ARGUMENT

n contextul actual, capitalul reprezint principalul factor de producie, dezvoltarea afacerilor devenind practic imposibil fr a lua n considerare piaa financiar i resursele pe care aceasta le pune la dispoziia agenilor economici. Orice afacere, indiferent de gradul su de dezvoltare, implic un contact direct cu piaa financiar, mai exact cu instituiile care intermediaz mobilizarea resurselor de capital i cu serviciile oferite de acestea. nelegerea modului de funcionare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare specifice prin care capitalurile economisite sunt alocate pentru susinerea investiiilor precum i a costurilori riscurilor implicate devine esenial pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la rndul su supus schimbrilor permanente, adaptndu-se la noile cerine ale agenilor economici, oferind resursele financiare de care acetia au nevoie n condiii de eficien maxim n termeni de risc i cost. Consider c alctuirea acestui proiect, culegerea de materiale necesare realizrii, efortul depus pentru buna structurare, mi vor fi de folos. Acesta este primul meu proiect pe care l-am realizat privitor la cele studiate la materia Finantarea afacerii i mi doresc sa fi ndeplinit toate standardele cerute.Am lucrat cu mult atenie, plcere i devotament deoarece mi-a plcut foarte mult tema dezbtut n aceast lucrare.M bucur ca am avut placuta ocazie s studiez aceast materie i s colaborez cu profesori bine pregtii.

Capitolul ISurse proprii si straine in finantarea unei afaceri

1.1. Identificarea tipurilor de surse de finantare: proprii si straine

Realizarea cu succes a oricarei afaceri necesita existenta si utilizarea unor resurse financiare care sa permita firmei mentinerea si apoi afirmarea pe piata. De modul cum sunt administrate aceste resurse, dar si de nivelul acestora depinde in mare masura evolutia ulterioara a activitatii economice desfasurate. De aici rezulta interesul deosebit pe care agentii economici il acorda problemei finantarii afacerii.Finantarea afacerii reprezinta totalitatea modalitatilor prin care agentul economic reuseste sa dispuna in timp util de resurse financiare necesare realizarii proiectelor propuse in conditii de eficienta maxima.Scopul oricarei activitati economice il constituie maximizarea profitului. In acest sens, se procedeaza la analiza financiara a activitatii, stabilindu-se punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. Astfel, devine de mare importanta identificarea tipurilor de surse de finantare care sustin activitatea economica respective.Analizand datele din documnetle contabile se sinteza, rezulta ca pasivul bilantier, prin componenta sa, evidentiaza modul de finantare sau de sustinere financiara a activului si exigibilitatea surselor de finantare. Astfel, categoria de pasiv corespunzatoare finantarii proprii a activului, asigurata de proprietar, ca investitor, este denumita capitaluri proprii.

Capitalurile proprii cuprind: Aporturi de capital; Prime de capital; Rezervele; Rezultatul reportat; Rezultatul exercitiului financiar.Sursele proprii sunt nerambursabile si se utilizeaza conform legislatiei in vigoare asigurand finantarea permanenta a intreprinderii.Finantarea straina a activului se regaseste in categoria datoriilor. In aceasta situatie se afla: Creditele bancare si de alte institutii de credit; Imprumuturile din emisiunile de obligatiuni; Datoriile comerciale fata de furnizori; Datoriile fiscale, salariale si sociale; Datoriile catre asociati rezultate din operatiuni de capital si dividende; Alte datorii.Avand in vedere termenul de scadenta al datoriilor, acestea pot fi: Pe termen lung: imprumuturi, datorii fata de terti; Pe termen scurt: credite comerciale, credite bancare pe termeb scurt.Sursele straine au caracter rambursabile si sunt de regula purtatoare de dobanzi, asigurand finantarea temporala a intreprinderii.In functie de sursele utilizate, exista doua cai de finantare a afacerii: Finantarea prin fonduri proprii; Finantarea prin angajamente la temen.Caile de finantarea ale unei afaceri in functie de sursele utilizate:

Finantarea unei afaceriPrin fonduri propriiPrin angajamente la termenAutofinantareCresteri de capitalCredite bancareImprumuturi obligatareDatoriile comercialeDatorii fiscale, salariale si socialeNoi aporturi in numerarIncorporarea rezervelorConversiune a datoriilor

Rezulta ca activitatea oricarei firme se desfasoara pe baza surselor proprii si a surselor straine. Pentru ca acesta activitate sa se poate mentine in parametrii de rentabilitate si pentru ca valoarea acestora sa fie intr-o continua crestere se procedeaza periodic la analiza activitatii si din punct de vedere al schilibrului financiar. Astfel, se vor analiza anumiti indicatori financiari, daca realizarea necesitatilor permanente ale firmei (numite si alocari permanente sau cu caracter permanent) se realizeaza pe seama surselor permanente, pe de o parte, iar pe de alta parte daca alocarile temporare (necesitatile de finantare a ciclului de exploatare) se realizeaza pe seama surselor temporare, a datoriilor pe termen scurt. In figura urmatoare este prezentata sctructura necesarului brut de finantare.

