Subiecte psihologie licenta 2011

7/28/2019 Subiecte psihologie licenta 2011

1/65

Fundamentele psihologiei

1.Psihicul este o forma particulara de energie electromagnetica.

2.Psihicul este un atribut al organismelor animale.

3.Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelul sistemului nervos.

4.Instinctul este un produs si o componenta a Constiintei.

5.Comportamentul animal este bazat eminamente pe schema de tip instinctiv

6.Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa in sine.

7.Ca si informatia, psihicul nu poseda proprietati sensibile, nemijlocit perceptibile.

8.Caracterul subiectiv al reflectarii duce la distorsionarea realitatii.

9.Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare in identificarea/recunoastereaobiectelor.

10.Intre constient si inconstient exista exclusiv o relatie antagonica.

11.Starea de veghe exprima (inseamna) constiinta in actiune.

12.Continutul viselor este codificat atat imagistic, cat si lingvistic.

13.W. Wundt este adeptul abordarii dinamice a constiintei.

14.Senzatia este premisa si izvorul constinuturilor informationale ale constiintei.

15.Functionarea normala a constiintei implica delimitarea si analiza distincta a celor trei verigi ale activitatii-

motivul, scopul, mijlocul.

16.Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:

17.Psihicul este o entitate:

18.Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua cel mai obiectiv:

19.In plan filogenetic aparitia psihicului se leaga de:

20.Psihicul este o realitate:21.Psihicul:

22.La nivelul creierului, functiile psihice:

23.In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:

24.Determinismul psihicului uman este:


2/65

25.Psihicul uman este un sistem:

A) staticB) probabilist

C) dinamic

D) dinamic-evolutiv

26.Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

27.La nivelul sistemului psihic uman, intre input si output exista o relatie:

28.In teoria freudiana functionarea inconstientului se subordoneaza:

29.Dupa S. Freud, inconstientul:

30.In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

31.Inconstientul are un continut:32.Inconstientul are legatura:

33.Legea heteronomiei in dezvoltarea sistemului psihic uman se refera la:34.Constiinta este o structura:35.Functionarea constiintei se subordoneaza:36.Constiinta este:37.Latura activ-creatoare a constiintei se realizeaza prin:38.Constiinta confera comportamentului un caracter:39.Modelul structural al psihicului uman adoptat de psihologia contemporana este:40.Definitorie pentru comportamentul constient este:41.Datorita constiintei, omul:42.Gratie constiintei, omul devine capabil:43.Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:44.Functionarea constiintei poate fi estimata:45.Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:46.Comportamentul de tip instinctual se caracterizeaza prin:47.In modelul freudian, intre inconstinetul innascut si cel dobandit exista o relatie:48.Dupa K.G. Jung, inconstinetul colectiv:49.Activitatea onirica este forma de manifestare a:50.Constienta este:51.In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:


3/65

A. o realitate psihica nemijlocit perceptibilaB. o simpla fictiuneC. o inventie a filosofilor

52.Sfera de cuprindere a subconstientului:53.Constiinta are o structura de continut:54.Fondatorul orientarii dinamice in definirea constiintei este:55.Comportamentul este reglat de:56.Capacitatea rezolutiva este un indicator psihocomportamental al:57.Constiinta de sine primara are la baza:58.Autoportretizarea este o etapa a:59.Reflectarea psihica are un caracter:

A. subiectiv si ideal

B. obiectiv si absolut veridicC. relativ veridic60.Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:61.Subconstientul asigura continuitate in timp a:62.Intre psihicul uman si psihicul animal:63.Care dintre cele trei subsisteme ale sistemului psihic este mai susceptibil si mai deschis la dezvoltare?64.Conceptul de arhetip a fost elaborat de:65.Arhetipul este o componenta:66.Din punct de vedere genetic:

a. dezvoltarea constiintei de sine precede dezvoltarea constiintei lumii obiective

b. dezvoltarea constiintei lumii obiective precede dezvoltarea constiintei de sinec. dezvoltarea celor doua forme ale constiintei se incepe in acelasi timp67.Care din modificarile de mai jos ale constiintei se incadreaza in categoria patologicului:

A. transa exsomaticaB. starea de hipnozaC. pseudohalucinatiileD. delirurile structurate

68.Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza toate celelalte este:

69.Legea stadialitatii se aplica la:70.Expresia: creierul secreta gandirea intocmai cum bila secreta fierea apartine:71.Autocontrolul este un atribuit al:

A. inconstientul innascutB. al constiintei in generalC. al inconstientului dobandit (super ego)D. al constiintei de sine


4/65

1. Reprezentarea este procesul de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecte nabsena lor

2. Potrivit unor cercetatori imaginile eidetice au intensitatea, prospeimea i vivacitatea uneipercepii autentice. Acestia sunt:

a). E. Jaenschb). W. Kohlerc). Hemmertd). W. Wallach

3. Reprezentrile propriu-zise devin o component instabili cu pondere nesemnificative aarhitectonicii activitii noastre mintale.

4. Noiunea de reprezentare se folosete:a. Pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte;b. n descrierea unei imagini sau model informaional intern, actualizat, al unor obiecte, fe-

nomene, evenimente, situaii, care au fost percepute anterior, dar care n momentul datpot lipsi din cmpul nostru senzorial

c. Ne furnizeaz informaii despre numai despre obiectele i fenomenele reale prezente, careacioneaz n momentul dat asupra analizorilor notrii

d. n descrierea procesului de producere i utilizare mental a imaginilor unor obiecte nabsena lor

5. Noiunea de reprezentare se folosete pentru a exprima dou realiti psihice relativ distincte :a) una care ine de produsb) cealalt care ine de proces

6. Formarea reprezentrilor are un caracter:a. Activb. Semanticc. Selectivd. Relevant/ Irelevant

7. Dup coninutul informaional, reprezentarile generate de memorie i derivate din percepiese leag ntotdeauna de:

a. Obiectele construite de imaginaie inspirate din lumea realb. Relevani comunalitate


5/65

c. Obiectele reale i care au un caracter intuitiv

8. n organizarea i sistematizarea lor intern, reprezentrile se organizeaz pe dou axe:a. Calitatea semantica (epistemic) a informaiei selectateb. Reprezentari nalt relevante, care se apropie de noiuni, reprezentri mediu relevante i

reprezentari slab relevate, care se intersecteaz cu percepiilec. Gradul de generalitated. Reprezentari individuale, reprezentari particulare sau de specie i reprezentri generale au

de clas

9. n dinamica lor, reprezentrile dobndesc progresiv calitatea de elemente ale gndirii, i pen-tru aceasta sunt supuse transformrilor i coordonrilor la nivelurile:

a. Preoperatorb. Post- operatorc. Operator- concretd. Operator- formal

10.Veriga cea mai important care face jonciunea ntre reprezentare i gandire o constituie:a. Conceptele iconiceb. Conceptele figuralec. Conceptele logico- matematiced. Conceptele inteligenei speculative

11.Reprezentarile pe care le genereaz sfera vieii psihice se mpart n doua clase principale:

a. Direct- designative, realiste sau concordanteb. Sub semnul comandamentelor interne ale gndiriic. Indirect- designative, simbolice(deghizante), nonconcordanted. Sub semnul comandamentelor interne ale strilor motivaionale

12.Pornind de la poziia pe care o ocup n arhitectura general a subsistemului cognitivproprietile mai importante ale reprezentrilor pot fi:

a. Intensitatea


6/65

b. Stabilitateac. Gradul de completitudined.

Gradul de irelevane. Gradul de relevan

f. Gradul de generalitateg. Gradul de specificitateh. Caracterul legturii designative

13.Gradul de relevan n cadrul reprezentrilorse refera la:a. Dimensiunea care deosebete i distaneaz cel mai mult reprezentarea de percepieb. Semnificaia informaiilor sau a nsuirilor i notelor pe care le reflect (conine) imagi-

neac. Volumul general de informaie pe care l cuprinde reprezentaread. Durata meninerii n cmpul clar al contiinei a unor reprezentri reactualizate sau gener-

ate n momentul dat de imaginaie14.Latura activ- operatorie a reprezentrii ca proces ne permite:

a. S ne formm o imaginea despre rezultatul posibil al unei aciuni pe care dorim s o in-treprindem

b. S schim planul sau programul unei aciunic. S efectum n minte aciunea dat nainte de a o realiza n plan extern

15.Gndirea reprezinta. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al complexitii,

organizrii i eficienei sale la nivelul ntregului sistem nervosb. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al complexitii,

organizrii i eficienei sale la nivelul gndiriic. subsistemul cognitiv al omului prin care acesta atinge punctul culminant al complexitii,

organizrii i eficienei sale la nivelul neuro- psiho- fiziologic16.Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) se constituie:

a. Ca o reacie la curentul asociaionistb. Ca o reacie la curentul creaionistc. Ca o reacie la curentul behavioristd. Ca o reacie la curentul abisale. Ca o reacie la evoluionist

17. Scoala de la Wrzburg (Denkpsychologie) i propune s apere:


7/65

a. Statutul i specificitatea gndirii ca proces psihic distinct i ireductibil la asociaii de ima-gini sau la serii de cupluri stimul- rspuns

b.

