!!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

  • View
    221

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    1/42

    ECONOMIE BANCAR

    I.

    Rolul macroeconomic al monedei

    1. ROLUL MONEDEI N CONTEXT MACROECONOMIC

    1.1. Rolul monedei la nivel macroeconomic

    1.2. Politica macroeconomic i obiectivele acesteia

    1.2.1. Componentele politicii macroeconomice i posibile obiective

    ale politicii macroeconomice

    1.2.2. Conflictul dintre obiectivele de politic macroeconomic

    1.2.3. Alegerea obiectivului de politic monetar

    1.2.4. Independena bncii centrale

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    2/42

    1.1. Rolul monedei in economie:

    Poziia monedei in cadrul economiei este evideniat chiar de rolul jucat de pieele care asigura

    circulaia acesteia. Analiza activitii instituiilor financiare evideniaz varietatea gamei titlurilor

    financiare care permit derularea procesului de economisire. Pe de alta parte, instituiile financiare

    asigura si produse ce stau la baza sistemului de plai, facilitnd, in acelai timp, realizarea decontrilor

    dintre agenii economici.

    Ca urmare, in condiiile actuale, dezvoltarea produselor financiare a condus la o suprapunere a

    acestora monedei. Cu toate acestea, trebuie fcuta o difereniere intre ACTIVELE FINANCIARE

    (Grossmann definindu-le drept proba scrisa a unui contract legal care dau dreptul proprietarului dea obine in viitor o anumita suma in moneda) si MONEDA (acelai autor definind-o ca fiind anumite

    obiecte care pot fi utilizate ca mijloc de schimb general acceptat).

    In ce consta aceasta difereniere?

    Daca activele care joaca rolul de moneda sunt considerate, in general, titlurile financiare, o parte destul de mica

    a activelor financiare pot fi utilizate drept moneda.

    In acest sens trebuie evideniat rolul monedei in economie, att la nivel macroeconomic, cat si la nivel

    microeconomic.

    a. Rolul macroeconomic al monedei

    i. Stabilizarea macroeconomica realizata prin intermediul monedei:

    De-a lungul istoriei, s-au evideniat doua curente, in ceea ce privete utilizarea monedei ca instrument

    de stabilizare a ciclului economic, reprezentate, pe de o parte, de susintorii NON-

    INTERVENTIONISMULUI (ce includ clasicii, neo-clasicii, monetaritii, neo-monetaritii), iar pe de

    alta parte de susintorii INTERVENTIONISMULUI (Keynesitii si neo-keynesistii).

    ABORDAREA NON-INTERVENTIONISTA: ciclul economic decurge din activitatea agenilor economici

    care urmresc optimizarea activitii proprii, concretizate, in principal, in nivelul profitului. Ca o excepie a

    non-intervenionitilor sunt monetaritii care susin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului

    economic. Cu toate acestea, politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizrii

    macroeconomice, tiut fiind faptul ca exista un decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel monetar

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    3/42

    si efectele nregistrate la nivelul variabilelor macroeconomice. Singura posibilitatea de realizare a stabilizrii

    macroeconomice, din punct de vedere monetar, este de a asigura un regim monetar cat se poate de stabil.

    SUSTINATORII INTERVENTIONISMULUI (reprezentanii de seama fiind keynesitii) evideniaz

    incapacitatea pieelor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un potenial ridicat economiei.

    Acest lucru se poate realiza doar cu ajutorul interveniei statului pentru a stabiliza economia, pe baza

    unui pachet de politici de stabilizare macro: politica fiscala si bugetara, politica monetara.

    In ultimii ani, nsa, pe fondul presiunilor inflaioniste, s-a dovedit ca politica monetara orientata in

    direcia asigurrii stabilitii preturilor este in msura sa contribuie la stabilizarea macroeconomica si,

    implicit la reducerea duratei ciclului economic.

    ii. Moneda si contextul International:

    Economiile actuale sunt considerate economii deschise. In aceste condiii, politica monetara, prin

    statutul monedei de convertibilitate, influeneaz cursurile valutare. Procesul de integrare a pieelor

    valutare internaionale a determinat nenumrate probleme la nivelul bncilor centrale, probleme

    viznd, in principal, regimul valutar adoptat. inta in aceasta direcie este alegerea regimului valutar

    optimal determinat de:

    - curs valutar fix sau flexibil;

    - coordonarea politicilor monetare intre tari;

    - crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.

    iii. Moneda ca sursa de finanare la nivel guvernamental

    Trebuie pornit in aceasta direcie de la faptul ca banca centrala emite BAZA MONETARA (prin

    componenta principala a acesteia emisiune monetara) cumprnd titluri de stat. Astfel, prin

    emisiune monetara se poate asigura statului finanarea unei pari a activitilor proprii activitate

    cunoscuta sub denumirea de SENIORAJ. (banca centrala obine profit din deinerea de titluri de stat

    sub forma dobnzii ncasate, in timp ce ea nu bonifica dovada pentru moneda pusa in circulaie. In

    aceste condiii, nregistrnd un profit ridicat din aceste operaiuni, o parte semnificativa este dirijata

    ctre stat sub forma impozitului pe profit).

    b. Rolul microeconomic- evideniat de funciile jucate de moneda in economie.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    4/42

    1.2.MONEDA I POLITICA MACROECONOMIC

    In ultimii ani, pe fondul accenturii presiunilor inflaioniste si a celor legate de creterea numrului

    omerilor, al accenturii dezechilibrelor macroeconomice, banca centrala i contureaz tot mai mult

    poziia de lider al mediului bancar, fie direct, fie indirect coordonnd activitatea ntregului sistem

    bancar in scopul atingerii intei finale a politicii macroeconomice. Se pune astfel, tot mai mult accent

    pe stabilizarea macroeconomica (situaie ntlnita mai ales in cazul tarilor din Europa Centrala si de

    Est , aflate in plin proces de restructurare).

    Politica macroeconomica se concretizeaz n ansamblul instrumentelor i masurilor adoptate de

    autoritile unei tari n scopul influenrii principalelor variabile economice i al atingerii niveluluidorit pentru economia respectiva. Altfel spus, politica economica este o intervenie deliberata a

    statului n domeniul economic n scopul de a nfptui anumite obiective de ordin structural sau

    conjunctural.1

    Problema care se ridica este aceea a alegerii obiectivului de politica economica ce trebuie avut n

    vedere prin mixul de politici economice ce se adopta. Chiar daca obiectivul este acelai, mijloacele de a-l

    atinge nu. Economia este un mecanism att de complex, nct conducerea ei este asemnata mai degrab cu o

    arta dect cu o tiina exacta. Soluiile oferite pentru o problema sau alta sunt, de obicei, multiple, uneori chiar

    aparent contradictorii.2

    Atingerea acestor obiective are la baza, n definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitata cu

    realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii

    economice, componente ce se concretizeaz n tot attea politici independente, dar n acelai timp

    corelate una cu cealalt: politica monetara, politica valutara (considerata de unii economiti ca fiind

    parte componenta a politicii monetare, iar de alii ca politica distincta n cadrul politicii

    macroeconomice), politica fiscala, politica comerciala i nu n ultimul rnd politica veniturilor. Aceste

    instrumente pot conduce la realizarea doar a unei pari din obiectivele propuse.

    1.2.1. OBIECTIVELE POLITICII MACROECONOMICE I CONFLICTUL

    DINTRE ACESTEA

    1BASNO, Cezar i DARDAC, Nicolae Moneda, credit, banci, Editura Didactica i Pedagogica,

    Bucureti, 1999, pag.3792 RADULESCU, Eugen Inflatia, marea provocare, Editura Enciclopedica, Bucureti, 1999, pag.8

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    5/42

    Realizarea stabilitii macroeconomice este reflectata de modul n care sunt atinse obiectivele stabilite

    prin politica macroeconomica i, nu n ultimul rnd, de natura obiectivului avut n vedere. Obiectivele

    avute n vedere prin politica macroeconomica vizeaz activitatea economica; activitatea economica

    poate sa fie reprezentata de mai multe variabile precum PIB, gradul de ocupare, rata inflaiei etc.

    Atingerea unui anumit nivel al acestor variabile macroeconomice se constituie n obiectivul

    fundamental al politicii macroeconomice a statului, n general i al politicii monetare n special.

    a) GRADUL DE OCUPARE AL FORTEI DE MUNCA

    Obiectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de gradul de ocupare al forei de munca,mergndu-se pe maximizarea acestuia. n ceea ce privete acest obiectiv, este aproape clar dorina

    nregistrrii unui nivel ridicat al ocuparii, pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent, iar

    pe de alta parte pentru a asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. Asigurarea unui astfel de

    obiectiv implica nenumarate probleme. O prima problema este cea legata, nca de la nceput, de

    definirea nivelului ce caracterizeaza gradul cel mai nalt de ocupare. Ar fi o greeala foarte mare daca

    s-ar considera ca exista economii n care exista o ocupare totala a fortei de munca. La nivelul oricarei

    economii exista, n permanenta, omaj frictional. Consensul, la nivelul analitilor economici, n ceea ce

    privete factorii frictionali, este acela ca nivelul cel mai ridicat al ocuparii fortei de munca exista..atunci cnd

    rata omajului este cuprinsa ntre 3% - 4% din totalul fortei de munca civila.3

    n conditiile economiilor actuale, pe fondul restructurarii macroeconomice, nivelul omajului frictional

    a crescut destul de mult. De aceea, autoritatile ncearca sa determine cu mare atentie care sunt cauzele

    care determina aceasta cretere. Complexitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea

    anumitor forte care genereaza presiuni pe piata fortei de munca.

    Factorii care genereaza omajul frictional sunt reprezentati de:

    factori sezonieri: n baza acestora cererea de locuri de munca variind n functie de vreme i de

    perioada din an, un exemplu concludent fiind reprezentat de activitatea din constructii, de turism etc;

    factori geografici: ce influenteaza oferta de forta de munca n functie de amplasarea geografica a

    locurilor de munca; oferta de forta de munca neavnd o elasticitate ridicata fata de acest factor;

    3 MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking,

    Hanghton Miffin Company Boston, 1974, pag.412

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    6/42

    factori structurali: restructurarea unor domenii de activitate din cadrul unei economii presupune

    automat i o recalificare a fortei de munca, deoarece, de cele mai multe ori, cei disponibilizati nu-i pot

    gasi un alt loc de munca pe vechiul domeniu de activitate;

    factori discriminatori: n ciuda evolutiei economice, culturale i sociale nregistrate la nivel

    mondiale, mai apar, nca, discriminari n ceea ce privete ocuparea unui loc de munca, discriminari

    datorate fie nationalitatii, fie rasei, fie optiunilor politice i religioase, fie datorate vrstei sau sexului.

