SupravietuireAPA

Apa e vital pentru buna funcionare a minii i a corpului iar de funcionarea ambelor depinde viaa ta.
O persoan adult poate tri 3 sptmni fr hran, dar numai 3-5 zile fr ap. 57% din corpul omenesc este ap i pentru buna lui funcionare aceast cantitate trebuie s rmn constant. Inevitabil ns, datorit organelor, funcionrii i metabolismului, corpul pierde zilnic 1,5-2 1 de ap prin urin, excremente, transpiraie i respiraie. Un om poate suporta aceasta pierdere cam 3-4 zile, ns randamentul i scade mult. Dup aceea urmeaz moartea.
n mod obiectiv, tiinific, ca s poat funciona eficient, orice om are nevoie zilnic de 2-3 1 de ap pe vreme rece i cam de 4-5 1 pe vreme clduroas. De la aceast necesitate vital nu se poate face rabat, nu ncape nici o tocmeal. Dar, dac pe vreme clduroas nevoia de ap este evident, pe timp de frig setea se ascunde: s-ar putea s-i simi ghearele cnd e prea trziu.
Pierderea prin respiraie i transpiraie crete direct proporional cu intensitatea efortului i cu temperatura ambiant. Voma i diareea mresc i ele pierderile. Toate pierderile trebuie nlocuite fie cu apa but, fie cu apa coninut n hran.
Cum poi reduce pierderile i reine apa n corp:
- Nu te epuiza. Odihnete-te. Nu fuma.
- Evit nclzirea. Stai la umbr. Dac nu gseti un paravan sau un acoperi, improvizeaz tu unul.
- Nu sta pe solul fierbinte sau pe suprafee nclzite.
- Controleaz i raioneaz transpiraia NU apa.
- Nu mnca, sau mnnc puin (digestia consum apa din corp). Mai ales grsimile se diger greu, au nevoie de mult ap.
- ncearc s bei mai ales seara.
- Nu vorbi. Respir pe nas, nu pe gur. Se zice: a respira pe gur este ca i cum ai bga mncarea n nas.
Cnd ai ap destul, bea mai mult dect simi nevoia; cnd n-ai, micoreaz transpiraia (redu activitatea din timpul zilei i lucreaz sau cltorete noaptea) dar nu raionaliza apa. F rost de ap proaspt nainte de terminarea proviziilor. Pstreaz i economisete rezervele, dar caut de la nceput o surs de ap. NU atepta!Unde sa gasesti apaDrumeul rtcit poate lupta cu setea sugnd o frunz verde (dei aceast aciune nu-l ajut fiziologic vezi mai nainte) sau controlndu-i intensitatea transpiraiei (aceasta l ajut). Dar pn laurm el trebuie s gseasc ap. i dup ce a gsit-o, trebuie s-o fac bun de but.
Apa poate fi procurat din: surse existente la suprafaa pmntului (ruri, praie, izvoare, heletee, canaluri, bazine), surse subterane (ascunse sub un strat subire de pmnt, n zone umede, fntni, peteri, grote), alte surse (de exemplu sub nisipul din albia unor cursuri de ap n aparen secate, diferite gropi spate pe loc, zpad i ghea topite, rou, plante, fructe, ploaie etc).
Nu este admisibil ca cineva din grup s rmn pasiv, s atepte. Toi trebuie s caute ap. Ploaia- fii atent la semnele de schimbarea vremii. Fii pregtit pentru cderea ploii: cur vasele murdare. Majoritatea materialelor pot fi impermeabilizate prin frecarea lor cu o lumnare, cu unt sau cear. Pentru a dizolva coaja de sare depus pe husele i pnzele brcii, cltete-le n mare. Chiar dac pe ele mai rmne ceva, va fi prea puin ca s-i fac ru. Ca s aduni apa de ploaie ntinde hainele. Aceeai treab poi s-o faci i cu frunze mari de copaci. Folosete scorburile din copaci sau jgheaburile formate de stnci. Dac e timp, sap o groap n pmnt i cptuete-o cu o foaie de pnz, prelat sau plastic. Sau cu hrtie uleiat, frunze etc.
Folosete orice poate s mpiedice scurgerea apei spre solul care e la fel de nsetat ca i tine.
Firul de ap de ploaie care se scurge pe trunchiul unui copac nclinat sau pe o ramur groas poate fi dirijat i captat cu ajutorul unui soi de fitil lung, realizat dintr-o bucat de estur (rupt dintr- o hain) nnodat n jurul trunchiului sau ramurii, care s ajung ntr-un vas. Sau, construiete un mic baraj care s conduc uvoiul de ap aprut spre o adncitur din stnc.
Culegerea apei de ploaie din copac Roua poate s cad n cantitate mare chiar n deert, n locuri aride. Construiete (din timp) capcane de rou: suprafee strlucitoare cum ar fi dosul foliei termoizo-latoare (care se aterne pe pmnt pentru a dormi pe ea n excursie), sau capacul de la roata autoturismului, sau buci din carcasa autoturismului, sau cutii de conserve. S-ar putea depune i pe pietrele sau plantele din apropiere.
Scoal-te devreme i verific. Scurge roua n vase. Adun, suge roua cu burei sau crpe. Sap o groap pentru rou pe care o cptueti cu o prelat, pnz sau plastic i pune n ea pietre, sau bolovani curai, scoi din nisipul deertului. Roua se poate aduna pe ele i apoi se scurge pe fundul gropii.
Zpada se topete neeconomicos, cu mult combustibil i se obine puin ap. Iar necesarul
este de 2-3 l/zi, de persoan! Zpada poate fi topit i n palm dar cu pericolul unor degeraturi.
Ca s topeti zpada, nu umple vasul sau cutia de conserve de pe foc. Pune cte puin, nu toat deodat. Ar fi i mai bine dac vasul ar avea de la nceput puin ap pe fund. Iar cnd termini de but, las n vas puin ap pentru urmtoarea topire. ndeas mereu zpada n vas i agit vasul n cursul topirii.
Bucile de zpad pot fi topite i la soare, aezate pe o crp neagr ntins pe o stnc. Dup ce se mbib, stoarce crpa ntr-un vas. Cel mai bine topeti zpada cnd gteti: cu acelai foc rezolvi toate treburile.
Zpada de la adncime este mai compact i se topete mai bine dect zpada proaspt, afnat de deasupra.
Nu bea apa care provine din zpada mbibat cu ap de mare.
Gheaa este o surs bun de ap. Dac ns mai ai i alt surs, nu irosi combustibilul ca s topeti gheaa. Trebuie fcut distincia ntre gheaa veche din mare i cea nou. Se va folosi numai cea veche, pentru c este mai puin srat. Topete puin i vezi ce gust are, ct de srat este. Gheaa veche e albastr, se sparge i are coluri boante. Cea nou are culoare gri lptos, iar sprtura este unghiular, ascuit.
Gheaa luat dintr-un aisberg este bun, dar nu este recomandabil s te apropii de el cci se poate rsturna, chiar dac aparent este fixat ntr-un cmp, de o banchiz deoarece gheaa de sub ap se topete mai repede dect cea de deasupra.
Apa din bltoacele de pe banchiz este de obicei bun de but dac provine din ghea veche. Balta de lng mal conine ap srat de la valuri, stropi, nu are ap bun de but. Judec situaia, folosind bunul sim. i gust apa.
Apa de la suprafaa solului. Sursele de ap pot fi descoperite prin indicii cum ar fi: potecile oilor, caprelor, vitelor; direcia de zbor a psrilor n timpul serii; orcitul broatelor; crrile fcute de animale slbatice care, n general, duc spre ap; prezena unor poriuni cu iarb deas de culoare verde nchis; prezena stufului, a trestiei, a slciei, a plopului etc, chiar la altitudine mai mare.
Existena unor plante nu nseamn automat c pe acolo este ap la suprafa. Mai caut i alte semne. De exemplu psri agitndu-se n deert. Sau psri rotindu-se deasupra a ceva. Sau drumurile bttorite. Cnd ntlneti una sau mai multe guri n pmnt, cerceteaz-le; acolo s-ar putea s fie un mic rezervor subteran.
Caut o oaz. De obicei oazele sunt legate prin drumuri btute de caravane. Noroiul mbib o pnz, o basma sau un burete n noroi, apoi stoarce-o. Plantele adeseori conin ap. Plantele din familia cactusului sunt utile i merit s fie
adunate, orict de uscat i pergamentos le-ar fi aspectul. Cu sau fr cuit, taie-le vrful i stoarce-le.
Zdrobete-le, cu o piatr poate se scurge un lichid sau o zeam mai vscoas. Dac ns este lptoas,
nu o bea. Nu-i consuma energia scotocind prin tufiurile, sau pe lng copacii din deert ca s caui la suprafa rdcinile ce conin ap. Ele exist (ntinzndu-se radial pn la 15 m de tulpin), dar nu trebuie s fii sigur c le vei gsi. Oricum, solul trebuie cercetat la 1-2 m de copac. Dar nu consuma prea mult transpiraie pentru aceast scormonire.
Plantele din jungl pot conine ap proaspt. ncearc-le pe toate. De exemplu, tulpina (ca o trestie groas) de bambus verde conine adeseori un lichid potabil; bambusul galben i crpat a adunat n interior ap de ploaie. Dac auzi clipocind nuntru, taie, sau d o gaur deasupra fiecrui nod. Din tija de bambus se poate face un vas foarte bun pentru ap.
i viele, plantele crtoare, sunt foarte bune. Alege un fir, o tulpin groas, o lian i reteaz-o ct mai sus posibil. Apoi reteaz-o jos i adun ntr-un vas zeama ce se scurge din ea (nu bga captul tulpinii n gur ca s sugi din ea, s-ar putea s faci o iritaie la gur sau pe piele).Dar atenie:
Dac lichidul obinut este lptos, nu-l bea.
Despre extragerea laptelui din nuca de cocos.
Sau ia apa din frunze, nfurndu-le (direct pe copac, sau tiate) cu un sac sau o pung de
plastic. Apa se evapor din frunze i se condenseaz pe folie. Aranjeaz o pant, un loc n care
s se adune apa: un col de sac lsat mai jos, un an etc.Culegerea apei de condensare de la plante
Vieuitoarele indic apa:
Mamiferele au nevoie de ap. Ierbivorele nu stau departe de ap (trebuie s bea n zori i seara). Urmele animalelor converg spre ap; urmrete-le spre vale. Carnivorele nu au nevoie de ap; i-o iau din corpul przii.
Psrile vegetariene (porumbel etc.) nu stau departe de ap (beau n zori i la apus). Cnd zboar n linie dreapt i pe jos se ndreapt spre ap. La ntoarcerea de la ap zboar din copac n copac, odihnindu-se des. Psrile de ap i cele de prad nu beau des; nu sunt bune indicatoare pentru ap.
Insectele albinele sunt foarte bune indicatoare. Ele se deprteaz la max. 6,5 km de stup sau de ap. Furnicile depind de ap: o coloan de furnici care se car pe un copac probabil se ndreapt spre un mic rezervor de ap. Majoritatea mutelor nu se deprteaz mai mult de 90 m de o ap.
Reptilele nu sunt bune indicatoare de ap.
Oamenii, btinaii urmele i potecile lor duc spre un izvor, un pu sau o balt. S-ar putea ca sursa de ap s fie acoperit cu crengi sau pietre, ca s-i reduc evaporarea. Pune capacul la loc. Apa subteran rezult din ploi sau zpezi care se infiltreaz la mare adncime n pmnt, chiar dac uneori solul la suprafa pare uscat. Procurarea apei de la adncime necesit: efort, timp, unelte de spat.
Nu-i cheltui energia ntr-un loc cald i arid, cutnd fr succes apa care s-ar putea s fie (sau nu) n subsol. N-are rost s caui, dac nu sunt semne sau dovezi concrete c ar exista ap. Dac tii s simi i s descoperi (cu pendulul sau nuiaua) apa ascuns, e grozav. Dac nu, mai bine pstreaz-i energia i transpiraia. Nu spa niciodat cu frenezie i la ntmplare. Merit s sapi: ntr-un teren cu iarb verde i deas; sub o pant; lng plantele sau copacii care au nevoie de mult ap;, unde sunt semne c uneori, dup o ploaie, locul respectiv devine un izvor.
n terenurile stncoase apa subteran poate fi gsit pe unde este calcar, grohoti. n timpul sezonului ploios apar izvoare pe fundul unor vi seci sau pe pantele laterale ale unor nlimi nvecinate.
Anumite forme de relief indic existena apei, mai ales dac i solul este umed:
a) Peterile dintr-un inut calcaros; crpturile din stnci; izvoarele; locurile umede; bltoacele.
b) Falezele caut apa la baza pereilor calcaroi. n zonele cu lav (tufuri) vulcanic, pe falezele avnd aspectul unor evi de org, de obicei iroiete apa.
c) Vile pot avea izvoare, praie sau bltoace care apar n diverse locuri i condiii: de exemplu, acolo unde valea traverseaz o fie de lav sau o adncitur ntr-un teren nisipos, cu ap scurgndu-se pe pereii laterali.
d) O nlime ofer avantajul unui punct de observaie bun, din care se vede o suprafa mare de teren. Caut de sus zonele cu vegetaie mai abundent sau mai verde, dinspre fundul vii sau pe lng acesta. Sapa un an sau o groap la baza zonei cu
plante verzi i ateapt; sunt anse s se umple cu ap. Pe de alt parte, vegetaia prezent pe un teren arid, dar plan i orizontal, nu ne d mari sperane de gsire a apei.
e) Albiile rurilor uscate pot avea ap n punctul cel mai de jos al exteriorului oricrui cot. De asemenea, pot avea ap terasele amplasate deasupra albiei uscate.
f) isturile, rocile sedimentare, terenurile argiloase ofer adeseori ap dac sapi n ele mai ales sub o falez. i dac sunt umede.
g) n nisipul, pe plaja de la malul mrii: ncearc n punctul cel mai de jos, ntre dune, pe partea opus mrii. Dup ce dai de ap, de umezeal, nu mai adnci groapa s-ar putea s ajungi la apa srat. Oprete spatul i ateapt. Apa adunat va fi mai bun spre suprafa i mai slcie spre fund. la i bea apa de la suprafa cu o scoic mare (e bun i la spat). Dar nu te omoar nici apa slcie, but cte puin. Eventual sap mai multe gropi chiar i n zona aflat deasupra urmei lsate de nivelul
maxim al mrii, n urma fluxului.
h) Pe insulele uscate i aride adeseori poi gsi ap dac sapi guri n depresiunile aflate la circa 30 m deprtare de mal, deasupra urmei lsate de nivelul maxim al mrii, de flux. Alambicul improvizat dac ai o bucat de aprox. 80 x 80 cm de folie din plastic, poi ncerca s mulgi solul din deert. Metoda nu d rezultate oricnd, dar uneori poate produce chiar mai mult de
0,5 l/zi.
ntr-un loc neumbrit sap o groap tronconic avnd la partea de sus diametrul de aprox. 1 m. i suficient de adnc ca s ncap n ea o gleat (sau orice alt vas cu gura mare). ntinde plasticul peste groap i fixeaz-i marginile cu pmnt sau pietre (scoase din groap). n centrul foliei pune o piatr, care-i va da o form de con cu vrful n jos. Gleata sau vasul colector va avea gura cam la 5 cm sub vrful conului.Alambicul solarSoarele va ncinge foarte tare aerul i pereii gropii de sub plastic ceea ce va fora evaporarea apei din pmnt. Cnd aerul de sub plastic se satureaz cu vapori de ap, pe suprafaa foliei se condenseaz picturi, cci folia este mai rece dect aerul de sub ea. Picturile cad n vas. Instalaia funcioneaz i noaptea, cci solul este cald, iar folia este rece. Totul este s ai rbdare.
Freac faa de jos a foliei cu nisip i picturile de ap formate vor curge mai uor pe ea, dar vezi ca suprafaa foliei s rmn curat. Dac ai i un furtun, o eava sau o trestie, poi s-i nfigi un capt n gleat. Vei putea suge apa cu eava, fr a mai demonta plasticul.
Apa fiind distilat are un gust sttut. Adaug-i un vrf de sare, vars-o sau vntur-o dintr-o can n alta. Din cnd n cnd verific plasticul, s nu ating pereii gropii, cci s-ar pierde o cantitate de ap. Nici s nu ating vasul sau gleata. Dac plasticul este transparent, se poate vedea condensarea picturilor.
Instalaia colecteaz i apa de ploaie. Ea funcioneaz i ca o capcan: broatele, erpii, alte animale mici care se strecoar nuntru nu mai pot scpa i i completeaz hrana.
Atenie: unele locuri, amplasamente, sunt mai productive dect altele. O gaur fcut n sol deasupra unui strat de stnc seac repede. Cnd producia ncepe s scad pregtete-te s mui alambicul n alt parte.
Un loc bun poate da 1 l/zi timp de o lun. Dar jumtatea de litru de ap pe zi se obine chiar i n locurile proaste. O singur instalaie nu produce ap suficient pentru supravieuirea unei persoane pe vreme canicular, dar 2-3 buci te pot ajuta s scapi.
Cazanul solar- este un echipament aflat n dotarea brcilor de salvare care servete la fabricarea apei de but. Se pstreaz dezumflat. Cnd ai nevoie de el, l umfli pn ia forma de sfer, ca o minge. Distilarea apei de mare se face cu ajutorul cldurii de la soare, n mod asemntor cu funcionarea alambicului -descris mai sus.
Dac sunt disponibile mai multe astfel de mingi, cnd vremea este senin, leag-le bine i pune-le pe mare pentru a obine ct mai mult ap de but.
Trusa de desalinizare poate exista n dotarea brcii de salvare. Pstreaz-o ca rezerv dac ai cazane solare n funciune sau dac plou.Filtreaza apaOrice ap gseti trebuie s-o consideri poluat. n ap se pot gsi: impuriti solide (anorganice, organice), chimicale (metale grele, halogeni), organisme vii (bacterii, virui etc).
Chiar apa (aparent) foarte curat poate fi contaminat. De la robinet curge ap poluat. Iar prul ispititor de la munte poate a trecut deja printr-un sat, sau pe lng o stn, sau peste un animal mort. Dei unii supravieuitori au but cele mai jegoase lichide fr s le curee i nu au pit nimic, pericolul mbolnvirii cu holer, febr tifoida, dizenterie, enterit, chist hidatic .a.m.d. este prea mare, iar urmrile prea grave, ca s-i permii riscul de a face ca ei.
Exist diverse metode de purificare a apei:
a) Filtreaz toat apa printr-o estur sau batist mpturit ca s rein suspensiile de roc, nisip, rugin, praf. Sau, alt filtru improvizat: bag ntr-o pung de plastic, o cutie de conserve, un ciorap (curat), straturi succesive (grosime de circa 3 cm) de pietri (jos), nisip, crbune pisat. Dup filtrare apa trebuie dezinfectat cu una dintre metodele b , c , d. Filtrarea nu dezinfecteaz!
b) Fierbe-o bine cel puin un minut (mai bine 10 minute, plus cte 1 minut pentru fiecare 300 m nlime fa de nivelul mrii), apoi las-o s-i depun toate suspensiile. Vasul pentru fiert poate fi confecionat dintr-o trestie de bambus, cutie din hrtie, coaj de copac (salcie).
c) Toarn n vas puin tinctur de iod n soluie 10% (5 picturi la un litru de ap; 10 picturi dac apa este tulbure). Las s stea aa cam 1,2 ore. Dezinfecteaz i marginea vasului, scurgnd peste ea i cltind-o cu puin ap tratat, i mai ateapt un timp. Sau folosete permanganat de potasiu.
d) Folosete tablete pentru tratarea apei (avnd ca substane active clor, iod, argint), respectnd instruciunile de pe cutia lor.
e) Gustul apei poate fi mbuntit adugndu-i puin sare, sau vnturnd-o dintr-un vas n altul.

