Supravegherea bancară în Uniunea Europeană

7/25/2019 Supravegherea bancar n Uniunea European

1/24

3

UNIVERSITATEA DE STAT A MOLDOVEIFACULTATEA TIIN E ECONOMICE

CATEDRA FINAN E I BNCI SPECIALITATEA ADMINISTRARE BANCAR

LUCRUL INDIVIDUAL

la Supravegherea i reglemenarea !an"ar#

Tema$ Supravegherea !an"ar#%n Uniunea Eur&pean#

Ela

borat de:

Vialie CEBAN'

gr. MAB141

Verificat de:

A(a TA)OVSC)I

C)I*INU + ,-./Cuprin0

ADMIS la 0u01inereef catedr:conf. univ. Prenumele Numele

_________________________________________!"__(Times New Roman, 12 pt.)


2/24

#ntroducere $

1. %eglementarea &i 'u(raveg)erea bancar* (er'(ective +n conte,tul cri-ei economice $

!. Ar)itectura 'i'temului euro(ean de 'u(raveg)ere financiar

/. Autorit0ile de 'u(raveg)ere bancar na0ionale. tudiu com(arativ 14

4. Nece'itatea im(licrii bncilor centrale +n cadrul 'i'temelor de 'u(raveg)ere !4

$.2onclu-ii !3

Bibliografie !

!


3/24

Inr&(u"ere

Problematica 'u(raveg)erii (ie0elor financiare +n general &i a celei bancare +n '(ecial a fo't

&i rm5ne o tem de actualitate. 6at fiind com(le,itatea &i +ntinderea 'ubiectelor ce (ot face

obiectul unei a'tfel de teme* +n cadrul (re-entei lucrri nu mi7am (ro(u' o abordare e,)au'tiv*

de altfel fr 'or0i de i-b5nd* ci doar o anali- +n (rinci(al a rolului autorit0ilor de 'u(raveg)ere

na0ionale. 8n ciuda evolu0iilor +nregi'trate la nivel in'titu0ional +n 9niunea Euro(ean +n ultimul

deceniu &i umtate* autorit0ile de 'u(raveg)ere na0ionale au continuat ' fie (rivite ca

(rinci(alii actori ce 'unt re'(on'abili de 'u(raveg)erea (ruden0ial a in'titu0iilor financiare.

ubiectul e'te cu at5t mai ca(tivant cu c5t reglementrile euro(ene +n materie nu vin '

'tabilea'c o abordare unitar (entru toate 'tatele membre* ceea ce face ca* la data anali-ei* '

+nt5lnim o diver'itate de modalit0i de organi-are a activit0ilor de 'u(raveg)ere (ruden0ial.

/


4/24

.2 Reglemenarea 'i 0upravegherea !an"ar#' per0pe"ive %n"&ne3ul "ri4ei e"&n&mi"e2

;a data de 1$."Bear tearn' 'i Merrill

;?nc)@* de data acea'ta nu avu'e'e +n' reac0ie* favori-5nd a'tfel a(ari0ia a numeroa'e '(ecula0ii.

Ace't eveniment re(re-int (unctul de la care cri-a financiar a devenit vi-ibil* mai (reci'

momentul de la care lumea a con&tienti-at c 'e afl (rin' +n v5rteul unei cri-e economice al

crei (unct terminu' e'te din ce +n ce mai greu de e'timat.

2ri-a economic a avut meritul,(rintre altele de a eviden0ia &i a am(lifica mult mai

(regnant 'lbiciunile 'i'temului bancar* (recum: ca(itali-area inadecvat* calitatea 'c-ut aca(italurilor* &i re-erve de lic)iditate in'uficiente.

8n acela&i tim(* at5t +n de-baterea (ublic dar &i la nivelul diver'elor organi'me de

reglementare &i 'u(raveg)ere na0ionale &i interna0ionale 'e caut r'(un'uri la +ntrebri legate de

rolul &i locul autorit0ilor de 'u(raveg)ere +n cadrul unui 'i'tem financiar aflat +n cri-* dar mai

ale' +n anii ce vor urma cri-ei economice.

cri- financiar e'te* (rin defini0ie* nea&te(tat. 6ac ar fi antici(at nu '7ar (roduce. A(are

bru'c o flacr* de&i (oate ' fi ie&it fum &i +nainte.E bine cuno'cut c* +n anii ce au (recedat cri-a* 'u(raveg)etorii au identificat elemente ce

(uteau re(re-enta indicii ale unor modele de afaceri di'tor'ionate de-voltate &i im(lementate de

'tructurile de conducere ale in'titu0iilor de credit &i care* +n (re-ent* e,(lic +n mare m'ur

evolu0iile negative +nregi'trate la nivelul (ortofoliilor de active. Nu trebuie totu&i negliat

im(actul negativ maor al cri-ei economice a'u(ra ca(acit0ii de rambur'are a debitorilor* ceea

ce a afectat de a'emenea calitatea (ortofoliilor de active* conduc5nd la o cre&tere a e,(unerii

in'titu0iilor de credit la ri'cul de credit.

4


5/24

2)iar &i +n ace't conte,t* (utem oare eliminaCdiminua re'(on'abilitatea autorit0ilor de

reglementare &i 'u(raveg)ere a (ie0ei bancare +n ceea ce (rive&te inca(acitatea ace'tora de a

antici(a ceea ce urma ' 'e +nt5m(le* (recum &i reac0ia lor uneori +nt5r-iat 'au +n'o0it de co'turi

mari (entru contribuabili.

