Suport Curs Comunicare Nonverbala

8/19/2019 Suport Curs Comunicare Nonverbala

1/54

Suport de curs

Comunicare nonverbală

Prof. dr. Odette Arhip

În legătură cu cercetările privitoare la fenomenele comunicării o contribuţie

esenţială revine Colegiului Invizibil, cum ne prezintă Sultana Craia (Teoria Comunicării,

Bucureşti, 2000!

În universul comunicării, continuă autoarea, noţiunea se referă la o anume

mişcare, şi anume, "ntre anii #$%0$'0, mai mulţi oameni e ştiinţă care lucrau "n

S!)!*!, "n iferite centre universitare, au consacrat cercetării fenomenelor comunicării

interpersonale, e grup, simbolurilor, riturilor ş!a! *v+n formaţii iferite şi nefiin"ncaraţi "ntr&o structură instituţională unică, ar apropiaţi prin aborările metoologice,

ei au format un fel e reţea- intelectuală care a fost numită Colegiul Invizibil !

*riile compatibile ale acestora vizau recursul la emersurile sistematice,

elaborarea e concepte şi sc.eme care au şi rămas legate e numele lor! /ean Baptiste

ages ne ezvăluie acest colegiu nu a fost o şcoală "n sensul riguros, european, al

termenului cu fonatori şi iscipoli! 1&a fost nici un simplu club e afinităţi! * fost, "ntre

#$%0 şi #$'0 un meiu fecun e sc.imburi, e confruntări, e filiaţii şi retroacţiuni-,

comparabil cu situaţia enciclopeiştilor in secolul al 3III&lea francez!

Centrul care a reprezentat un nucleu "n reţeaua- intelectuală supranumită

Colegiul Invizibil a fost 4alo *lto, l+ngă San rancisco, "n carul căruia s&a constituit un

grup e cercetare "n 5urul naturalistului 6 etnolog e origine britanică 7regor8 Bateson şi

un altul "n 5urul psi.iatrului 9on 9! /ac:son, fonatorul, "n #$%', al ;ental


2/54

4rincipalele irecţii e cercetare ale acestui grup au privit o teorie a comunic=rii, o

metoologie e sc.imbare şi o practic= terapeutic=, toate marcate e emersul sistemic!

Iniţiatorul grupului a fost 7regor8 Bateson (n! #$0>, care lucrase la spitalul e

psi.iatrie e la 3eterans *ministration (4alo *lto, up= ce f=cuse stuii e zoologie şi

colaborase cu antropologii ;argaret ;ea şi ?eo ortune! În anul #$>2, Bateson

escoper= necesitate e a reconsiera cercet=rile sale, ţin+n seama e retroacţiune (fee&

bac:, eoarece p+n= atunci comunicarea fusese analizat= in perspectiva inamicii

forţelor şi a raporturilor e cauzalitate intr&o interacţiune! 4rin urmare, el va abora

comunicarea ca pe un sistem e mesa5e ce funcţioneaz= sub form= e , "n care energia e

r=spuns este oferit= e receptor, şi nu e impactul elementului eclanşator (e une

noţiunea e fee&bac:! Cu alte cuvinte, va aera la principiile emersului sistemic, lu+nrept caru metoologic inter&relaţiile in interiorul unei reţele, "n care acţioneaz=

mecanisme circulare e reglare!

Se abanona, "n acest mo, concepţia liniar=, şi oarecum eterminist=, a

succesiunii acţiunilor şi reacţiunilor "ntre obiecte izolate!

Şcoala de la Palo Alto şi teoria comunicãrii

;aniera "n care @coala e la 4alo *lto a aborat comunicarea a fost "n acelaşi

timp euctiv= şi inuctiv=! 4e e o parte, s&au aplecat asupra unui anumit num=r e

moele teoretice şi concepte "mprumutate in emersul sistemic (erivat in cibernetic=,

ar şi in lingvistic= şi logic=! 4e e alt= parte, s&au str=uit s= confrunte, "n fiecare etap=

e cercetare, observaţia precis= şi analiza comunic=rii reale, stuiul pornin cel mai

aesea e la "nregistr=ri filmate! Se poate spune c= au orit s= ep=şeasc= opoziţia intre

subiectivitatea emersului clinic şi reucţionismul metoei eAperimentale (clinicienii

sesizeaz= intuitiv o situaţie global= e interaacţiune, ar nu sunt "ntoteauna capabili s=&iea o formalizare "n eAperiment, se izoleaz= c+teva variabile, nu se accee la o viziune

e ansamblu a situaţiilor reale!

Şcoala de la Palo Alto şi abordarea sistemicã a relaţiilor umane

2


3/54

1outatea acestui tip e aborare const= "n aceea c= vizeaz= fenomene compleAe şi

permite o viziune sintetic= a problematicii, eoarece p+n= atunci "n ştiinţele socio&umane

ominase emersul analitic! În timp ce analiza presupune escompunerea fenomenului "n

p=rţile sale elementare, şi stuierea propriet=ţilor e la simplu la compleA, sinteza caut=

s= g+neasc= totalitatea "n structura şi inamica sa! În loc s= isocieze, ea recompune

ansamblul relaţiilor semnificative ce leag= elementele "n interacţiune, atituine c=reia "i

corespune noţiunea e sistem (un sistem este un ansamblu e elemente "n interacţiune,

"n care moificarea unuia antreneaz= moific=ri "n toate celelalte elemente!

Concluii

Şcoala de la Palo Alto a propus o teorie nouă a comunicării, pornind de la

câteva principii, pe care le vom relua pe parcursul cursului nostru Ieea că fenomenul comunicării este e natură interacţională

Constatarea că nu se poate reuce comunicarea numai la un mesa5 verbal, "ntruc+t

orice comportament social are şi o valoare comunicativă

aptul că fenomenul comunicării este eterminat e conteAtul "n care se prouce

aptul că orice mesa5 comportă ouă niveluri e semnificaţie

Ieea că relaţia intre interlocutori este structurată upă ouă moele simetric şi

complementar! În carul celui int+i se stabileşte o situaţie e egalitate, "n timp ce "n

carul moelului complementar actorii implicaţi "n actul e comunicare au

comportamente contrastante, care se manifestă unul "n raport cu celălalt, prin aaptare!

Analia tranacţională

*naliza tranzacţională este "n primul r+n o filosofie, un punct e veere asupra

oamenilor!

În al oilea r+n este o teorie a personalităţii, a funcţionării intrapsi.ice şi a

comportamentului interpersonal, eci şi o teorie a comunicării!

În al treilea r+n este un instrument creativ şi puternic folosit pentru a facilita

sc.imbarea şi ezvoltarea "n plan personal si profesional, av+n aplicatii "n patru omenii

funamentale consiliere, eucatie, organizational şi clinic!

onatorul analizei tranzactionale este Dric Berne, meic psi.iatru, care upa #%

ani e training (formare "n psi.analiza (unul in psi.analistii sai fiin Dric: Dri:son,

E


4/54

ecie sa urmeze un rum propriu! ?ui se alatura mai t+rziu Claue Steiner,


5/54

K stare a Dului este un ansamblu coerent e comportamente, g+nuri şi sentimente!

Dste moul nostru e a ne eAprima personalitatea la un moment at! C+n g+nesc şi simt

asa cum faceam c+n eram copil, spun ca sunt "n starea e Copil! C+n mă comport,

g+nesc si simt "ntr&un mo copiat e la parinti sau e la o alta figura parentala, spun ca

sunt "n starea e 4arinte! C+n ma comport, g+nesc şi simt "ntr&un mo care este o

reactie imeiata, aici si acum, la evenimentele care se "nt+mpla "n 5urul meu, utiliz+n

toate capacitatile mele e ault, spun ca sunt "n starea e *ult!

4entru a avea o personalitate sanatoasa şi ec.ilibrata, avem nevoie e aceste trei

stari ale Dului! *vem nevoie e *ult pentru a rezolva problemele aici şi acum şi pentru

a abora viata "ntr&o maniera aaptata şi eficace! 4entru a fi "n armonie cu societatea

avem nevoie e acel ansamblu e reguli ale 4arintelui! Si "n Copilul nostru regasim

spontaneitatea, creativitatea şi intuitia e care ne bucuram c+n eram copii!Comportamentul unei persoane este mai bine "nteles "n termenii starilor egoului, iar

comportamentul "ntre oua sau mai multe persoane este mai bine "nteles c+n este

eAaminat "n termenii tranzactiei!

K tranzactie consta intr&un stimul şi un raspuns "ntre oua stari specifice ale Dului

a oua persoane!

Comunicarea "ntre inivizi ia forma unui lant e tranzactii e acest fel! În functie e

tipul e tranzactii stabilit comunicarea continua, este "ntrerupta sau are loc la oua nivele,

unul social şi altul psi.ologic!

)nul in motivele pentru care oamenii tranzactioneaza (comunica este acela e a

face sc.imb e stro:e&uri!

Stro:e&ul sau nevoia e recunoastere (stimulare este o nevoie funamentala a

fiintei umane pentru supravietuire si ezvoltare! *cesti stimuli pot fi verbali sau

nonverbali (e eAemplu z+mbet, gesturi, mimica, pozitivi (m+ng+iere sau negativi

(lovitura! 9ar nevoia e stimul este at+t e puternica "nc+t oamenii prefera sa primeasca

stimuli negativi ec+t sa nu primeasca nici un fel e stimul!

Întelegerea moului "n care oamenii au şi primesc stimuli negativi sau pozitivi si

sc.imbarea pattern&urilor neaecvate e recunoastere sunt aspecte importante "n

consilierea *G!

%


6/54

)n concept important "n *G sunt asa numitele 5ocuri psi.ologice manipulative!

*ceste 5ocuri psi.ologice sunt efinite ca niste pattern&uri sociale isfunctionale, cu

scopul e a obtine recunoasterea celorlalti (stro:e&uri, ar e fapt "ntaresc conceptia

negativa espre sine si masc.eaza eAprimarea irecta a g+nurilor si emotiilor! /ocurile

au un caracter repetitiv si bloc.eaza comunicarea, etermin+n "n acelasi timp sentimente

negative e o parte şi e cealalta!

Conceptul funamental al *G este Jscenariul e viataJ! Comportamentul

isfunctional al unei persoane este rezultatul eciziilor limitative, luate "n copilarie cu

scopul supravietuirii! *ceste ecizii culmineaza "n scenariul e viata care limiteaza

potentialul unei persoane! 9eciziile au la baza niste in5onctiuni cu caracter istructiv

pentru personalitatea copilului (e eAemplu nu eAista, nu fi ceea ce esti, nu g+ni, nu

simti, nu te maturiza, etc! iecarei in5onctiuni "i corespune o permisiune (e a eAista, ea se maturiza, etc!

Gaibi Ha.ler a escoperit ca scenariul se poate erula sub forma a cinci secvente

comportamentale foarte scurte, pe care le&a numit rivere ii perfect, a placere,

Strauieste&te, ii puternic, 7rabeste&te!

Goate aceste notiuni stau la baza psi.oterapiei e tip *G, "n urma careia pacientul

renunta la scenariu şi reecie sa evina o persoana libera, capabila sa& şi realizeze

potentialul!

