ECOTURISMUL-o alternativa a turismului durabil

Introducere

Cresterea rapida a industriei turistice,specifica fin sec XX si incep sec XXI se coreleaza cu dezvoltarea fara precedent a economiei,a urbanizarii,urmate de tendinta de marire a veniturilor populatiei,a concediilor prin micsorarea timpului de lucru.

Prosperitatea economica a tarilor dezvoltate a avut ca efect si o evolutie accelerate a turismului prin:

Costul redus al transporturilor,explozia informatiei si tehnologiei; O rata a intrarilor turistice de 9%/an.

Turismul furnizeaza circa 10 % din venitul national la nivel mondial.Este una din primele activitati cu produse pt export in peste 150 state,din care peste 60 reprez cel mai important sector economic,oferind circa un sfert de milliard de locuri de munca.

In acelasi timp,aceasta dezvoltare in ansamblu a presupus si presupune costuri de mediu care pot afecta turismul pe termen lung.

Conceptul de “calatorie eco” -reuseste sa imbine 2 din provocarile esentiale ale sec XXI:

1. Prima se refera la stilul nostrum de viata contemporan felului in care socializam si in care facem afaceri,care implica un volum considerabil de calatorii.

2. A doua e strans legata de faptul k toate calatoriile au un impact imminent asupra mediului inconjurator,in ansamblul sau,asupra naturii,inclusive asupra socioecosistemelor omenesti.

Epoca hipermobilitatii :toata lumea si lucrurile sunt angrenate intr o economie globala,intr-un ritm si intr-o cantitate fara precedent in istoria omenirii.Societatile omenesti par mai degraba a fi “mobilizate” decat “civilizate”

Fenomenul globalizarii a contribuit la cresterea nr de calatorii in interes de afaceri,socializare,recreere si placere.10% din pop globala(900 mil pers din 7 miliarde) formeaza un grup distinct de globe-trotteri pe care ii numim TURISTI.Pana in 2050 se estimeaza k nr turistilor va ajunge la 1,6 miliarde.

Acestui grup ii revine responsabilitatea de a proteja sanatatea mediului inconjurator.

Turismul furnizeaza mai mult de 6% din prod global mondial si 13% din cheltuielile de consum(OMT).

Dupa 1990,turismul a inceput sa fie asociat cu degradarea mediului.Primele inreg au parut inca din 1975 in “Salbaticii care invadeaza lumea”-“Hoardele aurii”,Miles Turner.In 1987,Kreippendorf-“consumatori de peisaje”.

Problemele de mediu din partea turismuli provin de la marirea fluxului de4 turisti,abilitatea crescanda a accesarii arealelor natural nealterate,asumarea drepturilor de a proceda astfel,gama larga de servicii.

Un impact deosebit asupra industriei turistice l-au avut unele evenimente economice,naturale,politice sau sociale:

Criza energetica-1970 Criza financiara-2008-2012 Cutremurul din Indonezia,urmat de valul tsunami-25 dec 2004 Eruptiile vulcanului islandez Evjafjallajokull cu importante consecinte

asupra transp.aeriene-martie-apr 2010 Cutremurul din Japonia-11 mar 2011,urmat de valul tsunami si

accidentul de la centrala nucleaza Fukushima Conflictele politice si militare din ex-Iugoslavia-1990,Irak-2003-

2008,Tunisia,Egipt,Libia,Siria-ian 2011-feb 2012,actele teroriste-SUA,11 sept 2011

Acestea au impus modificari regionale in dinamismul si cantitatea flrxurilor turistice,a fluxurilor de capital si de informatii,dar si de reorientare a marketingului touristic.

Aceste elemente pot face din ECOTURISM o forma a turismului durabil,o varianta de turism ecologic in care se investesc foarte multe sperante in toate statele lumii.

Aparitia ecoturismului

Ecoturismul s-a dezvoltat in ult dec a sec XX ca urmare a pericolului creat de supradezvoltarea turismului si a intrat pe piata turistica in anii ’80 ca efect al miscarilor environmentaliste.

Incepand cu primul Raport al Clubului de la Roma si a prima “Conferinta asupra problemelor de mediu din Suedia”-’72,s-a luat in vedere cresterea economica,bunastarea generatiei,problemele mediului inconjurator.

Interpretari:

ECODEZVOLTAREA=elaborarea unor strategii concrete de dezvolatere capabile sa duca la folosirea rationala si sanatoasa dpdv ecologic,a unui sistem economic,social pt satisfacerea nevoilor fundamentale ale pop locale

DEZVOLTAREA DURABILA=acea dezvolare ce satisface nevoile generatiei actuale fara a prejudicial interesele generatiilor viitoare;implica faptul ca volumul total al capitalului(cap fizic,uman,natural) ramane constant sau creste in timp ;a aparut prima data in Raportul Comisiei Mondiale pt Mediu si Dezvoltare,CMED,1987.

Turism durabil=dezvolarea tuturor formelor de turism,implica un management si un marketing touristic capabile sa respecte integritatea naturala,sociala si economica a mediului cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale pt generatiile viitoare.

In concluzie,orice forma de turism trebuie sa respecte principille dezvoltarii durabile,plecand de la ecoturism,turism verde si turism rural pana la turism de afaceri sau cel automobilistic.

Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea-iunie 1992 a adoptat CARTA TERREI,planul de actiune AGENDA 21 care priveste dezvoltarea comunitatilor locale,Comisia Dezvoltarii Durabile-CDD.

2002-primul congres al dezvoltarii durabile al ONU de la Johannesburg unde se traseaza noi directii in protectia mediului,eradicarea saraciei,dezvoltarea unor sectoare economice “curate”

2002-“Anul International al Ecoturismului,iar in mai 2002,Quebec-primul Summit Mondial al Ecoturismlui,organizat si patronat de OMT.

Definitii

Turism verde=folosit de obicei ca o versiune neacademica a turismului durabil

Geoturism=forma de turism ce sprijina caracteristicile geofizice ale unui spatiu(mediu inconjurator,cultural,patrimonial,pop locale,bunastarea localnicilor)

Hector Ceballes Lascurain-1983=”un turism ce implica calatorii in areale relative neperturbate cu scopul de a admira,studia si bucura de peisaje,fauna,plante ca si de unele resurse cultural”.

Ziffer-1989=”ecoturismul implica in egala masura o abordare favorabila a regiunii gazda care se angajeaza sa stabileasca sis a mentina acele situri attractive cu ajutorul pop locale”.

Valentine-1991=”turism bazat pe natura,in mod durabil si ecologic si pe areale ecologice,fiind un turism nedegradabil,nepericulos care contribuie la protejarea mediului prtin alegerea unui regim administrativ propriu si corect”.

David Fenell-2001=”o calatorie responsabila fata de mediu in zone nealterate cu scopul aprecierii naturale si a oricaror atractii naturale trecute sau prezente,care promoveaza conservarea,avand un impact negativ scazut si asigura o implicare socio-economica ce poate aduce beneficii populatiilor locale”.

ECOTURISMUL=varianta a unei alternative turistice,care are la baza promovarea turismului durabil,ce consta in deplasarea omului in special in areale naturale atractive pt a se relaxa,cunoaste,informa,fara a produce pierderi sau distrugeri ale calitatii mediului inconjurator,aducand beneficii tuturor segmentelor implicate in actul touristic.

- O cale de explorare si exploatare durabila a mediului inconjurator- Reprez un produs turistic cu propr terapeutice pt psihicul sau fizicul uman- Nu este o moda,ci o necessitate a mileniului 3 care poate adduce venituri pe

termen lung atat comunitatilor locale cat si firmelor implicate in exploatarea durabila a acestor resurse natural.

- Permite protejarea unor habitate vulnerabile exploatarii turismului classic- Introduce cunoasterea,educarea,relaxarea turistilor pe baza produselor

turistice sensibile,fragile- A devenit un segment de piata turistica cu un potential de crestere prin

calitatile sale ecologice,responsabile,durabile,integre.

ECOTURISMUL-notiuni generale

Ecoturismul poate fi privit ca o oportunitate de afaceri,apoi ca un concept de principii,dar si ca un segment de piata in plina evolutie.

Interesul pt padurile tropicale si recifele de corali a dus la aparitia unor mici afaceri locale,din ce in ce mai prospere, in tari precum Ecuador,Costa Rica,Kenya,Zambia,Namibia,Nepal.Intreprinzatorii din turismul bazat pe atractii natural au inceput sa prospere in intreaga lume,odata cu interesul tot mai mare pt mediu si pt calatoriile in aer liber si au invatat ca intruind si angajand localnicii pt a conduce afacerea,aveau numai de castigat,dar in acelasi timp puteau oferi pop locale beneficii importante.