Modalitati de filtrare

Uleiurile esentiale si obtinerea lor

Uleiurile esentiale sunt in general substante lichide, cu aspect uleios, insolubile in apa, solubile in alcool si solventi organici. Au mirosul substantelor volatile pe care le contin, care dau parfumul caracteristic plantelor, florilor, fructelor, semintelor, scoartei copacilor.Din punct de vedere chimic, uleiurile volatile sunt amestecuri complexe de hidrocarburi alifatice si aromatice, aldehide, alcooli, esteri si alti constituenti, predominand insa compusii din clasa terpenoidelor. Desi sunt numite uleiuri, aceste substante nu contin materii grase: o picatura de ulei esential pusa pe o foaie de hartie nu va lasa nicio urma, spre deosebire de una de ulei vegetal.Dintre sutele de mii de specii de plante, 4.000 produc esente aromatice. Totusi, doar cateva sute produc esente in cantitate suficienta pentru a putea fi extrase.Extractia esentelor aromatice se face prin trei procedee:
presare la rece, pentru unele plante (de exemplu, portocala, a carei coaja contine uleiuri esentiale)
extractie cu solventi, mai ales pentru florile fragile
distilarea cu vapori de apa, un procedeu inventat in secolul al XI-lea si utilizat frecvent in prezent.Uleiurile volatile pot fi extrase din diverse parti ale plantei: flori, seminte, frunze, tulpini, coji, radacini, rizomi, tuberculi, muguri florali etc. Iata cateva exemple privind uleiuri esentiale care se extrag din anumite parti de planta: Coaja. Din coaja citricelor se obtine uleiul de lamaie (Citrus medica), uleiul de portocale (Citrus aurantium) si uleiul de mandarine (Citrus nobilus).
Flori. Dintre florile care constituie materii prime pentru uleiurile eterice fac parte cele ale rozaceelor (trandafirul Rosa damascena), labiatelor (lavanda Lavandula officinalis), amarilidaceelor (narcisa Narcisa poeticus, tuberoza Polianthes tuberosa), leguminoaselor (mimoza Mimosa argentea), violaceelor (violeta Viola odorata), oleaceelor (iasomia Jasminum grandiflorum).
Fructe. Pentru obtinerea de uleiuri esentiale se folosesc fructe ale plantelor din familia umbeliferelor: coriandrul (Coriandrum sativum), anasonul (Pimpinela anisum), feniculul (Foeniculum vulgare), chimenul (Carum carvi).
Frunze. In cazul familiei labiatelor, se folosesc frunzele. Dintre acestea, putem mentiona menta (Mentha piperita) si diversele ei varietati, catusnica (Nepeta cataria), din care se poate extrage citralul, busuiocul de camfor (Ocimum canum), in ale carui frunze si inflorescente se gaseste cinamatul de metil si camfor dextrogir, busuiocul cu miros de cuisoare (Ocimum gratissimum), in frunzele caruia se gaseste eugenol. Se mai folosesc si frunzele geraniaceelor, de exemplu ale geraniumului (Pelargonium roseum).
Radacini. Ulei eteric se extrage din radacinile urmatoarelor plante: aracee (obligeana Acorus calamus), iridacee (irisul cu toate varietatile sale), graminee (vetiverul Vetiveria zizamoides).Extractia uleiurilor esentiale este un procedeu costisitor, din cauza cantitatii mari de materie prima necesara: este nevoie de cca 35 kg de plante pentru a se obtine 1 l de ulei esential si de mult mai mult in cazul unor plante precum trandafirii. Astfel, Robert Tisserand, in lucrarea Arta aromaterapiei, afirma ca pentru producerea unui litru de ulei volatil de trandafir bulgaresc este nevoie de nu mai putin de 2000 kg de petale! Asa se explica preturile mari cerute pentru uleiurile esentiale veritabile. In industria parfumurilor se folosesc insa uleiuri sintetice, care nu sunt adecvate pentru aromaterapie.Uleiurile esentiale contin cateva sute de tipuri diferite de molecule, fiecare avand proprietati specifice (antiseptice, antibacteriene, imunostimulatoare, decongestionante etc.). De exemplu, salvia contine 250 de molecule diferite, dintre care 75% provin din familia esterilor si 15% sunt monoterpene. Moleculele actioneaza in sinergie, ceea ce explica polivalenta uleiurilor esentiale si spectrul lor vast de actiune. Odata ce se cunosc proprietatile familiei de compusi si concentratia lor in uleiuri esentiale, se pot determina efectele acestora (benefice sau daunatoare).Totusi, proprietatile uleiurilor esentiale nu trebuie confundate cu cele ale frunzelor sau florilor unei aceleiasi plante. De asemenea, nu trebuie confundate uleiurile esentiale nici cu esentele culinare si parfumurile. Uleiurile esentiale sunt foarte concentrate in elemente chimice active si pot prezenta anumite riscuri. Unii compusi sunt agresivi in raport cu pielea sau mucoasele, altii pot fi toxici in doze mari sau daca sunt utilizati pe o perioada lunga de timp.Cat priveste utilizarea interna, trebuie stiut ca unii compusi (cum ar fi cetonele) sunt toxici si nu trebuie niciodata sa fie absorbiti. In principiu, uleiurile esentiale nu trebuie sa fie ingerate in stare pura. Ca si in cazul medicamentelor, trebuie sa va conformati recomandarilor de utilizare.Un alt lucru de retinut este ca una si aceeasi planta poate include mai multe specii, fiecare avand componente diferite. De exemplu, lavanda (Lavandula) are mai multe specii, printre care: officinalis, latifolia, stoechas etc. Ca atare, numele latin intreg este cel care indica specia de planta. Locul unde este cultivata (clima, altitudinea, compozitia solului) poate de asemenea sa influenteze compozitia chimica a unei plante.Pastrarea uleiurilor volatile
Uleiurile esentiale se pastreaza ferite de lumina si caldura. Daca sunt pastrate in conditii optime, sunt utilizabile si cativa ani de zile. Uleiurile care tin cel mai mult, si devin mai bune pe masura ce trece timpul, sunt de obicei rasini dense, precum tamaia si smirna, esente lemnoase precum santalul, radacini precum cea de vetiver si alte uleiuri, inclusiv nardul si paciuli.Plante MedicinaleUrzica, planta care trateazaanemia