6e&i rolul unei autorit0i de 'u(raveg)ere nu e'te acela de a (reveni falimentul uneiin'titu0ii de credit* eficienta activit0ii de 'u(raveg)ere e'te cuantificat &i din (er'(ectiva

reducerii (robabilit0ii &i mai ale' a im(actului a'u(ra 'tabilit0ii 'i'temului financiar a unor

a'tfel de evenimente. 6e a'emenea* cri-a actual a reliefat e,i'ten0a unei legturi de

com(lementaritate +ntre latura macroeconomic &i cea microeconomic a unei activit0i de

'u(raveg)ere eficiente* ceea ce (re'u(une o abordare ba-at (e ri'c care e,cede grani0ele

bilan0ului unei in'titu0ii de credit* care 'ur(rinde im(actul factorilor de ri'c macroeconomic.

At5t +n 9A* c5t &i +n 9E '7a revenit la abordri mult mai re'trictive &i mai cu(rin-toare+n ceea ce (rive&te reglementarea &i 'u(raveg)erea 'ectorului bancar. 8n ace't conte,t* 'e (oate

vorbi de (ericolul 'u(ra7reglementarii* dar mai ale'* anali&tii 'ublinia- c o im(lementare (rea

abru(t a unor cerin0e de ca(ital mult mai 'evere* va afecta ca(acitatea economiilor de a revenii

(e cre&tere

6e men0ionat c reglementarea bancar 'e concreti-ea- +ntr7un an'amblu de reguliClimite

(ruden0iale ce 'unt a(licate de in'titu0iile de credit +n activitatea lor* +n tim( ce 'u(raveg)ere

bancar re(re-int an'amblul activit0ilor de monitori-are a 'itua0iei financiare a in'titu0iilor

bancare* verificarea modului cum 'unt re'(ectate &i a(licate regulileClimitele* re'(ectiv evaluarea

(e ba- continu a (rofilului de ri'c al ace'tora.

2ele artate mai 'u' (ot u'tifica (roce'ul continuu de reformare a 'i'temelor de

reglementare &i 'u(raveg)ere bancar la nivelul 9niunii Euro(ene* inclu'iv demer'urile

+ntre(rin'e (entru +nfiin0area 9niunii Bancare.

$


6/24

,2 Arhie"ura 0i0emului eur&pean (e 0upraveghere 5inan"iar#

Motivat de e,i'ten0a unor deficien0e maore la nivelul 'u(raveg)erii 'ectorului financiar*

at5t +n ca-uri individuale* c5t &i +n ceea ce (rive&te 'i'temului +n an'amblu* +n conte,tul +n care

modelele na0ionale de 'u(raveg)ere nu au reu&it ' 0in (a'ul cu globali-area financiar &i cu

realitatea (ie0elor financiare euro(ene* ba-ate (e integrare &i interconectare* +n cadrul crora

numeroa'e in'titu0ii financiare de'f&oar activit0i tran'frontaliere* Parlamentului Euro(ean &i

2on'iliul Euro(ei au emi' un 'et de regulamente care au avut rolul de a re'tructura 'emnificativ

mecani'mele euro(ene de 'u(raveg)ere* (un5nd ba-ele unui i'tem Euro(ean al

u(raveg)etorilor =inanciari >E=@* 'tructurat a'tfel:

Prin %egulamentul Parlamentului Euro(ean &i 2on'iliului 9niunii Euro(ene nr.1"

(rivind 'u(raveg)erea macro(ruden0ial la nivelul 9niunii Euro(ene a 'i'temului financiar &i de

+nfiin0are a unui 2omitet euro(ean (entru ri'c 'i'temic* '7a in'tituit C&mieul Eur&pean penru

Ri0" Si0emi" 6CERS7* cu 'ediul la =ranDfurt (e Main .

2E% are re'(on'abilit0i (e linia 'u(raveg)erii macro(ruden0iale a 'i'temului financiar +n

9niunea Euro(ean* contribuind la (revenirea 'au reducerea ri'curilor 'i'temice ce (ot afecta

'tabilitatea financiar. 6e a'emenea* 2E% contribuie la func0ionarea armonioa' a (ie0ei

interne* garant5nd* a'tfel* o contribu0ie 'u'tenabil a 'ectorului financiar la cre&terea economic.

Pentru a atinge obiectivele men0ionate mai 'u'* i7au fo't delegate urmtoarele atribu0ii:

' determine &iC'au ' colecte-e* (recum &i ' anali-e-e* toate informa0iile relevante &inece'are atingerii obiectivelor

3


7/24

' identifice &i ' cla'ifice ri'curile 'i'temice +n func0ie de (rioritate

' emit averti'mente* atunci c5nd ace'te ri'curi 'i'temice 'unt con'iderate im(ortante &i '

fac (ublice averti'mentele re'(ective* du( ca-

' formule-e recomandri (entru ac0iunile de remediere ca r'(un' la ri'curile identificate

&i ' fac (ublice recomandrile re'(ective* du( ca- atunci c5nd 2E% con'ider c (oate a(rea o 'itua0ie de urgen0* ' emit un averti'ment

confiden0ial adre'at 2on'iliului &i ' (re-inte 2on'iliului o evaluare a 'itua0iei* (entru a

(ermite 2on'iliului ' evalue-e nece'itatea de a ado(ta o deci-ie adre'at autorit0ilor

euro(ene de 'u(raveg)ere >AE@* (rin care ' 'tabilea'c e,i'ten0a unei 'itua0ii de urgen0

' monitori-e-e m'urile ado(tate +n urma averti'mentelor &i

recomandrilor

' coo(ere-e +ndea(roa(e cu celelalte (r0i din cadrul i'temului euro(ean de 'u(raveg)erefinanciar >E=@ dac e'te ca-ul* ' furni-e-e autorit0ilor euro(ene de 'u(raveg)ere

informa0iile referitoare la ri'curile 'i'temice nece'are (entru +nde(linirea atribu0iilor

ace'tora &i* +n '(ecial* +n colaborare cu autorit0ile euro(ene de 'u(raveg)ere* ' elabore-e

un 'et comun de indicatori cantitativi &i calitativi >tablou de ri'curi@ (entru a identifica &i a

m'ura ri'cul 'i'temic

' (artici(e* du( ca-* +n cadrul 2omitetului comun

' +&i coordone-e activitatea cu organi-a0iile financiare interna0ionale* +n '(ecial =M# &i

2on'iliul (entru tabilitate =inanciar >2=@* (recum &i cu organi'mele relevante din 0ri

ter0e* cu (rivire la c)e'tiunile legate de 'u(raveg)erea macro(ruden0ial

' +nde(linea'c alte atribu0ii cone,e* +n conformitate cu legi'la0ia 9niunii.