Ecoturismul e o componenta a turismului durabil,dar si o versiune durabila a turismului in arii natural,incluzand si elem ale turismului rural si cultural.Este si o forma de turism ce respecta principiile dezvoltarii durabile.

Criterii de baza ale ecoturismului: Se desfasoara in spatii natural si cultural Implica masuri de conservare Incurajeaza implicarea comunitatilor locale Sustine bunastarea localnicilor

Dimensiunile ecoturismului1. Este bazat pe natura2. Asigura educatie pt mediu3. Asigura administrare durabila

Principille de baza ce trebuie sa guverneze ecoturismul:1. Durabilitatea2. Echitatea3. Parteneriatul4. Cooperarea

1. Durabilitatea=process prin care dezvoltarea are loc la un nivel care sa satisfaca cerintele pop actuale,fara a compromite capacitatea de sustinere a mediului pt generatiile viitoareAcest principiu este cerut de:

- Schimbari sociale(ingrijorarea crescanda pt mediu)- Politica turistica(ce trebuie sa reflecte grija p mediul

inconjurator)- Epuizabilitatea resurselor Terrei.

2. Echitatea intra-generatii si inter-generatii treb sa elimine interesele egoiste,exclusiviste,axate pe acumulare de capital doar pt unele segmente ale societatii.Acest principiu se sprijina pe studii profunde,deoarece ce pare a fi durabil pt un segment poate fi neelocvent pt altul.

3. Eliminarea optiunii dictatului din partea marilor puteri economice asupra tarilor mai putin dezvoolatate,deoarece se creeaza situatii care pot conduce la pierderi ale diversitatii ecologice si saracirea comunitatilor locale.Aceasta politica este inlocuita de cooperare si parteneriate interstatale intre firme,intre guvewrn si firme sau intre acestea si comunitatile locale.

Principille ecoturismului

Societatea Internationala de Ecoturism(TIES) a publicat in 1993 un set de principii ecoturistice:

Minimizarea impactelor negative asupra mediului sau culturii care pun in pericol destinatiile turistice

Educarea turistilor privind importanta conservarii resurselor Accentuarea ideii de afacere responssabila si armonizarea acestei afaceri cu

interesele locale,de mediu si ale autoritatilor locale,in vederea satisfacerii nevoilor

Realizarea de venituri directe din managementul ariilor naturale protejate Utilizarea studiilor de mediu si sociale precum si a unor programe de

monitorizare pe termen lung,pt evaluarea si minimizarea impactului Asigurarea bunastarii maxime pt toate segmentele din regiune Zonarea turistica si desemnarea unui management pt fiecare regiune Asigurarea ca dezvoltarea turistica nu depaseste capacitatea de support Utilizarea unei infrastructuri dezvoltate in armonie cu mediul natural si

cultural,minimizand utilizarea combustibililor fosili si conservand vegetatia si fauna locala

Pentru buna functionare si implementare a acestor principia,TIES a publicat in 1993 “Ghidul ecoturistic al naturii pt operatorii in turism”,iar in 2000 “Liniile directoare pt ecologiile marine in ecoturism’ si “Afacerea ecocabanelor”.

STUDIU DE CAZ:Acreditatea ecoturistica in Australia

Eforturile de acreditare au fost initiate in Australia,care a si lansat in 1994 un program de cercetare,in 1996 un program de acreditare cu specific eoturistic la nivel federal.

Programul de Acrediatre sipt Ecoturism si Turism in Natura(NEAP) e o initiative a Asociatiei Ecoturistice Australia(EA) si a Retelei Australiene a Operatorilor de Turism(ATON).Programul ofera un produs touristic acreditat bazat pe cele mai bune practici de management al mediului,reprezinta o garantie a calitatii ce are la baza urmatoarele principii:

1. Accent pe natura:pune accent pe contactul direct cu natura2. Interpretare:integreaza oportunitati de intelegere a naturii3. Durabilitatea de mediu:aplica cele mai bune practice pt un turism durabil

dpdv ecologic4. Contributia la conservare:contribuie in mod pozitiv la conservarea

permanenta a zonelor natural5. Implicarea comunitatilor locale:contribuie la bunastarea comunitatilor

locale6. Componenta culturala:protejeaza,explica si implica diferitele culturi locale7. Satisfactia consumatorilor:indeplineste in mod consecvent asteptarile

consumatorilor8. Marketing responsabil:actiunile de marketing sunt precise si conduc la

asteptari realiste

Necesitatea aparitiei ecoturismului

Ecoturismul a aparut din necesitatea de a conserva habitatele natural,vulnerabile prin exploatare turistica(ex.habitatele din Delta Dunarii,Delta Rhonului,Delta Padului),fiind si o exploatare durabila a mediului,dar si un produs touristic ce poate adduce venituri pe termen lung atat turismului,comunitatilor locale,cat si firmelor sau actorilor implicati in exploatarea durabila a acestor resurse.

Ecoturismul a devenit un segment de piata turistica cu un potential de crestere prin calitatile sale ecologice,responsabile,durabile,integer

Aparitia si practicarea ecoturismului e o necesitatea din cauza diversitatii spatiale geografice pe care se grefeaza resursele ecoturismului, a polarizarii financiare, a dinamicii intereselor turistilor, firmelor, politicii de mediu, comunitatilor locale, inclusiv impactul tot mai mare pe care-l are in mediu turismul classic.

1. Terra detine o varietate a mediilor natural,dispuse in latitudine si altitudinal(de la campie la munte),pe urmatoarele componente naturale:

Mediul acvatic(marin,lacustru,rivier) Fifo-faunistic(de padure tropical,temperate,de foioase,conifer;preerie,

stepa,savanna,desert,tundra) Litologic(relief volcanic,structural,sculptural,glaciar,carstic)

Acestea ofera numeroase resurse turistice.

2. Polarizarea financiara si economica mondiala cuprinde bazine de resurse pt ecoturism structurate astfel:

Tari cu venituri mari (SUA, Canada, Franta, Germania, Marea Britanie, Japonia) ce pot investi in dezvoltarea ecoturismului, dar si care pot genera un nr extreme de ridicat de ecoturisti.

Tari cu venituri medii(Polonia,Cehia,Slovenia,Ungaria,Slovacia) care promoveaza un ecoturism moderat,atat ca dotare,cat si ca flux.

Tari in dezvoltare(ramase in urma economic precum tarile din Africa,Asia de S,America de S)pt care ecoturismul este de multe ori o sursa de supravietuire,dar care au un mare potential ecoturistic.Pt o treime din tarile sarace,turismul este principalul produs de export.

3. Turismul inregistreaza o dinamica si in functie de gama intereselor Turistii=acestia isi schimba optiunea pt destinatiile turistice,tipul de

turism,in functie de interese,gusturi,elite.In tarile dezvoltate,turistii se orienteaza spre destinatii neaccesate,creeaza un curent,o moda

Firmele turistice=sunt dirijate de intereseul de a avea un produs touristic integru,atat pt consumatori,cat si pt producatori,prin care isi asigura credibilitatea si implicit beneficiile;ecoturismul ofera pe de-o parte un produs natural pt consumatori,iar pe de alta parte beneficii pt comunitatile locale,cat si pt firme.

Mediul=nu trebuie compromise pt generatiile urmatoare pt k interesul de baza al ecoturismului este pastrarea echilibrului natural,nu numai satisfactia financiara in general de scurta durata;degradarea mediului va afecta perspctivele imediate ale comunitatilor in primul rand sip e termen lung pe cele ale turismului si ale dezvoltarii in general.

Impactul turismului asupra mediului=impactul definit ca efortul unei actiuni asupra unui sistem sau a unui element al acestuia

- Positive=benefice pt om- Negative

PIATA ECOTURISMULUI

Piata ecoturisticaTIES considera ca piata ecoturistica este o nisa a pietei turismului in natura,definit ca:acele calatorii in areale neperturbate care ofera relaxare in natura pe baza unor activitati moderate ale turistilor in mediu,dar si bunastarea comunitatilor implicate.(Honey M.,1999)

Fluxul ecoturisticRaportul Ceballos-Lascurain arata ca ecoturismul detine intre 20 % si 40 % din fluxul mondial de turisti.

