Suportul de Baza Si Alte Manevre de Urgenta

Embed Size (px)

Citation preview

ANUL II SEMESTRUL I LUCRARI PRACTICE SUPORTUL DE BAZA AL VIETII

Mihaela Cardis

STOPUL RESPIRATORSDD Obstructii ale CA - > inec, strangulare, inhalare varsaturi, secretii , sange ; accidente ; absenta reflexului de tuse si expectoratie Deprimare toxica a centrilor respiratori - > somnifere, electrocutare, TCC Afectarea musculaturii respiratorii Traumatisme toracice MDD - > absenta miscarilor toracice si abdominale, cianoza, absenta murmurului vezicular EXPLICAREA UNOR MANEVRE 1.Hiperextensia capului - > impiedica caderea limbii inapoi ; nu se efectueaza la sugari si copii (nu dezobstrueaza glota) 2.Curatirea cailor respiratorii - > se face cu degetele dupa ce acestea au fost infasurate intr-o batista/comprese ; se curata gura, faringele ; se indeparteaza protezele mobile ; extregere corpi straini solizi si vizibili localizati supraglotic cu ajutorul pensei Magill (daca avem)

Mihaela Cardis

3.Respiratia artificiala: Gura la gura: - se aplica o batista pe gura victimei - salvatorul aplica gura pe buzele intredeschise ale victimei, penseaza nasul si insufla aer - P este lasat sa expire singur Gura la nas se foloseste atunci cand victima are leziuni ale buzelor, mandibulei, limbii, hemoragii locale, trismus, cand gura victimei este mai mare decat a salvatorului - se procedeaza ca mai sus cu diferenta ca, gura salvatorului se aplica pe nasul victimei si ca se acopera de data aceasta gura victimei Prin masca de buzunar ideal ; se procedeaza ca mai sus dar insuflatiile se fac prin masca (aceasta acopera etans atat gura cat si nasul victimei)

Mihaela Cardis

Ventilatia mecanica Prin definitie, victima unui SCR are calea aeriana obstruata, manevrele de deschidere a acestora ramanand un pas important in desfasurarea procesului de resuscitare. Noile ghiduri recomanda ca salvatorii laici sa foloseasca manevra de hiperextensie a capului si ridicare a mandibulei pentru a deschide calea aeriana a unei victime inconstiente, chiar daca aceasta prezinta semne de trauma sugestive pentru leziune de coloana cervicala. Protocoalele ERC 2000 recomandau utilizarea manevrei de subluxare anterioara a mandibulei pentru o victima cu suspiciune de leziune de coloana cervicala, recomandare valabila si pentru salvatorii fara pregatire medicala. Modificarea adusa de noul protocol este argumentata prin dificultatea de deschidere a cailor aeriene, mai ales pentru un salvator laic, datorita complexitatii tehnicii de subluxare anterioara a mandibulei. Pe de alta parte, orice metoda de deschidere a caii aeriene produce un grad mai mic sau mai mare de mobilizare a coloanei cervicale cu risc de afectare medulara secundara. Din acest motiv, programul de instruire a salvatorilor laici cuprinde doar tehnica de hiperextensie a capului si ridicare a mandibulei ca metoda de deschidere a cailor aeriene; se recomanda efectuarea celui mai mic grad de hiperextensie a capului necesar pentru a deschide caile aeriene.Mihaela Cardis

Dupa deschiderea cailor aeriene se verifica prezenta respiratiilor normale pentru o perioada de 10 secunde. S-a considerat necesara introducerea termenului de respiratie normala datorita confuziei create, mai ales in cazul unui salvator laic intre ventilatia normala si gaspurile din primele minute de la instalarea SCR, diagnosticarea incorecta, intarziind initierea SVB si reducand sansele de supravietuire. S-a observat ca laicii tind sa comunice dispecerilor din serviciile de urgenta ca victima respira, dar la intrebarea daca aceasta respira normal, acelasi salvator raspunde negativ. Noile protocoale recomanda ca salvatorul sa considere gaspurile ca ventilatie absenta si sa initieze SVB incepand cu compresiile toracice. Salvatorul inspira normal si administreaza ventilatia mecanica timp de 1 secunda. Inspirul profund care preceda administrarea ventilatiei, conditie stipulata de vechile protocoale, nu mai este considerat necesar. Salvatorii pot administra o ventilatie eficienta (care produce expansiunea peretelui toracic anterior) fara a fi precedata de inspir profund. Scurtarea timpului de ventilatie mecanica (la 1 secunda de la 1-2 secunde) reduce perioada de intrerupere a compresiilor toracice. Ventilatiile lungi scad intoarcerea venoasa si umplerea cardiaca reducand fluxul sangvin produs de urmatoarea compresie toracica.

