subiecte rezolvate 2014

7/23/2019 subiecte rezolvate 2014

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-2014 1/38

Subiecte proba 1 Verificarea cunostintelor

CALCULATOARE SI TEHNOLOGIA INFORATIEI

!ro"ra#area calculatoarelor$

1.Ce operatie se realizeaza la linia marcata cu LINIA A?

int *p,q;

q=10; p=&q; p++; * LINIA A *

a. !e incrementeaza "aloarea lui p cu 1, a#ica noua "aloare "a $i 11 %. Linia "a #a eroare, #eoarece nu putem realiza aceasta operatie cu un pointer c. ointerul p "a puncta urmatorul element, #e la a#resa urmatoare#. Linia nu are nici un e$ect asupra lui p, #eoarece el in continuare "a retine a#resa lui q

'.Ce se stoc(eaza in ar)"0?

a.Numele pro)ramului %.rimul parametru #at la linia #e coman#a, #i$erit #e numele pro)ramuluic.Nu contine nici o in$ormatie, in$ormatiile stocate sunt incepan# cu elementul 1#.Constructia #e mai sus nu este permisa ;

. -rmatorii sunt mo#i$icatori #e tip in lim%aul C

a. si)ne# %. c(ar c. lon)#. s(orte. mo#i$

/. Ce "aloare "a a"ea "aria%ila #upa eecutia urmatoarei sec"ente #e co#?

int i=10;i+=;

a. %. 1c. 10#. 0

2. Cum putem asi)na un ta%lou unui alt ta%lou, in lim%aul C?

c(ar '0, 3'0;

a. 3=; %. 3'0='0;c. 30=0;#. $or 4int i=0;i5'0;i++6 3i=i;

. Ce se realizeaza la in#irectarea multipla?

a. un pointer "a puncta un alt pointer %. se #e$inesc eact ' pointeri in#epen#enti unul #e celalalt, care am%ii puncteaza un intre)c. se #e$inesc ' sau mai multi pointeri in#epen#enti unul #e celalalt, care am%ii puncteaza unintre)

#. primul pointer contine a#resa celui #e7al #oilea pointer

1



8. !e #a structura #e mai os9

struct persoana:c(ar nume /0; * numele persoanei *c(ar prenume /0; * prenumele persoanei *lon) #ate; * #ata nasterii *

pers;

Care #in urmatoarele re$era corect campul prenume?

a. persoana.prenume %. pers.prenumec. pers*prenume#. persoana*prenume

<. aca la #e$inirea unei $unctii, nu speci$icam inainte #e numele acesteia, tipul returnat, acesta seconsi#era implicit a $i9

a. c(ar

%. intc. "oi#e. c(ar*

>. Care #in urmatoarele structuri #e #ate este cea mai #es $olosita in procesul #e recursi"itate al$unctiilor?

a. coa#a %. listac. sti"a#. re)istrul

10. Cum #eclaram corect o "aria%ila care puncteaza tipul $isier?

a. IL@ $p; %. struct IL@ $p;c. IL@ *$p;#. $p IL@;

11. Care este rezultatul urmatoarei instructiuni?

int c = % B a;

a.1 %. nu putem sca#ea o litera #in alta literac. %

#. a

1'. Ce este )resit in urmatoarea sec"enta #e co#?

"oi# main46:int *p;

$loat ; =/2.'; p=&;

a. aria%ila p poate puncta #oar intre)i

%. -ltima linie tre%uie sa $ie p=*;c. -ltima linie tre%uie sa $ie *p=;#. Co#ul este corect

'



1. Ce $ace sec"enta #e co# #e mai os?

int *p; p++;

a. a#una 1 la "aloarea #e la a#resa in#icate #e pointerul p

%. in#ica elementul #e la a#resa urmatoarec. a#una ' la "aloarea #e la a#resa in#icate #e pointerul p#. co#ul "a #a eroare, #eoarece aceasta operatie nu este permisa

1/.Care #in urmatoarele reprezinta #i$erente intre o structura si o uniune?

a. structurile pot stoca mai multe campuri, pe can# uniunile stoc(eaza un sin)ur camp %. #eclaratia unei structuri se $ace $olosin# cu"antul c(eie !DE-CD, iar a unei uniuni $olosin#cu"antul c(eie -NIFNc. la o structura, $iecarui camp i se aloca spatiu #e memorie; in cazul uniunilor, se alocamemorie pentru campul #e #imensiune maima#. uniunile se pot $olosi #oar #upa #eclararea in preala%il a unei structuri

12. Care #in urmatoarele sunt caracteristici ale transmiterii parametrilor prin re$erinta?

a. parametrii sunt transmisi tuturor $unctiilor #in pro)ram %. a#resa "aria%ilei este copiata in parametrul $ormal, iar in corpul $unctiei, aceasta a#resa este$olosita pentru a accesa c(iar "aria%ilac. $unctia "a primi parametrii #in alt pro)ram C

1. In ce consta proce#eul #enumit recursi"itate mutuala?

a. #oua $unctii recursi"e in#epen#ente, in ca#rul aceluiasi pro)ram C %. "aloarea unei "aria%ile #intr7o $unctie creste, iar in cealalta sca#ec. o $unctie este recursi"a, insa cealalta nu este recursi"e#. o $unctie o apeleaza pe cealalta, care apoi o apeleaza pe prima

1<. Care este rolul operatorului cast?

a. !a atri%uie o "aloare temporara unei anumite "aria%ile %. !a mo#i$ice temporar tipul unei "aria%ilec. !a acceseze zona #e memorie un#e este stocata o anumita "aria%ila#. !a aloce o zona #e memorie pentru o "aria%ila

1>. Ce realizeaza $unctia #e mai os?

c(ar *$unctie4c(ar *#, c(ar *s6:int i = 0;

G(ile4 si 6:#i = si; i++;#i = H0;return #;

a. compara ' siruri #e caractere %. copiaza un sir in alt sir c. "eri$ica eistenta caracterului H0 in sirul #, si compara cele ' siruri#. returneaza sirul care se termina cu caracterul H0



'0. Ce este )resit in urmatoarea sec"enta #e co#?

"oi# main46:int *p;

$loat ;

=/2.'; p=&;

a. aria%ila p poate puncta #oar intre)i %. -ltima linie tre%uie sa $ie p=*;c. -ltima linie tre%uie sa $ie *p=;#. Co#ul este corect

'1. !e #a structura #e mai os9

struct persoana:c(ar nume /0; * numele persoanei *

c(ar prenume /0; * prenumele persoanei *lon) #ate; * #ata nasterii *;struct persoana pers10;

Care #in urmatoarele re$era corect campul prenume al persoanei cu in#icele ?

a. persoana.prenume %. pers.prenumec. pers46*prenume#. persoana46*prenume

''. Care #in urmatoarele sunt caracteristici ale unei $unctii care returneaza tipul "oi#?

a. $unctia nu returneaza "alori %. pre"ine $olosirea acesteia in partea #reapta a unei operatii #e asi)narec. pre"ine $olosirea acesteia in partea stan)a a unei operatii #e asi)nare#. $unctia este o $unctie a%stracta, ea nu poate $i $olosita in alte $unctii

'. Care este cea mai comuna meto#a #e a7l #eclara pe ar)" 4ta%loul care contine ar)umentele pro)ramului6?

a. c(ar* ar)"; %. c(ar ar)";c. c(ar ar)";#. c(ar* ar)";

'/. Ce $ace sizeo$4tip6?

a. returneaza lun)imea in octeti a tipului tip %. returneaza numarul #e "alori pe care il poate lua tipul tipc. returneaza numarul #e caractere #in numele tipului 4#e e pt tipul int6#. returneaza limita in$erioara si superioara a "alorilor luate #e "aria%ilele #e tipul tip

'2. Ce "aloare "a a"ea "aria%ila #upa eecutarea instructiunilor #e mai os?

3 = 1; = '0 * ++3;

a. '0 %. 0c. /0#. '1

/



'. Care este #i$erenta intre $print$46 si print$46?

a. $print$46 se $oloseste la $isiere, iar print$46 la tiparire pe ecran %. rima $unctie $print$46 nu eista in lim%aul Cc. $print$46 are un parametru in plus $ata #e print$46

#. $print$46 se $oloseste la tiparire pe ecran, iar print$46 la tiparire intr7un $isier

'8 Ce realizeaza $unctia #e mai os?

c(ar *$unctie4 c(ar *# , c(ar *s 6:int i = 0, = 0;G(ile4 #i 6 i++;G(ile4 #i++ = s++ 6;return #;

a. compara sirul # cu sirul s %. copiaza sirul s in sirul #c. concateneaza cele ' siruri si returneaza a#resa sirului rezultat

#. returneaza a#resa sirului mai lun), ca si numar #e caractere

'<. Ce $ace instructiunea continue?

a. continua eecutia ciclului #e un numar in$init #e ori %. trece #irect la testul #e con#itie, apoi procesul #e ciclare continuac. iese #in %ucla si eecuta instructiunea urmatoare #upa %ucla#. continua sa eecute %ucla, #ar o "a eecuta inca o #ata in plus $ata #e cazul can# nu am $i incluscontinue

'>. Ce realizeaza urmatorul apel #e $unctie?$see4$p, 100, !@@JK!@D6;

a. !e pozitioneaza #upa primii 100 octeti, #e la pozitia curenta %. !e pozitioneaza #upa primii 100 octeti ai $isierului, #e la inceputul $isieruluic. Cauta "aloarea 100 in $isier, #e la inceputul $isierului#. !crie numarul 100 in $isier, la inceputul lui

2



!OO$

1. Instanierea unui o%iect se $ace prin9

a. #eclararea o%iectului ; %. operatorul neG,

c. apelarea o%iectului ;#. #eclarare Mi atri%uire.