Lindberg(1997) afrima ca ecoturismul inregistreaza cca 7 % din piata turistica sau aprox 45 mil pers in 1998,asteptandu-se o crestere de pana la 75 mil pers in 2012.Sub aspectul cresterilor anuale,Institutul Mondial de Resurse publica in 1993 faptul ca turismul in natura are o rata de crestere anuala de 10-30 % fata de 4 %,media generala a turismului mondial.Rapoartele TIES prezentau ca dupa 2004,ecoturismul are o crestere de 3 ori mai mare fata de industria turistica in ansamblul sau,fiind de 10-12 %.Cele mai appreciate destinatii ecoturistice au inregistrat in ultimul deceniu cresteri explosive ale nr de vizitatori in arii protejate si in alte zone naturale.Cercetarile intreprinse in anii ’90 au inregistrat o crestere masiva a turismului in parcuri nationale pe principalele piete ecoturistice,indicand o schimbare a preferintelor turistilor de la destinatiile europene traditionale(Franta,Elvetia,Italia,Austria) la o gama larga de destinatii in arii naurale,cele mai multe in tari cu o economie slab dezvoltata.In Costa Rica sun 26 parcuri nationale.In Romania,in 2007,nr vizitatorilor in ariile protejate a fost de 1.567.800,ceea ce inseamna cca 25 % din totatlul turistilor.

Destinatii ecoturistice europene traditionale Parcul National Ordesa din Muntii Pirinei-Aragon,Spania-1918 Parcul National Retezat din Romania-1935 Marcul National Vanoise,Franta-1963 Parcul National Gran Paradiso,Italia-1922 Parcul National Yellowstone,SUA-1872 Parcul National Banff(in provincial Alberta,Canada),lacul Peyto-1885

Destinatii ecoturistice introduce recent in circuitele turistice Parcul National Durmitor,Muntenegru-1952 Parcul National Pingle,Islanda-1930 Parcul National Mljet,Croatia-1960 Parcul National Teide,Tenerife-Canare-1954 Parcul National Timanfaya,Insula Lanzarote-Canare,Spania-1974 Parcul National Kakadu,Australia-1979 Parcul National Kalbari,Australia-1963 Parcul National Cahuita,Costa Rica-1982 Parcul National Cumbres de Monterrey,Mexic-1939 Parcul National Tierra del Fuego,Argentina-1960

Parcul National Lagunas de Montebello,Mexic-1959 Parcul National Amboseli,Africa de E Parcul National Kilimanjaro,Africa de E Tsavo East Park,Africa de E Parcul National Isalo,Madagascar-1999 Parcul National Etosha,Namibia-1975 Parcul National Hwange,Zimbabwe-1961 Parcul National Goreme Cappadocia,Turcia Parcul National Sundarbans,India Parcul National Shilin,Yunan-China-2007

ECOTURISMUL-segment de piata

Ecoturismul este o industrie mica,dar care se extinde foarte rapid in cadrul unei nise sub actiunea fortelor si a legilor pietei.

Turismul in arii naturale reprez acea forma de turism in care activitatile desfasurate sunt strans legate de caracterul cadrului naturalsi are la baza 2 componente fundamentale:

-un nivel calitativ ridicat al mediului inconjurator;

-oferta unor servicii specific

PIATA ECOTURISTICA

Turism cultural Turism rural Turism in arii naturale Turism de afaceriTurism de litoral Turism

balnear

Ecoturism Turism de aventura Turism in medii salbaticeCampare

Deoarece tot mai multi turisti si-au manifestat dorinta de a calatori in mijlocul naturii,acest segment de piata a devenit suficient de vast pt a permite fragmentarea sa in 4 nise distincte:

1. Ecoturism-se deosebeste de turismul in natura prin accentual pus pe conservare,educare,responsabilitate si implicarea active a comunitatilor locale

2. Turism in aventura- calatoria in locuri noi si palpitante cu intentia de a cauta aventura

3. Turism in medii salbatice- calatoria in locuri neatinse de om,nepoluate pt a cunoaste si a te bucura de natura,pt a observa animalele,pasarile si pestii in mediul lor natural

4. Camparea- calatoria intr-un spatiu aflat intre civilizatie si salbaticie de cele mai multe ori cu familia si folosind ca mijloc de locomotie automobilul(car-camping).

Profilul ecoturismului

Pt ecoturism,nevoia de a evada dintr-un anumit mediu,oportunitatile de educatie,autoimplinirea au dimensiuni hotaratoare.Alegera unei destinatii incumba motivatii interioare,dar aceasta poate interfera cu activitati oferite in pachetul turistic.

Cunoasterea profilului ecoturistului poate fi deosebit de utila organizatorilor pt acest segment de piata.

Profilul de piata al turismului in arii naturale

Caracteristici socio-demografice:

Varsta=34-54 ani;aceasta poate varia in functie de activitatea desfasurata sau costul calatoriei

Sexul-50% femei si 50 % barbate,dar s-au constatat diferente clare in functie de activitatile desfasurate

Ecoturistii tind sa aiba un nivel al venitului mai ridicat decat cel al turistilor in general

Educatia-nivel ridicat de educatie,82% fiind absolventi de studii sup,se constata o deplasare si catre cei cu studii medii sau submedii(turism scolar)

Afiliere-multi ecoturisti sunt suporteri sau membri ai unor organizatii bazate pe natura.

Publicatii-ecoturistii sunt interesati de publicatiile orientate spre natura si activitati in aer liber

Caracteristici ale calatoriei:

Durata calatoriei-variaza in functie de desfasurarea activitatlor desfasurate,dar durata preferata de 50% din turistii experimentati este de 8-14 zile

Cheltuieli-ecoturistii tind sa cheltuiasac mai mult decat turismul mediu(echipamente,cotizatii,reviste,donatii).26% din ei au declarat ca ar fi dispusi sa chelt 1000-1500 $ pt o calatorie in care sa beneficieze de servicii de calitate.Pt destinatiile exclusiviste,ecoturismul e practicat in general de turisti ai caror venit annual e mare(>70000$)

Componenta grupului-o majoritate de 60% dintre turistii experimentati au declarat ca prefer sa calatoreasca in cuplu,15%cu familia,iar 13% prefer sa calatoreasca singuri.

Sursele de informare-ecoturistii acorda o mare incredere comandarilor celorlalti(prieteni,familie),dar si diferite forme de material scrise.Experienta proprie din calatorii anterioare joaca un rol decisive in alegera destinatiei.Internetul devine tot mai utlizat pt planificarea vacantei ecoturistice,dar multi ecoturisti sunt sufiecient de experimentati pt a-si organiza singuri calatoria.

Motivatii si preferinte Motivatiile calatoriei-NATURA(flora,fauna,relieful) este principala

motivatie a ecoturistilor.Acestia nu vor numai sa o vada,ci si sa o experimenteze si sa invete despre Ea;ei sunt interesati si de istorie,de alte culture,le place sa participle la diverse activitati in aer liber si apreciaza oportunitati de a intalni oameni noi.

Activitati preferate:- Observarea si intelegerea naturii(vizitarea parcurilor

nationale,observarea vietii salbatice)- Activitati orientate mai mult sau mai putin spre aventura- Activitati cu specific cultural-istoric.Ei sunt in cautarea noului,a unor

experiente care sa le imbogateasca viata

Modalitati de cazare-ecoturistii prefer facilitate de cazare cu confort mediu sau chiar de baza,cum sunt cortul sii cabana(America de N),motelul(Australia),pensiunea sau hanul(Europa).