Pro!ramarea neuro"lin!vistică# abreviată $%P, a fost creată in 5urul anului #$LM

e


7/54

4s8c.olog8J si J1ational


8/54

dei de baă /n $%P , A+iomele $%P

#! JartaJ espre lume este iferită e JteritoriulJ pe care "l reprezintă

2! iecare comportament are la bază o intentie pozitivă, "n carul .ărtii espre lume a

persoanei in cauză

E! 1u putem să nu comunicăm, orice comportament (c.iar şi tăcerea fiin semnificativă

pentru interlocutorul nostru

>! 1u eAistă greseli, ci oar feebac:

%! Krice comportament este orientat către aaptare la meiul ambiant

M! Înţelegem mult mai uşor şi mai bine ceea ce ne este e5a familiar!

L! Kamenii se comportă perfect, iar comportamentul lor prezintă o structură anumită!

'! Kamenii poseă e5a toate resursele necesare ezvoltării personale

$! Corpul si sufletul uman fac parte intr&un sistem compleA, in carul căruia seinfluentează reciproc

Comunicarea nonverbală

În anii PL0, *! ;e.rabian şi ;! Qeiner stabileau următorul raport al percepţiei

informaţiei e către receptor, "ntr&o comunicare orală LR cuvinte, E'R paralimba5 şi

%%R limba5 nonverbal! Semnele nonverbale care c+ntăresc at+t e mult sunt postura,

eApresiile feţei, contactul vizual, mişcările oc.ilor, istanţa intre vorbitor şi

ascultător, gesturile şi c.iar "mbrăcămintea! Comunicarea nonverbală sau limba5ul

corpului a fost escrisă rept limba5ul pe care cu toţii "l vorbim, "nsă foarte puţin

intre noi "l "nţelegem! ?imba5ul corpului transmite espre o persoană mai mult ec+t

toate cuvintele pe care aceasta le rosteşte! În timp ce cuvintele pot minţi, comunicarea

nonverbală spune "ntoteauna aevărul, pentru simplul fapt că multe semnale

generate e creier sunt transmise corpului şi comunicate inconştient! Stăp+nirea

comunicării nonverbale constă "n abilitatea e a percepe şi "ntelege semnele şi

mişcările celor in 5ur! Învăţaţi "n acest mo cum să controlaţi semnalele nonverbale pe care le transmiteţi c.iar umneavoastră!

C+n iscutaţi cu iferite persoane, felul "n care aceştia acceptă comunicarea epine

e c+t e apropiaţi sunteţi e ei, fizic vorbin! Grebuie să "nţelegeţi că apropierea

aceasta epine e c+t e bine vă cunoaşteţi interlocutorul, spaţiul personal fiin

'


9/54

foarte important pentru fiecare intre noi! 9acă staţi prea aproape e cineva pe care

abia l&aţi cunoscut, inva+nu&i acest spaţiu al său, mesa5ul umneavoastră va trece

neobservat, el fiin perceput rept o ameninţare!

Contactul vizual este, fără oar şi poate, cel mai important element nonverbal, "nsă şi

gesturile sunt foarte importante! În timp ce pumnii str+nşi sugerează rezistenţă, palma

esc.isă creează ieea e "ncreere! ?imba5ul corpului pe care trebuie să&l "nvăţaţi şi

mai ales să&l controlaţi sunt gesturile m+inilor şi ale feţei, gesturi care sunt făcute

involuntar "n timp ce vorbiţi! 9eşi reacţiile pe care le aveţi sunt inconştiente, ele au o

influenţă puternică asupra a ceea ce g+nesc cei in 5ur!

9ezvoltaţi aceste trăsături ale unui bun comunicator şi cu siguranţă mesa5ele

transmise vor avea efectul scontat! 9eprinz+n această artă, problemele generate e o

comunicare efectuoasă vor ispărea, timpul irosit pentru a "nrepta iferitele

incovenienţe put+n fi folosit "ntr&un mo mult mai util! iin un bun comunicator,

transmiteţi "ncreere şi putere, iar şansele ca cei in 5ur să accepte ceea ce comunicaţi

sunt, fără "noială, mult mai mari!

Comunicarea interumana este un proces e tip tranzactional, prin care oamenii tranfera

energii, emotii, sentimente si sc.imba semnificatii! Da are intoteauna un scop, aceala ea&l face pe interolocutor sa simta, sa ganeasca sau sa se comporte intr&un anumit fel!

Scopul eAista si atunci can partenerii e comunicare nu il constientizeaza! Stimulii

asteapta raspuns!

Comunicarea eAista in masura in care se emit si receptioneaza stimulii senzoriali,

simboluri, semne si semnale care poarta, la plecare, semificatia ce li se atribuie, la sosire!

;ai intai, interlocutorii au in comun limba5ul, apoi conteAtul, canalul, mesa5ul, si

istorsiunile! K efinitie este un mi5loc folositor si logic e a incepe eAplorarea

comunicarii! 9efinitiile clarifica concepte, inicanu&le granitele! Dle inreapta atentia pe

ce este important espre (orice obiectul efinit! In situatia ata, o singura efinitie a

comunicarii nu este satisfacatoare! Comunican bine sau mai sarac se poate face iferenta

intre esec si succes in aproape orice relatie umana!

$


10/54

Krice abilitate poate fi intoteauna imbunatatita, iar cultivarea abilitatii e a

comunica si e a&l influenta creste valoarea comunicarii!

Definitii

9efinitia # Comunicarea reprezinta actul e transmitere verbala a unei informatii non&

verbale si intelegerea intre vanzatorPP (emitator si cumparatorPP (receptor este

procesul prin care informatii si sentimente sunt impartasite e oameni printr&un sc.imb

e mesa5e verbale si non&verbale!

9efinitia 2 1ecesitatea e intelegere mutuala prin interactiunea intre 2 agenti!

9efinitia E Intersc.imbul e iei in spatiu, aica consierarea si actiunea e impunere a

unui mesa5 e la sursa la receptor, cu intentia ca receptorul sa inteleaga mesa5ul sursei!

9efinitia > 4rocesul e transmitere si e primire a mesa5elor! Comunicarea este un

proces sistematic in care oamenii interactioneaza prin simboluri, pentru a creea si ainterpreta intelesuri!

# * comunica (eA Ja face cunoscut, a a e ştire, a informa, a "nştiinţa, a spuneJ Ja se

pune "n legătură, "n contact cuJ Ja fi "n legătură cu!!!, a uce la!!!J! Dtimologia latină Ja

face comun, a pune "mpreună, a amesteca, a uni, a "mpărtăşiJ! 9acă a trăi "nseamnă a

interacţiona, atunci a trăi "nseamnă a comunica (J1ici un om nu este o insulăJ /o.n

9one!

Comunicarea este esenţialmente legată e evenire, pentru că e proces, şi

pluralitate, pentru că nu eAistă ec"t "ncep+n cu oi (presupune cel puţin eublarea

interioară!

2 Comunicarea este o formă e sc.imb! Sc.imbul se transformă "n comunicare oată cu

prezenţa semnificaţiilor (simbolurilor, sensurilor! 9ar ele eAistă oriune eAistă

interpretare aică subiect conştient! Kată cu aceasta creşte libertatea şi ialecticitatea

sc.imburilor 6 semnificaţiile şi simbolurile ce intervin evin mai importante ec"t

conţinuturile sc.imbului ("n cazul florilor, sau cuminecăturii! ormula tipică a

comunicării umane T mesa5 emis U mesa5 primit!

#0


11/54

Comunicarea umană presupune un eu care prouce semne şi un tu care

interpretează semne! *evărata alteritate apare numai "n comunicare pentru că numai

comunicare are nevoie e alteritate!

E Krice comportament poate fi comunicare! Consecinţă suplimentară comunicarea are

registre multiple verbal, tonal (tonul face muzica V, postural (orinul cu acelaşi mesa5 şi

intonaţie "ntr&o postură severă sau "n una z+mbitor relaAată, conteAtual (roc.ia tip

cămaşă e noapte la petrecerea publică, sau "n intimitate costumul e baie sau lipsa lui

pe pla5ă sau "n cameră!

> Într&o statistică anacronică (#$2M faţă e actuala situaţie a mi5loacelor e comunicare

e masă şi calculatoarelor 4aul /! , aică L0R in timpul

activ omul comunică in care $R scris, #MR citit, E0R vorbit, >%R ascultat!

% orma cea mai elaborată şi ezvoltată a comunicării presupune eAistenţa unui sistem

e semne privilegiat, limba!

*ctualmente, termenul e comunicare este ve.iculat "n iverse ensuri cu

orientarea spre cele mai iferite "nţelesuri, e aceea este nevoie să stăruim asupra

efiniţiei acestei noţiuni!

În anul #$0$, sociologul american C.arles Coole8 "n cartea !ocial organization a

propus următoarea efiniţie a comunicării NDste un mecanism prin care relaţiile umane

eAistă şi se ezvoltă el inclue toate simbolurile e spirit şi mi5loacele e a le transmite

prin spaţiu şi e a le menţine "n timp! Inclue eApresia feţei, atituinile, gesturile,

tonalitatea vocii, cuvintele, scrisul, imprimarea ş!a!- Coment"n această efiniţie, I!

?o.isse menţionează că este cea mai comnpletă şi cea mai interesantă in c"te a "nt"lnit,

eoarece inclue mai multe element& ieea că procesul comunicării este funamentul

relaţiilor umane & comunicarea oferă relaţilor umane esenţă "n trecerea in atemporalitate"n istorie! & fără comunicarea relaţia umană este ca o imagine "n căutarea conturilor sale &

procesele prin care relaţia interumană evine un act şi un mecanism "n fine, aică

simbolizarea (cuv"ntul, imaginea, grafica etc! evine mi5loc e transmitere a obiectului

relaţiei

##


12/54

9upă @t! 4rutianu , a comunica "nseamnă a pune ceva "n comun aică iei, fapte,

opinii, emoţii, sentimente! *cestea circulă e la un partener la altul sub formă e mesa5e

a comunica "nseamnă a emite, transmite, recepţiona mesa5e! K ată emis şi recepţionat,

mesa5ul aparţine "n comun-, at"t celui care a at- c"t şi celui care a luat!- Kmul emite

mesa5e atunci c"n vorbeşte, scrie, inică obiecte sau o imagine ca şi atunci c"n

z"mbeşte, se "ncruntă sau răsp"neşte un anumit miros! C"n ascultă, citeşte, priveşte sau

pipăie, el recepţionează mesa5e! uncţiile comunicării! 4si.ologul rus ?omov propune

sintezarea funcţiilor "n trei irecţii # informaţional&comunicativă ce inclue funcţiile ce

vizează transmiterea şi recepţionarea informaţiei! 2 regulamentar&comunicative ce

permit organizarea comportamentului iniviului "ntru corelarea sa cu ceilalţi oameni!

Comunicările umane eAistă "n baza eAercitării acestei funcţii at"t la nivel e

comunicare interpersonală c"t şi la nivel e comunicare intergrupală! E a5ectiv&comunicativă ce permite comunicării umane să contribuie substanţial la formarea

spirituală şi stabilirea personalităţii omului! DAercitarea acestor funcţii ale comunicării

etermină sfera emoţională a omului! În procesul real e comunicare funcţiile sunt

ientificate pentru fiecare inivi "n parte!

