T A B L A DE M A T E R I I

Prefaţă la ediţia întîi 5Prefaţă la ediţia a Il-a 7Indicaţii bibliografice generale 9

Abrevieri: a) bibliografice 13b) de cuvinte 16

INTRODUCERE

PRECIZĂRI METODOLOGICE

1. Istoria limbii literare; raporturile ei cu istoria literaturii 192. Noţiunea de limbă literară. Raporturile dintre „limba literară" şi „limba

literaturii artistice" 213. Raporturile dintre limba scrisă şi limba vorbită în istoria limbii române

literare 234. Caracterul normat al limbii literare 255. Limba şi stilul scriitorilor în cadrul istoriei limbii literare 296. încercare de periodizare a istoriei limbii române literare 357. Studiile fundamentale privitoare la limba română literară 41

EPOCA VECHE

ÎNCEPUTURILE LIMBII ROMÂNE LITERARE (SECOLUL AL XVI-LEA)

1. Apariţia scrisului în limba română, împrejurările în care au apărut pri-mele texte româneşti. Traduceri şi texte originale 49

2. Originile limbii române literare. Raporturile dintre limba literară şilimba folclorului 51

3. însemnătatea tipăriturilor lui Coresi psntru impunerea graiului dinnordul Munteniei şi sudul Ardealului ca bază a limbii române lite-rare, 59

4. Caracteristicile generale ale limbii primelor texte româneşti. Particulari-tăţile fonetice; structura gramaticală; lexicul 61

665

5. Limba traducerilor şi limba textelor originale. Stilul actelor şi al scrisorilorromâneşti. Trăsături dialectale 74

T e x t e 79

DEZVOLTAREA LIMBII ROMÂNE LITERARE ÎN SECOLULAL XVII-LEA ŞI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA PÎNĂLA ŞCOALA ARDELEANĂ

PRIVIRE INTRODUCTIVĂ

1. Dezvoltarea societăţii româneşti în secolul al XVII-lea şi în primajumătate a secolului al XVTII-lea 85

2. Preocupări teoretice pentru problemele limbii literare la cărturarii epo-cii. Introducerea limbii române în biserică, discuţiile cu privire la origi-nea limbii şi a poporului român şi afirmarea conştiinţei unităţiipoporului român, ca factori determinanţi în manifestarea interesuluipentru problemele limbii literare. Părerile lui Simeon Ştefan,Teodosie, Radu Greceanu, loan Zoba, Dimitrie Cantemir 88

T e x t e 96

Limba scrierilor religioaseContribuţia lui Simeon Ştefan la impunerea unei norme fonetice şi lexicale

supradialectale. Noul testament de la Bălgrad, 1648. îmbogăţireavocabularului pe calea împrumuturilor din greacă şi maghiară .... 104

T e x t P 112

începuturi ale exprimării artistice în limba română'. Cazania lui Varlaam(1643). Introducere biobibliografică. Trăsături regionale moldoveneştiîn limba scrierilor lui Varlaam; încercarea de a impune unele normefonetice specifice limbii textelor munteneşti 114

T e x t e 128

Consacrarea limbii române ca limbă a cultului religios în Moldova. Activitatealui Dosoftei — traducător şi editor de cărţi bisericeşti. Introducerebiobibliografică. Elemente populare şi elemente savante în limbascrierilor lui Dosoftei. îmbogăţirea lexicului prin derivare. Influenţalimbii şi stilului producţiilor folclorice (Psaltirea în versuri, 1673) .... 133

T e x t e 161

Consacrarea limbii române ca limbă a cultului religios în Ţara Românească.Biblia de la Bucureşti (1688). Consolidarea trăsăturilor munteneştiale limbii române literare 167

T e x t e 181începuturile stilului retoric'. Didahiile lui Antim Ivireanul. Valoarea artistică

a limbii predicilor lui Antim 183

T e x t e 195

666

Miticele de la Rîmnic (1776—1780). O sinteză a eforturilor de a elabora— pentru necesităţile cultului — un mijloc literar de exprimare,pe baza limbii populare 200