MOTIVATIA TURISTICA PT UNELE DESTINATII ECOTURISTICE(TIES)

TARA MOTIVATIEKenya Viata salbaticaBrazilia Parcurile nationaleNepal Parcurile nationaleBelize-America Centrala Admirarea peisajelorAustralia Parcuri nationalePeru(Machu Pichu) Combinarea vizitelor in parcuri

nationale,admirarea pasarilor cu siturile culturale

Activitati ecoturistice promovate pe piata ecoturismului Vizitarea parcurilor naturale sau nationale- activitate f mult imbratisata in

Europa de V si Centrala , America de N , SUA, Canada, Africa, America Latina , Asia de E)

Drumetii in natura(tracking)-ex. Ruta Verde-Brazilia,Ruta Inka-Peru-drum de 40 km intre 2 localitati:Lactapata si Huayana e parcurs de turisti in 4 zile

Admirarea faunei: savana,Africa,America de S Educatia pt mediu(lectii,ateliere de lucru,proiecte) Pescuit ecologic(Zambezi,Caraibe,Delta Dunarii) Admirarea pasarilor(Birdwatching- Delta Dunarii,mai ales in padurile

tropicale, ecuatoriale: Brazilia (papagali,pasarea colibri),America Centrala: Costa Rica , Belize, Mexic, Padurea Amazoniana

Canoe sau caiac(Canada,SUA,Zambezi) Calatorii subacvatice se practica in apropierea insuleleor coraligene

(ex:Ins.Malvine,Marea Bariera de Corali,Ins Bora Bora-Pacific,Ins Fiji,Ins Tahidi,M.Caraibelor-SV Ins Jamaica,Cuba-SV,Preajma Ins Mauritius-Oc Indian langa Madagascar,Marea Rosie-Egipt,Pen.Sinai)

Calatorii acvatice(Ins.Galapagos care apartin de Ecuador-Oc Pacific,lit.estic al Africii,Ins.Azore-Portugalia,Ins Canare,Ins.Tenerife-Spania,Arhipelagul Tierra del Fuego)

Alpinism ecologic(Alpi)-practicat de un nr redus de ecoturisti in spatii bine determinate,pe trasee marcate;este destul de scump

Cunoasterea traditiilor comunitatilor locale(dans,mestesuguri,arta culinara ,practici religioase,mod de trai)

Echitatia(SUA,Argentina,Ceahlau,Calimani)

Zbor cu balonul(America de S:Brazilia,Argentina; Africa:Kenya,Tanzania, Africa de S; Europa:Elvetia,Franta,Germania;Asia:Turcia-Cappadochia)

Admirarea peisajelor(Canionul Colorado-Marele Canion,,cascada Victoria-Africa,Iguacu,Ghetarul El Calafat-Argentina de S in zona Patagonia)

Vizitarea pesterilor:Pestera Postojna-Slovenia,Pod.Karst ; Pestera Macocha-Cehia,Morvia

Vizite educative(activitati de refacerea habitatelor,de observarea ecosistemelor in cadrul unor comunitati locale,in interiorul unor rezervatii)

Invatarea unor traditii cultural Plimbari in areale desertice,semidesertice pt admirarea dunelor de

nicip(barcane):Sahara-Marele ERG(duna de nisip f mare,h=100 m,L=200 m) oazele de vegetatie-locuri de popas,hoteluri,culture organice,plantatii de curmali,vita de vie;Des.Atakama-in America de S,Deserturile din Emiratele Arabe,Des.Gobi in Mongolia-desert rece unde casele se numesc IVRTE,Des Kalahari in Africa

Resursele ecoturistice

Piata ecoturistica inglobeaza,in principal, resursele naturale si apoi cele antropice.

A. RESURSE NATURALE RECUNOSCUTE DE TIES:1. Biomuri terestre ce grupeaza ecosisteme deosebit de attractive:

- Ecosistemul forestier:paduri tropicale,padurile parc,padurile galerii,de foioase,mediteraneene,taigaua din Siberia,paduri de eucalypti-America de S

- Formatiuni ierboase :savane,preerii,pampas,stepa-Ecosist Amazonian

2. Biomuri acvatice ce include:- Ecosistemul marin:formatiuni coraligene,viata marina,plante

marine:ex-Triunghiul de corali,ecosist Deltei Gange-Brahmaputra- Ecosisteme umede:mangrove,din estuare,golfuri,lacuri,mlastini

3. Areale care au ca scop protectia unor biotopuri,ecosisteme,elemente de fauna,flora,relief etc.,precum si parcuri naturale,nationale,monumente ale naturii,rezervatii(speologice,geologice,paleontologice,botanice,forestiere,mixte);peisaje date de relieful volcanic,eolian,carstic,glaciar,fluviatil etc.,de prezenta rn\hidrologice(cascade,gheizere,lacuri,ghetari)Parcurile naturale=areale protejate unde interactiunea dintre om si natura a produs un peisaj aparte cu aspect estetice,ecologice si valori culturale deosebite

Parcurile nationale=areale naturale desemnate pt protejarea integritatii mediului,ecologica a unuia sau mai multor ecosisteme pt genmeratiile viitoare si unde se exclude exploatarea sau ocuparea neconcordata cu scopurile protectieiEle furnizeaza oportunitati pt educatie,cercetare stiintifica, spiritualitate, recreere,toate fiind compatibile ecologic si cultural.Monumente ale naturii=elem care fac parte dintr-un ecosistem,protejate prin legeRezervatii naturale:rez speologice(Pestera cu ghetari fosili din Romania,Scarisoara din Apuseni,Pestera Ursilor,Pestera Vantului-cea mai lunga din Rom 45 km,Pestera Mamut-649 km);rez geologice;rez botanice;rez floristice(poiana cu narcise-jud Brasov,Rez de bujori de camp-pod Transilvania,Rez forestiera de secuia);rez paleontologice

4. Centre de cercetare botanice,faunistice,speologice5. Fenomene deosebite:aurora polare,pororoca(fenomen produs in

Amazon,inaintarea fluviului Amazon in susul fluviului),fata morgana, meteoriti.

B. RESURSE ECOTURISTICE UMANE:tipuri de sate,traditii de locuire,religioase,comunitati pe cale de disparitie,mestesuguri specific,costume folclorice,dans si muzica locala,arta culinara,centre de cercetare arheologica.

OMT a precizat foarte clar in urma cu un deceniu ca in sec. XXI,turismul in arii naturale si mai clar ecoturismul,alaturi de turism cultural vor avea o crestere exploziva datorita a 3 tendinte care se inregistreaza pe plan mondial:

1. Imbatranirea populatiei la nivel mondial,mai ales in tarile dezvoltate(in Europa Centrala:Elvetia,Austria;Europa de N:Norvegia,Danemarca;Asia de E:Japonia,Coreea de S,China,Singapore;America de N:SUA si Canada)-in aceste arealese concentreaza cererea pt ecoturism si turism cultural datorita veniturilor mari,nivelului studiilor.

2. Preferinta calatorilor de a allege vacante cu tenta educative,vacante care sa le imbogateasca existent.In acest sens,putem vb de 3 factori majori,respective dorinta omului de a invata din experienta naturala:

Schimbarea atitudinii fata de mediul inconjurator(1992-summit de la Rio de Janeiro:Declaratia de mediu si Carta Pamantului)

Dezvoltarea educatiei pt mediu in clasele primare si gimnaziale

Dezvoltarea mijloacelor mass media pe problem de mediu(National Geographic,Travel&Chanel,Discovery etc.)

3. Dorinta tot mai mare a societatii urbane de a fi mai radioactica(si mai activa)Aceste 3 tendinte indica clar o crestere a cererii pt ecoturism,dar si o transformare a acestuia dintr-o nisa de piata intr-un segment principal.

UICN=Uniunea Internationala a Conservarii Naturii in 1978 a realizat o clasif a arealelor protejate si a ajuns la 10 categorii,dar dupa 1992 UICN a contopit cele 10 categ in numai 6 pt a proteja si mai bine aceste areale:

1. a.rezervatia naturala stricta(RNS)=areal protejat si gestionat natural in vdr cercetarilor stiintificeb.aria salbatica(AS)=areal protejat pt protectia salbaticiei

2. Parcul national(PN)=arie protejata in special pt protectia ecosistemelor si pt recreere

3. Monumentul natural(MN)=arie protejata si gestionata in principal prin conservarea trasaturilor natural specific

4. Aria de gestiune a habitatelor si speciilor=arealul protejat si gestionar pt conservare prin interventii de management

5. Peisaje terestre si/sau marine protejate=areale/spatii protejate pt conservarea peisajelor terestre/marine si recreere

6. Aria protejata cu resurse gestionate=arie protejata pt utilizarea durabila a ecosist naturale.

UICN a lamurit o serie de probleme:

1.Marimea arealului respective-aceste spatii pornesc de la 1000 ha

2.Zonarea interioara a ariei protejate:

-o zona strict protejata

-o zona de tampon care are rolul de a proteja zona strict protejata de efectele mai putin faste/nefaste pe care le derulam sub forma unor activ eco desf in zona de tranzitie.

-o zona de tranzitie.

3.Responsabilitatea de management:pt categoriile de areale protejate 1,2,3 manag de mediu e realizat de un organism al guvernului tarii respective,iar pt categ 4,5,6 ele pot fi conduse de comunitati locale.

4.Proprietatea acestor areale:areale protejate administrate de stat(ex Delta Dunarii) sau privatizate.

