat si de taierile devara (in verde .

!grisul si coacazul pot fi taiati inca din ianuarie sau februarie. "#iar daca vor urma geruri serioase, acestea nu le vor provoca daune mari.

$urul este sensibil la ger si nu i se vor aplica taieri mai devreme de inceputullunii aprilie. %ot la inceputul lui aprilie se pot scurta nuielele purtatoare de rod alezmeurului care au crescut prea mult.

&n cazul pomilor fructiferi, taierile in uscat trebuie sa inceapa atunci cand nu maisunt asteptate geruri mari. &nceputul lunii martie poate fi favorabil inceperii lucrarilor detaiere in uscat, in livezile de pomi. Executate mai devreme, taierile pot slabi rezistentala gerurile care mai pot urma.

'ensibilitate sporita la ger au urmatoarele specii: piersic, cais, par, prun. $aruleste si el sensibil la ger.

Taierile anuale !ceste taieri le facem pentru reducerea incarcaturii excesive cu muguri a pomilor

fructiferi, pentru a se stabili marimea ramurilor, alungirea si intrepatrunderea lor.&n coroanele dese, in care nu patrunde destula lumina, bolile si daunatorii se vor

dezvolta mult mai repede iar stropirile se fac mai greu si de regula, solutia cu care sestropeste, nu poate fi aplicata pe toate ramurile.

rin taierile de intretinere urmarim ec#ilibrarea vegetatiei intre baza si varf.


2/88

Este important sa retinem ca taierile sunt masuri de stimulare si nu de limitare acresterii indiferent c)t de drastic am t*ia. "u c)t vom taia mai mult cu at)t cre+terea vafi mai vigoroas*.

%*ierile se efectueaz* la temperaturi de peste peste - "De regula la toaletarea anuala vom urmari sa:

elimin*m ramurile uscate, rupte sau r*nite ndep*rt*m ramurile afectate de boli ( c)nd taiem ramuri taietura o vom face catmai aproape de inelul acestora( baza ramurii fara sa ranim scoartaindepartam ramurile care se ating sau se intercaleaza.indepartam ramurile care se indreapta spre interiorul coroaneiintotdeauna taiem la o ramificatie inlocuind lastarii batrani cu lastari tineri.in cazul in care nu avem ramificatie (in general la taierile de formare se taie oblic,deasupra unui mugure orientat spre exterior, f*r* a-l r*ni, dar nici prea departe de el:ranile produse in timpul taierilor cu diametrul mai mare de cm se acopera cu solutiespeciala de obicei pe baz* de cear* pentru prevenirea infec/iilor +i stimulareavindecarii.

Dupa o taiere severa s-ar putea sa avem in primul an o recolta slaba sau c#iar de loc care insa va compensa cu recolta din anul urmator.Taierile de fructificare

$entinerea pomilor, timp indelungat, intr-un ec#ilibru fiziologic necesitaefectuarea taierilor de fructificare. 0a pomii fructiferi aflati in plina rodire se urmarestenormarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul acestor pomi.

Taierile elementelor de rod au drept scop dimensionarea convenabila aacestora, formarea de noi elemente de rod, repartizarea uniforma pe ramurile desc#elet (pastrarea unui raport de :1 sau de 3 :1 intre elementele de rod florifere sicele neflorifere

Taierile elementelor vegetative au ca scop ramificarea acestora si formarea de

noi productii florifere.In cazul pomaceelor , pintenii si tepusele nu se taie niciodata, ci se raresceventual la o distanta de 12-1 cm.

'micelele se taie la -3 muguri bine dezvoltati numai cand acestea depasesc 2- cm lungime.!cest lucru nu este valabil si in cazul nuieluselor.

$laditele nu se taie niciodata.In cazul gutuiului , ramurile vegetative de 1 an se scurteaza doar cand sunt

foarte slabe, iar maciuliile se raresc.In cazul drupaceelor taierile de fructificare se fac mult mai restrans.La cires si visin ramurile buc#et nu se taie, ramura mi locie se scurteaza pentru

a stimula formarea de noi formatiuni de rod.amurile pleata necesita o taiere mica, la varf.

La prun si la cais ramurile buc#et si ramurile mi locii neramificate si ramificatenu se taie, doar cand sunt batrane se scurteaza deasupra primei ramificatii.

La piersic aceste taieri de fructificare se fac in fiecare an. 0a aceasta specie nuse taie buc#etele de mai 5 ramura mixta se scurteaza la 6-7-12 muguri (1-3 vegetativi labaza, 4- floriferi intotdeauna ultimul mugure va ramane vegetativ pentru a se asigurao buna circulatie a sevei.


3/88

Taierile elementelor vegetative se fac asemanator la toate speciile cu exceptiapiersicului. 'e taie ramurile vegetative la -3 muguri, cand are diametrul de , cm 5 setaie la 4- muguri cand are diametrul de 4- cm 5 se taie la 6-8 muguri cand are

diametrul mai mare de 6 cm.amurile vegetative la piersic se scurteaza la muguri bine dezvoltati, aceastaoperatiune avand drept scop stimularea formarii de noi elemente de rod.

9 data cu trecerea timpului, pomii fructiferi au cresteri vegetative slabe precumsi productii scazute. entru cresterea duratei de viata si a potentialului productiv seaplica la acesti pomi taierile de intinerire.

Taierile de intinerireDau rezultate bune atunci cand coroana pomilor se reduce considerabil iar semisc#eletul se intinereste in ma oritate. 'e recomanda ca taierea pomilor fructiferi sase efectueze in perioada de repaus. %aierile se pot face si primavara tarziu dar doar atunci cand pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei

atinsi de ger. %oamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata.9 lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri deregenerare este si intinerirea radacinilor.

!ceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara,inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptulproiectiei coroanei pe sol, adanc de 62-72 cm si lat de 62 cm.

%oate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. !poi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. entru un pom se

socotesc 1 2 g gunoi de gra d bine putrezit, santul se umple pe trei sferturi, se toarna12 caldari de urina de gra d subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa .


4/88

Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. 0a pomii batrani se face oscurtare foarte puternica a ramurilor de sc#elet astfel incat umatate din lungimea lor setaie. %rebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire:

1 punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramurilacome sau a unei ramuri laterale5 in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie mai groasa de 7-12 cm.

3 pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca sirarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 12- 2 cm.%rebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.

De ce tundem pomii?

Din mai multe motive. Unul dintre ele ar fi ca vrem sa le formam coroana. Vorbim, in acestcaz, de pomi tineri, in varsta de cativa ani, a caror crestere este puternica si necontrolata.Aproape orice pom tinde sa creasca inalt si sa faca o coroana deasa. Daca ii permitem asta, vaiesi un bun copac de umbra si un prost pom fructifer. Daca vrem sa evitam acest esec, il tundemcu grija. Sunt mai multe forme posibile de coroana, dintre care le amintim pe cele mai des

intalnite, anume piramida, fus, vas obisnuit, cordon vertical. Foarte la moda sunt palmeta etajatacu brate oblice si cea cu brate orizontale. Alegerea formei depinde de soiul pomului, de spatiul pecare il aveti la dispozitie, de forma terenului etc. Daca avem o coroana deja formata, vorbim detunderea de intretinere, in cadrul careia scurtam sau suprimam ramurile crescute aiurea. In cazulunui pom batran, suntem obligati sa fim cruzi si sa facem o taiere de intinerire. Ramurilegroase se scurteaza la 30 !0 cm de trunc"i, pentru a determina aparitia unor lastari noi care,

practic, vor produce un nou pom. #n fine, o alta taiere este cea impusa de posibilele incidente


5/88

"iberbale$ daca zapada a rupt anumite ramuri, ne grabim sa le amputam, de regula cat maiaproape de punctul de rupere.

Cand o facem?

A doua jumatate a lunii februarie este o perioada foarte potrivita pentru taierile de iarna . %u trebuie neaparat sa asteptati topirea tuturor zapezilor. #n privinta vremii, doar un lucruconteaza, sa nu mai fie geruri puternice . #n ceea ce priveste copacul, taierea trebuie facutainainte de desfacerea mugurilor. Deci, daca vremea o impune, operatiunea se poate face c"iar in

prima jumatate de februarie.

Ce scule ne trebuie?

Succesul operatiunii de tundere depinde atat de mana si de priceperea gradinarului, cat si decalitatea sculelor pe care le foloseste. Astfel incat e obligatoriu sa va dotati cu instrumente decea mai buna calitate , c"iar daca ele vi se par scumpe. Foarte important este sa fie fabricate dinotel bun, pentru ca taisul sa se mentina nestirbit timp indelungat. & scula nelipsita din buzunarulgradinarului este foarfecele de gradina $ aveti grija ca lama lui sa fie protejata cu teflon, dacavreti sa l aveti cat mai mult timp. Va trebuie, apoi, un ferastrau pentru crengi. 'autati unul cuun ceapraz calit (e negru la culoare, se vede ca a fost ars). *ine ar fi ca lama sa se poata strangein maner. +ai aveti nevoie de un foarfece zdravan pentru crengi groase. Un mic briceag , cucare sa corectati eventualele taieturi nereusit facute cu foarfecele, este de asemenea binevenit. Sinu in ultimul rand va trebuie o perie de sarma, pentru curatarea trunc"iului pomilor in varsta.

Cum taiem o creanga?

Depinde de creanga. Daca este groasa, folosim ferastraul . Daca este mai subtire, utilizamfoarfeca pentru crengi sau foarfecele mic, de mana . #n oricare dintre cazuri, sunt cateva reguligenerale. #n primul rand, taietura se face imediat deasupra unui mugure orientat inspreafara coroanei. nii spun ca e bine sa taiem oblic, pentru ca apa din precipitatii sa se scurgarapid. Daca observati ca marginile taieturii sunt un pic zdrentuite, corectati le cu un briceag,astfel incat linia de taiere sa fie continua. Daca nu faceti acest lucru, e posibil ca scoarta sa sedeparteze de creanga si sa se produca o infectie locala. Dupa ce v ati asigurat ca taietura este decalitate, trebuie sa o protejati impotriva atacurilor patogene. Faceti foarte usor acest lucru,

vopsind sectiunea cu o vopsea de ulei sau, si mai bine, cu un produs pe baza de ceara de albine(se gaseste in magazinele de specialitate).

Cum stim ca am taiat corect?


