Sursele de Finantare a Investitiilor

5/17/2018 Sursele de Finantare a Investitiilor

1/8

" ',"

4.6 Sursele de finantare a investitiilorSursele de finantare a investitiilor pot fi c1asificate astfel:

surse proprii, care provin din exploatarea capitalului propnu sau dinautofinantare;

surse atrase, care sunt fie credite sau imprumuturi, subventii, diverse finantari sausume provenind din colaborarea cu al ti parteneri, etc.Sursele interne de finantarePentru asigurarea nevoilor de finantare a investitiilor, intreprinderea se bazeaza in

majoritatea cazurilor, pe sursele interne sau autohtone. Aceste resurse au la baza fondurileproprii constituite de intreprinzator, fiind cunoscute si sub denumirea de fonduri rezultate dinautofinantare. In acest caz autofinantarea exprima capacitatea intreprinderii de a produceresursele necesare finantarii investitiilor, atat din activitatea de exploatare cit si din alte activitati.

Aceste fonduri, cunoscute sub denumirea de fond de dezvoltare, provin din: .- repartizarea unei parti din profitul net, pentru finantarea investitiilor;- amortizarea activelor fixe;- sume obtinute din valorificarea activelor fixe, prin vanzarea acestora sau pnn

dezmembrarea celor scoase din functiune etc.Profitul net rezultat din exercitiul financiar este repartizat atat pentru dezvoltare, cat si

pentru alte destinatii: dividendele actionarilor, premii pentru salariati etc.Amortismentul cumulat serveste firmei pentru finantarea innoirii activelor fixe

(imobilizarilor) ajunse la limita duratei lor de functionare, precum si pentru nevoile dedezvoltare-modernizare (mai rar). Prin amortizare intreprinderea realizeaza de fapt recuperareainvestitiilor realizate anterior.

Incasartle din vanzarea utilajelor scoase din functiune pot fi utilizate drept capitalpentru investitii. Unele elemente de active fixe sunt vandute inainte de incheierea duratei lor defunctionare sau la sfarsitul acesteia, ca materiale vechi. Sumele incasate alimenteaza fondul dedezvoltare din care se finanteaza investitiile.

Pot exista situatii cand unele masini, cladiri etc., existente in proprietatea firmei suntutilizate la un nou proiect de dezvoltare-modernizare. Alte active fixe devenite disponibile,datorita restructurarii activitatii firmei, dar in stare de functionare, sunt vandute, inchiriate, datein locatie de gestiune etc.

Un rol important pentru constituirea unor resurse de investitii il au fondurile mutuale, pecalea emiterii si vanzarii de actiuni, prin care se mobilizeaza economiile banesti ale populatiei.Detinatorii incaseaza numai dividende.

Exista unele fonduri mutuale si de investitii, care functioneaza pe principiul participariideponentilor la investitiile efectuate de fondul respectiv, primind 0 cota parte din profit,

1


2/8

proportional cu valoarea participarii. Cei care doresc sa-si converteasca actiunile in bani lichizi,o pot face prin intermediul bursei de valori.Imprumuturtle bancare pe termen lung ~imijlociu

Firmele apeleaza la credite bancare atunci cund resursele proprii sunt insuficiente ;creditele pentru investitii, in functie de garantiile care stau la baza lor, imbraca mai multe forme:

a) Imprumuturi bancare ce se acorda pe baza de garantii materiale. Aceste garantii serefera la capitalul sau patrimoniul firmei, in special unele elemente ale activului imobilizat, carear putea fi valorificate la nevoie pentru recuperarea datoriei.

b) Credite ipotecare. Cel care solicita creditul ipotecheaza 0 valoare, in general cladiri,terenuri si mijloace circulante cu mare transferabilitate (convertire rapida in lichiditati). Aceastacategorie de credite este, mai restransa, fiind legata de micii investitori, si se refera la locuinte, lamicile investitii din agricultura, asociatii familiale, mici SRL-uri etc.

c) Credite de cash-flow. Aceste credite nu sunt garantate material. Singura garantie estestudiul de fezabilitate al afacerii. In tarile dezvoItate acest tip de credit este categoria cea mairaspandita, In principiu, creditul de cash-low implica cele mai mari riscuri, comparativ cucelelaIte categorii de credite. Astfel, daca din volumul creditelor acordate cu garantie material adoar 5% ajung in pierdere, la creditele de cash-flow pierderea este de 20% si chiar mai mare.Acest lucru este inteles si acceptat de catre banci, care i~i constituie provizioane de rise sauapeleaza la produse ale societatilor de asigurare.