Caracterul nnscut, predominant al structurii operatoriic. Fenomenul de insight sau reacia Aha! Form de intuiie sau gen de discernamnt instan-taneu

18.Gndirea poate fi definita ca:a. Reflectare subiectiv, n forma ideal, mijlocit a proprietilor generale, eseniale, nece-

sare obiectelor i fenomenelor externe i ale relaiilor legice dintre acesteab. Organizare specific a informaiei la nivelul creierului uman, bazat pe criterii i principii

logico- gramaticale de ordin sintactic, semantic i pragmatic, orientati antientropicc. Baza i punctul de plecare al constituirii schemelor i operaiilor care pleac din aciunea

directa a subiectului cu obiectele i lucrurile date n cmpul senzorial apropiat, acestea se

interiorizeazi se transform n aciuni mentale, ce se vor articula n scheme operatoriiale gndirii

d. Baza interaciunii complexe (nu mecanice) ntre factorii ereditari i factorii de mediu, prinaceasta devenirea gndirii, se realizeaza obiectiv pe doua planuri: istoric i ontogenetic

e. Un sistem, dat de faptul c este n realitate compus dintr- o mulime de elemente(operaii, coninuturi informaionale) mai mult sau mai puin distincte, aflate unele cualtele ntr- o relaie nonntmpltoare, mai mult sau mai puin legic

19. Din punct de vedere structural gndirea este o organizare cvasidimensional, cuprinznd:a. Blocul operaiunilor- componenta informaionalb. Blocul coninuturilor- componenta informaionalc. Blocul produselor- componenta productivd. Blocul relaiilor- componenta informaionale. Blocul operaiilor- componenta operatorief. Blocul produselor- componenta rezultativg. Blocul relaiilor- componenta relaional

20.n profilul su actual de stare, orice sistem cuprinde efectele influenelor i experienelor an-terioare, cu alte cuvinte, coninutul: trecutului su, concretizabil n indicatori de ordinsubtanial, energetic i informaional:

21. Urmele i efectele trecutului afecteaz organismul animal n toate planurile sale de organi-zare:


8/65

a. Corporalb. Biofiziologicc. Psihic

22.Memoria psihic este:a. Exprimat n unitatea temporal a transformrilor celulare i tisulare implicate in procesele

de cretere, n procesele de mbatrnire, n coninutul metabolismuluib. Reprezentat de principalele ritmuri si cicluri funcionale ale diferitelor aparate i subsis-

teme interne ale organismuluic. Legat de experiena relaionrii cu lumea extern i mediat de activitatea rezolutiv-

informaional a creierului

23.Organizarea sistemului mnezic:a. Presupune o integrare pe dimensiunea timpului, orientat dinspre trecut, spre prezent i

viitorb. Const n conservarea i valorificarea din perspective uzului interior a coninuturilor i

experienelor anterioare

24.Procesul mnezic este:a. Un proces de acelai ordin cu procesele cognitive sau motivaionaleb. O modalitate de fiinare i manifestare n timp a fiecrui proces n parte i a sistemului n

ansamblu

25.Memoria poate fi analizat sistemic pe baza schemei cibernetice:a. Output- input- outputb. Input- output- Inputc. Input- output- exitput

26.Structura Inputului mnemonic este eterogeni cuprinde:a. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice, viscerale)b. Fluxuri imaginative


9/65

c. Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propoziionaled. Fluxuri de triri emoionalee.

Fluxuri motivaionalef. Fluxuri motorii

27. Latura procesual a memoriei se relev n succesiunea i intercondiionarea a trei faze prin-cipale:

a. Engramarea sau fixarea (memorarea n acepiunea tradiional)b. Pstrarea sau conservareac. Cumulatived. Ecforarea sau reactualizareae. Integrativ- interpretative active

28. Indicatorii memorrii voluntare vor depinde:a. De proprietile i de condiiile de administrare a materialuluib. De particularitile psihoindividuale ale subiecilor

29. Parametrii memorrii voluntare care vor fi influenai de particularitile psihoindividuale:a. Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebraleb. Gradul de organizare logic intern (saturaia n relaii semantic, integrative ntre ele-

mente)c. Dominanta motivaional n momentul receptrii materialului (dac este consonant/

disonant)d. Timpul de prezentare(expunere)a fiecrui element (intervale optime sau interval critice-

prea mici sau prea mari)e. Nivelul de concentrare i mobilitate a ateniei; starea de odihn sau oboseal

30.Atributele cheie pentru identificarea i definirea imaginaiei sunt:a. Generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilob. Operare cu imagini n limitele exclusive ale imageriei secundare i ale imaginarului, rea-

liznd combinri, amplificri, multiplicri, reordonri etc..c. O minim originalitate a modurilor de operare (procedeelor) i a produsului final (ieirea

din tipare i abloane, depirea schemelor rutiniere)


10/65

d. Caracterul convenional, figurative i simbolic, al funciei designative(semiotice) a im-aginilor generate n procesul imaginaiei

31. n sfera existenei psihice, imaginaia se distinge prin posibilitatea de a descoperi i trans-forma lumea prin intermediul descoperirilor i transformrilor ce intervin n propria persona-litate a subiectului

32.Factorul imaginativ este inclus n structura multifactorial a :a. Inteligenei generaleb. Aptitudinilor special

33.Apartenena viselor la imaginaie se susine prin accea c:a. Coninutul lor vizeaz n mod frecvent fenomene ireale, care nu se gsesc i care nu pot

exista n realitateb. Dramatizarea n activitatea oniric const n traducerea gndurilor n imagini i n coor-

donarea acestora din urm ntr- o succesiune asemntoare unei piese de teatru

c. Chiar n cazul n care coninutul lor i are sursa n experiena anterioar, modul de com-binare a secvenelor, ca i ipostazele n care apar sunt absolute inedite, nefiind niciodatsimple evocri sau reproduceri a ceea ce s-a ntmplat

34.Modurile de operare de baz ale visului sunt:a. Condensarea de trasturi similar n imagini sinteticeb. Deplasarea, aceasta disociere permite ca energia disponibil sa fie transferat sau investit

ntr- o alt imagine

c. Dramatizarea sau figuralizarea35.n procesele halucinogene provocate de aciunea drogurilor i favorizate de suprimarea stimu-

lilor din lume extern contiina este:a. Destructurati anihilatb. Este coagulati potenat

36.Reveria:


11/65

a. Este o form de manifestare a imaginaieib. Apare pe fondul uni activism psihofiziologic naltc.

Duce la instalarea strii de veghe

37.Specificul imaginaiei reproductive rezid n:a. Reflectarea ntr- o manier tranformat a elementelor experienei anterioareb. Subordonarea legii corespondenei biunivoce i a fidelitii, reproducerea trebuind ob-

ligatoriu s fie izomorf cu originalul

38.Imaginaia creatoare ne apare ca reprezentare i anticipare a noului, din perspectiverealizabilitii sale n plan ideal- intern i material (obiectual)- extern.

39.Limbajul reprezint modul n care se asimileaz, se integreazi funcioneaz limba la nivelindividual.

40.Limbajul se subordoneaz procesului i activitii de comunicare, comportamentuluisemiotic.

41.Din punct de vedere psihologic i psihofiziologic, funcia semiotic exprim:a. capacitatea parial nnscut a omului de a folosi semne sau simboluri (semnificani) ca

nlocuitori" ai obiectelor (semnificate) si de a efectua cu ajutorul lor combinaii itransformri n plan mental,

b. parial dobndit a omului de a folosi semne sau simboluri (semnificani) ca nlocuitori"ai obiectelor (semnificate) i de a efectua cu ajutorul lor combinaii i transformri n planmental.

42.Ca form specific a activitii de comunicare, limbajul verbal este organizat i funcioneazdup principiul:

a. Input-output,b. Output- imputc. Imput- output- imput

43.n cadrul limbajului se delimiteaza urmatoarele verigi principale:


12/65

a. 1. veriga aferent (recepia);b.

1. veriga eferent (emisia);c. 1. veriga de autoreglare de tip feed-back i feed-before.

44. Veriga aferent (recepia) este cea cu care se i ncepe, n ontogenez, formarea sistemuluiverbal de comunicare.

45.Atentia este este prima realitate psihic ce se scoate n fa, cu titlu pozitiv sau negativ, ori decte ori trebuie s dm seama de rezultatele unei aciuni concrete sau a alteia.

46.Atentia:a. Nu este un proces cu coninut reflectoriu-informaional propriu i distinct - precum

percepia, reprezentarea, gndirea sau procesele afective i motivaionale.b. Nu are o existeni o desfurare independente, n sine, ci numai sau eminamente n

contextul altor procese i activiti psihice cu coninut i finalitate specifice.

c. Nu face parte din categoria proceselor psihice reflectorii, ci din cea a condi iilor ifunciilor psihofiziologice mediatoare-reglatorii.

47. Atenia poate fi definit ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare i potenareselectiv a funciilor i activitilor psihice i psihocomportamentale modale specifice nraport cu obiectul i finalitatea lor proprii, asigurndu-le atingerea unui nivel optim deeficien adaptativ.

48.Dup criteriul rangului, atenia perceptivi motorie este mai simpli mai uor de reglat, nvreme ce atenia voluntar intelectiv este mult mai complexi mai dificil de susinut.

49.Sub raportul eficienei, nu ncape ndoial c atenia voluntar este net superioar celeiinvoluntare, care permite doar constatare", nu i elaborare interpretare conceptual-teoretic.


13/65

50.Atenia voluntar intelectiv este implicat n:a. rezolvarea problemelor teoreticeb. n formularea i testarea ipotezelorc. n elaborarea i testarea veridicitii judecilor i raionamentelor

51.Afectivitatea este acea component a vieii psihice care reflect, n forma unei tririsubiective de un anumit semn, de o anumit intensitate i de o anumit durat, raportul dintre

dinamica evenimentelor motivaionale sau a strilor proprii de necesitate i dinamicaevenimentelor din plan obiectiv extern.

52.Dispoziiile integrate globale reprezinta :a. Acel fond afectiv bazal pe care se evideniaz i se manifest cotidian i situaional

tririle emoionale i actele comportamentale specifice.b. O sintez a experienei de viai a tririi de sine (inclusiv prin semnalizarea strii fizice

i viscerale) care se elaboreaz n ontogenezi se impune ca un fel de constant a firiisau a modului de a fi al personalitii.

53.Dispoziia global homeostatic se definete structural:a. Raportarea afectiv a omului la lumea externi la sine nsui.b. Ca indusa situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile sau nu

(incontiente sau subcontiente.

54.Dispoziiile de moment sunt:a. induse situational prin aciunea conjugat a unor influene contientizabile sau nu

(incontiente sau subcontiente).b. Concretizate prin raportarea afectiv a omului la lumea externi la sine nsui.


14/65

55.Dispoziia situaional i pune mai direct amprenta asupra activitii curente dect ceahomeostatic.