6/88


7/88

mutilează pomii nu diferenţiază muguri de rod pentru anul următor şi sedeclanşează alternanţa de rodire. Asupra numărului de muguri micşti ce se lasă la mărşi păr s*au făcut numeroase cercetări.+e consideră că ramurile de rod propriu*zisetrebuie să %e de ,*- ori mai puţine decât cele vegetative inclusiv pintenii şi smicelele."ugurii micşti la măr şi păr trebuie să reprezinte ,* /0 din totalul mugurilor sau ,1*,/0.2a sâmburoase normarea rodului este mai elastică adică se acceptă o încărcaremai mare la cireş vişin prun cais dar la piersic este obligatorie o normare foarte3entru sămânţoase sunt necesare /1*41 frunze pentru un fruct la sâmburoase doar ,/*-1.5radul de încărcare la măr păr şi piersic trebuie să %e foarte precis exprimat înţepuşe 6 nuieluşe sau pur şi simplu în muguri micşti iar la piersic în ramuri mixte culungimea de 71*41cm. 8biectivele tăierilor de rodirediferă şi în funcţie de vârstapomilor.2a cei tineri se urmăreşte formarea ramurilor de rod pentru a grăbi intrareaacestora pe rod. )n acest sens la toate speciile şi soiurile dar mai ales la cele tardiveramurile de garnisire se răresc iar cele păstrate se înclină sau se arcuiesc. 9u se vor

păstra muguri de rod sau fructe la vârful şarpantelor întrucât arcuirea acestoracompromite formarea sc#eletului. +e menţionează că delimitarea precisă întreelementele permanente şi cele nepermanente este absolut obligatorie. )n caz contrarcoroanele se exploatează foarte greu.La pomii pe rod obiectivul de bază este normarea încărcăturii prin scurtareasemisc#eletului inclusiv a vetrelor de rod şi apoi rărirea formaţiunilor de rod peporţiunile păstrate. 3rin scurtările respective se reduce substanţial numărul demuguri micşti. :ineînţeles că această normare este în funcţie de gradul dediferenţiere a mugurilor de rod în anul respectiv.La pomii bătrâni normarea rodului se face prin aceleaşi operaţiuni te#nice dar mai

ales prin reducţie întrucât prin aceasta se stimulează creşterile vegetative care întineresc lemnul de rod. Tăierea de rodire este diferenţiată pe specii grupe desoiuri vârsta pomilor agrote#nica aplicată şi alţi factori. 2a soiurile şpur de măr şi părse scurtează semisc#eletul garnisit cu ţepuşe şi se simpli%că vetrele de rod.2a pomii cucoroane rare se păstrează creşterile noi care se scurtează pentru a se garnisi cu ţepuşetinere viitoare vetre cu putere mare de fructi%care.La soiurile standard de măr şi păr care au coroane dese aglomerate seluminează coroana şi se scurtează semisc#eletul cu ;- ' ,;- din lungimea acestuia înfuncţie de vigoare şi încărcătura cu muguri micşti. 2a gutui se simpli%că şi se reducesemisc#eletul garnisit cu măciulii iar după scurtare se răresc măciuliile la 1* / cm iar

coarnele de melc se simpli%că transformându*se în măciulii simple. 2a soiurile şpur deprun şi cais se scurtează semisc#eletul tânăr la un număr optim de buc#ete de mai iarramurile îmbătrânite se suprimă s*au se scurtează sever înlocuindu*le cu altele noitinere. +oiurile standard necesită numeroase răriri executate asupra semisc#eletului iarpe acesta se răresc ramurile epuizate şi se înlocuiesc cu creşteri noi.


8/88

pletoase au nevoie de mai multe tăieri pentru a combate acest fenomen nedorit.+esuprimă pletele lungi degarnisite şi se înlocuiesc cu creşteri noi iar semisc#eletul des serăreşte. 2a piersic normarea rodului se realizează prin suprimarea buc#etelor de mai şia ramurilor salbe iar ramurile mixte se răresc la ,1*,/ cm.+e păstrează >1* /1ramuri mixte în coroana unui pom în funcţie de vigoarea pomilor şi agrote#nicaaplicată. ?nii autori recomandă până la ,11 ramuri mixte dar după părerea noastrăacest lucru este exagerat.


9/88

Obiectivele tăierii &

.


10/88

şi unor tăieri de transfer pe semisc#elet ce reduce ung#iul de inserţie (ung#iul faţă deverticală! pentru a stimula creşterea înpartea inferioară a pomuluiB

)nlocuirea semisc#eletului viguros din partea superioară a pomului prin tăieri deplafonare a creşterii de vigoare slabă pentru a evitaformarea aşa numitelor Dpălării în special la coroanele aplatizateB

+curtarea severă a semisc#eletului îmbătrânit în curs de epuizare.Asigurarea prin tăieri de rodire a unui raport de -& între formaţiunile care prezintă

doar muguri vegetativi şi formaţiuni carepoartă muguri de rodB şi a unui raport de >& între mugurii vegetativi şi de rodB sau cca/*4 muguri de rod pe %ecare cm, din suprafaţasecţiunii transversale a trunc#iului.

3omii la care creşterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt în exces se vor tăia sever pecând pomii cu creşteri exagerate şi fără rodnu se vor tăia sau se vor tăia foarte slab urmând ca normarea producţiei să se facă anul

următor.+ă nu uităm nici de faptul că tăierile aplicate în primii ani de viaţă afectează pomultoată viţa lui (sc#elet! şi cele aplicate în timpulrodirii afectează cel puţin trei ani de la efectuarea tăierii. 2a fel de importantă estemenţinerea subordonării pe verticală a etaFelor şia ramurilor din cadrul etaFelor dar şi păstrarea ec#ilibrului vertical şi cel orizontal?ng#iurile de inserţie (faţă de verticală! ne vor aFutamenţinerea ec#ilibrului între creştere şi fructi%care. Cu cât creşte ung#iul de la verticalăspre orizontală cu atât se reduce lungimeacreşterilor şi apar fructele. Avem un ec#ilibru la un ung#i de cca 7/G la care avem

creşteri anuale şi producţie de fructe la un nivelec#ilibrat. Cu cât creşte ung#iul spre orizontală se reduce lungimea creşterilor anualese măreşte numărul de fructe şi se reduce dimensiunea lor. 3omul doreşte să facă câtmai multe fructe pentru a se înmulţi (modul natural de înmulţire în Hora spontană! iardacă nu intervenim printăiere de normare a rodului nu vom avea fructe de calitate.Tăierea de ormare a pomilor ructi eri

upă plantare în funcţie de forma de coroană pe care dorim s*o obţinem se factăierile pentru formarea coroanei. e obicei formarea unei coroane se obţine în -*7 anide la plantare prin diverse operaţii de modi%care a poziţiei de creştere a ramurilor şilăstarilor (aplecare arcuire etc.! prin tăieri propriu*zise prin scurtări sau suprimări de

ramuri. upă ce a fost formată coroana pomilor ea trebuie menţinută prin tăieri de întreţinere şi fructi%care.

Tăierile anualeAceste tăieri sunt necesare deoarece trebuie redusă încărcătura excesivă cu muguri apomilor fructiferi atunci când este nevoie pentru a se stabili mărimea ramurilor pentrua se stabili alungirea şi întrepătrunderea lor. +e ştie că în coroanele dese în care nupătrunde destulă lumină bolile şi dăunătorii se dezvoltă mult mai re*pede. 2a pomii care


11/88

au coroana deasă stropirile se fac mult mai greu existând şi riscul ca soluţia cu care sestropeşte să nu poată % aplicată pe toate ramurile. 3rin tăierile de întreţinere seurmăreşte ec#ilibrarea vegetaţiei între bază şi vârf.

Tăierile de ructifcare

Acestea sunt necesare pentru a menţine pomii într*un ec#ilibru %ziologic timp mai îndelungat. 2a pomii fructiferi aHaţi în plină rodire se urmăreşte normarea încărcăturii cumuguri Horiferi în raport cu potenţialul acestor pomi. 8 dată cu trecerea timpului pomiifructiferi au creşteri vegetative slabe precum şi producţii scăzute. 3entru creştereaduratei de viaţă şi a potenţialului productiv se aplică la aceşti pomi tăierile de întinerire.

Tăierile de întinerireau rezultate bune atunci când coroana pomilor se reduce considerabil iar

semisc#eletul se întinereşte în maForitate. +e recomandăca tăierea pomilor fructiferi să se efectueze în perioadă de repaus. Tăierile se pot face şiprimăvara târziu dar doar atunci când pomii au suferit de ger pentru a putea deosebi

mugurii sănătoşi de cei atinşi de ger.O coroană aerisită va duce la ructe egale"erii cireşii perii şi prunele pot dezvolta crenguţe subţiri şi scurte pornite direct dinramurile de bază. )n general pe aceste crenguţe se formează adevăraţi ciorc#ini de Horişi ulterior fructe. )n general acestea apar în cazul în care partea centrală a coroaneieste prea umbrită aspect ce va duce în %nal şi la deteriorarea formaţiunilor Horale. 3rinurmare sunt indicate tăierile crengilor stufoase foarte înalte sau crescute răzleţ înlateral pentru a permite luminii şi soarelui să acceseze toate zonele pomului.

Ramurile neroditoare adevăra!i para"i!i


12/88

upă căderea frunzelor ar % trebuit să se facăurmătoarele trata*mente c#eie în scopul diminuării bolilor şi dăunătorilor la măr părvişin cireş cais şi piersic.#entru meri trebuiau făcute tratamente obligatoriii contra patoge*nilor micotici şibacterieni cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.

#entru peri & tratament obligatoriu contra bolilor micotice şi bacte*riene rapăn focbacterian cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.La cireş şi vişin & tratament obligatoriu contra patogenilor micoticişi bacterieni cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.Cais şi piersic & tratament obligatoriu contra bolilor bacteriene şi mi*cotice cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0B

C#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.#entru iarnă$primăvară se ac următoarele tratamente

+pre %nele repausului vegetativ în condiţii meteorologice care per*mit lucrări în livadăeste necesară continuarea tratamentelor c#im*ice sau efectuarea tratamentelor care nus*au realizat până în prezent. acă tratamentele de iarnă sunt bine aplicate ele sunt su*%ciente pentru combaterea ciupercii care produce ciuruirea micotică a frunzelornemai%ind necesare alte tratamente.' La măr tratamentul al ,*lea se aplică în februarie sau martie susţinut de tăierearamurilor atacate de făinare scopul lui %ind de a combate păduc#ele din +an $osN ouălede a%de acarienii şi cotarii precum şi de a distruge sporii de ciuperci %topatogeneB' La păr tratamentul se face în martie pentru combaterea coccide*lor a%delor şiacarienilor. Contra pătării cafenii a frunzelor şi fructelor şi rapănului ramurilor încă dintoamnă după căderea frunzelor se aplică un tratament facultativ de obicei cu produsecuprice pe care dacă nu l*aţi efectuat până în prezent acum este momentul să*laplicaţiB' La prun tratamentul se face în timpul repausului vegetativ pentru combatereaa%delor acarienilor coccidelor cotarilor şi a sporilor de ciuperci de regulă după tăierile


13/88

de fructi%caţie şi după îndepărtarea ramurilor uscateB' La cais şi piersic tratamentul al ,*lea se aplică iarna în ianuarie*februarie pentrucombaterea băşicării frunzelor dacă anul trecut s*a manifestat puternicB' La cireş şi vişin tratamentul , se realizează după tăierile de fruc*ti%care şi înainte dedezmugurire pentru combaterea păduc#ilorţestoşi a ouălor de a%de păianFeni şi cotari a formelor mobile de păianFeni şi a sporilorde ciuperci în special pentru ciuruirea micotică a frunzelor de sâmburoase.