T e x t e 206

însemnătatea tipăriturilor religioase în dezvoltarea limbii române literare . . . . 212

Limba cărţilor populareIntroducere istorico-literară. Primele manifestări ale prozei artistice româ-

neşti. Alexandria (1620) 214

T e x t e 223r

Limba textelor juridiceIntroducere istorico-literară. Dezvoltarea stilului administrativ: folosirea

limbii române în viaţa juridică. Divergenţe dialectale în limba literarădin secolul al XVII-lea: compararea limbii Pravilei lui Vasile Lupu(1646) cu limba Pravilei lui Matei Basarab (1652) 231

T e x t e 238

Limba cronicarilor moldoveniIntroducere, începuturile istoriografiei originale în limba română. Dezvol-

tarea stilului narativ prin desprinderea de tradiţia limbii scrierilorreligioase şi prin apropierea de limba populată 241

Limba cronicii lui Grigore Ureche. Introducere biobibliografică. Trăsăturiregionale şi arhaice. Elemente savante şi populare în vocabular. Artanaraţiunii şi a descrierii 241

T e x t e 256

Limba scrierilor lui Miran Costin. Introducere biobibliografică. Folosirealimbii populare în vederea realizării unei modalităţi de exprimareliterari, după modele savante. Influenţa latină în sintaxă şi vocabu-lar. Elemente de stil oral. Dezvoltarea artei narative şi descrip-tive 258

T e x t e - • 271

Limba cronicii lui Ion Neculce. Introducere biobibliografică. Trăsături lingvis-tice regionala şi arhaice. Folosirea unor procedee specifice limbiivorbite, îmbogăţirea vocabularului cu împrumuturi din rusă, turcăşi nîogreacă. Valorificarea artistică a elementelor de limbă populară . . 274

T e x t e 295

Limba cronicarilor munteniIntrodacere istorico-literară. Trăsături fonetice şi morfologice populare şi

regionale. Elemente savante şi elemente ale limbii vorbite în structurafrazei şi în vocabular, împrumuturi lexicale din neogreacă şi dinturca osmanlîe; neologisme romanice. Caracterul predominantpopular al principalelor mijloace de exprimare artistică. Procedee

667

de realizare a polemicii, a pamfletului şi a reportajului. Oralitateagenerală a stilului 303

T e x t e 360

Limba scrierilor lui Dimitrie CantemirIntroducere biobibliografică. Elemente populare şi regionale. Caracterul

erudit al frazei şi al vocabularului. Influenţele latină şi turcă, încer-carea de a crea o terminologie ştiinţifică, începuturile stilului ştiinţificîn limba română literară. Poziţia izolată a contribuţiei lui D. Cantemirîn procesul de dezvoltare a românei literare 374

T e x t e 395

însemnătatea literaturii istorice în dezvoltarea limbii române literare 407

Influenţa turcească, împrejurările istorice în care s-a exercitat influenţaturcească în viaţa poporului român. Epoca fanariotă — apogeu aiinfluenţelor turcească şi neogreacă asupra limbii române. Consideraţiiasupra repartizării geografice a elementelor turceşti osmanlîi şi asuprafolosirii lor în diversele aspecte ale limbii (în vorbirea populară; înlimba literară). Procedee de formare a cuvintelor (sufixe -giu,-iu, -liu, -Mc, -mân). Evoluţii semantice pe teren românesc. Turcis-mele în literatura de ceremonial. Concluzii. Bibliografie 408

T e x t e 423

Influenţa neogreacă, împrejurările istorice în care s-a exercitat influenţaneogreacă în viaţa şi în cultura poporului român. Termenii neogre-ceşti pătrunşi în limba română literară în epoca fanariotă (în com-paraţie cu termenii neogreceşti împrumutaţi anterior); termeni pri-vitori la: organizarea statului, viaţa socială, viaţa intelectuală,comerţ, meserii, viaţa religioasă. Sufixe verbale de origine neogreacă(-aşi, -ist, -ost, -psi, -fsi, -xi). Cronologia elementelor neogreceşti dinperioada fanariotă. Repartiţia geografică a elementelor neogreceştidin perioada fanariotă. Statistica împrumuturilor din neogreacă.Comparaţie între influenţa turcească şi influenţa neogreacă.Concluzii. Bibliografie «... 426