Rezervatiile Biosferei=arii protejate care imbina conservarea ecosistemelor majore ale globului si dezv durabila.O Rez a Biosferei poate include mai multe zone strict protejate si asezari umane(ex;Delata Dunarii)

La nivel international,actioneaza Comitetul UNESCO,respectiv Programul MAB (Man and Byosfere).La nivel national actioneaza comitetele nationale MAB.

La nivel global exista 311 Rezervatii ale Biosferei din care 127 sunt in Europa(pt k Europa este continental cel mai populat,urbanizat,industrializat).Din cele 127, 3sunt Rezervatii ale Biosferei in Romania:

1.Delta Dunarii-1 sept 1990

2.Parcul National Retezat-1935,15000 ha

3.P.N Pietrosul Rodnei

Strategii de dezvoltare a ecoturismului in Romania

Puncte forte:

Diversitatea resurselor natural turistice de exceptie(Rom e sg tara din Europa unde se reintalnesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice europene:pozitia geografica a Rom in E\uropa pe Muntii Carpati si Delta Dunarii,iesire la M.Neagra,influente din N,E,V(vanturile de vest-climat mai umed:fagul),din in S infl subtropicale,mase de aer cald)

Habitatele natural din Romania nu sunt afectate de activitatile umane in aceeasi masura in care sunt afectate in alte tari europene(ex:In Germnaia aceste habitate naturale sunt mult mai poluate)

Existenta in Romania a 28 arii natural protejate majore:Rez ale Biosferei,P.N, parcuri natural care insumeaza 7% din terit tarii)

Prezenta Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii,unul din cele mai vaste sisteme deltaice din Europa(400 kmp)

Diversitatea si valoarea ridicata a peisajelor(peisaje forestiere, speologice, carstice,montane,rurale:Tinutul Padurenilor din Padurea Rusca,Muntii Apuseni-catune,Maramures)

Potentialul speologic deosebit de ridicat(1000 pesteri-locul 3 in Europa:Pestera cvu ghetari fosili-Scarisoara,Pestera Ursilor,Pest Topolnita din Pod Mehedinti,Pest Polovraci,Pest Vantului-46 km,Cetatile Ponorului;in Banat e cea mai mare densitate de relief carstic:pestera Comarnic,O serie de chei:Cheile Corasului,Nerei,P.N.Cheile Nerei,Pest romanesti)

Prezenta Muntilor Carpati ce acopera 1/3 din teritoriul national si reprez ½ din lungimea Arcului Carpatic.

Dunarea,respectiv sectorul sau inferior care traverseaza tara noastra.Avantajele Deltei(port fluvial,admirarea florei si faunei);Defileul Dunarii este cel mai spectaculos din Europa.condtii natural bune pt activitati de turism in aer liber(drumetii,sporturi naurice,observarea faunei,pasarilor in Delta sau P.N,turism ecvestru-calarie,cicloturism,alpinism

Existenta unei economii rurale ce-si mentine pe piata produse traditionale(albinarit,cresterea animalelor-ovine in marginimea Sibiului)

Existenta unor zone rurale etnofolclorice traditionale(Maramures, Bucovina, Tinutul Padurenilor,M.Banat,Bistrita,Marginimea Sibiului)

Diversitatea obiectivelor de patrimoniu:- Manastiri:Voronet,Humor,Sucevita,Moldovita,Agapia,Varatec- Situri arheologice:Manastirea Zamfira-PH,Man.Castro Roman-

Drajna,Sarmizegetusa,Histria-prima asezare urbana alaturi de Tomis,Callatis,Adamclisi-Dobrogea

- Biserici fortificate(cea mai mare densitate in Pod Tarnavelor in Transilvaniei:Biertan,Valea Viilor,Malancrav,Slimnic,Prejnea langa Brasov

- Mai contine si 7 obiective incluse pe lista patrim UNESCO Ospitalitatea traditionala specifica romanilor

Puncte slabe:

Supraexploatarea resurselor natural prin pasunat neadecvat si suprapasunat Defrisari ilegale(M Harghitei,Ceahlau,Calimani-defrisari massive) Braconaj,vanatoare ilegala(caprioara,ursi,mistreti) Turismul necontrolat conduce la cresterea presiunii exercitate asupra zonelor

turistice.In acest sens,principalele problem sunt:1.Incalcarea regulilor de vizitare-circulatia turistica se realiz pe poteci

nemarcate sau interzise2.Camparea si amenajarea de vetre de foc in locuri nepermise3.Culegera sau distrugerea netemperata a unor specii din flora spontana4.Taierea de material lemons pt foc5.Abandonarea unor cantitati mari de gunoi in locul cailor de comunicatii

sau in preajma locurilor de interes6.Vandalizarea panourilor indicatoare sau informative7.Distrugerea elementelor geomorfologice sau geologice(Sfinkul di

Bucegi,Strunga Dracului-Fagaras,Arcul Cleopatrei)8.Deranjarea speciilor faunistice in moment importante din viata lor

Poluarea puternica a apelor Dunarii,a unor rauri interioare,precum si a Marii Negre datorita deversarilor necontrolate

Nerespectarea regimului de protective ca urmare a lipsei demarcarii in teren a zonelor strict protejate,a zonelor tampon ale acestor arii

Taierile massive de arbori si depozitarea necoresp a rumegusului rezultat Riscul urbanizarii populatiei rurale.Acest risc are implicatii directe in

pierderea patrim cultural,material sau imaterial existent.

Infrastructura turistica si tehnica si amenajarea teritoriului

Puncte forte:

Accesibilitatea relative buna spre zonele turistice-o retea buna de aeroporturi,o densitate a retelei feroviare buna,densa care este a 4-a ca marime din Europa,o densitate a retelei rutiere buna in anumite zone

Cresterea investitiilor turistice private in mediul rural(in apropierea unor parcuri sau in interiorul lor s-au construit o serie de structure de primire turistice cu functii de cazare)

Existent unui nr indicat de trasee turistice omologate sau care sunt in curs de omologare in diverse parcuri nationale sau natural

Administratiile parcurilor fac eforturi sustinute in vdr infrastructurii turistice

Puncte slabe:

Lipsa infrastructurii generale in majoritatea asezarilor rurale(reteaua de canalizare,de alimentare cu apa potabila,statii de epurare,sist de colectare a deseurilor f slab organizat)

Accesul cu mijloacele de transport spre majoritatea destinatiilor este limitat Lipsa infrastructurii turistice in unele arii protejate f valoroase(lipsa unor

centre de informare turistica,lipsa unor centre de vizitare,trasee turistice pt cicloturism,lipsa ecopotecilor)

Capacitatea de cazare redusa in unele parcuri nationale sau naturale Inexistenta unor indicatoare turistice sau pictograme care sa faciliteze unele

informatii Inexistenta unor pct de observare a faunei,pasarilor Inexistenta unor trasee ecvestre Facilitati pt rafting(deplasare cu o barca pneumatic pe un rau vijelios de

munte:Bistrita,Muresul Superior,Jiu) Acces limitat pt persoanele cu dizabilitati Folosirea f slaba a surselor de energie alternative(solara,eoliana)

Extinderea intravilanului(perimetrul construibil al unui oras) in zonele din imediata vecinatate a arealelor protejate sau chiar in interiorul ariilor natural protejate cu scopul de a amenaja in viitor sau dezvolta puncte si statiuni turistice

Slaba capacitate de a implementa politici de dezvoltare la nivelul teritoriului pe termen mediu si lung capabile sa aduca in prim plan solutii competitive,eficiente pt turism si mai ales pt ecoturism

Nerespectarea arhitecturii traditionale in cadrul constructiilor noi amplasate in interiorul parcurilor sau in zona limitrofa a acestora.

Elementul politic,administrative,economic si legislative

Puncte forte:

Existenta masterplanului pt dezv turismului national pt perioada 2007-2026. In cadrul acestui masterplan se vb si de dezv ecotur in Rez Naturala Delta Dunarii

Existenta unor asociatii nationale specializate pe problem de ecoturism,asociatii care lupta pt dezv si amplificarea acestei forme de turism cu mai multa consistent.Asociatia de ecoturism din Romania=AER

Existenta unor modele de practice in ecoturism(sist de etichetare ecologica,sist de certificare in ecoturism)

Existenta planurilor de management si a planului de management al vizitatorilor in majoritatea parcurilor

Existenta unui ghid al ecoturistului realizat de Min Mediului Existenta unei strategii nationale pt dezv durabila si a aunei dtrategii

nationale pt biodiversitate.