Tratamente de iarnă la pomi ructi eri

Combaterea formelor de rezistenţă peste iarnă a %topatogenilor în plantaţiile de mărpăr gutui şi prun se face prin&A2C?3


14/88

Srespectaţi măsurile de igienă şi protecţia muncii a%Qate pe ambalaFS alegeţi zile când nu este vânt puternic Qi probabilitatea de ploaieeste scăzutăS efectuaţi tratamentele după tunderea pomilor (nu prea are senssă trataţi părţile care vor % tăiate ulterior este risipă de material!

Protecţia fructelor împotriva dăunătorilor periculoşi începe diniarnăC !"#D $%! T$ T &"#T"!'$ P'&(C'!" )%rat. 1 repaus vegetativ ; inceput dezmugurit

aduc#i testosi ; $ospilan 2,4 g%rat. inceput dezmuguritFainare "?flamid 2,23 >

@argarita florilor de mar Aovadim rogress 2,28 >%rat. 3 &nceputul infrunzirii mugurilor floraliFoc bacterian %riumf 2, >

apan '?llit 2,13>9ua acarieni Aissorun 12 B%rat. 4 &nceputul infloritului ; buton roz

apan, fainare ?rus 2,1 > = %opsin 2,14>Defoliatoare, minatoare Aurelle 2,1>"ombatere buruieni 'angl?p#o 4 lCiespea fructelor, minatoare, defoliatoare Fur? 2,21>%rat. 6 Fructul cat bobul de mazare

apan, fainare over 2, > = %opsin 2,14>Ciermele merelor, defoliatoare, minatoare Aurelle 2,1>Fertilizare "alcifol 6 lCiermele fructelor, defoliatoare, minatoare, acarieni Aovadim rogress 2,28 >Fertilizare !rborol lCiermele fructelor, defoliatoare, minatoare Aurelle D 2,2 >Fertilizare Elite 3 laduc#e 'an ose, paduc#e lanos, minatoare, defoliatoare, acarieni $ospilan 2,2 >

Fertilizare Elite 3 l


15/88

"ombatere buruieni 'angl?p#o 4 l = "?flamid 2,23>aduc#e 'an ose, defoliatoare, acarieni $ilbe noc 2,2 >

Fertilizare !rborol laduc#e 'an ose, defoliatoare, acarieni Fur? 2,21>

Fertilizare "alcifol 6 lCiermele merelor, minatoare, defoliatoare, acarieni 'anmite 2,28 >Fertilizare 'enip#os 12 l

aduc#e 'an ose, defoliatoare, acarieni, paduc#e lanos, viermele merelor %rebon 2,23>%rat.14 la 12-1 zile de la trat. 13

apan, Fainare %opsin 2,14>aduc#e 'an ose, defoliatoare, acarieni, paduc#e lanos, viermele merelor $ospilan 2,2 >

%rat. dupa caderea frunzelor Foc bacterian, apan, $onilioza %riumf 2, >C%iar daca aplicam tratamente de iarna trebuie sa retinem ca acestidaunatori vor produce pagube recoltelor si in perioada de vegetatie de undere"ulta necesitatea repetarii tratamentelor

Tratamentele c#imice pentru combaterea daunatorilor trebuie repetate conformsc#emei de tratament si avertizarilor si se combina cu tratamentele pentru prevenirea sicombaterea bolilor criptogamice. a supunem atentiei cativa dintre daunatorii periculosiai marului parului prunului piersicului ciresului visinului pentru a % pregatiti inaceasta campanie.3aduc#ele lanos (Erisoma lanigerum Kausm!Oerneaza sub forma de larva in crapaturile scoartei. On perioada calda larvele aFung lamaturitate in ,1*-1 zile formand in cursul unui sezon de vegetatie pana la 7 generatiiin functie de timpurietatea primavarii si prelungirea toamnei. 8 parte din larve migreazape radacini unde formeaza colonii iar altele colonizeaza lastarii si ramurile groase. Esteun daunator de carantina %ind foarte periculos prin pagubele pe care le poate produce.+e combate cu succes prin aplicarea tratamentului cu 9urelle in concentratie de1 1P/0.3aduc#ele din +an $ose (Uuadraspidiotus perniciosus Comst.!2arvele din prima generatie apar in luna iunie ' iulie si in primele ore sunt mobile siumbla pe pom in cautarea locului de %xare. Apoi isi in%g rostrul in scoarta pomului silarva devine imobila. Oncepe sa suga seva si secreta o substanta ceroasa care*i acopera


16/88

tot corpul cu un strat protector care se intareste treptat. aunatorul poate avea ,*-generatii pe an. ?ltima generatie ierneaza in stadiul de larva primara.3aduc#ele prefera ramurile tinere partea inferioara a frunzei cavitatea caliciala sipedunculara a fructului sau uneori intreaga suprafata. 2a un atac puternic paduc#ii potacoperi ramura in intregime sunt distruse tesuturile de suprafata si pomul se poateusca.3rin aplicarea tratamentelor cu "ospilan ,1 +5 6 Toil (ulei vegetal! in concentratie de1 7/1 Vg6 1 / 0 ;#a sunt distruse formele #ibernante. On vegetatie va recomandamtratamentul cu Trebon -1 EC in doza de 1 7/ l;#a.

iermele merelor (CWdia pomonella 2.!Oerneaza in stadiul de larva in coconi matasosi in crapaturile scoartei mai ales in parteade Fos a tulpinii. 3rimii Huturi incep sa apara in perioada formarii fructelor si zboara dupaapusul soarelui. Jemelele depun ouale cate unul pe partea superioara a frunzelor si pelastarii tineri iar o parte este depusa pe fructe. upa >* , zile din oua se formeazaomizile care patrund in fruct prin caliciu. aunatorul formeaza , generatii pe an

depunerea oualor pentru generatia a doua avand loc la sfarsitul lunii iulie inceputullunii august. 8mida roade vasele coducatoare ale fructelor acestea aFung la maturitateprematura si cad. 8 omida poate ataca , sau mai multe fructe in cursul dezvoltarii.Jructele aFunse la maturitate sunt de calitate inferioara. 2arvele generatiei a doua potproduce pagube mai insemnate atacand un numar mare de fructe.Acest daunator care provoaca pagube importante este combatut prin tratamentul cu

Trebon -1 EC la doza de 1 7/ l;#a.iespea samburilor (Eurit#oma sc#reinerii!

Este un daunator speci%c prunului care poate provoca pagube ce pot depasi pana la P1*>10 din productie. Adultul depune un ou si foarte rar doua in interiorul samburelui.

8data cu dezvoltarea embrionului din sambure se dezvolta larva viespei care se#raneste cu embrionul. On acest stadiu fructul nu mai evolueaza se inroseste usor sicade pe sol. Jructele %ind prea mici in acest stadiu nu pot % valori%cate sub nicio forma.Jiind un daunator periculos va recomandam sa*l tratati cu cea mai mare seriozitate.3entru a nu provoca distrugerea productiei acest daunator se combate cu 9urelle inconcentratie de 1 1P/0."usca cireselor (


17/88

upă căderea frunzelor ar % trebuit să se facă următoarele trata*mentec#eie în scopul diminuării bolilor şi dăunătorilor la măr păr vişin cireşcais şi piersic.3entru meri trebuiau făcute tratamente obligatoriii contra patoge*nilormicotici şi bacterieni cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.3entru peri& tratament obligatoriu contra bolilor micotice şi bacterienerapăn foc bacterian cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.2a cireş şi vişin& tratament obligatoriu contra patogenilor micotici şibacterieni cu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.Cais şi piersic& tratament obligatoriu contra bolilor bacteriene şi micoticecu&

Turdacupral /1 3? ' 1 /0B Iocide 1 ' 1 -0B Junguran 1K 1 -0BC#ampion /1L3 ' 1 -0B Meamă bordeleză ' 1 /0.3entru iarnă*primăvară se fac următoarele tratamenteCa regula generala momentul cel mai e%cace pentru combatereadaunatorilor #ibernanti pe pomi este la inceputul primaverii candmugurrii au inceput sa se des#ida cind temperaturile diurne sunt de peste4 grade timp de minim 4*> zile fara ing#et noaptea.+pre %nele repausului vegetativ în condiţii meteorologice care permitlucrări în livadă este necesară continuarea tratamentelor c#imice sauefectuarea tratamentelor care nu s*au realizat până în prezent. acătratamentele de iarnă sunt bine aplicate ele sunt su%ciente pentrucombaterea ciupercii care produce ciuruirea micotică a frunzelornemai%ind necesare alte tratamente.' 2a măr tratamentul al ,*lea se aplică în februarie sau martie susţinutde tăierea ramurilor atacate de făinare scopul lui %ind de a combatepăduc#ele din +an $osN ouăle de a%de acarienii şi cotarii precum şi de adistruge sporii de ciuperci %topatogeneB' 2a păr tratamentul se face în martie pentru combaterea coccidelora%delor şi acarienilor. Contra pătării cafenii a frunzelor şi fructelor şirapănului ramurilor încă din toamnă după căderea frunzelor se aplică untratament facultativ de obicei cu produse cuprice pe care dacă nu l*aţiefectuat până în prezent acum este momentul să*l aplicaţiB' 2a prun tratamentul se face în timpul repausului vegetativ pentrucombaterea a%delor acarienilor coccidelor cotarilor şi a sporilor deciuperci de regulă după tăierile de fructi%caţie şi după îndepărtarearamurilor uscateB' 2a cais şi piersic tratamentul al ,*lea se aplică iarna în ianuarie*


18/88


19/88

& 'TOT(L despre taierea la vita de vie$ Câteva no!iuni deorganografe necesare pentru tăierea vi!elor Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la >1 'Y10 din totalul cresterilor anuale pentru care planta afolosit cantitati insemnate de energie Eliminarea anuala a unui volum atat de mare dincresterile anuale cat si prezenta numeroaselor raniprovocate prin taierile de rodire micsoreaza mult duratade viata a vitei de vie din cultura.

Comparativ cu vita netaiata durata de viata a unui butuc se reduce la 41 de ani c#iarla mai putin.3rin executarea incorecta a taierilor asociate cu alte lucrari neadecvate ca si cu diferiteaccidente climatice (ing#et grindina seceta indelungata furtuni etc.! durata de viata aunui butuc se poate reduce si mai mult.

Toate lucrarile care se aplica vitei de vie dar mai ales taierile care zdruncina cel maiputernic viata plantei se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie sirolul lor in realizarea productiei.

Jormatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiereAceste formatiuni sunt de diferite varste poarta denumiri conventionale si asupra lor se

intervine la taiere.On functie de forma de conducere a butucilor (Foasa semiinalta si inalta! se deosebescurmatoarele formatiuni&La butucii condusi in orma )oasa la nivelul solului se deosebeste zona deconcrestere (punctul de altoire! urmeaza apoi scaunul butucului *buturuga' caredatorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale se ingroasa.Aici se gasesc grupuri de muguri dormin"i pe existenta carora se spriFina taierea de


20/88

regenerare. in scaunul butucului pornesc rami%catii multianuale variate ca lungimedatorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita purtand denumiriconventionale&

+ brat scurt sau cotor (sub /1 cm lungime! gros si rigid intalnit in unele vii din :anat

si Transilvania ( alea lui "i#ai! ca si la unii #ibrizi producatori directB+ brat lung peste /1 cm lungime de / Z 4 ani elastic intalnit in special la vec#iletipuri de taieri din "oldova (taierea de 8dobesti taierea de Kusi!B+ ramifcatii in varsta de , - ani de diferite lungimi rezultate prin taierile din aniianteriori subtiri si Hexibile numite conventional corcani B pe ele se gasesc coarde de ,ani.