56.In dinamica relaionrii i autorelaionrii afective, se delimiteaz o serie de secvene, legatepe baza legii efectului final (echifinalitii):

a) subiectul este locat interactiv n lume cu al ii, angajat ntr-o practic interpretativmonden sau problematic.

b) se produce o interaciune ntre el i obiectul social (incluznd o alt persoan).

c) o dat ce obiectul intr n cmpul fenomenologic al subiectului, el este definit (tratat) n

termeni de trire (autotrire), ca: suprare, fric sau anticipaie.

d) aceste triri anticipatorii sunt ratificate prin triri fizice" i senzaii la nivelulorganismului ca entitate vie, care se condenseaz n ceea ce numim tensiune i anxietate.

e) subiectul i imagineaz aparena sa i aciunile sale n ochii partenerului su real sauimaginar.

f) interpreteaz judeci ale altor parteneri i genul de trire (autotrire) care acompaniazaceste judeci.

g) genereaz triri asociate la tririle celuilalt fa de subiectul dat.

h) aceast trire este ncorporat n interiorul tririlor pe care subiectul le simte fa de sine.

i) subiectul ncearc o trire a autopercepiei morale a Eu-lui i a percepiei de ctre el acelorlali (partenerul de relaie).

j) realizarea unei autodefiniri sumare, incluznd o definiie emoional a Eului altora iobiectul n jurul cruia a fost structurat aciunea.

57.Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, nsubiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilori comportamentelor.

58.Se poate presupune c mecanismele de reglare a dinamicii motivaionale se compun din douverigi integrate dup principiul induciei reciproce: cnd una este maximal activ, cealalteste relativ blocat, inhibat, i invers.


15/65

59.Termenul de motivaie reunete:

a.

ansamblul factorilor dinamici care determin conduita unui individ" (Sillamy, 1996)b. totalitatea mobilurilor interne ale conduitei, fie c sunt nnscute sau dobndite,contientizate sau necontientizate, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte"(Al. Roca, 1943)

c. O form specific de reflectare prin care se semnaleaz mecanismelor de comand-control ale sistemului personalitii o oscilaie de la starea iniial de echilibru, undeficit energetico-informaional sau o necesitate ce trebuie satisfcut.

60.Motivaia transform fiina uman dintr-un simplu receptacul al influenelor externe, nsubiect activ i selectiv, cu un determinism intern propriu n alegerea i declanarea aciunilori comportamentelor.

61.Motivaia ne apare:a. ca o cauzalitate extern transpus n plan intern, dac obiectul corespunztor satisfacerii

unei trebuine lipsete i, deci, nu are cum s declaneze comportamentul corespunztor,locul su este luat de starea de necesitate n raport cu el, actualizat spontan, n urma unormodificri de ordin fiziologic sau psihologic.

b. In acelai timp, motivaia trebuie considerat i ca o lege general de organizare ifuncionare a ntregului sistem psihic uman, ea opernd distincia necesar ntre plcut ineplcut, ntre util i inutil, ntre bun i ru.

62.Funciile principale pe care le ndeplinete n mod concret motivul sunt:a. funcia de declanare,b. funcia de orientare-direcionare (vectorial)c. funcia de susinere (energizant).

63.n psihologie, voina a fost derivat, fie din :a. gndire (Herbart o definea ca act elaborat prin intermediul gndirii i centrat pe

efectuarea de alegeri i luarea de hotrri)


16/65

b. afectivitate (Wundt o definea ca form de organizare i stpnire-gestionare raional aafectivitii)

64.Nivelul voluntar se subordoneaz:

a. din punct de vedere structural funciei reglatoare a contiinei (deci, el implicobligatoriu atributul contiinei)

b. din punct de vedere instrumental, se conecteaz la subsistemul motivaional,favoriznd i optimiznd finalizarea motivului n scop

65.Elementele definitorii ale nivelului voluntar vor fi:a. intenionalitatea (aciunea este intenionat),b. analiza prealabil a condiiilor, a raportului dintre scop i mijloc (aciunea va fi

mediat de un model mental),c. deliberarea i decizia (aciunea este rezultatul unei evaluri a raportului dintre

avantaje i dezavantaje, dintre ctiguri i pierderi),d. efortul (aciunea implic un anumit grad de mobilizare energetic, relativ direct

proporional cu dificultatea obstacolului)

66.Formarea i dezvoltarea mecanismelor reglajului voluntar sunt impuse i de necesitateapunerii i inerii n acord a comportamentului propriu cu exigenele i normele vieii sociale.

67.Constituirea schemelor funcionale ale vieii are la baz interiorizarea comenzilor iconsemnelor formulate de ctre mediul social prin intermediul familiei, al colii, al diferitelororganizaii i instituii cu care se relaioneaz individul n perioadele eseniale de structurare apersonalitii - copilria, adolescena i prima tineree.

68.Ca formi expresie a nivelului contient al psihicului, activitatea voluntar se caracterizeazprin dou atribute eseniale:

a) diferenierea i determinarea pregnant a verigilor componente - motivul, mijlocul iscopul cu posibilitatea transformrii, la nevoie, a fiecruia dintre ele n obiect" de analizspeciali de evaluare.


17/65

b) prezena condiionrii, att n declanarea aciunii, ct i n modul de desfurare a ei,condiionare care const n corelarea i aprecierea permanent a raportului dintre dorine,

scopuri, pe de o parte, i posibiliti (subiective i obiective), pe de alt parte, ntre efortulntreprins i rezultatele nregistrate.

69. Dispozitiile integrate globale reprezint:

a. o trstur nnscut a personalittii;

b. o expresie a ntmplrilor din ziua curent;

c. o sintez a experientei de viat si a tririi de sine.

70. Potrivit conceptiei gestaltiste, la baza gandirii sta invatarea

71. Potrivit scolii de la Wurzburg, gandirea este un proces care se realizeaza pe baza si prinintermediul imaginilor

72. Cu cat continuturile memoriei se reactualizeaza mai des cu atat se erodeaza (slabesc) maimult.

73. Fidelitatea memoriei reprezinta raportul de concordanta pe linie de volum intre intrare siiesire.

74. Atentia este un proces psihic cu continut informational propriu

75. Mobilitatea este echivalenta cu instabilitatea.

76. La vrful piramidei lui A. Maslow stau motivele Eu-lui.

77. Fatalismul absolutizeaz rolul vointei:

78. Vointa presupune s faci ceea ce-ti place.

79. Conceptul de activitate impune considerarea i abordarea personalitii umane nu ca pe unsimplu robot care doar rspunde automat la stimu-lii externi.

80. Termenul de conduit a fost introdus n psihologie de Daniel Lagache.

81. Activitatea pune n eviden dou planuri de organizare-integrare: unul global,supraordonat.


18/65

82. activitatea poate fi definit ca modalitate specific de alternare i combinare la nivelulomului-subiect a celor dou verigi ale adaptrii: asimilarea i neacomodarea

83. Prin coninutul, finalitile i instrumentarea sa, activitatea devine, la rndul ei, un indicatorobiectiv fundamental de apreciere a nivelului de dezvoltare a societii.

84. Jocul este prima form sub care ncepe s se manifeste i s se afirme ntr-o manierstructurat activismul intrinsec al fiinei umane.

85. Motivaia reprezint o component de importan major n structura activitii de nvare.

86. Problema mecanismelor care stau la baza nvrii nu este controversat n psihologie ipsihofiziologie.

87. Invarea trebuie nceput nc din primele zile dup natere i strict corelat cutransformrile evolutive care se produc succesiv n plan psihofiziologic general.

88. O cantonare excesiv n sfera nvrii intuitivconcrete sau senzorio-motorii, de pild, ducela ngreunarea desfurrii nvrii conceptuale, simbolic-abstracte.

89. Activitatea de munc reprezint, n plan evolutiv, ontogenetic, forma finali superioar destructurare i desfurare a relaiei dintre om i tehnologie.

90. Climatul creativ rezult din particularitile structurrii i funcionrii relaiilor interpersonalen cadrul grupurilor profesionale i din modul n care, la nivel social global, se preuiesc i se

recompenseaz eforturile creatoare ale indivizilor i grupurilor.91. Dup aprecierea lui G. Allport, cea mai relevant definiie a termenului persona a fostformulat de Boethius (sec. VI): Persona est substantia individua rationalis naturae (persoanaeste o substan individual de natur raional).

92. Fondatorul psihologiei personalitii, ca domeniu relativ distinct de cercetare i cunoatere,trebuie socotit psihologul german Piaget, prin lucrarea Die menschliche Persdnalichkeit (1923).

93. Ca organizare sistemic, personalitatea se subordoneaz definiiei generale a sistemului: un

ansamblu de elemente distincte aflate ntr-o relaie nonntmpltoare (legic), din care deriv oemergen de structur ireductibil".

94. Definiiile pozitiviste asupra personalitatii au la baz convingerea autorilor lor c structuraintern" este inaccesibiltiinei.

95. Personalitatea este un sistem hipercomplex, cu autoorganizare, teleonomic, determinatbiologic i sociocultural, cu o dinamic slaba, neindividualizata.


19/65

96. Pe baza combinaiilor n interiorul tipurilor morfologice picnic i astenic, Kretschmer aobinut 6 tipuri temperamentale: 3 ciclotimice i 3 schizotimice.

97. Mezomorful este greu i rectangular, cu o dezvoltare superioar a oaselor i a muchilor;dispune de un echipament adecvat pentru solicitarea efortului fizic.

98. O direcie interesant de analiz tipologic a personalitii n plan temperamental este ceacare ia ca punct de pornire specificul vointei.

99. In accepiune extins, caracterul exprim schema logic de organizare a profiluluipsihosocial al personalitii, considerat din perspectiva unor norme i criterii valorice.

100. Orice aptitudine pune n eviden un aspect absolut i unul relativ.

Introducere in Consiliere Psihologica

1.Eficiena consilierului se afl n raport direct cu personalitatea sa i este indicat de:a. flexibilitatea consilierului n abordarea problematicii clientului;b. atitudine negativ-neutr fa de sine i de lume;c. capacitatea de angajare n relaie;d. anxietate existenial;e. capacitatea de a se lsa percepui de ceilali aa cum sunt.

2.Influena produs de consilier prin expresia propriilor valori:a. nu trebuie s fie deliberat;b. trebuie s fie contientizat;c. trebuie s fie deliberat.d. nu trebuie contientizat.

3.Prin ce modaliti poate ncerca un client s foreze cadrul temporal al consilierii ?a. abordarea problematicii eseniale n finalul edinei;b. stari subdepresive i hipomaniacale;c. intelect liminar;d. ntrzieri repetate;

e. discurs compact spre finalul edinei.