Puncte slabe:

Nu exista deocamdata un sistem official de atestare ecoturistica a destinatiilor turistice

Dificultatea operatorilor turistici mai mici din mediul rural de a obtine eticheta ecologica europeana

Lipsa unui sistem de stimulare a rezidentilor de a realize activitati si servicii turistice(locuitorii din vecinatatea parcurilor,ariilor protejate)

Nesolutionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor si a proprietatilor

Accesul dificil la sisteme de finantare rambursabile sau nerambursabile pt initierea activitatii economice

Educatie.Constientizare.Resurse umane

Punct forte:

In majoritatea ariilor protejate au inceput sa se dezv programe educationale,dar care cele mai multe vizeaza pop rurala din zonele limitrofe.

Puncte slabe:

Nivel redus de pregatire al ghizilor/ranger-ilor din P.N,parcurile nationale,rezervatii,al persoanelor din administratia parcului

Nu exista un sistem de pregatire adecvat pt personalul din cadrul acestor areale protejate

Rata f mare de plecare a pop din mediul rural spre mediul urban,respective a emigrarii spre alte tari europene.

Marketing si promovare

Punct forte:

Potentialul de marketing al Romaniei ca destin turistica prin intermediul ecoturismului

Puncte slabe:

Nr redus al parteneriatelor public-private de dezvoltare si promovare a active ecoturistice

Marketingul parcurilor natural sau nationale e redus mai ales la nivel regional sau local ceea ce determina o necunoastere a valorii acestora

Nr redus al informatiilor cu privire la active turistice ce pot fi realizate in cadrul acestor parcuri

Promovarea deficitara a traditiilor si a produselor traditionaleStructuri de primire ecoturistice

Ecoturismul genreaza locuri de munca in mediul apropiat,in mod direct,dar si indirect prin activitati secundare sau de support,creeaza investitii directe in eco rurala si poate stimuli industria hoteliera,alimentara,comertul,mestesugurile etc.

1. Structuri de primire ecoturistice cu functia de cazare -utilizeaza unele structuri ale turismului clasic (hotel , motel, cabana, refugiu, camping, corturi, pensiuni),dar si structuri specific(ecologii,termen adoptat la Forumul International al Ecologiilor.Ins Virgine,1994,ca fiind acele structure extreme

de rezistente,situate in sau in afara unui areal ecoturistic;ecomoteluri,cabane ecologice,nave),construite din materilae usoare,reciclabile,bazate pe enrgie neconventionala,design indigen(local).

Ecologiile conserva mediul ambient,au un impact minim in timpul constructiei,utilizeaza tehnologii ecologice pe tot parcursul existentei lor,asigura programe de educare,perfectionarea personalului,turistilor si desfasoara parteneriate cu populatia locala.

Multe din ecologii s-au dezv pt independent si siguranta facerii,propriile rezervatii,reusind sa administreze toate resursele pe care se bazeaza acestea,ghizi recrutati dintre fermierii locali,biologi,active specific(sofat in rezervatii,plimbari cu dif mijloace ecologice).

Ecologiile au un management specific,diferind mult de cel classic hotelier.Datorita izolarii si functionarii lor in arelae putin dezv,in general fara finatari sau subventii guvernamentale,ecologiile trebuie sa asigure siguranta sanitara,apa curenta de calitate,sisteme de epurare a apelor uzate,sist de incalzire ecologice,drumuri de acces,deci sa gaseasca solutii durabile pt conservarea mediului si cooperarea cu populatia din zona,dar si educatie in randul comunit locale.

Structuri de primire ecoturistice:

Structure mai simple:corturi(Africa,Alaska) Structuri mai complexe:

- Structure rustice: tip casa-Belize;ferme(rench-Sua;haciendas Venezuela,Ecuador,Peru)

- Structuri luxoase:nave(barci,vapoare,iahturi-Marea Bariera de Corali,Gf Mexic)

2. Structuri de primire ecoturistice cu functia de alimentatie-in cele mai multe cazuri se dezv prin participarea locuitorilor,care pot sa si dezv firme mici si mijlocii.Ele pot oferi produse ecologice specific destinatiei sau in fct de originea turistilor.

3. Structuri complementare-asig serv de transport,ghidaj,echipament,centre de inchiriere,facilitate de agreement si recreere si chiar produse de artizanat;aceste struct ofera oportunitati comunitatilor de a intra in afacera ecoturistica.

EXEMPLE:

Hotelul Jake’s-consid “cea mai sic coliba” din Caraibe,e un complex de 38 cabane aflat pe coasta de SV a Jamaicai,in apropierea satului pescaresc Treasure Beach.Fiecare cabana este situate intr-o locatie unica de gradina botanica luxurienta.

Materiale:locale si organice

Energie:en solara

Resurse de hrana:incurajeaza prod fermelor locale si a pescarilor

Angajati:localnici 100%

Proprietate:soc comerciala locala

Activitati frecventate de turisti:ateliere de mestesugarie,munca la ferma si in pdgorie, cursuri de gatit, inot, sporturi nautice, plimbari, drumetii, excursii, dans, muzica,munca de conservare,munca voluntara.

Pensiunea Eco Udayana(Ins Bali,Indonezia) –jumatate hotel,detinut de Univ Udayana,se intinde pe 30 ha de savanna pe culmile Jimbaran,cu vdr la Muntele Agung si Gf Jimbaran.Are o arhtectura simpla in stil balinez cu traditionale piese de mobilier ikat.

Materiale:caramizi din argila arsa,piatra lemn

Energie:solara pt apa calda,pompe si iluminat

Resurse de hrana:prod organice si locale

Angajati:localnici

Proprietate:pensiunea e condusa de INI RADEF-o fundatie care incurajeaza turismul cu infl redusa asupra mediului inconjurator

Se poate vizita satul Ubud pt a cunoaste cultura popular si templele din apropiere sau pt dansurile balineze.

Statiunea ecologica de lux Jean-Michael Cousteau(ins Fiji)-complex dispus in evantai intr un peisaj dominat de palmieri.Eate alc din 24 BURE(casute cu acoperis de stuf specific fijiene),bazate pe un mix de arhitectura moderna si traditional cu material locale:pt bure s-au fol stuf si piatra,iar pt terasele vilei lemn reciclat.Vila are terasa si piscine.In statiune e folosita prima instalatie de

purare a apaie pt care s-au fol coji de nuca de cocos.Apa care iese din aceasta instalatie de purificare e fol pt irigarea pomilor fructiferi.

Desert Lodge Resort(Al Qasar,Egipt)-situat in Oaza Dakhla

Materiale:caramizi produse local,noroi,crengi de palmier

Energie:solara pt incalzirea apei

Apa:de la robinet se filtreaza si se ofera in sticle nefolosibile

Consumabile:prod de curatare care nu dauneaza mediului

Deseuri:sunt reduse si se recicleaza

Emisiile de CO2:sunt f reduse,singurele surse de incalire sunt pe baza de gaze natural iarna si sticle cu apa calda.

Managementul ecoturistic=proces de conducere,anticipare,organizare, coordonare , control a tuturor res ecotur pt atingerea eficientei maxime fara a prejudicia mediul si a asigura in acelasi timp relaxarea turistului.

Cerinte esentiale ale managementului ecoturistic:

1. Motivarea turistului este observarea si aprecierea naturii,cunoasterea traditiilor cultural dominante din arealul natural

2. Ecoturismul contine trasaturi educative(impaduriri,fermierit,reabilitarea unor specii aflate in pericol) si interpretative(cooperarea cu experti biologici,geografi)

3. Organizarea fluxurilor pe grupuri mici(pana la max 25 pers)4. Reducera impactelor negative atat ale mediului natural cat si cele socio-

culturale5. Ecoturismul sustine protectia arealelor natural prin generarea de venituri

proprii pt comunitatile locale6. Exploatarea ecologica:determinarea niv de dezv a active ecoturistice7. Stabilirea pragului de support consta in repectaea normelor de consum pt

fiecare turtism si a standardelor de clasif a unit turistice8. Asigurare perfectionarii profesionale in ecoturism(personalul,ghizi)9. Stimularea activitatilor de reciclare a materialelor,utilizarea res de

energie alternative a substantelor cu impact redus(benzina fara plumb)

Programul de turism al UNEP furnizeaza un support general pt toate statlee prin stabilirea principiilor de dezvoltare,acordarea asistentei tehnice si de management conform “AGENDEI 21” si sugereaza utilizarea unui management integrat in baza unui plan de dezv care ia in calcul strategia nat localitatilor de dezvoltare.

Capacitatea de suport pentru turismul de litoral

Cele mai solicitate medii pe piata turistica sunt muntii,insulele si zonele de coasta,medii f fragile.