Termen lungTermen scurtImobilizariStocuri creante lichiditatiNecorporale corporale financiareNecesarul brut de finantare

Capitolul II Selectarea surselor proprii de finantare ale agentului economic si caracteristicile acestora

2.1. Structura financiara a unei intreprinderi

Avand in vedere finantarea unei afaceri, devine importanta cunoasterea structurii financiare a intreprinderii. Prin structura financiara a unei intreprinderi se intelege raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung.Aproape in toate cazurile intreprinderile nu se finanteaza 100% din surse proprii, ci apeleaza concomitant si la surse externe.Selectarea mijloacelor de finantare externa si ponderea acestora in raport cu finantarea interna reprezinta un aspect de maxima importanta al politicii financiare a intreprinderii. Astfel, se decide asupra ponderii creditelor de trezorerie fata de capitalul permanent, dar si asupra structurii capitalului permanent.Capitalul permanent se compune din fonduri proprii ale intreprinderii si din imprumuturi pe termen lung si mijlociu si acopera activele imobilizate si o parte a stocurilor de exploatare (active circulante) sub denumirea de fond de rulment.Resursele de trezorerie sunt formate din credite bancare pe termen scurt, precum si din creditele comerciale, adica datorii fata de furnizori.Acest surplus de surse permanente poate fi folosit pentru reinnoirea stocurilor si creantelor, fiind cunoscut sub numele de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a cpntributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.Fond de rulment = surse permanente alocari permanente

Structura simplificata a bilantului financiar al unei firme:

Active imobilizateCapital propriu

Datorii la termen(lung si mijlociu)

Active circulanteCredite comerciale

Credite bancare pe termen scurt

Rezulta ca fondul de rulment se mai poate calcula si astfel:Fond de rulment = (capitaluri proprii + datorii financiare) imobilizari nete (fara amortizare)

Un fond de rulment negative reflecta faptul ca o parte din sursele termporare au fost folosite pentru acoperirea unor necesitati permanente, contrar regulilor fundamentale ale echilibrului financiar (enuntate mai jos). Alocarile permanente (in imobilizari) sunt, de regula, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii di datorii financiare). Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat firma dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de evenimente neprevazute.Regulile fundamentale ale echilibrului financiar: Nevoile permanente pentru constituirea activelor fixe trebuie finantate din surse permanente mobilizate pe termen lung sau pe termen nelimitat; Nevoile temporare trebuie acoperite din surse termporare, iar fondul de rulment trebuie sa fie mai mare decat neboia de fond de rulment pentru a degaja o trezorerie neta pozitiva.In vederea finantarii afacerii, principala alegere se face intre sursele prorii si cele imprumutate. Criteriul de selectie in reprezinta constul procurarii capitalului, urmarindu-se ca acesta sa fie cat mai mic.In cadrul surselor proprii, destiunea financiara a afacerii are de ales intre autofinantare (capital intern) si aporturi noi la capital (surse proprii externe).

2.2. Autofinantarea activitatii economiceCapacitatea de autofinantare este determinate de:Valoarea amortizarilor si provizioanelor calculate si neconsumate inca;Valoarea profiturilor nerepartizate inca;Veniturile din dezinvestitii.

Amortizarea reprezinta recuperarea treptata a capitalului alocat in active fixe. Ca urmare a deprecierii ireversibile, mijloacelor fixe sunt supuse amortizarii. Amortizarea se calculeaza pe toata durata de folosire a mijlocului fix, pana la recuperarea integrala a valorii lui.Asa cum si la contabilitate, in tara noastra sunt admise trei metode de amortizare: Amortizarea liniara; Amortizarea degresiva; Amortizarea accelerate.Amortizarea liniara presupune repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata de functionare a acestora.Amortizarea degresiva presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu coeficientii prevazuti de lege.Coeficientii dregresivi normali sunt:1,5Pentru o durata de viata de 2-5 ani