21/88

?rmeaza apoi tulpina formatiunea lemnoasa multianuala cu pozitie verticala de 1 41 '1 >1 cm lungime realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare laformele de conducere semiinalte si de 11 ' /1 m la formele inalte.2a unele forme artistice (bolta c#iosc palmela etc.! tulpina poate % orizontala sauoblica si de lungimi mai mari.2a capatul superior al tulpinii in pozitie orizontala se distinge cordonul care este tot oformatiune multianuala de aceeasi varsta cu tulpina sau cu ' , ani mai putin.

On unele situatii butucii pot prezenta , cordoane (in stanga si dreapta butucului!.

2ungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantaredintre butuci determinata prin taierea de formare.upa formarea lor cresterea in lungime nu se mai continua in sc#imb o data cu

trecerea anilor cordoanele se ingroasa.3e cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti! varsta lor descrescanddinspre baza spre varf unde se aHa lemnul de , ani pe care sunt prezente coardele de an roditoare .Coarda de an lacoma se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilormultianuale in dreptul fostului nod (la coardele de an! din muguri dorminzi.2a soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata viguroase butucii prezinta in

capatul tulpinii in loc de cordon , ' 7 elemente multianuale scurte pe care se gasescformatiuni scurte de , ani.in acestea pornesc coarde de an roditoare .

3e formatiunile scurte multianuale sau c#iar pe tulpina in zona superioara pot %intalnite si coarde de an lacome.3e formatiunile scurte multianuale sau c#iar pe tulpina in zona superioara pot %intalnite si coarde de an lacome.2a taierile anuale de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de an


22/88

roditoare (se aHa pe lemnul de , ani! si lacome (formate pe lemn multianual! de aceeainsistam mai mult pe cunoasterea lor.Ele provin din lastari lemni%cati dupa caderea frunzelor. On conditiile noastre de cultura avitei de vie lungimea de ,1 ' >1 m realizata in perioada de vegetatie a uneicoarde se considera optima pentru productia de struguri ca si grosimea de P ' , mm(diametru!.Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. 2a noduri seaHa oc%ii de iarna alcatuiti dintr*un complex de muguri (principal secundari tertari!.Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie mugurii au insusiri diferite.3roductia de struguri se spriFina in principal pe existenta si starea de sanatate amugurului principal din oc#iul de iarna.9umai in cazul unor accidente cand acesta este distrus mugurul secundar poatedeveni de baza pentru realizarea productie.

Taierea vitei de vie pe tulpina inalta si semiinalta+e practica mai multe tipuri de taiere si conducere a vitei de vie& pe tulpina de P1*>1 cm(cultura semiinalta! sau de 11* ,1 m c#iar /1 m (cultura inalta!.

intre tipurile de taieri care pot % practicate& mentionam cordonul uni sau bilateral cucordite sau speronat (in cepi! 5uWot pe tulpina pergola cu streasina simpla sau dublapergola rationala etc. On general lucrarile de intretinere aplicate in primii ani de plantaresunt aceleasi ca si in cazul culturii Foase (clasice!. eosebiri apar in primul rind in ceeace priveste taierea de formare si rodire a butucilor si a miFloacelor de sustinere utilizate.

Taierea de ormare si de ructifcare la conducerea inaltaOn cazul conducerii pe forme inalte se practica mai ales tipul de taiere 2enz "oser. Tipulde taiere Len"$1oser2 Taierile de formare si fructi care

Taierile de formare sint asemanatoare celor efectuate la tipul Cazenave (in verigi derod cu cordite si cepi! cu deosebire ca tulpina va % proiectata la * , m.

Taierea de fructi%care se practica in acelasi mod ca la taierea Cazenave lasindu*se pecordoane verigile de rod formate din cordite (7*4 oc#i! si cepii de inlocuire amplasati citmai aproape de cordon.3e forme inalte cu tulpina de * , m se pot practica si taierile in verigi de rod (coardede 1* ,* 7 oc#i si cepi de inlocuire! in cordon speronat etc si in coarde lungi (sistemulde taiere lung! ' ca la taierea +Wlvoz 3ergola rationala etc.On cazul taierilor cu cordoane orizontale (speronat Cazenave 2enz*"oser! au fost

prezentate modalitatile de formare a cordoanelor bilaterale dar butucii se pot forma sicu un singur cordon situatie in care lungimea cordonului va % egala cu distanta dintredoi butuci invecinati ( ' ,1 m!.3rezenta cordoaneior bilaterale insa diminueaza degarnisirea cordoaneior si faciliteazarefacerea lor.

Taierea de ormare si ructifcare la conducerea semiinalta


23/88

2a forma de conducere semiinalta in primii ani trebuie sa se formeze tulpina de 41*>1cm apoi pe ea elementele de rod sau cordoanele uni sau bilaterale. urata de formarea butucilor este de /*4 ani.Cordonul speroliat (cu cepi in %g.de mai sus!&Taierea de formare2a cordonul speronat (in cepi! elementele de rod sint cepii de rod amplasati pecordoane uni sau bilaterale. On anul al OO*lea de la plantare se lasa o singura cordita de-*7 oc#i. On vara se aleg ,*- lastari care se paliseaza de tutori restul suprimadu*se.On anul al OOO*lea se proiecteaza tulpina scurtandu*se coarda cea mai viguroasa dreaptasub prima sirma. mm (in diametru! pe o portiune mai lungadecit lungimea necesara formarii tulpinii se procedeaza la formarea cordonului coardascurtindu*se %e la lungimea egala cu ;, din distanta intre butuci sau acolo undediametrul ei este mai mic de > mm.On anul al O *lea din doua coarde cu pozitie superioara se formeaza cele doua cordoanescurtindu*se %ecare la lungimea egala cu ;, din distanta dintre butuci pe rind. in cazul

cind in anul anterior s*a format un cordon pe acesta se vor scurta coardele la - oc#irealizindu*se cepii de rod si se va forma si cel de*al doilea cordon.On anul al *lea se inc#eie formarea butucilor lasindu*se pe ambele cordoane cepi derod de - oc#i.

On urmatorii ani taierea se face numai in cepi de rod avind griFa ca acestia sa %eamplasati cit mai aproape de cordon pentru a evita degarnisirea cordoanelor

#entru că de elul tăierii depinde longevitatea sănătatea şi rodnicia vi!ei vom trata pentru cunoaşterea lor câteva no!iuni de organografe a vi!ei de vie *adică păr!ilecomponente ale butucului de vită'

:utucul de viţă de vie este format dintr*o parte subterană denumită sistem radicularcare include partea subterană a tulpinii (a fostului butaş! şi rădăcina propriu*zisă cumultitudinea de rădăcini emise din această tulpină subterană şi o parte la suprafaţasolului denumită sistem sau aparat aerian care cuprinde tulpina propriu*zisă (organulcel mai dezvoltat! ce susţine întregul sistem aerian al butucului compus din mai multerami%caţii ' denumite coarde. eci sistemul aerian este format din tulpină şi coardeambele trebuie cunoscute în vederea executării corecte a tăierilor (%g. !.


24/88

Tulpina propriu*zisă este variabilă ca lungime. Astfel în timp ce la viţele diriFate în forma Foasă tulpina are o lungime redusă de numai ,1*,/cm la formele semiinalte aceasta aFunge la 1 41*1 >1 m iar la cele înalte la 1* / m.2a formele Foase ea se mai numeşte şi buturugă sau scaunul butucului de la forma saspeci%că şi funcţia de susţinere pe care o îndeplineşte.Coardele reprezintă toate rami%caţiile lemnoase ale tulpinii de vârstă diferită cudimensiuni şi rol speci%c. Coardele se pot clasi%ca în următoarele categorii principale&Coardele sau rami%caţiile multianuale (de -*7 ani şi mai mult!. atorită vârstei acesteasunt mai groase şi mai rigide decât celelalte şi servesc ca elemente de sc#elet. Ele maipoartă în general şi denumirea de braţe sau în funcţie de dimensiuni de cotoare (maiscurte şi mai groase! şi ciorc#ini (mai lungi şi mai subţiri! etc.

Coardele de , ani. Acestea sunt mai subţiri şi mai Hexibile decât cele multianuale şi aurol de semisc#elet. )ntrucât servesc de obicei la susţinerea coardelor purtătoare derod ele mai sunt cunoscute şi sub numele de punţi de rod.Coardele de un an* Comparativ cu celelalte două categorii acestea sunt cele mai lungimai subţiri şi mai elastice %ind totodată cele mai importante pentru producţie. Ele pot %inserate pe lemn de diferite vârste. Coardele de un an situate pe lemn (coarde! de , aniau capacitatea de a emite lăstari purtători de rod purtând de aceea în mod curentdenumirea de Dcoarde de rod . Cele de pe lemn mai bătrân sunt de regulănepurtătoare de rod şi poartă denumirea de Dcoarde lacome . Ele se înlătură de obiceiprin tăiere sau se utilizează la nevoie pentru refacerea elementelor de sc#elet ale

butucului (braţele! prin tăiere în cepi de rezervă de *, oc#i. 3rin aplicarea tăierilor laviţa de vie coardele de un an se scurtează la diferite lungimi exprimate în număr deoc#i rezultând următoarele elemente de producţie (%g. ,!.


25/88

Coarda de rod propriu*zisă esteo coarda situată totdeauna pe o altă coardă în vârstă de , ani (sau cum i se mai spune

în practică pe lemn de , ani! ceea ce o face aptă pentru fructi%care scurtată înfuncţie de sistemul de tăiere aplicat la >*,1 oc#i. )ntre >* 1 oc#i coardele de rod sunt

considerate scurteB între 1* / oc#i ' miFlocii şi de cea /*,1 oc#i ' lungi. )n practicacurentă se folosesc coardele scurte şi miFlocii.Cordiţa este un element de producţie speci%c ca şi coarda propriu*zisă dar de o lungimemai mică decât aceasta de numai 7*P oc#i. Acest element este intalnit adesea laformele de conducere semi*inalte şi înalte ' cordon uni *si bilateral.Călăraşul are aceeaşi lungime ca şi cordiţa (7*P oc#i! caracteristică este însă poziţia pecare o ocupă pe puntea de rod %ind situat în spatele unei coarde. El se rezervă maiales când nu se poate asigura Dîncărcătura (numărul de oc#i şi coarde! butucului cucoarde de rod.Cepii sunt cele mai scurte elemente lemnoase rezultate din tăierea coardelor de un an.