Turismul de masa caracterizeaza turismul de litoral,deoarece este accesibil,necesar,cel mai cunoscut,este cel mai cerut.

Dupa 1980,in conditiile unor fluxuri mari,capacitatea de absorbtie a plajelor s-a deposit,producandu-sefenomene de poluare chimica,fizica,biologica,estetica,iar pt satisf cererilor in crestere,structurile turistice s-au supradimensionat de multe ori neplanificand,netinad cont de standardele de mediu in multe destinatii.

Aceste aspect au impus necesitatea efectuarii studiilor privind impactul turismlui in areale de coasta,deci operationalizarea conceptului de capacitate de suport.

A. Capacitatea de suport a mediului

Pentru dezv turismului a unui areal de coasta trebuie sa se asigure protectia turistului,a comunitatilor locale,a amediului prin respectarea standardelor de mediu.

Litoralul mareic cupr un sistem de dune deosebit de fragil(se constituie ca o zona de tampon a schimbului de apa intre mare si uscta).In multe areale de pe glob,aceste tarmuri sunt tinte ale:

- Dezvoltarii transportului pe uscat,pea pa cu risc mare de deteriorare fizica prin vibrati sau poluare cu substante petroliere

- Exploatarii vegetatiei,risc al incendiilor- Constructiei de locuinte(E Africii,Europa de V,Estul Americii de N)

Ex:Litoralul mareic la Arcachon-Golful Byscaia,Franta,Plaja Papagaya-Ins Lanzarote,Canare

Litoralul deltaic,fara mare,este intr-o dinamica permanenta,data de actiunea combinata a fluviilor,dar si a marii.Linia coastei este modif prin dezv porturilor,utilizarea plajelor,extinderea asezarilor din cauza atractiei turistice,a posibilitatilor piscicole si de navigatie.

Ex:Delta Dunarii,Delta Gange-Brahmaputra si P.N.Sundarbans(cea mai mare padure de mangrove din lume),Delta Mississippi(SUA),Delta Padului

Tarmul insulelor este supus atat presiunilor dezvoltarii plajelor,a infrastructurii de cazare sau a unor activitati de agreement.

Din cele 109 state cu resurse coraligene exploatate prin turism,circa 90 au problem de mentinere a acestora din cauza distrugerilor cauzate de navele turistice,poluarea cu ape uzate

Ex:Ins Hawaii,Ins Maldive

STUDIU DE CAZ:Capacitatea de support a Insulelor Antilele Mici-Marea Caraibelor

OMT afrima :”o capacitate de support a unei destinatii turistice este afectata atunci cand factorii negative incep sa opereze”.

In Bazinul Maritim al Caraibelor un astfel de nivel este atins extreme de rapid in conditiile lipsei unui management de mediu si a resurselor financiare inadecvate pt infrastructura.

Cauzele atingerii rapide a nivelului de suportabilitate a mediului sunt:

-cererea turistica mare(2 % din totalul mondial dupa 1984)

-fragilitatea mediului(plaje,corali,palmieri)

-densitatea mare a populatiei(in Ins Barbados densitatea medie a pop depaseste 600 loc/kmp)cumulate cu suprafata mare utilizate intr-o agricultura extensive(75%-Barbados) si dezv asezarilor concentrate pe coasta)

-clima permite accesarea zonei pe tot parcursul anului

-atractivitatea insulelor

-surse sigure pt PIB

Efectele aparute din cazua depasirii capacitatii de suport:

-ecranarea peisajului marin de catre cladiri

-acces dificil catre unele plaje din cauza densitatii f mari a hotelurilor

-lipsa de continuitate intre plaje prin intercalarea asezarilor umane sau a unor proprietati private(ex:coasta Spaniola)

-blocaje in circulatie

-degradarea habitatelor natural din cazua apelor uzate sau a deseurilor stocate pe sol,nisip etc.

STUDIU DE CAZ:Capacitatea de support a insulelor coraligene din Oceanul Indian

Multe din aceste insule(exIns Maldive) sunt specializate pe turism subacvatic

Activitatile care distrug mediul de coasta sunt:

-ancorarea navelor ce distruge coralii fini(20mp)

-colectionarea coralilor practicati in Oman,Sri Lanka,Tanzania,Kenya,Seychelles

-sedimentarea accentuata

-nr mare de nave cu chile transparente

-comercializarea coralilor ca suveniruri

-pescuit necontrolat

-poluarea apei cu substante petroliere

Masuri adoptate pt a pastra capacitatea de support a mediului:

-taxe pe mediu

-practicarea scufundarilor pe areale mult mai restrnase populate cu formatiuni coraligene mai rezistente

-ambarcatiuni transparente cu program si grupuri de max 30 pers

-practicarea fotografiei si a filmarilor subacvatice

-dirijarea turistilor catre epave pe care s-au dezv formatiuni coraligene

-trasarea unor ecopoteci subacvatice

Ex:Aruba National Park-pod natural,Ins Aruba in Marea Caraibelor

Atolul Atafu-Ins Tokelau,Noua Zeelanda

Recife coraligene pe glob:

-Marea bariera de Corali-cel mai mare recif coraligen(triunghiul de corali)

Marea Caraibelor(Gf Mexic,Florida S,Panama)

-Oc Indian cu Ins Maldive,Seychelles

-Polinezia Franceza

-Oc Atlantic cu Ins Canare,Azore

-Marea Rosie(Pen Arabia si Africa)

-in apele mai mici-Ins Malvine

Triunghiul de Corali: varfurile:Philadelphia,Malaysia,Ins Solomon,Islanda

B. Capacitatea psihologica de support

-exprima acel nr de turisti ce pot accesaa o destinatie turistica(ex o plaja-mamaia,Copacabana,Acapulco) astfel incat sa se creeze satisfactia utilizarii.

Metodologia cercetarii consta in stabilirea densitatii,distributiei turistilor pe plaja prin analiza fotogramelor,chestionarelor,observatiilor,in perioada de varf a sezonului(mij sezonului de vara,sambata,duminica).

Se recomanda pt utilizarea normala a unei plaje circa 1000 turisti/ha.

Pearce(1997) recomanda pt un turist intre 5 si 25 mp de plaja.

Capacitatea de suport a parcurilor nationale

OMT propune pt capacitatea de primire urm formula:

Q= StSm,unde Q=capacitatea de primire,St=supraf utilizata de turist si Sm=supraf

medie de persoana.

Aceasta formula permite si estimarea nr total de vizite pt un areal dp urm formula:

Tv=Q× r Tv=nr vizite zilnice;Q=capac de primire;r=coeficient de rotatie

r=NhzTmz Nhz=nr ore zilnice in care un areal e deschis spre vizitare

Tmz=timpul mediu pt o vizita

Determinarea capacitatii de suport a resursei

Analiza capacitatii de support se poate efectua pe 2 nivele:

-capacitate de suport fizica(CSF)=nr maxim de utilizatori care pot fi alocati pt o resursa in unitatea de timp

-capacitate de suport reala(CSR)=nt maxim de turisti pt o resursa la care se adauga si un factor de corectie(Cf) ce deriva din caract particulare ale unei resurse

CSF>CSR A=supraf de utilizat pt activ. ecotur.

CSF=A×Ua

× Rf Ua =supraf pe autilizator,

Rf=nr vizitatori/zi in per deschisa sau media timpului de folosire/utilizator

Cf=factor de corectie exprimat in procente

CSR=CSF-Cf1-Cf2-…-Cfn

CSR=CSF× (100−Cf 1 ) %× …× (100−Cfn ) %

STUDIU DE CAZ:Determinarea CS a Lacului Pongola(Africa de S)

Det CSF se face dp formula A×Ua

× Rf ,unde A=11000 ha(supraf totala a lacului) Ua

=1 barca/5 ha,Rf=1(weekenduri).Deci CSF=11000×1 barca

5 ha×1=2200 barci

Certificarea ecoturistica

Necesitatea de a avea un sistem de certificare ecoturistica care sa determine succesul unui pachet touristic este din ce in ce mai mare si dificil de realizat din cauza multiplelor forme de abordare si intelegere a activitatilor ecoturistice.

Prima dezbatere pe tema certificarii a avut loc la New York-2000,cand s-a stab ca cretificarea treb sa se bazeze pe criterii,metode si experientele programelor derulate.Stabilirea unui sistem de certif. ecotur va conduce la dezv unui tur durabil.

Exista 2 metodologii de baza in certificarea turistica:

1.Utilizarea sist de management de mediu,pretabila firmelor mari sau sectoare turistice si se bazeaza pe ISO in certificate.