#ntercone,iunea dintre datoriile 'uverane &i 'i'temul bancar* con'iderat de anali&ti dre(t

factorul (rinci(al ce a generat recenta cri- din -ona euro* a relevat mai mult ca oric5nd

im(ortan0a 'tabilit0ii financiare (entru a'igurarea 'tabilit0ii economice +n general la nivelul

tuturor 0rilor din 9niunea Euro(ean. %olul 2E% devine a'tfel maor +n cadrul ar)itecturii

'i'temului euro(ean de 'u(raveg)ere* ace't organi'm fiind re'(on'abil cu 'u(raveg)erea

macro(ruden0ial a 'i'temului financiar +n vederea (revenirii 'au reducerii ri'curilor 'i'temice la

nivelul 9niunii Euro(ene. 6e men0ionat c +ntre autorit0ile euro(ene de 'u(raveg)ere

financiar* autorit0ile de 'u(raveg)ere na0ionale &i 2E% e,i't o 'tr5n' legtur. Ace'tea 'unt

+n fa(t canalele (rin intermediul crora 2E% +ntr +n contact cu informa0ii relevante (entru

evaluarea ri'curilor 'i'temice &i (entru ado(tarea deci-iilor nece'are a'igurrii +nde(linirii

atribu0iilor conferite.


8/24

ubliniem c atunci c5nd 'e identific ri'curi 'emnificative* 2E% emite averti'mente &i*

dac e'te ca-ul* formulea- recomandri (entru ac0iuni de remediere* inclu'iv* du( ca-* (entru

ini0iative legi'lative. Averti'mentele &i recomandrile emi'e de 2E% (ot fi de natur general

'au '(ecific &i 'e adre'ea- +n '(ecial 9niunii +n an'amblul 'u* unuia 'au mai multor 'tate

membre* uneia 'au mai multor autorit0i euro(ene de 'u(raveg)ere 'au uneia 'au mai multorautorit0i na0ionale de 'u(raveg)ere. 8n ca-ul +n care un averti'ment 'au o recomandare 'e

adre'ea- uneia 'au mai multor autorit0i na0ionale de 'u(raveg)ere* 'tatul 'au 'tatele membre +n

cau- 'unt de a'emenea informate cu (rivire la acea'ta. %ecomandrile includ un termen '(ecific

de ado(tare a unui r'(un'. 6e a'emenea* recomandrile (ot fi adre'ate 2omi'iei +n ceea ce

(rive&te legi'la0ia relevant a 9niunii.

Au&riaea eur&pean# (e a0igur#ri 8i pen0ii &"upa1i&nale a fo't in'tituit (rin

%egulamentul Parlamentului Euro(ean &i al 2on'iliului 9niunii Euro(ene nr.1"


9/24

func0ionri a (ie0elor financiare* la con'olidarea coordonrii interna0ionale +n domeniul

'u(raveg)erii* re'(ectiv la (revenirea arbitraului de reglementare &i la (romovarea condi0iilor de

concuren0 ec)itabile. Fotodat* 'e urmre&te garantarea unei reglementri &i 'u(raveg)eri

core'(un-toare cu (rivire la a'umarea ri'curilor de inve'ti0ii &i a altor ri'curi* favori-area

concuren0ei egale &i con'olidarea (rotec0iei con'umatorilor.%egulamentul Parlamentului Euro(ean &i al 2on'iliului 9niunii Euro(ene nr. 1"Autoritatea bancar

euro(ean@* de modificare a 6eci-iei nr. 13C!""&i* +n viitorul a(ro(iat* Banca 2entral Euro(ean (entru acele 0ri care (artici(

la noul mecani'm de 'u(raveg)ere unic* un (ilon7c)eie al a&a7numitei uniuni bancareG@ rm5n

re'(on'abile (entru 'u(raveg)erea in'titu0iilor financiare individuale* rolul EBA e'te de a

+mbunt0i func0ionarea (ie0ei interne (rin a'igurarea 'u(raveg)erii &i reglementrii euro(ene

adecvate* eficiente &i armoni-ate.

Princi(ala 'arcin a EBA e'te ' contribuie* (rin ado(tarea g)idurilor &i 'tandardelor

te)nice obligatorii* la crearea cadrului de reglementare unic euro(ean +n 'ectorul bancar. 2adrul

de reglementare unic are ca obiectiv furni-area unui 'et unic de norme (ruden0iale armoni-ate

(entru in'titu0iile financiare de (e +ntreg teritoriul 9E* contribuind la crearea unor condi0ii de

concuren0 ec)itabile &i oferind un nivel ridicat de (rotec0ie de(onen0ilor* inve'titorilor &i

con'umatorilor.

Autoritatea are un rol e'en0ial +n (romovarea convergen0ei (racticilor de 'u(raveg)ere

(entru a a'igura a(licarea armoni-at a normelor (ruden0iale. EBA are* de a'emenea* mandatul

de a evalua ri'cul &i vulnerabilit0ile 'ectorului bancar al 9E* +n '(ecial (rin ra(oarte (eriodice

(rivind evaluarea ri'curilor &i 'imulri de cri- la nivel euro(ean.

