SUSTENABILITATE: REDUCEREA COSTURILOR ENERGETICE LA CLÃDIRILE … · 2016. 5. 6. · reabilitarea termicã a clãdirilor de locuit multietajate stabileºte cã lucrãrile sã fie

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 441177

SSUUSSTTEENNAABBIILLIITTAATTEE:: RREEDDUUCCEERREEAA CCOOSSTTUURRIILLOORR EENNEERRGGEETTIICCEE LLAA CCLLÃÃDDIIRRIILLEEEEXXIISSTTEENNTTEE // SSuussttaaiinnaabbiilliittyy:: RReedduucciinngg EEnneerrggyy CCoossttss iinn EExxiissttiinngg BBuuiillddiinnggss

Asist. drd. arh. / Teaching Assist. PhD c. Arch. ªªtteeffaann MMIIHHÃÃIILLEESSCCUU

[email protected]

RREEZZUUMMAATT

Din anul 2007, dupã integrarea României în UniuneaEuropeana, procesul de finanþare a programului naþionalde reabilitare termicã a locuinþelor, adresat în specialblocurilor din cartierele dormitor, a cãpãtat mai multã forþãfinanciarã. O parte a banilor necesari vin direct de labugetul Uniunii Europene în cadrul programelor susþinutede Banca Europeanã de Investiþii ( BEI ).Acest program trebuia sã genereze reabilitare urbanapentru infrastructurã ºi pentru fondul construit pe termenlung ºi mediu, prin refacerea reþelelor subterane ºimodernizarea ºi reabilitarea termicã a diverselor tipuri deimobile. Deºi au o mare importanþã, datoritã valoriiarhitecturale, istorice ºi culturale, monumentele nu auintrat în acest program. Am avut la îndemânã 17 ani înaintede integrarea europeanã, însã administraþia nu a avutplanuri de acþiune menite sã tragã toate foloasele dupãaceste programe ºi sã ne aºeze pe calea dezvoltãriisustenabile, deºi suntem beneficiarii unor importantefonduri structurale. În continuare, dupã 4 ani dedesfãºurare a programului de reabilitare termicã nu suntempe deplin conºtienþi de nevoia de dezvoltare ºi inovaþie aþarii. În continuare nu învãþãm din ceea ce au fãcut bineþãrile care au început acest proces înaintea noastrã. La nivel european aproximativ 50 de milioane deapartamente necesitã lucrãri de reabilitare termotehnicã,potrivit datelor Economist Intelligence Unit ( EIU ). Dinacestea 4,8%, adicã peste 2,4 milioane de apartamente,reprezintã partea României.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: arhitecturã, sustenabilitate, faþade,reabilitare termicã, politicã localã

AABBSSTTRRAACCTT

Since 2007, after Romania’s integration in European Union,the process of national rehabilitation financing programacquired more financial power. The program addressedmainly for the thermal rehabilitation of the housing blocks(bedroom-neighborhoods). Part of the money needed,came directly from the budget of the European Union inthe context of the programs supported by the EuropeanInvestment Bank (EIB).This program can generate urban rehabilitation forinfrastructure and for the existing house built environmentby restoring and upgrading the underground network andvarious types of thermal insulation of buildings. Thearchitectural, historical and cultural monuments have notentered the program of rehabilitation. We had to wait 17years before European integration, but the administrationhas no plans of action designed to draw all benefits afterthese programs in order to put us on a path of sustainabledevelopment, although we were the beneficiaries forimportant structural funds. Furthermore, after four years ofdevelopment of thermal rehabilitation program, we are notfully aware of the need for developing and learning in ourcountry. We didn’t learn from countries that have done wellup in the rehabilitation.In Europe about 50 million apartments require thermo-technical rehabilitation works, according to the EconomistIntelligence Unit (EIU). 4.8% of these, over 2.4 million units,are located in Romania.

KKeeyywwoorrddss:: architecture, sustainability, façade, thermalrehabilitation, local policy

DDeeffiinniiþþiiii

În raport cu mediul: Dezvoltarea Sustenabilã estedefinitã ca “Dezvoltarea care vine în întâmpinareanevoilor din prezent, fãrã sã compromitã abilitateageneraþiilor viitoare de împlinire a propriilor lornevoi”. Cuvântul „sustenabilitate” a fost introdus înlexic în 1987, prin publicaþia “Our Common Future”de cãtre Comisia de Mediu ºi Dezvoltare a NaþiunilorUnite”.Este important ca fiecare persoanã sã înþeleagã ºi sãaplice principiile de viaþã pentru sustenabilitate, darprogresul social, reformele (cum sunt cele legate deemisiile de CO2) nu se întâmplã fãrã intervenþiaautoritãþilor. Se aplicã taxe, standarde ºi legi, acesteafiind obligatorii ºi necesare pentru impunerea oficialãa principiilor de sustenabilitate.

CCaaddrruull lleeggaall iinntteerrnnaaþþiioonnaall ººii nnaaþþiioonnaall

1997 – semnarea protocolului de la Kyoto(respectarea angajamentelor de limitare cantitativã ºireducerea emisiei de gaze cu efect de serã faþã denivelul anului 1989, în perioada obligatorie 2008-2012). 2002 - Directiva 91/2002/CE privind performanþaenergeticã a clãdirilor .

441188 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

DDeeffiinniittiioonnss

In relation to the environment: Sustainabledevelopment is defined as “development that meetsthe needs of the present without compromising theability of future generations to meet their ownneeds”. The word “sustainability” was introduced inthe vocabulary in 1987 by the publication “OurCommon Future by the Commission of the UnitedNations Environment and Development”.It is important that everyone understands and appliesthe principles of life sustainability, but social progressand reforms (such as those related to CO2 emissions)are not happening without the intervention ofauthorities. There are fees applied, standards andlaws, and it is necessary to impose mandatory andofficial life principles for sustainability.