'. Care sunt DFI mo#i$icatorii #e acces ai unei clase?

a. pri"ate, pu%lic Mi protecte# %. pri"ate Mi pu%licc. permitte#, %loce# Mi pu%lic#. permitte# Mi pu%lic

. acO a este un o%iect #in clasa c, iar este un mem%ru pri"at #e tip int al clasei c, ce "a $aceinstruciunea #e mai os, apelatO #in $uncia main?

a.x=3;

a. "a atri%ui "aloarea mem%rului #in o%iectul a %. "a compara "aloarea mem%rului #in o%iectul a cu "aloarea c. "a )enera o eroare, corect era sO scriem c.x=3;

#. "a )enera o eroare, nu putem accesa mem%rul #eoarece este mem%ru pri"at

/. F $uncie mem%ru a unei clase are prototipul #e mai os. Care #in urmOtoarele reprezintO oimplementare corectO a acestei $uncii PN AAEA CLA!@I?

class NumeClasa:... pu%lic9 int ounctie4int, int6;

...;

a. int ounctie4int a, int %6 :... %. int NumeClasa 9 ounctie4int a, int %6 :...c. int NumeClasa 7Q ounctie4int a, int %6 :...#. int NumeClasa 99 ounctie4int a, int %6 :...

2. In eemplul #e mai os, constructorul clasei persoana este9

class persoana: c(ar *nume;

c(ar *a#resa;int "arsta;

pu%lic9 persoana46 constructor al clasei persoana;R#e$ine nrKpersoane 100"oi# main46: persoana ta%lou nrKpersoane;

a.Implicit %. Cu listO #e parametriic.e copiere#. e apelare.



. SoMtenirea implementatO prin co#ul #e mai os reprezintO ce tip #e moMtenire?

class inter$ata9 pu%lic $ereastra, pu%lic meniu : mem%rii clasei ;

a. moMtenire triplO %. moMtenire multiplO

c. moMtenire %inarO#. co#ul este )reMit

8. F clasO #eri"atO are acces9

a. la propriii mem%ri Mi la toi mem%rii clasei #e %azO; %. la $unciile sale mem%re Mi la "aria%ilele mem%re ale clasei #e %azO;c. la propriii mem%ri Mi la mem%rii pu%lici ai clasei #e %azO.#. la $unciile mem%re ale clasei #e %azO.

<. olimor$ismul poate sO aparO #in urmOtoarele moti"e9

a. olimor$ism prin moMtenire;

%. olimor$i#m #atorat tipurilor parametrizate;c. olimor$ism prin supraTncOrcare;#. Ca Mi o com%inaie a celor cauze #e mai sus;e. olimor$ism prin #eri"are.

>. rin polimor$ism se realizeazO9

a. Ee#e$inirea unei $uncii mem%re a unei clase #e %azO Tntr7o clasO #eri"atO; %. Ee#e$inirea unei meto#e mem%re a unei clase #e %azO Tntr7o clasO #eri"atO;c. Ee#e$inirea unei clase #e %azO;#. Ee#e$inirea unei $uncii mem%re a unei clase #eri"ate Tn clasa #e %azO;e. Ee#e$inirea unei $uncii mem%re a unei clase #eri"ate Tn clasa #e %azO.

10. Care #in urmOtoarele reprezintO proprietOi ale unei clase a%stracte?

a. conine cel puin o $uncie "irtualO purO %. nu poate $i instaniatOc. o clasO care nu este a%stractO se numeMte clasO concretO#. se #e$ineMte $olosin# cu"Untul c(eie abstract

11. unciile "irtuale nu pot $i #eclarate9

a. Vlo%al; %. Inline;c. !tatic;#. inamic;

1'. unciile "irtuale9

a. ot $i mem%ri statici ai unei clase; %. ot $i mem%rii satici ai clasei #eri"ate;c. Nu pot $i mem%ri statici ai unei clase;#. ot $i mem%ri statici #oar Tntr7o clasO #eri"atO Mi #acO Tn clasa #e %azO nu eistO nici o #e$inire

a $unciei

1. !upraTncOrcarea operatorilor se poate $ace Tn urmOtoarele mo#uri9

a. printr7o $uncie mem%rO a clasei %. printr7o $uncie "irtualO purO

c. printr7o $uncie prietenO a clasei#. printr7un constructor

8



1/. Care #in urmOtoarele sec"ene #e co# reprezintO o supraTncOrcare corectO a operatorului #ea#unare pentru o clasa punct?

a. punct punct99operator + 4punct a6: punct p; p.= + a.; p.3=3 + a.3;

return p;

%. punct punct99operator + 4punct a6: punct p; p.= + a.; p.3=3 + a.3;

c. punct punct99 + 4punct a6: punct p; p.=t(is7Q + a.; p.3= t(is7Q3 + a.3;return p;

#. punct punct99operator + 4punct a6: punct p;

p.=t(is7Q + a.; p.3= t(is7Q3 + a.3;return p;

12. -n o%iect este9

a. instaniere a unei clase; %. o a%stractizare a unei clase;c. o apelare a unei clase;#. o structurO a clasei.

1. Cu care #in urmOtoarele structuri #e #ate #in lim%aul C se poate asocia o clasO #in lim%aul C++?

a. !tructuri

%. Da%louric. -niuni#. ointeri

18. Care #in urmOtoarele sunt proprietOi ale mem%rilor statici?

a. Doate instanele claselor respecti"e Tmpart acelaMi mem%ru %. @ste un mem%ru care nu poate lua "aloric. EeprezintO soluia optimO Tn cazul Tn care o%iectele unei clase $olosesc #ate Tn comun Mi se

re#uce ast$el numOrul #e "aria%ile )lo%ale#. !e #eclarO $olosin# cu"Untul c(eie static

1<. Instruciunea marcatO cu W!X este9

class clasaKe:int i,;

pu%lic9clasaKe4int "Kinit1, int "Kinit'6 :i="Kinit1; ="Kinit';

...;

...main46: clasaKe eemplu 42,226; X!X

...return 0;

a. incorectO;

%. corectO;c. incorectO Tn cele mai multe contete;

<



1>. acO persoana este o clasO Mi cineva este un o%iect #in acea clasO, iar clasa are un constructor careacceptO trei parametri 4numele, prenumele Mi "Ursta6, care #in urmOtoarele reprezintO o instanierecorecta?

a. persoana7Qcine"a4XopescuX, XIonX, '06; %. persoana cine"a4XopescuX, XIonX, '06;

c. persoana.cine"a4XopescuX, XIonX, '06;#. class persoana cine"a4XopescuX, XIonX, '06;

'0. Care #in "ariantele #e co# #e mai os lipseMte #e la Linia A?

class #eri"9 pri"ate %aza:int ; pu%lic9 #eri"4int a1, #ou%le G1, int c1, int 169%aza4a1, G1, c16: * LINIA A *... ;

a. 1=; %. =1;c. strcp34,16;#. strcp341,6;

'1. Care #in urmOtoarele reprezintO o sec"enO #e co# corectO pentru a #e$ini o clasO eri"ata #inclasa Yaza, prin moMtenire #e tip pu%lic?

a. class eri"ata9 pu%lic Yaza :Z; %. class Yaza9 pu%lic eri"ata :Z;c. class eri"ata in(erits pu%lic Yaza :Z;#. class eri"ata 57 pu%lic Yaza :Z;

''. Constructorul clasei #eri"ate9

a. nu tre%uie sO #eclare parametrii constructorului clasei #e %azO; %. tre%uie sO #eclare #oar parametrii proprii;c. tre%uie Tn )eneral sO #eclare atUt parametrii proprii #e apel cUt Mi parametrii #e apel ai clasei #e

%azO;#. nu are "oie sO coninO #eclaraii ale parametrilor #e apel ai clasei #e %azO.

'. Care #in urmOtoarele sunt proprietOi ale cu"Untului c(eie D[I!?

a. este $olosit pentru a #eclara o clasO #eri"atO #intr7o clasO #e %azO %. nu necesitO #eclararec. nu eistO acest cu"Unt c(eie Tn lim%aul C++

#. este utilizat Tn mo# eplicit pentru re$erine cOtre mem%rii o%iectului Mi conine a#resa instaneicurente a o%iectului respecti"

'/. Ce este polimor$ismul?

a. re#e$inirea unei $uncii 4meto#e6 a unei clase #e %azO Tntr7o clasO #eri"atO %. un proce#eu prin care o clasO #eri"atO moMteneMte meto#ele unei clase #e %azOc. este o altO #enumire pentru moMtenirea multiplO#. o mo#alitate prin care operatorii se pot supraTncOrca

'2. Care este cu"Untul c(eie $olosit la re#e$inirea unei $uncii prin procesul #e polimor$ism?

a. ol3morp(ic

%. Ee#e$ine#c. irtual#. A%stract

>



'. Clasele a%stracte conin9

a. Cel puin o $uncie "irtualO purO; %. uncii $rien#;c. uncii inline;#. Nici o $uncie.

'8. unciile "irtuale pot $i9

a. Nule; %. ure;c. A%stracte;#. !tatice.

'<. Care #in urmOtoarele sec"ene #e co# reprezintO o $uncie "irtualO purO?

a. "irtual "oi# #raG46 = 0; %. pure "irtual "oi# #raG46;c. "irtual pure "oi# #raG46;

#. pure "irtual #raG46;

'>. !upraTncOrcarea operatorilor se poate $ace9

a. rin $uncii ne7mem%re; %. rin $uncii inline;c. rin $uncii mem%re;#. rin $ucnii prieten;

0. Fperatorul * #in eemplul #e mai os este corect supraTncOrcat?

class eemplu : 1int a,%; '

pu%lic9 eemplu46 : /eemplu4int i,int 6 :a=i; %=; 2eemplu operator* 4eemplu e6; ; 8

eemplu eemplu99operator* 4eemplu e6 <: eemplu tmp; >

tmp.a=e.a*a; 10tmp.%=e.%*%; 11return e; 1'

a. a %. Nu, )reMeala e la linia 1', tre%uie return tmp;

c. Nu, )reMeala e la liniile Mi <, $uncia tre%uie sO $ie #e tipul "oi#.