Cine se incumeta sa treaca printre tufele intepatoare de urzica? Chiar si atunci cand dorim sa o culegem folosim manusi, in asa fel incat tepii frunzelor sa nu ajunga la piele. Urzica creaza adevarate bariere pentru ca ea creste in colonii. Poate fi intalnita peste tot, insa in terapie urzica, Urtica dioica, trebuie culeasa din locuri nepoluate pentru ca efectul pe care planta il are sa fie cel asteptat.Bogate in vitamina A, C, K, fier, magneziu, potasiu, fosfor, urzicile sunt recomandate a fi consumate in anemii deoarece ajuta la cresterea vitalitatii organismului. Continutul de vitamina K din frunze recomanda urzica in tratarea hemoragiilor usoare fiind homeostatica. Avand proprietati diuretice, astringente si antialergice aceasta planta se poate folosi in tratarea cistitelor, eliminarea apei din organism, artrite si eczeme. De asemenea urzica este un aliment. Preparatele de urzici sunt foarte gustoase si hranitoare.Urzica este raspindita pe tot globul. Proprietatile ei in domeniul medical fiind cunoscute din cele mai vechi timpuri. Rusii o folosesc impotriva racelilor si a reumatismului, in timpul saunelor, cei suferinzi, suportand adevarate batai cu urzica. Principiile active din planta actioneaza in foarte multe directii, inclusiv in domeniul cosmeticii. Astfel, urzica activeaza regenerarea tesuturilor, cicatrizarea ranilor. Combate tusea, diareea si starile inflamatorii. Buruiana elimina starile de anemie si provoaca scaderea glucozei din sange, favorizeaza eliminarea acidului uric prin rinichi.De asemenea urzica aduce energie vitala dinamica in corp ajutindu-i pe cei care isi pling soarta, intarind planul emotional si ajutind fiinta sa actioneze.Unde folosim urzica?Urzica este recomandata in tratamentul hemoroizilor, diareei, dismenoreei, hemoragiilor uterine, bronsite, diabet, in general pentru eliminarea toxinelor din corp. Se consuma 2-3 cani de infuzie pe zi sau 2-3 lingurite de suc proaspat.Semintele de urzica sint excelente tonice generale. Seminetele se mai pot utiliza in tratamentul enurezisului, o jumatate de pulbere de seminte amestecat cu o lingura de miere de albine, consumate inainte de culcare. In tratamentul ulcerului varicos si reumatismului se pot face bai locale sau aplica cataplasme cu infuzie concentrata.Tot cu infuzie concentrata se pot face spalari ale ranilor grabind cicatrizarea lor.In cosmetica urzica tonifiaza parul, combate matreata si seboreea. Se fac spalari ale parului cu infuzie concentrata din planta sau se prepara decoct din radacini, tulpini si frunze, clatindu-se parul cu acest decoct care este un tonic capilar. Chiar si in vopsitorie urzica este folositoare colorind firele naturale in nuante de galben.

Plante medicinale antivirale

Tratamentele cu medicamente nu sunt singurele care pot preveni o raceala. Cu ajutorul dat de la Dumnezeu, natura este foarte darnica si ne lasa la indemana cateva ierburi fantastice cu efecte antivirale, care lupta pentru sanatatea si bunastarea noastra. Iata o lista cu cele mai bune plante medicinale antivirale.OreganoOregano este o planta din flora spontana, dar este si cultivat, din Europa (mai ales in zonele mai uscate). In Romania este cultivat in sere, dar si in gospodarii. Oregano are tulpina lemnoasa dreapta, ramificata, inalta de pana la un metru, rosiatica si in patru muchii. Frunzele sale sunt ovale, ascutite, cresc in perechi si sunt acoperite de perisori foarte fini. Florile cresc grupate in manunchiuri rotunde in varful tulpinilor si au culoarea roz- stacojie si sunt parfumate. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: flavonide, uleiuri esentiale, timol, carvacrol. Cele mai importante calitati ale Oreganului sunt: antispastic, antiseptic, tonic, stimulativ, antifungic. In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene ale plantei, ce se recomanda a fi recoltate la inceputul lunii iulie, cand apar primele flori. Pe langa uzul medicinal, aceasta planta este un condiment foarte apreciat si aromat.

Uz intern:
- infectii bacteriene si fungice (foarte eficient in combaterea ciupercii candida albicans), infectii urinare, infectii pulmonare, infectii intestinale, tuse, bronsita, indigestii, flatulente, sub forma de infuzie.

Uz extern:
- dureri reumatice, migrene, dismenoree sub forma de comprese locale sau ulei de masaj.EchinaceeaStudiile efectuate pana in prezent au dovedit ca echinaceea intareste sistemul imunitar, luptand impotriva simptomelor de raceala, gripa si alte infectii. Folosita inca din vremuri indepartate pentru tratarea diverselor infectii si pentru intarirea sistemului imunitar, in zilele noastre extractul de echinaceea este cunoscut si pentru efectele benefice pe care le aduce in caz de gripa, raceala si sindromul oboselii cronice.Cercetarile au aratat ca echinaceea stimuleaza organismul sa produca mai multe globule albe, in special limfocite si o cantitate mare de interferoni (una dintre cele mai puternice substante anti-infectioase naturale). De asemenea, incurajeaza productia substantelor naturale care ajuta organismul sa lupte impotriva cancerului si a altor afectiuni.
Pe langa actiunea imunostimulatoare pe care o manifesta, echinaceea este recomandata persoanelor cu leziuni ale pielii (de exemplu, furuncul) si are efecte tonice, imbunatatind abilitatea ficatului de a reduce efectele factorilor toxici din mediu. Persoanele care prezinta leziuni ale pielii, mai ales cauzate de infectii bacteriene se pot bucura de efectele benefice ale acestei plante. De asemenea, fiind un reglator hepatic excelent, echinaceea ajuta la detoxifierea organismului, usurand foarte mult functia hepatica. Astfel, o cantitate de echinaceea administrata pe o perioada de 3 luni in anotimpurile reci are un puternic efect de drenare a ficatului si de stimulare intensa a activitatii sale.Sub forma de pilule, ceai sau tinctura, echinaceea iti va intari simtitor sistemul imunitar si te va feri de afectiunile sezonului rece.UsturoiUsturoiul contine peste 200 de substante active, dintre care 20 sunt antivirale. Persoanele care consuma usturoi in mod frecvent pot confirma faptul ca sunt mai sanatoase si ca raceala si gripa se lipeste cu greu de ele.Daca nu suporti mirosul sau chiar gustul de usturoi proaspat, poti opta pentru capsulele care nu iti lasa in gura gust sau miros de usturoi dupa ce le inghiti.Pentru mai multe informatii despre usturoi, vezi:http://supraveghetorul.wordpress.com/2011/06/10/antibiotice-produse-din-plante-aromatice-si-medicinale-vs-antibioticele-traditionale-de-sinteza-partea-i/Lemn dulceLemnul dulce este o planta inalta pana la 150 cm, avand in pamant o radacina groasa si numerosi rizomi subterani, galbeni la interior si cu gust dulce. Din acesti rizomi cresc din loc in loc tulpinile aeriene care formeaza tufe, iar in pamant se intind radacinile pe o suprafata de cativa metri. Tulpina este dreapta si puternica, putin ramificata, iar la partea superioara aspra la pipait. Frunzele sunt lungi de 10-20 cm, formate din mai multe foliole, de obicei intre 5-9. Foliolele sunt ovale, rotunjite, iar la varf se termina printr-un fir scurt (mucron). La baza frunzelor se afla niste frunzisoare mai mici (stipele), care cad in timpul maturizarii plantei. Inflorescenta are forma unui strugure si este asezata pe o codita lunga ce depaseste dimensiunea frunzei. Florile sunt mici, de culoare violet albicioasa, fiecare floare avand o codita scurta. Caliciul este scurt, avand 5 sepale unite intre ele si acoperite cu peri glandulosi. Corola are forma de fluture (papilonacee) si este formata din 5 petale neregulate. Fructul este o pastaie dreapta, lunga de 15-20 mm si lata de 4-6 mm, prezentand gaturi intre seminte. Suprafata pastaii este neteda, glabra, de culoare bruna. La maturitate, pastaile nu se deschid. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in locuri umede, prin tufisuri si pe marginea apelor.Recoltarea:
Primavara devreme sau toamna, dupa caderea frunzelor se recolteaza radacinile si rizomii. Dupa ce s-au scos din pamant se lasa 2-3 ore la ofilit si apoi se acopera cu stuf sau paie si se tin 10-15 zile, aerisindu-se la 2-3 zile.Mod de uscare:
Dupa fermentare, radacinile se usuca fie la soare sau in incaperi cu o puternica circulatie a aerului, fie artificial la o temperatura de 35-40 grade C. Din 3-4 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs finit.Intrebuintari:
In medicina se utilizeaza ca laxativ si calmant al tusei. Intern: antiinflamator articular, diuretic, laxativ sau purgativ in functie de doza, fluidifiant al secretiilor traheobronsice, expectorant, actiune estrogena.SocDatorit principiilor sale active, ceaiul i tinctura de soc au aciune diuretic, fr a prezenta efectele negative pe care le au diureticele medicamentoase. Ceaiul de soc este un bun laxativ, asigurnd un tranzit intestinal optim astfel nct toxinele intestinale nu se acumuleaz n organism. Planta de soc inhib apetitul alimentar astfel nct, treptat, senzaia de foame sau poftele dispar.Consumului de soc duce la scaderea edemele (n general localizate la nivel gambier), detoxific organismul i previne apariia infeciilor urinare prin meninerea unei miciuni (urinri) adecvate datorit efectului diuretic. Ceaiul de soc se ia contra tusei n afeciunile aparatului respirator: rceal, grip, bronit. Consumul de ceai de soc mrete cantitatea de lapte a femeilor care alpteaz, fr a prezenta efecte secundare. Ceaiul de soc are n compoziie sambunigrosida (glicozid), nitrat de potasiu, caroten, acid malic, acid citric, acid tanic.Scoara conine tanin, rezin i acid valerianic.Beneficiile acestei cure de ceai se reflect nu numai la nivelul aspectului pielii care, prin eliminarea celulitei, i recpta aspectul neted i fermitatea. Extern, sub form de bi sau cataplasme, este indicat n abcese, arsuri, avnd proprietatea de a calm durerile, avnd efect decongestiv, antiseptic.Ghintura(Gentiana)Ghintura este o planta erbacee, ce cuprinde mai multe specii, ce de exemplu ghintura galbena (Gentiana lutea) si ghintura patata (Gentiana punctata).Denumirile populare ale acestor plante sunt: abrameasca, entura, cahincea, dantura, engere, fierea pamantului, ghimbire de munte, iantura, ochincea, strigoaie, tintaura, lumanarica, taietura etc. Toate speciile de ghintura sunt considerate un remediu excelent in tratarea urmatoarelor afectiuni:- aerofagie, anemie,- anorexie de origini diferite, ascaridoza,- boli hepatice, ciroza hepatica,- convalescenta, depresii,- digestii lente sau dificile,- dischinezii biliare,- stimuleaza contractia vezicii biliare si a celei urinare,- trateaza febra cronica, gripa, guta, nevrozele, oboseala cronica, reumatismul, parazitozele digestive, incotinenta urinara,- scade numarul globulelor albe.Ca medicament natural, ghintura galbena este foarte eficienta in tratarea:- durerilor de stomac, a balonarilor,- combaterea poftei de mancare, anorexiei si- in apararea organismului uman de orice tip de microbi si infectii.Tratamente naturale cu ghinturaTinctura de ghintura stimuleaza pofta de manacare si armonizeaza procesele digestive. Aceasta se prepara astfel: in 100 ml alcool alimentar de 70se adauga 20 g de ghintura, apoi se pun intr-o sticla de culoare inchisa. Acest amestec se tine la temperatura camerei timp de doua saptamani, timp in care se recomanda a se agita de mai multe ori pe zi. Dupa aceasta perioada se strecoara si se pune la racoare in sticle mai mici.Termenul de valabilitate este de doi ani. Se recomanda a se lua 10-20 picaturi diluate inainte de mese.Rachiul de ghintura vindeca si linisteste stomacul si are rol in protejarea organismului de infectii. Acesta se prepara din radacini de ghintura si 400-500 ml de alcool rafinat. Se administreaza in jur de 50 de ml inainte de masa de dimineata si seara. Se poate indulci dupa gust.Ceaiul preparat din radacini de ghintura macerate in apa rece timp de opt ore combate anemia, ajuta la vindecarea bolilor de inima, de ficat, stimleaza ficatul. Acesta se bea cu o jumatate de ora inante de mesele principale.

http://supraveghetorul.wordpress.com/category/supravietuire-general-info/

Supravieuire: Fclia de Foc Suedez

Cum s meninem focul pentru mai mult timp si poate cu mai puin fum (dac lemnul nu este prea umed), cum putem s ne inclzim mncarea rapid si eficient atunci cnd ne gsim in pdure in situaii extreme? O idee veritabil Fclia de Foc Suedez.