    Toate acestea conduc la o majorare a omajului frictional.

    Cu toate acestea se considera ca, la nivelul oricarei economii, exista omaj frictional i singura

    problema avuta n vedere de autoritati este aceea a diminuarii ct mai mult a acestei laturi a

    omajului. Pe lnga omajul frictional, n cadrul omajului se mai include i un alt aspect, aa-numitul

    omaj ascuns determinat n fapt de factori pur subiectivi (specifici celui care i cauta un loc de munca,

    aici fiind incluse persoanele care declara ca doresc sa munceasca, dar care nu-i cauta un loc de munca

    deoarece considera ca orice cautare va fi n zadar4

    Toate aceste componente pot fi identificate cu oarecare dificultate la nivelul oricarei economii, ca sa nu

    mai vorbim i de existenta muncii la negru care distorsioneaza, ntr-o oarecare masura situatia ratei

    omajului. De aceea, destul de multi economiti considera ca nivelul optim al ratei omajului este acela

    care, n corelatie cu rata inflatiei, nu genereaza o cretere accelerata.5 Cu toate acestea, nu se poate

    spune cu exactitate care este nivelul optim al ratei omajului care genereaza, ntr-adevar ocupareadeplina a fortei de munca.

    n literatura de specialitate corelatia cea mai des ntlnita este cea legata de rata omajului i rata

    inflatiei. Chiar daca aceasta corelatie (Curba lui Philips) a cunoscut modificari n timp, pe termen scurt

    este importanta, motiv pentru care un alt obiectiv de politica economica este considerat ca fiind

    reprezentat de stabilitatea preturilor.

    4MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking,

    Hanghton Miffin Company Boston, 1974, pag.4155

    MAYER, Thomas, DUESENBERRY, James S., ALIBER, Robert Z. Money, Banking and the Economie,W.W. Norton &Company, Inc, 1984, pag.360:many economists define the proper level of unemployment,

    and hence by implication full employment, as the minimum level that is consistent with the inflation rate not

    not accelerating.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    7/42

    b) STABILITATEA PRETURILOR

    Daca pornim de la ceea ce exprima Curba lui Philips, ca unei rate a omajului scazuta i corespunde o

    rata a inflatiei ridicata, este evident faptul ca mentinerea unui ridicat nivel al ocuparii fortei demunca, fara a lua n considerare alti factori economici conduce, automat, la nregistrarea unor costuri

    ridicate la anumite niveluri. Aceste costuri, reprezentate, n principal, de nivelul preturilor din

    economie, nu au cum sa nu se repercuteze, mai departe, asupra nivelului puterii de cumparare,

    deoarece, o cretere a preturilor (generalizata) genereaza, automat, o cretere a cererilor de majorare a

    salariilor i implicit o majorare a costurilor de productie ce se reflecta, mai departe, n preturile

    produselor pe piata. Aceste fluctuatii puternice de preturi nregistrate la nivel mondial n ultima

    perioada, au condus la reorientarea politicii autoritatilor, n sensul renuntarii la urmarirea asigurarii

    unui anumit nivel al creterii economice n scopul asigurarii unei stabilitati relative a preturilor, care

    sa permita restabilirea echilibrului economic general. n acest sens, Marshall & Swanson [1974]

    afirmau ca stabilitatea nivelului preturilor reprezinta un obiectiv important al politicii de stabilizare

    economica deoarece instabilitatea nivelului preturilor, manifestata, n principal, sub forma inflatiei, poate avea

    efecte ntinse i adverse n economie. Latura nefavorabila a efectelor, pornind de la creterea inflatiei, include o

    reducere a eficientei economice, o distorsiune inechitabila i capricioasa n ceea ce privete repartitia veniturilor

    i o nrautatire a pozitiei balantei internationale de plati.6

    n conditiile n care la nivelul unei economii rata inflatiei este la un nivel ridicat (de peste 2 cifre),

    ineficienta economica se manifesta acut, fenomenul cel mai frecvent ntlnit fiind acela al creterii

    cererii agregate, n conditiile n care oferta i mentine ritmul de cretere anterior. Nivelul cererii

    crescnd, automat se ajunge la o noua modificare de preturi ceea ce conduce i la o cretere a cererii

    pentru modificarea salariilor, cerere care, de cele mai multe ori este satisfacuta doar ntr-o mai mica

    masura, deoarece aceasta reprezinta o cheltuiala care genereaza noi creteri de pret. Mai trebuie

    adaugat ca, indiferent de productivitatea sectorului de activitate, cererea pentru creterea salariilor

    este aceeai, motiv pentru care eficienta din anumite sectoare este suportata de catre alte sectoare. Pe

    de alta parte, o rata ridicata a inflatiei genereaza i o distributie arbitrara a veniturilor la nivelul

    economiei; astfel ca cei ce nregistreaza venituri variabile vor beneficia automat de creteri salariale

    mult mai rapide dect cei care au un venit fix.

    6MARSHALL, Robert & SWANSON, Rodney The monetary process: Essentials of money and banking,

    Hanghton Miffin Company Boston, 1974, pag.417: ..price level stability is an important goal of economic

    stabilization policy because price level instability, especially in the form if inflation, can have widespread andadverse effects in the economy. The unfavorable side effects arising from inflation include a lessening of the

    distribution of income, and a weekened international balance-of-payments position

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    8/42

    Daca avem n vedere cadrul extern al economiei, nu trebuie uitat impactul instabilitatii preturilor

    asupra acestei activitatii reliefat de balanta de plati. Scaderea eficientei economiei conduce i la

    reducerea competitivitatii produselor exportate, motiv pentru care piata externa de desfacere se poate

    restrnge. Pe de alta parte, crescnd preturile de productie, este posibil ca pe piata externa sa existe

    producatori mult mai competitivi cel putin din punct de vedere al preturilor practicate. O rata a

    inflatiei ridicata conduce i la devalorizarea monedei nationale, fapt care poate genera o inhibare a

    exporturilor. Pe de alta parte, daca productia interna este dependenta, ntr-o oarecare masura, de

    materiile prime din import, continuarea activitatii este echivalenta cu o cretere a preturilor de

    productie, ceea ce conduce la o noua modificare de preturi la nivelul economiei, ajungndu-se, astfel,

    la o spirala inflationista ale carei costuri de eliminare sunt foarte ridicate.

    Stabilitatea preturilor se contureaza ca fiind unul dintre cele mai importante obiective de politica

    economica. n conditiile urmaririi realizarii acestui obiectiv trebuie avut n vedere faptul ca notiunea

    de stabilitate a preturilor nu presupune ca toate preturile sa fie stabile sau fixe. La nivel pragmatic, se

    pune accent pe mentinerea unei stabilitati la nivelul mediu al preturilor, urmarindu-se, n definitiv,

    stabilitatea relativa a acestora i, nicidecum, cea absoluta. Economitii considera ca stabilitatea relativa

    a preturilor exista n conditiile n care rata anuala de cretere a preturilor determinata pornind de la

    un indice de pret reprezentativ, este de cel mult 2%.

    Daca stabilitatea preturilor constituie, n prezent, una dintre principalele directii de actiune ale

    autoritatilor, trebuie sa avem n vedere faptul ca una dintre problemele generate de inflatie este i

    stagnarea economica. Exista, astfel, cazuri n care prin politica economica a statului se are n vedere

    asigurarea unei creteri economice sustenabile.

    c)CRETEREA ECONOMICA SUSTENABILA

    n ceea ce privete asigurarea unui anumit nivel al creterii economice, acesta reprezinta, pentru unele

    tari, una dintre cele mai importante coordonate ale politicii de stabilizare macroeconomica.

    Daca avem n vedere aspectele semantice, notiunea de cretere economica are mai multe fatete, att

    cantitative, ct i calitative. Nu trebuie uitat ca exista mai multe modalitati de a masura nivelul

    creterii economice; cu toate acestea, analitii economici nclina catre utilizarea ritmului de cretere a

    produsului intern brut al tarii analizate, considernd ca acesta reflecta cel mai bine gradul dedezvoltare al economiei avute n vedere, pentru simplul motiv ca acesta reflecta nivelul efectiv al

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    9/42

    activitatii economice desfaurate pe teritoriul tarii analizate. Binenteles, ca se are n vedere nivelul

    real al produsului intern brut, tocmai din dorinta de a se evidentia nivelul efectiv al creterii fara a lua

    n considerare evolutiile inflationiste.

    Stabilirea ritmului de cretere economica are la baza nregistrarile cantitative din anii anteriori, la

    acest factor adaugndu-se, binenteles i factorii conjuncturali care, de cele mai multe ori influenteaza

    semnificativ creterea economica. Daca la nceputul secolului XX se mergea pe ideea asigurarii unei

    creteri economice de cel putin 3% - 4%, n prezent aceste ateptari pot fi mult mai pesimiste.

    Pentru a vorbi de o cretere economica viabila trebuie sa se nregistreze o cretere efectiva la nivelul

    productiei unei tari (cantitativ) i nu, n mod simplu o cretere a valorii monedei nationale. La acestea

    trebuie sa se adauge i faptul ca mixul de produse i servicii trebuie astfel alcatuit nct sa stimuleze

    cererea reala i, deci, sa stimuleze consumul. Asigurarea creterii economice depinde, la nivelul unei

    economii de piata, pe de o parte de situatia ofertei agregate (oferta agregata excedentara genereaza

    stagnare economica), iar pe de alta parte de ajustarea gamei de produse i servicii oferite pe piata la

    necesitatile clientelei (este cunoscut cazul productiei pe stoc care a condus la scadere drastica a

    creterii economice n nenumarate tari).

    Asigurarea unui anumit nivel al creterii economice presupune doua aspecte: fie asigurarea unei creteri economice extensive (bazata pe creterea numarului angajatilor, spre

    exemplu);

    fie mbunatatirea conditiilor existente de lucru care sa permita creterea productivitatii

    (presupunnd astfel o cretere economica intensiva).

    Daca avem n vedere acest din urma aspect, trebuie recunoscut ca realizarea de noi investitii este calea

    cea mai buna pentru asigurarea creterii economice. Problema care apare este legata de crearea

    cadrului care sa permita atragerea de investitori (att din punct de vedere financiar, ct i fiscal,

    precum i din punct de vedere al stabilitatii politice, militare specifica tarii avute n vedere i chiar

    zonei din care face parte tara analizata).