1. acO ntr7o clasO nu este #e$init nici un constructor9 ȋ

a. compilatorul semnaleazO eroare %. compilatorul )enereazO un constructor implicit ca meto#O pu%licOc. nu se nt mplO nimic, nu este necesar sO eiste constructor n ca#rul unei clase ȋ ȃ ȋ

'. Ce caracteristici are un mem%ru al unei clase #eclarat #e tip protecte%9

a. mem%rul este proteat, ne$iin# permis accesul la acesta %. accesul este permis pentru toi mem%ri #in interiorul clasei precum Mi #in ca#rul claselor

#eri"ate #in aceasta

c. accesul este permis accesul #oar #in interiorul clasei respecti"e

10



. F meto#O staticO #in ca#rul unei clase9

a. poate utiliza n implementare #oar mem%ri statici ai clasei ȋ

%. nu poate mo#i$ica n implementare mem%ri statici ai clasei ȋ

c. nu se pot #eclara meto#e statice n interiorul unei clase, #oar c mpuri #e #ate statice ȋ ȃ

/. F clasO poate a"ea9

a. mai muli constructori Mi mai muli #estructori %. un sin)ur constructor Mi un sin)ur #estructor c. mai muli constructori Mi un sin)ur #estructor

2. Fr#inea apelOrii constructorilor n ca#rul unei ierar(ii #e clase #e eemplu9 Yaza ȋ eri"ata, lacrearea unui o%iect #in clasa eri"ata, este urmOtoarea9

a. nt i se apeleazO constructorul clasei eri"ata Mi apoi constructorul clasei Yaza ȋ ȃ

%. nt i se apeleazO constructorul clasei Yaza Mi apoi constructorul clasei eri"ata ȋ ȃ

c. nu are importanO, or#inea nu este presta%ilitO

. Constructorul unei clase9

a. tre%uie sO returneze un o%iect #in clasa respecti"O %. %tre%uie sO returneze "oi#c. nu returneazO niciun $el #e "aloare

8. Pn cazul #e$inirii unei clase a%stracte9

a. ncercarea #e a instania o clas\ a%stract\ este #etectatO #e compilator Mi semnalatO ca Mi eroare ȋ

%. instanierea clasei se poate realiza utiliz n#ȃ ne&

c. aceasta este alcOtuitO numai #in mem%ri a%straci 4$OrO implementare6

<. Cu" ntul c(eieȃ t'is reprezintO9

a. o "aria%ilO localO care aparine oricOrei instane a unui o%iect utilizatO pentru a #eclara o clasO#eri"atO #intr7o clasO #e %azO

%. o "aria%ilO localO care aparine oricOrei instane ne7statice a unui o%iect Mi reprezintO ore$erin\ spre o%iectul TnsuMi

c. nu eistO acest cu"Unt c(eie

>. Pn cazul supraTncOrcOrii co#ului meto#elor #in interiorul unei clase, selecia meto#ei e$ecti"apelate se realizeazO pe %aza9

a. tipului "alorii returnate #e aceasta %. numOrului sau tipului parametrilor utilizai Tn momentul apeluluic. at t a numOrului c t Mi a tipurilor parametrilor utilizai Tn momentul apeluluiȃ ȃ

/0. Pn cazul re#e$inirii 4supra ncOrcOrii6 operatorilor, urmOtoarele a$irmaii sunt a#e"Orate9 ȋ

a. este permisO ale)erea pentru operatori Mi a altor sim%oluri #ecTt cele eistente #ea %. re#e$inirea operatorilor este "ala%il\ numai pentru clasele #e$inite #e pro)ramator, pentru

tipurile stan#ar#, operatorii TMi pOstreazO #e$iniia ori)inalOc. este permisO sc(im%area pluralitOii operatorului prin re#e$inire

/1. e$inirea unei clase )enerice 4parametrizate sau template6 presupune9

a. #uplicarea meto#elor care #i$erO #oar prin tipul ar)umentelor utilizate #in ca#rul claseirespecti"e

%. #e$inirea $ormatului )eneral al clasei pe %aza unor tipuri )enerice D, D1, ... etc., pe care

compilatorul le "a Tnlocui Tn momentul apelului, $uncie #e tipurile parametrilor actualitransmiMi

c. #e$inirea meto#elor clasei $OrO a preciza implementarea acestora, urm n# ca implementarea sOȃ

se particularizeze ulterior

11



/'. Pn cazul utilizOrii meto#elor "irtuale cu comportament polimor$ic9a. le)atura Tntre numele meto#ei apelate Mi co#ul e$ecti" apelat se realizeazO Tn mo# static, Tn $aza

#e compilare 4staticearl3 %in#in)6 %. le)atura Tntre numele meto#ei apelate Mi co#ul e$ecti" apelat se realizeazO Tn mo# #inamic, Tn

$aza #e eecuie 4#3namiclate %in#in)6

c. se poate realiza at t static c t Mi #inamicȃ ȃ

1'



ASCL$

1. unctia minoritara este o $unctie auto#uala #eoarece9

a. are un numar impar #e "aria%ile

%. )x,x,x(f )x,x,x(f 321MIN321MIN =

c. ramane nesc(im%ata la orice permutare a "aria%ilelor ei

'. Intr7o retea lo)ica $ormata numai #in elemente !I7N-, un element lo)ic !I7N- a$lat intr7unni"el lo)ic par realizeaza operatia9

a. !I asupra "aria%ilelor #e intrare necomplementate %. !A- asupra "aria%ilelor #e intrare complementatec. !I7N- asupra "ari%ilelor #e intrare necomplementate

. entru sinteza unui circuit cu elemente !I7N-, la un pret minim se pleaca #e la9

a. S a $unctiei %. CC a $unctieic. N a $unctiei

/. @presia $unctiei suma a unui circuit sumator pe un ran) este9

a. %. Di64YiAi!i ++=

c. YiDiAiDiAiYi!i ++=

2. Con"ertorul #e co# este9

a. un circuit #e con"ertire care realizeaza trans$ormarea cu"intelor #e co# %inare insemnale %inare corespunzatoare co#urilor respecti"e

%. un circuit care la acti"area unei intrari con#uce la aparitia unui cu"ant #e co# peiesirec. un ciruit com%inational care permite trecerea #intr7un co# %inar in alt co# %inar

. upa mo#ul #e $unctionare, circuitele sec"entiale se impart in9

a. circuite sec"entiale sincrone si circuite sec"entiale asincrone %. circuite #e tip Seal3 si circuite #e tip Soorec. circuit cu $unctionare #eterminista si circuite sec"entiale pro%a%ilistice

8. Circuitul %asculant %ista%il #e tip D9

a. isi mo#i$ica starea interna atunci can# intrarea trece #in starea 0 in starea 1

%. pastreaza starea intrarii in timpul #intre #oua impulsuri #e tactc. se o%tine #intr7un %ista%il ]7J care are intrarile le)ate impreuna

<. entru numaratorul asincron cu n ran)uri9

a. nu eista restrictii pentru o $unctionare corecta %. $rec"enta #e lucru este limitata #e timpul #e raspuns al %ista%ilelor c. suma intarzierilor celor n ran)uri tre%uie sa $ie 5= cu semiperioa#a #e tact

>. @epresia re)ulata #e $orma 4i1i'6* reprezinta9

a. orice sec"enta care se poate $orma #in intrarile i1 si i'

%. sec"entele #e intrare $ormate prin repetarea intrarilor i1i'

c. toate sec"entele #e intrari care se pot $orma cu i1 si i' si contin o sin)ura #ata i1i'

10. -n element lo)ic !A-7N- realizeaza asupra "aria%ilelor #e intrare complementate, #aca se

1



a$la intr7un ni"el lo)ic impar $unctia9

a. !I %. !A-c. !I7N-

11. entru a preciza comportarea unui circuit sec"ential tre%uie9

a. pentru $iecare stare a intrarilor sa eiste cel putin o stare sta%ila %. speci$icate ecuatiilor iesirilor si tranzitiile circuituluic. sa se cunoasca pro%a%ilitatea cu care se $ace o anumita tranzitie

1'. entru inlaturarea cursei critice la circuitele %asculante #ista%ile #e tip E!9

a. se impune con#itia9 E ! = F %. se reseteaza circuitulc. se impune con#itia ca intrarile sa nu $ie nicio#ata simultan in starea 1

1. @presia %ooleana #uala se calculeaza9

a. ne)an# epresia #ata %. inlocuin# operatia !I cu !A- si in"ersc. calculan# $unctia ne)ata #e "aria%ile ne)ate

1/. -rmatoarele sisteme sunt sisteme complete #e operatii9

a. !A-7N-

%. !A-7@^CL-!I,!Ic. !I7N-

12. aca intr7o retea #e comutare cu elemente lo)ice !I7N- care realizeaza o anumita $unctie #e

comutare $ se inlocuiesc toate elementele cu elemente lo)ice !A-7N-, ne)an# in acelasi timptoate "aria%ilele #e intrare, se o%tine o retea #e comutare care realizeaza9

a. $unctia auto#uala $unctiei $ %. $unctia ne)atac. $unctia simetrica

icroprocesoare

1/



1. In#icatorul C 4Carry6 al microprocesorului <0< aratO9

12



a. transportul auiliar 4interme#iar6 %. transportul la o operaie aritmeticO pe < sau 1 %iic. #epOMirea #upO o operaie aritmeticOTn complement $aO #e #oi

'. -n semnal #e Tntrerupere sosit la microprocesor "a #eclanMa9

a. eecuia unui alt pro)ram %. oprirea microprocesorului Tn stare #e aMteptarec. iniializarea microprocesorului

. _ter)erea unei memorii @'EFS se $ace9

a. pe consola #e pro)ramare pe cale electricO %. prin epunerea capsulei la ra#iaii ultra"ioletec. su% coman#a microprocesorului #in sistem pe cale electricO

/. !tarea intrOrilor #e coman#O ale unei memorii EAS #inamice Tn timpul reTmprospOtOrii prin meto#aEA!7only refresh este9

a. EA! =0, CA! =0 , `@ =1 %. EA! =0 ,CA! =1 , `@ =1c. EA! =1 ,CA! =0 , `@ =0

2. Pn cazul unei Tntreruperi nemasca%ile la microprocesorul <0<, rutina #e Tntrerupere "a incepe9

a. #e la o a#resa $iO00A0< %. #e la a#resa calculatO pe %aza cu"intelor a$late la a#resele0000A Mi 0000<c. #e la a#resa calculatO pe %aza "ectorului #e Tntrerupere $urnizat pe ma)istrala #e

#ate

. Pn cazul unui trans$er paralel #e #ate 4la care emiOtorul are iniiati"a6, semnalul E@A9

a. este emis #e emiOtorMi aratO cO eistO #ate #isponi%ile %. este emis #e receptor Mi aratO cO acesta este )ata sO primeascO #atec. este emis #e receptor Mi aratO cO microprocesorul a preluat #atele