DAamen"n mesa5ul ca verigă eterminatorie a comunicării, putem constata că el

"neplineşte mai multe funcţii #! uncţia eApresivă este centrată spre emiţătorul

mesa5ului, ea eAprimă atituinea emiţătorului faţă e conţinutul mesa5ului spu şi faţă e

situaţie! ;esa5ul auce informaţia espre emoţiile, sentimentele şi ieile emiţătorului şi

poartă amprenta suviectivităţii acestuia! 2! uncţia conativă este orientată spre receptor!

;esa5ul vrea să eAercită o acţiune asupra acestui receptor (cererea, orinul, inicaţia! E!

uncţia referenţială este centrată spre referent! ;esa5ul reflectă obiectul la care se referă

şi ale cărui caracteristici le escrie! 9iscursul ştiinţific, informaţia obiectivă ce relatează

fapte concrete sunt mesa5e cu funcţie referenţială! În mo general funcţia eApresivă este

centrată spre Du iscursului, funcţia conativă spre Gu, funcţia referenţială spre Dl! >!

uncţia fatică inclue tot ceea ce se serveşte "n mesa5 la stabilirea şi menţinerea

contactului, aică eApresiile ce servesc pentru atenţionarea interlocuitorului! uncţia

fatică mai poate eAplica şi formele mesa5ului convenţionalizat şi ritualizat! Kbiectul

acestui sc.imb este escoperit "n plan informaţional şi eAprimă oar orinţa e a menţine

un contact cu interlocuitorul (formele e politeţe! %! uncţia metalingvisctică este

#2


13/54

centrată spre co şi utilizarea sa se referă la cuvinte şi oarecare semne, care formează

suportul comunicării! 4rin aceste mesa5e interlocuitorii verifică acă au recurs la acelaşi

leAic! 9icţionarele "neplinesc o funcţie metalingvistică! M! uncţia poetică pune "n

evienţă parte polpabilă a semnelor-! Got ce "ntr&un mesa5 auce un suplimet e sens

prin 5ocul structurii semnelor ţine e funcţia poetică ! *ceste şase funcţii ale mesa5ului nu

se eAclu una pe alta, ele sunt "ntr&o măsură mai mare sau ma mică prezente "n toate

procesele comunicării! 9eseori aceste funcţii se suprapun!

Comunicarea interpersonala presupune cel putin oua persoane, in care fiecare

poate 5uca, alternativ, atat rolul e emitator, cat si e receptor! 9efinitiile au evoluat oata

cu generarea teoriilor comunicarii! 9aOis si 1eOstrom consiera ca este Ntransfer al

informatiei si intelesului e la o persoana la altaPP, iar ;ills o efineste ca Nprocesul

impartasirii cu alta persoana sau cunostinte, interese, atituini, opinii si ieiPP! K altaefinitie este cea care opune aceasta forma e comunicare altor oua, cea intrapersonala

(can o persoana comunica cu sine insasi si cea care are loc prin intermeiul mi5loacelor

e comunicare in masa (raio, televiziune, cinematograf!

Obiectivele comunicarii

Kbiectivele comunicarii sunt

DAplicarea teoriilor si conceptelor proprii iverselor forme e comunicare

9ezvoltatea abilitatilor si competentelor e comunicator, moerator, negociator,

orator si auitor

9ezvoltarea spiritului critic si crearea e norme etice in materie e comunicare,

pentru a prote5a iniviul si comunitatile umane e manipulare si e spalare a

creierelor-!

Componentele e bază ale comunicării pot fi reprezentate ca răspunsuri la o serie e

"ntrebări

CineW (emiţătorulcine este cu precizie emiţatorul mesa5ului ( o persoană, un

grup, o structură organizaţională

Ce W (mesa5ul ce oreşte emiţătorul să comunice, conţinutul mesa5ului, ce

informaţii trebuie introuse pentru ca mesa5ul să fie clar, concis, amabil,

constructiv, corect şi complet

#E


14/54

CumW (coul şi canalul mesa5ul va fi comunicat verbal sau "n scris, "n cuvinte

sau imagini, prin "ntreveere sau convorbire telefonică & proAemic sau telematic

CuiW (receptorul

)ne şi c+nW va fi transmis mesa5ul, astfel "nc+t să fie receptat şi utilizat

9e ceW Care este scopul urmărit "n comunicare şi ce efect oreşte emiţătorul să

obţinăV (informare, influenţare şi convigere!

9upă ?egenre (#$$E

0odalitate

1uncţie

2misie 3ecepţie Situaţie bidirecţională

#! DApresivă * se eAprima * asculta sau citi

eAprimarea altcuiva

* face un sc.imb

2! Informativă * informa * se informa * participa la un interviu un

sona5

E! 4ersuasivă * persuaa ( a

convinge

* se lăsa persuaat

(convins

* iscuta

>!


15/54

Ientitatea emiţătorului

4entru eficienţa comunicării, trebuie "neplinite anumite condiţii specifice

Dlaborarea mesa5ului şi căutarea coniţiilor favorabile pentru transmiterea lui DAprimarea clară şi logică, operaţională a mesa5ului

Conturarea precisă a obiectivului comunicării mesa5ului

9efinirea coniţiilor optime pentru a realiza o bună comunicare !

Gransmiterea efectivă a mesa5ului către un receptor, prin anumite canale,

mi5loace organizate

1ondul 1orma

deile

* avea un obiectiv clar asupra a ce vrei să spui

şi a eAprima pe c+t se poate ii interesante şi

originale! * aapta conţinutul "n funcţie eestinatar, e v+rsta, rolul şi statutul său social!

Atitudinea# !esturile

3ă veţi face mai bine "nţeles acă veţi

avea atituine econtractată, estinsă, o

faţă esc.isă, z+mbitoare şi eApresivă şi văveţi "nsoţi vorbele cu gesturi aaptate!

Structurarea

Ieile se vor "nlănţui "n mo logic, cu puncte e

trecere bine alese! ?a "nceput, se poate preciza

espre ce vom vorbi şi e ce! Ieile vor fi

ilustrate cu eAemple concrete, cu o notă e

umor, metafore! Se va "nc.eia scurt şi clar!

5ocea

3olumul trebuie să fie aaptat istanţei

care separă persoana care vorbeşte e

interlocutorul său! Intonaţia să fie

eApresivă şi semnificativă!

%imba-ul

Într&o comunicare curentă, important este să vă

faceţi "nţeles şi să eAprimaţi ceea ce aţi avut cu

Privirea# tăcerile

4rin privire vom verifica acă

interlocutorul a "nţeles mesa5ul nostru!

#%


16/54

aevărat intenţia să spuneţi, mai cur+n ec"t să

prouceţi, "n etrimentul comunicării, enunţuri

neutre, ar perfecte ca formă!

4rivirea stabileşte şi menţine contactul!

4auzele şi tăcerile sunt, "n general,

semnificative pentru parcursul g+nirii!

6opica comunicarii interpersonale

7. 3elatia interpersonala


17/54

?inia coloanei, a umerilor, faptul ca stam in picioare sau asezati pot umili sau

omina, pot crea un raport e egalitate, sau respect eAcesiv si ceare a controlului!

Capul plecat si umerii lasati semnaleaza umilinta, inferioritate, slabiciunea si

timiitatea!

4ostura reapta, cu capul sus sau lasat pe spate inica superioritatea si multumirea

e sine!Incorarea si rigiitatea traeaza teama!

8imbetul )Surasul*

& eclanseaza sentimente e simpatie si convinge

& estine atmosfera, eclanseaza sentimente e simpatie si convinge mai

usor

& pentru persoane e contact,negociatori, iplomati, vanzatori, agenti e

protocol si relatii publice, zimbetul este o meserie-!

1ormulari poitive

& 1egatia este o abstractie!Creierul face fata mai greu formularilornegative

pentru caeste obligat sa foloseasca o reprezentare a ceea ce este interzis si

apoi, transforma in comenzi pozitive pentru a intelege ca are e a face cu

opusul lor!

& Kamenii prefera(instinctivstilul irect si formularile concrete

& ?imba5ul convingator este cel pozitiv

6acerile

)neori, partenerul ezita intre a- si nu- iar atmosfera poate eveni apasatoare

si tensionata!

Se recomana aborarea unui zambet si comunicarea partenerului a unei

informatii, usoare, amuzante, neutre!

nfatisarea e+terioara

In general, prima impresie espre un partener este puternic influentata einfatisarea sa eAterioara! Imbracamintea, autoturismul, geanta, tinuta, postura, privirea,

fizionomia, gesturile e salut,etc!, conuc la cristalizarea primei impresii, care poate fi

eterminanta pentru intreaga comunicare ulterioara! 9e eAemplu, imbracamintea

#L


18/54

protocolara reflecta un caracter conservator, c.iar rigi, iar un bluzon eAcentric cu niste

blugi confortabili transmit relaAare, simplitate, aaptabilitate!

Amena-arile interioare

;icroclimatul, spatiul fizic, incaperea, biroul in care traim si lucram vorbesc espre

caracterul nostru! 9in acest motiv, atunci can amena5am si ecoram interiorul este bine

sa ne g.iam si upa urmatoarele & plantele creeaza o ambianta placuta, o senzatie e

vitalitate

& peretii zugraviti in culori pastel transmit o stare e buna ispozotie, e

tonus riicat!

& Iluminatul, aca este slab, poate egraa ambianta unei incaperi, e aceea

se recomana iluminarea suficienta si mai ales naturala

& Scaunele inalte asezate e o parte si e alta unui birou pot irectiona catreun caracter oficial al intreveerilor, subliniin si sustinan pozitia sociala

a persoanei

& Gemperatura, aerul, umiitatea, imensiunile spatiului, muzica pe care o

ascultam comunica intoteauna ceva espre noi!

3aspunsul poitiv

9ispozitia proasta a interlocutorului nostru poate veni in iverse motive

aglomeratie, calura, frig, graba, o isputa cu un alt partener e conversatie, e care nu

esti vinovat!

9aca persoana cu care oresti sa comunici, sa o convingi, este intr&o ispozitie

negativa, mai inainte e a intra in rezonanta cu ea, sc.imba&i starea, inverseaza&I

ispozitia! S&a emonstrat ca fiecare a-, pronuntat ca raspuns, influenteaza in mo

inconstient psi.ismul, si a5uta la crearea unei ispozitii pozitive! Inversarea ispozitiei

negative e insotita e relaAarea pozitiei trupului si e gesturi esc.ise!

7esturi esc.ise;esa5ul gesturilor este variat si nuantat! *tituinea e inc.iere si efensiva este

semnalata prin incrucisarea bratelor si picioarelor, prin inepartarea e interlocutor! )n

mesa5 agresiv si e frustrare il recunoastem in mainile inclestate la nivelul fetei, iar o

atituine e plictiseala si iniferenta poate fi reata e gestul e a spri5ini obrazul pe toata

#'


19/54

palma! *cest gen e manifestari sunt gesturi inc.ise si, ele arata ca interlocutorul nu

oreste comunicarea esc.isa sau nu le agreeaza! Barierele sunt create e picioarele si

bratele incrucisate sau e privirea orientata in alta parte peste interlocutor! Ge.nica

gesturilor esc.ise consta in orientarea palmelor si bratelor esc.ise catre partener,

orientarea corpului si a fetei catre partener, evitarea bratelor si picioarelor incrucisate,

sustinerea privirii, inclinarea corpului catre interlocutor! *ceasta te.nica este folosita in

pur profesionalism e catre vanzatori, agenti e protocol, reporteri! D e orit ca atunci

can partenerul isi incruciseaza bratele sa ii oferi ceva, pentru a&I a ocazia sa le

esc.ia, ani.ilan in acest fel o bariera!