Ei pot avea lungimea de la *7 oc#i. upă funcţia pe care o au de îndeplinit pot % derod de înlocuire şi de rezervă. Cepii de rod au o lungime de -*7 oc#i se obţin tot prinscurtarea coardelor de rod şi se întâlnesc la sistemul de tăiere scurt (în special de la

Teremia!. Cepii de înlocuire sunt de , oc#i lungime şi servesc pentru asigurarea(înlocuirea! coardelor de rod în anul următorB se obţin prin scurtarea coardelor roditoaresau lacome. Cepii de rezervă servesc la refacerea periodică a elementelor de sc#eletale butuculuiB se folosesc mai mult la sistemele de tăiere mixtă şi la formele semiinalteşi înalte. Au o lungime de *, oc#i şi se formează de obicei dintr*o coardă lacomă sauroditoare situată cât mai aproape de baza butucului.)n unele regiuni o coardă de rod aHată la extremitatea şi prelungirea unei punţi de rotidegarnisite mai poartă şi denumirea de Dbici .Coarda de rod propriu*zisă cuplată cu un cep de înlocuire ambele situate pe acelaşisuport (ax! de lemn de , ani formează veriga de rod.


26/88

Elementele lemnoase la butucii conduşi în

forma semiinalta şi înaltă sunt redate în %gura -.Lucrări de tăiere la vi!a de vie2ucrările de tăiere aplicate viilor intrate pe rod (după anul al OOO*lea! sunt făcute înfuncţie de vârstă de vigoarea potenţialului de creştere şi fructi%care a viţelor.Controlul viabilită!ii oc%ilor)nainte de tăiere se face controlul viabilităţii oc#ilor pentru a se constata pierderile deoc#i din cauza gerului din cursul iernii sau prin clocire în cazul întârzierii dezgropatului

în primăvară. e asemenea se analizează şi starea de sănătate a lemnului anual şimultianual.3entru controlul viabilităţii oc#ilor se recoltează probe de ,1*-1 coarde pentru %ecare

soi sau parcelă de la butucii situaţi pe diagonalele parcelei care se ţin câteva zile latemperatura camerei. 2a coardele recoltate se secţionează oc#ii ' transversal cu lamă ' începând cu cei de la bază. 8c#ii care în secţiune prezintă o coloraţie brun*negricioasăsunt afectaţi iar cei de culoare verde sunt vii. Când procentul oc#ilor pieriţi depăşeşte,10 se aplică compensarea lor prin rezervarea pe %ecare butuc a unui număr mai marede oc#i de obicei a încă o coardă sau două (ştiind că o coardă înseamnă cea 1* ,oc#i!. upă calcularea şi rezervarea oc#ilor pieriţi se aplică tăierea de rodire.Tăierea de rodire8dată cu tăierea de rodire se rezervă pe %ecare butuc un număr de coarde de rod delungime normală ( ,* / oc#i! şi un număr egal de cepi de înlocuire care să*i asigurebutucului (în funcţie de vigoare fertilitatea soiului şi solului etc.! o producţie normală şide calitate corespunzătoare soiului.

upă cum s*a mai spus coardele de rod (roditoare! din ai căror oc#i vor creşte lăstari custruguri sunt acele coarde de un an care au crescut pe lemn (coarde! de doi ani iarcepii sunt coarde de un an tăiate la *- oc#i care vor asigura coardele de rod în anulurmător.?n astfel de sistem de tăiere cu coarde de rod şi cepi se numeşte mixt sau în verigi derodB ' prin veriga de rod înţelegându*se asociaţia dintre o coardă de rod şi un cep.


27/88

)n unele zone ale ţării ' ca Teremia în :anat * nisipurile :i#orului etc. se practică şităierea în cepi de rod (denumită şi tăiere scurtă! prin scurtarea coardelor de rod la -*7oc#i.Te%nica tăierii de rodire a vi!elor cu tulpină *)oasă' clasicăAceastă tăiere se execută primăvara devreme imediat după dezgropat. "ai întâi seexaminează vigoarea coardelor anuale (lungimea şi grosimea lor!. in acest punct devedere butucul poate %& viguros normal sau slab dezvoltat. +e consideră că butuculeste viguros atunci când marea maForitate a coardelor anuale sunt mai lungi de / m şimai groase de cea 1 mm la miFloc (în diametru! B de vigoare normală ' când coardelesunt mai scurte (de cea 1* / m! şi de cea P* 1 mm grosime în diametru şi slabdezvoltate când coardele anuale au lungimea sub m şi grosimea la miFlocul lor sub Pmm în diametru.)n vederea stabilirii numărului de coarde de rod ce se lasă la tăiere se Dstă de vorbă cubutucul adică se apreciază vigoarea coardelor anuale (aşa cum s*a arătat mai sus!.Când coardele de an sunt în marea lor maForitate de vigoare normală înseamnă că

butucul a fost corect tăiat şi încărcat anul trecut şi în acest caz se va lăsa acelaşi numărde coarde ca şi în anul trecut (-*7*/B rareori mai mult în funcţie de vigoarea butucului şifertilitatea solului!. Când coardele de un an sunt prea viguroase înseamnă că butucul afost slab încărcat anul trecut şi anul acesta se vor lăsa cu ,*- coarde mai multe decât aavut anul trecut. Când butucul are coardele anuale scurte şi prea subţiri înseamnă căanul trecut butucul a fost prea încărcat şi anul acesta se vor lăsa cu cel puţin ,*- coardemai puţin decat a avut anul trecut.2ungimea coardelor de rod este în funcţie de vigoarea şi fertilitatea soiului şi solului.Astfel la soiurile slab viguroase ca& 3erla de Csaba * , oc#iB la soiurile miFiociu*viguroase ca& C#asselas dore "uscat de Kamburg

Aligote Cabernet +auvignon e tc. ' ,* 7 oc#i pe coardăB la soiurile viguroase ca&Jetească albă. :ăbească neagră Coarnă neagră Afuz*Ali etc. ' 7* > oc#i pe coardă.#ractica e3ecutării tăierii presupune următoarele succesiuni de opera!ii2' Examinarea cu atenţie a %ecărui butuc şi în funcţie de vigoarea coardelor anualestabilirea estimativă a coardelor de rod ce se vor rezervaB' Alegerea coardelor de rod scurtarea lor pe diafragmă (pe nod! la lungimea stabilită şisuprimarea celorlalte coarde inutileB' Alegerea coardelor pornite din lemn multianual sau c#iar de , ani şi scurtarea la cea ,oc#i formând cepii de înlocuireB numărul lor va % egal cu cel al coardelor de rod (elasigură coardele de rod pentru anul viitor!B

' Jinisarea tăierii prin îndepărtarea tuturor coardelor cioturilor corcanilor (braţelor!copililor etc. Care nu s*au reţinut la tăiereB scoarţa exfoliată (destrămată! se curăţa iarrănile mari se badiFonează cu Dvopsea de ulei .2a această tăiere Dîn verigi de rod (mixtă! cepii trebuie să aibă plasament central pebutuc şi în general inferior coardelorB iar coardele de rod propriu*zise amplasate spreperiferia butucului şi a cepilor însă cât mai aproape de butuc şi de sol ca să se poată

îngropa uşor.Tăierea de rodire a viilor a ectate de ger


28/88

Când procentul de oc#i pieriţi depăşeşte ,10 la tăiere se va lua în considerare acestlucru şi se va lăsa un număr mai mare de coarde pe butuc proporţional cu pierderea(ţinând seama că o coardă ec#ivalează cu cea 1* , oc#i! B în cazul de mai sus ' ,coarde (a 1 oc#i!.

acă pierderile de oc#i depăşesc 71* /10 tăierea se va amâna şi se va efectua dupăintrarea în vegetaţie. )n acest moment se conturează bine zonele distruse care trebuie

înlăturate prin operaţia de tăiere. acă părţile sănătoase rămase pe butuc nu asigurăobţinerea unei producţii corespunzătoare se vor administra îngrăşăminte azotoasepotasice şi fosfatice concomitent cu executarea unui ciupit pentru stimularea emiteriicopililor uneori fertili care vor servi totodată şi la refacerea butucului ca elemente devegetaţie sau c#iar de rod pentru anul viitor.Tăierea viilor a ectate de îng%e!uri târ"ii3rimăvara organele cele mai sensibile la temperaturi scăzute sunt lăstarii abia porniţi învegetaţie.

acă în această perioadă (sfârşit de aprilie ' început de mai! survin temperaturi sub 1

C lăstarii porniţi pot % afectaţi parţial sau total. [i în acest caz se apelează la operaţii înverde (ciupit! după *, zile când se constată precis organele sau părţile de organe careau fost distruse. 3rin Dtăieri se îndepărtează numai porţiunile de lăstari distruse debrumă.

in porţiunile rămase vor porni copiii care vor asigura coardele de rod pentru anulurmător putând compensa şi o parte din recolta de struguri. Totodată de pe coarde maipot porni în vegetaţie şi muguri secundari care la unele soiuri (timpurii! dau şi lăstarifertili. "aturarea lemnului va % stimulată prin aplicarea de îngrăşăminte azotoasefosfatice şi potasice.Tratarea viilor a ectate de grindină

)n funcţie de intensitatea daunelor şi faza de vegetaţie în care se găseşte viţa se alegeşi modul de tratare.)n primul rând se recomandă aplicarea imediată a tratamentului cu zeamă bordelezăsau alt produs pentru a preîntâmpina atacurile de mana. Ca şi în cazul îng#eţurilortârzii se aşteaptă câteva zile pentru a se putea distinge părţile afectate de grindinădupă care se efectuează suprimarea părţilor distruse de pe butuc. Este necesar să seanalizeze %ecare butuc în parte şi operaţiile aplicate să %e cele mai indicate despeci%cul soiului de mărimea daunelor produse şi de posibilităţile ce există pentrustimularea creşterii şi coacerii lemnului nou.3entru forţarea creşterii lăstarilor şi pentru maturarea lor se vor administra

îngrăşăminte minerale azotoase iar spre toamnă îngrăşăminte fosfatice şi potasice (cade altfel la toate aceste tăieri speciale!.Tăierea de regenerare+e aplică butucilor bătrâni debilitaţi în vederea restabilirii pentru încă o perioadă scurtăde timp a capacităţii de vegetaţie şi rodire. Tăierea de regenerare poate % parţială sautotală. Cea mai indicată este însă cea parţială. Ea constă în suprimarea în primăvară atuturor rami%caţiilor de pe o Fumătate butucului. upă ce s*au refăcut pe această parteelementele lemnoase (,*- ani! se suprimă elementele lemnoase şi de pe cealaltă


29/88

Fumătate de butuc.upă tăierea de regenerare rămânând răni mari se impune ca acestea să %e Dunse cu

mocirlă formată din balegă proaspătă de vită şi pământ galben sau bandaFate cuDvopsea de ulei . e asemenea pentru stimularea pornirii în vegetaţie a mugurilordorminzi şi evitarea pătrunderii uscăturii în adâncimea butucului se indică muşuroireacu pământ reavăn bine mărunţit.)n timpul vegetaţiei se impune fertilizarea solului în special cu îngrăşăminte azotoase şiirigarea sau ud.