2,0Pentru o durata de viata de 5-10 ani

2,5Pentru o durata de viata mai mare de 10 ani

Amortizarea accelerate presupune urmatoarele: Calcularea in exercitiul in care mijloacele fixe intra in activul unitatii patrimoniale a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora (50% din valoarea de intrare a mijlocului fix); In anii urmatori pana la sfarsitul duratei normale de utilizare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii liniare.Amortizarea liniara anuala se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

A = Vi/ NA=amortizare anuala;Vi=valoarea de intrare a mijlocului fixN=timpul de functionareAmortizarea liniara se calculeaza pe toata duarata de folosire a mijlocului fix, pana la recuperarea integrala a valorii lui.Amortizarea si provizioanele sunt cheltuieli calculate care sunt exonerate de la plata impozitului pe profit. Economiile fiscale rezultate din acesta deductibilitate duc la scaderea costului autofinantarii.Profitul net (profitul ramas dupa calcularea si retinerea din profitul brut a impozitului) este o sursa gratuita de finantare pana la incorporarea in capitalul social a rezervelor astfel costituit.Autofinantarea presupune un cost mai mic decat cel mediu din acesta cauza este considerate a fi cea mai buna solutie de acoperire a nevoilor permanente de capitaluri.Datorita coturilor mici, autofinantarea este cel mai raspandit principiu de finantare si presupune ca firma isi asigura dezvoltarea prin forte proprii, folosind drept surse de finantare o parte a profitului obtinut, si fondului de amortizare acoperind atat nevoile de inlocuire a activelor imobilizate, cat si cresterea activului economic.Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a firmei, sursa financiara generata de activitatea economica desfasurata dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta.Capacitatea de autofinantare ( CAF ) se poate determina prin doua metode: Metoda deductive; Metoda aditionala.Determinarea capacitatii de autofinantare dupa metoda deductive:CAF = venituri incasabile cheltuieli platibile

Rezulta:CAF= productia exercitiului consumuri externe ( de la terti)+ subventii de exploatare cheltuieli de personal impozite, taxe, varsaminte assimilate+ alte venituri din exploatare incasabile alte cheltuieli din exploatare platibile+ venituri financiare si exceptionale incasabile- cheltuieli financiare si exceptionale platibile impozitul pe profit pariciparea salariatilor la profit( daca acesta cheltuiala se va inregistra ca fiind deductibila din materia impozitului pe profit) .Determinarea capacitatii de autofinantare dupa metoda deductive porneste de la rezultatul net al aexercitului la care se adauga cheltuielile calculate ( amortizari, provizioane, ect.), neplatibile la o anumita scadenta dup ace s-au scazut din acestea veniturile calculate ( reluarile asupra provizioanelor):CAF = rezultatul net + cheltuielile calculate veniturile calculate

Rezulta:CAF= rezultatul net al exercitului+ amortizari si provizioane calculate reluari supra provizioanelor cota parte a subventiilor virate in contul de rezultate+ (valoarea neta contabila a activelor cedate venituri din cedarea activelor)