Supravietuire: Cum s aprinzi focul cu o sticl de ap VIDEO

.

Supravietuire: Cum s aprinzi focul cu o bucat de ghea VIDEO

Se ia o bucat de ghea, se cur bine pn devine limpede precum cristalul i se pune la soare n dreptul unei grmjoare de iarb uscat. Aparent surprinztor pentru unii, n funcie de intensitatea soarelui, n scurt timp, iarba se va aprinde. De asta fizica e o tiin minunat! Perfect..

Supravieuirea in Teren MuntosSupravieuirea n teren muntosSupravieuirea n muni presupune tehnici i proceduri caracteristice. Muntele, aa cum tim i din popor, are legile sale nescrise, pe care dac nu le respeci, plteti, iar preul ntr-o astfel de situaie poate fi chiar viaa. Pregtirea pentru a supravieui n muni trebuie s se axeze pe faptul c mediul montan este unul extrem de imprevizibil. Vremea are caracteristici aparte: ntr-o singur zi, la munte pot cdea mai multe tipuri de precipitaii (ploaie, burni, lapovi, ninsoare); temperaturile sunt mult mai sczute i precipitaiile mai abundente dect n alte zone; cu ct este mai mare altitudinea, cu att mai sczute temperaturile. De aceea, atunci cnd este preconizat desfurarea unor aciuni n mediul montan, trebuie s aib asupra lor echipament de protecie mpotriva frigului i a ploii, chiar dac sunt planificate a se desfura vara. O pies extrem de important n mediul montan este sacul de dormit. Un sac de dormit bun va oferi confortul necesar odihnei, precum i puterea de a o lua de la capt n ziua urmtoare. Dac nu exist un sac de dormit, acesta poate fi improvizat din frunze uscate, ace de brad, etc.Video 1 Ray Mears: Extreme Survival Mountain Survival

Alte elemente necesare supravieuirii sunt: o jachet impermeabil, un cuit, chibrituri pstrate ntr-o pung pentru a nu se uda, o busol de calitate, o hart, o lantern, raii pentru situaii de urgen i mijloace de semnalizare (oglind, grenade fumigene etc.).Natura termenului este un alt factor important ce influeneaz ansele de supravieuire n mediul montan. Diferenele mari de nivel, terenul accidentat acoperit de vegetaie deas, specifice mediului montan, ngreuneaz mult deplasarea. Deplasarea n mediul montan presupune existena permanent a riscului de accidentare. Entorsele, luxaiile i fracturile membrelor sunt cele mai frecvente. De asemenea, observarea i orientarea sunt mult ngreunate. Acestea pot determina ntrzieri n deplasare, precum i rtcirea. Lipsa reperelor pentru orientare poate cauza frustrare i iritare, iar aceste stri negative contribuie la nrutirea situaiei.Video 2 Ray Mears: Extreme Survival Mountain Survival

De aceea, pentru a supravieui n mediul montan, militarul trebuie s respecte cteva reguli:Echipeaz-te corespunztor!: supravieuirea n muni necesit echipament corespunztor;

Nu te deplasa pe ntuneric!: dac nu ai mijloace de vedere pe timp de noapte, nu te deplasa pe ntuneric deoarece va crete riscul de accidentare;

Nu i construi adpost pe vi!: aa cum am mai menionat, vremea n mediul montan se poate schimba extrem de rapid, iar formarea unor torente n urma precipitaiilor te poate surprinde;

Deplaseaz-te pe linia de cot!: ncearc s stai pe aceeai altitudine pentru a-i uura deplasarea.

Video 3 Ray Mears: Extreme Survival Mountain Survival

Orice situaie de supravieuire implic procurarea hranei i a apei. Mediul montan caracteristic zonelor temperate i tropicale ofer destule oportuniti de procurare a hranei i apei. Cu toate acestea, trebuie s fii precaut atunci cnd alegi o anumit plant sau un animal pentru hrna. Majoritatea factorilor nocivi dispar o dat cu fierberea sau gtirea lor la foc. Totui, exist toxine care nu dispar o dat cu fierberea (vezi ciupercile) i acestea pot pune n pericol viaa i sntatea consumatorului. O plant consumat de animale nu este un indiciu obligatoriu c ar fi comestibil i pentru om. Pentru a fi sigur c hrana este comestibil, aceasta trebuie gtit foarte bine. nainte de a o consuma, consumatorul trebuie s deguste hrana i s atepte cteva minute pentru a vedea dac exist reacii adverse, dup care poate trece la consumarea acesteia. Apa este de preferat s fie fiart nainte de a fi consumat.Video 4 Ray Mears: Extreme Survival Mountain Survival

Regulile i aspectele precizate anterior nu acoper toate situaiile care pot fi ntlnite n mediul montan. Ele ns ofer o baz pentru studiu i lucru practic. Recomandarea util tuturor este ca nainte de a pleca la drumetie s se documenteze asupra aspectelor legate de mediul natural n care vor aciona. Documentarea trebuie s aib ca finalitate pregtirea echipamentului, precum i pregtirea teoretic pentru a nfrunta mediul natural n care va aciona.

Supravietuire: HRANA Partea II

Gsirea vnatului

Urme i semne: dac nvei s citeti semnele nu totdeauna evidente pe care le las animalele vei ti peste ce-o s dai i cum le poi vna. Numai mamiferele mari umbl ziua. Majoritatea mamiferelor mici umbl i se hrnesc noaptea, la fel i cele care le vneaz.
Urmele dintre vizuin i locul de adpat sau de hran sunt mai vizibile pe teren moale: pmnt umed, zpad, nisip umed. Vechimea urmei rezult din claritatea conturului i coninutul de ap: cu ct este mai net, cu att este mai recent. Dimineaa devreme verific urmele de aproape, pe lng sol. Dac roua sau pnzele de pianjen sunt deranjate, urma este proaspt. Tunelurile fcute prin tufiuri i crengile rupte de-a lungul traseului indic mrimea animalului care le-a fcut. Dac frunzele rupte nu s-au vetejit i crengile rupte sunt verzi, elastice, nseamn c urma este proaspt.
Urmele de la hrnire: coaja de copac mucat, resturile de hran indic prezena animalului i poate sugera ce momeal s foloseti la capcane.
Excrementele: mrimea i cantitatea lor indic felul animalului; cele vechi sunt tari, fr miros, cele proaspete sunt moi i au miros. Mutele i atrag atenia ctre ele. Desf o bucat ca s vezi ce a mncat animalul i ce momeal ai putea pune. Cantitile mari de gina indic prezena cuiburilor de psri. Ginaul psrilor care se hrnesc cu semine este mic, puin cantitativ i moale, aproape lichid (arat c este ap n apropiere); al celor de prad care se hrnesc cu carne conine resturi nedigerate.