4.Aliana de intervenie, n consiliere, este determinat de:a. elemente de putere financiar ale consilierului;b. personalitatea consilierului;c. maniera n care consilierul este perceput de client;d. nivelul de ncredere acordat consilierului;e. capacitatea financiar a clientului.

5.n prima ntlnire sunt vizate de ctre client urmatoarele elemente ale personalitii consilierului:a. capacitatea de a ocoli tririle dificile;


20/65

b. capacitatea de a impune limite;c. gradul de acceptan;d. gradul de cultur specific;e. interesul personal i material.

6.Principiul deontologic al relevanei postuleaz:

a. necesitatea de a solicita clientului detalii relevante despre tere persoane;b. recomandarea de a nu solicita clientului detalii irelevante;c. recomandarea de a prelungi edinele pentru a obine detalii relevante.

7.n care din urmtoarele situaii pricipiul confidenialitii este invalidat ?a. dac un client se afl n cercul de prieteni al consilierului;

b. dac informaia este public;c. n situaia n care clientul este de acord cu publicarea informaiilor;d. dac aplicarea principiului susine explicit sau implicit nclcarea drepturilor oricrei

persoane implicate direct sau indirect.

8.Personalitatea consilierului atotputernic are, n imaginarul clientului, urmtoarele caracteristici:a. asculti susine discursul clientului;b. decide n locul clientului;c. indic soluiile necesare;d. garanteaz reuita ntr-o situaie concurenial.

9.Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ?a. augumentarea comportamentului manipulativ;b. dezvoltarea unei atitudini deschise i oneste;c. a nva s acorde ncredere i s-i acorde ncredere;d. a tinde spre autenticitate;e. a fi condiionat de comandamentele morale.

10.Care sunt avantajele consilierii de grup ?a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienilor;b. ofer un cadru n care se pot analiza problemele de natur interpersonal;c. permite mprtirea unei problematici;

d. ofer susinere interactiv prin faptul c fiecare client beneficiaz de suport i ajutor dinpartea membrilor grupului dar ofer n acelai timp suport i ajutor;

e. nu permite experimentarea de noi comportamente i modaliti de comunicare.

11.Consilierea de grup are urmtoarele limite:a. genereaz angoas;b. nu este potrivit pentru orice client;c. rolul consilierului este mai concentrat n raport cu cadrul individual;d. dinamica de grup poate distrage sau mpiedica expresia anumitor problematicii ale

clientului;


21/65

e. anumii clieni pot ntmpina probleme n a dobndi ncredere n membrii grupului, ceeace conduce la blocarea comunicrii.

12.Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin specificul:a. posturii;b. mobilierulului din cabinet;c. mimicii;d. ntrebrilor de fond;e. aparenei tegumentare;

13.Consilierul comunic non-verbal cu clientul su prin comportamente:a. epimeletice;b. repetitive;

c. de comand;d. auto-stimulative;e. etepimeletice.

14.Comportamentul de prezen se caracterizeaz prin:a. discurs ordonat, riguros;b. postur deschis;c. poziionare fa n fa, non-defensiv;d. contact vizual punctual.

15.Comunicarea eficient este indicat prin faptul c subiectul consilierii:

a. evit orice moment de tcere;b. se refer la sine ntr-o manier indirect;c. evit privirea direct;d. personalizeaz discursul;e. i asum afecte, reprezentri i comportamente;f. evit orice trire negativ.

16.Poziia empatic presupune:

a. identificarea masiv cu clientul;b. pstrarea distanei maxine fa de client, pentru a mentine obiectivitatea;

c. situarea fa de client ntr-o poziie median, nici prea aproape dar nici preadeparte.

17.Deficienele poziiei empatice sunt indicate de:a. rspuns senzitiv, adaptat i non-evaluativ la sentimentele i tririle clientului;b. absena ntrebrilor de genul De ce?;c. ntreruperea brutal a clientului;d. normarea, etichetarea, moralizarea;e. intervenii clieu.

18.Autenticitateapresupune:


22/65

a. capacitatea subiectului de a fi el nsui;b. capacitatea de a cenzura i controla reaciile;c. incongruena dintre reaciile interne i atitudinea extern.

19.Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de:a. a susine expresia afectiv a clientului;b. a moraliza;c. a da sfaturi i soluii;d. a nu ncuraja;e. a da acordul i a evalua pozitiv.

20.Comportamentul defensiv al consilierului presupune nevoia acestuia de a :a. eticheta;

b. sumariza;c. patrona;d. luda;e. nu amenina i avertiza;f. ntreba.

21.Se recomand n cadrul tehnicii interogative:a. utilizarea de ntrebri lungi, cu un coninut bogat;b. repetarea ntrebrii n cazul n care nu a fost neleas sau reformularea acesteia;c. accentuarea dramatic a coninutului;d. folosirea judicioas a ntrebrilor, n nici un caz dup fiecare rspuns.

22.ntrebrile deschise se caracterizeaz prin faptul c:a. determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns afirmativ sau negativ;b. nu iniiaz discuia;c. susin clientul n efortul elaborativ, n explorarea de atitudini, valori i comportamente;d. orienteaz clientul asupra tririlor sale;e. produc un rspuns justificativ.

23.Ascultarea activ este susinut prin:a. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l dea;b. comunicare nonverbal diferit de coninutul i starea afectiv a interlocutorului;

c. contact vizual cu interlocutorul;d. verificarea nelegerii mesajului;e. posibilitatea consilierul de a se centra asupra rspunsului pe care urmeaz s l dea.

24.Ascultarea activ este mpiedicat de:a. capacitatea de a menine contactul vizual cu interlocutorul;b. capacitatea consilierului de a nu evalua i categoriza;c. capacitatea consilierului de a urmri mesajul;d. ascultarea superficial a clientului;e. ntrerupea clientul n mijlocul unei fraze.


23/65

25.n situaia n care consilierul accepti susine tcerea clientului acesta din urm va avea senzaia c:

a. este presat n a verbaliza imediat fiecare senzaie sau gnd;b. responsabilitatea i aparine;c. responsabilitatea nu i aparine;d. poate s exploreze reprezentri, afecte, comportamente i implicaiile acestora.

26.Tcerea clientului poate reflecta urmtoarele piedici n evoluia procesului consilierii:a. absena rezistenelor;b. senzaia clientului c este adecvat i acceptat;c. anxietate;d. ncercarea de manipulare a consilierului;e. impas n relaie;

27.Tehnica sumarizrii se folosete:a. dup fiecare intervenie a clientului;b. dac nu se dorete structurarea discuiei, n situaia n care discursul clientul a fost

dispus arborescent, pe numeroase dimensiuni;c. la nceputul edinei;d. cnd se intenioneaz precizarea unui aspect de importan pentru desfurarea

discuiei;e. n finalul edinei.

28.Care din urmtoarele situaii pot fi generatoare de angoas ?

a. diferite probleme de cuplu sau maritale;b. divort sau separare;c. naterea unui copil;d. meninerea domiciliului;e. pensionarea.

29.Clientul cu nevoi speciale se confrunt cu urmtoarele categorii de probleme:a. percepia realist a propriei persoane;b. condiiile i nevoile sale speciale;c. percepia nerealist a propriei persoane;d. impactul percepiei nerealiste asupra imaginii de sine.

30.Situaia de criz poate fi trit prin:a. angoas paroxistic, tulburri de somatizare;b. capacitate cognitiv sporit;c. sentimentul de inadecvare i neajutorare;d. nchidere n sine sau agitaie;e. eficien sczut n activitatea cotidian;

31.Care dintre urmtoarele situaii pot genera triri de pierdere ?a. a schimba locuina;


24/65

b. a absolvi;c. a se nate un copil;d. a fi promovat.

32.Care sunt funciile universale ale riturilor i conduitelor funerare ?a. funcia de teatralizare;b. funcia atemporal;c. funcia comunional;d. funcia de identificare.

33.Aciunea voluntara unui subiect ajutat sau nu de o persoan abilitat, precum amanul, se numete:a. magie;b. vrjitorie;

c. descntec.

34.Starea conflictual permite activarea urmtoarelor funcii:a. rezolutiv;b. recenzional;c. nomotetic;d. de restructurare;e. de schimb.

35.Care sunt avantajele existenei unei strii conflictuale ?a. nu permite o mai bun identificare a problemelor i a soluiilor;

b. permite expresia comportamentelor agresiv-distructive;c. crete motivaia i ansele de schimbare;d. dezvolt flexibilitatea, adaptabilitatea i creativitatea.

36.Asociaia Naional de Ghidare Vocaional din SUA a indicat, n 1949, urmtoarele calitii necesareconsilierului :

a. subiectivism;b. interes pentru oameni;c. empatie;d. capacitatea de a inspira ncredere i respect;e. instabilitate afectiv.

37.Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate n consilierea psihologic, postuleaz:a. cunoaterea tinde ntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut;b. nu pot fi cunoscute simultan la acelai nivel mai multe elemente;c. orice teorie i perspectiv este relativi falsificabil.

38.Filtrul i factorul integrativ esenial al teoriei i tehnicii din domeniul consilierii este:a. personalitatea clientului;b. personalitatea consilierului;c. cadrul consilierii;


25/65

d. capacitatea cognitiv a consilierului.

39.Stilul directiv al consilierului:a. este caracterizat printr-o poziie de putere a consilierului care evalueazi conduce

demersul;b. este exprimat prin metafora pictorului,per via di porre;c. susine un model de relaie coercitiv.

40.Clientul nu trebuie informat n primele ntlniri asupra:a. duratei sedinelor;b. diagnosticului de lucru avansat de consilier;c. modalitii de programare a edinelor;d. duratei estimate a procesului;e. limitelor i valenelor consilierii.

41.Clientul unei consilierii de grup trebuie s ajung s:a. se conduc dup expectaiile celorlali;b. nvee s evite confruntarea direct cu ceilali;c. se perceap mai adecvat i s i fie mai uor s aleagi s acioneze;d. poat face diferena ntre a avea un afect i a aciona conforma acestuia;e. poat recunoate faptul c nici ceilali nu sunt agresivi.

42.n ce categorie de timp al clientului este facilitat comunicarea eficient ?

a. timpul non-psihic;b. timpul biologic;c. timpul psihic;d. timpul zeilor;e. timpul mainilor.