    Toate aceste tinte de stabilizare macroeconomica au n vedere doar aspecte economice interne.

    d) STABILITATEA PIETEI VALUTARE

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    10/42

    n ultima perioada, nsa, este cunoscut impasul prin care trec nenumarate tari, impas generat de

    nrautatirea pozitiei balantei comerciale

    Alegerea unui astfel de obiectiv este determinata tocmai de necesitatea sustinerii monedei nationale,

    aceasta putnd sa conduca la nrautatirea situatiei economice a tarii analizate la toate nivelurile, ne

    mai lund n considerare faptul ca un deficit al balantei de plati implica un efort financiar suplimentar,

    tocmai pentru acoperirea acestuia.

    Instabilitatea de pe aceasta piata a condus, in ultima perioada, la importante modificari in planul

    economiei mondiale, motiv pentru care, nenumarate banci centrale au luat decizia flotarii administrate

    pentru propria moneda.

    e) CONTROLUL DEFICITULUI BUGETAR

    Deprecierea monetara reprezinta un alt factor care presupune adoptarea unei politici ferme de

    stabilizare macroeconomica. Finantarea deficitelor bugetare pe baza emisiunii monetare poate, treptat,

    sa accentueze presiunile inflationiste din economie, acestea repercutndu-se, n primul rnd, asupra

    valorii monedei nationale, valoare care conduce, mai departe, la scaderea puterii de cumparare i,

    implicit, a nivelului de trai.

    Ca urmare, n ultima perioada, printre obiectivele de politica economica se afla i cel privind

    asigurarea controlului deficitului bugetului de stat.

    Cheltuielile destul de ridicate ale statului, la care se adauga amplul fenomen al arieratelor (manifestat

    mai ales la nivelul economiilor aflate n tranzitie la economia de piata) au condus, n ultima perioada,

    la existenta a semnificative deficite bugetare care au impus eforturi financiare semnificative din partea

    statului pentru a le acoperi, ca sa nu mai vorbim de faptul ca, de cele mai multe ori, pentru obtinerea

    de finantare externa (n special de la Fondul Monetar Internationale) una dintre conditii era aceea a

    respectarii unei anumite ponderi a deficitului bugetar n cadrul PIB.

    Atingerea simultana a acestor obiective ar reprezenta un ideal pentru orice tara. Cu toate acestea,

    practica a demonstrat-o, exista situatii cnd chiar i atingerea unui singur obiectiv este destul de

    anevoioasa i, de cele mai multe ori, presupune adoptarea de politici economice restrictive, dure.

    1.2.2. CONFLICTUL DINTRE OBIECTIVE

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    11/42

    Alegerea obiectivelor de politica economica este de foarte multe ori contradictorie, deoarece atingerea

    unuia dintre obiective poate conduce la nerealizarea celorlalte tinte, motiv pentru care, se pune un

    deosebit accent pe stabilirea unui obiectiv unic de politica macroeconomica care sa permita, ntr-

    adevar, realizarea stabilizarii macroeconomice. Cea mai cunoscuta contradictie este cea dintre rata

    inflatiei i rata omajului, Curba lui Philips fiind infirmata pe termen lung. Pe de alta parte, este destul

    de greu sa se realizeze asigurarea creterii economice fara a se genera o oarecare modificare la nivelul

    preturilor i, deci, o modificare, n sens ascendent, a inflatiei. n acelai timp, asigurarea stabilitatii

    preturilor impune, din partea statului cheltuieli suplimentare pentru sustinerea salariilor bugetarilor

    la un nivel care sa permita un oarecare trai decent. Cheltuielile suplimentare pot fi acoperite, prin

    diminuarea numarului celor care desfaoara activitate n domeniul bugetar, fapt ce genereaza o

    cretere a ratei omajului. Creterea economica se considera ca este favorizata, nsa, de existenta unuianumit nivel inflatiei, aceasta din urma stimulnd investitiile.

    Pe de alta parte, existenta unui nivel ridicat al inflatiei genereaza erodarea capitalurilor, motiv pentru

    care posesorii de disponibilitati ncearca sa-i plaseze ct mai bine resursele astfel nct sa minimizeze

    pierderile de valoare generate de inflatie. n acest sens se nregistreaza o cretere a ratelor de dobnda,

    cretere care poate influenta negativ procesul investitional (costul creditului crescnd simtitor).

    Inflatia ridicata conduce la deprecirea monedei nationale. Un oarecare nivel al deprecierii poate

    stimula schimburile externe (n principal exporturile) ca urmare a valorii mult mai mari a valutei de

    contract comparativ cu moneda interna. Pe de alta parte, importurile devin mult mai costisitoare, fapt

    ce duce la o reducere a acestora (cel putin din punct de vedere teoretic, deoarece practica a demonstrat

    ca exista i situatii cazul economiilor a caror activitate depinde de materii prime i materiale din

    import, sau al celor pentru care pretul produselor din import este avantajos, comparativ cu cel al

    produselor indigene - cnd nivelul importurilor se mentine). Daca economia este dependenta de astfel

    de importuri, atunci nu exista dect doua alternative: fie se reduc importurile i, ca urmare, se va

    reduce i productia ce are la baza materiile prime din import (spre exemplu), fie se mentin importurile

    la nivelul anterior, dar n mod evident se va nregistra o cretere simtitoare la nivelul preturilor

    produselor rezultate. Indiferent de alternativa, impactul se va simti i asupra pozitiei balantei de plati.

    Avnd n vedere toate aceste conflicte de interese, tot mai frecventa este parerea potrivit careia politica

    economica elaborata trebuie sa aiba la baza un obiectiv bine conturat i care, prin masurile adoptate,

    sa poata fi atins i, implicit, sa permita realizarea stabilizarii macroeconomice, deci restabilireaechilibrului general al economiei.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    12/42

    Alegerea obiectivului fundamental de politica macroeconomica este o problema importanta pentru

    factorii de decizie. Care trebuie sa fie acest obiectiv? Obiectivul ales este cel ce poate fi realizat cu

    fortele proprii economiei respective sau nu? Toate aceste ntrebari sunt tot attea probleme la care

    autoritatile trebuie sa raspunda n timp real, pentru ca politica macroeconomica sa dea roade. Ca

    urmare se are n vedere realizarea unui aa-numit mix optim al dezechilibrelor, adica acceptarea

    anumitor dezechilibre cu conditia ca existenta acestora sa nu agraveze situatia economica a tarii.

    1.2.3. ALEGEREA OBIECTIVULUI DE POLITICA

    MACROECONOMICA

    Politica monetara, n calitate de instrument al politicii macroeconomice, reprezinta ansamblul

    masurilor adoptate de banca centrala n scopul influentarii ofertei de moneda i a ratei dobnzii care

    sa contribuie la influentarea, mai departe, a activitatii economice.

    Elaborarea politicii monetare, ca urmare este subordonata atingerii obiectivului de politica

    macroeconomica adoptat. n baza masurilor tactice adoptate de banca centrala se asigura, n fapt,

    conturarea strategiei de politica monetara n baza careia se asigura realizarea obiectivului

    fundamental propus.

    Astfel ca autoritatea monetara are responsabiliatea de a asigura atingerea anumitor obiective stabilite

    prin programul de politica macroeconomica.

    In ultimul deceniu, problema cu care s-a confruntat economia mondiala a fost reprezentata de

    cresterea generalizata a prepturilor, motiv pentru care inflatia nu este considerata, de catre autoritati,

    fie ca este vorba de cele monetare, fie de cele politice, o veste buna (Debell ..., [1998]7). Presiunile

    geneerate de cresterea preturilor genereaza, la randul lor, noi presiuni, atat in plan monetar, cat si

    economic, politic, social. Astfel ca, pe langa faptul ca genereaza distorsiuni la nivelul preturilor,

    inflatia genereaza o erodare accentuata a economiilor, descurajeaza investitile, favorizand migrarea

    7DEBELLE, Guy; MASSON, Paul; SAVASTANO, Miguel; SHARMA, Sunil Inflation targeting as a

    Framework for Monetary Policy, International Monetary Fund, Economic Issues no.15, 1998

    (www.imf.org/external/pubs/ft/issues/issues15/index.htm)

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    13/42

    capitalurilor catre activele care genereaza venituri suplimentare reale (de cele mai multe ori fiind

    cazul activelor exprimate in valutele puternice ale momentului) sau, de cele mai multe ori in active

    neproductive. Acest dezechilibru afecteaza puternic deciziile sectorului economic privat in ceea ce

    priveste realizarea de investitii,de economii si chiar dezvoltarea productiei, efectul final

    concretizandu-se in reducerea nivelului productiei. (Croce & Khan [2000]8).

    Toate acestea reprezinta tot atatea argumente pentru a adopta masurile care sa conduca la reducerea

    presiunilor inflationiste. Aceste este si motivul pentru care, in ultimii ani economiile nationale si-au

    reorientat politicile macroeconomice in directia asigurarii stabilitatii preturilor. Asigurarea stabilitatii

    preturilor a devenit astfel obiectivul fundamental de politica macroeconomica.

    Luarea deciziei de a adopta o anumita strategie de politica monetara depinde, in mare masura de ceea

    ce poate genera, la nvielul economiei politica monetara adoptata si, nu in ultimul rand de autoritatea

    de care dispune banca centrala in economia respectiva. Ceea ce este unanim acceptat este faptul ca in

    ultimii ani, majoritatea economiilor sunr orientate in directia asigurarii cresterii productiei, pe fondul

    reducerii ratei somajului, toate acestea avand la baza aplicarea unor masuri sustenabile de catre

    economia vizata.

    Chiar daca la nivel international s-au manifestat nenumarate dispute vis-a-vis de masurile de politicamonetara ce trebuie adoptate, consensul s-a manifestat in ceea ce priveste obiectivul final al politicii

    macroeconomice si, implicit al politicii monetare - asigurarea stabilitatii preturilor.

    Argumentele aduse in favoarea asigurarii stabilitatii preturilor se bazeaza tocmai pe dezavantajele

    evidentiate in timp de diversele abordari ale politicilor monetare adoptate (Mishkin & Posen, [1997]9):

    Un prim argument este acela ca o politica monetara orientata in directia asigurarii cresterii

    economice si a reducerii somajului genereaza efecte al caror lag este variabil.