Pmntul scurmat arat activitatea unor animale care cutau insecte, rdcini sau tuberculi. Bulgrii sfrmicioi i moi arat c urma este proaspt. O bltoac de noroi dovedete c pe acolo s- au blcit porci.
Mirosul i zgomotul pot ajuta la identificarea animalelor. Pe vreme rece, geroas, respiraia animalelor produce un norior de abur care poate fi vzut de departe (la fel ca i respiraia ta!).
Vizuini: unele sunt uor de gsit. Cele ascunse pot fi demascate de urme sau de excremente. Vntoarea: ansele cele mai mari le ai cu animale mici i insecte. Du-te la vntoare narmat mai nti cu bun sim, cu logic i minte. Nu te atepta s reueti de la nceput. Succesul vine ncet, pe msura exerciiului i a creterii ndemnrii.ArmeleFolosete orice fel de arm. Pratia fcut cu elasticul de la bretele i o bucat de piele luat de la un animal mort. Bee, ghioage, sulie. Cuite. Pietre. Pratia din sfoar, arcul cu sgei, o puc. Ascute bine cuitul.
Arcul cu sgei: este cea mai eficient arm improvizat, uor de fabricat i simplu de mnuit. Bul trebuie s fie din lemn ct mai uscat; dac nu ai dect lemn umed, f mai multe arcuri, ca s-l nlocuieti pe cel folosit i care-i pierde repede elasticitatea.
Lungimea optim a bului: de la oldul drept pn la palma minii stngi (ine braul stng ntins n diagonal). Limea: cam 5 cm la mijloc, se subiaz la 1,5 cm la capete. Cresteaz cte un an pentru prinderea corzii la 1,5 cm de fiecare capt al bului. Dup fasonare, unge bul cu ulei sau grsime.
Coarda poate fi fcut dintr-o fie sau un iret din piele (lat de 3 mm), o sfoar, vie sau fibre mpletite. Coarda montat pe arcul nencordat va sta foarte slab ntins; tensiunea adevrat apare numai cnd se ncordeaz arcul. Cnd nu foloseti arcul, e preferabil s ii coarda neagat pe b.PescuitulCele mai multe specii de peti sunt comestibile. Petii otrvitori triesc mai ales la tropice, aproape de malul apei. Nu uita ns c petele mncat mrete setea.
Mai nti stai i observ obiceiurile petilor, ce fel de hran prefer i cum o iau, apoi folosete-i mintea pentru a-i prinde.
Unde? Un loc propice pentru pescuitul cu undia este acolo unde apa are adncimea mai mare i este linitit att dimineaa, ct i seara. n rurile puin adnci n blile de sub sau de dup praguri.
Dup sau sub pietre. Sub mal. Sub o cascad. Dar ncearc i n alte locuri.
Cnd? Pescuiete la reflux, cnd apa se retrage. Una dintre zonele cele mai bogate n hran este situat ntre limitele apei crescute i apei retrase (flux i reflux).
Pescuiete n zori sau la asfinit. Petele este atras de lumin. Petii zburtori pot fi atrai pe plut sau n barc dac reflectezi lumina unei lanterne, chiar i a lunii, pe o pnz, pe o cma sau o tabl; trebuie prini imediat dup ce au czut nuntru, altfel sar napoi n ap. Creveii, crabii i racii pot fi prini folosind o combinaie de metode: cutarea n locurile cu
adncime mic, iluminare cu o tor sau o lantern i utilizarea unei plase.
Cum? O undi poate fi improvizat destul de uor: sfoara din fire scoase dintr-o estur, o hain sau o crp; crligul dintr-un ac ndoit (dei ar fi mult mai bun un crlig adevrat) .a.m.d.
Crligul mai poate fi fcut i din os, srm sau lemn. Pentru a evita mucarea sau ruperea sforii, crligul va fi legat de sfoar prin intermediul unei srme subiri. ncearc cu diferite momeli: rme, viermi, fluturi, lcuste, came crud, pine, mmlig, pene, plastic, mruntaie de pete, crp colorat sau metal strlucitor.
Smucete n sus i n jos prin ap momeala mai grea, din metal, pentru a atrage petii (crligul i momeala trebuie s fie suficient de grele ca s se scufunde repede).
Se mai poate pescui i cu priponul, n care scop se folosete un fir de cordelin lung de 2-3 m, ancorat de un pom, i un fir de nylon cu 10-15 crlige, pe care se prinde momeala. Crligele se arunc n ap seara i se scot dimineaa.
n zilele clduroase se poate pescui cu mna i coul. n zilele geroase, cnd apa nghea, se poate pescui la copc.
Un alt procedeu const n schimbarea cursului unui pru (pria) pe o alt albie, timp de 3-4 ore. Dup scurgerea i secarea apei, petele rmas n bltoace se prinde cu mna.
O undi legat de un zmeu va putea ajunge departe deasupra apei mrind ansele de succes. Sfoara undiei va fi legat de sfoara zmeului astfel nct s se poat desprinde uor, fr a trage i a scufunda zmeul. De exemplu cu un ac ndoit, ntr-un singur loc, astfel nct smucitura produs de muctura petelui s provoace desprinderea. Sau, prinderea celor dou sfori va fi fcut astfel nct desprinderea de pe mal s poat fi comandat de pescar.
Alte metode de pescuire:
a) Prinde petele cu mna goal, cutndu-1 sau zgndrindu-1 sub pietre. Nu te strdui s-l apuci bag mn sub el i arunc-1 pe mal. Noaptea, cnd petele st linitit n locuri cu ap domoal i mic, se poate pescui cu ajutorul unei furculie sau epue ascuite, prins rigid de un lemn cu lungimea de aprox 60-100 cm, cu grosimea de 3-4 cm. Atrage petele cu lanterna i nfinge furculia n el.
b) Umbl prin apa mic i lovete petele cu bul, neap-1 cu o suli, sau prinde-l n plas. S-ar putea ca aceste manevre s poat fi executate i de pe mal.
c) Mn mai nti petele spre blile nvecinate mai puin adnci, acolo va fi mai uor de prins. Petii pot fi mpini aruncnd n ap corali sau crustacei ari i pisai (adic var), btnd apa cu un b etc.
d) Fabric o plas din orice sfoar sau srm ai la ndemn. Din pnz se poate face o plas, tocmai bun pentru crevei. O bucat de plas cu forma aproxi-mativ dreptunghiular poate fi ntins de-a latul rului ntre doi oameni care merg repede prin ru, ridicnd totodat pietrele de la fund i sltnd des plasa afar din ap, aproape de fiecare dat cu ceva prad prins.Cum sa gatestiA. Cur alimentele la interior i exterior, ct mai repede dup ce le-ai adunat.
B. Oricnd poi, prelucreaz hrana la foc (prin fierbere, coacere sau prjire).
C. Usuc la foc sau la soare hrana care prisosete (carne, pete).n condiii de survival cea mai bun metod de gtit este fierberea. Dac se poate, bea i apa n care ai fiert. Hrana scoas din mare se fierbe n ap de mare. La fiertura de pete sau de carne adaug plante.
Dac nu ai un vas n care s gteti i s fierbi, atunci coace deasupra focului sau jraticului carnea nfipt ntr-o crcna. Sau nvelete carnea n lut, noroi sau frunze umede, fr a o cura de piele, i coace-o n jratic.
Pentru sacrificare, animalul prins i omort se aga cu capul n jos de o creang sau de un cui; i se taie beregata, se scurge bine sngele i se jupoaie imediat, dup care se scot mruntaiele.
Eviscerarea se face cu mare grij pentru a nu sparge intestinele. Atenie mare s nu-i spargi vezica biliar (fierea), cci carnea devine amar. Dup o tratare sumar cu sare i dup uscare, pielea poate fi folosit ca aternut sau mbrcminte.
Toate prile unui animal sunt comestibile, inclusiv prile crnoase ale craniului. Oasele nu se arunc: se sreaz, se pun la fum puternic, apoi se depoziteaz mpreun cu carnea ntr-o cutie nchis ermetic, care se introduce n ap rece. Carnea mpreun cu cartofii, tuberculii sau rdcinoasele se pot consuma ca felul doi, iar oasele se folosesc la ciorbe. Este bine ca prjirea s se fac direct pe jar sau pe grtar.Dac pe moment nu ai foc i este foarte frig, las carnea s nghee tun. Ca s mnnci, cojete sau taie felii foarte subiri pe care le nclzeti pn aproape de temperatura de topire. Psrile vnate se opresc cu ap clocotit i se jumulesc de pene. Apoi le despici i le scoi intestinele, dup care le gteti sau le afumi. Fulgii pot fi folosii ca un bun material termoizolant la nclminte, mbrcminte sau aternut.
Psrile i mamiferele mari pot fi gtite ntregi sau pe pri. Carnea animalelor mari se fierbe nainte de a se pune la fript, pentru a se nmuia i frgezi.
Petii se cur de solzi, apoi li se scot branhiile, se spintec pe burt i se arunc vasele de snge i intestinele. Se taie i se arunc capul, se spal n ap curat, dup care se frig sau se fierb. Eventual se sreaz, apoi se pun la uscat sau la fum timp de 2-3 zile. Se pot consuma cruzi sau gtii. Petii pot fi fripi pe un grtar improvizat, direct pe jar sau nirai pe un b care se nvrtete deasupra focului.
Broatele sau erpii se decapiteaz i se jupoaie nainte de a fi gtii (pielea lor poate fi toxic). Prile otrvitoare ale animalului (de exemplu capul de arpe) se arunc. Spintec-i abdomenul i rsucete-i pielea napoi ca i cum ai scoate o mnu. Arunc pielea i mruntaiele. Broatele, erpii neveninoi, oprlele pot fi fripte (prjite), susinute de un b sau pe o srm introdus n corp. erpii mari sau tiprii trebuie nti fieri i numai dup aceea preparai. Oule lor sunt comestibile i se pot consuma crude, fierte sau jumri. Broatele estoase se fierb pn li se desprinde carapacea de corp.
Molutele i Crustaceii (stridii, midii, crabi, raci) trebuie lsate peste noapte n ap curat ca s se curee.
n loc de sare se poate folosi cenu de cicoare.
Rdcinile multor alimente de origine vegetal devin comestibile abia dup ce florile s-au scuturat. De toamna pn primvara rdcinile sunt mai bogate n amidon. Rizomii i tuberculii care conin amidon trebuie s fie prelucrai cu cldur: prjii, copi sau fieri, altfel amidonul crud se diger greu. Majoritatea sunt toxici i greu digerabili n stare crud. Orice rdcin trebuie bine gtit: se spal n ap curat, se fierbe pn se nmoaie, apoi se frige pe pietre ncinse n jratic. Pentru ca focul s le
ptrund mai iute, taie-le n cubulee. Verific dac s-au copt cu ajutorul unui beior ascuit.
Fructele i boabele se consum de obicei crude. Grunele i fructele cu coaj tare se coc i se mnnc numai dup curare. Coacerea se poate face ntr-un vas metalic, pe o tabl sau pe o plit, iar n lipsa acestora se poate folosi o piatr sau o lespede ntins ori scobit. Numeroase fructe sunt cultivate i deci cunoscute.
Unele fructe pot fi pstrate n stare uscat. Pentru uscare las-le s stea ntinse, rsfirate n strat gros de o bucat, vreo 10 zile, dar nu n btaia direct a soarelui. Ferete-le de umezeal (ploaie sau rou).
Cnd mnnci muguri, frunze sau mldie, alege numai prile de culoare verde deschis. n afar de plantele care se consum de obicei crude, n salate (untiorul, mcriul, ppdia), toate celelalte se fierb n mai multe ape, pentru a se nltura aciditatea i gustul amar. Mugurii sunt fragezi primvara i vara. Unii pot fi mncai n stare crud; alii trebuie gtii: spal-i cu ap curat, freac i cur perii, fierbe-i n puin ap astfel nct s se coac n aburi.

Supravietuire:FOCULEste foarte important s aprinzi un foc. Cu el poi nclzi mncarea i butura. Usuci hainele.
Te nclzeti. Semnalizezi. i d curaj. Mintea funcioneaz mai bine. Pentru aprinderea focului ai nevoie de combustibil + oxigen (aer) + temperatura de aprindere; adic: o scnteie sau o flacr + amorse + vreascuri. Plus gndire i rbdare.
Dar e bine s tii din capul locului c s-ar putea s nu reueti s aprinzi focul! La primele ncercri sau vreodat. Mai ales n condiii foarte grele. Sau, chiar dac l aprinzi i vremea este foarte rece, focul poate fi inutil: uneori d att de puin cldur nct ca s te nclzeti va trebui s stai deasupra lui, s te bagi n el i-i prleti hainele.
Nu ncerca s aprinzi focul pe vreme rea, dect atunci cnd eti silit de situaie.
Iat i alte sfaturi utile:
- Totdeauna aprinde focul nainte de lsarea ntunericului;
- Nu aprinde focul dac nu ai nevoie de el;
- Mult mai bine te nclzeti cu 2-4 focuri mici, ntre care s stai ghemuit, dect de la un singur foc;
- Pregtete i adun mereu, chiar de la nceput, vreascuri, achii, rmurele, alt combustibil. Chiar dac sunt ude, se vor usca la focul pe care-l vei face;
- Pstreaz i economisete vreascurile, achiile, crenguele, combustibilul i chibriturile; ele pot fi nclzite sau uscate cu cldura corpului;
- Alege cu grij locul unde faci primul foc. S nu fie sub un copac plin de zpad. Nici sub o stnc care abia se ine la locul ei. Nu foarte aproape de automobil.
- Totdeauna amenajeaz, pregtete locul n care faci focul. Pune lemnele i aprinde-le pe o vatr din pietre, buteni, sau ntr-o gaur n pmnt NU direct pe sol, la ntmplare. De exemplu, cteva buci de tabl, resturi de avion, capace de la roi auto, bolovani pot constitui o vatr minunat pentru foc, plus c re-flect cldur;
- n jurul focului folosit la prepararea hranei amenajeaz nite perei care s reflecte i s concentreze cldura. Sau f focul lng un perete, o stnc. Ori gtete deasupra gurii sau vetrei din sol n care ai fcut focul. Oala poate s se rezeme pe pietroaie puse n picioare, pe crengi verzi, sau buci de metal. Flcrile i cldura pot fi dirijate spre adpostul semideschis n care stai, cu ajutorul unui reflector amenajat din pietre, lemne, crengi. NU aprinde focul n cort;
- Nu face un foc prea mare: va consuma inutil prea mult combustibil. Dei uneori ar putea fi bun: la semnalizare, la uscarea hainelor. Oricum, e mai avantajoas cantitatea unor focuri succesive mai mici, dect calitatea unuia singur mai mare;
- Nu consuma inutil chibriturile ncercnd s aprinzi un foc ru pregtit sau ca s aprinzi igri, cnd ai la dispoziie alte metode;
- Chiar dac ai un foc sau chibrituri, nva i an treneaz-te s aprinzi focul fr chibrituri.
S-ar putea s ai nevoie de aceast ndemnare mult mai repede dect te atepi.