2.3. Surse proprii externe(Aporturi noi la capital)

Avand n vedere ca acesta capacitate de autofinantare este deseori insuficienta fata de nevoile afacerii se apeleaza si la surse externe de capital. Acestea se refera la: Propii, prin noi aporturi de capital sau prin subventii de la bugetul de stat; Imprumutate, prin emisiunea si vanzarea de obligatiuni si/sau prin contractarea de credite bancare pe termen mediu si lung Inchiriate, cu posibilitatea de a le cumpara ulterior, la un prt prestabilit, a activelor fixe (leasing).Finantarea afacerii prin fonduri proprii se poate realize prin autofinantare dar si prin cresteri de capital, astfel: Cresteri de capital prin noi aporturi in numerar si in natura; Cresteri de capital prin incorporarea rezervelor; Cresteri de capiral prin conversiunea datoriilor.Constituirea de capital social reprezinta prima faza de finantare a unei societatii comerciale. Acestea se por organiza conform legii sub urmatoarele forme: Societate cu raspundere limitate; Societate pe actiuni; Societate in comandita pe actiuni; Societate in comandita simpla; Societate in nume colectiv.Cea mai intalnita forma de organizare a unei afaceri este cea a societatii pe actiuni.Capitalul reprezinta toate sursele de finantare stabile, aflate la dispozitia unitatii patrimoniale. Din cauza ca aceste surse se afla la dispozitia agentilor economici pe o perioada mai mare de timp ( de obicei mai mult de un an), ele poarta denumirea de capitaluripermanente.Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991, capitalurile permanente se structureaza astfel: Capitaluri proprii; Provizioane pentru riscuri si cheltuieli assimilate capitalurilor proprii; Imprumuturi pe termen lung si mediu; Alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.Capitalul propriu se inscrie in pasivul bilantului si se compune din: Aporturi sub forma de capital social; Prime legate de capital; Reserve din reevaluare; Reserve si alte fonduri proprii; Profit nerepartizat reportat din anii precedenti; Subventii pentru investitii.Capitalul social este divizat in parti egale, numite actiuni in cazul societatilor de capitaluri( societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni) si parti sociale in cazul societatilor de persoan ( societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate cu raspundere limitata).Valoarea initiala a actiunilor sau partilor sociale poarta numele de valoare nominala.Pe parcursul desfasurarii activitatii intreprinderii, capitalul social se poate majora sau diminua.Caile de majorare ale capitalului social sunt: Emisiunea de noi actiuni; Prin operatiuni interne: Incorporarea de reserve; Capitalizarea rezultatului exercitiului precedent; Conversia obligatiunilor in actiuni etc.Principalele cai de diminuare a capitalului social sunt: Rambursarea catre asociati u unei parti din capital; Rascumpararea de actiuni, urmata de anularea lor; Acoperirea pierderilor din exercitiile precedente.Cresterea capitalului social se realizeaza la initiative Adunarii Generale a Actionarilor sau Consiliului de administratie in urmatoarele situatii: Dezvoltarea activitatii; Adoptarea unor proiecte no ice necesita un capital social mai mare in vederea cresterii rentabilitatii.Capitalul initial al unei societati pe actiuni este divizat in parti egale, concretizate in actiuni, a caror valoare nominala se calculeaza ca raport intre capitalul adus de actionari si numarul de actiuni create.Vn = capitalul adus de actionar/numarul de actiuni create

Ulterior, numarul de actiuni poate fi sporit prin noi aporturi in numerar, prin incorporarea rezervelor sau prin conversiunea datoriilor.Cresterea capitalului se poate realize fie prin multiplicarea numarului actiunilor, fie prin cresterea valorii nominale a acestora.Actiunea reprezinta un titlu de valoare care atesta dreptul detinatorului asupra unei parti dn capitalul social al firmei emitente. Ca document, actiunea este un inscris care prezinta anumite date de identificare: Numele firmei emitente; Data emiterii; Numarul de identificare al actiunii ( ascociat fiecarei actiuni); Valoarea nominala a actiunii; Semnatura perosanei autorizate din partea firmei care a emis actiunea; Elementele de securitate ale documentului ( pentru a impiedica falsificarea sa).In momentul emiterii actiunea are o valoare nominala, care este inscrisa pe titlu. Daca firma care a emis actiunea este cotata la Bursa de valori, atunci valoarea la care va fi tranzactionat acest titlu de valoare se numeste valoarea reala. Acesta valoare poate fi mai mare, mai mica sau egala cu valoarea nominala si rezulta din jocul liber al cererii cu ofera de titluri la Bursa de valori.Actiunea aduce celui ce o detine un venit numit dividend. Acesta depinde atat de situatia economica-financiara a afacerii dar si de politica firmei in ceea ce priveste acordarea de dividende. Rezulta ca actiunea adduce detinatorului un venit variabil.Cresterea de capital prin incorporarea rezervelor nu aduce resurse financiare noi pentru societatea comerciala. Aceasta este o operatiune fara flux financiar pentru ca firma dispunea de sumele respective contabilizate la reserve si pana in momentul in care s-a realizat incorporarea acestora la capital.Dupa incorporarea rezervelor la capital, fiecare actionar dispune de mai multe actiuni, dar profitul net (ce urmeaza a fi distribuit sub forma de dividende actionarilor) se ca imparti in functie de numarul actiunilor. Rezulta ca valoarea dividentului/actiunea depinde de marimea totala a profitului net de repatizat actionarilor sub foarma de dividende.Cresterea capitalurilor prin conversiunea datoriilor este specifica marilor societati comerciala pe actiuni care, anterior, au realizat imprumuturi obligatare, emitand actiuni convertibile in actiuni. Obligatiunile convertibile au o remuneratie mai redusa decat alte tipuri de obligatiuni. Emitentul poate sa le lanseze pe piata la o rata a dabanzii mai mica tocmai ca urmare a clauzei de conversiune. Cei ce subscriu asemenea obligatiuni pot sa castige mai mult decat valoarea unei dibanzi acordate in mod obisnuit pentru o obligatiune clasica daca firma realizeaza profit mare ( cei ce detin obligatiuni convertibile vor primi in schimb actiuni la respective firma emitenta).Conversiunea obligatiunilor in actiuni provoaca o crestere a capitalului fara flux financiar pozitiv. Pe ansamblu, sursele societatii raman aceleasi, dar imprumutul obligatar devine capital social.