    Pe de alta parte, luarea in calcul a curbei lui Phillips s-a dovedit a fi eficienta doar pe

    termen scurt, deoarece asigurarea unei rate scazute a somajului sau un nivel ridicat al ratei de

    crestere economica nu pot fi asigurate decat prin aplicarea unei politici monetare

    expansioniste care este asociata si unui nivel ridicat al inflatiei. In fapt, argumentele aduse au

    8 CROCE, Enzo; KHAN, Mohsin Monetary Regimes and Inflation Targeting, International Monetary Fund,

    Finance and Development Magazine, vol.37, no.3/September 2000(www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2000/09/croce.htm).9 MISHKIN, Frederic; POSEN, Adam Inflation Taregting: Lessons from Four Countries, Federal Reserve

    Bank of New York, FRBNY Economic Policy Review, august 1997

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    14/42

    la baza tocmai disputa referitoare la natura politicii monetare: politica monetara bazata pe

    reguli stricte sau politica monetara discretionara (rules versus discretion).

    Argumentele aduse au la baza si faptul ca, de multe ori, masurile de politica monetara

    adoptate, pot sa nu aiba efectul scontat tocmai ca efect al inconsistentei acestora in timp.

    Ceea ce nu trebuie uitat este faptul ca in conditile in care se are in vedere asigurarea stabilitatii

    preturilor, sistemul monetar functioneaza mult mai bine, efectul, chiar daca in timp, fiind cel

    al ridicarii nivelului de trai al populatiei.

    Daca asigurarea stabilitatii preturilor nu persista (Mishkin & Posen [1997]), ceea ce inseamna cresterea

    inflatiei, sociatatea este afectata de nenumarate costuri economice. Dintre aceste costuri, Mishkin si

    Posen (1997) vin sa evidentieze trei categorii considerate majore.

    1. Prima categorie de costuri (shoe leather cost of inflation) este cel determinat de detinerea

    numerarului care, dupa, cum este stiut nu este purtator de dobanda. In conditiile in care inflatia este

    ridicata, posesorii de numerar incearca sa gaseasca alte modalitati de a detine moneda, decat sub

    forma de numerar.

    2. Cea de a doua categorie de costuri rezulta tocmai din efectele generate de existenta inflatiei: daca

    preturile tind sa creasca de ce sa nu majoram si noi preturile pana la nivelul general de crestere, chiar

    daca economic aceasta nu se justifica? Aceasta reprezinta, in fapt, o oportunitate de a face profit.Aceasta conduce, in fapt, la o redistribuire, de cele mai multe ori arbitrara, a profitului prin

    intermediul inflatiei. Efectul imediat se manifesta pe piata financiara, deoarce se inregistreaza o

    modificare a valorii reale a activelor exprimate in termeni nominali, relizandu-se un transfer de

    valoare de la creditori catre debitori(acestia din urma fiind avantajati de cresterea inflatiei).

    3. Cea de a treia categorie de costuri este data de interactiunea dintre inflatie si politica fiscala a

    statului, mai precis sistemul de impozitare care poate conduce la dezvoltarea acelor canale subterane

    de evitare a impozitarii.

    Pornind de aici, se poate evidentia necesitatea adoptarii unei unei politici monetare care sa aiba la

    baza o ancora nominala, ancora care poate deveni si tinta pentru politica monetara adoptata.

    Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca economiile actuale nu pot sa aiba in vedere un alt obiectiv

    fundamental decat cel orientatin directia asigurarii stabilitatii preturilor.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    15/42

    1.2.4. INDEPENDENTA BANCII CENTRALE

    Pozitia de lider al politicii monetare, in coordonarea politicii macroeconomice este data, in primul

    rand, de gradul de independenta al bancii centrale, afirmandu-se chiar ca problema independetei

    bancii centrale este la fel de veche ca si existenta acesteia (banca centrala).

    INDEPENDENTA BANCII CENTRALE este reflectata de capacitatea acesteia de a asigura realizarea

    obiectivului de politica macroeconomica stabilit de catre guvern. Altfel spus, banca centrala nu

    dispune de independenta in stabilirea obiectivului de politica monetara (componenta a politicii

    macroeconomice), dar dispune de independenta in ceea ce priveste alegerea instrumentelor utilizate

    pentru atingerea acestui obiectiv. (Fraser [1994])10

    Banca centrala joaca un rol central in economie tocmai ca urmare a functiei de baza a acesteia:

    emisiunea monetara. Astfel ca argumenteul traditional in favoarea asigurarii independentei bancii

    centrale este acela al separarii institutiei abilitate cu cheltuirea banilor la nivelul unei economii de cea

    care asigura creatia monetara.

    Acest argument este sustinut de urmatoarele afirmatii:

    statul poate profita de controlul asupra creatiei monetare a bancii centrale in scopul

    asigurarii de moneda care sa-i acopere cheltuielile (altfel spus finantarea bugetului de

    stat care duce la cresterea inflatiei);

    statul poate modifica rata dobanzii in perioadele electorale (in sensul reducerii acesteia

    si, practic, pentru stimularea creditului in economie). Pe termen scurt genereaza o

    crestere a consumului si, practic o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, dar

    pe termen lung efectul este tot acela al cresterii presiunilor inflationiste.

    Asigurarea independentei bancii centrale este dependenta de indeplinirea mai multor conditii:

    banca centrala trebuie sa aiba clar definite obiectivele operationale prin intermediul carora

    aceasta asigura aplicarea politicii monetare; altfel spus, banca centrala trebuie sa dispuna de

    un program de politica monetara bine definit atat din punct de vedere al strategiei, cat si din

    punct de vedere al variabilelor si instrumentelor de politica monetara utilizate pentru

    atingerea obiectivului final de politica macroeconomica.

    10 Fraser, B.W. Central Bank Independece: What does it mean? Reserve Bank of Australia Bulletin,

    December 1994

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    16/42

    transparenta: publicul si guvernul trebuie inf ormat in permanenta in ceea ce priveste

    programul de politica monetara urmat de banca centrala. Se impuns, astfel, discutii periodice

    intre conducerea bancii centrale si guvern, dupa cum si prezentarea unui raport de activitate

    in fata Parlamentului este necesara. Se impune, astfel, anuntarea in permanenta a

    modificarilor ce intervin in aplicarea programului de politica monetara.

    asigurarea unui mediu de lucru eficient. Acest lucru impune mai multe decizii legate de:11

    independenta functionala: dreptul de a decide in orice directie privind

    politica monetara si asigurarea stabilitatii preturilor;

    independenta personala: alegerea membrilor conducerii pe criterii de inalta

    competenta profesionala, fara ca acestia sa fie implicati politic sau sa fie

    supusi altor presiuni;

    independenta din punct de vedere al instrumentelor: controlul tuturoir

    instrumentelor prin care se asigura aplicarea programului de politica

    monetara, prevenindu-se, astfel, finantarea directa a deficitului bugetar;

    independeta financira: prin care banca centrala sa aiba acces la propriile

    resurse financiare pe care sa le administreze pe baza propriului buget.

    Astfel ca, INDEPENDENTA BANCILOR CENTRALE presupune libertatea acestora de a asigura

    aplicarea programului de politica monetara ce nu este stabilit de catre guvern. Acest fapt nu excludeformularea unor critici de catre reprezentantii Guvernului si nici eliminarea consultarilor bancii

    centrale cu guvernul in ceea ce priveste politica monetara ca si alte componente ale politicii

    macroeconmice.

    Pornind de aici se disting diferite grade de independenta a bancii centrale: asigurarea realizarii unui

    singur obiectiv de politica monetara sau a unui singur obiectiv intermediar, sau aplicarea unei politici

    monetare bazata pe o mare flexibilitate.

    Pe de alta parte, legiferarea independentei bancii centrale nu impune asigurarea in practica a acesteia,

    dar orice actiune de impiedicare a finantarii deficitului bugetar prin emisiune monetara duce la

    intarirea independentei bancii centrale. De acest aspect depinde , practic si credibilitatea bancii

    centrale.

    11 Mboweni, TT Central bank independende BIS Review nr. 88/2000

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    17/42

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    18/42

    II.

    STRATEGII DE POLITICA MONETARA

    2.1. Strategii indirecte de politic monetar

    a. intirea cursului valutar

    - regimuri de curs de schimb

    - caracteristicile strategiei de intire a cursului de schimb

    b. intirea agregatelor monetare

    - structura agregatelor monetare n Romnia

    - modelul multiplicatorului monetar

    - caracteristicile strategiei

    2.2. Strategii directe de politic monetar

    a. intirea inflaiei

    - caracteristici

    - condiii de aplicare

    2.1.Strategii indirecte de politica monetara

    a. INTIREA CURSULUI VALUTAR

    - REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    19/42

    Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata

    de schimb s-a dovedit a afi o problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale.

    Conform aprecierilor FMI, evolutiile regimurilor valutare de dupa 1970 (vezi Bubula & Itker-Robe

    [2002]) s-au cantonat in doua directii:

    - tari ce au adoptat cursuri valutare flotante (in crestere incepand din 1970);

    - tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.

    Aceasta era structurarea FMI dupa abandonarea SMI de la Bretton Woods.

    Pana in prezent, s-au conturat mai multe tipuri de regimuri valutare (sura FMI), (conform diagramei

    urmatoare), in functie de interventia autoritatilor in determinarea si infleuntarea cursurilor valutare

    si, implicit a pietei valutare, FMI evidentiind trei grupe mari de regimuri de curs de schimb:

    A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (asa numitele: HARD PEGS REGIMES);

    B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);

    C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES) (ce reprezinta, in fapt o combinatie a

    primelor doua).

    A. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI FIXE

    In acest caz, cursul valutar ramane constant sau poate varia in jurul unor benzi inguste de variatie,

    netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabiel macroeconomice care vin, totusi sa infleunteze

    piata valutara. Se evidentiaza, astfel, putenica implicare a autoritatilor in inluentarea si mentinerea

    cursului valutar in limitele impuse pietei.

    Daca ne raportam la perioada etalonului aur-devize (mai precis Sistemul de la Bretton Woods) fiecare

    moneda a fost evaluata in aur, pornind de la paritatea fixa adoptata: 1 USD = 1/35 uncii de aur.

    Paritatile astfel stabilite trebuiau mentinute, facandu-se abstractie de faptul ca aurul reprezenta, pelanga etalon monetar, si o marfa al carei pret se stabilea pe piata bunurilor, pretul variind fata de

    aceasta definitie oficiala si, de aicim, generand presiuni asupra paritatilor fixe dintre monedele

    sistemului si dolar.