43.Care sunt principalele obstacole n calea adoptrii i meninerii, de ctre consilier, a neutralitiibinevoitoare:

a. problemele afective i comportamentale ale consilierului;b. existena informaiilor despre client;c. dificulti ale consilierului la nivelul imaginii de sine;

d. confuzia imaginar a clientului cu persoane semnificative din viaa consilierului.

44.OMS (1994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de:a. psihoterapie suportiv;b. psihoterapie psihodinamic;c. psihoterapie integrativ;d. psihoterapie colportiv.

45.Care dintre situatiile speciale din consiliere reprezint un demers inter-cultural realizat ntre un client carenu mprtete cu consilierul acelai fond cultural, norme, valori i modaliti de comunicare ?a. consilierea emigrantilor;


26/65

b. consilierea in situatie de criz;c. consilierea in situatie de pierdere;d. consilierea antropologic.

46.n scopul gestiunii strilor conflictuale se recomand:a. meninerea persoanelor i nu a problemelor n centrul analizei;b. meninerea discuiei n termeni concrei, operaionali cu evitarea generalizrii i a impersonalizriisituaiei;c. operarea unei diferene ntre eveniment, comportament i interpretarea acestora de ctre prileimplicate;d. evitarea moralizri prilor;e. explorarea opiuni rezolutive.

47.Nivelul de asertivitate se afl n relaie direct cu capacitatea de:a. represie a afectelor (pozitive i n special negative) i a convigerilor;b. expresie direct a convingerilor;c. represie direct a convingerilor;d. de a putea susine sau primi o cererea i, n special refuzul, a spune nu;

48.Care sunt pricipalele prejudeci legate de starea conflictual ?a. conflictul se stinge i se rezolv cu trecerea timpului nu este necesar intervenia activ;b. starea conflictual este ntotdeauna de evitat;c. a ajunge la conflict este un lucru de blamat care indic slbiciune;d. conflictul poate avea i consecine pozitive;e. singura consecin a conflictului este pierderea.

49.Evitarea conflictului aduce cu sine blocarea capacitii de comunicare dintre subiectul i obiectul conflictului prinfenomene precum :

a. reacia afectiv pozitiv la intervenia celeilalte pri;b. nevoia de a judeca persoana i nu de a se centra asupra mesajului;c. centrarea pe mesaj n scopul gsirii i sublinierii greelilor;d. convingerea ferm asupra culpei exclusive a celeilalte pri;e. nevoia de a cuta contraargumente;

50.Freud distinge urmtoarele tipuri de regresie:a. topic;b. economic;

c. temporal;d. dinamic:e. formal.

51.Practica vrjitoriei este semnificativ frecvent n societile caracterizate prin:

a. stratificare social, integrare politic;b. sistem de scriere elaborat, mediere a schimbului prin bani;c. descenden matrilineal, reziden matrilocal;d. model educativ care nu este centrat pe obedien.


27/65

52.Practica magiei este frecvent semnificativ n societile caracterizate prin:a. complexitate social redus;b. complexitate politici cultural reduse;

c. model educativ care nu induce obedien n raporturile ierarhice;d. model educativ care induce obedien n raporturile ierarhice.

53.Starea de boal are urmtoarele tipuri de etiologie natural:a. infecie boala este rezultatul invadrii organismului de ctre microbi;b. mistic boala este o consecin imediat a unei experiene, act al subiectului aflat n raport

impersonal cu boala;c. deteriorare organic boala este provocat de declinul capacitilor organismului;d. agresiune uman direct.

54.Fantasmele care fundamenteaz depresia sunt, dup Melanie Klein:a. teama de a nu putea recompune obiect mbuctit;b. teama de a nu putea separa obiectul bun de cel ru;c. teama de a nu putea aduce la via obiectul reasamblat, din cauza ameninrilor obiectelor rele.d. teama de a separa obiectul bun de cel ru.

55.Dificultatea de a nlocui obiectul pierdut (iubit) cu un altul este specific:a. travaliului doliului;b. melancoliei;c. strii maniacale;d. depresiei.

56.n gestionarea situaiei de criz consilierul trebuie s aib n vedere elemente precum:a. realitatea i actualitatea;b. sensul schimbrii;

c. angoasa;d. reacii secundare poteniale.

57.Printre efectele situaiei de crizei se afl:a. angoasa masiv sau paroxistic;b. tulburri de somatizare;c. sentimentul de adecvare;d. nchiderea n sine sau agitaie;e. eficiena n activitatea cotidian.

58.Dezvoltarea stimei de sine presupune:a. stabilirea prioritilor i limitelor personale;

b. participarea la activiti care dezvolt stima de sine;c. stabilirea de obiective realiste;d. ncercarea de a fi primul n domeniul ales.

59.Care din urmtoarele ntrebri sunt deschise ?a. Vrei s vorbeti despre tine ?b. Eti trist din cauza decepiei ?c. Ce simi despre acest situaie ?d. De cte ori s-a ntmplat ?

60.Indiferent de statutul instituional, consilierul trebuie:a. s menin un mediu de ncredere reciproc;


28/65

b. s ofere soluii;c. s susin un mediu psihic sntos;d. s dea sfaturi nuanate.

61.Gestiunea adecvat a conflictului se caracterizeaz prin faptul c:a. permite formarea unui consens pe care fiecare parte l va apra i respecta;b. satisface propriile nevoi, fr a le leza pe cele ale partenerului;c. pstreazi susine, n continuare, relaii bune ntre cele dou pri;d. economisete resurse materiale i umane, att n procesul negocierii ct i ca urmare a acestuia.

62.Printre normele de aplicare ale principiului confidenialitii se afl urmtoarele:a. aplicarea este relativ, avnd n vedere situaiile care-l suspend;b. se aplic n raport cu natura materialului;d. aplicarea nu este limitat de drepturile consilierului, n ordinea pstrrii reputaiei i integritii

sale;

63.Eficiena n consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinat de urmtoarele caracteristici aleconsilierului:

a. s fie ntr-un raport confortabil cu propria sexualitate;b. s nu cunoasc elemente de anatomie, fiziologie i contracepie;c. s nu se substituie sexologului n situaia n care clientul prezint disfuncii sexuale;d. s refuze clienii cu alte orientri sexuale.

64.Consilierul eficient:a. elaboreaz definiii alternative;b. rspunde n mod flexibil clientului;c. face apel la tehnici creative pentru a stimula clientul;d. poseda un model standard de a rspunde clienilor;e. accept definiia oferit de client ca atare.

65.Consilierul ineficient:a. modific sistemul teoretic pe care se bazeaz n funcie de situaie;b. alege un set adecvat de tehncii de lucru;c. ignor conjunctura socio-economici ali factori de natur psiho-social;d. susine clientul n adoptarea de soluii creative

Psihologia muncii


29/65

1.Optimul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor

performane nalte.

2.Extincia este o form de consolidare bazat pe ideea c un anumit comportament va

disprea daca va fi ignorat.

3.Optimul motivaional se refer la faptul c orice element al muncii (salariu, condiii de

munc, relaii cu eful sau superiorii, etc.) are capacitatea de a genera att satisfacie ct iinsatisfacie n munc n funcie de contextul organizaional la care ne raportm.

4.Motivaia economic este determinat de interaciunea membrilorgrupului de munci se

refer la faptul c munca favorizeaz realizarea contactelor sociale precum i satisfacereanevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stimi statut social ale acestora.

5.Conform teoriei performanelor ateptate, atunci cnd angajaii percep o anumit inechitate,

ei pot alege una dintre urmtoarele posibiliti: modificarea efortului propriu; modificarearezultatelor; distorsiunea percepiei fa de sine; prsirea domeniului.

6.Teoria celor trei necesiti spre deosebire de teoria ierarhizrii trebuinelor a lui A.

Maslow arat c: 1) n acelai timp asupra unui individ poate aciona mai mult de o necesitate;2) nesatisfacerea unor necesiti de la nivelurile superioare duce la creterea dorinei de a

satisface trebuinele de la un nivel inferior

7.Metoda analizei erorilor este util n prevenirea incidentelor i acidentelor de munc

8.Specificaia postului ofer informaii asupra localizrii postului, obiectivelor acestuia,

sarcinilor i condiiilor de munc i a relaiilor organizatorice.

9.Comunicarea salarialse utilizeaz pentru formarea, informarea i dirijarea personalului

i folosete drept mijloace de comunicare reuniunile, afiajele, informrile telefonice, etc.

10.Reelele de comunicare descentralizate corespund stilului de conducere autoritar i sunt

indicate n activiti operative.

11.Comunicarea formal se stabilete spontan n cadrul relaiilor dintre membrii organizaiei

i vehiculeaz informaii cu caracter personal/ general

12.Optimul motivaional reprezint acea intensitate a muncii care permite obinerea unor

performane nalte.


30/65

13.Motivaia afectiv are la baz nevoia de a ti, de a cunoate, curiozitatea i interesul

intelectual fa de o anumita profesiune

14.Teoria performanelor ateptate a lui V.Vroom arat c indivizii nu sunt preocupai numai

de nivelul recompensei pe care o primesc n schimbul efortului propriu ci i de relaia dintrerecompensa pe care o primesc ei i cea pe care o primesc ceilali.

15.n literatura de specialitate se descriu o serie de factori care influen eaz pozitiv/ negativsatisfacia muncii. Acetia se regsesc printre factorii enumerai mai jos:

a. caracteristicile fizice ale locului de munc

b. facilitile economice i socio-profesionale

c. caracterul rutinier/ variat al munciid. cadrul organizaional n care se desfoar munca

e. relaiile la locul de munc muncii

16.Teoria ierarhizrii nevoilor a lui A.Maslow se refer la urmtoarele tipuri de trebuine:

a. trebuinele de cooperare i afiliereb. trebuinele de stimi statutc. trebuinele de hran, locuin, mbrcminted. trebuinele de autorealizaree. trebuinele de securitate

17.Una dintre teoriile motivaionale de mai jos arat c factorii de igien (supravegherea,

condiiile de munc, relaiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) i factorii motivaionali(realizrile personale, recunoaterea, munca nsi, posibilitile de avansare, etc) formeaz uncontinuum motivaional care determin att satisfacie ct i insatisfacie n munc.