\

Capitolul IIISelectarea surselor straine de finantare dupa natura si scadenta

Sursele straine au caracter rambursabil si sunt de regula purtatoare de dobanzi, asigurand finantarea temporara a intreprinderii. Acestea imbraca de regula forma datoriilor.Datoriile reprezinta resurse straine atrase de unitatea patrimoniala pe o perioada mai mare sau mai mica. Datoriile se pot clasifica dupa mai multe criterii.Dupa perioada in care trebuie sa fie rambursate, datoriile pot fi pe termen scurt si termen lung. Datoriile pe termen scurt reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an ( creditul commercial, creditul bancar pe termen scurt).Datoriile pe termen lung reprezinta sune ce trebuie platite intr-o perioada mai muare de un an.Majoritatea datoriilor sunt purtatoare de dobanzi.Sursele straine de finantare a facerii sunt: Creditul bancar (pe termen lung, mediu si scurt); Imprumutul obligatar; Leasing-ul; Alte datorii pe termen scurt.

3.1. Creditul bancar

Creditul este operatiunea prin care se pot obtine resurse, in schimbul unei primisiuni de rambursare in viitor. Rambursarea creditului se face esalonat si este insotita de plata unei dobanzi.Dobanda este suma de ban ice remunereaza pe imprumutator. In relatia de creditare sunt implicate doua parti principale: Imprumutatorul (institutia financiara) care poarta denumirea de creditor; Imprumutatul, adica debitorul.Partile implicate, tipul de instrument utilizat si conditiile in care creditul este acceptat sunt foarte diverse si intr-o continua evolutie. In momentul acordarii unui credit, institutiile financiare (in principal bancile) iau in considerare si existenta unor prosibile riscuri.In raporturile de credite, riscurile probabile sunt: Riscul de nerambursare; Riscul de imobilizare.Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita diferentelor conjuncture nefavorabile la un moment dat pentru debitor.Ca urmare, banca va proceda mai inainte de acordarea creditului la analiza atenta a posibilitatilor reale pe care le are debitorul sub diverse aspecte: Umane (competenta, moralitate); Economice (situatia internationala, nationala, cadrul profesional); Financiare (situatia financiara a debitorului, gradul de indatorare existent la momentul solicitarii creditului, capacitate de rambursare); Juridice (forma juridical, legaturile juridice cu late intreprinderi- in cazul in care debitorul este o persoana juridical).Prevenirea riscului este strict legata de procedurile de garantare a imprumutului. Pentru anumite tipuri de credite sunt solicitate si garantii materiale.Riscul de imobilizare apare la banca in situatia in care acesta nu reuseste sa gestioneze coresct depozitele pe care le costituie si creditele pe care le acorda. Rezulta necesitatea ca banca sa-si intareasca pozitia sa de creditor pe piata in scopul unei ferme gestiuni a fondurilor ce ii sunt incredintate. Acest lucru se realizeaza prin solicitarea si obtinerea de garnatii personale si reale.Garantia personala este un angajament pe care si-l ia o terta persoana ( numita si girant) de a plati in locul debitorului in cazul in care la un moment acesta se afla in incapacitatea de plata.Garantiile reale cuprind: Retinerea; Gajul; Ipoteca; Privilegiul.Dreptul de retinere asigura creditorului posibilitatea de a retne un bun corporal apartinand debitorului, atat timp cat el nu a fost achitat in intregime, in anumite conditii: bunul detinut de creditor sa aiba legatura cu creanta, iar aceasta sa fie certa si exigibila.Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului.Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate. Aceasta poate fi legala ( prevazuta de lege), convenita (consimtita prin contract) si judiciara (acordata de organele judecatoresti).Privilegiul este dreptul pe care il acorda legea unor creditori de a fi mai intai platit atunci cand ispun de o garantie asupra unei parti sau asupra intregii averi a debitorului.In momentul in care agentul economic solicita un credit de la o institutie financiara trebuie sa aiba in vedere si durata pe care se acorda acesta.In functie de termenul de rambursare se diferentiaza o serie de tipuri de credite: Credite pe termene foarte scurte (24 ore, termen practicat intre banci pe pietele monetare); Creditele pe termen scurt; Creditele pe termen mijlociu sau lung ( pe o perioada de peste 5 ani).Dobanda este o caracteristica esentiala a creditului. Aceasta este mentionata expres in contractul de creditare si poate sa fie fixa sau variabila.Dobanda fixa presupune pastrarea nivelului rate dobanzii convenit la acordarea creditului pe toata perioada de rambursare a acestuia, indiferent de evolutia ce se va inregistra pe piata nationala sau internationala monetara.Dobanda variabila presupune modificarea periodica a ratelor de dobanda ( de regula semestrial) in functie denivelul dobanzii pe piata. Ca modalitate de calcul, dobanda se poate determina ca dobanda simpla si ca dobanda compusa.Formulele de calcul sunt urmatoarele:Dobanda simpla:D= C*d*nUnde: D=dobandad=rata de dobanda cu care se acorda credituln=perioada de timp pe care se acorda creditulDobanda compusa:D= C (1+d)n - CUnde: D=dobandad=rata de dobanda cu care se acorda credituln=perioada de timp pe care se acorda creditul