    Cu toate acestea, nu putem sa nu evidentiem avantaje ale unui astfel de sistem, pricnipalul aspect

    fiind cel legat de stabilitatea conferita in planul relatiilor comerciale internationale , mai precis in cazul

    importurilor si exporturilor care se pot dezvolta, data fiind lipsa modificarilor la nivelul cursului

    valutar si, implicit aparitia de pierderi generate in conditiile existentei unor variatii.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    20/42

    Toate acestea, raportandu-ne tot la Sistemul Bretton Woods, au contribuit, din plin la dezvoltarea

    operatiunilor speculative care au avut un efect nefast asupra activitatii bancilor centrale, acestea fiind

    obligate sa depuna un efort financiar din ce in ce mai mare pentru a mentine paritatea fixa la nivelul

    propriei economii si, bineinteles, in plan international.

    Odata cu abandonarea sistemului Breton Woods, au continuat sa se dezvolta alte forme ale regimului

    bazat pe rate de schimb fixe, in prezent acestea fiind reprezentate de:

    1.regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual:

    regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea, spre exemplu);

    uniunile monetare.

    2.aranjamentele de forma consiliului monetar.

    1. REGIMURILE VALUTARE FARA EMITENT INDIVIDUAL:

    a. Regimuri valutare bazate pe moneda altui emitent.

    De foarte multe ori, existenta la nivelul pietei internationale a unei monede puternice, pe fondul

    reducerii cresterii economice din propria economie, a condus la orientarea catre acea valuta care

    conferea populaiei o mai mare incredere in ceea ce priveste mentinerea propriei puteri de cumparare.

    Toate acestea combinate si cu imposibilitatea unei autoritati moentare de a-si impune prpria moneda

    (datorita costurilor de emisiune, a lipsei instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de

    cumparare, a gradului redus de dezvoltatre al economiei respective, determina autoritatile sa adopte,

    drept moneda a propriului sistem moneda altei tari.

    Astfel ca putem vorbi de o dolarizare a economiei. Autoritatea monetara renunta astfel, la

    independenta controlului asupra propriei politici monetare.

    Ce trebuie amintit aici este situatia in care, chiar daca nu se poate include in aceasta categorie,

    economia, pe fondul unei evolutii nefavorabile, se orienteaza catre moneda altei tari, in defavoarea

    propriei monede. Aceasta nu presupune dolarizarea economiei in sensul de hard peg regime, tara

    respectiva beneficiind de propria politica monetara adoptata de autoritatea monetara. In aceasta

    situatie, banca centrala este obligata sa depuna insemnate eforturi financaire (care afecteaza rezerva

    valutara proprie) pentru a mentine un anumit nivel al cursului valutar al propriei monede. Lipsa, insa,

    a unui efort conjugat al autoritatilor, care sa contribuie la redresarea economica, poate genera graveprobleme in planul stabilitatii monetare.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    21/42

    b. Regimuri valutare bazate pe crearea uniunilor monetare.

    In acest caz, tari din aceeasi zona, accepta sa dispuna de aceeasi autoritate monetara care sa asigure si

    emisiunea monedei care sa fie utilizata in plan regional.

    Teoretic, o zona monetara este caracterizata de urmatoarele elemente:

    1) definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala

    (moneda uneia dintre tari sau o moneda noua);

    2) convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele;

    3) constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central;

    4) reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.

    Istoric vorbind, acestea au functionat, chiar inainte de Sistemul de la Bretton Woods, este adevarat

    intr-o forma rudimentara, daca ne gandim la Uniunea Monetara Latina, spre exemplu. Un alt

    exemplu de uniune monetara il reprezinta Uniunea Europeana care avea drept moneda de baza ECU,

    determinata ca o moneda cos, bazata pe contributia monedelor tarilor membre, aceasta reprzentand o

    etapa intermediara catre Uniunea Monetara Europeana actuala (aceasta din urma nemaiputand fi

    inclusa inaceasta categorie de cursuri valutare, cursul euro bazandu-se pe cotarea libera pe piata).

    2. CONSILIUL MONETAR

    Consiliul monetar reprezinta autoritatea monetara obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix

    pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si

    principalul element de rezerva. Pe langa aceasta conditie, consiliul monetar trebuie sa asigure si o a

    doua conditie ce decurge din statutul de autoritate monetara, diferentiindu-l de banca centrala, si

    anume cea legata de emisiunea monetara a propriei monede care trebuie sa fie in stransa corelatie cu

    nivelul rezervelor detinute si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar.

    Astfel ca, daca banca centrala poate emite moneda in orice moment in functie de nevoiele economiei si

    de conditiile concrete generate de aceasta, emisiunea monetara a consiliul monetar este strans legata

    de nivelul rezervelor. Baza monetara, in acest caz trebuie sa fie data de nivelul rezervelor valutare pe

    care le gestioneaza exprimate in moneda nationala la nivelul cursului fix.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    22/42

    Adoptarea consiliului monetar ridica nenumarate problema, adoptarea acestuia fiind considerata, de

    nenumarate ori, ca singura solutie de iesire din criza.

    Hong Kong (1983), Argentina (1991), Estonia (1992), Lituania (1994), si Bulgaria (1997) sunt doar

    cateva exemple in acest sens.

    Consiliile monetare au fost larg raspandite, de-a lungul a peste 150 de ani in aproape 70 de tari sau

    colonii. Astazi sunt in functiune peste 10 consilii monetare.

    Prima intentie de creare a unui consiliu monetar a dus la aparitia uneia dintre primele banci centrale

    din lume in 1844. Un grup de economisti britanici, grupati in ceea ce se numeste Currency School, au

    avut influenta politica necesara pentru a transpune in termeni institutionali viziunea lor despre

    sistemul monetar. In 1844 s-a dorit transformarea Bancii Angliei in consiliu monetar. Intrucat la acea

    data economistii nu realizasera ca in cadrul bazei monetare atat numerarul cit si depozitele trebuie

    acoperite cu rezerve, s-a legiferat numai acoperirea cu rezerve a unei parti din numerar, nu si a

    depozitelor. Prima incercare reusita de creare a unui consiliu monetar a fost realizata in colonia

    britanica Mauritius in 1849. Sistemul monetar bazat pe consilii monetare a inregistrat apogeul in 1940,

    cand aproape 50 de tari aveau consilii monetare.

    B. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE

    Caracteristica acestor regimuri este faptul ca determinarea cursului valutar are la baza confruntarea

    fortelor pietei valutare, fara a presupune interventia autoritatilor (in cazul flotarii libere free

    floating) sau in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita

    directionare a pietei, predeterminata. (in cazul flotarii administratefara traiectorie determinata-

    managed free floating).

    Daca ne gandim la avantajele acestui sistem, din punct de vedere macroeconomic, in conditiile in care

    economia mondiala este stabila, existenta unor astfel de cursuri valutare este benefica, contribuind la o

    permanenta balansare a economiilor. Acest lucru nu s-ar realiza in cazul cotatiilor fixe, deoarece

    mentinerea acestora ar impune reducerea cresterii economice in anumite tari in defavoarea altora.

    Flotarea libera da o mai mare independenta si bancii centrale, aceasta nefiind fortata sa aiba invedere

    in permanenta mentinerea cursului fix.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    23/42

    Pe de alta parte, existenta acestor cursuri valutare flotante, poate determina si actiunea investitorilor,

    acestia orientandu-si capitalurile catre tarile care ofera o rata a dobanzii atractiva.

    Exista si dezavantaje, flotarea libera a cursului valutar putand genera nenumarate riscuri, daca ne

    reportam la nivel microeconomic, riscul de tranzactie fiind cel mai apropiat exemplu.

    C. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE:

    In acest caz, avem, in fapt, o combinare a caracteristicilor celor doua categorii amintite anterior.

    Vorbim de:

    1) flotarea controlata stricta a cursului valutar;

    2) ancorareavalutara (soft peg);

    1) In cazul flotarii controlate strict a cursului valutar, banca centrala stie cu exactitate cand trebuie sa

    intervina pe piata pentru a influenta cursul valutar si in ce directie. Luarea acestei decizii este data de

    mai multe aspecte precum situatia balantei de plati (mai precis a balantei comerciale), nivelul

    rezervelor valutare, gradul de dezvoltare al pietelor paralele care pot infleunta semnificativ piata

    valutara, piata valutara prin mecanismele acesteia neputand asigura, in mod automat, ajustarea

    dezechilibrelor (in special a celui extern).

    2) In cazul mecanismelor bazate pe soft peg se au invedere mai multe variante:

    a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed pets), ancorarea vizand fie o valuta, fie un

    cos de valute;

    b) crawling pegs caz in care cursul valutar ancorat este periodic ajustat fata de moneda sau

    monedele ancora. Ajustarea se face cu un anumit procent (de regula de nivel scazut), procentdetermiat:

    - fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata (forward / backward looking),

    - fie in functie de evolutia unor principale variabile macroeconomice precum diferentialul

    dintre tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri

    externi, diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea

    paralele (spre exemplu cea a caselor de schimb valutar).

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    24/42

    c) banda orizontala de variatie (horizontal band) caz in care cursul valutar este lasat sa

    varieze cu o marja de cel putin 1% fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de

    autoritatea monetara. Banca centrala trebuie, in aceasta situatie sa fie in permanenta pregatita pentru a

    interveni (direct sau indirect) pe piata pentru a mentine cotatia pietei intre limitele stabilite prin

    politca proprie.

    d) crawling band

    Spre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de

    timp, in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o ajustare periodica a cursului valutar oficial

    (cel fixat) cu un anumit procent (de nivel destul de mic), ajustare determinata de modificarile

    intervenite la nivelul economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.

    Ca urmare, toate aceste tipuri de regimuri valutare vin sa evidentieze nenumaratele probleme ce pot fi

    generate de rata de schimb.