Fotodat are atribu0ii (e linia inve'tigrii a(licrii in'uficiente a legi'la0iei 9E de ctre

autorit0ile na0ionale* lurii deci-iilor +n 'itua0ii de urgen0* medierii de-acordurilor +ntre


10/24

autorit0ile com(etente +n 'itua0ii tran'frontaliere &i func0ionea- ca organi'm con'ultativ

inde(endent (entru Parlamentul Euro(ean* 2on'iliu 'au 2omi'ia Euro(ean.

2oo(erarea +ntre autorit0ile de 'u(raveg)ere* at5t la nivelul 9E &i c5t &i la nivel global*

e'te e'en0ial (entru con'olidarea 'u(raveg)erii gru(urilor bancare tran'frontaliere. 8n ace't

conte,t colegiile de 'u(raveg)ere care 'unt con'tituite &i func0ionea- 'ub umbrela EBA 'untcon'iderate ve)icule adecvate (entru coordonarea activit0ilor de 'u(raveg)ere tran'frontaliere.

8n conformitate cu legi'la0ia 9E* colegiile de 'u(raveg)ere trebuie ' fie +nfiin0ate (entru bncile

din EE >(a0iul Economic Euro(ean@ cu filiale 'au 'ucur'ale +n alte 0ri din EE. Ace'tea (ot

include &i autorit0ile de 'u(raveg)ere din 0ri din afara EE* acolo unde e'te ca-ul. 2olegiile

(ermit autorit0ilor de 'u(raveg)ere '7&i coordone-e ac0iunile* ' reali-e-e 'c)imburi de date &i

informa0ii &i im(licit o alocare &i utili-are mai eficiente a re'ur'elor di'(onibile.

C&mieul "&mun al au&ri#1il&r eur&pene (e 0upraveghere are rolul de a a'igura un

cadru de coo(erare &i de coeren0 tran''ectorial +n ca-ul celor trei autorit0i euro(ene de

'u(raveg)ere* +n '(ecial +n ceea ce (rive&te: conglomeratele financiare* contabilitatea &i auditul*

anali-ele micro(ruden0iale ale evolu0iilor* ri'curilor &i vulnerabilit0ilor tran''ectoriale care (un

+n (ericol 'tabilitatea financiar* (rodu'ele de inve'ti0ii cu amnuntul* m'urile de

1"


11/24

92 Au&ri#1ile (e 0upraveghere !an"ar# na1i&nale2 Su(iu

"&mparaiv

8n ciuda evolu0iilor +nregi'trate la nivel in'titu0ional +n 9niunea Euro(ean* autorit0ile de

'u(raveg)ere na0ionale au continuat ' fie (rivite ca (rinci(alii actori ce 'unt re'(on'abili de

'u(raveg)erea (ruden0ial a in'titu0iilor financiare. 8n ceea ce (rive&te modul +n care 'unt

organi-ate ace'te autorit0i* 'ubliniem c reglementrile euro(ene +n materie nu vin ' 'tabilea'c

o abordare unitar (entru toate 'tatele membre* ceea ce face ca* la data anali-ei* ' +nt5lnim o

diver'itate de modalit0i de organi-are a activit0ilor de 'u(raveg)ere (ruden0ial* (recum:

autorit0i 'e(arate (entru fiecare 'ector financiar +n (arte

autorit0i 'e(arate func0ional >e,ercit 'e(arat func0iile de 'u(raveg)ere micro7(ruden0ial*

macro7(ruden0ial* re'(ectiv conduita +n afaceri@

autorit0i care e,ercit 'u(raveg)erea mai multor 'ectoare financiare >(recum 'ectorul

bancar &i cel al (ie0ei de ca(ital 'au a'igurrilor@

o 'ingur autoritate de 'u(raveg)ere a (ie0elor financiare >care fie 'e con'truie&te +n urul

bncii centrale 'au +n cele mai multe ca-uri +n afara ei@.

6e men0ionat c* +n conformitate cu ra(ortul elaborat de Hrou( of F)irt? T&e stru'ture of

finan'ial superision *pproa'&es an+ &allenges in a lo-al ar/etpla'e0,(ublicat +n !""*

(5n la +nce(utul cri-ei financiare* la nivel global 'e (uteau individuali-a 4 abordri +n ceea ce(rive&te organi-area activit0ilor de 'u(raveg)ere a (ie0elor financiare* re'(ectiv: abordarea

in'titu0ional >'ectorial@* abordarea func0ional* abordarea integrat &i abordarea tIin (eacD'*

fiecare dintre ace'tea (re-ent5nd at5t avantae c5t &i de-avantae.

Abor!area instituional7 e'te aceea +n care 'tatutul legal al organi-a0iei >banc* 'ocietate

de a'igurri* fond de (en'ii* etc.@ determin autoritatea +n'rcinat cu 'u(raveg)erea* at5t din

(er'(ectiva (ruden0ial c5t &i* +n cele mai multe ca-uri* din (er'(ectiva conduitei +n afaceri.u(raveg)erea in'titu0ional e'te +nc 'emnificativ r'(5ndit la nivel global* de&i +n ultimele

dou decenii 'e (oate vorbi de un recul al ace'tei abordri +n detrimentul abordrii integrate. e

caracteri-ea- (rin aceea c activitatea de control (ruden0ial e'te +ndre(tat a'u(ra unei categorii

'(ecifice de in'titu0ii financiare* indiferent de gama de activit0i (e care ace'tea le (re'tea-. 8n

ca-ul ace'tui model* ce urmea- 'egmentarea cla'ic a 'ectorului financiar +n cele trei (ie0e*

e,i't o 'ingur autoritate de 'u(raveg)ere a in'titu0iilor de credit.