8. Pn cazul comunicaiei seriale prin meto#a #e transmisie asincronO, sincronizarea staiei #e recepiese realizeaza9

a. printr7un %it #e !DAED %. printr7un caracter !NCc. prin #ouO caractere !NC

<. In#icatorul #e instruciuni 4I6 al microprocesorului <0< conine9

a. a#resa "Ur$ului sti"ei %. %aza se)mentului #e co# curentc. o$$set7ul instruciunii urmOtoare

>. !tarea semnalelor #e coman#OTn re)im #e pro)ramare la memoria @'EFS este9

a. C@ =0, F@ =1, `@ =0 %. C@ =0, F@ =1, `@ =1c. C@ =0, F@ =0, `@ =0

10. -n circuit #e memorie EAS #inamicO cu < intrOri #e a#rese are capacitatea9

a. / J %. 1'< J c. '2 J

1



11. Fr#inea operaiilor Tn cazul unui trans$er prin te(nica #e intero)are este9

a. e$ectuarea instruciunii #e intrareieMire; testarea peri$ericului %. aMteptarea Tntreruperii #e la peri$eric; e$ectuarea instruciunii #e intrareieMirec. testarea peri$ericului; e$ectuarea instruciunii #e intrareieMire

1'. Care #intre noiunile #e mai os se poate Tmperec(ea cu termenul #e blan #e prioritOiX 4#ais3c(ain69

a. ar%itrare serialO %. ar%itrareparalelOc. co#i$icator #e prioritate

1. Pn cazul unui trans$er paralel #e #ate 4la care receptorul are iniiati"a6, acti"area $anionului bLINX#e la recepie se $ace ca urmare a9

a. acti"Orii semnalului E= %. acti"Orii semnalului E@Ac. acti"Orii semnalului ACJ

1/. La o trasmisie serialO, relaia #intre #e%itul %inar 46 Mi "iteza #e transmisie 4m6 este9

a. m = lo)'q %. = m lo)'qc. m = q

un#e q reprezinta numOrul #e stOri #istincte ale liniei.

1. Drans$erul prin acces #irect la memorie 4SA6 este9

a. iniiat #e microprocesor Mi coman#at #e controlerul SA %. iniiat #e peri$eric Mi coman#at #e controlerul SAc. iniiat Mi coman#at #e microprocesor

18. Cererea #e acces a unui mo#ul master la ma)istrala multiprocesor este sesizatO #e %locul #einter$aO cu ma)istrala pe %aza9

a. a#resei #epuse pe ma)istrala multiprocesor %. "ectorului #e Tntrerupere transmis pe ma)istrala multiprocesor c. a#resei #epuse pe ma)istrala localO a mo#ulului master

1<. !emnalul #e con$irmare a accesului unui mo#ul master la ma)istrala multiprocesor se acti"eazO#acO9

a. HoldAcknowledge = 1 Mi Wait = 0 %. Bs!rant = 1 Mi BsBsy = 0c. Bs"e#est = 1 Mi BsBsy = 0

1>. Anticiparea rami$icaiilor la microprocesoarele Intel se realizeazO #e cOtre unitatea9

a. DLY 4Dranslation Looasi#e Yu$$er6 %. - 4loatin) oint -nit6c. YDY 4Yranc( Dar)et Yu$$er6

'0. Fr)anizarea internO pe %ancuri a circuitelor #e memorie !EAS asi)urO9

a. Mter)erea pe %locuri a coninutului %. trans$erul Tn ra$ale #e la a#rese consecuti"ec. reTmprospOtarea pe rUn#uri a memoriei

18



'1. upO iniializare 4Eeset6 microprocesoarele Intel intrO Tn mo#ul #e lucru9

a. real %. proteatc. "irtual <0<

''. -nitatea #e pa)inare a microprocesoarelor Intel $urnizeazO9

a. a#resa $izicO %. a#resa liniarOc. a#resa lo)icO

'. -n re)istru se)ment al microprocesoarelor Intel conine9

a. un #escriptor %. un o$$setc. un selector

'/. Ee)istrul IDE 4Interrupt escriptor Da%le Ee)ister6 al microprocesoarelor Intel conine9

a. #escriptorul poartO al Tntreruperii %. a#resa #e %azO a se)mentului un#e se a$lO rutina #e ser"ire a Tntreruperiic. a#resa #e %azO a ta%elei #escriptorilor #e Tntrerupere

'2. Semoria DLY 4Dranslation Looasi#e Yu$$er6 a microprocesoarelor Intel conine9

a. cele mai recent utilizate pa)ini %. in$ormaiile #e stare ale tasurilor c. a#resele celor mai recent utilizate pa)ini

'. Pn ca#rul mecanismului #e protecie al microprocesoarelor Intel9

a. un se)ment #e co# poate $i apelat #intr7un se)ment #e co# cel mult la $el #e pri"ile)iat ca Mi acesta

%. un se)ment #e #ate poate $i accesat #intr7un se)ment #e co# cel mult la $el #e pri"ile)iat ca Mi acesta

c. un se)ment #e co# poate $i apelat #intr7un se)ment #e co# cel puin la $el #e pri"ile)iat ca Mi acesta

ASC$

1. !peci$icati cate)oriile #e clasi$icare a calculatoarelor #i)itale in $unctie #e $luurile #e #ate si

instructiuni9

a. `!Y!, `Y!, !Y, Y; %. !I!, !IS, SI!, SIS;

1<



c. CI!C, EI!C.

. Care este )ama posi%ila #e timp in care poate $i eecutata I, consi#eran# ca poate sa apara sau nusimultan cu alte intreruperi?

a. #e la '/,2 us la >,2 us; %. #e la /,2 us la >,2 us;c. #e la /,2 us la >,2 us;#. #e la '>,2 us la >,2 us;

/. -n sistem cu memorie "irtuala are / pa)ini in memoria reala iar celelalte sunt plasate pe #isc. !a se#etermine procentul a#reselor cu succes 4hit ratio6 pentru urmatorul $lu #e a#rese #e pa)ini , incon#itiile memoriei reale initial "i#a si al unui al)oritm #e inlocuire #e tip IF 4primul sosit primul plecat6. Cereri #e pa)ini9 ' 2 / 1 / 8 ' 1 1 8 / 2 /

a. 10; %. 12;c. '2;#. 2;e. 20;$. 1,'2.

2. Cum se poate eprima timpul #e propa)are a transportului intr7un sumator cu transport succesi" 4incasca#a6, pentru numere #e N %iti9

a. constant 4in#epen#ent #e N6; %. lo)aritmic 4Flo)4N66;c. liniar 4F4N66;

#. F4Nlo)4N66;e. atratic 4F4Nlo)4N'666.

. -n calculator, care opereaza cu cu"inte #e ' #e %iti, $oloseste reprezentarea in complement $ata #e'. Care este )ama intre)ilor care pot $i reprezentati in acest calculator?

a. #e la 7'' la ''; %. #e la 7'1 la '';c. #e la 7'1 la '171;#. #e la 7'' la '1;e. #e la 7'' 71 la ''.

8. Care #intre operatiile #e mai os necesita cele mai multe a#resari la memorie?

a. A#unarile Ee)istruKEe)istru; %. Eami$icatiile;c. Destari con#itii9#. eplasari Ee)istru !tan)a;

<. rima etapa in a#unarea a #oua numere in "ir)ula mo%ila este9

a. e)alizarea mantiselor si #eplasarea spre #reapta a eponentului si #ecrementareamantisei numarului mai mare in mo#ul;

%. e)alizarea eponentilor prin #eplasarea spre #reapta a mantisei si incrementareaeponentului numarului mai mic in mo#ul;

c. a#unarea mantiselor celor #oua numere.

1>



>. eplasarea aritmetica spre #reapta a numerelor reprezentate in co# #irect se $ace 9

a. cu intro#ucerea #e zerouri; %. cu intro#ucerea #e unitati;c. cu etensia %itului #e semn.

10. Care #in urmatoarele raspunsuri nu $ace parte #in taonomia lui l3nn %azata pe relatia #intre$luul #e instructiuni si cel #e #ate9

a. !I! 4sin)le instruction sin)le #ata stream6 %. !IS 4sin)le instruction multiple #ata stream6c. EI!C 4re#uce# instruction set computer6#. SIS 4multiple instruction multiple #ata stream6

11. Sicroinstructiile unui procesor elementar pose#a campuri #e control, $iecare camp acti"eaza unnumar #e linii #e coman#a con$orm urmatorului ta%el9

Campul #e control9 1 ' / 2 Campul #e coman#a9 8 / 2 ' 1

Care este numarul minim #e %iti necesari pentru #escrierea tuturor %itilor #e control?

a. %. 8c. 1'#. 1/e. ''

1'. !e consi#era un sistem #e memorie cu urmatorii parametrii9Dimpul #e acces la memoria tampon9 Dt=100nsDimpul #e acces la memoria principala9 Dp=1'00nsCare tre%uie sa $ie procentul #e a#resare cu succes la memoria tampon #aca se #oreste ca timpul me#iu#e acces sa nu #epaseasca cu mai mult #e '0 timpul #e acces la memoria tampon?

a. <0 %. >0c. ><#. >>e. >2

1. !e consi#era urmatorul set #e operatiuni elementare9EA NAEI ES; NA NA+1 4C4EI66D!1 EV4s16; D!' EV4s'6D Sa)C; Sa)C=A4Sa)A;Sa)Y6; Sa)A=D!1; Sa)Y=D!'EV4#6 DCare sunt microoperatiile ce intra in componenta $azei 55$etc(QQ?

a. . %. /.c. 2. , .#. 0. , 1.e. 0. , 1. , '.