Pentru a veni in sprijinul intreprinderilor private, s-a creat Fondul Roman de Garantare aCreditelor, a carui menire este, pe de 0 parte, sa contribuie la consolidarea sistemului bancar prinasumarea unei parti a riscului existent in acordarea unor imprumuturi. Partea de garantie este demaxim 70% din valoarea creditului asigurat. Stabilirea acestui plafon urmareste implicarea maiactiva a bancilor in asumarea raspunderii de impartire a riscului.

Garantiile de credite se acorda pe baza unor criterii privind eficienta si rentabilitateaproiectului. Se au in vedere si unele prioritati, fiind preferate firmele care produc 0 valoareadaugata mare, i~i exporta productia sau amelioreaza infrastructura.

Bugetul de stat, aloca fonduri pentru investitii in volume cat mai mici posibil, asigurandresurse doar pentru domenii care nu pot face fata pietei si concurentei, deci nu prezinta interespentru investitorii particulari, dar a carer existenta este necesara in dezvoltarea economico-sociala a tarii. Se au in vedere domenii de interes national, imbunatatiri funciare, protectiamediului etc. (centrale nucleare, Iucrari in domeniul mineritului, petrolului, energiei electriceetc.). De asemenea, se intervine cu fonduri de la buget pentru facilitarea acordarii de credite

2


3/8

bancare unor agenti economici (credite cu dobanzi stimulative, reduse) diferenta pana la nivelulratei de pe piata capitalului fiind suportata de stat.

Sursele externe pentru investitiiResursele financiare interne ale tarii sunt insuficiente in raport cu nevoile mari deinvestitii. Atragerea capitalului strain are loc prin credite si prin investitii directe de capital.

Creditele externe pot fi : credite guvernamentale, credite bancare, credite acordate de institutiiinternationale. Acestea fac parte din imprumuturile rambursabile.

Finantarea externa mai cuprinde ~i imprumuturile nerambursabile : fonduri de preaderare- PHARE, ISPA, SAPARD si alte fonduri externe nerambursabile.

4.7 Decizia de finantare a investitiilor4.7.1Tabloul de finantare - creditare a investitiilorIn orice companie, calitatea a doua decizii este foarte importanta: decizia de investitii si

decizia de finantare, Prima, va face alegerea intre investitia interna fizica (echipamente,materiale, etc.) si investitia financiara (valori mobiliare). In decizia de finantare, principalaalegere se face intre sursele proprii si sursele imprumutate, criteriul acestei selectii fiind costulprocurarii capitalului.

Dupa luarea deciziei privind realizarea unei investitii se va adopta decizia de finantare ainvestitiilor. Instrumentul utilizat in luarea acestei decizii este tabloul de finantare-creditare ainvestitiilor. Acest tablou cuprinde, pe de 0 parte, valoarea investitiilor de finantat, iar pe dealta parte, cuantumul resurselor de finantat a investitiilor (a surselor aratate).La intocmirea TabIouIui de finantare - creditare a investitiilor , societatilecomerciale trebuie sa tina seama si de modul cum s-au calculat mobilizarile si imobilizarile deresurse interne la stocurile de utilaje care necesita montaj, piese de schimb, obiecte de inventar~i la alte elemente de activ si pasiv (furnizori, antreprenori, creditori pentru investitii etc.) inlegatura cu investitiile.