NNaattiioonnaall aanndd IInntteerrnnaattiioonnaall LLeeggaall FFrraammeewwoorrkk

1997 - Signing of the Kyoto Protocol (quantitativelimitation commitments to reduce emissions ofgreenhouse gases from 1989 levels, in a commitmentperiod 2008-2012).2002 - 91/2002/CE Directive on energy performanceof buildings.

Sursã / Source: http://www.zf.ro

2005 - Legea 372/2005, România se obligã sã-ºireducã consumurile energetice.Legea prevede ca proprietarii de apartamente dinblocuri de locuinþe sã prezinte potenþialilorcumpãrãtori sau chiriaºi, certificate energetice pentruinformarea acestora privind performanþa energeticã.Legea a intrat în vigoare începând cu data de 1ianuarie 2010.2009 - Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr.18 din04.03.2009 privind creºterea performanþei energeticea blocurilor de locuinþe. Ordin al ministruluidezvoltãrii regionale ºi locuinþei, pentru aprobareaNormelor metodologice de aplicare a OUG 18/20092009 - Ordonanþa de Urgenta 18/2009 privindreabilitarea termicã a clãdirilor de locuit multietajatestabileºte cã lucrãrile sã fie finanþate în proporþie de50% din bugetul de stat, prin Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului, 30% din bugetul local, prinConsiliul Local, restul de 20% fiind contribuþiaproprietarului. În programul de reabilitare termicãpot intra blocurile construite intre anii 1950 – 1990.2010 - Ordonanþa de urgenþã nr. 69/30.06.2010privind reabilitarea termicã a clãdirilor de locuit cufinanþare prin credite bancare cu garanþieguvernamentalã.


2005 - Law 372/2005, Romania undertakes to reduceenergy consumption.The law requires owners of apartments in apartmentbuildings to provide prospective buyers or tenants,certified for their information on energy

performance. This law applies starting 1st of January2010.2009 - Government Emergency Ordinance no.18 of04.03.2009 on increasing the energy performance ofhousing blocks. The order of the Minister of RegionalDevelopment and Housing, for the approval for theapplication of GEO 18/20092009 - Emergency Ordinance 18/2009 regards thethermal rehabilitation of multi-storey residentialbuildings and the construction costs should be in 50%funds from the state, by Minister of RegionalDevelopment and Tourism, 30% of local budget bythe City Council, the rest 20% are owner contribution.The thermal rehabilitation program refers to buildingsbuilt in the period 1950 - 1990.2010 - Emergency Ordinance no. 69/30.06.2010regarding the thermal rehabilitation of residentialbuildings financed by bank loans with governmentguarantee.

Sursã / Source: http://www.zf.ro

CCeerrttiiffiiccaattuull ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã eenneerrggeettiiccãã

Certificatele de performanþã energeticã evidenþiazãdouã lucruri importante:- consumul anual de energie pe metru pãtratsuprafaþã încãlzitã;- efectul nefavorabil pe care îl are consumul deenergie al clãdirii asupra vieþii, mãsurabil princantitatea de CO2 degajatã.Certificatul energetic are 7 calificative, notate cu literede la A la G ºi indicã eficienþa termicã care este mairidicatã în cazul calificativelor A, B sau C.

Calificativul A: sub 125 kWh/metru pãtrat/an.Calificativul B: sub 201 kWh/mp/anCalificativul C: sub 291 kWh/mp/an.Calificativul D: între 291 ºi 408 kWh/mp/an.Calificativul E: între 408 ºi 566 kWh/mp/anCalificativele F ºi G: peste 820 kWh/mp/an.


TThhee EEnneerrggyy PPeerrffoorrmmaannccee CCeerrttiiffiiccaattee

Energy Performance Certificates highlight twoimportant things:- Annual energy consumption per square meterheated surface;- Adverse effect that the building energyconsumption has on the planet life, measured by theamount of CO2 released.Energy certificate has 7 ratings, denoted by letters Athrough G and show that thermal efficiency is higherfor grades A, B or C.

Grade A: below 125 kWh / sqm / year.Grade B: under 201 kWh / sqm / yearGrade C: below 291 kWh / sqm / year.Grade D: between 291 and 408 kWh / sqm / year.Grade E: between 408 and 566 kWh / sqm / yearGrades F and G: over 820 kWh / sqm / year.

Blocuri sector 2Sursã: Arhiva personalã a autorului /Source: Author’s personal archive

Majoritatea clãdirilor din România se încadreazã înclasa energeticã C ºi D având consumuri energeticespecifice anuale pentru încãlzire, apã caldã, ventilaþieºi iluminat de peste 200 kWh/m2an. Ponderea ceamai mare în totalul consumurilor de energie la nivelulunui apartament o deþine încãlzirea. Energiaconsumatã pentru încãlzire ºi apã caldã de consumreprezintã circa 75% din totalul energiei consumate.Prin reabilitarea termicã a clãdirilor se urmãreºtereducerea pierderilor de cãldurã, a consumurilorenergetice ºi de combustibil ºi prin aceasta se reduccosturile de întreþinere pentru încãlzire ºi alimentarecu apã caldã de consum, îmbunãtãþind în acelaºi timpcondiþiile de igiena ºi confortul termic interior alclãdirilor.Reabilitarea termicã a blocurilor de locuinþe este unprogram promovat de Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Locuinþei, în colaborare cu autoritãþileadministraþiei publice locale.