2.Performante bazate pe criteria de mediu,standard socio-culturale si economice si teste,metodologie ce realiz o analiza mai buna asupra calitatii unei destinatii;standardele de performanta infl companiile in achizitionarea tehnologiilor,cu beneficii durabile,atat pt firma cat si pt mediu;este o metodologie pretabila firmelor mici,afcerilor individuale deoarece unele standard se pot ajusta in fct de politicile unui stat,comunitati,ecosisteme.

Certificarea turistica prezinta cateva aspecte esentiale:

- Respectarea certificarii nu doar achizitionarea acesteia- Promovarea imbunatatirilor in industria turistica- Unificarea proceselor de certificare- Transparent informatiei si accesul liber la aceasta- Aplicarea unor criteria multiple de evaluare(ecoetichetarea “verde”,”gri”)

Etapele certificarii:

1. Calcularea,masurarea aspectelor legate de sanatate si siguranta2. Masurarea calitatii serviciilor3. Masurarea durabilitatii care se bazeaza pe standardele si evaluarile de mediu

al impactului social al statiunilor structurilor turistice

In industria turistica exista peste 100 programe de certificare:60-europa,7-globale printer care ecologice sunt ECOTEL si GREEN GLOBE.

La nivel regional se citeaza ca programe-model de certificare:

- Certif. pt turism durabil din Costa Rica- NEAP-Program de acreditare ecoturistica si a turismului in natura Australia- Steagul albastru din Europa,Africa de S si Bazinul Caraibe- GREEN GLOBE-program de certif. de pe piata turismului traditional care se

bazeaza pe o relationare intre sistemul afacerilor si managementul de mediu;ecoetichetarea in cadrul acestei certificari se obtine pt reducerea consumului de apa sau energie,dar nu sunt stabilite standard de performanta

Pentru Romania,certif. ecotur a parcurilor se realiz dupa criteriile PAN PARK si recent ale AER.

In concluzie,pt ca o arie protejata sa inregistreze succese e necesara sa existe:

1. Un sistem de management de mediu viabil si valoros,axat pe:- Elaborarea unei strategii care sa permita identify problemelor de mediu

care ar afecta profitabilitatea unitatii- Stabilirea obiectivelor si sarcinilor pt reducerea impactelor negative- Realizarea unui sistem de protective a mediului- Monitorizarea performantelor obtinute- Revizuirea sistematica la 3-5 ani a sist de gestionare a resurselor

2. Resurse umane de calitate:- Climat de incredere in randul personalului din unitate- Implicarea reala,loialitatea in relatii si profesie- Vointa de aplicare a managementului- Obiectivitatea expertilor de mediu implicate in realiz managementului

DESTINATII ECOTURISTICE PE GLOB

Potentialul ecoturistic al Americii de N,Centrale si de S - S=42 mil kmp- America detine peste 19,8% areale aflate sub protective si conservare- SUA detine peste 11% din patrim Terrei,desi cele mai ridicate procente se

remarca in Venezuela(71,3%),Belize(44,5%),Ecuador(25,4%),SUA(27,1%)- Datorita poz geografice,reliefului,climei,dar si existentei unei combinatii

intre postmodernismul Nordic si traditionalul central si sudic,res ecotur au o mare diversitate si favorizeaza ecoturismul

- Se adauga promovarea educatiei pt mediu,existenta unor fonduri pt investitii,infrastructura diversificata si ecologica sau veniturile mai mari ale turistilor din America de N,care este unul dintre marii eminent mondiali.

Aspecte restrictive la niveul continentului American - Activitati traditionale(fermierit,silvicultura) dezvoltata ofensiv si fara

respectarea legislatiilor nationale- Industrializarea unor regiuni care au o contributie mare la aparitia fen de

mediu globale(incalzirea globala,afectarea stratului de ozon,ploi acide)- Politica de dictat a aunor firme transnationale si mentinerea starilor

conflictuale in interiorul unor tari

- Efectul nociv al terorismului si al afacerilor ilegale:Columbia,Ecuador- Supradimensionarea unor capacitate turistice sau fluxuri necontrolate sau

prea mari pt capacitatea de support turistica(Machu Pichu-Peru)

Ecoturismul in America de Nord - SUA si Canada detin cele mai avansate servicii ecoturistice- Primele demersuri oficiale privind organizarea si reglementarea ariilor

naturake protejate au apartinut SUA.In 2008 ,in SUA existau 7770 areale terestre,787 areale marine protejate

- SUA e considerat liderul mondial in privinta organizarii sistemului de arii protejate atat dpdv al modului de conservare si protective,cat si dpdv al valorificarii turistice.

- In SUA exista 38 parcuri nationale:Primul parc declarat din lume 1872-P.N. Yellowstone din Muntii Stancosi-are 3 mil turisti annual

- Guvernul federal American a realizat un set de legi privind ariile protejate si protectia mediului,iar la propunerea Congresului se aproba annual bugetul alocat pt parcurile nationale

Parcul national Yellowstone

-se suprapune cu un areal volcanic din lantul vestic al Muntilor Absaroka,cu altitudini cupr intre 1600 m si 3472 m,S=8934kmp

-e administrat de Serviciul National al Parcurilor Americane si Xanterra Parks and Resorts

-suprafata sa include :paduri-80%,pajisti-15% si ape-5%

-resurse ecoturistice:gheizere,izv fierbinti,290 cascade,8 specii de conifere,59 specii mamifere,311 specii de pasari

-accesul in parc e permis din 5 directii:N-Gardiner (Montana);V-West Yellowstone (Montana); S-Jackson (Wyoming); E-Cody (Wyoming); NV-Silver Gate (Montana)

-activitatile desfasurate in parc sunt :tururi pt admirarea peisajului, pescuit, ski, navigatie, calatorii

-cuprinde o retea rutiera de 540 km si peste 1700 km ecopoteci ce acopera 3% din suprafata

-3000 angajati permanenti

-hoteluri si lodgii se gasesc in cele 5 terit ale parcului,exista centre de informare unde turistii au la dispoz pliante,harti,ziare sezoniere,filme(Albnigt,Canyon, Fishing),4 campinguri,serv bancare,de alimentative,medicale,ghidaj

-atractii in Yellowstone:Manoath Hot Spring,Fauntain Paint Pot Area,Baz Norris, Mud Vulcano,Arealul Canyon,Lacul Yellowstone

Parcul national Marele Canion

-e localizat in Podisul Colorado,f.1919,1925-Patrim UNESCO;este taiat in roci cu varsta min de 1,8 mld.Solul subtire alatrui de clima a permis instalarea unei vegetatii de conifere si plante unice:trandafir de piatra,Bannana Yucca,cactusi

-comunitatile locale sunt urmasii triburilor Pueblans,Hopi,Cerbat.

-se afla sub autoritatea Serv Parcurilor Americane

-accesul in parc se efectueaza pe calea aerului prin aeroporturile Las Vegas sau Tusayan sau pe uscat:S-Flogstaff;E-Cameron;V-Las Vegas;N-Saint George

-exista hoteluri in interior, lodgii, campinguri, centre de informare (Canyon View,International Plaza,Desert View)

Parcul national Anches-situat in statul Utah,S=309 kmp,peste 2000 de forester si arcade de piatra

Parcul national Smoky Mountains-f.1934,S=2114 kmp,zona muntoasa parte din Muntii Appalachi

Parcul national al Vulcanilor din Hawaii-f.1916,1980-Rez a Biosferei,1987-sit al UNESCO,sit pe Ins Hawaii,include 2 vulcani:Kilanea si Mauna Loa,flora si fauna rara.

CANADA-se bucura de conditii extreme de favorabile dezv acestei alternative turistice.Detine 640 situri-82550000 ha areale protejate din care 43 parcuri nationale

Parcul national Banff-f.1885,S=6641 kmp,in Statul Alberta,e cunoscut pt izv termale ,relief glaciar,lacuri glaciare(L.Peyto,L.Louise),elem de fauna.are un hotel tip castel –Chateau Fairmont 5*

Parcul national Kootenay-f.1920,S=1990 kmp,Statul Columbia Britanica,detine res ecotur date de peisajele formate de gresii rosii,canioane(canionul de Marmura),cascade,lacuri glaciare,Izv termale.

Parcul National Wood Buffalo-f.1988,S=44800 kmp,statul Alberta,este cel mai intins din Canada,are ca tinta vizitarea sanctuarelor de bizoni,ursul grizzly,castor,pasari