Citeva repere de capatiipentru i n%intarea plantatiede pomi fructiferi3entru in%intarea plantatiei trebuie sa alegem bine terenul conform cerintelor %ecareispecii. 9u plantam pomii pe cel mai rau teren din gradina evitam locurile care tin apacele prea Foase umbrite etc.3lantam pomii potriviti pentru terenul de care dispunem deexemplu& in locurile umbrite plantam zmeur zoacaz capsun eventual visin prun darniciodata cais par piersic cires. On zonele reci geroase nu reuseste caisul piersiculmigdalul unele soiuri de par si de cires. 3e terenurile mai grele semiumede nu reusescdecat arbustii gutuiul eventual prunul altoiut pe corcodus si parul pegutui. 4ertili"area inainte de planatare are menirea sa asigure substante mineralepentru o perioada de timp si intr*o perioada critica adica atunci cand pomii sunt tineriau radacinile slab dezvoltate iar cresterea trebuie sa %e intensa. e aceea la %ecare

11 m\ de gradina vom imparstia uniform -/1*/11 Vg gunoi de graFd ,./*- Vg sarepotasica si /*> Vg superfosfat in functie si de fertilitatea solului. Jertilizarea se face inaugust*septembrie.2ucrarea urmatoare este mobilizarea adanca a terenului upanivelare se trece la pichetarea terenului, adica marcarea locului de plantare a %ecaruipom. "arcarea se face prin pic#eti (tarusi mici de 71*/1 cm lungime si ,*- cm

diametru!.On ceea ce priveste modul de aranFare a pomilor in gradini se recomandasistemul in dreptung#i adica 7 pomi pe doua randuri alaturate vom forma undreptung#i cu laturile lungi intre randuri. 5istantele de plantare a pomilor in live"i

Specia #ortaltoiul5istante de planatare *m'

6ntre randuri #e rand

"ar egetativ de vigoare -*- / * /

http://www.botanistii.ro/blog/infiintarea-plantatiei-de-pomi-fructiferi/http://www.botanistii.ro/blog/infiintarea-plantatiei-de-pomi-fructiferi/http://www.botanistii.ro/blog/infiintarea-plantatiei-de-pomi-fructiferi/http://www.botanistii.ro/blog/infiintarea-plantatiei-de-pomi-fructiferi/


30/88

slaba

egetativ de vigoaremiFlocie - /*7 , /*7

e vigoare mare (JrancA,! 4 11*> 11 / 11*4 11

3ar5utui (vegetativ! - /*7 , /*7

Jranc (par din seminte! 4 11*P 11 / 11*4 11

3run "irobolan sau franc / 11*4 11 7 11*/ 11

Cais Marzar sau mirobolan / 11*4 11 7 11*/ 11

3iersic 3iersic sau mirobolan 7 11*/ 11 - 11*7 11

Cires Cires franc sau ma#aleb / 11*P 11 / 11*4 11

isin isin franc sau ma#aleb 7 11*/ 11 , 11*/ 11

9uc in samanta sau altoitpe nuc > 11* 1 11 > 11* 1 11

istantele de plantare pot % usor modi%cate in functie de fertilitatea solului gradul deaprovizionare cu apa pozitia pe panta etc.

2a stabilirea distantelor dintre randuri si dintre pomi pe rand vom tine cont si de laturile

gradinii caci la mergini se lasa un spatiu fata de vecin sau gard cel putin egal cu Fumatatea distantei dintre randuri sau pomi pe rand.

upa pic#etare se trece la sapatul gropilor, care se fac cu -*7 saptamani mai inaintesi de dimensiuni mari astfel ca in primii ,*- ani radacinile sa creasca in pamantdesfundat. Cu >* 1 zile inainte de plantarea pomilor trebuie sa tragem o parte dinpamant in groapa (aproximativ ,;- din adancimea ei! spre a se aseza. On acest scoptragem mai intai o parte din pamantul de la fundul gropii care este mai putin fertil apoidin cel de la primul rand de casma mai fertil.

Plantarea pomilor se face toamna dupa caderea frunzelor pana la venirea primeloring#eturi. On unii ani se poate face si in ferestrele iernii. 3lantarea de primavara este cuatat mai neindicata cu cat se face mai tarziu. aca putem planta in februarie pana la

1 martie obtinem rezultate bune daca se intarzie pomii se prind greu sau deloc si aucresteri slabe in anul O care se rasfrang pentru multa vreme.

3omii procurati trebuie adusi cat mai repede astfel ca radacinile sa %e expuse cat maiputin posibil la aer vand frig etc. 8data adusi acasa se strati%ca in nisip sau pamantmarunt si reavan care se indeasa bine printre radacini. aca dau semne de o%lire se


31/88

tin ,7*7> ore cu radacinile in apa dar nu mai mult. aca suntem nevoiti sa amanamplantarea pana in primavara strati%carea se face pentru lunga durata dupa ce amfasonat radacinile si le*am mocirlit ca pentru plantare. On acest caz puietii se aseazabucata cu bucata in santuri de 71*/1 cm adancime si se indeasa pamant marunt sireavan printre radacini ca la plantare. +e acopera si ,1*-1 cm din trunc#i.

On ziua plantarii pomii se scot de la strati%cat si li se veri%ca sanatatea radacinilorexecutand unele sactiuni cu foarfeca.


32/88

curat de buruieni a frunzisului sanatos inlaturarea lastarilor de prisos sunt alte lucraristrict necesare in anul O.

3lantarea propriu zisa a pomilor

Cele mai bune rezultate privind prinderea si cresterea pomilor se obtin prin plantarea detoamnaB procentul de prindere %ind in medie de Y>* 110 fata de numai >/*Y10 laplantarea de primavara.

On vederea plantarii de toamna trebuie efectuate o serie de pregatiri absolut necesare si

anume dupa care se executa plantarea propriu*zisa.

+tabilirea locului de plantare a %ecarei specii es face in functie de zona climatica a tariisi tinand cont de natura si fertilitatea naturala a solului. On zona dealurilor inalte se voralege numai specii si soiuri mai rezistente la frig si care pot lega fructe c#iar inprimaverile ploioase.

+unt excluse soiurile de mar din grupa elicious rosu +tarVrimson etc. care nu daurezultate.

2a prun se prevad soiurile 5ras romanesc inete romanesti iar celelalte ca Agen+tanleW 3]c#e se planteaza numai la altitudini mai mici pana la /11 m. Caisii piersiciisi migdalii nu reusesc deloc la altitudini mari.

On zona colinara si de campie reusesc toate speciile daca li se completeaza necesarulde apa.

Atentie mare trebuie data naturii solului. Trebuie evitate solurile prea reci argiloasegrele cu exces de umiditateB in astfel de terenuri maForitatea speciilor pier repede(caisul piersicul ciresul migdalul unele soiuri de prun!.

9umai gutuiul si parul altoit pe gutui sunt mai rezistente in solurile mai umede. Acolounde este pericol de stagnare a apei toamna se recomanda plantarea pe biloane sau pemameloane arti%ciale c#iar si pentru speciile mai rezistente.


33/88

Alegerea portaltoilor trebuie facuta in functie de calitatile solului. 3entru solurile uscatedin zona de campie se prefera ca portaltoi zarzarul pentru cais eventual pentru prunBmigdalul amar si piersicul pentru piersicB ma#alebul pentru cires si visin corcodusul

pentru prun parul franc pentru par marul franc pentru mar.

Ceilalti portaltoi se folosesc numai pentru soluri reavene ori cu posibilitati de irigare insezoanele secetoase.

+tabilirea corecta a distantei dintre randuri si dintre pomi pe rand se face pentru %ecarespecie in parte de pe grupe de soiuri cu vigoare asemanatoare. 2a aceasta lucrare setine seama si de portaltoiul utilizat deoarece el are importanta foarte mare asupracresterii pomilor.

e exemplu soiul $onat#an altoit pe portaltoiul franc ori pe " " 4 A, formeazacoroane de P*> m inaltime si diametru in timp ce altoit pe portaltoi de vigoare slaba '",P "Y ",4 ' coroane aFunge numai la -*7 m.

Aceeasi diferenta de crestere se observa la un soi de par altoit pe gutui fata de acelasisoi altoit pe portaltoi franc sau salbatic.

On orice caz in plantatiile intensive distanta intre randuri sa nu %e mai mica de - /*7 /m pentru a asigura spatiul de lumina necesar. +e are in vedere faptul ca sunt foartepretentiosi la acest factor caisii piersicii migdalii ciresii ca si unele soiuri de mar si par.

"ai putin pretentiosi la lumina sunt& visinul coacazul zmeurul care reusesc si lasemiumbra.

3e solurile cu fertilitate naturala ridicata distantele de plantare trebuie marite

deoarece pomii cresc mai voluminosi.

Terasarea pe terenurile cu panta mai mare de >0 este necesara construirea de terasecontinui ori individuale. Cele continui se fac paralele cu curba de nivel corespunzator%ecarui rand de pomi.


34/88

Ele se fac putin inclinate in sensul pantei efectuandu*se inainte de pic#etarea terenului.

Acolo unde nu sunt posibilitati pentru astfel de terase se pot efectua terase individualeinsa dupa efectuarea pic#etaFului.

On zonele umede cu pericol de exces de umiditate se efectueaza canale de coastainclinate longitudinal la -0 care sa evacueze apa in exces. Ele pot avea latimea la fundsi adancimea de 1 -*1 / m consolidate prin inierbare si distantate la ,7*/1 m in functiede panta terenului.

renaFul pentru eliminarea excesului de apa de pe anumite portiuni se efectueazadrenuri folosind diferite materiale& fascine tuburi de ceramica tuburi de material plasticetc.

3ic#etaFul terenului consta in insemnarea pe teren a randurilor de pomi si a %ecarui pomin parte prin tarusi (pic#eti!. 3e terenurile plane sau cu panta mica pana la 40pic#etaFul poate % facut in dreptung#i ori in patrat iar pe terenurile in panta esteobligatoriu pic#etaFul in triung#i in vederea combaterii eroziunii.

+apatul gropilor se face cu 71*41 zile inainte de plantarea propriu*zisa cu scopul de acrea conditii de aerare a pamantului si de a activa dezvoltarea microHorei din sol. 3eterenurile nedesfundate si pe solurile miFlocii dimensiunile gropilor sunt de x x1 P miar in solurile grele pot aFunge cu latura de ,* / m si adancimea de 1 > m.

3amantul rezultat de la sapatul gropilor se asaza de o parte si de alta a randului subforma de musuroaie (se are griFa ca peretii gropii sa %e verticali!.

+tratul de la suprafata (-1*-/ cm! se asaza in aceeasi parte a randului la toate gropile(de exemplu spre est! iar stratul inferior in cealalta parte (spre vest!. e aceastaasezare a straturilor de pamant in musuroaie se va tine cont la umplerea partiala agropilor inainte de plantare.

atorita faptului ca prin sapatul gropilor dispare pic#etul care marc#eaza tocmai loculpomului se recomanda (mai ales pe pante! ca inainte de saparea gropii sa se marc#eze%ecare pic#et cu inca doi (de o parte si de alta! insa pe directia randului folosind oscandura de Drepic#etaF cu o crestatura la miFloc si cu doua la capete.