18.Conform acestei teorii oamenii accept bucuroi responsabiliti n munc n funcie de

recompensele asociate acestora, pot folosi autocontrolul n atingerea obiectivelor organizaiei ipot da dovad de inventivitate i creativitate n munc.

19.Conform acestei teorii oamenii sunt preocupai de relaia dintre recompensele pe care le

primesc ei i cele pe care le primesc ceilali.

20.Consolidrile n viziunea lui B.F Skinner sunt:a. mutrile disciplinareb. meninerea unei echiti efort-compensaiec. facilitiled. premieri pentru merite deosebite


31/65

e. concedierilef. stingerileg. consolidrile negativeh. creterile salarialei. sancionrile

21.Motivaia care are la baz nevoia de a cunoate, curiozitatea i interesul intelectual fa

de o anumit profesiune este:

22.Aceast teorie motivaional explic motivarea n munc ca pe un proces complex n

care indivizii analizeazansele pe care le au n obinerea anumitor rezultate i msura ncare aceste rezultate sunt atrgtoare pentru ei.

23.Aceast teorie motivaional utilizeaz n explicarea comportamentului uman un set redus

de trebuine i anumetrebuine legate de existen, trebuine legate de relaiile cu semenii itrebuine de cretere.

24.Una dintre teoriile motivaionale de mai jos are n vedere faptul c:

1. structura de baz n instituie este grupul;2. motivaia individului este dat de angajarea pe via, cariera lent si fidelitatea fa de

instituie;

3. respectul oamenilor fa de activitatea de munci grupul din care fac parte sunt ocomponent important a culturii organizationale.

25.Una dintre teoriile motivaionale de mai jos pornete de la premisa c motivaia pentru

munc este determinat de patru tipuri de comparaii:

1. comparaia cu o situaie anterioar n care s-a aflat individul n cadrul aceleiaiorganizaii;2. comparaia cu o situaie anterioar n care s-a aflat individul n afara organizaiei;3. comparaia cu alt persoan sau grup de persoane din interiorul organizaiei;4. comparaia cu alt persoan sau grup de persoane din afara organizaiei.

26.Aceast form de consolidare ntrete comportamentul dorit prin acordarea unor

recompense: laude, creteri de salariu, faciliti, avansri n posturi superioare ierarhic.

27.


32/65


33/65

33.

Teoria celor trei necesit

i a lui David Mc Clelland are n vedere urm

toarele necesit

i:a. necesitile de securitate

b. necesitile de putere

c. necesitile de afiliere

d. necesitile de realizare

e. necesitile de stimi statut

34.Una dintre tipurile de comunicare de mai jos are urmtoarele caracteristici:

1. mesajele pornesc de la un anumit nivel ierarhic i sunt destinate nivelurilorinferioare;

2. se utilizeaz pentru formarea, informarea i dirijarea personalului;3. mijloacele de comunicare utilizate sunt: reuniunile, afiajele, informrile telefonice,

etc.

35.Care dintre urmtoarele reele are caracteristicile de mai jos:

1. participanii la comunicare sunt egali ca poziii, ei aflndu-sen relaii de

coordonare;

2. se caracterizeaz printr-un stil de conducere democratic, participativ;3. exist un feedback permanent ntre toi participanii la comunicar

4. este indicat n activitile creative i cele de informare;

5. dezavantajul const n dificultatea lurii rapide a unei decizii n datorit distribuiei

egale a responsabilitii ntre membrii reelei i evitrii asumrii responsabilitii de

ctre unul dintre acetia.

36.

Factorii interni care pot perturba comunicarea sunt:a. timpul i circumstanele nepotriviteb. starea de sntate a partenerilor de comunicarec. distorsiunile semanticed. distorsiunea seriale. afectivitatea

37.Factorii externi care pot perturba comunicarea sunt:a. mediul fizic


34/65

b. mijloacele tehnice cu funcioare defectuaosc. afectivitatead. stimulii vizualie. distorsiunea serialf. afectivitateag. structura organizaional cu canale formaleh. limitele individualeRspuns corect: a+b+d+g

38.Dup direcia n care circul mesajele comunicarea poate fi:

a. formal, informalb. ierarhic, salarial, orizontalc. scris, oral, audio-vizual, nonverbal

39.Metoda prin care se studiaz activitatea cognitiv a subiectului solicitndu-se acestuia s

verbalizeze modul n care desfoar la locul de munc o secven de activiti se numete:

a. tehnica protocoalelor verbaleb. tehnica explicrii provocate

c. metoda analizei pe baz de interviu

40.

Acest capitol al fiei postului se refer la competentele profesionale si trsturile psiho-fiziologice necesare unui individ pentru a ocupa un anumit post dintr-o institu ie.

a. analiza postului

b. descrierea postului

c. specificaia de post

41.Aceast metod specific psihologiei munciiconine seturi de ntrebri cu ajutorul crora se

evalueaz gradul de adecvare a sistemului om- main- mediu la anumite criterii i se utilizeazpentru proiectarea echipamentelor sau a activitii pe post.

a. check-list-ul

b. metoda incidentului critic

c. metoda timpilor i a micrilor

42.Aceast teorie are n vedere urmtoarele tipuri de nevoi: nevoi existeniale, nevoi de

relaionare, nevoi de autorealizare.


35/65

a. teoria ERG

b. teoria celor trei necesitic. teoria ierarhizrii nevoilor

43.Sursa generatoare a acestei motivaii se afl n trebuinele personale ale individului i este

solidar cu activitaile lui, individul exercitnd o munc n conformitate cu propriile competenteprofesionale, aptitudini i abiliti.

a. motivaia negativ

b. motivaia intrinsecc. motivaia cognitivd. motivaia extrinsec

e. motivaia afectiv

44.Aceast form de consolidare se bazeaz pe ideea c un anumit comportament vadisprea daca va fi ignorat.

a. Consolidarea pozitivb. Sanciunea

c. Extinciad. Consolidarea negativ

45.Conform acestei teorii factorul care motiveaz oamenii n procesul muncii este salariul pe l

primesc pentru munca prestat.

46.Aceast form de motivaie este determinat de interaciunea membrilorgrupului de

munci se refer la faptul c munca favorizeaz pe de o parte realizarea contactelor sociale iarpe de alta satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitatate, stimi statut social ale

acestora.47.

Conform acestei teorii oamenii fac o comparaie ntre efortul pe care l depun (educaie,abiliti, experieni calificare profesional, timpul lucrat n organizaie, etc.) i compensaia pecare o primesc (salariu, beneficii, promovri).

48.


36/65

Acest concept se refer la faptul ca orice element al muncii (salariul, condiiile de munc,relaiile cu colegii sau superiorii, etc.) are capacitatea de a genera att satisfac ie ct iinsatisfacie n munca n funcie de contextul organizaional la care ne raportm.

49.Aceast reea de comunicare corespunde stilului de conducere laissez-faire i se

caracterizeaz printr-o diminuare a corectitudinii mesajului datorit distanelor de emitor idistorsiunii seriale.

50.Criteriile sistemului om-main-mediu n analiza muncii sunt:a. criterii economiceb. criterii referitoare la indivizic. criterii de fiabilitated. criterii referitoare la rezultatele activitii lucrtoruluie. criterii nefuncionale: aspecte estetice ale produselor, prestigiul

51.Aceast metod se refer la examinarea unor situaii deosebite, dificile care apar pe

parcursul desfurrii procesului de munci gsirea unor soluii n funcie de contextul n careacestea apar.

a. analiza produselor activitiib. studiul de cazc. ancheta pe baz de interviu

Psihologia personalitatii

1.Gradul inalt de operationalitate si eficienta al aptitudinilor se refera la urmatoarele:a. aptitudinea sigura efectiv finalitatea activitatiib. accentul cade pe nivelul de dezvoltare al aptitudinilorc. accentul cade pe insusirile in sined. accentul cade pe organizarea interna a insusurilor psihice

2.Rezistenta scazuta la frustrare este prezenta la tipul de personalitate:a. extravertb. introvertc. agresivd. complezent

3.In sens psihologic, caracterul contine:a. insusiri esentialeb. insusiri permanentec. insusiri morale


37/65

d. judecati de valoare

4.Conceptul de persoana desemneaza:

a. unitatea biologicab. comportamentul de rolc. fiinta rationalad. fiinta creatoare de valori

5.Pentru J. Piaget, izvoarele inteligentei se confunda cu:a. acela al adaptarii senzorialeb. acela al adaptarii senzoriomotoriic. acela al adaptarii senzitiv-intuitived. acela al adaptarii senzoriocognitive

6.In plan diacronic, dinamica Eului presupune:a. formarea sa succesiva, pe etapeb. fluctuatii conjuncturalec. trecerea de la Eul psihologic la Eul sociald. trecerea de la Eul fizic la Eul psihologic si Eul social

7.Pornind de la complexitatea termenului de creativitate, in psihologie, au fost descrise urmatoarele acceptiuni aleacestui termen:a. creativitatea ca procesb. creativitatea ca produsc. creativitatea ca dimensiune complexa a personalitatiid. creativitatea ca potentialitate general umana

8.Prin persoana si personalitate intelegem:a. continutul constiintei de sineb. imaginea Eului in constiinta altuiac. intreaga fiinta umana

9.Un model educativ hiperprotector conduce, de obicei, la dezvoltarea unei personalitati:a. cu spirit competitivb. cu stima de sine scazutac. orientata spre relatied. complezentee. cu tendinta de dominare

10.Tipul ciclotim are urmatoarele caracteristici:a. este usor adaptabil in situatii noib. in situatii excitante are stapanire de sinec. are un ritm personal rigidd. are o arie a campului de observatie larga

11.Definirea Eului ca sistem central al personalitatii se refera la:a. locul Eului in structura personalitatiib. particularitatile Euluic. rolul Eului in structura personalitatii


38/65

d. componenta psihica a Euluie. structura psihica a Eului

12.Modelul cercurilor concentrice caracteriale este important deoarece:a. permite intelegerea caracterului ca sistem organizatb. poate fi utilizat ca instrument de valorizare a trasaturilor caracterialec. permite stabilirea unei tipologii caracterialed. permite explicarea dinamicii structurii gnerale si individuale a caracterului