1/. Intr7un calculator #i#actic s7a $olosit urmatoarea reprezentare, pe ' %iti, a numerelor reale9 ! 7 %itul 1 @ponent 7 %itii 0 + '

Santisa 7 %itii '' + 0Ca urmare a reproiectarii, s7a auns la urmatorul $ormat mo#i$icat9! 7 %itul 1 @ponent 7 %itii 0 + '' Santisa 7 %itii '1 + 0

'0



Care sunt consecintele acestei mo#i$icari?

a. a crescut )ama, si precizia %. a crescut )ama, iar precizia s7a micsoratc. )ama s7a re#us, iar precizia a crescut#. s7au re#us atat )ama cat si precizia

e. )ama si precizia nu s7au mo#i$icat

12. F unitate #e inmultire sec"entiala utilizeaza9 1. un sumator pentru e$ectuarea a#unarilor si sca#erilor

'. un numarator #e %iti care contorizeaza pasii al)oritmului. un sumator pentru e$ectuarea a#unarilor si un scazator pentru e$ectuarea sca#erilor

a. 1 si ' %. 1, ' si c. 1 si

1. aca o memorie tampon rapi#a 4timp #e acces /0 ns6 prezinta un procent #e a#resare cu succes #e<0 , iar o memorie principala are un timp #e acces #e 100 ns, atunci timpul me#iu #e acces al

procesorului la sistemul #e memorie este #e aproimati"9

a. 20 ns %. 0 nsc. 80 ns#. <0 nse. >0 ns

Siste#e %e operare$

1. Care #intre urmatoarele sunt necesare pentru crearea unor sisteme #e operare care sa opereze$ara inter$erente #in partea pro)ramelor utilizator malicioase sau netestate9

a. So# nucleu si utilizator; %. Instructiuni pri"ile)iate;c. Intreruperi pe %aza #e timer;

'1



#. rotectia memoriei.

'. Ce structura se $oloseste pentru e"i#enta %locurilor alocate unui $isier in sistemul AD9

a. coa#a #e %locuri; %. lista simplu inlantuita;

c. lista #u%lu inlantuita;#. no#uri in#e cu o structura ar%orescenta

. entru urmatorul $ra)ment #e pro)ram in#icati care #intre scenarii sunt "ala%ile9...... $or 4i=0; i510; i++6 : pi#i = $or46; i$ 4dpi#i6 : procesare46; eit406; Gpi# = Gait4& retco#e6;

eit406; ......

a. procesul curent creeaza pe ran# 10 procese $ii asteptan# terminarea unuia inainte #ea7l crea pe urmatorul;

%. procesul curent nu creeaza nici un proces $iu #eoarece con#itia #in bi$ b esteincorecta;

c. procesul curent creeaza 10 procese $ii care se eecuta in paralel, #upa care asteaptaterminarea unuia #intre acestea si se termina.

/. Care #intre urmatoarele a$irmatii este corecta?

a. Drecerea unui proces #in starea pre)atit in starea #e eecutie in mo# utilizator se

$ace #irect; %. Drecerea unui proces #in starea pre)atit in starea #e eecutie in mo# utilizator se

$ace trecan# mai intai prin eecutie in mo# nucleu;c. -n proces nou creat trece #irect in starea #e eecutie in mo# utilizator;#. In momentul in care nu mai eista su$icienta memorie $izica un proces in starea

pre)atit in memorie trece in starea suspen#at pe #isc;e. In momentul in care nu mai eista su$icienta memorie $izica un proces in starea

suspen#at in memorie trece in starea suspen#at pe #isc.

2. entru urmatorul $ra)ment #e pro)ram in#icati care #intre scenarii sunt "ala%ile9...... int nul, st#;

nul = [email protected]^DX, FKCE@AD f 0KEÈ, !KIE@A f !KIÈID@6; st# = #up416; #up'4nul, 16; close4nul6;

''



print$4bSesa #e test dHnX6; #up'4st#, 16; close4st#6; .......

a. ro)ramul #esc(i#e $isierul [email protected]^D #upa care atri%uie lui st# "aloarea ',

rezultata prin #u%larea "alorii 1, #u%leaza #imensiunea $isierului nul, #eoarece"aloarea #ata ca parametru este 1, tipareste pe ecran mesaul #at , #upa care#u%leaza "aloarea lui st#, rezultan# "aloarea / si intoarce aceasta "aloare ca si co##e terminare a pro)ramului;

%. unctul a6 este corect in a$ara $aptului ca $isierul este si creat nu numai #esc(is;c. ro)ramul creaza $isierul [email protected]^D #upa care #uplica iesirea stan#ar# in

st#, re#irecteaza iesirea stan#ar# in $isierul nul , #upa care inc(i#e in#icatorul nul,tipareste mesaul #at la iesirea stan#ar# , a#ica in $isierul creat, re$ace iesireastan#ar# si inc(i#e #uplicatul acesteia;

#. Nici unul #intre scenariile #e mai sus nu sunt corecte.

. @ecutia unui proces utilizator in sistemul -NI este #i"izata pe #oua ni"ele si anume utilizator sinucleu. Care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte?

a. rocesele in mo# utilizator pot accesa instructiunile si #atele proprii, #ar nu potaccesa instructiunile si #atele nucleului sau ale altor procese;

%. rocesele in mo# ernel pot accesa atat a#resele utilizator cat si a#resele nucleului;c. rocesele atat in mo# utilizator cat si in mo# nucleu pot eecuta orice instructiuni.

8. Care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte9

a. F partitie etinsa se comporta ca si un (ar##is separat, care poate $i impartit inalte partitii blo)iceX;

%. F partitie etinsa este o partitie speciala care este $olosita la etin#erea partitiilor primare in cazul in care acestea #in urma nu mai au spatiu #isponi%il;

c. Nu eista conceptul #e partitie etinsa.

<. Care #in urmatoarele sunt acti"itati maore ale unui sistem #e operare cu pri"ire la )estiunea proceselor9

a. Crearea si eliminarea proceselor utilizator si sistem; %. !uspen#area si reluarea proceselor;c. F$erirea unor mecanisme #e sincronizare a proceselor;#. F$erirea unor mecanisme #e comunicare intre procese;e. F$erirea unor mecanisme pentru tratarea inter%locarilor;

>. Consi#eran# or)anizarea $isierelor -NI , in#icati care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte9

a. in$ormatiile #intr7un $isier, memorate in %locul $izic $ se acceseaza mai rapi# #ecat

cele memorate in %locul $+1, in#i$erent #e "aloarea lui $; %. in$ormatiile memorate in primele 10 %locuri alocate unui $isier se acceseaza mai

repe#e #ecat celelalte in$ormatii;c. intr7un $isier cu 100 #e octeti nu se poate $ace o scriere incepan# cu octetul '000;#. %locurile lo)ice se #e$inesc la scriere9 #aca s7au scris in $isier )rupuri #e cate 10

octeti, nu se pot citi )rupuri #e '' octeti.

10. Ce structura se $oloseste pentru e"i#enta %locurilor alocate unui $isier in sistemul AD9

a. coa#a #e %locuri; %. lista simplu inlantuita;

c. lista #u%lu inlantuita;#. no#uri in#e cu o structura ar%orescenta.

11. Care #in urmatoarele a$irmatii le)ate #e apelurile sistem sunt corecte?

'



a. Apelurile sistem se $ac prin 11'; %. Apelurile sistem pot $i e$ectuate #oar #e catre utilizatori cu #rept #e a#ministrare;c. Apelurile sistem permit proceselor utilizator sa apeleze la ser"icii ale sistemului #e

operare.

1'. In a%senta unei protectii corespunzatoare, in ce con#itii, un $isier sters in sistemul AD, poate $irecuperat9

a. -n $isier sters nu mai poate $i recuperat; %. -n $isier sters se poate recupera intot#eauna;c. -n $isier sters poate $i recuperat cu con#itia ca intrarea sa in #irector sa nu $i $ost

suprascrisa;#. -n $isier sters poate $i recuperat cu con#itia ca intrarea sa in #irector sa nu $i $ost

suprascrisa, in plus aceasta tre%uia sa ocupe o zona continua #e %locuri si aceastazona sa nu $i $ost suprascrisa cu alte #ate.

1. an#u7se pro)ramul @EI care "eri$ica corectitu#inea unui $isier #e #ate, prin intoarcereaunui co# #e terminare 40, 1 sau '6, in#icati e"entualele corectii si rezultatul eecutiei $isieruluiD@!D.YAD9

g@C[F F E@S Acesta este $isierul D@!D.YAD FE I IN 4*.AD6 F CS I

g@C[F F E@S Acesta este $isierul CS.YAD CALL @EI 1 I @EEFEL@@L 0 @C[F ormat incorect. I @EEFEL@@L 1 @C[F ate incorecte.

I @EEFEL@@L ' @C[F ate corecte.

a. ro)ramele sunt corecte iar eecutia lui D@!D.YAD "a a"ea ca rezultat a$isareacorectitu#inii #atelor #in $isierele a"an# etensia AD #in #irectorul curent;

%. ro)ramul D@!D.YAD pentru o $unctionare corecta tre%uie mo#i$icat prinintro#ucerea apelului CALL #upa F, iar eecutia lui D@!D.YAD mo#i$icat inacest $el "a a"ea ca rezultat a$isarea corectitu#inii #atelor #in $isierele a"an#etensia AD #in #irectorul curent;

c. Eezultatul eecutiei pro)ramului D@!D.YAD ar $i a$isarea corectitu#inii #atelor #in$isierele a"an# etensia AD #in #irectorul curent, cu con#itia mo#i$icariispeci$icate la punctul 4%6 si in plus prin in"ersarea or#inii testarii #in CS.YAD,a#ica intai pentru co#ul ', #upa care pentru 1 si la s$arsit pentru 0.

1/. Care sunt #repturile #e acces care se pot seta pentru un $isier in sistemul -NI^ 9

a. In sistemul -NI $isierelor nu li se pot asocia #repturi #e acces; %. -nui $isier in sistemul -NI^ i se pot asocia #oar #oua #repturi9 eecutie si

normal;c. -nui $isier in sistemul -NI i se pot asocia #repturile9 citire, scriere si eecutie

pentru proprietar, )rup si altii;#. -nui $isier in sistemul -NI i se pot asocia #repturile9 citire, scriere si eecutie

pentru un anumit utilizator.

12. Care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte9

a. Al)oritmul #e plani$icare C! #eza"antaeaza procesele scurte;

%. Al)oritmul #e plani$icare EE #eza"antaeaza procesele lun)i;c. Al)oritmul #e plani$icare !] este al)oritmul $olosit cel mai #es in implementari.