Most buildings in Romania falls in energy class C andD having annual specific energy consumption forheating, hot water, ventilation and lighting of 200kWh / sqm / year. The largest share in total energyconsumption of an apartment is hold by the heating.Energy consumption for heating and domestic hotwater is about 75% of all energy consumed. Thethermal insulation of buildings is applied in order toreduce heat losses, energy consumption and therebyreducing fuel and maintenance costs for heating andhot water consumption, while improving hygieneconditions and thermal comfort inside the buildings.Thermal rehabilitation of apartment buildings is aprogram promoted by the Ministry of RegionalDevelopment and Housing, in collaboration with localauthorities.

Sursã: Arhiva personalã a autorului /Source: Author’s personal archive

Execuþia lucrãrilor de intervenþie se finanþeazã astfel:- 20% - asociaþia de proprietari plãteºte din costultotal al executãrii lucrãrilor de intervenþie. Restul de80% din costul total al executãrii lucrãrilor deintervenþie este asigurat de la bugetul de stat ºi cellocal:- 50% de la bugetul de stat, prin MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi al Locuinþei, în limitafondurilor aprobate anual pentru Programul deReabilitare Termicã.- 30% de la bugetul local, în limita fonduriloraprobate anual pentru Programul de reabilitaretermicã.Pânã în decembrie 2008, din fondurile alocate învaloare de 43.462 mii lei, au fost reabilitate termic unnumãr de 89 de blocuri (2.551 de apartamente).Alocaþiile bugetare din anul 2009 au fost de 16,53 orimai mari decât alocaþiile anului 2008, având o valoarede 360 de milioane de lei, din care au fost demaratelucrãri pentru 51.676 de apartamente. Pânã la fineleanului au fost finalizate lucrãrile la 24.834 deapartamente.În anul 2010, din bugetul alocat programului, învaloare de 301 milioane de lei, ministerul ºi-a propusfinalizarea lucrãrilor la circa 29.000 de apartamente ºidemararea lucrãrilor la circa 25.000 de apartamente.


Execution of the intervention works is financed asfollows:• 20% - the owners’ association pays the total cost ofexecution of the intervention works.The remaining 80% of the total cost of execution ofthe works of intervention is providedby state budget and local.• 50% of the state budget through the Ministry ofRegional Development and Housing, within the fundsappropriated annually for Thermal InsulationProgram.• 30% of local budget funds within the approvedannual Thermal Insulation Program.By December 2008, allocated funds were amountingto 43,462 thousand lei, from which have beenrehabilitated a total of 89 thermal units (2,551apartments). Budgetary allocations for 2009 were16.53 times higher than the allocations of 2008,worth 360 million lei, of which 51 676 apartmentswere started to be worked on. By the end of year,there were 24,834 completed apartments.In 2010, from the program budget, worth 301 millionlei, the ministry has proposed the completion ofabout 29,000 apartments and start work at about25,000 apartments.


CCeennttrraalliizzaattoorr ffoonndduurrii MMDDRRTT aallooccaattee ppee uunniittããþþii aaddmmiinniissttrraattiivvee


SSuummmmaarryy MMDDRRTT ffuunnddss aallllooccaatteedd ttoo aaddmmiinniissttrraattiivvee uunniittss

Situaþie reabilitãri termice pe anul 2011:

BBUUCCUURREEªªTTII

SSeeccttoorr 11. La sectorul 1, se continuã reabilitarea termicã pefonduri externe. Cu 125 de milioane de euro de laBEI, primãria intenþioneazã sã “anvelopeze” 350 deimobile ºi sã acopere partea ce le revineproprietarilor. În Sectorul 1 s-au reabilitat termic 133de imobile.Media costurilor de reabilitare termicã este de 81euro / metrul pãtrat (defalcat : lucrãri de bazã –izolare termicã suprafaþã opacã (pereþi), suprafaþãvitratã (geamuri), terasa imobilului ºi subsolul careînseamnã 63,24 euro/metrul pãtrat, inclusiv TVA – lacare se adaugã costuri de înlocuire a instalaþieitermice, montarea ºi demontarea instalaþiilor de pefaþadã, lucrãri de reparaþii ale faþadei imobilului,lucrãri de reparaþie ale terasei imobilului, montareade glafuri (pervazuri), lucrãri de refacere ainfrastructurii la nivelul soclului aferent imobilului ).Potrivit datelor MDRT, în sectorul 1 au fost reabilitatetermic anul trecut 1.170 de apartamente din 30 deblocuri, în urma unei investiþii de 42,6 milioane de lei(aproximativ 10,1 milioane euro). Împãrþind valoareatotala la numãrul de apartamente, reiese o medie depeste 8.500 de euro pentru fiecare apartamentreabilitat în sectorul 1.


The thermal rehabilitation program situation in 2011:

BBUUCCHHAARREESSTT

11sstt DDiissttrriicctt

In the 1st District, the thermal insulation is continuedon foreign money. With 125 million Euros from theEIB, it is intends to “tire” and cover 350 buildings andtheir part owners. In district1 were thermalrehabilitated 133 buildings. Average costs for thermalrehabilitation is 81 Euros / square meter (separatingthe works - opaque surface insulation (walls), theglass surface (glass), terrace and basement buildingwhich means 63.24 Euros / square meter, includingVAT - plus cost of replacement heating system,installation and dismantling of the facade, thebuilding facade repairs, repair of the terrace building,installation of sills, works to restore the infrastructurefor building and the building’s pedestal.

According to MDRT, in the 1st District, last year therewere rehabilitated 1,170 apartments in 30 blocks,with an investment of 42.6 million lei (about 10.1million euros). Dividing the total by the number ofapartments, it shows an average of over 8,500 euros

per apartment restored in the 1st District.