Cu ce faci focul:Amorsele pentru aprinderea focului/ac jumtate din treaba chibritului. Cealalt jumtate o face scnteia, cldura sau flacra. Completeaz-i i sporete-i mereu rezerva de amorse pentru aprinderea focului: iasc, praf de la carii de lemn, scame, fire din bumbac, rumegu uscat, achii de lemn, sfoar despletit, scame de la fese sau bandaje, pnz, fire de ln, pene, scame din buzunar, buci din cuiburi de pasre, orice fel de praf, achii uscate ciocnite ntre dou pietre, plut frmiat, ace de pin. La care adaugi 1-2 picturi de gaz (petrol lampant) dac ai.
Pzete-le cu grij. Pstreaz-le uscate. Poart acest combustibil fragil i valoros ntr-o cutie, o sticlu sau n portofel. Ori de cte ori poi, pune-le la soare s se usuce. Sau, expune-le la alt surs de cldur. Scopul e s fie foarte uscate (ca tutunul).
- Vreascurile: adun-le de peste tot i pstreaz-le la cldur, uscate. Folosete orice material:
hrtie (bani), fotografii, acte de identitate, crengue, tufe rinoase, resturi de hran, resturi de hrtie (ambalaje), crpe, achii de lemn, plut, pene, iarb uscat, coaj de copac, buci de crengue cojite (astfel ca fiile de coaj s se onduleze n afar, ca la o minge de badminton), rdcini, cetin, ulei de la motor (dac nu ai vreun vas l scurgi direct pe sol, nainte de a se congela n motor), cuiburi de pasre, frunze de palmier, ferig.
Atenie: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai las cteva i pentru urmtorul foc, cel de mine.
- Combustibilul: adun o rezerv imens (de dou ori mai mult dect apreciezi la nceput) din orice material care poate arde: crengi, buteni, copcei, tufiuri, blegar, gina, czturi de copaci, lemne sau crbuni adui de ap pe rm, oase, lemn putred, componente din vehicul, plante. Lemnul uscat, neczut pe pmnt care poate fi dobort, rupt, despicat (cu o pan din piatr ascuit), cioplit este mai bun dect cel czut pe sol (umed, ngheat, putred). Lemnele verzi ard cnd sunt bgate n foc puternic. Orice fel de combustibil trebuie mai nti mrunit la dimensiunile necesare, convenabile.
ncearc s foloseti drept combustibil orice material gseti. Dar mai nti ncearc o cantitate mic, s vezi dac arde. n cazul n care e e bun, folosete-1 mereu. nainte de aprinderea focului: stropete combustibilul cu gaz (petrol lampant), benzin sau
spirt. Stropete vreascurile. Pune 2 picturi pe amorse. Dup ce torni o can peste o grmad de lemne, poi aprinde imediat un foc zdravn.
De asemenea, uleiul, parafin i spirtul solid pot s porneasc bine focul. Dar niciodat NU turna sau arunca gaz, benzin etc. ntr-un foc sau pe flcri.
Cu ce aprinzi focul:
Cnd cltoreti departe de civilizaie, e obligatoriu s ai la tine cel puin do4 metode de a aprinde focul: una asupra ta, iar cealalat n rucsac. Nu folosi chibriturile sau bricheta dac ai la dispoziie alte mijloace.
- Cu chibrituri: pentru a valorifica mai bine fiecare chibrit, nu ncerca s aprinzi cu el direct focul, ci aprinde mai nti o tor fabricat din hrtie, iarb, vreascuri uscate; sau cel mai bine o lumnare.
Poi s spinteci un chibrit n lungime ca s faci mai multe. Cnd aprinzi un astfel de chibrit subire, apas-i mciulia pe cutie cu degetul.Ferete-le de vnt, aprinzndu-le n spaiul dintre palme, cu mciulia n jos -astfel ca eventualul curent care ptrunde printre degete s mping flacra n sus spre b. Dac s-au umezit, usuc-le prin tergere cu prul, sau frecndu-le puternic ntre palme (cu mciulia n afar). Un chibrit umed trebuie lovit oblic pe cutie -nu frecat n lungul ei.
Chibriturile trebuie pstrate ntr-o nvelitoare impermeabil, dar astfel nct s nu se frece, s se sfrme, ciocneasc sau s se autoaprind.
- Cu bricheta (de buzunar, de la automobil): folosete-o numai pentru aprinderea focului. igrile se vor aprinde altfel: de exemplu de la soare, cu o lentil.
- Cu o lentil convex poi aprinde amorsa i vreascurile de la razele soarelui. Anumite lentile (convergente) dau rezultate mai bune, altele mai slabe, iar unele (cele divergente) nu aprind deloc. Sunt bune lentilele de la ochelarii persoanelor presbite
(cu dioptrii plus). Geamul de la ceas este prea puin convex, nu concentreaz suficient razele soarelui. Cel mai bine e s suprapui dou lentile fie de la aceeai pereche de ochelari, fie de la dou perechi (de la dou persoane); i mai bun e o combinaie de 4 lentile suprapuse.
Lentilele binoclului sau lunetei de la puc sunt foarte bune (pentru aprinderea focului ele trebuie demontate).
ncearc i cu obiectivul fotografic demontat, sau cu dosul aparatului fotografic deschis. n poziia B obturatorul rmne deschis ct timp se apas pe butonul declanator. Deschide diafragma la maxim.