9. 8one si distante interpersonale de comunicare

all cea mai mare parte a timpului, 5ocul istantelor interpersonale scapa

controlul constientului-!Yona intima 0&>% cm 6 invelis vizibil imeiat in 5urul trupului! 9oar prote5ati e

intrusii aflati in afara acestui invelis ne vom putea simti in siguranta la nivel inconstient!

!uprema conditie pentru a permite de bunavoie accesul in zona noastra intima este

sentimentul de incredere, sentimentul de securitate.

*bia peste funamentul securitatii vor interveni nevoia fiziologica si orinta

psi.ologica e intimitate! Gan5im upa proAimitatea celor ragi, ar ii tinem la istanta

aca nu ofera siguranta!

Susan Zuilliam 6 graul e apropiere e altii, orit e noi, epine e masura in

care ei ne inspira un sentiment e securitate-!

Ivazia nu ne incalca oar teritoriul-, ci si nevoia e a ecie singuri cu cine sa fim

intimi-!

3era Bir:enbi.l & regula proAemicii & cineva care esconsiera zona intima a unei

persoane esconsiera si persoana ca atare-!

3iolurile si agresiunile fizice pot face ravagii la nivel psi.ologic! In plan psi.ic, ne

plasam in pozitie ofensiva sau efensiva, upa cum instinctul e conservare comana

atacul sau fuga! Krganismul incepe sa prouca .ormoni e lupta, e natura arenalinei si

norarenalinei (aglomeratia in mi5loacele e tranzport ne incomoeaza, irita si

oboseste!

#$


20/54

In zona intima, preomina comunicarea tactila (canal :inestezic si olfactiva! Yona

intima este influentata semnificativ e mirosuri agresivitatea lor si lipsa e igiena au

efecte e istantare! Comunicarea orala aproape ca nu functioneaza e locul potrivit mai

curan pentru soapte, sunete nearticulate si manifestari vocale e continut verbal!

4rin 5ocul acestor istante fizice, generate inconstient, putem estima graul e

atractierespingere interpersonala! Instinctiv, invazia zonei intime este perceputa ca

agresiune, in intalnirile seAuale! *tingerea mareste sentimentul e intimitate la nivel

inconstient si faciliteaza influentarea comportamentelor si evierea lor!

Yona intima se imparte in 2 subzone

& intima apropiata (seAul si lupta

& intima inepartata

Intinerea zonei intime variaza in raport cu siguranta e sine a persoanei! Cel sigur pe sine ii lasa pe ceilalti sa se apropie mai mult! Cel nesigur tine sa pastreze istanta, fie

si prin fuga!

Intinerea zonei intime variaza si in functie e statutul social si rangul ierar.ic al

persoanei! Cu cat sunt mai inalte, cu atat zona intima recunoscuta e ceilalti este mai

intinsa! 9istanta interperonala creste proportional cu iferenta e statut, astfel incat

intinerea zonei intime aproAimeaza satisfacator istributia pe scara ierar.ica! DAista o

nevoie atavica si o fericire primara e a fi proAimi norma minima e supravietuire- este

e patru imbratisari pe zi!

;ai raman unele manifestari bizare ale instinctului teritorialitatii 6 fiecare

revenica 5umatatea e masa inspre sine ca teritoriu propriu!

Yona personala >M cm 6 incepe acolo une se sfarseste zona intima, ca un al oilea

invelis invizibil in 5urul corpului! Da corespune istantei la care oi oameni se pot

atinge, aca amanoi intin bratele, atunci can converseaza pe straa sau intr&o

incapere!

Yona personala este marcata e lungimea e bratului intins cu pumnul strans! ?a

acesta istanta comunicarea tactila inceteaza! Comunicarea orala evine ominanta iar

vocea poate ramane moerata, ca volum! Comunicarea vizuala focalizeaza [prim&planP pe

c.ipul interlocutorului! 7raul e familiarizare al interlocutorului ramane riicat 6 sotul,

sotia, iubitul, iubita, copii, prietenii se vor afla intr&o competitie pantru ocuparea zonei pe

20


21/54

care o revenica in comun 6 zona obaneste o semnificatie psi.ologica spaciala! Yona

personala activeaza instinctul e proprietate- asupra partenerului e cuplu! *tunci can

persoane straine ne invaeaza zona personala, este aproape sigur ca intram intr&o stare e

nervozitate! Se cuvine sa respecti spatiul personal (regula generala e comportament si

relationare interpersonala! Intinerea spatiului personal variaza si in functie e

temperament, ca si e factori emografici si culturali! 9istanta personala este si una

profun subiectiva! ?imita zonei personale aste si granita comunicarii interpersonale si a

relatiei personalizate! 9oar in limitele acestui spatiu, interlocutorii se areseaza ca e la

om la om-, in sensul ca fiecare semnifica pentru celalalt o entitate personalizata, prin

nume, ientitate, nevoi, aspiratii si biografie!

Yona sociala #!2E&E!%m 6 istanta rezervata intalnirilor si comunicarilor cu caracter

social, in care nu este necesara personalizarea interlocutorilor 6 istanta e la care nearesam pruent unui starin in noapte! In viata sociala, este istanta (impusa e g.iseu,

masa, te5g.ea sau taraba, intre cetatean si functionar, etc! In zona sociala comunicarea

ramane impersonala, fara o ientitate personalizata, un simplu eAponent al unei categorii

sociale! 1umele, ientitatea, nevoile, aspiratiile si istoria sa personala raman necunoscute

6 esigur va fi vorba e o relatie sociala , si nu e una interpersonala (aresarea nu va

numi persoana ci functia! 9istanta sociala se impune e la sine intre necunoscuti si

interlocutori ocazionali, ca si intre partenerii e afaceri!


22/54

in preziiu, in 5uriu, in amvonul bisericii sau upa catera! Subliniaza raporturile e

putere, rezervate unei largi pozitii oficiale, impunatoare!

"esturi spatiale 6 limba5ul spatiului econspira atituini, intentii si stari sufletesti!

Kcuparea unui spatiu miscorat este semnul eficitului e putere! 7esturile spatiale inica

o personalitate e baza mai puternica si mai eApansiva, unele atituini si eApresii ale

ezinvolturii si increerii in sine mai mult sau mai putin stabile ori trecatoare! 4ersoanele

care ocupa mai mult spatiu tin sa aiba o putere e negociere relativ mai mare! 9istanta

interpersonala ieala 6 istanta potrivita este aceea care ne permite comunicarea fara

incalcarea teritoriilor personale si fara sc.itatea unor miscari, gesturi si posturi e

istantare!

#inamica distantelor personale & Spatiul personal e care are nevoie o persoana este o

eApresie a personalitatii sale si variaza in functie e numerosi parametri ce nu pot fievaluati cu usurinta! 9istanta optima intre 2 persoane este aceea la care invelisurile lor

spatiale sunt in contact! Geritoriile lor vor aparea ca 2 cercuri tangente! *tat timp cat

natura relatiei ramane impersonala, zonele tangente vor fi cele sociale! Imeiat ce relatia

se personalizeaza si natura sa evine interpersonala, invelisurile tangente vor fi zonele

intime! 9oar atunci can natura relatiei este intima, vor putea fi eluate toate aceste

frontiere! Intimitatea (proAimitatea este starea in care fiecare persoana locuieste- in

zona intima a celeilelte si reciproc!

Spatiul personal

4entru a facilita intrarea in problema-, sa ne imaginam ca v&ati trezit intr&o ata

intr&o tara inepartata, locuita e oameni aparent obisnuiti, ar care au o totala lipsa e

interes in a&si mentine un spatiu&tampon- in 5urul corpurilor lor! In aceasta tara este

absolut normal pentru un strain

& sa se aseze langa umneavoastra intr&un autobuz gol

& sa se opreasca pe straa c.iar in fata umneavoastra, atinganu&va genunc.ii, si sa

va intrebe une este straa cutare

& sa stea la cateva egete istanta e umneavoastra intr&o piscina, c.iar aca

aceasta este goala

22


23/54

& can asteptati la ran la casa la supermar:et, cei e la coaa se ing.esuie in

umneavoastra, nelasanu&va spatiu nici macar sa va scoateti portofelul ca sa platiti

& la pla5a, oamenii isi aseaza prosopul c.iar lipit e al umneavoastra,

impieicanu&va miscarile si afectanu&va confortul, esi pla5a este libera!

In timp, escoperiti ca oamenii acestei tari nu au conceptul e teritorialitate si nu au

un comportament teritorial! Di se muta la intamplare e la o locuinta la alta, neavan un

loc pe care sa&l numeasca acasa-! Iti intra in casa fara sa sune, iti mananca mancarea, iti

folosesc periuta e inti, orm in patul tau, iar can pleaca, iti iau o parte in lucrurile

personale cu ei! ;ergi la un restaurant select cu persoana iubita pentru o cina romantica

in oi, si un strain vi se aseaza la masa, se apuca sa guste mancarea in farfurii si se

amesteca in vorba!

?ocuitorilor acestei tari nu pare sa le pese ca nu au un loc pe care sa&l numeasca allor-, sau ca in orice clipa un strain se poate amesteca in activitatea pe care o esfasoara!

Germenul e spatiu personal- a fost introus e Hatz in #$EL si mai tarziu a fost

efinit e Sommer (#$M$ rept o regiune avand granite invizibile, care inconjoara

corpul unei persoane si in care nimanui nu ii este permis sa patrunda$. %&amenii se

comporta ca si cum ar purta in jurul corpului niste invelisuri concentrice, invizibile cu

oc'iul liber, a caror invazie nu este ingaduita oricand, oricum si oricarui intrus perceput

ca nedorit sau periculos$, formulare intalnita la St! 4rutianu referitoare la spatiul

personal!

9eseori, spatiul personal este imaginat ca o sfera-, care ne incon5oara si care se

eplaseaza oata cu noi si care se poate ilata sau contracta in functie e situatie! Gotusi,

aceasta imagine a fost contestata, eoarece

#! implica faptul ca spatiul personal este stabil, esi in realitate se eAtine sau se

restrange

2! spatiul este in realitate interpersonal, si nu personal spatiul personal eAista numai

can interactionam cu altii!

E! pune accentul pe istanta, pana la eAcluerea unor aspecte puternic legate e

interactiunea sociala, cum ar fi ung.iul e orientare si contactul ocular!

2E


24/54

>! sugereaza ca spatiul personal este un fenomen sau&sau- (spatiul personal ne este

invaat sau(sau, can in realitate invazia este mai mult grauala ecat net efinita

printr&o granita!