Sursã / Source: http://www.primariasector1.ro

SSeeccttoorr 22. Pentru 2011, de la bugetul local s-au alocat 26.869 miilei pentru finalizarea lucrãrilor de reabilitare a 120 deblocuri, 124.356 de lei pentru anveloparea a 148 deimobile noi ºi 2.500 de mii de lei pentru lucrãri deproiectare la 252 de blocuri. Primãria promite cã vareabilita termic aproximativ 500 de blocuri. În acestsector, locuitorii nu vor achita contribuþia de 20 lasuta, aceasta fiind suportatã de la bugetul local.In sectorul 2 suma plãtitã pentru lucrãrile determoizolare a fost de 61,6 milioane de lei (14,6milioane de euro). Au fost reabilitate, 6.853 deapartamente în 109 blocuri, la un preþ mediu de2.153 euro pentru o locuinþã. Prin comparaþie în anul2010 au fost alocate fonduri pentru reabilitareatermicã a 144 de blocuri.


22nndd DDiissttrriiccttFor 2011, the local budget has allocated 26,869 lei forthe final rehabilitation of 120 units, 124,356 lei forthe complete envelope of new 148 buildings and2,500 lei for the design and complete planning of 252blocks. The municipality intends to thermallyrehabilitate about 500 blocks of flats. In this area,residents will not have to pay contributions of 20percent which is supported by the local budget.

In the 2nd district, the amount paid for the insulationwas 61.6 million lei (14.6 million). There have beenrehabilitated, 6,853 apartments in 109 buildings at anaverage price of 2153 Euros for a apartment. Bycomparison to 2010, funds were allocated for thethermal rehabilitation of 144 blocks.

Blocuri reabilitate în sectorul 2 /

Rehabilitated blocks in the 2nd districtSursã: Arhiva personalã a autorului /Source: Author’s personal archive

SSeeccttoorruull 33Primãria preia în primã fazã ºi cheltuielile de 20%atribuite asociaþiilor de proprietari urmând ca dupãfinalizarea lucrãrilor aceºtia sã plãteascã sumarespectivã în rate pe parcursul a 5 ani.În sectorul 3 au fost reabilitate termic 1.574 deapartamente în 18 blocuri. Þinând cont de valoareatotalã a investiþiei, care depãºeºte 29,4 milioane lei(aproximativ 6,97 milioane euro), valoarea medie acheltuielilor pentru un apartament este de 4.428euro.

SSeeccttoorruull 44Primãria este în discuþii pentru a contracta unîmprumut de la BEI. În anul 2010 au fost reabilitateºase imobile ºi sunt încã aºteptaþi banii de la MDRTpentru respectivele lucrãri . Proprietarii vor fi obligaþiprin contract sã-ºi achite contribuþia de 20 la suta.Pentru anul 2011 se doreºte reabilitarea a 160 deblocuri, jumãtate dintre asociaþiile de proprietariavând în cont contribuþia de 20 la suta. Situaþiapentru anul 2010 ne aratã cã planurile nu seîndeplinesc, pentru cã lucrãrile au fost demaratepentru 10 imobile deºi în program 36 de blocuri.În sectorul 4 au fost reabilitate cele mai puþinelocuinþe, respectiv 548, în 11 blocuri, iar valoareatotalã a investiþiei a fost de 10,5 milioane de lei (2,5milioane euro). Media investiþiei intr-un apartamenteste de 4.570 euro.

SSeeccttoorruull 55În sectorul 5 al Capitalei au fost reabilitate termic 26de blocuri. De la MDRT fondurile alocate ajungpentru 4 blocuri iar primãria suportã ºi partea de 20%aferentã asociaþiei de proprietari.In cele 1.261 de apartamente din 25 de blocurirealizate s-au investit 40,8 milioane lei (9,7 milioanelei), ceea ce reprezintã o medie pe unitate locativã de7.667 de euro.


33rrdd DDiissttrriiccttIn the first phase, the district authorities undertake20% of the costs for the owners associations and afterconstruction they will pay that amount in installmentsover five years.1.574 apartments in 18 blocks were rehabilitated inthe district nr. 3. Considering the total investmentthat exceeds 29.4 million lei (6.97 million euros), theaverage expenditure for an apartment is 4428 euro.

44tthh DDiissttrriiccttThe district hall is in talks to contract a loan from theEIB. In 2010, six blocks of flats have been rehabilitatedand are local budget waiting for money from theMDRT for these works. Owners will be obliged to paycontributions of 20 percent. For 2011 the desiredrehabilitation is for 160 units, half of homeownersassociations having already the contribution of 20percent. The situation for 2010 show that planscannot be achieved, because although the programcontains 36 blocks, work was started for only 10buildings.The district nr.4 has the fewest homes rehabilitated,548 apartments, in 11 blocks, and the totalinvestment was 10.5 million lei (2.5 million). Mediainvestment in an apartment is 4570 euro.

55tthh DDiissttrriiccttIn the 5th District, 26 blocks of flats were thermallyrehabilitated. From MDRT funds allocated, moneycame for only 4 blocks and the primary brought forthe rest and the 20 percent were related directly fromthe owners’ association.In the 25 block of flats, with 1261 apartments havebeen invested 40.8 million lei (9.7 million),representing an average EUR 7,667 for eachresidential spaces.

SSeeccttoorruull 66Primãria sectorului 6 a contractat un împrumut de laBEI de 70 de milioane de euro. Asociaþiile deproprietari care s-au înscris în program sunt obligatesã-ºi achite contribuþia de 20 la suta. În 2009-2010 aufost incluse în program 88 de blocuri.Media sumelor plãtite pentru reabilitare termicã estede 4.454 euro pe apartament. Potrivit evidenþelorMDRT, în 2009 au fost anvelopate 2.312 apartamentedin 27 de blocuri de locuit.

CCLLUUJJAu fost reabilitate termic 2.345 apartamente iar 2503apartamente sunt în stadiu de execuþie. Deasemenea, Primãria sprijinã familiile cu veniturireduse care participã la reabilitare prin acoperireacelor 20 la suta prin împrumut. Împrumutul poate firambursat în 1-3 ani, doar dupã efectuarea lucrãrilor.