3.2. Imprumuturile obligatare

Imprumuturile obligatare reprezinta o alta sursa straina de finantare a afacerii alaturi de creditul bancar ( pe termen lung, mediu sis curt), leasing-ul si alte datorii pe termen scurt. Imprumuturile obligatare se realizeaza prin emisiunea de obligatiuni.Obligatiunea este un titlu de valoare care atesta un imprumut pe temen lung. Cel ce detine obligatiunea are dreptul de a primi un venit cert numit dobanda, indifferent de situatia economico-financiara a emitentului.Obligatiunile pot fi: La purtator; Nominative.Cea mai mare parte a obligatiunilor sunt la purtator. Asemenea actiunii, obligatiunea este un document care contine urmatoarele date: Numele firmei emitente; Rada dobanzii (rata cuponului); Scadenta data la care obligatiunea va fi rascumparata; Valoarea nominala a obligatiunii; Semnatura persoanei autorizate de emitent; Imprimari speciale pentru a impiedica falsificarea.Rata cuponului ( rata dobanzii) reprezinta o cota procentuala din valoarea nominal ace urmeaza sa fie platita in mod regulat detinatorului obligatiunii.Daca firma este autorizata legal sa emita obligatiuni, decizia pentru emisiunea acestor titluri este luata de Adunarea Generala a Actionarilor. Emisiunea si vanzarea obligatiunilor se face prin institutii de credit care poate sa actioneze ca intermediary, in nume propriu sau ca garant al emisiunii. Daca actioneaza in nume propriu, institutiile de credit cumpara obligatiunile respective.Avand in vedere necesitatile de finantare ale afacerii, dar si gradul de lichiditate al pietei financiare, se stabileste marimea imprumutului obligatar.Valoarea de emisunea a obligatiunilor poate fie gala cu valoarea nominala ( la paritate) sau mai mica decat aceasta (subpari) pentru a face imprumutul mai atractiv in vederea mobilizarii rapide se surse de finantare.Daca valoarea de emisune este mai mica decat valoarea nominala a obligatiunii, in urma vanzarii acesteia, emitentul primeste efectiv valoarea de emisiune, dar urmeaza sa acorde dobanda sis a rascumpere titlu la valoarea nominala.Diferenta dintre valoarea nominala si valoarea de emisiune formeaza prima de emisiune, care actoneaza ca posibilitate de ajustare a conditiilor de emisiune, specifice unei obligatiuni, cu cele ale pietei de capital.Exista, de asemenea, posibilitatea emisiunii unei obligatiuni supari si rambursarii ei suprapari, care ar inregistra ata o prima de emisiune, cat si o prima de rambursare.Rambursarea unui imprumut obligatar se poate face in mai multe modalitati, in functie de ceea ce prevede contractul de emisiune, astfel: Prin amortizari constante si anuitati variabile; Prin anuitati constante si amortizari variabile; Integral la scadenta; Prin rascumparari la Bursa.In cazul in care contractul de emisiune prevede rambursarea prin amortizari constante si anuitati variabile, societatea imprumutata va rambursa, in fiecare an, transe egale din imprumut.Rambursarea se face prin tragerea la sorti a obligatiunilor. In scopul respectarii egalitatii intre detinatorii de titluri, sunt concepute sisteme de repartitie proportionala a obligatiunilor trase la sorti.Anuitatile se calculeaza adunand dobanda datorata in fiecare an cu valoarea amortizarii anuale constante.In cazul in care contractul de emisiune prevede rambursarea prin anuitati constante si amortizari variabile, trebuie ca rambursarile anuale ale imprumutului sa varieze crescator si compensator cu variatia descrescatoare a dobanzii anuale. In acest caz se folosesc metode matematice consecrate de calcul al anuitatii constante.Astfel, anuitatea constanta (a), se calculeaza folosind urmatoarea formula de calcul:a= I0 * d/ 1 - ( 1+d )-nI0= marimea imprumutului obligatar;d= rata dobanzii;n= duarta imprumutului.Amortizarea anuala se calculeaza ca diferenta intre anuitatea constanta si dobanda calculate la imprumutul nerambursat.Retragerea din ciculatie a obligatiunilor la nivelul amortizarilor anuale de capital se face, de asemenea, prin tragere la sorti.Rambursarea integrala a imprumutului in ultima zi a duratei acestuia este cea mai folosita din motive de simplificare a gestiunii finaciare.Rascumpararea la Bursa prezinta interes pentru societatea emitenta de obligatiuni, atunci cand cursul bursier al acestora este mai mic fata de valoarea de rambursat (formata din valoarea nominala + prima de rambursat). Exista insa limite legale privind numarul de obligatiuni ce pot fi rascumparate la Bursa.Societatea imprumutata poate sa lanseze la Bursa o oferta publica de schimb sau de cumparare. Aceasta este o alta modalitate de rascumparare la Bursa a obligatiunilor emise.