*ceste probleme l&au eterminat pe 7iffor sa efineasca spatiul personal rept

componenta geogra)ica a relatiilor interpersonale-! Cu alte cuvinte, este istanta si

ung.iul e orientare (ca e eAemplu unul langa altul sau fata in fata, intre inivizi can

ei interactioneaza!

Înroşirea feţei, z+mbetul, "ncrucişarea braţelor, mersul apăsat, statul picior peste

picior sunt gesturi prin care ne eAprimăm sentimentele şi g+nurile! Cercetările "n

omeniul comunicării arată că limba5ul trupului poate avea un impact mai mare ec+t

vorbirea!

%imba-ul trupului

4este %%R in mesa5ul comunicat este transmis prin gesturi şi atituine! Însă

limba5ul trupului poate fi "nşelător acă nu cunoaştem persoana respectivă sau acă nu

ţinem cont e situaţia "n care are loc comunicarea! 9e eAemplu, un om "şi poate "ncrucişa

braţele nu pentru a se apăra instinctiv, ci pentru că pur şi simpul "i este frig! 1u trebuie să

eAagerăm şi să generalizăm semnificaţia gesturilor! 1u putem emite 5uecăţi e valoareespre personalitatea cuiva oar pe baza analizei gesturilor! ?imba5ul trupului este

escifrat iferit e la o cultură la alta! 9e eAemplu, europenii consieră că a te "nroşi la

faţă "nseamnă a te simţi ruşinat, 5enat, a fi "ntr&o situaţie ificilă! În sc.imb, pentru

popoarele in *merica e Su, "nroşirea feţei este un semn al puorii, gingăşiei şi

purităţii unei persoane!

Ochii şi !ura

oarte multe semnificaţii are eApresia feţei! Să "ncepem cu oc.ii 6 oglina

sufletului! În privire se pot citi bucuria, tristeţea, iubirea, ura, ezamăgirea, cura5ul! *

privi "n oc.i este un semn al sincerităţii, puterii! Dste "nsă un gest pe care puţini "l pot

face! Sunt persoane care evită să privească "n oc.ii interlocutorului! *ceştia trebuie să

privească la un centimetru easupra oc.ilor celuilalt! Însă privitul are mai multe

2>


25/54

semnificaţii! Într&un cuplu e5a format, a privi "n oc.i este semnul fielităţii! 4entru

europeni, a&şi feri privirea poate "nsemna că persoana respectivă are ceva e ascuns, "nsă

pentru 5aponezi a privi "n oc.i este un afront!

4rivirea este foarte importantă "n atracţia intre ouă persoane! C+n o femeie

vrea să seucă un bărbat, se va uita spre el preţ e c+teva fracţiuni e secună! În felul

acesta bărbatul "nţelege intenţia femeii! 9acă "şi fiAează privirea asupra lui, bărbatul

"nţelege altceva! Se poate "ntreba Ce vrea e fapt, mă cunoaşte e unevaW-! 4rivitul

insistent şi "nelung are cu totul alte semnificaţii ec+t privitul scurt, aparent "nt+mplător!

4rivitul "n momentul seucţiei este "nsoţit e o mişcare uşoară a capului! 9acă femeia

ţine capul rept c+n se uită spre bărbatul ales, el se poate simţi urmărit sau scanat cu

privirea!

7ura este asociată cu frumuseţea! 7ura "l face pe celălalt să te placă sau să nu te

placă! 4oate tocmai e aceea in cele mai vec.i timpuri omul a "ncercat să&şi

"mbunătăţească aspectul gurii! Iar "n prezent o "ntreagă inustrie este eicată

"nfrumuseţării gurii! Buzele, inţii, z+mbetul, felul "n care vorbeşte pot alcătui farmecul

unei persoane, c.iar acă nu are un corp e inviiat! Y+mbetul este e altfel primul gest

e socializare pe care "l face omul! În ceea ce priveşte seucţia, femeia care ţine g Cele

mai multe gesturi le facem cu m+inile! )nii vorbesc cu m+inile, gesticulează "n permanenţă, alţii, impotrivă, nu ştiu ce să facă cu m+inile! K persoană cu gesturi ample,

inamice, foarte vizibile este un om care are nevoie e teritoriu, care vrea să fie cunoscut,

să omine, să se impună "n faţa interlocutorilor, să atragă atenţia!

)nul intre cele mai comune gesturi "n comunicarea intre oameni este salutul!

Str+nsul m+inii cu putere arată nevoia e a se agăţa e celălalt! Goată frica se transmite la

nivelul m+inii şi omul "l scutură pe celălalt in toate "nc.eieturile nu pentru că vrea să "l

omine, ci pentru că "i este teamă! 4e e altă parte, m+na moale inică neputinţa fizică,

sensibilitatea unei persoane! K altă formă este aşa&numitul salut e tip peşte, "n care m+na

este umeă, alunecoasă, "ţi scapă printre egete! Grăează neimplicarea persoanei

respective sau emotivitatea!

2%


26/54

)n alt gest frecvent este "ncrucişarea braţelor la piept, care apare ca semn al lipsei

e esc.iere, omul se prote5ează, impune istanţă sau ascune ceva! 9ar a "ncrucişa

braţele arată şi o stare e agitaţie, e neputinţă sau e ezamăgire! Sau pur şi simplu omul

"şi "ncrucişează braţele pentru că nu ştie cum să le ţină!

4oziţia egetelor trăează uneori aevărata stare a unei persoane! 9acă braţele

mai pot fi controlate, mai greu ne ăm seama cum stăm cu egetele! 9egetele răsfirate

inică agresivitatea pe punctul e a izbucni, pe c+n pumnul str+ns arată e5a

manifestarea violenţei!

4ersoanele care au in m+nă "n timp ce vorbesc vor să convingă! Însă este

importantă şi irecţia gesturilor! ;işcările "nreptate spre interlocutor, arătatul cu egetul

trăează agresivitatea! În sc.imb, mişcările lente pe iagonală, cu egetele apropiate,

arată relaAarea, isponibilitatea e a comunica!

K semnificaţie importantă "n comunicarea nonverbală au şi picioarele! ;ersul

apăsat sau cel legănat spun ceva espre caracterul unui om! 9e eAemplu, o persoană cu

mersul apăsat este raţională, activă, pune preţ pe logică, pe lucruri concrete! În sc.imb,

cea cu mersul legănat, ca e răţuşcă este melancolică, "nclinată spre visare! ;ersul pe

l+ngă garuri, atituinea retrasă sunt caracteristice unei persoane timie, care ar faceorice să nu atragă atenţia! Statul picior peste picior reprezintă un gest e feminitate! K

femeie care stă picior peste picior are mai multe şanse e a atrage atenţia unui bărbat

ec+t una care stă cu picioarele apropiate! 9ar c+n piciorul e easupra se mişcă

trăează agresivitatea, neliniştea persoanei! 7ura puţin "ntreesc.isă şi "şi umezeşte uşor

buzele cu v+rful limbii arată că este isponibilă pentru iniţierea unei relaţii!

0(inile şi picioarele

Cele mai multe gesturi le facem cu m+inile! )nii vorbesc cu m+inile, gesticulează

"n permanenţă, alţii, impotrivă, nu ştiu ce să facă cu m+inile! K persoană cu gesturi

ample, inamice, foarte vizibile este un om care are nevoie e teritoriu, care vrea să fie

cunoscut, să omine, să se impună "n faţa interlocutorilor, să atragă atenţia! )nul intre

cele mai comune gesturi "n comunicarea intre oameni este salutul! Str+nsul m+inii cu

2M


27/54

putere arată nevoia e a se agăţa e celălalt! Goată frica se transmite la nivelul m+inii şi

omul "l scutură pe celălalt in toate "nc.eieturile nu pentru că vrea să "l omine, ci pentru

că "i este teamă! 4e e altă parte, m+na moale inică neputinţa fizică, sensibilitatea unei

persoane! K altă formă este aşa&numitul salut e tip peşte, "n care m+na este umeă,

alunecoasă, "ţi scapă printre egete! Grăează neimplicarea persoanei respective sau

emotivitatea!

)n alt gest frecvent este "ncrucişarea braţelor la piept, care apare ca semn al lipsei

e esc.iere, omul se prote5ează, impune istanţă sau ascune ceva! 9ar a "ncrucişa

braţele arată şi o stare e agitaţie, e neputinţă sau e ezamăgire! Sau pur şi simplu omul

"şi "ncrucişează braţele pentru că nu ştie cum să le ţină!

4oziţia egetelor trăează uneori aevărata stare a unei persoane! 9acă braţele

mai pot fi controlate, mai greu ne ăm seama cum stăm cu egetele! 9egetele răsfirate

inică agresivitatea pe punctul e a izbucni, pe c+n pumnul str+ns arată e5a

manifestarea violenţei! 4ersoanele care au in m+nă "n timp ce vorbesc vor să convingă!

Însă este importantă şi irecţia gesturilor! ;işcările "nreptate spre interlocutor, arătatul

cu egetul trăează agresivitatea! În sc.imb, mişcările lente pe iagonală, cu egetele

apropiate, arată relaAarea, isponibilitatea e a comunica!

K semnificaţie importantă "n comunicarea nonverbală au şi picioarele! ;ersul

apăsat sau cel legănat spun ceva espre caracterul unui om! 9e eAemplu, o persoană cu

mersul apăsat este raţională, activă, pune preţ pe logică, pe lucruri concrete! În sc.imb,

cea cu mersul legănat, ca e răţuşcă este melancolică, "nclinată spre visare! ;ersul pe

l+ngă garuri, atituinea retrasă sunt caracteristice unei persoane timie, care ar face

orice să nu atragă atenţia! Statul picior peste picior reprezintă un gest e feminitate! K

femeie care stă picior peste picior are mai multe şanse e a atrage atenţia unui bărbat

ec+t una care stă cu picioarele apropiate! 9ar c+n piciorul e easupra se mişcă

trăează agresivitatea, neliniştea persoanei!

Comunicare nonverbala

2L


28/54

)neori gesturile pot spune mai mult ec+t cuvintele! În relaţiile intre oameni

care se cunosc foarte bine, "n cuplu, se "nt+mplă eseori ca tensiunile să fie rezolvate

printr&o "mbrăţişare sau o m+ng+iere! ;ai ales că bărbaţii "nţeleg mult mai uşor gesturile

ec+t cuvintele! 9e fapt, orice relaţie interpersonală are e c+ştigat c+n gesturile

oamenilor sunt vizibile! Cu c+t oamenii sunt mai săraci "n gesturi, cu at+t sugerează că au

mai puţine relaţii şi nu se simt confortabil "n grupul respectiv!

Control

?imba5ul trupului poate fi controlat ! K persoană care se "nroşeşte este "nvăţată să

facă eAerciţii "n oglină, propun+nu&şi tocmai să se "nroşească! *stfel, "nvaţă să&şi

controleze reacţiile! Cu c+t spunem mai mult nu vreau să mă mai "nroşesc-, cu at+t ne

"nroşim mai mult! Dfectul "mi propun să mă "nroşesc tocmai pentru a a5unge la

performanţa e a controla reacţia! ?a fel se "nt+mplă şi cu alte manifestări ale

emotivităţii transpiraţia eAcesivă, b+lb+iala, frăm+ntarea m+inilor!