BBRRAAªªOOVVÎn prezent existã 36 de blocuri, în diverse faze deexecuþie prinse în programul de reabilitare termicã.Proprietarii au achitat contribuþia de 20 la suta înavans, MDRT nu a acoperit decât parþial contribuþiacuvenita. În acest moment sunt finalizate 4 blocuri, ºise spera ca în varã sã fie finalizate ºi restul.


66tthh DDiissttrriicctt

The 6th District has contracted a loan from the EIB’sEUR for70 million. Owners associations have joinedthe program and are still required to paycontributions of 20 percent. In 2009-2010 there wereincluded in the program 88 blocks of apartments.Average amount paid for the thermal rehabilitation is4454 Euros per apartment. The information fromMDRT is that in 2009 were enveloped 2,312apartments in 27 blocks of flats.CCLLUUJJThere were counted 2345 apartments which arecompletely thermal rehabilitated and 2503apartments are still in progress. Also, the city supportslow-income families who participate in rehabilitationas a loan. The loan can be repaid in 1-3 years just afterconstruction works are completed.BBRRAAªªOOVVCurrently there are 36 blocks of flats in various stagesof execution for the thermal rehabilitation program.The owners have paid the contribution of 20 percentin advance, MDRT has covered only partially duecontribution. There are currently completed 4 blocks,and it is hoped to be completed in the summer andrest.

Blocuri reabilitate în sectorul 6 / Rehabilitated blocks in the

6th district. Sursã / Source: http://www.plusconfort.ro/

TTIIMMIIªªOOAARRAAÎn bugetul local timiºorean pentru 2011 au fostcuprinse mai multe poziþii pentru reabilitare termicã,astfel încât, daca se vor putea identifica surse definanþare, acestea sã poatã fi valorificate. Pentru cele16 contracte de execuþie semnate, au fost alocate dela guvern, pentru 2011, sumele necesare pentru ºaseobiective. Numãrul de solicitãri depuse pentrureabilitare termicã este de 700.

AASSPPEECCTTEE NNEEGGAATTIIVVEE1. Lipsa unor politici urbane pe termen mediu ºi lungcare sã impunã strategii pentru dezvoltarea oraºelor.Politica de reabilitare urbanã se desfãºoarã intr-unritm lent generând în cadrul oraºului enclave de fondconstruit reabilitat. Din punct de vedere urbanistic,aceastã imagine nu este studiatã ºi nu este conformãcu regulamentele de urbanism ce propun utilizareaanumitor culori pe zone diferite ale oraºului.2. La nivel urban, blocurile reabilitate sunt perceputebrutal prin contrastul cu fondul construit existent.Exista contrast inclusiv între ele datoritã paleteicoloristice utilizate. În primã fazã au fost utilizateculori puternice, stridente, fie din nepricepere, fie dinnevoia de a sublinia cu orice mijloc intervenþiaautoritãþilor în cadrul construit, chiar dacã intervenþiarespectivã ieºea în evidentã doar prin contrast.


TTIIMMIIªªOOAARRAATimiºoara local budget for 2011 had included severalpositions for thermal rehabilitation, so if they canidentify resources of funding, they can start theworking process. For the 16 contracts already signed,there have been allocated by the government theamounts required for only six goals. Number ofrequests made for thermal rehabilitation is 700.

NNEEGGAATTIIVVEE AASSPPEECCTTSS1. Lack of urban policies and long term developmentstrategies that cities impose. Urban rehabilitationpolicy takes place in slow motion, generating thermalrehabilitated enclaves within the city pattern. Fromurban point of view, these works are not well studiedor related to the planning regulations, from which theprojects could use certain colors for different areas ofthe city.2. In the urban areas, the rehabilitated buildings areperceived in brutal contrast to existing dwellings andeven in between them, due palette of colors thatwere used. In the first phase there were used brightand powerful colors, and that was possible because ofthe authorities. They needed to emphasize by anymeans the intervention in the existing environment,even if the intervention stands out only because ofthe straight contrast.

Sursã / Source: Arhiva personalã a autorului / Author’s personal archive

3. Lipsa unor politici urbanistice în ceea ce priveºtefaþadele blocurilor. Inexistenþa unor proiecte cu rol deexemplu, sau modele discutate public care sã fieavizate de asociaþii profesionale, realizarea unorstudii de culoare.În realitate, imaginea blocurilor reabilitate esterezultatul urmãtoarelor scenarii:Scenariul 1: faþada este conformã cererilor asociaþiilorde proprietariScenariul 2: faþada este realizatã de firme plãtitedirect de primãrieScenariul 3: primãria aprobã o gamã de culori în carese încadreazã toate blocurile (cu un numãr mic devariante) – Calea Moºilor, ªos ªtefan cel Mare4. Lipsa datelor statistice clare, referitoare la preþulpe metru pãtrat plãtit pentru a realiza reabilitareatermicã în funcþie de zona geograficã ºi gradul deîmbunãtãþire pe care beneficiarii pot sã-l aducãimobilului. Lipsa de control în ceea ce priveºte preþulfinal al reabilitãrii.5. Existã o relaþia greºitã între proprietarii reali aiimobilelor ºi procesul de reabilitare. Proprietarii suntpuþin implicaþi în acest proces, practic din momentulîn care blocul este selectat sã intre în program, eidevin spectatori, autoritãþile preluând rolul debeneficiari. Autoritãþile aleg câºtigãtorul, acordã aviz