FAZA DE TRANZIŢIE SPRE EPOCA MODERNĂ

A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVIII-LEAŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Introducere. Condiţiile politice şi economice care determină, în diferiteleprovincii româneşti, destrămarea regimului feudal şi apariţia rela-ţiilor de producţie capitaliste, începutul acţiunii de culturalizare a ma-selor, o consecinţă directă a noilor stări de fapte. Publicarea demanuale şi cărţi tehnice, unul dintre factorii care contribuie lamodernizarea limbii române literare. Modernizarea limbii române

668

literare prin împrumuturi din limba latină, din limbile romaniceşi din limba rusă. Noţiunea de „fază de tranziţie spre epoca modernă".Bibliografie 441

T e x t e 4 4 4

PREOCUPĂRILE REPREZENTANŢILOR ŞCOLII ARDELENEPENTRU PROBLEMELE LIMBII LITERAREîmprejurările istorice în care apare Şcoala ardeleană. Activitatea Şcolii

ardelene, aspect al afirmării tinerei burghezii româneşti din Ardeal.Ideile reprezentanţilor renaşterii culturale ardelene. Petru Maior des-pre dezvoltarea limbii literare în raport cu progresul ştiinţelor. Tră-săturile principale ale ortografiei etimologizante preconizate deS. Micu în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae şi concesiile,în sensul scrierii fonetice, făcute de G. Şincai în ediţia a doua a acesteilucrări. Observaţiile lui Micu şi Şincai asupra morfologiei şi sintaxeilimbii române. Părerile lor despre limba română literară a epocii.P. Maior despre latinitatea limbii române şi despre necesitatea puri-ficării limbii. Dezvoltarea ideilor Şcolii ardelene, de către loan Molnar,Radu Tempea şi Paul lorgovici. Lexiconul de la Buda, o încercarepractică de rezolvare a problemei neologismelor şi de codificare anormelor de exprimare corectă. Concluzii. Bibliografie 447

T e x t e 470

Limba „Tiganiadei" lui Ion Budai-Deleanu. Introducere biobibliografică.Ţiganiada, o încercare reuşită, dar izolată, de realizare a unui lim-baj poetic românesc. Caracterul popular şi arhaic al limbii Tiganiadei.Elemente populare şi regionale. Concurenţa dintre arhaisme şi elemen-tele noi în fonetică, morfologie, sintaxă şi vocabular. Bogăţia deri-vaţiei în limba Tiganiadei. Expresii specifice limbii vorbite. Con-cluzii 482

T e x t e 498

Limba scriitorilor munteni şi moldoveni din perioada de tranziţie spreepoca modernă 505

Limba scrierilor lui lenăchifă Văcărescu. Introducere biobibliografică. Părerilelui lenăchiţă Văcărescu în legătură cu dezvoltarea limbii româneliterare şi cu necesitatea îmbogăţirii limbii române prin împrumu-turi din alte limbi. Terminologia gramaticală introdusă de lenăchiţăVăcărescu din limbile italiană şi neogreacă. Termeni străini traduşi,împrumuturi lexicale turceşti, latine, neogreceşti, italiene şiruseşti în Istorie a preaputernicilor înpăraţi othomani. Contribuţia luilenăchiţă Văcărescu la formarea unui limbaj poetic românesc 505

T e x t e 513

Limba scrierilor lui lancu Văcărescu. Introducere biobibliografică, încerca-rea lui lancu Văcărescu de a moderniza mijloacele de expresie ale lim-bii române. Tendinţe contradictorii în limba scrierilor sale. Arhaisme

669

şi regionalisme în domeniul foneticii şi al morfologiei. Dublete fone-tice. Inadvertenţe fonetice, morfologice şi sintactice. Elemente popu-lare şi neologisme în vocabular. Calcuri lexicale şi formaţii originale.Abuzul de abstracte verbale. Folosirea derivatelor diminutivale, caprocedeu stilistic. Expresii poetice. Concluzii 5Î8