În epoca actuală a noilor te.nologii şi a ominaţiei mass&meia nimic nu se mai

"nt+mplă "n viaţa socială fără comunicare, aceasta evenin absolut centrală pentru teoria

socială! În acest conteAt, a comunica "nseamnă a pune "n comun, iar societatea este, prin

eAcelenţă, locul e "nt+lnire al oamenilor! Societatea, ca unitate politică, poate eAista prin"ntrebuinţarea cuv+ntului şi a puterii lui e pacificare a relaţiei sociale! *5ungem astfel, "n

situaţia eloc facilă e a eAplica felul "n care se legitimează spaţiul e articulaţie intre

comunicare şi politică! )n prim punct e plecare ar fi acela că noua isciplină 6

comunicarea politică, se prezintă sub forma unui bricola5 e teorii, te.nici şi practici

corespunzătoare poziţiilor e putere!

9e o atenţie aparte se bucură şi procesele care eAtin imensiunea publică a acţiunii

politice, "ntr&un spaţiu public in ce "n ce mai iniviualizat, precum şi efectele e rigoare

ale acestor procese pe e o parte, mai multă te.nică 6 e proiectare şi meiatizare a

acţiunii politice, iar pe e altă parte, o vizibilitate mai sporită a politicului "n spaţiul

public, lucru ce implică 6 ar zice unii& mai multă performanţă comunicaţională şi mai

puţină reprezentativitate socială! C+t priveşte te.nicile şi ritualurile specifice comunicării

politice, acestea sunt irect influenţate e faptul că această isciplină se prezintă sub

2'


29/54

forma unui c+mp interisciplinar privilegiat, "n care semiologi, filosofi, lingvişti şi

antropologi colaborează cu analişti politici, consilieri e imagine, consilieri e

comunicare, cu scopul e a construi şi gestiona realitatea politică!

aptul că eApresia Ncomunicare politică-, aşa cum este ea "ntrebuinţată "n iscursurile e

tip politic, 5urnalistic şi ştiinţific este imprecisă, nu ar trebui să ne surprină!

Incertituinea conceptuală legată, pe e o parte, e comunicare şi pe e altă parte e

politică, lasă un apreciabil spaţiu e manevră semantică "n acţiunea e combinare a

acestora! În aceste coniţii, comunicarea politică apare ca un omeniu greu e efinit,

"ntruc+t, aşa cum afirmă şi /! 7ersl\, aceasta Nse spri5ină pe concepte supra"ncărcate e

sens, ale căror relaţii nu pot fi ec+t problematice şi ale căror manifestări sunt

multiimensionale-! 4entru o bună perioaă e timp, comunicarea politică a fost reusă

fie la comunicarea electorală, fie la mar:eting politic, aică la un ansamblu e te.nici, practici şi strategii e comunicare, e manipulare şi e persuasiune, utilizate cu scopul e

Na vine- oamenii politici "n acelaşi fel "n care sunt v+nute prousele, prin seucerea

unui cumpărător&alegător!

În ultimii ani "nsă, s&a ezvoltat o "ntreagă literatură e specialitate, care a eAtins "n

mo consierabil aria e cercetare a comunicării politice, "n "ncercarea e a esluşi

răăcinile recente ale proaspetei iscipline! *ceasta, cu intenţia e a sc.iţa un tablou

analitic e ansamblu, care "mbină cu supleţe elemente e teoria comunicării, cu cele e

sociologie şi e ştiinţa politicului! Comunicarea politică se constituie astfel, ca un

ansamblu e teorii, te.nici şi practici specifice comunicării, ar care "n acelaşi timp,

esemnează strategii şi conuite specifice politicii, practici care variază "n funcţie e

poziţiile e putere şi e situaţiile prin care au trecut actorii reali ai vieţii politice!

9acă "mpărtăşim ieea potrivit căreia comunicarea reprezintă elementul inamic

al sistemului politic, atunci contribuţia sa la activitatea politică este inevitabilă!


30/54

limba5ul poate "nsemna mai mult ec+t un simplu stoc e cuvinte, el evenin un

instrument şi o emblemă a puterii!

În acest sens afirma ;! oucault că puterea asupra limbii reprezintă una intre

cele mai importante imensiuni ale puterii! ?ierii politici se vor confrunta eci cu

ilema iscursului Npotrivit- "n raport cu grupul electoral pe care "l vizează! Inegalităţile

e acces la cunoaştere şi limba5 se prelungesc "n inegalităţi e ac.iziţie a competenţei

politice şi implicit, a performanţei politice, cu alte cuvinte a şanselor e eAercitare a

puterii! Ca un corolar al relaţiei intre limba5 şi putere, am putea aminti e istincţia

intre puterea in iscurs şi puterea in spatele iscursului prima se referă la iscurs ca

un loc "n care apare ominaţia, relaţiile e putere fiin puse "n scenă, "n timp ce a oua

ientifică iscursul "nsuşi ca ţintă e ominaţie şi .egemonie! 1e"noielnic, relaţia intre

limba5 şi putere a fascinat "n mo constant minţile g+nitorilor in toate timpurile cumanume, printr&un simplu iscurs, se poate acţiona asupra maselor obţin+nu&se astfel,

transformări spectaculoase "n planul acţiuniiW Controlul eAercitat prin intermeiul

cuv+ntului, forţa acţională ce se ascune "n spatele său, ar şi performanţa pe care acesta

o impune receptorului reprezintă o vec.e temă e meitaţie, cunoaşterea fiin "n general,

asociată puterii sau c.iar ominaţiei!

)n rol ecisiv "n politică este 5ucat şi e televiziune, "ntruc+t conceperea şi

erularea unei acţiuni politice epine in ce "n ce mai mult e meiatizarea televizuală,

e specializarea comunicării politice 6 fiecare gest al omului politic fiin Nproiectat- şi

Ncalculat- "n funcţie e intervenţia consultanţilor politici, e spectacularizarea informaţiei

politice, susţinută e practici e mar:eting politic şi e publicitate, bazate pe informaţia

senzaţională şi pe ivertisment, oamenii politici evenin astfel, Nprouse e v+nzare-!

Influenţa meiatizării politicului asupra mesa5elor politice a fost evienţiată la toate

nivelurile, iar faptul că eficacitatea iscursului epine e autoritatea actorului politic, e

ceremonialul e enunţare, precum şi e ponerea pe care alţi actori o au iscursului "n

c.estiune, nu mai constituie pentru nimeni o noutate! *naliz+n gesturile pe care le fac

politicienii "n Narena politică-, 4eter Collett observă că iscursul acestora are o puternică

ominantă ramaturgică 6ceea ce se cere actorului politic este să "nveţe c+t mai multe

roluri pentru a fi capabil să improvizeze, să se escurce "n orice situaţie! 4rocesul

iscursiv nu este nicioată izolat sau izolabil e conteAtul său el se bazează "ntoteauna

E0


31/54

pe un iscurs prealabil, fapt cu at+t mai important "n iscursul politic cu c+t acesta se

interpretează ca un răspuns sau reacţie la un enunţ preceent! *stfel, politicianul lucrează

"n mo permanenent pentru ameliorarea inteligibilităţii sale, a5ust+nu&şi tacticile

eAplicative (e obicei metafore la nivelul e cunoştinţe al publicului! În politică aparenţa

este totul! Dste la fel e important pentru un politician să convingă alte persoane că are

anumite principii upă care se g.iează "n viaţă, pe c+t este să ascună faptul că e

pregătit "n orice moment să renunţe la aceste principii, acă acest gest i&ar auce putere,

bani sau renume! 9acă luăm "n consierare acest lucru, atunci importanţa efectelor

iscursive ale manipulării "n carul comunicării politice evine e necontestat! 9e altfel,

Collett susţine c], "n urma sona5elor efectuate espre integritatea iferitelor profesii,

politicienii Nies e regulă aproape pe ultimele locuri, e obicei easupra v+nzătorilor e

maşini folosite-!


32/54

abilitatea e a comunica va avea un efect profoun pentru capacitatea acelei personae e

a influenta, e a se escurca in prezenta altor oameni si e a relationa!

+. Comunicarea nonverbala

)n mesa5 nonverbal inclue imagini, actiuni si comportament folosit pentru a

comunica! Imaginile pot fi fotografii, filme, .arti, tabele, grafice sau imagini vieo

!Comportamentul nonverbal inclue actiuni, limba5ul trupului, ascultare activa! *ctiunile

si limba5ul trupului presupun contactul cu oc.ii, gesturi, eApresii faciale, tinuta, aparenta!

K persoana care comunica eficient mentine contactul cu oc.ii >&% secune, inainte e a&si

muta privirea in alta parte! 7esturile ar trebui sa fie naturale si bine plasate!

Imbracamintea trebuie sa fie aecvata situatiei!

*scultarea presupune contactul cu oc.ii, o tinuta alerta, folosirea frecventa aincura5arilor verbale!

Ascultarea activa

*scultarea activă este procesul prin care se urmăreşte "nţelegerea a ceea ce

eAprimă un interlocutor! 9eseori oamenii vorbesc unul cu celalalt, ar nu asculta cu

atentie, sunt istrasi, se ganesc la alte lucruri! Can oamenii sunt prinsi intr&un conflict,

sunt eseori ocupati sa formuleze un raspuns ecat sa&si asculte oponentul!

*scultarea activa este o forma structurata e ascultare si e a a raspunsuri care

concentreaza atentia pe vorbitor! *scultatorul ar trebui sa asculte cu multa atentie ceea ce

spune interlocutorul si apoi sa repete cu propriile cuvinte! *scultatorul nu trebuie sa fie

e accor cu vorbitorul , ci ar trebui oar sa reformuleze spusele acestuia! *cest lucru

permite vorbitorului sa afle aca ascultatorul a inteles , aca acesta nu trebuie sa repete!

*scultarea activă a partenerului e negociere "nseamnă ascultarea acestuia fără

formularea unor 5uecăţi care să ucă la găsirea sensului real a ceea ce afirmă acesta,

c.iar ascunerea propriilor păreri! 4rin ascultarea activă se poate a5unge la empatie, care

constă "n a te pune "n locul interlocutorului pentru a "ncerca "nţelegerea a ceea ce eAprimă

el! Dmpatia este voinţa e a "nţelege interlocutorul "ntr&o manieră obiectivă şi luciă! Dste

aptituinea e a&i asculta pe alţii fără a&i 5ueca! 4rin ascultarea activă se urmăreşte

E2


33/54

eosebirea aevărului e fals! 4rin ascultarea activă emitentul unui mesa5 poate fi făcut

să&şi precizeze faptele prin eApresii e ascultare activă, cum ar fi

J 4oate greşesc, ar păreţi^J

J 9acă am "nţeles bine, vreţi să spuneţi că^J!

5ocea

3ocea reprezinta cea mai valoroasa unealta a prezentatorului! 9uce cea mai

mare parte a mesa5ului spre receptori! )na intre ciuateniile vorbitului este aceea ca

putem usor sa spunem ce este in neregula cu vocea altcuiva, ar nu ne am seama can

este cazul propriei voci!