Supravietuire: HRANA Partea I

n general, foamea, singur, nu omoar repede. Ba, uneori face bine: n viaa normal, postul vindec boli, chiar grave. Un om sntos poate supravieui cteva zile cu rezervele de hran existente n corpul su. Prima i a doua zi de post sunt mai grele, apoi apare obinuina. Omul rezist chiar imcteva sptmni fr s mnnce alimente solide, dar n acest timp devine att de slbit nct sigur va cdea victim bolilor, infeciilor sau pericolelor mediului nconjurtor.
n condiii de supravieuire, dup ce scapi de chinurile imediate ale accidentului, starea ta va depinde de hrana pe care o vei gsi. Mesele vor avea un regim combinat din: conserve, plante (fructe) comestibile, vnat, produse din pescuit. Va trebui s-i nfrngi scrba i s te adaptezi la alimentele accesibile, crude, cum ar fi: gndaci, broate, arici sau psri.
n general, nu vei gsi hran n cantitatea necesar unei alimentaii suficiente. Aceasta impuneraionalizarea, adic economisirea alimentelor i distribuirea lor cu maximum de exigen. Nu risipi energia; economisete caloriile!
Ar fi nevoie de cteva cri ca s se poat detalia ce este voie sau sntos s mnnci i ce nu (de exemplu, numai plante exist peste 300.000 specii). Dar se pot da cteva reguli generale ca s nu mori de foame.
Echilibrarea regimului alimentar este la fel de important ca i ndestularea cantitativ cu hran. Mnnc variat; nghite grsimi, proteine, hidrocarbonai, minerale i vitamine n proporiile corecte.
Hidrocarbonaii (glucidele) se diger uor i constituie o surs direct de energie. Ei taie greaa produs la digerarea grsimilor sau la descompunerea propriei grsimi ^din corp. Sunt de dou feluri: zaharuri (din sirop, zahr, miere, fructe sau melas) i (amidon (din rdcini, cereale, tuberculi acetia trebuie totdeauna gtii). 1 g de hidrocarbonai produce 4 cal.
Grsimile sunt o form concentrat de energie. 1 g produce 9 cal. Necesit i digestie ndelungat pentru care se consum mult ap. Se gsesc n animale, ;te, ou, lapte, nuci, ciuperci i n unele zarzavaturi.
Proteinele se gsesc n carne, pete, ou, lactate, nuci, semine, legume, ciuperci. il g produce 4 cal.
Mineralele sunt vitale pentru sntate. Fosforul, calciul, sodiul, potasiul, clorul, magneziul, sulful sunt necesare n cantiti mai mari; iar fluorul, fierul, iodul n cantiti mai mici.
Sarea este mineralul cel mai important. Corpul pierde zilnic prin sudoare i urin cam 10 g de sare care trebuie obligatoriu nlocuit. Primele semne ale lipsei de sare sunt durerile musculare, ameeala, greaa, oboseala. Remediul este s nghii un vrf de cuit de sare, dizolvat n 1/2 1 de ap. Sarea se nghite numai dizolvat n ap, altfel deranjeaz stomacul i duneaz rinichilor. n trusa de supravieuire ai sare. Apa de mare conine sare cam 15 g/l, dar nu o bea aa, mai nti dilueaz-o cu ap proaspt, sau evaporeaz-o ca s obii cristale de sare. Dac eti departe de mare, ai putea obine sare din anumite plante, de exemplu: n America de Nord din rdcina copacilor hickory; n Asia de sud-est din rdcina palmierului nipa. Fierbe rdcinile pn se evaporeaz toat apa i apar cristale negre de sare.
Dac nu gseti sare ca atare, nu-i rmne altceva de fcut dect s consumi snge de la animale, cci conine numeroase minerale utile. Oligoelementele sunt anumite minerale (stroniu, aluminiu, arseniu, aur, seleniu) necesare n cantiti foarte mici, dar a cror lips produce mbolnvirea.
Vitaminele (o duzin) sunt substane eseniale pentru om. De exemplu vitamina A mbuntete vederea. Unele vitamine (D i K) sunt produse de corpul omenesc; dar majoritatea trebuie procurate din surse exterioare. Lipsa lor ndelungat produce boli ca: scorbutul, beri-beri, pelagra sau rahitismul.Mancare varietatiMnnc ct mai mult, oricnd poi (n afar de cazul n care nu ai ap destul).
ncearc s mnnci hran cald cel puin o dat pe zi. Pstreaz proviziile i conservele pentru situaiile extreme (citete instruciunile de pe cutii sau pachete i nu depi termenul de pstrare). Lungete-le, amestec-le cu alimentele pe care le gseti njur: iarb, ferigi, coaj de copac,m ou, crustacei, melci, oprle, broate, alge, veverie, greieri, oareci, termite, lcuste, pescrui i alte zeci de alimente.
Cnd nu ai ap suficient la dispoziie, ncearc s mnnci numai plante. Acestea nu fac sete, spre deosebire de pete, carne, ou. Tot ce mic i este viu constituie un aliment bun, consistent. Fac excepie: toate broatele rioase, unii crustacei, civa peti de ap srat, anumite organe ale unor vieuitoare (de exemplu ficatul urilor polari i al focilor, pielea salamandrelor, capul erpilor).Hrana Vegetala
Ce-i bun de mncat?
Cum verificam:
1. Dac: are coaja proas, cleioas, mucilaginoas; crete n apropierea unui cadavru de animal arunc-o.
2. Rupe planta, freac-o ntre degete: nu trebuie s irite pielea, s miroase urt, s aib suc lptos. Ateapt cteva minute, s te convingi.
3. la o bucic mic din ea i ine-o 5 minute ntre dini i buza inferioar.
4. Dac n acest timp nu se produce n gur un gust de spun, amar, iute, arztor, mestec-o i nghite-o.
5. Dac dup 112 or nu apar semne rele, mai mnnc puin cam o lingur.
6. Dac dup 1 or totul e n ordine, mnnc mai mult cam 2 linguri.
7. Dac n urmtoarele 8 ore nu apar semne rele, mnnc o cantitate mai mare aproximativ o mn.
8. Dac n urmtoarele 10 ore nu apar semne de boal la stomac, nseamn c planta respectiv este bun de mncare.
Nu verifica mai mult de o plant o dat.
Unele plante bune de mncat nu satisfac acest test, dar majoritatea plantelor comestibile l
trec.
Dup ce o plant trece examenul indicat mai sus, nu mnca imediat o cantitate mare, ci crete- o treptat, zilnic. O cantitate mic de mncare otrvitoare nu are puterea s omoare sau s produc o boal grav, dar o cantitate mare o poate face.
Nu amna, ci caut rezerve i verific plantele comestibile din zon ct timp nc mai ai ce
mnca. O plant pe care o mnnc psrile sau animalele poate s nu fie bun i pentru om. nainte de a o mnca, verific-o la fel ca pe alte plante necunoscute -aa cum am artat mai nainte.
Plantele comestibile
Dac nu tii sau nu poi s identifici ce fel de plant este, aplic-i metoda de verificare de mai sus. S-ar putea ca o parte a plantei s fie comestibil i alta nu. Cerceteaz, ncearc, experimenteaz i verific separat care sunt prile cele mai bune i mai gustoase ale unei plante: frunzele, tulpinile, rdcinile, fructele, coaja, sucul, tuberculii, rdcinile, seminele, pstile, florile, mugurii, nucile, bulbii, mldiele.
Unele plante otrvitoare seamn bine cu cele comestibile. Nu risca: verific-le cu atenie.
nva cumva s identifici plantele comestibile s-ar putea ca aceste cunotine s-i salveze viaa! Studiaz crile de botanic etc.
O plant poate fi recunoscut cu ajutorul unor elementele de identificare, care ar trebui reinute nainte de a pleca n cltorie:
- Zona unde crete: fiecare plant crete numai n anumite locuri;
- Forma i mrimea: este nalt i lemnoas? scurt i cu tija moale? ca un tufi? are crengi?
- Frunzele: mari sau mici? ascuite sau rotunde? cu margini zimate sau rotunde? au culoare uniform sau sunt pestrie?
- Florile: nu apar oricnd, tot anul, dar dac exist, noteaz: culoarea, mrimea, forma, cresc individuale sau n ciorchine, unde cresc pe plant;
- Fructele sau seminele: sunt crnoase? tari? reine culoarea, forma, mrimea; cresc individuale sau n ciorchine, psti sau capsule etc.
- Rdcinile dac nu au o form special, specific, nu pot servi la identificare. Pentru supravieuire poate fi suficient cunoaterea (temeinic) a doar 2-3 specii mai rspndite, lat cteva recomandri:
- Zona temperat: ppdia, urzica, tevia, ptlagina.
- Zona tropical i subtropical: palmierul, smochinul, bambusul.
- Zona deertic: mescal, prul epos, baobabul, acacia (nu n Americi).
- Zona polar: molidul, salcia i rchita (n nord), lichenii, plantele din zona temperat, care vara cresc i aici.
- Zona de coast: laver, varecul.
Plantele comestibile care pot fi gsite aproape peste tot (cele specifice anumitor zone geografice) sunt:
a) Ierburile (inclusiv orezul, secara, grul). ngrmdete iarba pe o crp sau pe o hain i bate-o cu un b ca s scuturi seminele. Freac, rupe i sufl pleava, iar boabele sau seminele bag-le ntr-un vas. Arunc seminele negre sau vetede. Bate-le, zdrobete-le, macin-le. Fierbe-le sau prjete-le. i tulpinile lor sunt bune de mncat.
b) Coaja de copac (straturile interioare) poate fi mncat fiart ori prjit, sau mestecat crud. Dac ns este prea amar nu o folosi.
c) Boabele trebuie mai nti verificate cu grij ar putea fi otrvitoare, chiar dac psrile le mnnc.
d) Ferigile (mai ales frunzele tinere) pot fi mncate la nevoie. ndeprteaz prin frecare periorii: rupe creanga tnr, strnge tulpina cu palma i trage frunzele prin pumn. Fierbe-le. Feriga adult distruge vitamina B din corp, ceea ce provoac moartea. Mnnc numai vrfurile tinere, strns ghemuite ca un arc. Toate ferigile din zona temperat nordic sunt comestibile cnd sunt tinere, dar unele sunt prea amare.
e) Iarba elefantului (n toate zonele calde i umede) crete mai nalt ca omul i are semine care seamn cu fitilul de la artificii. Fierbe rdcinile, florile i mugurii.
f) Bambusul are multe pri comestibile: seminele, mugurii i rdcinile. Exist multe varieti de bambus: de la un fel de iarb nalt (prin locurile umede) pn la copaci de peste 30 m nlime. Crete oriunde are suficient umezeal i cldur.
g) Iarba de mare crete agat pe stnci, sau plutitoare, poate fi mncat dac este sntoas, proaspt i tare. ns produce i mrete setea. Dar nu consuma iarba de mare cnd e vscoas, lipicioas sau putred.
h) Muchiul i lichenii pot fi rzuii, cojii sau culei de pe pietre i de pe stnci. Spal-i bine n ap i fierbe-i.
Sunt necomestibile i periculoase plantele:
- Cu suc lptos (cu excepia unora bine stabilite, ca ppdia);
- Roii la culoare;
- Cu fructele mprite n 5 segmente;
- Fructele i boabele strlucitor colorate;
- Care irit, ard sau rnesc pielea;
- Cu peri mici pe tulpin i pe frunze (irit gura i tubul digestiv);
- Cu frunze ofilite i vetede (de exemplu frunzele verzi, tinere, de mure, fragi, prun, piersic sau cire sunt comestibile, dar vetede sunt otrvitoare);
- Cu gust greos.
Ciupercile sunt periculoase pentru omul obinuit, nepriceput. Evit-le afar de cazul n care tii precis c nu sunt otrvitoare. Cele de mrime mijlocie sunt mai uor de identificat i mai puin stricate de insecte. Culege ciuperca ntreag, ca s fie mai uor de identificat. Pn te lmureti singur sau cu ajutor, ine ciupercile separat altfel, cele otrvitoare vor contamina i celelalte ciuperci sau plante.
Pentru siguran, toate plantele ar trebui gtite i fierte, mai ales dac nu eti sigur c sunt comestibile.
Atenie gtirea sau fierberea nu ndeprteaz otrava ciupercilor.
n plante pot fi dou otrvuri cunoscute, ambele uor de descoperit:
- Acidul cianhidric are gust i miros de migdale sau de piersici amare. Exemplul cel mai la ndemn este laurul strivete o frunz i memoreaz mirosul. Evit sau arunc orice plant care miroase aa.
- Acidul oxalic srurile sale (oxalaii) se gsesc n plante cum ar fi: rubarba (reventul) slbatic i mcriul lemnos. Se recunoate dup senzaia de ascuit, uscat, neptor, i dup arsura produs pe piele sau pe limb. Evit sau arunc orice plant care produce astfel de senzaii.
Culegerea plantelor trebuie fcut metodic. Adun recolta ntr-un co, ntr-o cutie sau o plas astfel nct s nu se striveasc, ceea ce le-ar provoca vestejirea urgent.
* Frunze i tulpini -alege-le pe cele tinere, sunt mai gustoase i mai fragede. Pentru a le desprinde, apuc frunzele sau ramurile de lng tulpin (dac le rupi de la vrf, se pot sfia).
Frunzele conin multe minerale i vitamine. Nu le fierbe prea mult.
Tulpina unor plante este comestibil. Dac este moale, jupoaie coaja fibroas (aoas), tai-o buci sau felii, apoi fierbe-o. Miezul unor tulpini mai btrne poate fi mncat dup ce a fost extras prin despicarea tulpinii. Fibrele rezultate pot fi folosite la mpletituri sau funii. Numeroase ierburi pot fi conservate prin uscare dar nu n btaia direct a soarelui.
* Rdcini i tuberculi alege plantele mai mari i mai bine dezvoltate. Dac nu poi smulge rdcina din pmnt, sap n jurul ei, apoi salt-o n sus cu un b sau cu o epu.
* Florile unor plante sunt comestibile: tei, salcm, trandafir, hamei, ciuboica cucului, mueel. F ceai din ele.
* Fructe culege numai fructele coapte, bine colorate, de la plantele mari i bine dezvoltate.
Murele sau zmeura verzi i tari sunt indigeste. Cur coaja tare i amar de pe fruct.
Atenie! Anumite semine i boabe sunt foarte otrvitoare. Gust, dar nu nghii. Verific-le cu metoda indicat mai sus i arunc orice smn care nu are gust bun, este amar sau arde limba (exceptnd condimentele ca piperul etc). Uneori spicele unor cereale, n loc de seminele normale au total sau parial nite excrescene cu boabe mari, ca de fasole, negre. Acestea sunt otrvitoare. Arunc ntregul spic!
* Nucile conin proteine i grsimi, fiind un aliment valoros. Eventualul gust amar poate fi ndeprtat prin splarea miezurilor zdrobite n ap curgtoare, de ru. Nucile coapte cad din pom scutur pomul sau lovete crengile cu un b. Pentru a sparge mai uor o nuc (sau orice alt obiect): cu o mn d-i drumul | s cad de la o mic nlime pe o suprafa dur (piatr sau mas), iar cu celalat lovete-o exact n momentul ciocnirii (exerseaz i vei reui).Hrana Animala
Pentru a supravieui trebuie s pui fru att milei sau dragostei fa de animale, ct i scrbei fa de unele alimente.
Psrile sunt comestibile, dar nu toate au gust bun. Psrile de prad, carnivorele, trebuie bine fierte. Cele necarnivore sunt gustoase, dar se ascund bine i se sperie uor. Multe psri se pot prinde cu capcane tip cutie care cade. Pentru cele care stau pe crengi se pot monta lauri. n pdure pune capcanele n poieni, n luminiuri sau pe malul rului.
Toamna psrile nprlesc i nu pot zbura pe distane lungi. Raele, gtele, psrile ierbivore pot fi prinse uor n acest sezon. Apropie-te de cuib cu grij (tr, nu n picioare) pn ajungi la o distan suficient de mic s arunci cu pietre sau s dai cu bul. Unele psri i apr cuibul cu hotrre; poi fi atacat cu ciocul sau cu aripile, de una sau de un stol. Psrile mari care nu zboar (de exemplu struul) pot da lovituri foarte puternice cu piciorul. Insectele conin grsimi, proteine, hidrocarbonai. nvinge-i scrba i mestec-le dar numai dup ce le-ai fiert sau le-ai prjit.
Caut-le n scorburi, n locuri umbrite i umede, n copaci bolnavi sau lemne putrede. Adun numai insecte vii, nu lua din cele bolnave, moarte, urt mirositoare sau care produc iritaie cnd le atingi. Atenie cnd scormoneti scorpionii, pianjenii, erpii se ascund tot n cotloane, crpturi sau vguni.
Multe insecte pot fi mncate n stare crud, dar gtite sunt mai gustoase. Cel mai sigur este s le fierbi, sau prjete-le pe pietre ncinse ori pe jratic. ndeprteaz picioarele i aripile insectelor mari
- au peri care irit tubul digestiv. Stoarce mruntaiele omizilor proase i mnnc-le; nu mnca pielea, nici coaja (e iritant). Scoate i arunc platoa tare de pe crbu etc.
Insectele mici pot fi strivite sau pisate pn devin o past. Aceasta se gtete sau se usuc pn ce devine o pulbere care se adaug la alte feluri de mncare ori n sup.
NU mnca:
- Insectele care se hrnesc cu hoituri, cu gunoi sau cu excremente ar putea avea microbi;
- Viermii care triesc pe faa de jos a frunzelor (adeseori secret otrvuri) -dar i poi folosi ca momeal la pescuit;
- Insectele i omizile cu culori vii, contrastante de obicei sunt otrvitoare;
- Insectele proase probabil conin substane iritante;
- Gndacii mari (rdac etc.) au flci i cleti puternici cu care muc.
Termitele triesc n zonele calde. Majoritatea sunt vegetariene, dar speciile mari au flci ascuite cu care muc orice.
Cuibul sau muuroiul atinge 2-3 m nlime. Sparge buci din el i scufund-le n ap ca s ias termitele. O bucat de cuib pus pe jratic produce un miros care alung narii. La pescuit atrn mo bucat de muuroi deasupra apei: termitele care cad din ea vor atrage petii. Dac nfigi un b n cuib, termitele l vor muca i rmn agate de el cnd l scoi; totui, recolta nu va fi mare.
ndeprteaz aripile termitelor mari nainte de a le fierbe sau de a le prji. Oule lor sunt de asemenea hrnitoare.
Albinele sunt comestibile. Mierea este foarte hrnitoare dar greu de cules. Cuiburile, stupii, se gsesc n scorburi, prin vguni sau sub o consol de piatr. Atac-le noaptea: ine la intrarea n stup o tor aprins, fcut din iarb, astfel nct fumul s intre n stup. Apoi astup gaura. Albinele mor i vei putea mnca att insectele, ct i mierea. nainte de a le mnca ndeprteaz-le aripile, picioarele i acul. Gustul se mbuntete prin fierbere sau prjire. i fagurii pot fi mncai. Ceara servete la impermeabili zarea hainelor i la fabricarea lumnrilor. Cteodat exist riscul ca mierea s conin substane toxice, luate de la plantele otrvitoare. Mirosul ar putea fi o indicaie dar aplic testul de verificare al comestibilitii indicat pentru plante .
Viespile sunt periculoase. Caut o hran mai binevoitoare.
Furnicile majoritatea au o muctur usturtoare. Unele produc acid for-mic. Pot fi mncate dup ce sunt fierte cel puin 6 minute pentru a scpa de otrav.
Lcustele i greierii au corpul rotofei i picioarele musculoase. Pleznete-le i doboar-le cu o ramur nfrunzit sau cu o hain. ndeprteaz aripile, antenele i picioarele scurte. Pot fi mncate i crude, dar mai bine prjite pentru a le omor paraziii.
Melcii, limacii, viermii trebuie mncai proaspei, dar preparai.
Melcii se gsesc n ap dulce sau srat i pe pmnt. Cei cu cochilii viu colorate pot fi otrvitori. Melcii de mare nu sunt comestibili. Melcii i limacii culei vor fi inui nemncai cteva zile sau hrnii numai cu plante verzi, comestibile, pentru ca n acest timp s elimine otrvurile din corp. nainte de a-i gti las-i s stea ctva timp n ap srat, pentru a-i cura mruntaiele. Se fierb 10 minute; se adaug ierburi pentru gust.
Viermii, larvele conin multe proteine. nfometeaz-i o zi, sau stoarce-le murdria. Pot fi uscai pe pietre ncinse, la soare, apoi prin pisare se obine un praf care se amestec cu alte alimente.
* Pericole: numeroasele boli periculoase transmise de mute sau alte insecte i parazii invizibili pot fi luate din apa i din hrana nefiart.Ghid de Supravietuire: Cap I Factorii de stres, Componentele stresului

In cazul situatiilor extreme ( in afara celor cu care organismul s-a obisnuit), noi pentru mintea si trupul omului, apare STRESUL.Stresul poate avea influente majore in gindirea unui om si este rezultatul expunerii la presiunea faptelor, situatiilor.CAP 1.1.Durerea
2.Mediul inconjurator
3.Setea si Foamea
4.ObosealaCap 1.1
DUREREA
Este descrisa ca o reactie fiziologica normala care apare in urma dorintei de aparare a organismului.
Daca am fi lipsiti de durere, nu am mai putea elimina la timp factorii periculosi pentru sanatate.
Privita ca factor de stres, durerea poate intuneca gindirea, poate distrage, poate influenta comportamentul.
Durerea poate fi stapinita prin tehnici si antrenament.Cap 1. 2
MEDIUL INCONJURATORStresul exista pina si in cadrul conditiilor ideale de trai. Acesta poate fi dat de caldura, frig, vint, insecte, reptile, tipuri de teren.
In acelas timp mediul este o sursa de hrana si poate conferi adapost, dar si aducator de disconfort, rani, boli, moarte.Cap 1. 3
SETEA si FOAMEAFara apa si mincare omul slabeste si eventual moare. Problema gasirii apei si hranei poate fi o sursa de stres.Cap 1. 4
OBOSEALAIn cazul situatiilor limita din cauza efortului fizic, omul poate devenii din ce in ce mai obosit. Lipsa unei alimentatii corespunzatoare, a somnului odihnitor poate marii senzatia de oboseala, descurajare, lipsa dorintei de a merge mai departe.