1. In le)atura cu al)oritmii #e plani$icare a #iscului, care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte9

'/



a. Al)oritmul C7!CAN o$era un timp #e asteptare mai uni$orm #ecat !CAN; %. Al)oritmul C7LFFJ este o "ersiune a C7!CAN;c. Al)oritmii !CAN i C7!CAN se comportO mai %ine pentru sisteme care pun oș

TncOrcare mare pe #isc.

18. In le)atura cu memoria "irtuala, care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte?a. Cop37Fn7`rite permite atat procesului parinte cat si celui $iu sa partaeze aceleasi

pa)ini in memorie; %. entru eecutie un pro)ram tre%uie sa $ie in totalitate in memorie;c. Dras(in) apare in momentul in care un process este ocupat cu sc(im%ul #e pa)ini

4inout6;#. Dras(in)7ul apare #aca suma #imensiunii #e localizare este mai mare #ecat

#imensiunea totala a memoriei.

1<. Care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte9

a. Intr7un sistem #e operare nu pot coeista procese si $ire #e eecutie;

%. irele #e eecuie permit TmpOrirea unui sin)ur pro)ram Tn multiple $ire #eeecuie;c. Nucleul sistemului #e operare in#oGs este orientat pe o%iecte;#. ìn#oGs ND nu permite multitasin) preempti".

1>. Care #intre urmatoarele a$irmatii sunt corecte9

a. iecare $i ier pe un "olum ND! este reprezentat printr7o Tnre)istrare Tn AD;ș

%. i iere i #irectoare mici pot $i con inute Tn totalitate Tn SD;ș ș ț

c. @! o$erO te(nolo)ia #e criptare $olositO pentru a stoca $i iere criptate pe "olumeș

ND!;#. ormatarea unui "olum cu sistemul ND! #uce la crearea mai multor $i iereș

sistem 4meta#ate6 care con in in$orma ii #espre toate $i ierele i #irectoarele #e peț ț ș ș

"olum;e. ermisiunile sunt #isponi%ile pentru #iscuri $ormatate atat ND! cat si AD.

(a)e %e %ate$

1. Pntr7un mo#el $izic a #atelor, o rela ie este reprezentatO ca i uno?ț ș

4!electa i un rOspuns6ț

a. ColoanO %. EUn#c. Instan Oț#. C(eie eternO 4orei)n Je36

'2



'. CUn# este o entitate Tn a #oua $ormO normalO? 4!electa i un rOspuns6ț

a. CUn# toate atri%utele non7-I sunt #epen#ente #e Tntre)ul -I. %. CUn# atri%utele nu sunt reciproc in#epen#ente i sunt Tn Tntre)ime in#epen#ente #eș

c(eia primarO.

c. CUn# atri%utele nu sunt reciproc in#epen#ente i sunt Tn Tntre)ime #epen#ente #e c(eiaș primarO.#. Niciunul #in rOspunsurile #e mai sus.

. I#enti$ica i toate a$irma iile INCFE@CD@ care completeazO urmOtoarea propozi ie9 F c(eie primarOț ț ț

este94!electa i trei rOspunsuri6ț

a. F sin)urO coloanO care i#enti$icO Tn mo# unic $iecare coloanO #in ta%el. %. -na sau mai multe coloane ale ta%elului care i#enti$icO Tn mo# unic $iecare rUn# #inrespecti"ul ta%elc. -n set #e coloane #intr7un ta%el care i#enti$icO Tn mo# unic rUn#urile #in alt ta%el#. oar o coloanO care tre%uie sa $ie nulO 4null6

*+ Dre%uie sO "O asi)ura i cO $iecare "aloare #in coloana !@ADKI este unicO 4unique6 sau nulO 4null6.ț

Ce constrUn)ere #e$ini i pe coloana !@ADKI ? 4!electa i un rOspuns6ț ț

a. C[@CJ %. -NIh-@c. NFD N-LL#. EISAE J@

2. @"alua i acest %loc !@L@CD9ț

$%&%C' (

)"*+ e,ployee e- e,ployee ,

WH%"% e.,anagerid = ,.e,ployeeid;

Ce tip #e clauzO oin este creatO #e acest %loc !@L@CD? 4!electa i un rOspuns6ț

a. sel$ oin %. cross oinc. le$t outer oin#. $ull outer oin

. -rmOtorul %loc !hL ce rezultat "a a"ea? 4!electa i un rOspuns6ț

$%&%C' lastna,e- depart,entna,e

)"*+ e,ployees

C"*$$ /*01 depart,ents;

a. EUn#urile lipsO #in con#i ia #e oinț

%. lastKname i #epartmentKname #in ta%elul emplo3eesșc. -n pro#us cartezian Tntre cele ' ta%ele#. -n rezultat Tncruci at omi Un# cUmpurile similare #in cele #ouO ta%ele.ș ț

8. @"alua i acest %loc !@L@CD9ț

$%&%C' +012hiredate- depart,entid

)"*+ e,ployees

!"*45 B6 depart,entid;

Ce "alori sunt a$i ate? 4!electa i un rOspuns6ș ț

a. ata primei an)aOri #in $iecare #epartament %. ata primei an)aOri #in ta%elul @SLF@@!c. ata ultimei an)aOri #in ta%elul @SLF@@!

'



#. O ile #e an)aare #in ta%elul @SLF@@! care con in "alori nule 4N-LL6ț ț

<. Care $unc ie #e )rup se $olose te pentru a a$i a cea mai mica "aloare #in coloana !AL@!KASF-NDț ș ș

? 4!electa i un rOspuns6ț

a. AV

%. CF-NDc. SA^#. SIN

>. Care cu"Unt c(eie Tntr7un -AD@ speci$icO coloanele #e sc(im%at ? 4!electa i un rOspuns6ț

a. !@L@CD %. `[@E@c. !@D#. [AINV

10. ie entitatea AE@!! cu atri%utele9 A77"%$$8

9 Hose 1,ber ( $treet

( 'own

( City

( 6ear of Bild

o City 5oplation

AceastO entitate nu este Tn a treia $ormO normalO 4niciun atri%ut non7-I nu poate $i #epen#ent #e altatri%ut non7-I6. A#e"Orat sau $als? 4!electa i un rOspuns6ț

a. A#e"Orat %. als

11. ot toate constrUn)erile sO $ie mo#elate Tntr7o #ia)ramO #e rela ie a entitO ilor 4@E6?ț ț4!electa i un rOspuns6ț

a. Nu, caz Tn care a#ministratorul %azei #e #ate se "a ocupa #e ele %. Nu, #ar se eplicO utilizatorilor, ca sO le poatO impune sin)uric. a, toate constrUn)erile pot $i mo#elate i a$i ate pe #ia)rama @E ș ș

#. Nu, #ar tre%uie listate separat pentru a $i impuse Tn mo# pro)ramat

1'. Ce tip #e constrUn)ere este urmOtorul eemplu9Waloarea #in coloana mana)erKi# a ta%elului @SLF@@! tre%uie sO $ie aceea i cu o "aloare #inș

coloana emplo3eeKi# a ta%elului @SLF@@!X4!electa i un rOspuns6ț

a. Inte)ritate a entitO iiț

%. Inte)ritate #e$initO #e utilizator c. Inte)ritate #e coloanO#. Inte)ritate re$eren ialOț

1. Dre%uie sO a$i a i toate rUn#urile #in ta%ela @SLF@@! care con in o "aloare nulO 4null6 Tnș ț ț

coloana @AEDS@NDKI. Ce operator #e compara ie ar tre%ui $olosit? 4!electa i un rOspuns6ț ț

a. = N-LL %. N-LLdc. I!N-LL

#. I! N-LL

1/. Care a$irma ie #espre clauza FE@E Y este a#e"OratO? 4!electa i un rOspuns6ț ț

'8



a. !e poate $olosi un alias #e coloanO 4column alias6 Tn clauza FE@E Y. %. Fr#inea implicitO #e sortare a lui FE@E Y e #escen#entO.c. Clauza FE@E Y poate con ine coloane care nu sunt men ionate Tn lista coloanelorț ț

#in !@L@CD#. Clauza FE@E Y ar tre%ui sO $ie ime#iat Tnaintea clauzei EFS Tntr7un %loc!@L@CD

12. Care a$irma ie #espre crearea unui ta%el este a#e"OratO? 4!electa i un rOspuns69ț ț

a. Cu o coman#O CE@AD@ DAYL@, ta%ela "a $i creatO Tntot#eauna Tn sc(emautilizatorului curent %. acO nici o sc(emO nu e eplicit inclusO Tn coman#a CE@AD@ DAYL@, ta%ela e creatOTn sc(ema utilizatorului curent.c. acO nici o sc(emO nu e eplicit inclusO Tn coman#a CE@AD@ DAYL@, coman#aCE@AD@ DAYL@ "a e ua.ș

#. acO o sc(emO e implicit inclusO Tn coman#a CE@AD@ DAYL@ #ar nu eistO, "a $icreatO pe loc

1. Care a$irma ie #espre constrUn)erea NFD N-LL este a#e"OratO? 4!electa i un rOspuns69ț ț

a. ConstrUn)erea NFD N-LL tre%uie #e$initO la ni"el #e coloanO. %. ConstrUn)erea NFD N-LL poate $i #e$initO la ni"el #e coloanO sau #e ta%el.c. ConstrUn)erea NFD N-LL necesitO coloana sO ai%O "alori al$anumerice.#. ConstrUn)erea NFD N-LL Tmpie#icO o coloanO #e la a con ine "alori al$anumerice.ț

18. La care #intre urmOtoarele ' ni"ele pot $i a#Ou)ate constrUn)erile #e c(eie primarO 4rimar3 Je36,c(eie strOinO 4orei)n Je36, c(eie unicO 4-nique e36, i C(ec? 4!electa i #ouO rOspunsuri6ș ț

a. CUmp null 4Null6 %. Da%elc. EUn##. ic ionar ț

e. ColoanO

1<. @"alua i acest %loc !@L@CD9ț

$%&%C' $6$7A'% : 3

)"*+ dal;

Ce "aloare este returnatO #e aceastO intero)are 4quer36? 4!electa i un rOspuns6ț

a. ata curentO plus 0 #e ore. %. ata curentO plus 0 #e zile.c. ata curentO plus 0 #e luni.#. Nicio "aloare nu este returnatO #eoarece %locul !@L@CD )enereazO o eroare.