"upraveg#erea funcional e'te acea abordare +n care autoritatea de 'u(raveg)ere

com(etent e'te determinat de natura tran-ac0iilor ce 'unt efectuate de ctre entitatea re'(ectiv*

11


12/24

fr a avea +n' o legtur cu 'tatul 'u legal. Prin urmare* fiecare ti( de activitate derulat de o

in'titu0ie financiar va avea (ro(riul 'u 'u(raveg)etor.

Abor!area integrat'e fundamentea- (e e,i'ten0a unei 'ingure autorit0i de 'u(raveg)ere

>un 'u(raveg)etor univer'al@ care e'te re'(on'abil at5t de 'u(raveg)erea (ruden0ial* c5t &i de'u(raveg)erea din (er'(ectiva conduitei +n afaceri* (entru toate (ie0ele financiare. u(raveg)erea

integrat (re'u(une deci ca o 'ingur autoritate* de regul diferit de banca central* '

'u(raveg)e-e 'i'temul financiar +n an'amblul 'u. A(ari0ia conglomeratelor financiare* dar &i

diver'ificarea activit0ilor e,ercitate de diver'ele 'ociet0i financiare* +n numeroa'e ca-uri

ace'tea inter'ect5ndu7'e cu cele derulate de in'titu0ii ce activea- (e alte (ie0e financiare* au

re(re-entat temeiuri (entru ado(tarea de un ctre un numr mare de 'tate euro(ene a

'u(raveg)erii integrate.

Abor!area $%in &eac's (re'u(une 'u(raveg)erea (e ba- de obiective &i con't +n

alocarea atribu0iilor de 'u(raveg)ere la nivelul a dou autorit0i* re'(ectiv: una care va e,ercita

'u(raveg)erea (ruden0ial a in'titu0iilor de credit &i alta care e'te re'(on'abili-at cu

reglementarea &i 'u(raveg)erea conduitei +n afaceri.

Mult tim( ar)itectura 'i'temului de 'u(raveg)ere a 'ectorului 'erviciilor financiare* +n

general* a fo't con'iderat ca fiind un a'(ect irelevant* mai ale' +n conte,tul +n care celelalte

(ie0e financiare* cu e,ce(0ia celei bancare* 'ingura care de altfel a fcut obiectul unei

'u(raveg)eri robu'te &i 'i'tematice* nu erau 'uficient de-voltate (entru a afecta 'tabilitatea

financiar. 6at fiind im(ortan0a tot mai mare a com(aniilor de a'igurare* a fondurilor de (en'ii

&i a (ie0ei de ca(ital +n cadrul economiilor na0ionale* +nce(5nd cu deceniul al Vl##7lea al 'ecolului

trecut '7a manife'tat tot mai (regnant nece'itatea 'u(raveg)erii efective a ri'curilor (e care

ace'te 'ociet0i &i le a'umau* a'igurarea 'tabilit0ii &i 'nt0ii 'i'temului financiar +n an'amblu.

Evolu0ia re'(ectiv a determinat ado(tarea de ctre unele 'tate euro(ene a 'u(raveg)erii

integrate a 'ectorului (ie0elor financiare 'i renun0area la abordarea in'titu0ional. A'tfel* 0rile

'candinave* (recum Norvegia >11


13/24

Pentru (rima dat o mare (utere indu'trial* (rinci(al centru financiar interna0ional* a deci'

' atribuie cele mai im(ortante re'(on'abilit0i de 'u(raveg)ere a 'i'temului financiar unei

'ingure autorit0i* alta dec5t banca central.

;a !"."$.11


14/24

a'tfel c o e,ce'iv omogeni-are a (racticilor de 'u(raveg)ere (oate conduce la

de'cre&terea calit0ii de an'amblu a activit0ii 'u(raveg)etorilor

e,(erien0a nece'ar (entru 'u(raveg)erea bncilor* 'ociet0ilor de a'igurri &i a

in'titu0iilor (ie0ei de ca(ital rm5ne '(eciali-at* a'tfel +nc5t nu 'e (ot a&te(ta foarte multe

economies of scopede (e urma 'u(raveg)erii integrate. Ace'te economii vor fi redu'e*+n '(ecial dac 'tructura intern a agen0iei re(roduce divi-iunea tradi0ional dintre

activitatea bancar* a'igurri &i (ie0e de ca(ital* a&a cum a fo't ca-ul* ini0ial* +n 'itua0ia =A

+n Marea Britanie

o autoritate (uternic de 'u(raveg)ere (oate '(ori ri'cul moral* dac (ublicul va (erce(e c

+ntregul 'i'tem financiar va fi 'ub controlul agen0iei unice

o 'tructur centrali-at nu a'igur diver'ificarea ri'cului* fc5nd 'u(raveg)erea mult mai

vulnerabil fa0 de (oten0ialele 'lbiciuni manageriale e,i'tente +ntr7o 'ingur agen0ie o 'ingur agen0ie de 'u(raveg)ere financiar va elimina avantaele (oten0iale care decurg

de (e urma com(eti0iei +ntre agen0iile de 'u(raveg)ere.