Mihaela Cardis

4.Manevra Heimlich - > manevra de importanta vitala atunci cand un P a inghitit un corp strain care s-a cantonat la nivelul arborelui respirator a.Daca P sta in picioare sau pe scaun - > salvatorul in spatele lui, isi plaseaza mainile in regiunea epigastrica apoi exercita o presiune ascendenta, pe abdomen b.Daca P este in DD - > salvatorul se aseaza in genunchi deasupra victimei si comprima brusc, ascendent, epigastrul c.Daca P este in DL salvatorul aplica lovituri scurte pe toracele posterior, intre omoplati d.Sugar - > se aduce in pozitie cu capul in jos ( prins de picioare) apoi se aplica cateva lovituri (nu foarte intense) pe toracele posterior, intre omoplati e.Copil - > se culca victima pe genunchii salvatorului, cu capul in jos, apoi se aplica cateva lovituri pe toracele posterior, intre omoplati

Mihaela Cardis

Mihaela Cardis

Mihaela Cardis

STOPUL CARDIACSDD - inec, electrocutare - intoxicatii grave - TCC, traumatism cardiac - come - IR netratata - boli cardiace, IMA - hemoragii mari, hipotermie, etc MDD - paloare brusca sau cianoza accentuate, bradicardie/tahicardie,aritmii,hTA APOI - pierderea cunostintei, absenta pulsului la carotida, MIDRIAZA, apnee, cianoza !!! Orice este urmat la 2 minute de celalalt in cazul in care nu se intervine imediat!!!Mihaela Cardis

EXPLICAREA UNOR MANEVRE 1. Verificarea pulsului central Determinarea prezentei sau absentei pulsului central este o manevra dificila pentru salvatorii laici si uneori chiar si pentru cei cu pregatire medicala; pentru a evita intarzierea initierii compresiilor toracice, ghidurile din 2005 recomanda RCP pentru orice victima inconstienta si care nu respira normal. In cazul persoanelor cu pregatire medicala, cautarea pulsului central se face simultan cu cautarea semnelor de viata, intr-un interval de maximum 10 secunde (sunt considerate semne sugestive de viata, de prezenta a circulatiei spontane: miscarea, tusea si ventilatia normala). 2. Compresiile toracice Victimele aflate in SCR au nevoie imediata de compresii toracice; efectuate corect si continuu, acestea asigura un flux sangvin minim, dar de importanta critica la nivel cerebral si in teritoriul coronarian; in plus, cresc sansa de succes a defibrilarii si de reluare a unui ritm compatibil cu functia de pompa; compresiile toracice sunt in mod particular importante in FV, cand socul nu poate fi aplicat mai devreme de 4-5 minute de la producerea colapsului.Mihaela Cardis

Avand in vedere impactul asupra ratei de supravietuire in SCR a initierii rapide si a efectuarii corecte a compresiilor toracice s-a renuntat la procesul laborios de identificare a reperelor anatomice pentru pozitionarea corecta a mainilor salvatorului pe peretele toracic anterior al victimei (pentru reperarea mijlocului jumatatii inferioare a sternului). Noile ghiduri recomanda plasarea mainilor salvatorului pe mijlocul toracelui victimei. Prin aceasta modificare se simplifica modul de invatare si de retinere a manevrei (in special pentru salvatorii laici), scade perioada de pauza dintre seriile de compresii toracice prin pozitionare corecta si rapida si creste numarul de compresii administrate. ConcluziiCompresiile toracice genereaza debit cardiac si flux sangvin in teritoriul coronarian si cerebral; cu cat compresiile sunt mai corect efectuate ( frecventa, forta de compresie, faza de comprimare care alterneaza cu faza de revenire a peretelui toracic la pozitia anterioara), cu atat fluxul sangvin produs este mai mare. Compresiile toracice efectuate superficial ( forta de contractie redusa) sau cu frecventa prea mica nu produc debit cardiac la niveluri maxim posibile. In momentul intreruperii compresiilor toracice, presiunile de perfuzie cerebrala si coronariana scad la zero, iar revenirea lor la nivelurile anterioare se produce dupa un numar variabil de compresii. Prin urmare, orice intrerupere a compresiilor toracice scade sansa de supravietuire si creste gradul de disfunctie miocardica post-resuscitare.Mihaela Cardis