3. There is an absence of urban policies in terms ofblock facades, and the absence of special designprojects or models, facades color studies for facades,approved by professional associations and finally apublic presentation of the facade studies.In reality, the blocks of flats image is the result of thefollowing scenarios:Scenario nr.1: the facade is accordingly to the LegalOwners Associations wishes;Scenario nr.2: the facade is made by firms paiddirectly by the municipality;Scenario nr.3: City Hall approve a range of colors inwhich all the block are (with a small number ofvariants) –Moºilor street, ªtefan cel Mare street;4. The lack of clear statistical data concerning theprice paid per square meter in order to achievethermal insulation according to geographic area andthe level of improvement desired by the directbeneficiaries for the house. There is a lack of controlin terms of final price for the rehabilitation.5. There is a wrong relationship between building’sowners and the rehabilitation process. Owners arevery little involved in this process of rehabilitation,basically once the block is selected to enter theprogram the owner becomes only spectator and theauthorities are taking the control over everything.


pozitiv materialelor utilizate ºi aspectului finalexterior. Beneficiarul nu este implicat nici mãcar înverificarea calitãþii lucrãrilor. 6. Lipsa de texturi de pe faþade. Practic doarblocurile confort scãzut, realizate din prefabricate îºicâºtigã o imagine îmbunãtãþitã, restul blocurilor suntacoperite cu polistiren, iar jocul de pe faþadã serealizeazã din pete de culoare ºi nu din materiale.7. Aplicarea de materiale termoizolante pe pereþiiexteriori este echivalentã cu placarea cu polistiren.Din cauza lipsei resurselor financiare este preferatãaceastã formulã ºi este pusã în practicã la preþul celmai mic (aparent). Acest fapt conduce la apariþiafaþadelor vãlurite, probleme legate de igrasie ºi demenþinere a polistirenului pe faþadã. Din anul 2002de când România a început proiectul de reabilitare,nu au fost realizate placãri de termoizolaþie în sistemventilat.8. Calitatea slabã a lucrãrii de reabilitare, raportatãde multe asociaþii de proprietari ºi dificultãþileînregistrate de acestea în semnalarea ºi remediereadefectelor. Lucrãrile de ºantier nu respectã caietul desarcini pentru majoritatea lucrãrilor. Nu se curãþasuprafeþele pe care se aplicã adezivul pentrupolistiren dar se acoperã în mare mãsurã tâmplãria dePVC cu polistiren, fapt care va conduce la lipsa deventilare a balcoanelor. Este o lipsã a diriginþilor deºantier, lipsã a controlului calitãþii ºi a cantitãþilor delucrãri realizate ºi plãtite.9. Reabilitarea se concentreazã foarte mult pereabilitarea faþadei (termoizolare, înlocuiretâmplãrie, închidere balcoane). Termoizolareaconductelor este rar întâlnitã, se realizeazã înlocuiriparþiale, insã în esenþã se pãstreazã conductele vechiºi uzate moral. Nu se investeºte în continuare care sãînregistreze intrãrile de energie în bloc, astfel încâtdupã reabilitare se plãtesc în continuare pierderile dinreþea. Peste 95% din investiþiile în sectorul energiei aufost orientate spre producþie ºi distribuþie ºi numai 5%


Authorities are selecting the auction winner; they givea positive opinion about the exterior materials usedand about the final appearance. The beneficiary is noteven involved in the process of checking the quality ofthe work done in the rehabilitation.6. Lack of texture applied to facades. Basically justlow comfort blocks, made of prefabricated, earn animproved image, the rest are covered withpolystyrene blocks and design for the facade is madeof color strips, not materials.7. Apply insulating materials at the exterior of thewalls is equivalent to polystyrene plating. Due to lackof funds is preferred this formula and is practiced atthe lowest price (apparently). This leads to wavyfacades, dampness problems and future maintenanceproblem of polystyrene on the walls. Since 2002,when Romania started thermal rehabilitation process,draft was not been made for insulation covering witha ventilation system.8. The poor quality of rehabilitation work, it wasreported by many owners associations and there isvery difficult for them to report and remedy thesedefects. Site works do not meet the specifications formost works. The constructors do not clean thesurfaces on which the adhesive for polystyrene ispositioned and the PVC joinery is largely covered withpolystyrene, which will lead to lack of ventilationbalconies. There is a lack of project supervisors, lack ofquality control and quantity of work performed andpaid.9. Rehabilitation focuses heavily on facaderehabilitation (insulation, replacement joinery, closingbalconies). Insulation of pipes is quite rare, partialreplacement is made, but in essence are preserved oldand obsolete pipes. The municipality is not investingin metering control to record the energy input for thewhole block, so that after rehabilitation the ownersare still paying losses. Over 95% of investments in theenergy sector have been aimed at production and

spre eficientizarea transportului cãtre utilizatoriifinali.10.Lucrãrile în subsol nu sunt luate în calcul în cadrulproiectelor de reabilitare termicã, deºi majoritatearidicã probleme legate de igrasie. Mãsura luatã oficialîn calcul este de a termoizola subsolul în cazul în carela nivelul parterului sunt locuinþe.

AASSPPEECCTTEE PPOOZZIITTIIVVEE1. Eficientizarea energeticã a unui imobil conduce lamicºorarea cantitãþi de energie utilizate, avantaj alproprietarului, implicã micºorarea emisiilor de CO2,avantaj al mediului ºi implicã dezvoltarea pieþei demuncã ºi de produse de construcþie, avantajeconomic.2. Procesul de reabilitare termicã trebuie sã punãintr-un proces de negociere cel puþin trei actori:beneficiarii direcþi, autoritãþile locale ºi naþionale, ºitrusturile de construcþie. Produsul final trebuie sãmulþumeascã toate pãrþile.


distribution and only 5% to more efficient end-useconsumption.10. Underground works are not considered in thethermal rehabilitation projects, although there are alot of issues caused by dampness. The officials takeaction into account for the thermal insulation of thebasement, only if the ground floor is residential.

