Prof. coordonator: Dumitrescu AndreiRealizator: Grigore
MarianFacultatea de Inginerie AerospatialaGrupa 916
Capitolul 1. Tema proiectuluiCapitolul 2. Tema de necesitate
Caiet de sarciniCapitolul 3. Materialul optimCapitolul 4. Procedee
tehnologiceCapitolul 5. Semifabricatul Capitolul 6. Operatii
tehnologiceCapitolul 7. Fortele din filet Asigurarea
filetelorCapitolul 8. Norme de tehnica a securitatii si igiena a
muncii
Bibliografie
urubuleste unorgan de mainutilizat la realizarea de fixri
mecanice, de mbinri demontabile sau pentru transmitere deforei
micri. Exist, tehnic i alte utilizri ale urubului. Se folosete
frecvent mpreun cu organul de main pereche, numit piulicare are un
filet intern.urubul se compune dintr-o tij cilindric sau conic
externfiletat, pe toat lungimea sa sau numai pe o poriune, i un cap
de urub de diverse forme. Exist un caz particular n care filetul ia
forma unei spirale reliefate pe o suprafa plan. Acesta se aplic la
construcia universalului cu trei bacuri utilizat (i) la maini
unelte.
Tipuri de suruburi cu cap inecat
Tipuri de filete ISO DIN 336
Filetul metriceste cel mai raspandit tip de filet din intreaga
lume, folosit pentru imbinarea a diferitor componente. Acesta a
fost unul dintre primele standarde internationale adoptate cand a
luat nastere organizatia internationala pentru standardizare (ISO)
in 1947.P: Pitch (pasul filetului)H: Thread height (inaltimea
triunghiului profilului filetului)h: Thread depth (adncimea efectiv
a filetului)Dmaj: Major diameter (diametrul exterior al filetului,
cel mai mare diametru al surubului sau piulitei)Dmin: Minor
diameter (diametrul interior al filetului, cel mai mic diametru al
surubului sau piulitei, Dmin= Dmaj 2xh)Dp: Effective pitch diameter
(diametrul mediu al filetului, diametrul unde grosimea filetului
este egal cu spaiul dintre spire, Dp = Dmaj h)
Caracteristicile filetului metric:unghiul filetului: 60;H =
0.866025 x P;
Clasele filetului metric:
Asamblari demontabilen practica se ntlnesc doua mari tipuri de
asamblari1.Asamblari demontabile- care n urma desfacerii pieselor
asamblate nu are loc nici o deteriorare a vreuneia dintre piese.
Din aceasta categorie amintim:. asamblari filetate (surub -
piulita);. asamblari prin forma (pene, caneluri, profile
poligonale);. asamblari prin frecare (pe con, cu strngere);.
asamblari elastice.2.Asamblari nedemontabile- care n urma
desfacerii pieselor asamblate are loc deteriorarea a cel putin
uneia dintre ele:. asamblari sudate. asamblari prin lipire.
asamblari prin ncheiere. asamblari nituite
Asamblari demontabile:Filetarea:Asamblarile prin suruburi fac
parte dintre cele mai raspndite asamblaridemontabile. Ele au n
compunere cel putin doua piese cu filet si cea de-a treia cu/sau
fara filet.Filetul reprezinta urma (suprafata) lasata de un profil
oarecare (triunghiular,patrat, trapezoidal, circular) pe un
cilindru sau con n deplasarea axiala a acelui profil (fig. 3.1)
AB = d0 - lungimea de desfasurare a cilindruluiBC = p - pasul
filetului (distanta masurata ntr-un plan paralel cu axa
surubuluisau n acelasi plan median, ntre punctele omoloage pe doua
flancuri consecutive)d0 -diametrul - unghiul de nclinare al
spirei
Relatia ntre , p si d0este:
nainteaza n directia axiala, similar mpingerii unui corp pe plan
nclinat.n fig.3.2.b este prezentata asamblarea a doua piese prin
strngerea directa asurubului n gaura filetata, executata n una din
piese (B), care ia rolul piulitei.b) Rolul functional si domenii de
aplicareRolul functional al surubului este:- de strngere- cu rol de
a crea tensiuni ntre piese si deci de a etansa diferite medii, de a
transmite diferite forte sau momente.Exemple:. asamblari
demontabile (suruburi de fixare). creare de tensiune (asamblarea
capetelor de tiranti). nchidere etansa (dopuri filetate)- de
reglaj- pentru fixarea pozitiei relative sau strngerea ulterioara n
scopul eliminarii jocurilor dupa uzura.Exemple:. cuzineti.