6e 'ubliniat c* +n conformitate cu o(iniile unor '(eciali&ti* evaluarea con'olidat a

ri'curilor im(licate de e,i'ten0a unui conglomerat financiar nu face ab'olut nece'ar ca activit0ile

de 'u(raveg)ere ' fie e,clu'iv concentrate la nivelul unei 'ingure entit0i. 6e altfel* 'olu0ia

alternativ* '(ecific 0rilor care utili-ea- 'u(raveg)erea in'titu0ional* e'te aceea a coo(errii

+ntre autorit0ile de 'u(raveg)ere im(licate* +n '(ecial* (rin acordarea acce'ului reci(roc la

informa0iile (e care ace'tea le de0in. u(raveg)erea con'olidat e'te e,ercitat fie de ctre una

dintre autorit0i >cea care 'u(raveg)ea- in'titu0ia financiar con'olidant@* acea'ta beneficiind

de informa0iile de care are nevoie de la celelalte* 'au de ec)i(e mi,te care 'e ba-ea- (e

re'ur'ele &i e,(erien0a di'(onibile la mai multe agen0ii. 2ri-a financiar a oferit dove-i c (ie0ele

mai integrate &i com(le,e au e,(u' 'i'temul financiar* economia +n an'amblu* la un ri'c mai

mare de turbulen0e financiare de '7au dovedit e,trem de co'ti'itoare. 8n ace't conte,t* factorii de

deci-ie* autorit0ile de 'u(raveg)ere +n general* au abordat (roblema remodelrii regimurile lor

de 'u(raveg)ere* con'tat5ndu7'e >'i'tem (re-ent (e larg +n ca(itolul urmtor@ o tendin0 de

tran-i0ie ctre 'i'temul FIin PeacD'.

;a data (re-entei anali-e* 'tructura 'i'temelor de 'u(raveg)ere la nivelul 0rilor membre

ale 9niunii Euro(ene 'e (re-enta* a'tfel:

14


15/24

FaraModel

'ectorial>in'titu0ional@

Modelintegrat

Model FIinPeacD'

Numrul deautorit0i de

'u(raveg)ere

#m(licarea bncii centrale +n'u(raveg)erea 'ectorului bancar

Au'tria , 1

Banca centrala >ENB@ e'teim(licat alturi de =MA +n'u(raveg)erea bncilor.

Belgia , !Banca central a (reluatre'(on'abilitatea 'u(raveg)eriiin'titu0iilor financiare.

Bulgaria , ! Banca central e'te re'(on'abilde 'u(raveg)erea bancar

2i(ru , 4 Banca central e'te re'(on'abilde 'u(raveg)erea bancar.

2e)ia , 1Banca central e'te re'(on'abilcu 'u(raveg)erea 'ectorului

bancar* indu'triei de a'igurri*fondurilor de (en'ii* (ie0ei deca(ital* in'titu0iilor de (l0i.

6anemarca

, 1

6anmarD' NationalbanD >6NB@e'te membr +n 2on'iliul deafaceri financiare* organi'm caredecide cu (rivire la (oliticile

generale de 'u(raveg)ere.

1$


16/24

FaraModel'ectorial

>in'titu0iona

Model

integrat

ModelFIin

Numrul deautorit0i de'u(raveg)er

#m(licarea bnciicentrale +n

'u(raveg)erea

E'tonia , 1

Banca central arede'emnate (er'oane

+n 2on'iliul de 'u(ra7veg)ere* organi'm cefunc0ionea- +ncadrul autorit ii

=inland , !

Autoritatea de 'u(ra7veg)ere +n'rcinatcu 'u(raveg)ereain'titu0iilor de creditinterac7 0ionea-admini'trativ cuBanca =inlandei*fiind +n'inde(endent

=ran0a , !

A2P >autoritatea re'7(on'abili-at cu'u(raveg)ereain'titu0iilor de credit@e'te (re-idat de

Hermania , 1

Bunde'banD >BBJ@e'te* (rin lege*im(licat 'ub'tan0ial

+n 'u(raveg)ereabancar* e,ercit5ndre'(on'abilit0i dein'(ec0ie la 'ediul

bncilor* monito7ri-area continu aace'tora* anali-e la

Hrecia , /Banca centrale,ercit 'u(raveg)e7rea bncilor* com(7

13


17/24

FaraModel'ectorial

>in'titu0iona

Model

integrat

ModelFIin



'u(raveg)erealea'ing* in'titu0iilor

de tran'fer de bani*

(recum &i a ca'elor

9ngaria ,Huvernatorul e'temembru +n 2on'iliul

#rlanda , 1

u(raveg)erea'ectorului 'erviciilorfinanciare e'tealocat ininte ralitatea 'a la

#talia , , 4

Banca #taliei e'te+n'rcinat cu'u(raveg)erea

(ruden0ialin'titu0iilor de credit*

;ituania , /Banca centralaa'igura

;etonia , 1

Banca centralcoo(erea- cu =JFJ>autoritatea de'u(raveg)ere@ +n ceeace (rive&te 'c)imbul

de informa0ii* ac0iuni

;u,emburg

, /

Banca central a fo'tre'(on'abili-at cu'u(raveg)erea

(ruden7 0ial alic)idit0ii (ie0elor &iin'titu iilor care

Malta , 1Huvernatorul e'temembru +n 2on'iliul

1


18/24

FaraModel'ectorial

>in'titu0iona

Model

integrat

ModelFIin



'u(raveg)ereaautorit0ii de

landa , !Banca central e'teautoritatea re'(on7'abil cu 'u(raveg)e7rea tuturor

Polonia , 1

6e&i* BNP nu maie'te im(licat +n'u(raveg)ereain'titu0iilor de credit*;egea (rivind2omitetul detabilitate =inanciara alocat la nivelul

bncii centrale

Portugalia , , /

u(raveg)erea 'ec7torului bancar e'tealocat inintegralitatea 'a

bncii centrale. 6ea'emenea* banca cen7tral a'igur 'u(rave7g)erea conduitei +n

afaceri a in'titu0iilorde credit. 8n cur' deim(lementare aabordrii FIinPeacD' (ur* bancacentral urm5nd '

%omania , , !