3.3. Leasing ( CREDIT-BALL) Leasingul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobilizate (sau mobiliare), prin care chiriasul exercita posesiunea asupra bunului inchiriat, in timp ce finantarea achizitiei acestuia este facuta de catre societatea de leasing.Societatea de leasing ramane proprietara a bunului pana la scadenta contractului. Acesta se incheie, in general pe o perioada lunga de timp (aproximativ 70-80% din durata de viata economica a bunului achizitionat prin acest sistem), dar se poate conveni si asupra unei durate mai scurte.In schimbul obtinerii avantajelor legate de posesiunea bunului achizitionat prin sistemul de leasing, firma plateste societatii de leasing o chirie care cuprinde: Amortizarea bunului; Dobanzi aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumpararea bunului respective; Marja de profit a societatii de leasing.Pe durata contractului, la nivelul firmei care a achizitionat un bun in leasing, chiria se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare, iar la incheierea acestuia valoarea reziduala se inregistreaza la active.

Capitolul IVStudiu de caz: S.C. OMV Petrom S.A.

OMV Petrom S.A. este cea mai marecompanieromaneasca de petrol si gaze, cu activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale si Energie. Compania face parte din grupul international OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Marketing, Gaze Naturale si Energie. Grupul exploateaza in Romania si Kazakhstan rezerve dovedite de petrol si gaze. Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei retele de circa 800 statii, operata sub doua branduri, Petrom si OMV inRepublica Moldova,BulgariasiSerbia. Structura actionariatului Petrom: 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft); 20,64% Ministerul Economiei; 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai multor companii din Romania, creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist); 2,03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare); 6,21% Alti actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate),

1.Indicatori de piata: Pret :0,43 lei (31 martie, 2014) Pret/Valoare contabila: 1,06 Nr. Actiuni: 56.644.108.335 Free-float: 9,3572 % ( termen care defineste proportia din capitalul social al unei societati comerciale, disponibila pentru a fi tranzactionata in mod public in cadrul unei burse de valori) Lichiditatea medie zilnica (12 luni): 3,7 mil. Lei Pret mediu (12 luni) : 0,4473 lei2. Cele 5 criterii de analiza calitativa a societatilor: Societate mare si proeminentaOMV Petrom (SNP) are o capitalizare de piata de aproximativ 7,6 miliarde USD care o incadreaza in categoria mid caps- societati cu o capitalizare mai mare de 2 miliarde USD. Situatie financiara solida ( Capitalurile Proprii, Activele Curente)Capitalurile Proprii au o pondere de 66,53% din capitalurile totale (active totale), cu mult peste nivelul minim cerut de 50%.Activele circulante reprezinta 1,05 din Datoriile curente; un nivel inferior celui recomandat de catre Graham de minim 2. Stabilitatea profiturilorIn ultimii 10 ani a inregistrat pierderi doar in anul 2004. Istoricul dividendelorIn ultimii 15 ani a acordat dividend de 10 ori . Cresterea profitului net pe actiuniProfitul net pe actiune a crescut cu 174,9% in perioada 2004-2013, fiind cu mult mai mare decat nivelul minim cerut de 30%. Mai prcis, media profiturilor inregistrate in perioada 2004-2006 a crescut cu 174,9% ( in USD) fata de media profiturilor inregistrate in perioada 2011-2013.3.Cele 3 criterii de analiza cantitativa / analiza de pret : Pretul platit pentru activele neteIndicatorul Pret/ Valoare contabila este 1,06; mai mic decat nivelul de 1,5 indicat de catre Graham.Valoarea contabila a unei actiuni este determinata prin impartirea Capitalurilor Proprii la numarul de actiuni. Pretul platit pentru profiturile nete pe actiuneUtilizam rata cuponului pentru obligatiunile de stat romanesti, pe 9 ani , de 5,3% pentru a aproxima randamentul obligatiunilor corporative high yield (AA) si a determinaPER Maxim (lei) = 18,9.(PER: pret/profit net pe actiune.)De asemenea mai putem utiliza randamentul obligatiunilor corporative emise in USD de 2,39% care ne conduce la unPER Maxim ($) =41,8.201120122013

