Tema nr. 1

Omul ajunge să cunoască mediul său şi să înţeleagă natura prin

EXPERIENŢĂ, RAŢIONAMENT ŞI

CERCETARE

personală experienţa altora (rolul bibliografiei) sursele din cercul imediat (sursele

autoritative) Experienţa şi autoritatea nu sunt suficiente

pentru o cercetare ştiinţifică autentică.

Căutarea adevărului prin consideraţii logice. Clasificarea faptelor şi observarea

conexiunilor dintre ele prin:

experiment,

observaţie,

argumente logice extrase din postulate deja acceptate

Selectarea şi formularea problemei de cercetare Cercetarea literaturii Dezvoltarea de ipoteze de lucru Design-ul cercetării Strategia de alegere a mostrelor (studii de caz) Studiu pilot (schiţa unei analize) Colectarea datelor Procesarea şi analiza datelor Testarea ipotezelor Interpretare şi generalizare Pregătirea raportului (de cercetare)

Cunoaşterea principalilor reprezentanţi ai şcolilor de geopolitică şi geostrategie şi a principalelor lor idei (ex. Mackinder – Heartland, Spykman – Rimland, Brzezinsky – Marea Tablă de Şah) Orice lucrare ştiinţifică (în ştiinţele sociale) trebuie

fundamentată teoretic (porneşte cel puţin de la o idee, o teorie, o ipoteză de lucru).

Cunoaşterea metodelor ştiinţelor sociale

Ex. Relaţia dintre factorii psihologici şi cei geografici în evoluţia fiinţei umane (modul cum gândeşte un lider politic are condiţionări intrinseci şi extrinseci).

Cunoaşterea paşilor ce trebuie urmaţi în conducerea unei cercetări ştiinţifice (inclusiv a standardelor ştiinţifice care trebuie aplicate).

Cunoaşterea profundă a temei de cercetare, fie că este vorba de un stat sau de orice altă entitate

Orice fundamentare teoretică trebuie să fie/poată fi aplicată empiric în ştiinţele sociale.

parcurgerea unei bibliografii avansate accesul la arhive (unde e cazul) vizite de studiu (unde e cazul) – ex. practica de

specialitate urmărirea agenţiilor de presă şi a altor mijloace mass-

media (ziare, periodice, TV) Atenţie! Nu există o bibliografie exhaustivă în nici o lucrare ştiinţifică. De aceea, trebuie asumat şi recunoscut caracterul limitat al studiului. Unii cercetători străini afirmă că noi, cei ce cercetăm ştiinţele sociale, nu facem altceva decât patchworking (reconstituim întregul din părţi adesea disparate – un fel de „cârpeală”).

Aspectele constante şi cele dinamice ce definesc actorul geopolitic: geografia politică şi umană a subiectului de

cercetare (locaţie geografică, forme de relief, climă, vecini, resurse naturale, demografie)

sociologia şi economia regiunii sau statului respectiv – structura socio-economică a populaţiei, distribuţia veniturilor şi a resurselor, situaţia economică, actorii socio-economici

cultura şi tradiţiile – limbă, obiceiuri, cultură materială şi spirituală

situaţia militară/strategică – putere militară (capabilităţi), tehnologie, strategie şi doctrine strategice, cultură strategică, conflicte militare deschise sau latente, ameninţări etc.

situaţia politică internă – forma de guvernământ, sistemul politic, constituţia, relaţiile inter-instituţionale, sistemul electoral, sistemul administrativ, actorii politici interni şi relaţiile dintre ei (partide, lideri)

situaţia politică externă – relaţiile statului în cauză cu alte state (în primul rând cu vecinii) şi organizaţii internaţionale, politica externă şi internaţională a statului respectiv (de la obiective, strategii şi doctrine până la mod de funcţionare efectivă)

Buna cunoaştere a contextului politic internaţional şi a geopoliticii mondiale: principalii actori internaţionali „forţele profunde” (ex. globalizare, anarhie,

fragmentare, regionalizare) Ce tip de sistem internaţional este cel în care

trăim (ex. distribuţia şi configuraţia de putere polară, tipul interacţiunilor între părţi)

Paşii unei cercetări ştiinţifice

Nu există o singură formă acceptată de cunoaştere ştiinţifică, un şablon aplicabil tuturor cazurilor.

Geopoliticianul dispune de o amplă libertate de alegere şi aplicare a propriei creativităţi.

Factorii „geopolitici” sunt cel mai adesea intercorelaţi. Tiparele care conectează aceşti factori nu sunt liniare. Trebuie să fii un bun analist pentru a le identifica.