Mobilizarea resurselor interne nu este sinonima cu economii de resurse, dupa cumimobilizarea resurselor nu inseamna risipa, sau actiuni negospodaresti, Mobilizarea ~iimobilizarea apar numai cu caracter temporar, pe parcursul executarii investitiei, pe trimestre,sau pe ani, urrnand ca pana la incheierea lucrarilor ele sa se compenseze.

Mobilizarea resurselor interne consta in includerea in lucrari - in anul in curs - amaterialelor, prefabricatelor si utilajelor care necesita montaj etc., aprovizionate in perioadeleanterioare, ca si sumele ce se datoresc furnizorilor ~i antreprenorilor pentru lucrarile de investitiiexecutate care se achita in trimestrele urmatoare.

Mobilizari pot sa apara si din incasarea debitorilor la lucrarile de investitii aflate in cursde executare, sau din valorificarea materialelor obtinute in timpul executarii lucrarilor (nisip,pietris, materiale din demolari etc.)

Tabloul de finantare a investitiilor constituie un instrument financiar care serveste, ,bancilor, constructorului, cat si beneficiarului de investitii, sa urmareasca respectarea disciplineifinanciare in sensul utilizarii cu eficienta si rentabilitate a capitalurilor proprii si imprumutate,

3


4/8

Tabloul de finantare-creditare a investitiilor cuprinde pe de 0 parte necesarul anuaI definantat, cu defalcarea acestuia pe trimestre, iar pe de alta parte urmareste echilibrareanecesarului total de finantat in raport cu sursele de finantare endogene ~i exogene.

Practic, necesarul anual de finantat cuprinde valoarea totala a investitiilor de finantatpreluata din documentatia tehnico-economica plus ratele scadente in anul curent la creditele petermen mediu si lung pentru investitii, inclusiv dobanzile aferente.

EchiIibrarea tabloului de finantare-creditare a investitiilor,Echilibrarea tabloului de finantare-creditare presupune stabilirea excedentelor sau

deficitelor din activitatea de finantare, prin compararea necesarului total de resurse, cu resurseleproprii destinate finantarii investitiilor, in scopul identificarii unor solutii optime de finantare adeficitelor, dupa cum urmeaza:

o prin utilizarea excedentelor reportate din trimestrele anterioare;o prin contractarea unor credite de trezorerie care sa deficitele din timpul anului,intre trimestre;o identificarea altor oportunitati de finantare a deficitelor, care nu pot fi acoperite

pe seama creditelor de trezorerie (pe termen scurt).Prin fundamentarea tabloului de finantare-creditare a proiectelor de investitii se va

incerca 0 echilibrare intre indicatorii necesar total de resurse (Ntr) si resursele proprn definantare ale companiei (Rp), cu luarea in considerare a urmatoarelor situatii:

daca volumul de resurse proprii, la nivelul unui an si defalcat pe trimestre acoperaintegral necesarul total de resurse de finantare pentru investitii, nu se va mai apela laresurse imprumutate.

daca volumul total al resurselor proprii de finantare acopera necesarul total de resurse lanivelul unui an de exploatare, dar se constata dezechilibre intre trimestre, atunci se vaapela la resurse atrase pe term en scurt, prin contractarea unor credite de trezorerie, carevor acoperi deficitele din cadrul unor trimestre.

daca volumul de resurse proprii nu acopera necesarul total de resurse, pe intreg anul,atunci se va proceda la atragerea, pe termen mediu si lung, a unor resurse externe definantare, de obicei credite bancare pentru investitii.

Indiferent de tipul surselor de finantare, investitiile presupun imobilizari de lunga durata si caatare trebuie finantate pe seama capitalului permanent. Aceasta nu excludeposibilitatea ca, pentru perioade scurte de timp, sa apelam si la creditul pe term en scurt, ca sursade finantare, atunci cand se creeaza decalaje in timp intre momentul formarii resurselorpermanente si momentul efectuarii cheltuielilor.