Profit net372978771139460000004824040000

Profit/actiune0,06580,06980,0851

Pret0,43

Profit mediu/3 ani0,0736

PER (3 ani)5,84

PER (3ani) = 5,84 este mai mic decat PER Maxim Lei. Acest indicator a fost calculat pe baza profitului curent si a mediei profiturilor in lei realizate in ultimii 3 ani.AnulProfit net/actiune (RON)USD/RON medieEPS USD

20070,03142,43830,01288

20080,01732,51890,00687

20090,01523,04930,00498

20100,03893,17790,01224

20110,06633,04860,02175

20120,06983,46820,02013

20130,08513,32790,02557

Pret (Lei)0,43

Profit net/actiune (7 ani)0,0463

PER (7 ani)9,3

Un indicator cu o greutate mai mare este PER (7 ani, lei) calculat pe baza mediei profiturilor nete in lei pe actiune inregistrate in ultimii 7 ani, care inregistreaza nivelul de 9,3, fiind mai mic decat PER Maxim (lei) .Pret (USD)0,13311

Profit net/actiune (7 ani)0,01492

PER (7 ani) (USD)8,9

PER (7 ani, USD) calculat pe baza mediei profiturilor nete in dolari pe actiune inregistrate in ultimii 7 ani are nivelul de 8,9, fiind mai mic decat PER Maxim (USD). Indicatorul mixt: PER x Pret/Active NetePER x Pret/Active Nete = 9,3 x 1,06= 9,858 este mai mic decat nivelul de 22,5 stabilit de catre Graham.4. Pretul de cumparare PER Maxim ne ofera nivelul fata de care vom stabili pretul de cumparare al unei actiuni OMV Petrom care trebuie sa fie cu cel putin 20% mai mic decat PER Maxim.Cu alte cuvinte, pretul de cumparare va fi la un nivel alPER de cel mult 15 (Lei) si 33,44 ($).Asta inseamna ca in acest moment actiunile OMV Petrom sunt tranzactionate la un pret care le face eligibile pentru achizitia intr-un portofoliu al investitorului pasiv, daca si celelalte criterii ar fi indeplinite.5.Concluzii Criteriile de analiza aplicate OMV Petrom au fost indeplinite partial, nefiind indeplinit criteriul cu privire la echilibrul financiar pe termen scurt, a fost inregistrat un an cu pierderi in ultimii zece ani si nu s-au acordat dividende decat in zece din cei cinsprezece ani raportati. Criteriile de analiza cantitativa ( a pretului) au fost satisfacute deoarece pretul la care se tranzactioneaza societatea este la un nivel cu mult mai mic decat discountul de 20% fata de PER Maxim (Lei sau $). In ciuda nivelului de pret mai mult decat favorabil, achizitia actiunilor OMV Petrom in portofoliul unui investitor pasiv poate fi discutabila nu atat din cauza neindeplinirii criteriului echilibrului financiar pe termen scurt , a pierderilor inregistrate in 2004 sau a anilor in care n-a acordat dividende, ci mai ales din cauza incertitudinii care planeaza asupra modelului de business al OMV Petrom care poate fi afectat de diminuarea resurselor petroliere, competitia crescanda in domeniul productiei de energie electrica din resurse regenerabile sau schimbarile tehnologice care pot afecta consumul de produse pretroliere al industriei de automobile prin aparitia si utilizarea pe scara larga a automobilului electric.

.

BIBLIOGRAFIE

1. Finantarea afacerii-manual clasa a-XII-a si a XIII-a ruta progresiva, editura Akademos, Bucuresti, 20061. Finantarea afacerii-clasa a XII-a, filiera tehnologica,profilul servicii, editura Oscar Print, Bucuresti,20071. http://facultate.regielive.ro1. http://google.ro1. http://wikipedia.ro1. http://conso.ro1. http://woedpress.com

2