Banca central e'tere'(on'abili-at cu'u(raveg)ereain'titu0iilor de credit*a in'titu0iilor

1


19/24

FaraModel'ectorial

>in'titu0iona

Model

integrat

ModelFIin



'u(raveg)erea'i'temelor de l i

lovenia , /

Banca central e'te

re'(on'abili-at cu'u(raveg)erea

lovacia , 1Banca central e'teautoritatea de

(ania , /

Banca central e'tere'(on'abili-at cu'u(raveg)ereain'titu0iilor de credit&i a'igurarea

uedia , 1

Banca central are

re'(on'abilit0i (elinia a'igurrii

Marea

Britania, !

8nce(5nd cu a(rilie!"l/* Prudentialregulation aut)orit?>P%A@* 'tructura

(arte a BanD ofEngland* e'tere'(on'abil cu'u(raveg)erea

bncilor* in'titu0iilori(otecare*coo erativelor de

2roa0ia ,

Banca central e'tere'(on'abili-at cu'u(raveg)ereain'titu0iilor de credit&i a'igurarea

Anali-5nd informa0iile cu(rin'e +n tabelul de mai 'u'* (utem con'tata c un numr de 1!

0ri euro(ene +nc utili-ea- 'u(raveg)erea 'ectorial >in'titu0ional@* +n tim( ce un numr de 1/

0ri abordea- integrat 'u(raveg)erea 'ectorului 'erviciilor financiare. 6e a'emenea* 'e (oate

ob'erva c* +n conte,tul cri-ei financiare* au fo't identificate o 'erie de 'lbiciuni la nivelul celor

dou 'i'teme utili-ate (e 'car larg (entru organi-are &i e,ercitarea activit0ilor de 'u(raveg)ere

financiar* ceea ce a accelerat un (roce' de migrare a unor 0ri >de0intoare a unor 'i'teme

financiare de referin0@ ctre o a treia cale* abordarea FIin PeacD'

1


20/24

:2Ne"e0iaea impli"#rii !#n"il&r "enrale %n "a(rul 0i0emel&r(e 0upraveghere

Nece'itatea im(licrii bncilor centrale +n activitatea de 'u(raveg)ere a (ie0elor financiare

+n general &i a celei bancare +n '(ecial deriv din im(ortan0a dimen'iunii intermedierii financiare

+n cadrul unei economii. #ntermedierea financiar 'urvine atunci c5nd in'titu0iile financiare

direc0ionea- fondurile atra'e de la cei care economi'e'c ctre cei care inve'te'c. Men0ione-

conclu-ia unui 'tudiu +ntre(rin' +n ace't 'en' de ctre fo'tul guvernator al =ederal %e'erve* Ben

BernaDe* conform creia o mare (arte a declinului out(ut7ului 'e datorea- deteriorrii 'itua0iei

'i'temului financiar. 8n 'u'0inerea teoriei 'ale* ace'ta 'ublinia- c cre&tere lent a creditului +n

(erioada 1


21/24

Na(oca c un niel s'ut al inflaiei nu repreint o 'on+iie sufi'ient pentru asigurarea

sta-ilitii finan'iare pe termen lung. 3n e'onomiile 'ontemporane, un niel s'ut i sta-il al

inflaiei a 'on+us la 'rearea unui 'limat e'onomi' nou, 'are ne'esit re'onsi+erarea 'u

riguroitate a relaiei +intre sta-ilitatea preurilor i sta-ilitatea finan'iar. a atare, sa tre'ut

la +es'&i+erea unui nou front +e lupt, 'el 'onsa'rat 'om-aterii insta-ilitii finan'iare.(( nou tem devine a'tfel de larg intere'* re'(ectiv modul +n care reglementarea (ie0elor financiare

influen0ea- cre&terea economic. 2ri-a a furni-at dove-i am(le c un 'i'tem financiar 'tabil va

avea un im(act (o-itiv a'u(ra cre&terii economice* +n tim( ce in'tabilitatea va conduce la

rece'iune. E'te (o'ibil ca (e termen 'curt &i mediu* +ntre obiectivele ce vi-ea- a'igurarea

'tabilit0ii 'i'temului financiar &i cre&terea economic ' e,i'te un conflict* +n' (e termen lung

ace'te 'unt convergente. E&ecul cadrului de reglementare e'te larg acce(tat de ctre '(eciali&ti ca

fiind o cau- a cri-ei. Prin urmare* '7a im(u' +ntrirea 'i'temului bancar (rin folo'irea unui'i'tem riguro' de te'te de 'tre' &i acolo unde a fo't nece'ar '7a (rocedat la con'olidarea

ca(italurilor. i'temul bancar e'te acum mai bine ca(itali-at dec5t a fo't +n (erioada (re cri-*

deci mai 'tabil. Pe de alt (arte bncile vor avea nevoie de mai mult ca(ital* at5t (entru

+nde(linirea cerin0elor Ba'el ### dar &i (entru a aco(eri ri'cul de credit a'ociat unor active care au

a'ociat un ri'c de nerambur'are ridicat. 9n 'tudiu E26* lan'at la 1 februarie !"11* e'timea-

c im(actul (e termen mediu al (unerii +n a(licare a cerin0elor Ba'el ###* a'u(ra cre&terii P#B7

ului* 'e 'ituea- +n intervalul de la 7"."$ 7 ".1$ (uncte (rocentuale (e an. Produc0ia economic va

fi afectat +n (rinci(al de o cre&tere a marelor bncile* re'(ectiv o cre&tere a co'turilor de

finan0are bancare* ca urmare a nece'it0ii maorrii cerin0elor de ca(ital. Fotu&i* (unerea +n

(ractic a noilor reguli referitoare la ca(ital* Ba'el ###* (oate aduce o +mbunt0ire a calit0ii

ca(italului bancar* o mai mare tran'(aren0* dar &i o 'uficient lic)iditate +n 'i'temul bancar*

(entru a face fa0 unei cri-e economice* re'(ectiv va con'olida 'tabilitatea financiar.