    Avand in vedere cazul Romaniei, Fondul Monetar International, a evidentiat evolutia regimurilor

    valutare adoptate de autoritatea monetara in perioada de tranzitie:

    1990

    1991

    1992

    1993

    1994

    1995

    1996

    1997

    1998

    1999

    2000

    2001

    2002

    2003

    2004

    2005

    2006

    ...prez

    1 2 3 4 5 6

    Unde:

    - 1 ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute;

    - 2 flotare adminstrata strict (tightly managed floating);

    - 3 backward - looking crawling peg- 4 - forward looking crawling peg

    - 5 - forward loking crawling band

    - 6 flotareadministrata

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    25/42

    - STRATEGIA BAZATA PE TINTIREA CURSULUI VALUTAR

    Economia de piata presupune practicarea unui curs valutar flotant ce presupune stabilirea lui pe baza

    raportului cerere-oferta, fie ca este vorba de regimul de curs independent (caz n care mecanismele

    pietei sunt cele care sunt singurele care influenteaza cursul de schimb), fie ca este vorba de regimul de

    curs administrat (caz n care banca centrala intervine pe piata n scopul influentarii cererii i a ofertei

    de valuta).

    n conditiile n care se merge pe adoptarea regimul bazat pe tintirea cursului valutar, banca centrala

    ncearca sa asigure stabilitatea cursului valutar nominal, prin intermediul utilizarii instrumentelor

    proprii ce vizeaza pe de o parte modificari la nivelul ratelor dobnzii practicate, iar pe de alta parte pe

    baza interventiilor directe pe piata valutara, interventii menite sa sustina cursul valutar. Adoptarea

    unui astfel de regim impune mai multe conditii:

    adoptarea unui mix de politici macroeconomice care sa conduca la asigurarea unui

    nivel scazut al ratei inflatiei comparativ cu cea aferenta monedelor sau monedei de care este

    ancorat cursul valutar al propriei monede;

    existenta unui nivel suficient al rezervelor internationale care sa permita interventii

    prompte pe piata valutara;

    mentinerea credibilitatii externe a tarii, inclusiv a stabilitatii politice i a cadrului

    institutional i legislativ care le influenteaza puternic pe primele.

    Forma cea mai simpla a acestei strategii presupune ancorarea cursului valutar al monedei nationale

    de una sau mai multe monede apartinnd tarilor ce prezinta un nivel redus al ratei inflatiei care sa

    contribuie, n acest sens, la diminuarea inflatiei i n tara ancorata (exchenge rate peg). Acest lucru serealizeaza, n fapt, prin importarea inflatiei din tara sau tarile cu care se face compararea. Principiul

    de functionare al acestui regim se bazeaza pe determinarea unui curs valutar fix, pe baza raportarii la

    valuta de ancorare (sau coul de valute).

    Argumentele favorabile adoptarii unei astfel de strategii constau n:

    accelerarea fluxurilor comerciale internationale i investitionale, prin gradul mare de

    stabilitate i atractivitate a monedei nationale;

    disciplinarea politicilor macroeconomice pentru mentinerea i respectarea

    aranjamentului ales (ca parte integranta a programelor de macrostabilizare);

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    26/42

    promovarea cooperarii i coordonarii internationale n cazul aparitiei unor ocuri

    externe majore.

    Exista i argumente orientate mpotriva acestei strategii, viznd:

    necesitatea mentinerii unei rate lunare a inflatiei mici, care sa nu deterioreze nici

    nivelul cursului valutar i nici competitivitatea externa;

    costul mare, reprezentat de nivelul rezervelor valutare, daca n momentul de stabilire

    a cursului valutar nu s-a avut n vedere nivelul de echilibru;

    imposibilitatea ajustarii frecvente a cursului valutar deoarece ar conduce la

    deteriorarea ncrederii n aceasta strategie i n banca centrala;

    nrautatirea finantarii balantei de plati n conditiile n care nu exista alte surse dect

    cele generate de rezervele valutare.

    Fata de acest curs se pot stabili i marje de fluctuatie ale cursului valutar de piata, vorbind despre aa

    numitul regim exchenge rate band(sau crawling band). Banda de fluctuatie se determina doar

    pentru cursul valutar oficial, cursul valutar de piata flotnd liber, interventiile bancii centrale

    manifestndu-se doar n conditiile n care evolutiile pietei conduc la o depaire a acestor limite. n

    cazul bandei de fluctuatie, spre deosebire de exemplul clasic, se realizeaza o reducere a fluxurilor

    speculative de capital, deoarece, prin acordarea unui anumit grad de flotare libera a cursului valutarincertitudinea privind evolutia viitoare a cursului valutar de piata crete ceea ce asigura bancii

    centrale un grad mai ridicat de autonomie n ceea ce privete elaborarea i aplicarea politicii monetare.

    b. INTIREA AGREGATELOR MONETARE

    ntruct banca central nu poate aciona n mod direct asupra nivelului ratei inflaiei, dup cum nici

    asupra nivelului activitii economiei reale, prin aceste inte intermediare se ncearc s se fac

    legtura, n definitiv, ntre aciunea exercitat prin intermediul instrumentelor de politic monetar n

    ceea ce privete atingerea obiectivelor pe termen scurt ale politicii monetare adic obiectivele

    operaionale, obiective ce pot fi atinse n mod direct de autoritatea monetar i nivelul activitii

    economiei reale i inflaie. (Walsh [1998]12)

    - STRUCTURA AGREGATELOR MONETARE12 WALSH, Carl E. Monetary theory and policy -, Massachusetts Institute of Technology, 1998

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    27/42

    Pentru economia romneasc de dup 1989, s-a putut constata c singura soluie viabil de combatere

    a inflaiei a fost controlul masei monetare din economie i, implicit, prin manevrarea bazei monetare,

    influenarea lichiditii din pia. Astfel c, se evideniaz nc o dat, faptul c n economia

    romneasc presiunile puternice inflaioniste sunt legate de creterea masei monetare, rolul acordat

    monedei de ctre monetariti fiind esenial, n sensul c aceasta joac rol important n fundamentarea

    politicii monetare, fapt care, din pacate nu se mai regsete n condiiile aplicrii intirii inflaiei.

    De ce agregatele monetare au jucat rol important n cadrul politicii monetare a BNR?

    Rspunsul se regsete n legturile puternice ce se stabilesc ntre masa monetar, reprezentat de

    agregatele monetare, i principalii indicatori macroeconomici precum inflaie, PIB, n condiiile crizei

    economice actuale considerndu-se de ctre unii economiti c o urmrire a evoluiei masei monetare

    poate previziona o posibil criz financiar, tocmai prin modificrile survenite n structura agregatelormonetare. Se evideniaz astfel, relaia dintre mas monetar i ciclurile economice.

    Relia dintre masa monetar i inflaie este clar evideniat de teoria cantitativ a banilor (cunoscut i

    sub denumirea de ecuaia general a schimburilor) potrivit creia o modificare n rata de cretere a

    masei monetare induce o modificare de aceeai valoare n inflaie. Dar modificarea masei monetare nu

    este singurul factor care conduce la modificarea inflaiei. De multe ori altele sunt cauzele presiunilor

    inflaioniste.

    =

    unde: M= oferta de moned, v = viteza de rotaie a banilor, P = nivelul preurilor, Y= PIB n termeni

    reali.

    Pornind tot de la ecuaia general a schimburilor, se poate afirma c modificrile masei monetare

    preced modificrile intervenite la nivelul produsului intern brut, efectele modificrii masei monetare

    reflectndu-se n nivelul PIB cu ntrziere (lag-urile putnd fi de 2-4 trimestre).

    Exist ns economiti care susin i efectul invers al relaiei mas monetar-PIB. Altfel spus, o cretere

    a PIB induce o cretere a masei monetare, n sensul c, de multe ori, creterea masei monetare nu este

    o consecin a politicii monetare i c modificrilor ce se produc n economie i, mai precis, la nivelul

    economiei reale.

    Cu toate acestea, elementul de legtur ntre oferta de moned din economie i PIB nominal este

    tocmai viteza de rotaie a banilor. Autorul acestei teorii (I. Fisher) consider c viteza de rotaie a

    banilor depinde instituiile financiare din economie, acestea influennd comportamentul celorlali

    participani de pe pia. Astfel c modificrile ce intervin n structura ofertei de produse bancare, n

    specificul acestora vin s influeneze pe termen lung viteza de rotaie a banilor, motiv pentru care, pe

    termen scurt viteza de rotaie este considerat relativ constant.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    28/42

    Pornind de aici, dac modificarea masei monetare este dat de o modificare a lui P, atunci se

    nregistreaz o cretere a presiunilor inflaioniste n economia romneasc, dac ns, creterea ofertei

    de moned este determinat de creterea lui Y (creterea PIB n termeni reali), atunci vorbim de

    cretere economic.

    Ca urmare, viteza de rotaie a banilor n economie (sub form de coeficient) vine s evidenieze de cte

    ori este utilizat masa monetar existent n economie pentru tranzacionarea tuturor bunurilor i

    serviciilor pe o anumit perioad analizat.

    Determinarea masei monetare are, ns, n vedere mai multe abordri. Astfel, cuantificarea

    elementelor ce compun agregatele monetare poate fi fcut prin raportarea la sisteml nebancar, prin

    intermediul creanelor acestuia asupra sistemului bancar, sau, mult mai simplu, prin luarea n

    considerare a datoriilor sistemului bancar fa de sistemul nebancar, deaorece aplicnd principiile

    contabilitii, ceea ce pentru o entitate reprezint crean, la nivelul unei economii, pentru entitatea

    opus reprezint datorie. Pornind de aici, agregatele monetare sunt datorii ale sistemului bancar fa

    de restul economiei.

    Pn n 2007 (dat aderrii Romniei la UE) structura agregatelor monetare n Romnia era

    urmtoarea:

    Datorii ale sistemului bancar

    Numerar n circulaie n afara sistemului bancarM1

    M2

    Disponibilitile la vedere

    Depozite la termen (n lei)

    Depozite n valut

    Economiile populaiei

    Aderarea la UE a impus i modificri n structura agregatelor monetare, n scopul armonizrii

    structurii monetare a Romniei cu cea a UME. Astfel c, noua structur a agregatelor monetare n

    economia romneasc este:

    Datorii ale sistemului bancar

    Numerar n circulaie n afara sistemului bancarM1

    M2 M3Depozite overnight (lei i valut)

    Depozite cu durat iniial de pn la 2 ani (inclusiv depozitele rambursabile

    dup notificare la cel mult 3 luni)

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    29/42

    mprumuturi din operaiuni repo

    Aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar

    Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv

    Unde:

    -M1 Masa monetar n sens restrns

    -M2 Masa monetar n sens intermediar;

    -M3 - Masa monetar n sens larg

    - Numerarul include bancnotele i monedele puse n circulaie cu strcutura pe cupiuri stabilit de BNR

    - Depozitele overnight depozitele ce pot fi transformate imediar in numerar sau utilizate pentru pliprin intermediul decontrilor bancare;

    - Depozitele rambursabile dup notificare la cel mult 3 luni depozitele la termen care au primit

    notificare de rambursare cu cel puin 3 luni nainte;

    - mprumuturi din operaiuni repo: de data aceasta operaiunile repo sunt derulate ntre sistemul

    bancar i cel nebancar. Astfel c, banca x la momentul t0 vinde titluri unei instituii nebancare,

    asumndu-i obligaia ca la o dat viitoare tn s rscumpere titlurile respective la un pre mai mare

    (diferena dintre preul de rscumprare i cel de vnzare fiind tocmai dobnda bonificat pentru

    aceasta operaiune).