13.Raportandu-se la aria sociala, M.A. Boden a identificat urmatoarele trepte esentiale ale creativitatii:a. S creativity (creativitatea sociala, social creativity)b. P creativity (creativitatea psihologica, psychological creativity)c. H creativity (creativtatea istorica, hystorycal creativity)

14.In raport cu aptitudinile, temperamentul este:a. predeterminatb. predispozantc. latura stilistica a personalitatiid. latura de continut a personalitatii

15.La nivelul personajului se realizeaza:a. identificarea potentialitatilor psihosociale ale persoaneib. obiectivarea potentialitatilor psihosociale ale persoaneic. evaluarea potentialitatilor psihosociale ale persoanei

16.Experimentele lui R. Zazzo au evidentiat ca un rol foarte important in formarea aptitudinilor il au:

a. asemanarile dintre gemenii monozigotib. diferentele dintre gemenii monozigotic. asemanarile dintre gemenii fraternalid. diferentele dintre gemenii identici

17.Perseverenta scazuta se intalneste la tipul de personalitate:a. extravertb. introvertc. evitantd. dependent

18.Tipul de sistem nervos neechilibrat, descris de I.P. Pavlov, prezinta urmatorii indicatori:

a. mobilizare excesiva in raport cu sarcinab. evolutie sincopata a activitatiic. mobilitate motorie si verbalad. coordonare mai dificila

19.Printre tipurile de produse creative descrise de R.J. Sternberg, in modelul propulsiei pentru tipurile de contributiicreative, se afla si urmatoarele:a. redefinireab. adaptareac. flexibilitatead. progresul


39/65


40/65

d. creatia

27.Conform conceptiei lui H. Ey privind relatia Eu-constiinta, autorul precizeaza:

a. constiinta reprezinta infrastructura Euluib. Eul reprezinta infrastructura constiinteic. Eul directioneaza constiintad. Eul are functie de control si integrare a constiintei

28.Prin conceptul de individualitate:a. se afirma relatiile organismului uman si infrauman cu mediul naturalb. se realizeaza diferentierea individului in plan biologic si psihicc. omul isi dobandeste specificitatea sad. omul dobandeste prestigiu si autoritate in societate

29.La varstele mici, sentimentul de inferioritate este:a. natural (normal)b. precursorul complexului de inferioritatec. consecinta atitudinii de neglijare din partea parintilord. consecinta lipsei de afectiune din partea parintilor

30.Tendintele care s-au conturat in psihologie privind abordarea relatiei inteligenta-creativitate au fost urmatoarele:a. creativitatea a fost explicata prin contributia la nivel superior a gandirii logiceb. inteligenta a fost considerata unul din factorii creativitatiic. intre inteligenta si creativitate exista corelatii semnificative, rolul inteligentei in creativitate

fiind supradimensionat

31.Tipul introvertit-intuitiv se caracterizeaza prin:a. capacitate de analiza a faptelorb. interes pentru viitorc. interes pentru prezentd. preocupare spre lumea ideaticae. preocupare pentru evolutia unor idei

32.In componenta aptitudinilor pedagogice sunt necesare:a. spiritul de observatieb. forta si bogatia imaginatieic. curiozitatea epistemicad. concentrarea auditiv-emotionala a atentiei

e. capacitatea de a lua decizii

33.Persoana este produsul factorilor::a. biologicib. psihosocialic. culturalid. mediului fizic

34.Specificul stilului cognitiv, dupa Ana Stoica-Constantin, consta in urmatoarele:a. reprezinta maniera de a recepta si de a prelucra informatiab. reda modul de a percepe, dobandi, stoca, actualiza si transforma informatia


41/65

c. este stabil in timp si in diferite situatii

35.In formarea aptitudinilor complexe superioare:

a. intodeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioareb. nu intotdeauna aptitudinile simple care intra in componenta lor sunt superioarec. intodeauna este importanta prezenta anumitor factorid. intotdeauna este important modul de organizare al factorilor

36.Atitudinea, ca vector major al personalitatii:a. este circumstantiala, variabilab. este constienta, deliberatac. este selectiva in perceperea si evaluarea evenimentelord. este ecoul subiectiv al relatiei individului cu realitateae. este rezultatul obiectiv al relatiei individului cu realitatea

37.Indicatorii temperamentali apartin:a. proceselor psihiceb. anumitor conduitec. personalitatiid. anumitor comportamente

38.Factorul de inteligenta generala (factorul g), in conceptia lui Spearman si Burt:a. se formeaza prin exercitiub. este innascutc. este constantd. este variabil

39.Statutele anticipate sunt statute:a. prescriseb. formalec. dorited. obiective

40.O aptitudine deja formata faciliteaza insusirea de:a. noi deprinderib. noi cunostintec. noi abilitatid. noi priceperi

e. noi capacitati

41.Personalitatea este cu atat mai afectata, mai dizarmonica, cu cat:a. gradul de corelatie dintre aptitudini si caracter este mai micb. gradul de incompatibilitate dintre aptitudini si caracter este mai marec. gradul de compensare reciproca dintre aptitudini si caracter este mai micd. gradul de competitivitate dintre aptitudini si caracter este mai mare

42.Stilurile cognitive descrise de M. Kirton sunt prezentate prin doua extreme ale unei dimensiuni bipolare, si anume:a. transformatoriib. inovativii


42/65

c. acomodativiid. adaptativii

43.Inteligenta cristalizata (de tip B) are urmatoarele caracteristici:a. este eficienta in situatii structurateb. este eficienta in situatii problematicec. este eficienta in situatii slab definited. este eficienta in situatii bine definitee. este innascutaf. este rezultatul invatarii

44.In raport cu statutele si rolurile sociale, personalitatea reprezinta:a. modul de manifestare in comportament a acestorab. modul de interiorizare-integrare a acestorac. modul de insertie sociala a acestora

45.Tipurile rationale descrise de C.G. Jung sunt:a. functii psihologice auxiliareb. functii psihologice fundamentalec. intuitiad. sentimentule. gandireaf. senzatia

46.In conceptia lui J. Piaget, inteligenta desemneaza:a. formele superioare de organizare a structurilor cognitive

b. formele superioare de organizare a structurilor psihicec. formele superioare de echilibrare a structurilor cognitived. formele superioare de echilibrare a structurilor psihice

47.Conceptul de persoana contine:a. elementele de stabilitate psihosocialab. elementele conjuncturale din viata socialac. elementele de identitate psihosociala

48.Din punctul de vedere al mecanismelor structurale, J. Piaget caracterizeaza inteligenta prin:a. mobilitatea structurilorb. reversibilitatea structurilor

c. actiune si gandired. invarianta structurilor

49.In cercetarile care au vizat indivizii inalt creatori, M. Roco identifica urmatoarele atitudini creative:a. curaj in abordarea dificultatilorb. interes fata de nouc. conformismd. instabilitate emotionalae. independenta in gandire si actiunef. preferinta pentru algoritmii deja verificatig. perseverenta


43/65

h. dorinta de autoperfectionare

50.Prin definirea Eului ca un construct, se are in vedere:

a. produsul obtinutb. procesul prin care se obtine produsulc. constructia Eului psihologicd. constructia Eului social

51.Organiazarea interna a aptitudinilor se refera la:a. structurarea elementelor componenteb. capacitatea de imbinare elementelor componentec. capacitatea de interactiune a elementelor componented. operationalizarea elementelor componente

52.Din punct de vedere filosofic si psihologic, notiunea de persoana a evoluat spre cea de:a. creativitateb. personalitatec. personajd. epistemicitate

53.Complementaritatea dialectica dintre statut si rol se refera la:a. aspectul dinamic al persoaneib. aspectul structural al persoaneic. doua fatete ale persoanei aflate in relatied. doua persoane aflate in relatie

54.Luand in consideratie continutul aptitudinilor, Guilford a identificat patru tipuri de inteligenta, si anume:a. inteligenta semanticab. inteligenta simbolicac. inteligenta ludicad. inteligenta analogicae. inteligenta vizualaf. inteligenta emotionalag. inteligenta sociala si capacitatea empaticah. inteligenta concreta

55.Impulsivitatea, ca indicator temperamental, se refera la:a. alternanta reactiilor si trairilor psihice

b. caracterul brusc al raspunsurilorc. frecventa trairilor psihice pe unitatea de timpe. taria cu care sunt traite fenomenele psihice

56.Evaluarea nivelului de dezvoltare al aptitudinilor se face dupa urmatorii indicatori de performanta:a. preciziab. calitateac. rapiditatead. originalitateae. fluiditateaf. fluenta


44/65

57.Componenta conativa a atitudinilor caracteriale:

a. indica gradul de acceptare sau neacceptare al obiectului atitudinii

b. include reprezentari, cunostinte si convingeri ale persoanei in raport cu obiectul atitudiniic. indica tendintele de comportament ale persoanei in raport cu obiectul atitudiniid. desemneaza sensul spre care intreprinde persoana actiuneae. predomina in copilarief. predomina incepand cu adolescenta

58.Pornind de la teoria lui Guilford asupra inteligentei, Ana Stoica-Constantin a identificat urmatoarele categorii deaptitudini:a. aptitudini matematiceb. aptitudinea generala sau inteligentac. aptitudinea organizatoricad. aptitudini sau factori de grupe. aptitudini complexe sau aptitudini speciale

59.Printre valorile culturale care conditioneaza dezvoltarea personalitatii, K. Horney mentioneaza perceptia culturalaa:a. rolurilor profesionaleb. rolurilor sexualec. rolurilor achizitionated. rolurilor atribuite

60.Aptitudinile speciale se constituie ca o rezultanta, cu ponderi diferite, a urmatoarelor componente:a. sociale

b. fizicec. empaticed. senzorialee. intelectualef. fizice

61.Inteligenta unei persoane, conform teoriei lui Sternberg, poate fi inteleasa daca sei au in considerare:a. componentele de prelucrare a informatieib. mecanismele de prelucrare a informatieic. experienta personalad. raportul dintre inteligenta generala si cea specifica

62.Natura emotional-reactiva a temperamentului:a. este evidentiata in anumite tipologii temperamentaleb. este evidentiata in toate tipologiile temperamentalec. este evidentiata numai in tipologiile psihologiced. reflecta natura psihica a temperamentuluie. reflecta latura formala a personalitatii