T e x t e 530

Limba scrierilor lui lordache Golescu. Introducere biobibliografică. Părerile luilordache Golescu despre necesitatea normării limbii literare şi con-cretizarea lor în scrierile sale. încercarea de a imprima limbii lite-rare anumite trăsături fonetice populare regionale, în cpoziţie cutendinţele generale ale limbii literare a epocii. Particularităţi fone-tice şi morfologice regionale munteneşti. Alternanţe fonetice şimorfologice. Fraza lui lordache Golescu. Elemente turceşti, gre-ceşti, italiene şi slave în vocabular. Dezvoltarea terminolcgiei gia-maticale moştenite de la lenăchiţă Văcărescu (neologisme dinitaliană şi din neogreacă; derivate personale). Ccncluzii 535

T e x t e 545

Limba memorialului de călătorie al lui Dinicu Golescu. Introducere biobi-bliografică, încercarea lui Dinicu Golescu de a îmbogăţi şi de a moder-niza limba română literară. Problema adaptării fonetice şi morfo-logice a neologismelor la Dinicu Golescu (fonetisme străine; dubletefonetice şi morfologice). Procedee de forrrare a cuvintelor [sufixele-ie, -icesc, -(ar)isf}. împrumuturi lexicale din limbile germană,turcă osmanlîe, italiană, neogreacă, franceză, rusă, maghiară.Neologisme referitoare la diferite domenii de activitate socială (cul-tură, învăţămînt, viaţa politică, tehnică, industrie, arte etc.). Neolo-gisme glosate şi calcuri lexicale. Lexic modern şi sintaxă arhaică înînsemnare a călătoriei mele. Concluzii 551

T e x t e 561

Limba poeziilor lui Costache Conachi. Introducere biobibliografică. O limbăHterară de tranziţie. Arhaisme şi regionalisme în domeniul foneticiişi al morfologiei, în concurenţă cu elementele noi, supradialectale;fonetisme populare. Inadvertenţe morfologice şi sintactice. Abuzulde diminutive şi de abstracte verbale în -re. Predominanţa vocabularu-lui tradiţional, faţă de împrumuturile străine (elemente slave, neo-greceşti, turceşti, franceze). Proporţiile reduse ale influenţei lexicaleromanice. Expresii din limba vorbită. Părerile lui Costache Conachidespre vocabularul limbii române literare. Concluzii 564

T e x t e •.::. 573

însemnătatea scriitorilor munteni şi moldoveni din perioada de tranziţie spreepoca modernă, în dezvoltarea limbii române literare 576

Influenţele franceză şi rusă. împrejurările istorice în care se exercităinfluenţa franceza asupra culturii şi limbii române în jumătatea a douaa secolului al XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XlX-lca.

670

Influenţa culturală franceză prin intermediul traducerilor din neo-greacă în română. Rolul fanarioţilor în acest proces. Primele manifes-tări ale influenţei culturale franceze directe. Influenţa franceză prinfilieră rusă. Rolul emigranţilor francezi în răspîndirea culturii şilimbii franceze. Influenţa franceză, proces strîns legat, la începu-turile sale, de influenţa rusă asupra culturii şi limbii române. Primeletraduceri din limba rusă în limba română, în secolul al XVIII-lea.împrumuturi lexicale ruseşti şi împrumuturi lexicale franceze. Duble-tele în -ie şi -iune ; diferenţierea semantică a unora dintre ele. Altedublete. Concurenţa dintre sufixele -icesc şi -ic. Concluzii. Bibliografie. 577

EVOLUŢIA NORMELOR LIMBII ROMÂNE LITERAREPÎNĂ LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA.. 585

IndiceA. Nume de persoană 599B. Cuvinte. Limba română 609

Alte limbi 656Tabla ilustraţiilor 665

BIBLIOTECACENTRAL4

, UNJVERSJT *KÂ " CAROL l '<"$ REST!