    - Aciuni/uniti ale fondurilor de pia monetar Instrumentele pieei monetare sunt reprezentate

    de:

    - titluri de stat;

    - bonuri de tezaur;

    - certificate de depozit;

    - obligaiuni municipale.

    Accesul la aceste instrumente presune o investiie substanial care, de multe ori, nu este accesibil

    tuturor participanilor. Astfel ca micii investitori pot achiziiona titluri ale pieei monetare

    reprezentate de aciuni/ uniti ale fondurilor mutuale de pe piaa monetar. n acest caz, investiia

    iniial este cuprins ntre 500 USD i 5000 USD, riscul este relativ sczut i dispun de lichiditate

    ridicat, retragerea sumelor investite echivalnd cu virarea contravalorii investite n contul bancar.

    - Titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pn la doi ani inclusiv sunt instrumentele emise

    de sistemul bancar prin care acesta atrage lichiditi din pia (exemplu: certificatele de depozit).

    - MULTIPLICATORUL MONETAR

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    30/42

    Pentru a putea aplca strategia de intire a agregatelor monetare, banca central trebuie s evidenieze

    ct mai clar legtura ce se stabilete ntre baza monetar (ca obiectiv operaional al bncii centrale n

    cadrul programului de politic moentar) i agregatele monetare (avute n vedere ca inte

    intermediare ale programului). Legtura dintre acestea este dat tocmai de multiplicatorul monetar dat

    de raportul dintre agregatul monetar considerat i baza monetar. Stabilitatea agregatului monetar

    determin eficiena msurilor de politic monetar, deaorece stabilitatea multiplicatorului asigur

    bncii centrale capacitatea de a controla evoluia agregatelor monetare tiut fiind faptul c banca

    central poate influena efectiv baza monetar (care include elemente ce se regsesc doar ntr-o mic

    proporie n cadrul agregatelor monetare mai largi ca M1, M2 sau chiar M3), iar pe de alt parte,

    evoluia masei monetare n economie, evideniat prin agregatele monetare, este dependent mult mai

    mult de evoluia altor indicatori macroeconomici precum preuri, PIB.

    Astfel c deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea n vedere:

    - pe de o parte, procesul de multiplicare a banilor n economie (deci corelaia ce se stabilete ntre

    componentele masei monetare i contrapartidele acesteia) sau,

    - pe de alt parte, structura agregatelor monetare.

    1. Multiplicatorul monetar pornind de la procesul de multiplicare a banilor n economie:

    Existena sistemului bancar structurat pe cele dou paliere permite multiplicarea banilor n economie.

    Astfel c punerea n circulaie a unei uniti monetare de ctre banca central nu presupunemeninerea doar a acestei uniti n circulaie, deoarece, spre exemplu, prin creditare, bncile fructifica

    aceast unitate monetar (integral sau parial).

    Procesul de multiplicare monetar depinde de mai muli factori precum: rata deinerii de numerar,

    nivelul rezervelor minime obligatorii, nivelul facilitilor de depozit oferite de banca central n scopul

    influenrii lichiditii din economie.

    Astfel c, avnd n vedere o instituie de credit, la nivelul acesteia procesul de multiplicare a banilor

    presupune:

    - constituirea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele atrase (D), adic: n contul de la

    banca central;

    - potenialul de creditare al bncii este n acest moment . n condiiile n care nu ar exista

    rezervele minime obligatorii, potenialul de creditare al bncilor ar fi dat chiar de nivelul resurselor

    atrase din economie sub forma depozitelor.

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    31/42

    - n urma procesului de creditare, sumele rezultate din aceasta operaiune se rentorc la nivelul

    sistemului bancar, dar nu integral, deoarece intervine acel coeficient de fug, mai precis rata deinerii

    de numerar (n). Suma pstrat sub form de numerar fiind: ( )

    - restul creditului acordat (creditul iniial din care s-a dedus deinerea de numerar) revine n cadrulsistemului bancar sub forma unui nou depozit, adic: ( ) = (1 )

    (1 ) = (1 )(1)

    Acest proces vizeaz doar un singur moment al procesului de creditare. Dac am avea n vedere n

    momente, atunci procesul de multiplicare presupune:

    Moment Depozit RMO Potenial decreditare

    Deinerea denumerar

    0 D (1 ) (1 )

    1 (1 )(1 ) (1 )(1 ) (1 )(1 ) ( 1 )(1 )2 (1 )(1 ) ( 1 )(1 ) (1 )(1 ) ( 1 )(1 )

    .

    .

    .

    t-1 (1 )(1 )

    Pornind de aici, n urma procesului de multiplicare, nivelul total al depozitelor la nivelul bncii

    analizate este:

    + (1 )(1 ) + (1 )(1 ) + + ( 1 )(1 ) = 1 (1 )(1 )

    1 (1 )( 1 )

    dar r (0,1), (0,1), ca urmare i (1-r) (0,1), (1 ) (0,1) (1 )(1) (0,1)

    Atunci cnd procesul de multiplicare este continuu, adic , (1 )(1) 0

    Ca urmare, depozitele totale sunt:

    ()()

    Deoarece masa monetar am convenit c o determinm pe baza creanelor sistemului bancar fa de

    restul economiei, deducem c multiplicatorul monetar este: raportul dintre nivelul depozitelor finale i

    depozitul iniial, adic:

    =

    1 (1 )(1 )

    =

    1

    1 (1 )(1)=

    1

    +

    Dar, banca central, pentru a steriliza masa monetar, apeleaz i la facilitile de depozit (spre

    exemplu) pentru a anihila efectul nefavorabil al unei injecii de lichiditate din economie (fapt ce

    conduce la constituirea unor rezerve excedentare)

    Ca urmare, n condiiile existenei i a rezervelor excedentare, multiplicatorul monetar va fi:

    =

    1

    ( + ) + ( + )

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    32/42

    Ca urmare, factorii care conduc la frnarea procesului de multiplicare a banilor n economie sunt: rata

    rezervelor minime obligatorii, rata deinerii de numerar (caz ntlnit n situaia n care inflaia este

    ridicat), rata excesului de rezerv.

    2. Modelul multiplicatorului monetar determinat pe baza structurii agregatelor

    monetare:

    Acest model este un model cantitativ, bazndu-se pe doua elemente monetare:

    baza monetara;

    depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale, (aceste elemente fiindapreciate strict cantitativ).Daca baza monetara, prin structura acesteia, se afla sub incidenta directa a bancii centrale, nu acelai

    lucru se poate afirma i despre nivelul depozitelor. Cu toate acestea, prin masurile de politicamonetara banca centrala poate influenta procesul de economisire.

    Deoarece modelul evidentiaza faptul ca deciziile autoritatilor monetare sunt cele care conduc lamodificarea ofertei de moneda, se poate trage concluzia ca aceasta (n.b. oferta de moneda) este ovariabila exogena. Astfel ca, Literatura conventionala n domeniul cererii de moneda a tratat oferta demoneda ca un element exogen. Este foarte bine cunoscut, oricum, ca endogenitatea ofertei de moneda crete ca

    urmare a inovatiilor financiare i a politicii monetare endogene. 13

    Cu toate acestea, n conditiile economiilor n tranzitie, multiplicatorul monetar este luat nconsiderare; n conditiile n care fluctuatiile multiplicatorului monetar sunt limitate i previzibile, controlulbazei monetare reprezinta n economia n tranzitie mijlocul cel mai eficace de a aduce oferta de moneda la nivelul

    cererii i astfel de a asigura controlul inflatiei.14

    Modelul pornete de la urmatoare structurare a bazei monetare i a ofertei de moneda:

    = + = + + [1]

    = + [2]

    Idea care a stat la baza formularii acestei teorii a fost aceea potrivit careia oferta de moneda reprezinta,n fapt, baza monetara multiplicata (altfel spus, un multiplu al tuturor rezervelor potentiale15 (cum esteprezentat n cadrul ce urmeaza).

    =

    =

    +

    + + =

    + 1

    +

    +

    =

    1+ 1

    1

    + + =

    1

    + + ( + )

    Multiplicatorul monetar este influenat de raportul ce se stabilete ntre deinerea de numerar i

    nivelul depozitelor, raport ce este influenat de comportamentul participanilor de pe pia, de gradul

    13 WOON GYU CHOI & SEONGHWAN OH Endogenous Money Supply and Money Demand , InternationalMonetary Fund Working Papers WP/00/188, noiembrie 2000 : The conventional money demand literaturehas treated the money supply as exogenously given. It is well knouwn, however, that some endogeneity of the

    money supply arises due to financial innovations and endogenous monetary policy.14 BANCA NATIONALA A ROMNIEI Raport anual 1998, pag.5315 HOWELLS, P.G.A. & BAIN, K. Money, Banking and Finance, Addison Wesley Longman Limited, England,1998

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    33/42

    de dezvoltare a sistemului bancar evideniat prin gradul de bancarizare, de partajarea resurselor ntre

    economisire i consum (fapt influenat de nivelul ratei de dobnd din economie). Pe de alt parte,

    rata RMO este influenat direct de banca central, stabilind astfel, direcia de aciune a politicii

    monetare. Excesul de rezerv este strict dependent de comportamentul bncilor, dar i de evoluia

    ratei dobnzii de pe piaa interbancar. Astfel c este tiut c banca central bonific dobnd doar

    pentru nivelul calculat al RMO, dobnd care este sub nivelul pieei. Excesul de rezerv apare n

    condiiile n care rata dobnzii pe piaa interbancar nu este atractiv, nivelul acestora depinznd de

    costul de oportunitate al deinerii de sume ce nu genereaz venituri substaniale. Nivelul excesului de

    rezerve va crete n condiiile n care rata retragerii de depozite crete, deci putem spune c exist un

    raport invers proporional ntre rata dobnzii i rata excesului de rezerve (n aceste condiii clienii

    bncii i retrag depozitele pentru a realiza plasamente n active financiare cu randament mai mare

    dect cel aferent depozitelor).

    n conditiile n care multiplicatorul este fix (n, r i e fiind considerate ca date), se stabilete o relatie

    fixa, directa ntre baza monetara i oferta de moneda. Se ajunge, astfel, a se evidentia importanta

    controlului bazei monetare n scopul controlarii ofertei de moneda, att prin controlul emisiunii

    monetare, ct i prin influentarea nivelului rezervelor constituite de bancile din sistem la nivelul

    bancii centrale.

    Practica a demonstrat ca elementele ce determina nivelul multiplicatorului monetar nu pot fi stabilite

    n mod arbitrar i, ca urmare, nici multiplicatorul monetar nu poate fin considerat constant.