PPOOSSIITTIIVVEE AASSPPEECCTTSS1. A building’s energy efficiency leads to a loweramount of energy used, an advantage of the owner,and involves the CO2 emissions reduction. There areenvironmental benefit and faster development forthe constructions work market and for constructionmaterials market, which brings economicsadvantages.2. Thermal rehabilitation process must integrate inthe negotiation process, at least three actors: thedirect beneficiaries, local and national administrationsand construction trusts. The final product must beaccepted by all sides.


3. Utilizarea sistemelor de încãlzire cu randamentridicat ºi posibilitãþi de reglaj trebuie sã fie þintaprocesului de reabilitare termicã, ca investiþie petermen lung. Creºterea randamentului poateconduce la scãderea preþului pentru încãlzire ºi astfelse poate reduce numãrul de persoane care pot intraîn categoria de risc social ºi ar fi nevoite sã apeleze laajutoare sociale.4. Utilizarea ferestrelor ºi uºilor exterioareperformante din punct de vedere termic (tâmplãrie ºivitraje cu coeficienþi de transfer termic cât mai mici ºiprevãzute cu dispozitive de protecþie solarã).5. Asigurarea unui proces de aerisire controlatã alocuinþei, pentru cã izolarea termicã micºoreazãtransferul din interior cãtre exterior, micºorândcapacitatea de a “respira” a clãdirii.6. Efect psihologic pozitiv prin cromatica faþadelorcu impact optimist asupra populaþiei.


3. Use high efficiency heating systems and controloptions should be the target for the thermalrehabilitation process, and a long term investment.This action can contribute to the reducing if thenumber of persons who may become in times a socialrisk and should be forced to seek social services.4. Using windows and exterior doors most thermallyefficient is a necessity. Carpentry and glazing withheat transfer coefficients as small and equipped withsun protection.5. Ensuring controlled ventilation for the house, as aresult of the thermal isolation that slow transfer fromthe inside out, thus reducing the ability to “breath” ofthe building.6. Using dynamic and pleasurable colors on thefacades can have a positive psychological impact onthe population.


PPRROOGGRRAAMM DDEE RREEAABBIILLIITTAARREE TTEERRMMIICCÃÃ ÎÎNN GGEERRMMAANNIIAA

În anul 1984 are loc înfiinþarea bãncii promoþionaleKFV (Programul de finanþare al construcþiilor), careavea ca obiectiv general obþinerea dupã reabilitarealocuinþei a unui consum energetic similar cu a uneiconstrucþii noi, în mai multe variante:- construcþia ºi modernizarea imobilelor- conservarea energiei- renovarea ºi modernizarea imobilelor rezidenþiale- utilizarea energiilor regenerabile- mãrirea numãrului de locuinþe în proprietateparticularãPrograme susþinute:1. KfW- CO2 Reduction Program – 1996-2005 (conceput iniþial pentru cei ce cumpãrã apartamentede la stat, apoi generalizat)2. KfW-CO2- Building Rehabilitation Program – 2001(toatã þara)3. KfW Housing Modernization Program 2003 (toatã tara)4. Solar Power Generation – 2005 (locuinþeindividuale)5. Ecologic Building – 2005 (construcþia de noilocuinþe)6. KfW Ownership Program – 2003 (transformareadin chiriaºi în proprietari)7. Building Modernization – 2005 (mãsuri demodernizare standard)Acest program este foarte bine privit de cãtreautoritãþile publice. Cererile pentru împrumuturi aufost mari, iar fonduri puse la dispoziþie de cãtreguvern pentru a menþine ratele împrumuturilor la unnivel scãzut au fost utilizate în totalitate. Principalulmotiv pentru care aceste mãsuri sunt considerate desucces a fost datorat orientãrii publicului larg cãtremodernizarea locuinþei prin utilizarea unor soluþiicare sã micºoreze costurile energetice anuale. Acestinteres a condus la diversificarea pieþei, prin utilizarea


TTHHEERRMMAALL RREEHHAABBIILLIITTAATTIIOONN PPRROOGGRRAAMM IINN GGEERRMMAANNYY

In 1984 occurs the appearance of KFV promotionalbank (financing of the construction program), whichhave as general objective to achieve a level of energyconservation for rehabilitated buildings as similar asfor new buildings:- Construction and modernization of buildings- Energy conservation- Renovation and modernization of residentialbuildings- Use of renewable energy- Increasing the number of private propertyPrograms supported:1. KfW-CO2 Reduction Program - 1996 to 2005(initially for those who bought apartments from thestate, then the all forms of property)2. KfW CO2 Building Rehabilitation-Program - 2001(entire country)3. KfW Housing Modernization Program 2003 (entirecountry)4. Solar Power Generation - 2005 (individual homes)5. Ecological Building - 2005 (construction of newhousing)6. KfW Ownership Program - 2003 (conversion oftenants into owners)7. Building Modernization - 2005 (standardmodernization measures)This program is very well regarded by publicauthorities. Applications for loans were high, andfunds provided by the government for maintaininglow lending rates have been completely used. Themain reason for the success of these measures areconsidered the public orientation for upgradinghouses by using solutions that minimize annualenergy costs. This interest led to marketdiversification, by current use of modern technologiesfor the construction and rehabilitation of homes.There were defined several types of loans and

curentã a tehnologiilor moderne pentru reabilitareasau construirea de noi locuinþe. Sunt definite maimulte tipuri de împrumuturi cu dobândãsubvenþionatã, funcþie de gradul în care sunt limitatepierderile termice. Alegerea este la îndemânabeneficiarului.Pachetele sunt flexibile, variate ºi se pot combinaîntre ele, funcþie de gradul de îndatorare permis.- construcþii noi / case pasive – 15 kwh/mp/an- renovare - 40 kwh/mp/an- renovare - 60 kwh/mp/an

Programe aplicate în alte oraºe:

PPRRAAGGAAProgramul naþional de reabilitare a clãdirilor cu unbuget de un miliard de euro, care este finanþat dinvânzarea certificatelor de emisii CO2 cãtre Japonia.