suruburile de reglare ale penelor saniilor mici- transformarea
miscarii rotative n miscare axiala sau inversExemple:. surubul
central la strunguri. deplasarea mesei la strungurile normale,
paralele- transformare de forte periferice mici n forte axiale
mariExemple:. prese. organe de nchidere. menghine-
masurareAvantaje:- gabarit redus (datorita spirei care se nfasoara
pe un cilindru se poate obtine o suprafata mai mare de contact -
prin marimea lungimii de nfasurare;- posibilitatea adaptarii formei
capului surubului si piulitei la forma pieselor de asamblat si la
conditiile de acces;- executie relativ usoara;Dezavantaje:- filetul
este un concentrator de tensiuni (datorita formei), periclitnd
rezistenta la oboseala;- necunoasterea precisa a fortei de strngere
a piulitei (poate duce lasuprasolicitari periculoase) - necesita
utilizarea cheilor dinamometrice pentru cunoasterea fortei de
strngere;- asigurarea contra desfacerii;- randamentul scazut (la
suruburile de miscare);- uzura flancurilor (care pot introduce
jocuri n cazul suruburilor de miscare)- lipsa de
autocentrare.Filetul constituie partea caracteristica a
surubului.1. Dupa forma si rolul functional filetele pot fi:a) de
fixare, respectiv de strngere de obicei filetul triunghiular;b) de
strngere si etansare, pentru tevi (filetul triunghiular fara joc la
vrfuri,filetul conic);c) de miscare (filetul dreptunghiular,
trapezoidal n forma de ferastrau, rotund;2. Dupa sensul de
nfasurare:a) spre dreapta;b) spre stnga (pentru reglarea
coincidentei sensulului strngerii piulitei si cel al rotatiei unui
arbore spre a nu se slabi n timpul exploatarii, filetul de la
buteliile de aragaz, etc.);3. Dupa numarul de nceputuri:a) cu un
singur nceput;b) cu mai multe nceputuri (la suruburile de miscare
pentru mbunatirearandamentului);4.Dupa forma lui :a) triunghiular
cu unghiul la vrf 60(filete metrice) sau de 55(la suruburile n toli
- Whitworrh) (fig.3.3.a);b) patrat sau dreptunghiular (fig.3.3.b)c)
trapezoidal (fig. 3.3.c)d) fierastrau (fig. 3.3.d)e)
rotund(fig.3.3.e)
Alegerea materialului organelor de ansamblare filetate se face
pe baza criteriilor care privesc ndeplinirea functiunii, tehnologia
de fabricatie si costul.Pentru suruburi se folosesc:- oteluri
laminate OL37, OL42, OL50, OL60 (STAS 500/2 ) cu capacitate buna de
deformare plastica la rece;- oteluri de calitate OLC35, OLC45 (STAS
880) pentru solicitari medii;- oteluri aliate 41C10, 33MoC11 (STAS
791) pentru suruburi supuse la conditii severe de solicitare;-
materiale si aliaje neferoase;. Al si Cu pentru conditii care cer
materiale cu o buna conductibilitate electrica si termica;. Titan
pentru suruburi solicitate n conditii de tempeaturi ridicate si
mediucoroziv;- materiale plastice (poliamide, nylon, teflon) pentru
cerinte de rezistenta lacoroziune, izolare termica si
electrica.Pentru piulite se folosesc- otel fosforos OLF (STAS
3400)- fonta- bronzAlegerea unuia sau altuia dintre materiale se
face n functie de temperatura de lucru a asamblarii:- T < 2300C
- oteluri normale de nalta rezistenta;- T = 2300C 4800C - oteluri
aliate cu Cr, Mo, Va- T = 4800C 6500C - aliaje de Fe, Ni si Cr- T =
6500C 8800C - aliaje pe baza de Ni- T = 8800C 11000C - aliaje Ni -
CoCa procedee tehnologice de prelucrare, alegerea depinde de seria
de fabricatie:- manual (tarod si filiera) pentru unicate;- pe
strung cu cutitul (cutitul de filet simplu, pieptane);- pe
strunguri automate;- prin frezare; - filetarea n vrtej;- rulare (cu
pastrarea continuitatii fibrelor de material);Filetele se pot
rectifica (pentru cele de miscare) crendu-se o stare favorabila a
tensiunii remanente.
Otelul este un aliaj de fier, carbon si alte elemente, obtinut
in stare lichida.Majoritatea otelurilor nu contin fosfor, sulf si
siliciu si au intre 0,1 si 1,5% carbon.Otelurile moi sunt oteluri
cu putin carbon (mai putin de 0,2%). Ele sunt maleabile si ductile
si se folosesc in locul fierului forjat. Ele nu sunt intarite prin
calire. Otelurile mijlocii, continand intre 0,2-0,6%carbon, se
folosesc pentru fabricarea sinelor si a elementelor structurale
(traverse, grinzi si altele). Otelurile moi si mijlocii pot fi
forjate si sudate. Otelurile cu cu continut mare de carbon (de la
0,75 la 1,50) se folosesc la fabricarea briciurilor, instrumentelor
chirurgicale, burghiurilor si a altor scule. Otelurile medii si
cele bogate in carbon pot fi intarite sau pot suferi operatia de
revenire.Otelul se fabrica in general din fier turnat prin
procedeul cu cuptor cu vatra (prin care se fabrica mai mult de 80%
din otelul obtinut in S.U.A), procedeul Bessemer si procedeul cu
sulfare de oxigen. In fiecare procedeu se foloseste o captuseala
bazica sau acida in cuptor sau in convertizor. Captuseala bazica
(var, magnezie sau un amestec din amandoua) se poate folosi daca
fierul turnat contine elemente, ca fosforul, care formeaza oxizi
acizi, iar ce acida, daca fierul turnat contine elemente care
formeaza baze.
Obs.23optim
10 tkdk k=1
222,152,102,451,902,352,502,552,302,552,352,152,201,952,401,75
Proprieti economicePreul de cost
[lei/kg]T1021323233333213231
V20500100030090045047540042575075013003506253901200
Proprieti tehnologiceUzinabilitateaT919333333333223333
Calficativ18FBFBFBFBFBFBFBFBFBBBFBFBFBFB
DeformabilitateaT817311111111110201
Calificativ16FBSSSSSSSSSSNBNS
TurnabilitateaT715333322333323333
Calificativ14FBFBFBFBBBFBFBFBFBBFBFBFBFB
Proprieti FuncionaleMecanice(E*10
p6)[daN/mm2]T613122223333332122
V120.741.21.61.51.72.12.12.12.12.12.11.30.81.61.2
Rezisten-a la rupere[daN/mm2]T511133122212321131
V10306470604558544060956040206530
Duritatea [HB]T49113133323333131
V85060280201201641871101692171872609025065
ChimiceRezisten-a la coroziune[mm/an]T37321222222231312
V6.05>.05>.05