DAista > termeni e baza pentru a escrie calitatile vocale

& volumul (cat e tare se aue sunetul! Gelul este sa fii auzit, fara a tipa!Bunii oratori isi coboara vocea pentru a atrage auienta si o riica pentru a sublinia ceva!

& tonul (caracteristica a sunetului un avion are un zgomot iferit e frunzele

care fosnesc! K voce poate prouce frica si spaima, alta poate auce zambet auitorului!

& inaltimea & cat e inalta sau e 5oasa este o nota!

& ritmul & cat e mult ureaza sunetul! 3orbitul prea repee poate cauza

scurtarea cuvintelor si silabelor, iar vorbitul prea incet & lungirea acestora! 3ariin ritmul

se mentine interesul auientei!

DAista 2 metoe e imbunatatire a vocii (prin ascultare!

*scultati&va vocea acasa, in timp ce conuceti, mergeti, c.iar inregistrati&va

pentru a veea aca o folositi asa cum vreti!

4entru a va asculta vocea reala, puneti&va mana reapta in 5urul urec.ii repte

si trageti urec.ea incet spre inainte! 4uneti mana stanga in 5urul gurii si irectionati

sunetul spre urec.e! *sta va va a5uta sa va escoperiti vocea reala!

Corpul corpul umneavoastra comunica iferite impresii auientei! Kamenii

te asculta, ar te si urmaresc cu privirea! * sta aplecat le spune ca esti iniferent, c.iar

aca, e fapt, iti pasa! K tinuta corespunzatoare a corpului spune auientei ca stii ce faci

si ca esti implicat, e asemenea te a5uta sa vorbesti clar si eficient!

4e timpul prezentarii mentine contactul viziual & a5uta la cursivitatea

comunicarii!

EE


34/54

-presia )etei zambetul este un mo e a transmite fericire, prietenie, calura

si placere! 9aca zambiti frecvent, veti fi perceput mai ezirabil, mai prietenos, mai

binevoitor! 9eseori, zambetul este contagios! Cei in 5ur se vor simti mai confortabil si

vor ori sa te asculte mai mult

"esturi aca nu faceti nici un gest cat vorbiti, veti fi perceput ca plictisitor si

intepat! )n fel e a vorbi, insotit e gesturi atrage atentia, face materialul mai interesant,

faciliteaza intelegerea!

&rientarea corpului poti comunica numeroase mesa5e prin moul e a vorbi

si a te misca! 9aca stai rept, usor aplecat spre inainte, inseamna ca esti aborabil,

receptive si prietenos! *propierea interpersonala rezulta in pozitia fata in fata! 3orbitul

cu spatele, uitatul la poea sa pe tavan arata ezinteres!

Pro-imitatea normele culturale icteaza o istanta comfortabila pentruinteract cu ceilalti! Grebuie sa cautati semnale e iscomfort cauzat e invaarea-

spatiului celuilalt! )nele intre acestea sunt atul in picior, batutul in picior, miscari

bruste! 9e obicei, in incaperile mari, invaarea spatiului reprezinta o problema! 9e multe

ori, eAista prea mult spatiu liber! 4entru a contracara acest impeiment, miscati&va prin

incapere pentru a interactiona cu auienta! *cest lucru va permite un mai bun contact

visual si va creste sansele ca si ceilalti sa vorbeasca!

odi)icarea vocii una intre criteriile ma5ore ause vorbitorului este faptul ca

vorbesc monoton! *uitorul percepe acest tip e vorbitor ca plictisitor! Kamenii afirma

ca invata mai putin si isi pier interesul mai repee in cazul unui vorbitor care nu&si

mouleaza vocea!

4rincipalul usman al unui prezentator este tensiunea, care istruge vocea,

tinuta, spontaneitatea! 3ocea evine mai riicata, atat timp cat gatul se tensioneaza!

)merii ca si limiteaza fleAibilitatea iar piciorul tremura! 4rezentarea evine limitative

pentru ca vorbitorul citeste irect in notite!

;ai intai nu va luptati cu nervii, ci acceptati&iV atunci veti putea continua cu

prezentarea, fara sa va mai concentrate pe nervi! *utorii recunosc valoarea nervilor&

acestia se aauga la valoarea performantei! *cest lucru se atoreaza arenalinei! Dste o

ramasita a stramosilor nostrii te lupti sau pleci-! 9aca iti accepti nervii, prezentarea

evine o provocare si evii mai bun! 9aca te lasi oborat e ei, atunci te vei retrage in

E>


35/54

fata auientei! Can simti tensiune sau anAietate, tineti minte ca toata lumea simte la fel,

ar castigatorii isi folosesc propriul avanta5!

Ascultarea sau abilitatea de a asculta

* auzi este oar un proces fiziologic, a intelege inseamna a procesa si interpreta

informatia, iar a asculta inseamna a auzi si a intelege in acelasi timp, oua activitati

metale istincte contopite intr&una singura!

*scultarea si intelegerea insuficienta a partenerului e comunicare pot fi

generate e mai multe cauze

& egocentrismul nostru

& suprasolocitarea cu mesa5e care ne pune in situatia sa ne retragm si sa

comutam atentia e la o sursa e informatie la alta& gri5ile cotiiene

& ganirea rapia crierul ascultatorului poate prelucra aproAimativ >%0

cuvinte pe minut in timp ce un vorbitor pronunta cca #%0, iar timpul liber

ramas creierului uce la iverse forme e eviere a atentiei

& perturbatiile provocate e zgomote, e calura sau frig in anumite

incaperi

& insuficiente ale auzului

& prezumtiile false

*scultarea are un singur rost, si anume acela e a receptiona mesa5ele sonore!

DAista insa formulata o elimitare clara intre ascultarea informativa si asculatarea

evaluativa! 9iferentierea intre aceste oua tipuri e comunicare uce la imbunatatirea

abilitatii e a comunica! *stfel in ascultarea informativa, preomina receptia si

intelegerea, iar in ascultarea evaluativa, 5uecata critica!

Atitudini si comunicare interpersonala

Cum poate )i )acilitata comunicarea intre doua persoane a)late in interactiune/ Ce

conditii i(ar permite individului sa se e-prime in situatia interindividuala

in modul cel mai autentic posibil/

E%


36/54

0aspunsurile trebuie cautate la specialistii care practica interviul si anc'eta, pentru ca a

comunica inseamna a te e-prima si a )i inteles. lementul 'otarator

pentru asigurarea calitatii unei comunicari interindividuale este tipul de

relatie dintre persoanele a)late in interactiune. Aceasta relatie insa este

rezultatul atitudinilor dezvoltate de )iecare dintre actorii comunicarii.

Notiunea de atitudine

1umim atituine starea mentala si neorofiziologica eterminata e eAperienta si care eAercita o influenta inamica asupra

iniviului, pregatinu&l sa actioneze intr&un mo specific unui numar e obiecte si evenimente- (*llport!

*tituinile sunt in egala masura luari e pozitie ale unui inivi in raport cu un

obiect!

Dle se eAprima mai mult sau mai putin esc.is prin iferite simptome sau prin

inicatori variabili vorbire, tonul vocii, gesturi, actiuni ar si absenta gesturilor si a

actiunilor! 9in efinitia lui *llport eucem ipoteza ca atitudinea este constituita din

ceea ce se crede ca se a)la in spatele comportamentului. Cu alte cuvinte, atitudinile sunt

niste predispozitii actionale. Sau atitudinea este o cauza a comportamentelor. Dste o

cauza relativ ascunsa sau inconstienta, fapt ce o face iferita e opinie, care este

manifestarea unei atituini! 9e aceea, in ma5oritatea situatiilor e interactiune, fenomenul

care trebuie escoperit si analizat va fi atitudinea.

*tituinea este influentata e o valenta pozitiva sau negativa si e un ec.ilibru, eo anumita intensitate! Da are un rol esential in sistemul e reprezentare al inivizilor sau

al grupurilor, c.eie e bolta a reprezentarii situatiei-, cu rol ma5or in situatia e

comunicare!

unctiile atituinilor

In general, atituinile ineplinesc trei functii

& o functie cognitiva, care corespune faptului ca atituinile organizeaza

perceptiile! 9e eAemplu, aca inivizilor li se prezinta ansambluri e

cuvinte, constatam ca cel mai corect recunoscute si percepute sunt acelea

care corespun valorilor ominante ale subiectului sau la care se

raporteaza (atiutuinile sale si nu cuvintele care se regasesc cu frecventa

cea mai mare in limba

EM


37/54

& o functie energetica sau tonica atituinile etermina natura si intensitatea

motivatiilor

& o functie reglatoare atituinilea vizeaza unificarea opiniilor unui inivi,

ele genereaza coerenta interna a opiniilor si a comportamentelor

In comunicarea interiniviuala, rolul atituinilor este

& atituinile sunt un aspect eterminant al climatului relational

& ele influenteaza ecisiv calitatea relatiei care se stabileste intre actori

(numeroase cercetari au aratat ca perceperea unei comuniuni de atitudini,

ce consta in a gani ca celalt I&ti impartaseste sistemul e atituini, este

unul intre elementele cele mai puternice ale atractiei interpersonale, Him,

#$$#!

& *tituinea aoptata e actori influenteaza irect natura relatiei sociale,

intervenin in efinirea statutului fiecaruia in carul acesteia si

eterminan calitatea si natura elementelor ce urmeazAa a fi eAprimate!

Tipologia atitudinilor interindividuale

Intr&o situatie e comunicare interiniviuala, orice inivi poate sa ezvolte

cinci mari tipuri de atitudini, iar orice atituine creeza un anumit tip e relatie!

#! Atitudinea de interpretare

a! 9ef este atituinea ce consta in a formula, in a verbaliza pentru celalalt

actiunile ascunse care se afla la originea spuselor sau faptelor sale!

b! Gipul e relatie creata 6 atituinea e interpretarea creeaza, sau

accentueaza, o iferenta e statut intre actorii interactiunii, creean o relatie ierar.izata in

profitul celui care interpreteaza! Da creeaza, sau accentueaza, o relatie e epenenta a

interpretatului fata e interpretant cu cat interpretezi mai mult fata e cineva, cu atat

dependenta lui fata e mine creste!1atura epenentei se intemeiaza pe relatia fata e

cunoastere interpretantul este etinator al unei p_resupuse cunoasteri!

c! Consecinte posibile asupra eAprimarii celuilalt!

& reactia celuilalt la relatia e epenenta poate lua forma unui refuz e a

accepta aceasta situatie! Dste asa numita reactie de contradependenta , printre ale carei

forme curente se numara si agresivitatea

EL


38/54

& o a oua consecinta a atituinii e interpretare este blocarea e-primarii

celuilalt. *vem oua situatii e interpretare interpretarea este fie corecta fie gresita .

9aca interpretarea este gresita, ea poate prouce blocarea comunicarii, eoarece ea

reprezinta eApresia neintelegerii celuilalt, fapt care nu favorizeaza eAprimarea! Can

verbalizam o interpretare gresita, riscam ca celalalt sa se opreasca in eAprimare,

eoarece observa ca ceea ce a spus nu a fost inteles!