    Pe de o parte, rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar (populatie i agenti economici)

    este influentata de nivelul ratei dobnzii pe piata (cu ct rata dobnzii este mai mare cu att nclinatia

    spre economisire crete), aceasta influenta fiind completata de eficienta canalelor de transmisie ale

    politicii monetare (factor mult mai greu de cuantificat).

    Pe de alta parte, necesitatea constituirii rezervelor i luarea deciziei n acest sens au la baza mai multe

    aspecte:

    costul constituirii rezervelor i, implicit, al detinerii lor (tiut fiind faptul ca acesta sunt, de cele

    mai multe ori, elemente cu un ridicat grad de lichiditate, care este nsa invers proportional cu

    nivelul de remunerare comparativ cu celelalte posibilitati de fructificare a resurselor disponibile.)

    costul refinantarii (accesul larg la resursele de recreditare ale bancii centrale poate determina

    bancile din sistem sa-i reduca rezervele la un nivel minim, cu conditia ca i nivelul ratei dobnzii

    practicate sa fie la niveluri reduse comparativ cu piata monetara).

    nivelul ratei rezervelor minime obligatorii;

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    34/42

    nivelul cash-flow-rilor la nivelul bancii vizate (nivelul intrarilor i al ieirilor de fonduri,

    elemente de care depinde situatia zilnica a lichiditatii curente a bancilor).

    Ca urmare, elementele modelului sunt funcii ce depind de urmtorii parametrii:( )

    ( )

    ( )

    ----?

    ),,,,iT,,if(MB,M

    --

    ,MB,fM

    -

    ,,,,if

    ?,

    ,

    ARPs

    s

    AR

    +++

    =

    +

    =

    ++++

    =

    +

    =

    RRii

    RRiir

    Tifn

    PMAA

    PMAA

    P

    unde:

    -- iP - rada dobnzii practicate de banci pentru operatiunile pasive;

    -- T - gradul n care masurile de politica monetara se repercuteaza la nivelul economiei;

    -- iAR - rata dobnzii corespunzatoare activelor de rezerva;

    -- iAA - rata dobnzii pentru alte active;

    -- iPM - rata dobnzii de politic monetar

    -- RR - rata rezervelor minime obligatorii;

    --

    - variabilitatea intrarilor i ieirilor de fonduri la nivelul bancilor.

    Dintre aceste variabile, doar o parte a lor poate fi influentata de banca centrala.

    ---

    ),,,,(

    ++

    = RRiiiMBfMs ARPMAA

    - INTIREA AGREGATELOR MONETARE

    n ceea ce privete utilizarea agregatelor monetare ca obiectiv intermediar de politic monetar,acestea impun aplicarea unei politici monetare restrictive care s aib n vedere controlarea nivelului

    de cretere al agregatelor monetare, n scopul eliminrii excesului de lichiditate din economie, exces

    care conduce, n final, la reducerea puterii de cumprare a monedei naionale. Este unanim acceptat

    faptul c o inflaie ridicat este nsoit, n permanen de o ofert excedentar de moned, care s

    acopere creterea susinut a nivelului general al preurilor. n lucrarea Teorii ale inflaiei, Helmut

    Frisch afirma c Friedman a fcut cunoscut definiia cauzal de tip monetarist: Inflaia este

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    35/42

    pretutindeni i ntotdeauna un fenomen monetar i poate fi determinat numai de o cretere mai rapid a

    cantitii de bani dect a produciei16

    Adoptarea ancorei monetare bazate pe controlul agregatelor monetare are la baz teoria cantitativreprezentat de ecuaia schimbului, potrivit creia, pe termen lung creterea nivelului preurilor este

    determinat de creterea nregistrat la nivelul ofertei de moned. Pentru aceasta, autoritatea

    monetar are obligaia de a asigura un anumit nivel de cretere a masei monetare reprezentate de

    agregatul ales pentru realizarea acestui obiectiv intermediar. n acest caz se ridic mai multe probleme

    legate de:

    alegerea agregatului monetar reprezentativ (avnd n vedere diversitatea acestora i

    nivelul de agregare a elementelor ce le compun);

    stabilirea unui nivel de cretere a agregatului ales sau a unei benzi de fluctuaie a ratei de

    cretere a masei monetare;

    stabilirea modalitii de gestionare a agregatului monetar stabilit drept obiectiv

    intermediar de politic monetar.

    Avnd posibilitatea s asigure un anumit nivel de cretere a ofertei de moned din economie, banca

    central dispune, astfel, de un ridicat nivel al independenei politicii monetare, avnd astfel

    posibilitatea s reacioneze rapid n condiiile manifestrii de ocuri puternice la nivelul economiei

    naionale (fie prin intervenii directe, fie prin intervenii indirecte).

    Cu toate acestea, o problem important cu care se confrunt autoritatea monetar este cea legat de

    stabilirea agregatului monetar optim care s permit atingerea obiectivului final de politic monetar,

    deoarece:

    - acesta trebuie s fie relevantpentru economia pe care o reprezint i,

    - n acelai timp, prin influenarea lui banca central trebuie s aib n vedere tocmai

    influenarea nivelului preurilor din economie, n sensul asigurrii stabilitii acestora.

    Ca atare, stabilirea ca ancor monetar a politicii monetare controlul agregatelor monetare esteeficient doar n condiiile n care legtura dintre evoluia agregatului monetar vizat i nivelul

    preurilor este previzibil, banca central fiind n msur s asigure, pe baza instrumentelor de

    politic monetar de care dispune la momentul respectiv, managementul eficient al ofertei de moned

    din economie. n condiiile actuale, caracterizate de puternice inovaii n plan financiar, ca de altfel i

    de informatizarea pieelor caracterizate de un puternic proces de globalizare, legtura dintre cele dou

    16 FRISCH, Helmut Teorii ale inflaiei, Central European University Press, 1997, traducere, Editura Sedona,

    Timioara, 1997

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    36/42

    elemente (agregatul monetar supus controlului i nivelul preurilor din economie) este chiar mai

    volatil i ca urmare este foarte greu de previzionat. 17

    Problema care se ridic, n condiiile manifestrii unui intens fenomen inflaionist, este aceea a

    meninerii, pe ct posibil, a nivelului ofertei de bani sub nivelul de cretere al produciei. La prima

    vedere pare o problem uor de realizat, dar cu toate acestea, n profunzime, genereaz nenumrate

    dileme: oferta de moned de ce agregat monetar este reliefat cel mai bine? Care dintre agregatele

    monetare s fie avute n vedere ca inte intermediare de politic monetar?

    O alt problem important este cea legat de capacitatea bncii centrale de a influena agregatul ales

    drept obiectiv intermediar, ca de altfel i cea privind stabilirea nivelului cererii de moned din

    economie, cerere la care s se fac raportarea ofertei de moned.

    Practica a demonstrat c stabilirea acesteia nu este deloc simpl.

    Pe de alt parte, avnd n vedere faptul c vorbim de existena unei economii de pia, este dificil de

    realizat un control precis asupra ofertei de moned din economie, tiut fiind faptul c aceasta este

    determinat i de activitatea curent a bncilor din sistem, activitate ce nu poate fi influenat direct

    de autoritatea monetar, intervenind, n fapt, politicile proprii n domeniul creditrii economiei.

    Dac nivelul cursului valutar este uor perceput de public, nu acelai lucru se poate spune i de

    evoluia nivelului agregatelor monetare, care nu este neleas n ntregime de public, motiv pentru

    care, presiunile generate de creterea ofertei de moned pe pia sunt resimite n nivelul preurilor i,implicit, al inflaiei un anumit decalaj (de cele mai multe ori pe termen lung).

    Drept urmare, autoritatea monetar trebuie s acioneze n avans pentru a putea influena nivelul

    viitor al ratei inflaiei. Aplicarea unei astfel de politici monetare (cu ancor monetar agregat

    monetar) presupune existena unui cadru economic care s permit manifestarea unei legturi stabile

    i previzibile ntre agregatul monetar avut n vedere i nivelul inflaiei, canalul ideal de transmisie a

    politicii monetare fiind reprezentat de canalul creditului, deoarece creaia monetar este strns legat

    de creditele acordate economiei de ctre bncile din sistem, singura posibilitate de influenare aacestora fiind nivelul ratei dobnzii.

    Cu toate acestea, se consider c cel mai uor de urmrit agregat monetar este reprezentat de masa

    monetar n sens larg (M2), deoarece instrumentele de politic monetar pot asigura o influen

    indirect asupra componentelor acestui agregat.

    n cazul economiei romneti, n condiiile existenei unei corelaii strnse ntre creterea masei

    monetare i inflaie ( 22161xln9,3321y = 18), controlul masei monetare reprezint instrumentul

    17 CZECH NATIONAL BANK Inflation targeting in the Czech Republic Inflation targeting in transition

    economies, working papers,2000

  • 7/31/2019 !!!!!!!SUPORT CURS Economie bancara 2011-2012

    37/42

    monetar cel mai important pentru stoparea inflaiei. De aceea, interveniile pentru majorarea

    lichiditii din circuitele economice trebuie realizate cu mult pruden.19

    La nceputul perioadei de tranziie iluzia banilor ieftini, indus de practicarea unor dobnzi real

    negative i, n acelai timp, politica monetar ovielnic, au permis creterea rapid a lichiditilordin economie, fr ca aceast cretere s fie nsoit i de o cretere a ofertei la nivelul economiei reale,

    n primul rnd ca urmare a lentului proces de restructurare a acestui sector. Renunarea la susinerea

    cursului valutar (meninerea unui curs valutar fix) a condus la o evideniere i mai clar a eroziunii la

    care era supus moneda naional. Toate acestea au condus la adoptarea ca obiectiv intermediar de

    politic monetar a controlului nivelului de cretere a agregatului monetar M 2 (pana la jumatatea

    anului 2005, cand s-a trecut la noua strategie de politica monetara inflation targeting).

    Adoptarea deciziei remonetizrii economiei a impus, n definitiv, o cretere mult mai mare a maseimonetare aflate n circulaie dect a ratei inflaiei, tocmai pentru a se ajunge la o pondere semnificativ

    a ofertei de moned n PIB (aproximativ 40 50%). Trebuie, totui, luat n calcul i faptul c aceast

    cretere a masei monetare se poate concretiza ntr-un nivel i mai ridicat al ratei inflaiei, dac nu se

    asigur o oarecare cretere a produsului intern brut i, n acelai timp, stimularea cererii de moned,

    astfel nct s se reduc presiunile exercitate asupra puterii