Pentru a evita oboseala resuscitatorilor si prin urmare scaderea calitatii compresiilor toracice, cand exista mai multi salvatori, se recomanda schimbarea acestora la interval de 2 minute (5 cicluri de 30 de compresii toracice: 2 ventilatii). CONTRAINDICATII COMPRESII - > traumatisme ale peretelui toracic cu fractura de stern, coaste - hemoragie masiva intrapericardica, tamponada cardiaca MENTIUNI - la sugar masajul se face cu un deget la o frecventa si adancime corespunzatoare varstei(120-140/min, 1 1,5 cm) - la copil cu o mana, adancime de 2-3 cm, frecventa corespunzatoare varstei

SUPORTUL DE BAZA AL VIETII SVBSTOP CARDIO-RESPIRATOR Se face o evaluare rapida a locului in care se afla victima, pentru a fi siguri ca nu ne expunem pericolului. Apoi se trece la aplicarea SVB conform schemei:Mihaela Cardis

Mihaela Cardis

Verifici sigurantaVerifici constienta Ceri ajutor Eliberezi CAS Evaluezi functiile vitale

Suni la 11230 compresii toracice 2 insuflatiiMihaela Cardis

Verifici sigurantaVerifici constienta Ceri ajutor Eliberezi CAS Evaluezi functiile vitale

Suni la 11230 compresii toracice 2 insuflatiiMihaela Cardis

Verifici sigurantaVerifici constienta Ceri ajutor Eliberezi CAS Evaluezi functiile vitale

Suni la 11230 compresii toracice 2 insuflatiiMihaela Cardis

Privesti, asculti, simti respiratiile NORMALE Nu confunda respiratia agonala cu respiratia NORMALA

Mihaela Cardis

Verifici sigurantaVerifici constienta Ceri ajutor Eliberezi CAS Evaluezi functiile vitale

Suni la 11230 compresii toracice 2 insuflatiiMihaela Cardis

Verifici sigurantaVerifici constienta Ceri ajutor Eliberezi CAS Evaluezi functiile vitale

Suni la 11230 compresii toracice 2 insuflatiiMihaela Cardis

Verifici sigurantaVerifici constienta Ceri ajutor Eliberezi CAS Evaluezi functiile vitale

Suni la 11230 compresii toracice 2 insuflatiiMihaela Cardis

30Mihaela Cardis

2

Plaseaza podul palmei stg pe mijlocul toracelui si apoi peste mana stg , pe cea dreapta Intrepatrunde degetele Compresiile toracice: Frecventa 100 min-1 Adancime 4-5 cm Egalitate intre compresie : relaxare

Cand e posibil, schimbati-va la fiecare 2 minute (sau 5 cicluri )Mihaela Cardis

SVB se aplica 30 45 minute sau pana la venirea salvarii Criterii de abandonare a resuscitarii - midriaza areactiva peste 10 minute - lipsa activitatii cardiace (EKG) peste 10 minute - opacitatea corneei - aparitia cianozei cu lividitati !!! Daca victima isi reia respiratia si ritmul cardiac, se aseaza in pozitie laterala de siguranta (PLS) si se supravegheaza cu atentie!!!Mihaela Cardis

Mihaela Cardis

Mihaela Cardis

Approach safely

Check responseShout for help Open airway Check breathing Call 112 Attach AED Follow voice prompts

Some AEDs will automatically switch themselves on when the lid is opened

Stand clear Deliver shock

30

2

30

2