!1


22/24

/2 C&n"lu4ii

2ele men0ionate mai 'u' con'tituie temei (entru tran'formrile care au avut loc +n ultimii

ani la nivelul 'i'temelor de 'u(raveg)ere func0ionale +n 'tatele membre ale 9niunii Euro(ene &i

care* +n cele mai multe ca-uri* au (re'u(u' trecerea de la abordarea integrat de 'u(raveg)ere a

(ie0elor financiare* ce minimi-a de regul im(licarea bncii centrale* la abordarea FIin PeacD'*

abordare care 'ituea- banca central +ntr7o (o-i0ie c)eie +n cadrul ar)itecturii 'i'temului de

'u(raveg)ere a (ie0elor financiare. ;a data anali-ei* 'i'teme de 'u(raveg)ere de ti( FIin PeacD'

erau func0ionale +n Belgia* =ran0a &i Marea Britanie* iar 'i'teme )ibrid >mi, +ntre abordarea

'ectorial &i FIin PeacD'@ func0ionau +n #talia &i Portugalia >tab. nr.1@.

A&a cum am artat +n cadrul 'tudiului* Marea Britanie a fo't 0ara care a modificat

'emnificativ 'i'temul de 'u(raveg)ere euro(ean &i c)iar mondial* determin5nd trendul trecerii de

la modelul de 'u(raveg)ere 'ectorial la cel integrat +n ultimul deceniu al 'ecolului * model ceavea ' devin (redominant +n 9niunea Euro(ean. Frecerea re'(ectiv a (re'u(u'

dere'(on'abili-area +n mare m'ur a Bncii Angliei (e linia activit0ii de 'u(raveg)ere a

'i'temului bancar &i alocarea re'(on'abilit0ilor re'(ective la nivelul unei agen0ii unice >=inancial

ervice' Aut)orit?@. 6e&i* '7a cre-ut c acea't abordare oferea o (er'(ectiva c5t mai de(lina a

interac0iunilor +ntre efecte micro 'i macro* +n condi0iile +n care (ie0ele au devenit tot mai

com(le,e* cu gru(uri ce ac0ionea- concomitent (e (ia0a bancara* (e cea de ca(ital* (e cea a

a'igurrilor 'i (en'iilor (rivate. 2ri-a a dovedit +n' c modelul nu a (erformat. A a(rutnece'itatea abordrii variantei cu doua creneluri* numit tIin (eaD'* care 'e(ar

(ruden0ialitatea de monitori-area conduitei entit0ilor financiare. 6e men0ionat c 'u(raveg)erea

(ruden0ial e'te e,ercitat de banca centrala* (rin intermediul unei noi 'tructuri* re'(ectiv

Prudential %egulation Aut)orit? >P%A@. Acea'ta e'te re'(on'abil de 'u(raveg)erea bncilor*

in'titu0iilor de credit i(otecar* coo(erativelor de credit* 'ociet0ilor de a'igurri &i firmele de

inve'ti0ii. 8n total* P%A 'u(raveg)ea- a(ro,imativ 1."" in'titu0ii financiare.

Pornind de la diver'ele o(inii ale anali&tilor +n domeniu* (utem 'inteti-a o 'erie de avantae(e care le (re'u(une e,ercitarea 'u(raveg)erii de ctre o banc central. A'tfel* informa0ia

confiden0ial* colectat +n 'co(ul 'u(raveg)erii* e'te im(ortant +n (roce'ul de elaborare a

(oliticii monetare. Bncile centrale acce'ea- informa0ia (ruden0ial mai ale' +n monitori-area

la nivel macroeconomic. Activitatea de 'u(raveg)ere e'te e'en0ial (entru limitarea )a-ardului

moral* atunci c5nd o banc* +n li(' de lic)idit0i cere a'i'ten0* (entru re'tabilirea 'olvabilit0ii

ace'teia. 6e fa(t ace'ta e'te &i unul din argumentele care 'tau la ba-a crerii mecani'mului unic

de 'u(raveg)ere la nivelul 9niunii Euro(ene* +n cadrul Bncii 2entrale Euro(ene.

Argumentul ri'cului 'i'temic 'e ba-ea- (e rela0ia dintre controalele (ruden0iale a'u(ra

intermediarilor financiari &i evaluarea ri'cului la nivelul +ntregului 'i'tem financiar. 2)iar &i 0rile

!!


23/24

unde 'u(raveg)erea bancar a fo't alocat la nivelul unei agen0ii unice* banca central e'te

re'(on'abil (entru 'tabilirea 'i'temului financiar. biectivul bncilor centrale de a'igurare a

'tabilit0ii 'i'temice le confer o evaluare mai bun* nu numai a im(actului (oten0ial al &ocurilor

la nivel macro 'au tulburrilor de (e (ie0ele de ca(ital interne 'au interna0ionale* c5t &i

ge'tionarea factorilor ce afectea- 'tabilirea gru(urilor de intermediari.Nu mai (u0in im(ortant e'te criteriul inde(enden0ei &i (rofe'ionali'mului bncilor centrale

+n a'igurarea 'nt0ii 'i'temului bancar &i im(licit a'igurarea 'tabilit0ii financiare.

!/


24/24

Bi!li&gra5ie

1. %obert O. Barro 7 6eterminant' of economic groIt): a cro''7countr? em(irical 'tud?*

NAF#NA; B9%EA9 = E2NM#2 %EEA%2L 1"$" Ma''ac)u'ett' Avenue

2ambridge* MA "!1/* Augu't 1

Documents

Supravegherea bancară în Uniunea Europeană