1>. Care #in urmOtoarele #escrie un oin natural 4natural oin6? 4!electa i un rOspuns6ț

a. -n oin Tntre #ouO ta%ele care $olose te coloane care au acela i nume, tip #e #ate iș ș ș

lun)ime. %. -n oin care pro#uce un pro#us cartezian.c. -n oin Tntre ta%ele un#e nu eistO cUmpuri asociate.#. -n oin care $olose te un sin)ur ta%el.ș

'0. @"alua i %locul !@L@CD9ț

$%&%C' +A<2salary- depart,entid

)"*+ e,ployees



a. Cel mai mare salar #e la to i an)aa ii.ț ț

%. Cel mai mare salar #in $iecare #epartament.c. An)aa ii cu cele mai mari salarii.ț

'<



#. An)aatul cu cel mai mare salar pentru $iecare #epartament.

'1. Care #in urmOtoarele a$irma ii e a#e"OratO Tn ce pri"e te or#inea eecutOrii su%intero)Orilorț ș

4su%quer37urilor6 4!electa i un rOspuns6ț

a. huer37ul eterior este eecutat TntUi.

%. !u%quer37ul se eecutO o #atO #upO quer37ul principal.c. !u%quer37ul se eecutO o #atO Tnainte #e quer37ul principal.#. Eezultatul quer37ului principal e utilizat Tn su%quer3.

''. Care #in urmOtoarele #escrie cel mai %ine un tri))er pentru %aza #e #ate? 4!electa i un rOspuns6ț

a. -n su%pro)ram care "eri$icO #acO un utilizator a intro#us parola corectO pentru a seautenti$ica Tn %aza #e #ate. %. -n su%pro)ram L!hL care se eecutO automat cUn# un e"eniment asociat #in %aza#e #ate are loc.c. -n su%pro)ram L!hL care returneazO Tntot#eauna o sin)urO "aloare.#. -n su%pro)ram care este in"ocat Tn mo# eplicit #e aplica ie.ț

e. -n su%pro)ram L!hL care insereazO rUn#uri Tntr7un ta%el #e lo))in) 4urnal6.

'.Arana i comenzile Tn or#inea corespunzOtoare9ț

A. F@N m3Kcurs;Y. CLF!@ m3Kcurs;C. C-E!FE m3Kcurs I! !@L@CD m3Kcolumn EFS m3Kta%le;. @DC[ m3Kcurs INDF m3K"aria%le;

a. C,,A,Y %. C,A,,Yc. A,C,,Y#. C,A,Y,

'/. Care #intre urmOtoarele reprezintO o #i$eren O #intre o proce#urO i o $unc ie? 4!electa i unț ș ț ț

rOspuns6

a. unc iile nu pot $i Tncui%ate; proce#urile pot $i, pUnO la cel mult < ni"ele.ț

%. F proce#urO poate a"ea "alori implicite 4@A-LD6 pentru parametri; Tn timp ce$unc ia nu.ț

c. -n cursor eplicit poate $i #eclarat Tntr7o proce#urO, #ar Tn $unc ie nu.ț

#. F $unc ie nu poate $i utilizat intr7un %loc !hL ; o proce#urO poate $i utilizat Tn !hL.ț

e. F $unc ie tre%uie sO returneze o "aloare, o proce#urO poate sau nu.ț

'2.F re)ulO #e a$aceri 4%usiness rule6 pre"e#e ca salariul nici unui an)aat nu poate $i mai mare #ecUt>>,>>>.>> sau mai mic #ecUt 0. Cea mai %unO meto#O #e a impune aceastO re)ulO este $olosirea4!electa i un rOspuns69ț

a. Dip #e #atO N-SY@E48,'6 pentru coloana !ALAE %. -n tri))er #e tip %azO #e #ate 4#ata%ase tri))er6c. -n tri))er #e tip aplica ie 4application tri))er6ț

#. -n "ieG.e. F constrUn)ere #e tip C[@CJ 4c(ec constraint6

'.Care #in urmOtoarele #eclara ii #espre cursori implici i N- este a#e"Orat?4!electa i un rOspuns6ț ț ț

'>



a. !unt #eclara i #e cOtre pro)ramatorul L!hL.ț %. !unt #eclara i automat #e cOtre Fracle pentru o #eclara ie #e tip9 sin)le7roG !@L@CD.ț ț

c !unt #eclara i automat #e cOtre Fracle pentru toate #eclara iile SL.ț ț

#. !unt #esc(i i i Tnc(i i automat #e cOtre Fracle.ș ș ș

'8. @"alua i %locul !@L@CD9ț

$%&%C' +A<2salary- depart,entid

)"*+ e,ployees



a. Cel mai mare salar #e la to i an)aa ii.ț ț

%. Cel mai mare salar #in $iecare #epartament.c. An)aa ii cu cele mai mari salarii.ț

#. An)aatul cu cel mai mare salar pentru $iecare #epartament.s'<. Care #in urmOtoarele a$irma ii e a#e"OratO Tn ce pri"e te or#inea eecutOrii su%intero)Orilorț ș

4su%quer37urilor6 4!electa i un rOspuns6ț

a. huer37ul eterior este eecutat TntUi. %. !u%quer37ul se eecutO o sin)urO #atO, #upO quer37ul principal.c. !u%quer37ul se eecutO o sin)urO #atO, Tnainte #e quer37ul principal.#. Eezultatul quer37ului principal e utilizat Tn su%quer3.

'>. ie entitatea AE@!! cu atri%utele9 A77"%$$8

9 Hose 1,ber

( $treet

( 'own

( City( 6ear of Bild

o City 5oplation

AceastO entitate nu este Tn a treia $ormO normalO 4niciun atri%ut non7-I nu poate $i #epen#ent #e altatri%ut non7-I6. A#e"Orat sau $als? 4!electa i un rOspuns6ț

a. A#e"Orat %. als

0. Care a$irma ie #espre clauza FE@E Y este a#e"OratO? 4!electa i un rOspuns6ț ț

a. !e poate $olosi un alias #e coloanO 4column alias6 Tn clauza FE@E Y. %. Fr#inea implicitO #e sortare a lui FE@E Y e #escen#entO.

c. Clauza FE@E Y poate con ine coloane care nu sunt men ionate Tn lista coloanelorț ț#in !@L@CD#. Clauza FE@E Y ar tre%ui sO $ie ime#iat Tnaintea clauzei EFS Tntr7un %loc!@L@CD

1. Care a$irma ie #espre crearea unui ta%el este a#e"OratO? 4!electa i un rOspuns69ț ț

a. Cu o coman#O CE@AD@ DAYL@, ta%ela "a $i creatO Tntot#eauna Tn sc(ema utilizatorului curent %. acO nici o sc(emO nu e eplicit inclusO Tn coman#a CE@AD@ DAYL@, ta%ela e creatOTn sc(ema utilizatorului curent.c. acO nici o sc(emO nu e eplicit inclusO Tn coman#a CE@AD@ DAYL@, coman#aCE@AD@ DAYL@ "a e ua.ș

#. acO o sc(emO e implicit inclusO Tn coman#a CE@AD@ DAYL@ #ar nu eistO, "a $i

creatO pe loc

0



Li#ba,e %e asa#blare$

1. Semoria unui sistem <0< este #e9

a. 'j'0 octeti %. 1*10j octeti

'. -n se)ment are lun)imea minima #e9

a. 1 octeti %. 'j1 octetic. 1 octet

1



. -n se)ment are lun)imea maima #e9

a. 1 octeti %. 'j1 octetic. 'j'0 octet

/. A#resa a%soluta se calculeaza prin a#unarea9

a. unui re). #e se)ment pe 1 %iti cu un o$$set pe 1 %iti %. unui re). #e se)ment pe 1 %iti cu / zero mai putin semni$icati"i a#au)ati cu un

o$$set pe 1 %itic. unui re). %aza pe 1 %iti cu un re). in#e pe 1 %iti cu un #eplasament pe 1 %iti

2. Ee)istrii )enerali sunt $olositi pentru9

a. pastrarea operanzilor operatiilor aritmetice si lo)ice %. pastrarea rezultatelor operatiilor aritmetice si lo)icec. pastrarea instructiunilor

. Ee)istrii pointer si in#e sunt $olositi pentru9

a. pastrarea operanzilor operatiilor aritmetice si lo)ice %. pastrarea a#resei #e o$$set #in ca#rul se)mentuluic. pastrarea instructiunilor

8. Ee)istrii #e se)ment sunt $olositi pentru9

a. pastrarea a#resei #e start a se)mentului %. pastrarea a#resei #e o$$set #in ca#rul se)mentuluic. pastrarea a#resei instructiunilor

<. <0< are9

a. > $anioane %. $anioane #e starec. $anioane #e control

>. So#urile #e a#resare a operanzilor sunt9

a. ime#iat, re)istru, #irect, in#irect %. %aza,in#e, %aza+in#e, %aza+#eplasament,

in#e+#eplasament,%aza+in#e+#eplasamentc. ime#iat, re)istru, memorie

10. F "aria%ila simpla este o "aria%ila care reprezinta9

a. o "aloare $ia %. o sin)ura "aloarec. o sec"enta #e "alori

1'. -n ta%lou este o "aria%ila care reprezinta9

a. o sec"enta #e "alor #e tipuri #i$erite %. o "aloare "aria%ilac. o sec"enta #e "alor #e tipuri #i$erite#. o sec"enta #e "alori #e acelasi tip

1. F inre)istrare 4articol, structura6 este9

a. o colectie #e campuri #e #ate, i#entice %. o colectie #e campuri #e #ate, o%li)atoriu #e #i$erite tipuric. o colectie #e campuri #e #ate, posi%il #e #i$erite tipuri

'



1/. F "aria%ila %azata este9

a. o "aria%ila ce are o %aza %. o "aria%ila a carei a#resa este #ata #e un pointer c. o "aria%ila a carei %aza este la a#resa para

12. F inre)istrare #e acti"are este9

a. o inre)istrare ce se acti"eaza automat %. o inre)istrare ce se acti"eaza recursi"c. o inre)istrare careia i se aloca memorie la $iecare apel #e su%rutina