35/88

Aceata lucrare usureaza mult gasirea locului exact unde trebuie asezat pomul inmomentul plantarii. 3e pante mari si neregulate saparea gropilor se face concomitentcu efectuarea teraselor individuale.

?mplerea partiala a gropilor se executa cu ,*- saptamani inainte de plantare. 2a fundulgropii se arunca /*,1 cm pamant din stratul inferior apoi se completeaza pana la

Fumatate sau doua treimi cu pamant din stratul de la suprafata. +e urmareste capamantul cel mai feril sa se gaseasca in zona radacinilor pomului.

3entru plantare se face o alegere riguroasa a materialului saditor. +e vor planta numaipomi bine dezvoltati sanatosi cu radacini lungi de peste ,/*-1 cm neo%liteturgescente.

+e inlatura toti pomii cu tumori canceroase pe radacini oricat de mici ar % acestea. easemenea nu sunt indicati pentru plantare pomii cu rani provocate de grindina mai cuseama caisi piersici ciresi visini etc. deoarece acestia vor suferi de gomoza (scurgeride clei! c#iar de la inceput si vor pieri prematur.

Jasonarea radacinilor si mocirlirea lor este o a doua conditie de reusita la plantare.

3rin aceasta se innoiesc taieturile facute la scos operand cu foarfecaB se scurteazaradacinile frante ori ranite imediat deasupra ranii lasandu*se intregi cele sanatoaseprincipale.


36/88

+tabilirea corecta a adancimii de plantare este de importanta capitala. 3entru aceastase foloseste scandura de repic#etaF asezandu*se intre cei doi pic#eti care straFuiescgroapa se trage pamantul amestecat cu ingrasamintele respective creandu*se inmiFlocul gropii un mic musuroi pe care se asaza radacinile pomului astfel incat coletulsa %e deasupra marginii superioare a scandurii.

+e arunca apoi pamant marunt si reavan (din cel amestecat cu ingrasaminte!introducandu*se usor cu degetele ras%rate printre radacini. upa ce au fost acoperiteradacinile se scutura usor pomul (fara sa %e tras afara! pentru ca pamantul sa patrundabine intre toate radacinile.

upa ce s*a nivelat solul tras peste radacini se taseaza foarte bine prin calcareinsistenta.

+e trage apoi tot pamantul in groapa pana la nivelul superior al acesteia si se calca dinnou.

Cu restul pamantului ramas se executa apoi o copca (farfurie! in Furul pomului. Onaceasta copca se toarna *, galeti de apa.

?darea este absolut necesara la plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii depamant intre radacini elimina aerul previne aparitia mucegaiului iar pomul se lasaputin in Fos Dse asaza revenind astfel cu coletul exact la nivelul suprafetei soluluiB

adica la fel cat a fost in pepiniera.

upa ce apa a patruns in sol se strange tot pamantul din Furul pomului sub forma demusuroi.

Acesta are rolul de a proteFa radacinile pomului impotriva ing#etului din timpul iernii.Coroana sau partea aeriana a pomului ramane nefasonataB acest lucru urmand sa seefectueze in primavara la sfarsitul lunii februarie inceputul lunii martie.

3roteFarea trunc#iului %ecarui pom este ultima lucrare care trebuie facuta inainte decaderea zapezii impotriva iepurilor si caprioarelor. On acest scop in Furul trunc#iului seleaga tulpini de Hoarea soarelui sau coceni de porumb stuf #artie groasa de saci orifolie perforata din material plastic.

lternanta de rodire a pomilor


37/88

3eriodicitatea constă în faptul că pomul nu reuşeşte să diferenţiezemuguri de rod în %ecare an sau nu dispune de substanţele de rezervă necesare pentrua asigura dezvoltarea acestor muguri până la înHorit şi legatul fructelor. +e întâlnesccazuri relativ rare când după o recoltă abundentă nesusţinută cu o agrote#nicăadecvată pomii sunt atât de epuizaţi încât nu formează muguri de rod nici în anulurmător aşa încât urmează doi ani fără recoltă. eci pomul nu dă rod pentru că îilipseşte ceva şi pentru că lucrările necesare sunt executate necorespunzător^)n unii ani pomii formează muguri de rod dar pierd recolta de fructe din următoarelecauze&S degerarea mugurilor de rodB S distrugerea Horilor de către brumeB S polenizareainsu%cientă datorită timpului nefavorabil (prea rece sau prea umed! care împiedica

zborul albinelor S căderea %ziologică masivă a fructelorB S atacul foarte intens de boli şiinsecte de grindină etc. 3rincipala cauză a alternanţei de rodire este supraîncărcareapomilor cu fructe.Alternantă de rodire poate apărea c#iar la un agrofond foarte bun dacă pomul are o

încărcătură excesivă de fructe. Tipul alternanţei de rodireS toţi pomii unui soi rodesc excesiv într*un an şi nu fructi%că deloc în anul următorB Sdupă *, ani cu recolta abundentă urmează un an cu recolta micăB S în cadrul aceluiaşisoi şi al aceleiaşi parcele unii pomi rodesc într*un an iar alţii în anul următor. +e aFunge

la această situaţie datorită faptului că unii pomi din plantaţie rămânând supraîncărcaţicu fructe nu pot diferenţia muguri de rod în timp ce alţi pomi având încărcăturăoptimă diferenţiază normal. e aceea tăierile de fructi%care trebuie să se aplicediferenţiat în funcţie de starea %ecărui pom şi de încărcătura lui cu muguri de rod.3omii plantaţi în goluri %ind mai tineri pot prezenta diferenţieri sub raportul proporţieide muguri de rod formaţi comparativ cu pomii în vârsta din cadrul aceluiaşi soi. Aceastăparticularitate se are în vedere la aplicarea tăierilor de fructi%care.

"ăsuri agrote#nice pentru înlăturarea alternanţei derodireCând pomii intră în alternanţa de rodire ei pot % readuşi în anul următor la o fructi%carenormală în principal cu aFutorul tăierilor aplicate diferenţiat. )n anul când pomii nu aumuguri de rod se aplică o tăiere moderată pentru ca lăstarii să %e potrivit de numeroşişi de viguroşi. )n acest caz ei vor forma muguri de rod aproape de nivelul optim. )npractică uneori se procedează invers& de teamă ca pomii să nu formeze lăstari preaviguroşi se taie puţin. )n acest caz prin faptul că se lăsa mulţi muguri vegetativi se vaforma un număr mare de lăstari dar de vigoare slabă. Este ştiut însă că tocmai aceşti


38/88

lăstari diferenţiază muguri în proporţie mai ridicată. eci în anul următor se aFunge lasupraîncărcarea pomilor cu rod dublată cu o nediferenţiere a mugurilor (în lipsanormării producţiei!. )n anul când pomii nu au rod datorită nediferenţieri mugurilor sau adegerării lor totale (la migdal cais piersic! este contraindicată reducerea taliei pomilorşi întinerirea puternică a semisc#eletului deoarece se vor forma lăstari prea viguroşicare diferenţiază mugurii în proporţie redusăB deci se întârzie restabilirea fructi%căriinormale. la a%n 7 la mur 7 la agris 7 la soc si > la capsun.


39/88

9u trebuie eludat faptul ca dintre acestea mai mult de Fumatate sunt soiuri auto#toneomologate ca urmare a cercetarilor efectuate in statiunile de cercetare si productiepomicola ale OC33 ' 3itesti ' "aracineni.

Astfel la mar in conveerul varietal s*au promovat soiurile noi&


40/88

2a cires alaturi de soiurile straine cunoscute ( an +tella


41/88

6ntroducere pentru proftabila cultura a parului5esi in Romania avem conditii oarte bune pentru cultura parului putini suntcei care investesc in plantatii de par.Cum in ultima vreme au ostdescoperite calitati nebanuite ale acestor ructe vom pre"enta citevaelemente de re erinta.#erele aliment şi medicament asigura o alimenta!iesănătoasă deoarece ructele con!in vitamine şi minerale esen!iale pentrubuna unc!ionare a organismului dar şi fbre şi substan!e antio3idante careprevin apari!ia bolilor+tudii recente au aratat insa ca perele se disting prin cateva calitati vindecatoarerar intalnite la alte alimente %ind exceptionale in tratarea afectiunilor renale a bolilor

cardiovasculare precum si in intoxicatii si in bolile care apar pe fondul de%cientelorimunitare.S Colita de putre actie este eliminata intr*o saptamana cu urmatorul tratament&inaintea %ecareia dintre cele trei mese principale se consuma cate o Fumatate deVilogram de pere proaspete.


42/88

cate *, litri de suc de pere. Acest remediu nu numai ca dizolva si maruntestepietrele ci si favorizeaza eliminarea lor prompta prin marirea diurezei. e altfelperele sunt un excelent stimulent al activitatii rinic#ilor %ind folosite si in scoppro%lactic impotriva litiazelor de orice fel."ai adaugam si faptul ca printr*o cura depere se obtine un b alsam pentru sistemul digestiv un depurativ sireminerali"ant*compot' diuretic si anti$reumatismal suculCura cu pereConsuma /1*P1 g coaFa de para inainte de micul deFun.Cu o ora inainte de masa de pranz consuma /1*,11 g pulpa de para .Omediat dupa cina mananca o para de dimensiune medie si bea 11 ml apa minerala.Cura trebuie sa dureze cel putin > zile.