39/54

epenenta, c.iar aca cele oua tipuri atituinale se bazeaza pe

procese iferite!

c! Consecinte posibile

#! blocarea comunicarii care urmare unei evaluari negative! Dvaluarea

negativa a spuselor unui inivi poate creea un climat relational

nefavorabil, ii reuce motivatia e a se eAprima si il etermina sa

nu mai verbalizeze informatiile sau sentimentele pentru care risca

sa fie 5uecat negativ!

2! orientarea (pentru evaluarea pozitiva

E! relatia e epenenta incepan in momentul in care se

instaleaza relatia e epeenta, una intre cosecintele posibile ale

acesteia este relatia e contraepeneta, aica agresivitatea!Concluzie situatia optimna e comunicare este guvernata si e principiul nonevaluarii,

Cu cat evalueazi mai mult pe cineva (intr&o maniera pozitiva sau negativa, cu atat ii

ingustezi posibilittea e a se eAprima in mo autentic! Cu cat oresc mai mult ca celalalt

sa se eAprime, cu atat mai putin trebuie sa&l 5uec!

1. Atitudinea de ajutor 2de consiliere

a! 9efinitie consta in a&I propune celuilalt solutii sau elemente ale

unor solutii, in functie e ceea ce acesta a eAprimat, fiin prin

urmare o atituine care reprezinta a priori manifestarea interesului

pentru celalalt!

b! Gipuri e relatie creeata can spunem a5utor (consiliere spunem

sustinator si sustinut! 9eci atituinea e a5utor se intemeiaza pe o

iferenta e statut (pe o relatie e epenenta, o creeaza sau o

accentueaza! Cu cat consiliezi mai mult pe cineva, cu cat il a5ut

mai mult, cu atat epeneta lui fata e mine creste!

c! Consecinte posibile riscul ma5or al atitutidnii de ajutor este acela

e a inuce o super)icialitate a discursului celuilalt ! *ceasta

atituine vizeaza luarea celuilalt sub tutela, asumarea problemelor

E$


40/54

sale si oferirea unui a5utor! Cu alte cuvinte, atituinea e a5utor

consta in a te substitui subiectului, reucanu&i astfel posibilitatile

e a&si rezolva singur propriile probleme!

Intr&o situatie e comunicare, atituinea e a5utor implica o centrare a eAprimarii

pe solutii in etrimentul centrarii ei pe analiza problemei in sine, *ica initiativa in

cautarea solutiilor vine in partea consilierului si nu in partea consiliatului, * oua

consecinta posibila este orientarea comunicarii in sensul solutiilor propuse e consilier! *

treia consecinta posibila este legata e atituinea linistitoare, care este e-presia unei

neglijari a e-perientei traite de celalalt. ormulan acest tip e a5utor nu facem ecat sa

provocam perceperea e catre celalalt a lipsei noastre e intelegere sau, a unei negli5ari ,

a unei neascultari reale a spuselor sale! In ma5orirtatea cazurilor, atituinea linistitoare

evolueaza fie spre agresivitate, fie spre bloca5 aica stoparea comunicarii!

Concluzie atituinea e a5utor presupune o relatie e epeenta, superficialirtatea

iscursului celuilalt, precum si orientarea iscursului acestuia! In consecinta, pentru ca

urmarim situatia optima e comunicare, viuzan facilitatea eAprimarii celuilalt, eAista un

al treilea principiu principiul nonajutorului sau a nonconsilierii!

3. Atitudinea de c'estionare sau atitudinea de anc'eta

a! efinitie este atituinea care consta in a pune intrebari pentru a&i

permite celuilalt sa se eAprime!

b! Gipul e relatie creeata atituinea e anc.eta isi propune ca

obiectiv sa il a5ute pe celalalt sa se eApriem!

1atura relatiei se bazeaza eci pe preeminenta

celui care se eAprima! Can spunem

c.estionare spunem persoana care

c.estioneaza si persoana c.estionata,

anc.etator si anc.etat! Si atituinea e

c.estionare creeaza sau accentueaza o

iferenta e statut, epeenta celui c.estionat

e cel care c.estioneaza!

>0


41/54

c! Consecinte posibile C.estionarea eApune comunicare riscuri

ma5ore

& superficialitatea persoanei anc.etate! 9inamica proprie c.estionarii este

una a superficialitatii ea genereaza emobilizarea cognitiva a celuilalt,

care se focalizeaza pe asteptarea intrebarii urmatoare in etrimentul

ezvoltarii sau aprofunarii spuselor sale! Cu cat se pun mai multe

intrebari cu atat informatia obtinuta va fi mai aAata pe fapte si pe

comportamente, si nu pe sentimente sau motivatii, care presupun o

activitatea inrterna mult mai importanta in partea intervievatului!

C.estionarea se bazeaza pe asumarea eAplorarii celuilalt, etasata, care nu

asigura o implicare profuna!

& Canalizarea si manipularea eAprimarii celuilalt! C.estionarea este unul ininstrumentele cele mai eficiente ale manipularii eliberate sau ale

canalizarii inconstiente, eoarece in c.estionare pot fi utilizate numeroase

surse e inuctie

inuctia prin selectarea intrebarilor formularea unei intrebari rezulta intoteauna in

alegerea efectuata, constient sau nu, intr&un ansamblu e intrebari posibile

inuctia prin formularea intrebarii aceeasi intrebare formulate iferit are ca rezultat

raspunsuri semnificativ ferite

inustria prin orinea intrebarilor subiectul care raspune la intrebari se strauieste

sa se conformeze unei reguli sociale nescrise, ar foarte influente cea a consistentei,

a coerentei cognitive! *ceasta regula ii interzice sa formuleze un raspuns in

contraictie cu ceea ce a enuntat in prealabil!

Concluzie Cu cat punem mai multe intrebari, cu atat sansele ca subiectul sa le

poata aprofuna sca, iar posibilitatea sa fie canalizat creste! K comunicare autentica

necesita limitarea la maAim a utilizarii c.estionarii! 1u suprimarea ei ci un control al

acesteia! * patra componenta a situatiei optime e comunicare este nonc.estionare

sistematica! In concluzie nonc.estionare sistematica U intrebari esc.ise!

4. Atitudinea de compre'ensiune

a! 9efinitie este atituinea care consta in a&I arata celuilalt ca te intereseaza ceea ce iti

spune si ca asculti pentru a incerca sa&l intelegi, nu pentru a&l 5ueca! Concret

>#


42/54

atituinea e compre.ensiune se manifesta prin re)ormulare, interventie care

presupune retransmiterea catre celalalt a ceea ce acesta tocmai a eAprimat intr&o

preocupare poentru controlul compre.ensiunii si pentru stimularfea eAprimarii ai

aprofunarii!

b! Gipul e relatie creeata a reformula inseamna a relua spusele celuilalt! Cel care

reformuleaza este asaar total epenent e cel care se eAprima! *tituinea e

compre.ensiune creeza si ea o iferenta e statut, ar acesta iferenta este inversa in

raport cu situatia caracteristica celorlalte patru atituini anterioare ea creeaza o

relatie e epenenta a anc.etatorului fata e celalalt! 4rin urmare compre.ensiunea

il privilegiaza efectiv pe celalalt in situatia e comunicare!

1. Consecinte posibile

4rima consecinta este creearea unui climat relational ce faciliteaza eAprimarea si care

este marcat e oi factori esentiali ! )n astfel e climat este semnul unui interes real

pentru celalalt si creeaza o situatie in amenintarile pe care acesta le poate resimti

atunci can se eAprima vor fi reuse la maAim (el nu se va simti nici 5uecat, nici

interpretat! Climatul e compre.ensiune reuce mecanismele e aparare ale celuilalt!

& aprofunarea eAprimarii recentru&l asupra propriei persoane intr&un

climat pozitiv, atituinea e compre.ensiune ii permite celuilalt sa isi

continue reflectia, sa&si opiniile pe care tocmai le&a eAprimat, in absenta

oruicarei canalizari

& riscul e interpretare ificultatea ma5ora a atituinii e compre.ensiune

este e a ramane centrata eAclusiv asupra celuilalt si asupra a ceea ce

spune acesta, fara a cauta ratiunile upa care se conuce el! * intelege nu

inseamna a interpreta!

Concluzie *naliza mecanismelor folosite in atituinea e compre.esniune(noncanalizare, climat relational )avorabil, invitatie la apro)undare uce la concluzia ca

compre.esniubnea este a cincea componenta a situatiei optime e comunicare vizan

facilitartrea eAprimarii celuilalt!

>2


43/54

Stările sinelui )eului*

Introucerea acestui moul a menţionat că cei ce ştiu să comunice bine au un gra

mai mare e canale e comunicare la ispoziţie! Germenul te.nic pentru aceste canale

e comunicare este stările sinelui, termenul fiin prima ată utilizat "n teoria numită

*naliza Granzacţională (Berne, #$ML!

K stare a sinelui este pur şi simplu un mo e a fi! 1oi avem "ntr&aevăr multe

stări ale sinelui, eAact aşa cum eAistă multe programe iferite e televiziune! Gotuşi, le

putem auna "n grupuri iferite, asemănător moului "n care unele canale e televiziune

se specializează "n anumite tipuri e programe! Sunt ciorc.inii ce rezultă in faptul că

oamenii "şi au propriul stil personal!

Stările sinelui nostru se ezvoltă pe măsură ce creştem! Începem ca bebeluşi, cu

o stare e sine e copil, care evine un ciorc.ine e nevoi şi sentimente, şi răspunsurile

noastre la ceea ce ni se "nt+mplă! ;ai t+rziu, aăugăm o stare a sinelui e 4ărinte, care

este formată in copii ale comportamentului oamenilor mari in 5urul nostru! 1oi aesea

practicăm acest lucru c+n suntem tineri, şi apoi le utilizăm aproape la fel c+n suntem

mai mari! 1oi ezvoltăm easemenea o stare a sinelui e *ult, care constă in abilitatea

noastră e a procesa informaţiile, a "nţelege ceea ce se petrece şi a lua ecizii "n legătură

cu moul aecvat e a acţiona!

*vem trei ciorc.ini principali, cunoscuţi ca stări ale sinelui 4ărinte, *ult şiCopil! Starea e 4ărinte sau Copil se "mparte eoarece conţin ouă stiluri fiecare

4ărintele ce verifică, 4ărintele gri5uliu Copilul *aptat şi Copilul 1atural! *ceasta ne

oferă un total e cinci stiluri personale, fiecare la r+nul său put+n avea funcţie negativă

sau pozitivă!

Starea sinelui copil

Ca persoană matură, noi mai păstrăm "ncă caracteristicile copilului! S&ar putea să

nu le etalăm tot timpul ar ele se află "n interiorul nostru! Copilul natural conţine

prietenia noastră naturală, entuziasmul nostru, curiozitatea şi creativitatea, ar inclue

riscul e a părea prea emotiv şi imatur! Copilul aaptat conţine toate mourile "n care

suntem politicoşi şi ne "nţelegem cu ceilalţi, inclusiv pericolul e supunere, rebeliune sau

pur şi simplu e retragere!

>E


44/54

Starea sinelui adult

*ultul funcţional este 6 intern 6 monitorul emoţiilor noastre astfel "nc+t păstrăm o

atituine raţională şi rezonabilă! DAtern, această stare a sinelui aoptă o poziţie

raţională e rezolvare a problemei

Documents

Suport Curs Comunicare Nonverbala