1. F su%rutina reentranta este o su%rutina care9

a. poate $i apelata in timp ce ea este in eecutie #e la un apel anterior %. se apeleaza pe ea insasic. apeleaza anumite su%rutine care la ran#ul lor apeleaza su%rutina ori)inala#. $iin# suspen#ata pe timpul aparitiei unei intreruperi, este apelata #in nou #e rutina

#e #eser"ire a intreruperii

18. rimiti"ele cu siruri contin9

a. pasi #e conta%ilitate %. pasi #e re)iec. operatii primiti"e#. instructiuni

1<. Sutarea unui sir intr7un loc ce se suprapune cu locul #e un#e "ine9

a. ri#ica pro%leme %. nu ri#ica nici un $el #e pro%leme

1>. Fperatiile primiti"e sunt9

a. mutare %. scanarec. ne)are#. compararee. incarcare$. #epunere). comprimare

'0. Instructiunile cu siruri complee9

a. contin siruri #e o compleitate ri#icata %. realizeaza operatii primiti"e asupra sirurilor c. realizeaza operatii complee asupra sirurilor #. realizeaza instructiuni complee asupra sirurilor e. realizeaza instructiuni or#inare asupra sirurilor

'1. Intreruperile so$tGare sunt9

a. cele ce apar la inter"ale re)ulate #e timp %. cele care sunt apelate #in pro)ramc. cele ce apar #atorita aparitiei unor e"enimente eterne



#. cele #e tipuri rezer"ate

''. Intreruperile nemasca%ile sunt9

a. cele ce apar la pinul NSI al procesorului %. cele ce se $olosesc #e eemplu in cazul ca#erii tensiunii #e alimentare

c. cele )enerate #e peri$erice $oarte per$ormante#. cele #e tipul '

'. Intreruperile masca%ile sunt9

a. cele ce apar la pinul INDE al procesorului %. cele )enerate #e peri$ericec. cele care au ne"oie #e un moti" 4#intr7un numar #at #e moti"e6 pt. a $i acceptate #e

catre procesor

'/. F rutina #e tratare a intreruperii sal"eaza9

a. re)istrii

%. $anioanelec. a#resa #e re"enire

'2. Instructia IND9

a. nu se eecuta #aca I este acti"at %. nu se eecuta #aca I este #ezacti"atc. se eecuta in#i$erent #e starea $anionului I

'. In #epanare se $oloseste9

a. o instructie IND #e tipul %. $anionul D

c. o intrerupere (ar#Gare

'8. F )reseala #e proiectare 4corectata6 a lui <0< a $ost

a. ca a#unarea intrea)a #a un rest ne)ati" %. ca ar putea accepta intreruperi #upa mo#i$icarea re)istrului !!c. procesorul in "ir)ula $lotanta #a eroare cin# $ace calcule cu mantisa

'<. -n procesor su%or#onat este9

a. un procesor care eecuta ce"a la cererea procesorului principal %. un procesor care urmareste atent procesorul principal urmarin# aparitia instructiunii

@!C can# preia controlul

c. un procesor ce auta procesorul principal in e$ectuarea calculelor

'>.!incronizarea procesorului cu a coprocesorului se $ace9

a. (ar#Gare 4prin semnale #e coman#a si control6 %. so$tGare 4prin instructiunea AID6

0. artaarea resurselor $ace necesara9

a. utilizarea pre$iului LFCJ %. utilizarea pre$iului E@c. eistenta unui semnal (ar#Gare pe pinul LFCJ pe #urata unei instructiuni speciale

/



#. eistenta unui semnal (ar#Gare #e utilizarie a memoriei in mo# eclusi"

1. artaarea resurselor9

a. este o $orma #e sincronizare intre #oua procesoare $olosin# o resursa comuna %. nu este o $orma #e sincronizare intre #oua procesoare $olosin# o resursa comuna

Al"orit#i -i te'nici %e pro"ra#are

1. F "aria%ilO #e tip pointer este o "aria%ilO

a6. staticO %6. #inamicOc6. poate $i atTt staticO cTt Mi #inamicO.

'.Care al)oritm #e cautare este cel mai in#icat in cazul unui ta%lou care contine urmatoarele elemente91 / 2 8 < 1' 18 1 '1 '/ 0 /2 0

a6. te(nica $anionului %6. cautare %inarac6. cautare prin interpolare

2



. Seto#ele #irecte #e sortare a ta%lourilor se caracterizeazO printr7o per$ormanO proporionalO cu9

a6. F 4 lo) ' N 6 %6. F 4 N lo) ' N 6c6. F 4 N'6

, un#e N reprezintO numOrul #e elemente #e sortat.

/. ornin# #e la sec"enta urmatoare 1 2 8< ' 2 1' 22 '1 se construieste un ansam%lu. Acesta "aa"ea urmatoarea $orma 9

a6. 1' ' 1 '1 2 8< 22 2 %6. 1' '1 1 ' 8< 2 2 22c6. 1' '1 1 ' 2 8< 22 2

2. Care este numarul minim #e c(ei care tre%uie inserate initial intr7un ar%ore Y #e )ra# ast$el incitacesta se creasca in inaltime 4aun)in# ast$el pe #oua ni"eluri6 ?

a6. /

%6. c6. 8

. In ca#rul te(nicii #ispersiei, pe %aza $unciei #e #ispersie 4(as(in)6 se #eterminO9

a6. pentru $iecare c(eie un in#ice #e ta%lou unic la care este inseratO c(eia Tn ta%loul #ispersat %6. pentru $iecare c(eie un in#ice #e ta%lou, putTn# rezulta in#ici i#entici pentru #ouO c(ei#i$eritec6. mai muli in#ici #e ta%lou la care c(eia poate $i memoratO Tn ta%loul #ispersat, la ale)ere,TntrucTt $uncia #e #ispersie nu este %iecti"O

8. ie urmatorul $ra)ment #e pro)ram prin care se #oreste sa se insereze un numar Tntre) , #at, Tntr7olista TnlOntuitO or#onatO eistentO, ast$el TncTt aceasta sO rOminO or#onatO. CTn# se "a eecuta sec"enta#e mai os pentru o "aloare mai micO #ecTt orice "aloare eistentO Tn listO Tn acel moment 9

struct no#:

int c(eie;no# *urm;

;no# *inceput, *p, *q;int ;

p=inceput;i$ 4pd=N-LL6:G(ile 4p7Qc(eie56 p=p7Qurm;



q=4no#*6malloc4sizeo$4no#66;q7Qc(eie=;q7Qurm=p7Qurm; p7Qurm=q;

a6.sec"ena #e mai sus "a $unciona corect %6.noul no# se "a insera #upa no#ul pe care ar tre%ui sO7l precea#O a in listOc6.noul no# se "a insera inaintea no#ului pe care ar tre%ui sO7l urmeze in listO

<. !e #oreste realizarea sortOrii $isierului care conine sec"ena #e c(ei 9 1' 2 8< ' 2 1 22 '1 prininterclasare naturalO. upO prima etapO #e #e$alcare7interclasare $iMierul "a arOta ast$el 9

a6. 1' 1 2 2 8< ' '1 22 %6. 1' ' 2 2 8< 1 '1 22c6. 1' ' 2 22 8< '1 1 22

>. F structurO #e ar%ore ec(ili%rat AL este un ar%ore9

a6. %inar, pentru care TnOlimea su%ar%orelui stTn) este e)alO cu TnOlimea su%ar%orelui #rept %6. %inar, pentru care Tnalimile su%ar%orilor stTn) Mi #rept #i$erO cu cel puin o unitatec6. %inar, pentru care Tnalimile su%ar%orilor stTn) Mi #rept #i$erO cu cel mult o unitate

10. Ar%orele #e acoperire al unui )ra$ reprezintO9

a6. un su%)ra$ care conine toate no#urile )ra$ului #ar numai atTtea arce cTte sunt necesare pentru $ormarea unui ar%ore %6. un su%)ra$ cone al )ra$ului iniialc6. un su%)ra$ al )ra$ului iniial, pentru care eistO un #rum Tntre oricare #intre no#urile sale

11. Ce se intele)e prin notatia 9 )4n6 este F4$4n66 ?

a6. @istO constantele poziti"e c Mi n0 ast$el TncTt )4n6 k c$4n6, oricare ar $i n n0 . %6. @istO constantele poziti"e c Mi n0 ast$el TncTt )4n6 = c$4n6, oricare ar $i n n0 .c6. @istO constantele poziti"e c Mi n0 ast$el TncTt )4n6 c$4n6, oricare ar $i n n0 .

1'. Al)oritmul lui istra este utilizat pentru9

a6. #eterminarea tuturilor #rumurilor #intre #ouO no#uri #ate #intr7un )ra$ %6. #eterminarea ar%orelui #e acoperire minim al unui )ra$ c6. #eterminarea #rumurilor minime cu ori)ine unicO Tntr7un )ra$

1. Ar%orele %inar or#onat rezultat in urma inserarii sec"entiale a sec"entei #e c(ei'1,'2,'0,1>,'8,1<,12,',1,'/ are 9

a6. ' ni"eluri %6. / ni"eluric6. ni"eluri

1/. Care #intre urmatoarele "ariante corespun#e tra"ersarii ar%orelui #in $i)ura #e mai os in preor#ine ?

8



A

C =

@ ? V

Y

[ I ]

J NL S F

a6. AY@LJVC[SINF] %6. AY@JLVC[I]SNFc6. AY@JVLC[INSF]

12. F $uncie #e #ispersie $9C[@I7QINICI #e $orma i=c(eie mo# N, un#e N reprezintO numOrul #eelemente #intr7o ta%elO #e #ispersie, este utilizatO pentru a memora Tn ta%ela #e #ispersie #e #imensiune N=8, cu a#resare #esc(isa, urmOtoarea sec"enO #e c(ei 9 8, <, 8', /<, ><, 11, 2. Fr#inea Tn carec(eile "or apOrea Tn ta%ela "a $i9

a6. 11 /< 8 < 8' >< 2 %6. >< 2 8 < 8' 11 /<c6. >< 2 8 < 8' /< 11

Documents

subiecte rezolvate 2014