Ghid de Supravietuire: Cap II Orientarea

A te orienta este similar cu a merge in directia care doresti. Datorita dezvoltarii inegale a musculaturii membrelor omul are tendinta de a merge in cerc daca nu isi fixeaza anumite puncte de reper in aprecierea directiei in care merge.Mersul in cerc apare in situatia lipsei unui punct fix de reper , cum ar fi deplasare in paduri, cimpii vaste, desert.
Cea mai simpla modalitate de aflare a directiei este sa stai la 12 ziua cu spatele la soare, directia nord este exact directia spre care arata umbra ta.
Sint citeva reguli care merita retinute:Iarna soarele rasare la SUD-EST si apune la SUD-VEST.
Vara soarele rasare la NORD-EST si apune la NORD-VEST.
2.1 Orientarea in lipsa unei harti si a unei busole.Primavara soarele rasare la EST si apune la VEST.
Desigur aceste reguli sint valabile daca te afli in emisfera Nordica.
Daca ai spirit de observatie bun, atunci stii ca: zapada se topeste mai mult in partea sudica. Furnicile isi fac musuroiul in partea de sud a copacilor sau al casei. Scoarta mesteacanului este mai intunecata in partea de nord si mai deschisa la sud. Trunchiurile copacilor, pietrele, stincile in partea nordica sint acoperite cu muschi.Trebuie retinut ca stilpii de curent, caii ferate, albia riurilor, pot indica directii de urmat pentru a junge la zone locuite.

Ghid de Supravietuire: Cap III Obtinerea apei

Trusa mica pentru supravietuire:

1. chibrituri impermeabilizate prin inmuierea gamaliei in ceara topita
2. lumanare cioplita, deformata in forma paralelipipedica, ptr a ocupa mai putin loc
3. amnar (dintr-o bucata de lama de bonfaier) si cremene
4. lentila ptr aprins focul la soare
5. ace (mai multe, cu gaura mare), ata groasa, tare,ac medicinal cu ata medicinala
6. guta, cat mai lunga, carlige de pescuit, greutati (din plumb) pentru undita
7. busola - preferabil umpluta cu lichid si ac fosforescent
8. lanterna
9. sarma pentru lat, capcana preferabil din alama, aprox. 1m lungime
10. fierastrau flexibil. Pentru a-l folosi improvizeaza 2 manare din lemn sau prelungeste-l cu bucati de funie, sfoara
11. trusa medicala impacheteaza medicamentele in cutii etanse, iar in spatiul ramas gol baga vata. Pune-le etichete clare cu denumirea, scopul, doza, termenul de valabilitate. Nu le inghiti cu bauturi alcoolice
-analgezice ptr potolirea durerilor mici, moderate (algocalmin, etc.)
-aspirina
-un dezinfectant general: rivanol, saprosan, apa oxigenata etc.
-un dezinfectant intestinal pentru diaree, deranjament stomacal
-antibiotice ptr alergii, intepaturi de insecte (clorfeniramin etc)
-pastile antimalarie
-tablete ptr dezinfectarea apei daca nu o poti fierbe
-permanganat de potasiu are multiple intrebuintari:
a. ptr sterilizarea apei de baut se dizolva 3-4 cristale la 1l, pana apa devine roz (las-o sa stea 1/2 ora); ptr o solutie dezinfectanta(tratament ptr rani, taieturi) roz inchis; ptr tratarea ciupercilor, micozelor(de ex. la picioare) rosie
b. aprinderea focului: amesteca 1 parte zahar si 2 parti permanganat sub forma de praf bine maruntit; presara intre 2 vreascuri uscate; cand se usuca bine, lemnul incepe sa arda
c. semnalizare: arunca permanganat in apa (de mare etc) si zona se va colora facand-o vizibila din aer
12. cutit, bisturie, lame de ras cel putin 2 bucati de marimi diferite; cutitul poate fi prins cu leucoplast la exteriorul trusei
13. cleme chirurgicale ptr a tine aproape marginile unei rani
14. plasture impermeabile, de diferite dimensiuni
15. prezervativ, balon poate fi utilizat ca vas ptr apa, aprox 1l
16. fluier
17. zahar cubic
18. spirt solid
19. folie de aluminiu sau plasticCiteva metode de a stringe apa potabila :1.Metoda transpiratiei
Ai nevoie de un sac de plastic pe care-l imbraci pe o creanga cu frunze(ai grija ca copacul sa nu fie otravitor in caz contrar apa nu este potabila) ,sacul trebuie strins legat cu o coarda sau cu ce ai in jurul crengii.Dupa citeva ore frunzele transpira si apa se acumuleaza in sac.Intr-o zi calda de vara poti stringe pina la 300-400 gr.de apadintr-un sac.Trebuie sa folosesti mai multi saci ca sa-ti acumulezi cantitatea necesara de apa.
Stringerea de roua
2.Dimineata devreme sau seara tirziu legi o bucata de cirpa curata pe picior ,jos sau pe un bat si te plimbi prin iarba.Cirpa va stringe apa (roua) din iarba,periodic o scurgi intr-un vas ,desigur este o metoda inceata ,dar sigura.Nu substitui apa cu urmatoarele lichide:
Alcool deshidrateaza si mai tare corpul
Urina contine substante periculoase pentru organizm
Singele este sarat si este considerat mincare,dar necesita lichid in plus pentru a fi digestibil;poate transmite boli
Apa de mare accelereaza deshidratarea ,poate cauza moartea.Orice sursa de apa trebuie exploatata la maxim.In functie de provenienta apei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte.
-cea mai curata apa este cea din izvoare (montane) se poate folosi direct de la sursa.
-apa din laculri, riuri balti contine milioane de tipuri de bacterii care pot produce boli si deranjamente.Se recomanda ca atare fierberea acestei ape cel putin 10 minute.In cazul ca aveti o trusa de prim ajutor sau o trusa de supravietuire se poate utiliza permanganat pentru tratarea apei.
Astfel citeva bobite pot ajunge pentru purificare. In cazul infectiilor se adauga permanagant pina apa devine roz, iar in cazul micozelor se adauga permanganat pina apa devine rosie.Apa poate fi fiarta in orice cutie de conserva, ceramica, chiar si in bidoane de plastic cu sint cele destinate ambalat sucurilor.
Se vor evita pe cit posibil folosirea de recipiente de plumb, cositor.Obtinerea apei prin evaporare din pamint.

Necesar de materiale.Un recipient de colectare, folie de plastic si eventual un tub ( ajuta foarte mult in a preserva apa si permite functionarea indelunga a instalatiei.Se sapa o gropa cu peretii inclinati , in centrul acesteia ingropindu-se pe jumatate recipientul de colectare a apei.In recipient se pune un tub care poate fi un furtunas, sau tulpini( paie) goale pe dinauntru , prin intermediul carora se poate ajunge la apa strinsa in recipientul de colectare.Deasupra gropii si recipientului cu tub se aseaza folia de plastic , aceasta fiind ancorata si etansata pe margini cu piatra si pamint.Prin actiunea sorelui vaporii de apa condenseaza pe suprafata foliei si se scurg in puctul cel mai de jos al foliei ( punct determinat prin punerea unei greutati chiar deasupra recipientului de colectare).Apa se extrage prin intermediul tubului , in acest fel nefiind necesara demontarea instalatiei.Metode de filtrare a apeiDaca fierberea apei timp de 10 minute poate duce la curatirea acesteia de microbi, pentru purificare si inlaturarea materiilor nedorite , trebuiesc construite filtre.
Prin adaugarea de carbuni din foc in apa se poate obtin o dezoderizare .
Se poate realiza filtrarea prin introducerea si asezare intr-un pet de plastuc a mai multor straturi de pietricele, nisip, bucati de cirpa ect. Apa se trece de mai multe ori prin recipient pentru o cit mai buna filtrare.Ghid de Supravietuire: Cap V Tipuri de adaposturi

Tipuri de adaposturi:adapost_6 adapost_1

adapost_2 adapost_5

adapost_4 adapost_3

Ghid de Supravietuire: Cap VII Prim Ajutor

INSOLATIA.
Insolatia reprezinta o urgenta medicala.
Chiar si in cazul in care s-a aplicat tratamentul de urgenta, insolatia poate pune viata in pericol sau se poate solda cu complicatii majore pe termen lung.Insolatia apare atunci cand organismul se supraincalzeste si nu poate sa isi scada prin propriile metode temperatura. Persoana cu insolatie are o temperatura de pana la 40,5 o C. si nu mai transpira.Simptome
Stare de: oboseala, epuizare, slabiciune
Dureri de cap, ameteli, greata, chiar voma si diaree
Confuzie, delir sau chiar pierderea starii de constienta
Semne de respiratie dificila
Ritm accelerat al batailor inimii
Tegumente fierbinti, uscate si netranspirate sau, din contra, excesiv de transpirate.Masuri de prim-ajutor
Persoana trebuie:
- mutata de urgenta de sub actiunea directa a razelor solare intr-un spatiu racoros
- dezbracata in proportie cat mai mare, astfel incat o cat mai mare suprafata de corp sa intre in contact direct cu aerulScaderea temperaturii corporale se face astfel:
pe intregul corp se pulverizeaza apa rece (dar nu extrem de rece) sau se frictioneaza usor cu un burete imbibat in apa rece intregul coprp
se aplica pachete de gheata pe abdomen, pe gat si in zona axilelor.Este vital sa se reduca temperatura pana la 39,1 o C. intr-un timp cat mai scurt, deoarece cu cat perioada de timp in care temperatura foarte ridicata a actionat asupra organismului e mai mare, cu atat viata pacientului este mai acut in pericol sau complicatiile ulterioare pot fi mai severe.Daca pacientul este constient si in stare sa inghita, trebuie sa i se dea in urmatoarele 2 ore lichide (intre 1 litru si 2 litri) pentru hidratare.Este interzis sa:
- se introduca pacientul intr-o baie de gheata
- se administreze aspirina sau paracetamol pentru scaderea temperaturii.Cum ne ferim de insolatie?Iata cateva sfaturi care va pot ajuta sa preveniti insolatia:
- Evitati sa stati foarte mult in soare. Daca nu aveti incotro (serviciu etc) si trebuie sa va expuneti la soare, limitati pe cat posibil actiunea nociva a razelor solare purtand o palarie cat mai mare sau o umbrela.
- Beti multe lichide (cel putin opt pahare pe zi), chiar daca nu va este sete.
- Purtati haine subtiri si deschise la culoare.
- Evitati bauturile alcoolice si cofeina (acestea sunt diuretice si deshidrateaza organismul).Atentie!
Printre factorii care favorizeaza insolatia se numara: grasimea corpului (obezii sunt mult mai predispusi insolatiei), lipsa activitatii fizice, afectiunile cardiace, renale si hepatice, hipertensiunea arteriala, medicamentele diuretice, antihistaminice si sedativele, dar si unele obiceiuri nocive precum fumatul sau consumul de alcool. Hainele stranse pe corp si umiditatea ridicata contribuie si ele la aparitia insolatiei.

ARMELE ELECTROMAGNETICE

Complexul militar-industrial al Statelor Unite deine un arsenal de arme electromagnetice pe care le poate utiliza pe cmpurile de lupt i mpotriva cetenilor, ca un mijloc de control social contrar drepturilor omului. Acest studiu exploreaz actualele posibiliti ale armatei americane de a utiliza dispozitive electromagnetice (EM) pentru a hrui, intimida sau ucide indivizi, precum