Soiurile de păr cultivate în România3ărul a fost introdus în / are vigoare miFlocie spre mare este parţialautofertil fructi%că pe formaţiuni scurte şi lungi intră repede pe rod este foarte

productiv rezistent la rapăn şi pătarea albă a frunzelor incompatibil cu gutuiul. Jructulare o greutate medie în Fur de ,1* -1g este piriform de culioare verde*gălbui curoşu pe partea însorită. 3ulpa semifondantă. 3erioada de recoltare& +e recoltează înultima decadă a lunii iulie.5aciana soi românesc creat în anul Y>Y are vigoare miFlocie este parţial autofertilcu tendinţă de partenocarpie relativ precoce are producRii foarte mari de aproximativ,,*,4 t;#a este rezistent la ger tip de fructi%care standard poate % altoit pe gutui.Jructul are o greutate medie de aproximativ ,1* 41g este piriform*alungit roşu*portocaliu. 3ulpa este albă %nă fondantă. +e recoltează în ultima decadă a lunii iulie.(ntoasă precoce 1orettini soi de provenieRă italiană cultivat la noi din anul Y/>este viguros intră repede pe rod are producRii foarte mari este rezistent la bolisensibil la ger poate % altoit pe gutui. Jructul este mare piriform galben*pai cu roşupe partea însorită. 3ulpa este albă %nă fondantă intens aromată. . +e recoltează înprima Fumătate a lunii august.7rgessis soi românesc are vigoare miFlocie capacitate bună de rami%caresemitardiv rezistent la boli şi dăunători are producRii foarte mari de aproximativ ,/*-1 t;#a poate % altoit pe gutui. Jructul are o greutate medie de aproximativ ,1*

71g este piriform de culoare verde*gălbui acoperit cu roşu*aprins peste /10 dinsuprafaRă. 3ulpa are consistenţă medie este suculentă fondantă. +e recoltează la

http://www.terapienaturista.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.medicexpert.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.medicexpert.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.medicexpert.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.terapienaturista.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.medicexpert.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.medicexpert.ro/article/36291/Dieta-cu-perehttp://www.medicexpert.ro/article/36291/Dieta-cu-pere


43/88

Fumătatea lunii august.Carpica soi românesc cu vigoare miFlocie intră repede pe rod are producRii foartemari de aproximativ ,/*-1 t;#a este rezistent la ger sensibil la secetă poate % altoitpe gutui. Jructul are o greutate medie de aproximativ 71* 41g este piriform deculoare galben*pai acoperit cu rugină. 3ulpa albă fondantă Qi aromată. +e recoltează

în ultima decadă a lunii august.Timpurii de 5âmbovi!a soi românesc introdus în cultură în anul Y4> este vigurosintră târziu pe rod înHoreşte semitârziu are producRii foarte mari este rezistent lager incompatibil cu gutuiul. Jruct este miFlociu ca greutate scurt piriform de culoaregalben*verzui acoperit pe o suprafaRă de două treini cu roşu aprins. 3ulpa este albăsuculentă Qi fondantă. +e recoltează la Fumătatea lunii august.4avorita lui Clapp soi american cu vigoare mare cu fructi%care pe ramuri scurteparţial autofertil intră devreme pe rod este productiv rezistent la secetă şi ger

înHorire semitârzie sensibil la a%de. Jructul are o greutate medie de aproximativ -1*41g este scurt piriform de culoare verde*gălbui cu roşu carmin dungat pe aproape

toată suprafaţa. 3ulpa este albă foarte suculentă %nă fondantă intens aromată

gust dulce*vinuriu. Jruct bun pentru consum în stare proaspătă. +e recoltează la Fumătatea lunii august.9etica soi românesc de vigoare submiFlocie intră pe rod ăn anul -*7 de la plantareare o producRie medie de aproximativ ,*,1 t;#a fructi%care de tip Dspur sensibil la3sWlla sp. . Jructul are o greutate medie de aproximativ -1* 41g este piriform uşoralungit de culoare galben*pai acoperit pe partea însorită cu rugină foarte slabă.3ulpa este albă semifondantă suculentă.


44/88

recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie. Jructele pot % păstrate după recoltaretimp de ,/*-1 zile.8a-1 este viguros cu trunc#iul şi axulputernice coroana îngust conică capacitate redusă de rami%care fructi%căpreponderent pe formaţiuni scurte intră târziu pe rod este sensibil la ger producemult şi constant. 3oate % altoit cu uQurinRă pe gutui. Jructul are o greutate medie deaprximativ ,1* 71g este scurt conic cu vârful larg de culoare verde*gălbuieacoperit integral sau parţial cu rugină grosieră. 3ulpa este albă semifondantă foartesuculentă dulce vinurie. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie. Jructelepot % păstrate după recoltare timp de -1*41 zile.(ntoasă de 9eoagiu soi românesc de vigoare mică*miFlocie de tip spur productivintră repede pe rod este rezistent la boli poate % altoit pe gutui. are o greutate mediede aprximativ ,11*,,1g este conic de culoare galben*verzui uşor rumenit. 3ulpaeste fondantă dulce acidulată. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie.Jructele pot % păstrate după recoltare timp de -1*41 zile.(ntoasă &osc soi de origine franRuzească de vigoare miFlocie*mare intră repede perod nu poate % altoit pe gutui înHoreQte târziu este sensibil la ger la 3sWlla sp. şiacarieni este tolerant la rapăn. Jructul este mare piriform cu zona pedunculară bruscalungită formând un Dgât caracteristic lung şi gros. Culoarea este galben*verzuieacoperită complet cu o rugină groasă brun roşietică speci%că. 3ulpa este alb*gălbuiefoarte %nă fondantă suculentă. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie.

Jructele pot % păstrate după recoltare timp de -1*41 zile.8igland soi provenit din America este viguros foarte productiv semiprecoce cu

înHorire semitimpurie poate % altoit pe gutui. Jructul este mare conic verde*gălbui.3ulpa este albă densă Qi foarte suculentă. 1 zile.7niversarea soi românesc introdus în cultură în anul YP- este viguros cu producRiifoarte mari de aproximativ ,/*-1 t;#a rami%care de tip spur poate % altoit pe gutui.Jructul are o greutate medie de aproximativ ,11g este piriform*alungit de culoaregalben*verzui prevăzut cu rugină ca şi ?ntoasă :osc. 3ulpa este semifondantă cugust taninos dar plăcut. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie. Jructelepot % păstrate după recoltare timp de 71*41 zile.

Con erence soi englezesc de vigoare miFlocie intră devreme pe rod foarteproductiv rodeQte partenocarpic are capacitate slabă de rami%care poate % altoit pegutui este rezistent la ger sensibil la secetă şi brume. Jructul este miFlociu spremare piriform de culoare verde*gălbui uneori slab rumenit pe partea însorită şi cu ocalotă de rugină în Furul caliciului. 3ulpa este alb*gălbuie suculentă dulce puţinacidulată. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie. Jructele pot %consumate în octombrie*noiembrie.

=eanne d>7rc soi franţuzesc fructi%care de tip Dspur semiviguros productiv


45/88

înHoreşte târziu rezistent la ger şi boli poate % altoit pe gutui. Jructul are o greutatemedie de aproximativ ,11*,,1g este tronconic de culoare verde*gălbui cu pulpaalbă suculentă slab acidulată. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie.Jructele pot % păstrate după recoltare timp de 41*Y1 zile.7batele 4etel soi produs în Otalia este semiviguros de tip spur intră devreme pe

rod este productiv dar inconstant rezistent la boli compatibilitate medie cu gutuiulpretenţios la temperatură în perioada polenizării şi fecundării. Jructul este marepiriform alungit de culoare verde*gălbui uşor rumenit pe partea însorită. 3ulpa estede culoare albă fermă dar la maturitatea de consum devine fondantă suculentăaromată. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie. Jructele pot % păstratedupă recoltare timp de 41*Y1 zile.1onica soi românesc semiviguros intră pe rod în anul O de la plantare are oproducRie medie de aproximativ /*-1 t;#a rami%care de tip Dspur este mediurezistent la atacul bolilor şi dăunătorilor. Jructul are o greutate medie de aproximativ

41* >1g eset piriform de culoare galbenă*verzuie cu puncte şi pete de ruginădungat roşu*aprins pe partea însorită cu conturul uşor neregulat. 3edunculul estescurt gros şi prins în prelungirea axului fructului. 3ulpa este fondantă cu sclereide%ne şi gust uşor astrigent. +e recoltează la sfârQitul sfârşitul lunii septembrie. Jructelepot % păstrate după recoltare timp de 41*Y1 zile.Soiuri de iarnăCur? soi francez cultivat din anul P41 este viguros cu bună capacitate derami%care poate % altoit pe gutui produce mult dar inconstant este sensibil la rapănşi ger soi triploid fructi%că în general partenocarpic. Jructul este mare piriformalungit asimetric cu o dungă de rugină longitudinală şi un şanţ discret. Epidermaeste verde*gălbuie la maturitate. 3ulpa este albă*gălbuie densă slab parfumată şipotrivit de dulce cu sclereide %ne şi gust uşor astrigent. +e recoltează la începutullunii octombrie. Jructele pot % păstrate după recoltare timp de 11* /1 zile.

#asse Crassane soi produs în JranRa cultivat încă din anul >7/ este foarterăspândit pe plan mondial. Este un soi de vigoare miFlocie spre mică are capacitatebună de rami%care este sensibil la condiţiile de mediu şi la atacul de Er_inia intrărepede pe rod are o producRie moderată. Jructul este mare sferic sau scurt piriformde culoare galben*verzuie cu pete mari de rugină cu pulpa fermă dulce*vinuriearomată suculentă recomandat pentru consum în stare proasdpătă. +e recoltează în luna octombrie. Jructele pot % păstrate după recoltare timp de /1* >1 zile.Contesa de #aris soi obRinut în JranRa cultivat din anul Y1> este de vigoaremiFlocie întră târziu pe rod este foarte productiv înHoreşte timpuriu sausemitimpuriu %ind afectat de brumele de primăvară este sensibil la bolicompatibilitate slabă cu gutuiul. Jructul este miFlociu spre mare piriform de culoareverde*gălbui cu puncte mici de rugină cu pulpa albă fondantă Qi suculentă. +erecoltează în luna octombrie. Jructele pot % păstrate după recoltare timp de /1* >1zile.Olivier de S@rres soi obRinut în JranRa cultivat din anul >/ este semivigurosproduce mult dar inconstant înHoreşte semitârziu şi este sensibil la rapăn poate %altoit pe gutui. Jructul de mărime medie maliform cu epiderma galbenă*verzuiepulpa de culoare alb*gălbuie fermă cu aromă distinctă. +e recoltează în lunaoctombrie. Jructele pot % păstrate după recoltare timp de /1* >1 zile.


46/88

Republica soi românesc are vigoare mică intră foarte repede pe rod are producRiimari este de tip Dspur înHorirea este semitimpurie nu poate % altoit pe gutui.Jructul are o greutate medie de aproximativ ,71*,41g este maliform cu cavitatepedunculară cu epiderma de culoare verde*gălbuie cu pete de rugină. 3ulpa estealbă fondantă suculentă aromată dar cu sclereide în Furul casei seminale. +erecoltează la începutul lunii octombrie. Jructele pot % păstrate după recoltare timp de

/1* >1 zile.Auras soi românesc are vigoare miFlocie formează o coroană globuloasă fructi%căpreponderent pe ramuri scurte imun la rapăn rezistent la 3sWlla sp. şi acarieni. Esetun soi productiv cu o cantitate medie de fructe de ,1*,/ t;#a. 5reutatea medie a unuifruct este de aproximativ ,1* 71g fructul este ovoidal cu cavitate peduncularăasimetrică cu conturul neregulat epiderma subţire netedă de culoare galbenă*verzui cu puncte de rugină uşor rumenit. 3ulpa este albă semifondantă suculentăfără sclereide. +e recoltează în luna octombrie. Jructele pot % păstrate după recoltaretimp de >1*,11 zile.

#articularită!ile de creştere şi ructifcare ale păruluiSistemul radicular este inHuenţat de portaltoi. )n general părul dezvoltă un sistemradicular puternic mai ales când este altoit pe păr franc sau sălbatec ce depăşeşte de

/*, ori volumul coroanei. )n acest caz marea masă a rădăcinilor active se găsesc înstratul de sol cuprins între ,1* 11 cm pe solurile argilo*lutoase şi /1* /1 cm pesolurile puternic podzolite. 1!.Trunchiul părului în primii ani de viaRă este neted urmând ca pe parcurs să formeze unritidom solzos care se exfoliază.

Documents

taierea pomilor