4


5/8

Srudiu de cazNecesarul de finantat ~i totalul cheltuielilor pentru investitiiAplicatia practica nr. 1Sa se calculeze necesarul de finantat si totalul cheltuielilor pentru investitii pe bazaurmatoarelor inforrnatii:Devizul de cheltuieli pentru investitii in valoare totala anuala de 200.000 mii lei, defalcat

pe trimestre:Trimestrul I 30.000 mii leiTrimestrul II 50.000 mii leiTrimestrul III 70.000 mii leiTrimestrul IV 50.000 mii lei

Rate scadente la creditele pe term en lung pentru investitii in valoare total a anuala de104.000 mii lei, dupa cum urmeaza:

Trimestrul I 20.000 mii leiTrimestrul II 30.000 mii leiTrimestrul III 30.000 mii leiTrimestrul IV 24.000 mii lei

Scadenta este stabilita prin contractul de credit pentru sfarsitul lunii a doua din fiecaretrimestru.

Rata dobanzii la creditele pe termen lung pentru investitii este de 9%.RezolvareSe calculeaza dobanzile aferente fiecarui trimestru, ca suma intre dobanda la rata

"scadenta la sfarsitul Iunii a doua a fiecarui trimestru plus dobanda la creditul ramas:20.000x9x60 84.000x9x90 2190 "1'L'lD1 = + = . mn ei100 x 360 100 x 360

L'lD2= 30.000 x 9 x 60 + 54.000 x 9 x 90 = 1.665 mii lei100 x 360 100 x 360

5


6/8

.'

-O.OOOx9x60 24.000x9x90 99_'ill""; = + = 0 mii leilOOx360 100x36024.000 x 9 x 606.D4 = + 0 = 540 mii lei100x360

4D = IW= 7.479 mii lei

1= 1

Calculul necesarului de finantat si al cheltuielilor pentru investitii se va efectua in tabelulnr. 4.1:

Tabelul nr. 4.1 Determinarea cheltuielilor de investitii - mii lei-Indicatori Total Trimestre

anual I II III IVValoarea 200.000 30.000 50.000 70.000 50.000investitiei conformdocumentatieiNecesar de finantat 200.000 30.000 50.000 70.000 50.000

Rate scadente la 104.000 20.000 30.000 30.000 24.000crediteDobanzile aferente 5.385 2.190 1.665 990 540creditelorTotalul 309.385 52.190 81.665 100.990 74.540cheltuielilor pentruinvestitii

Aplicatia practica nr. 2Pe baza datelor din tabelul nr. 4.1 si cunoscand ca sursele proprii de finantare a investitiei

(profit ~i amortisment) sunt disponibile dupa cum urmeaza:Total an 200.000 mii lei, din care:

6


7/8

Trimestrul I 60.000 mii leiTrimestrul II 30.000 mii leiTrimestrul II I 30.000 mii leiTrimestrul IV 80.000 mii lei,

sa se intocmeasca tabloul de finantare-creditare a investitiilor.Rezolvare

TABLOUL DE FINANTARE-CREDITAREA INVESTITIILOR

Tabelul nr.4.2 -miilei-Indicatori Total Trimestreanual I II III IVTotal cheltuieli 309.385 52.190 81.665 100.990 74.540pentru investitiiSurse de finantare 200.000 60.000 30.000 30.000 80.000proprnExcedent - 7.810 - - 5.460Deficit 109.385 - 51.665 70.990 -Excedent din - - 7.810 - -trimestrul anteriorCredite in contul 5.353 - - 5.353 -surselortrimestrialeviitoareRambursarea 5.353 - - - 5.353creditelorPlata dobanzilor 107 - - - 107(8%)Deficit net 109.492 - 43.855 65.637 -Credite pe termen 109.492 - 43.855 65.637 -lung

7


8/8

Stiind ca volumui reditului pe termen scurt (inclusiv dobanda) posibi1 de contractat inrrimestrul II I este de _C.000 mii lei, vom determina valoarea creditului:

20.000=C, Cx8x90lOOx360 => C=19.608 mii leiVolumul dobanzilor de plata la creditele pe termen scurt din trimestrul III :An 19.608x8x90 392 "1'UL = = Ifl l l ellOOx360

\

8

Documents

Sursele de Finantare a Investitiilor