LLOONNDDRRAAÎncepând cu aprilie 2010, a demarat un program pilotde reabilitare energeticã a clãdirilor prin careautoritãþile livreazã gratuit anumite echipamente,inclusiv becuri cu consum redus de energie.


interests, depending on how limited would be in theend the heat loss. The choice is at the reach of thebeneficiary. Packages are flexible, varied and can becombined together, depending on the indebtednessallowed.- New construction / Passive - 15 kWh / sqm / year- Renovation - 40 kWh / sqm / year- Renovation - 60 kWh / sqm / year

Programs implemented in other cities:

PPRRAAGGUUEENational program for rehabilitation of buildings witha budget of one billion euros, which is funded fromthe sale of CO2 emission allowances to Japan.

LLOONNDDOONNSince April 2010, they launched a pilot energyrehabilitation of buildings in which authoritiesdelivered free equipments, including low energy lightbulbs.

CCoonncclluuzziiii

Programul de reabilitare termicã poate aduceavantaje directe din punct de vedere financiar, încazul unei locuinþe izolate termic. Investiþiile din þaranoastrã vor servi mult timp ca studiu de caz, pentrucã trecerea timpului va face vizibil modul în careclãdirile termoizolate cu polistiren se comportã. Se vavedea cum o investiþie minimã conduce la o slabãcomportare în timp a faþadelor placate cu polistiren. Procesul de reabilitare termicã care se desfãºoarã de4 ani mai intens pe piaþa de construcþii din Româniava ajuta asociaþiile de proprietari conºtiente sã atragãbanii proprietarilor spre investiþii de reabilitare aconductelor de apã ºi cãtre contorizarea exactã aagentului termic.Datã fiind dezvoltarea pieþei de construcþii pe acestsegment, au apãrut asocieri între bãnci ºi producãtoriiserioºi de materiale de construcþii care oferã produsede calitate controlatã, cãtre o piaþã în dezvoltare(BCR ºi CEC Bank ºi Deko Profesional). Programul de reabilitare termicã poate avea parte desucces în condiþiile în care autoritãþile vor promovaparticiparea beneficiarilor direcþi în cadrul procesuluiiniþial de proiectare ºi construcþie. Se pot furnizasoluþii de tratare a faþadelor aprobate în cadrulasociaþiilor profesionale din domeniu.


CCoonncclluussiioonnss

The thermal rehabilitation program can promotefrom the financial point of view the advantages of athermal isolation for apartments and houses. Thelarge investment program from our country will serveas a case study for the ways in which the buildingstermo-insulated with polystyrene blocks will behave.It will be seen that a minimal investment in time leadsto poor behavior of the facades coating operationswith polystyrene. Thermal rehabilitation process thattook place for a lot of years on the constructionmarket in Romania will make the conscioushomeowners associations and owners to raise moneyto invest in rehabilitation of water pipes and in moreaccurate ways of metering the water consumption.Given the market directions in construction segment,there have appeared serious associations betweenbanks and manufacturers of building materials inorder to provide quality products controlled by amarket development (BCR and CEC Bank and DekoProfessional).The program may become more successful if theauthorities will promote the participation of directbeneficiaries in the initial process design andimplementation. The constructions and architectsassociations can provide solutions in the approvedfaçade treatment and the result could be a new facefor the cities.

BBiibblliiooggrraaffiiee // BBiibblliiooggrraapphhyy

KORYTAROVA, Katarina, Evaluation of kfw soft loans for building modernisation within the framework of the aid - eeproject, May 2006***Housing Finance and Law - Summary of the Compact Seminar 2007, in cooperation with the University of theWitwatersrand (Johannesburg) and Urban Management Studies, TU Berlin ***Program naþional realizat în colaborare cu autoritãþile administraþiei publice locale, Reabilitarea termicã a blocurilor delocuinþe***Programul naþional multianual privind creºterea performanþei energetice la blocurile de locuinþe, cu finanþare în anul2009.***Programul naþional multianual privind creºterea performanþei energetice la blocurile de locuinþe, cu finanþare în anul2010.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cec-bank-a-acordat-primul-credit-pentru-reabilitare-termica-141291.html http://www.clujconstruct.ro/articole-si-noutati/articole-de-specialitate/cum-termoizolam-blocurile.htmlhttp://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_cresterea_performantei_energetice_blocurilor_locuinte_18_2009.phphttp://www.goethe.de/kue/arc/dos/dos/sls/wus/en2859202.htmhttp://www.mdrt.ro/userfiles/Raport_activitate_2010.pdfhttp://www.romanialibera.ro/actualitate/bucuresti/reabilitarea-termica-o-crima-206238.htmlhttp://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/imobiliare/cum-se-pot-obtine-bani-pentru-reabilitarea-termica-218929.htmlhttp://www.plusconfort.ro/portofoliu/imagini-reabilitare-termicahttp://www.pmtgv.ro/reabilitare.htmlhttp://www.primariasector1.ro/articole/galerie-imaginihttp://valorificare.wordpress.com/2010/07/08/kyoto-si-clima-terrei/http://www.zf.ro/zf-24/cum-schimba-termopanele-si-vopseaua-fata-capitalei-galerie-foto-cu-blocurile-reabilitate-termic-din-bucuresti-5142650/poze


Documents

SUSTENABILITATE: REDUCEREA COSTURILOR ENERGETICE LA CLÃDIRILE … · 2016. 5. 6. · reabilitarea termicã a clãdirilor de locuit multietajate stabileºte cã lucrãrile sã fie