63.Gandirea convergenta poate fi descrisa prin urmatoarele caracteristici:a. este in stransa legatura cu gandirea divergentab. permite focalizarea efortului cognitiv pe un raspuns unicc. permite obtinerea mai multor raspunsuri din categorii variate


45/65

64.In anumite conditii, deprinderile formate:

a. se integreaza in structura aptitudinilor

b. duc la stereotipizarea actiunilorc. duc la schematizarea unilaterala a actiunilord. favorizeaza sau defavorizeaza dezvoltarea aptitudinilor

65.Atunci cand o persoana este potrivita ocuparii unei anumite pozitii sociale, distanta dintre prescriptiile statutare sicomportamentul de rol:a. cresteb. este marec. este micad. scadee. ramane aceeasi

66.Pornind de la aptitudinile speciale si de la sistemul atitudinal, Vasile Munteanu propune o tipologie a creatorului, incare sunt cuprinsi urmatorii creatori:a. creatorii expresivib. creatorii manifestic. creatorii emotionalid. pseudocreatoriie. creatorii potentialif. noncreatorii

67.Functionalitatea si eficienta maxima a aptitudinilor sunt asigurate prin relatii de:a. complementaritate

b. convergentac. transpozitied. compensaree. asociere

68.In dezvoltarea aptitudinilor, pe un fond ereditar mediu, corelat cu un mediu inalt favorabil:a. aptitudinea poate atinge un nivel inalt de dezvoltareb. aptitudinea se dezvolta deasupra nivelului fondului ereditarc. ereditatea poate compensa mediuld. mediul poate compensa ereditatea

69.Printre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt mentionati:

a. atitudineab. rezonanta intimac. motivatiad. afectivitateae. caracterulf. temperamentulg. inteligentah. aprehensiunea

70.Atitudinea istericului, conform studiilor lui C.G. Jung este o atitudine:a. extravertita


46/65

b. introvertitac. ambivertad. ambivalenta

e. orientata spre interiorf. orientata spre exterior

71.In faza de declin a aptitudinilor, performantele foarte bune se mentin datorita:a. vechimii profesionaleb. deprinderilor consolidatec. unor factori de personalitated. acumularii de cunostinte

72.In componenta aptitudinilor literare sunt necesare:a. memoria vizuala si auditivab. impresionabilitatea afectivac. atentia distributivad. reprezentarea spatialae. simtul estetic

73.Factorii inteligentei identificati de Guilford:a. au importanta diferitab. au aceeasi importantac. sunt structurati ierarhicd. sunt structurati multidimensional

74.Procesele de asimilare si acomodare sunt denumite de J. Piaget:

a. adaptareb. functii cognitivec. functii invarianted. evolutie graduala

75.In cadrul teoriei lui Sternberg cu privire la inteligenta, metacomponentele:a. sunt forme specializate de inteligentab. sunt mecanisme de prelucrare a informatieic. sunt reactualizari ale informatiilor stocate in memoried. includ procese de ordin superiore. includ procese de ordin inferior


47/65

Psihologia varstelor

1.Deprivarea senzoriala este un factor de risc in dezvoltarea copilului de la o la 3 ani.

2.Jean Piaget face legatura intre dezvoltarea gandirii si felul in care activitatea de joc evolueaza pana inperioada adolescentei. Din teoria sa se desprinde idea pe de o parte ca nivelul de dezvoltare alcopiilor se reflecta in activitatea de joc iar pe de alta parte ca activitatea de joc asigura in maremasura dezvoltarea cognitiva.

3.La sfarsitul primului an de viata copilul deja cunoaste valoarea sociala a limbajului, respectiv faptul ca prinintermediul limbajului poate obtine satisfacerea unor trebuinte.

4.Declinul gandirii egocentrice prin decentrare are loc catre varsta de 2 -3 ani cand rationamentul copilului

se modifica si se observa o diminuare a raspunsurilor egocentrice cu o acomodare mai puternicala realitatea exterioara obiectiva.

5.Aparenta fizica este un criteriu al maturizarii.

6.Spre deosebire de perioada anterioara, copilul in intervalulde la 1 la 3 ani dezvolta un inceput deindependenta dezvoltand mersul, vorbirea, manevrarea cu mai multa precizie a obiectelor dinjur.

7.Perioada 1 -3 ani se caracterizeaza prin expansiune enorma a conduitelor motorii si verbale.

8.Animismul si antropomorfismul ca si caracteristici generale ale gandirii copilului anteprescolar.

9.La sfarsitul primului an de viata gandirea copilului este dominata in totalitate de actiunea concreta cuobiectele.

10.Perioada de la 1 la 3 ani din perspectiva piagetiana este caracterizata de incheierea stadiului senzorio-motor (o - 2 ani) si debutul stadiului umator, cel preoperational ( de la 2 la 7 ani).

11.Conceptul obiectului permanent a fost introdus de Meyerson pentru a desemna invarianta obiectului caatare.

12.Psihologia copilului este una cupsihologia genetica care la randul ei este o stiinta a dezvoltarii, centrataasupra aspectului evolutiv al comportamentelor si asupra genezei lor.

13.Cresterea se refera la modificari fizice care sunt in primul rand calitative implicand transformari.

14.Intre principiile cele mai importante care ghideaza in psihanaliza intreaga functionare a psihicului umansunt principiul realitatii si principiul placerii.

15.John B. Watson considera mediul ca fiind forta suprema in dezvoltarea copilului si crede ca orice copilpoate fi modelat de adult in orice directie daca sunt controlate atent asociatiile stimul - raspuns.

16.Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de proceduripractice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru a sporiadoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.


48/65

17.Din perspectiva teoriilor invatarii sociale, modificarile comportamentale se refera la un set de proceduripractice aplicabile pentru a elimina comportamentele nedorite ale copiilor si pentru a sporiadoptarea de catre acestia a unor raspunsuri acceptabile social.

18.Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progresein dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?

a. dezvoltare psihosocialab. psihomotricitate

19.Care sunt legile dezvoltarii descrise de Gesell?a) legea dezvoltarii cefalo-codaleb) legea dezvoltarii proximo-distale

c) evolutia tonusului si a posturiid) variatia curbei de dezvoltare

20.Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?a) preatasamentulb) atasamentul de actiunec) atasamantul delimitatd) formarea de relatii reciproce

21.Imitatia amanata este:a) o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;b) proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa

22.Stadiile dezvoltarii conform teoriei lui J. Piaget sunt :a) Stadiul senzorio-motor : de la nastere la 2 ani ;b) Stadiul preoperator : de la 2 la 7/8 ani ;c) Stadiul operatiilor concrete : de la 7/8 ani la 11/12 ani ;d) Stadiul operatiilor formale : de la 11/12 ani la 15/16 ani.e) Stadiul operatiilor post- formale dupa 16 ani

23.Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile de mai jos conform datelorIOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:


49/65

Merge; urca scarile ajutandu-se de maini,construieste un turn din doua cuburi; incearca saintoarca paginile unei carti; introduce corect cuburile mici in cele mari, foloseste 4-5 cuvinte,limbaj sub forma de jargon

24.Cititi cu atentie caracteristicile si alegeti varsta la care se manifesta achizitiile formulate mai jos. conformdatelor IOMC - Bucuresti, adaptate dupa Gesell:

Sare pe ambele picioare, incearca sa se tina intr-un picior, tine corect creionul, merge pebicicleta, urca si coboara o scara alternand picioarele, realizaza un turn si pod din cuburiDeseneaza si explica ce a desenat, copiaza cercul, descrie ce fac animalele sau oamenii din

imagini, raspunde la intrebari,utilizeaza prepozitii, apare de ce-ul, se joaca in grup cooperand,stie sa-si spuna sexul , se imbraca si mananca singur.

25.Realismul gandirii copilului se refera la:

a. materializarea elementelor de factura spirituala datorata nediferentierii intre fizic sipsihic

b. achizitia reversibilitatiic. incapacitatea de idealizare

26. Artificialismul gandirii copilului consta in faptul ca :a) posibilul si imposibilul se suprapunb) personajele fantastice pot interveni in viata realac) copilul nu are sentimente autentice ci construite prin imitatie

27.Nevoile fizice ale copilului in primii ani de viata sunt:a) hranirea adecvata pentru a asigura nevoile nutritionale;b) protejarea impotriva factorilor teratogeni ( supraincalzire sau frig in viata precoce, sau a altor

agenti fizici sau chimici )c) prevenirea bolilor prin asigurarea conditiilor de locuit, prin supravegherea starii de sanatate,

prin imunizari, etc.

28.Nevoile emotionale si sociale ale copilului:a) Sa creasca intr-o familie unita, sub supravegherea stricta a adultilor care au ca grija

principala binele acestuia.


50/65

b) Sa se impuna limite rezonabile ale comportamentului copilului, care sa-l ajute sa-sistimuleze dezvoltarea autocontrolului.

c) Sa i se asigure o stare de sanatate buna, iar in cazul copiilor bolnavi, mai ales fata de ceicu boli cronice sau cei cu nevoi speciale, parintii sa aiba o atitudine echilibrata, pentru aasigura nevoile emotionale deosebite ale acestora.

29.Donohue-Colletta (1992) propune diferentierea nevoilor copiilor in primii ani de viata pe 3paliere de varsta iar perioada de la nastere pana la varsta de 1an cuprinde urmatoarele:a) Preotectie fata de pericole fizice

b) Dieta adecvatac) Ingrijirea adecvata a sanatatiid) Adulti fata de care sa se dezvolte atasamentule) Oportunitati pentru a explora si cunoaste mediulf) Stimulare adecvata pentru dezvoltarea limbajului

variante

30.

Ritmul de crestere, dezvoltare si maturatie depinde dea) factori ereditari,b) hormonalic) de mediu.

31.Factorii ereditari - influenteazaa) ritmul de crestereb) valorile definitive ale parametrilor de crestere, conform programelor genetice

32.Perioada anteprescolara se caracterizeaza prin achizttii importante:a) mersul,b) reprezentareac) limbajul


51/65

33.

Reactiile circulare tertiare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute deactiune

b. actiunile sunt caracterizate de schimbarea modalitatii de producere a rezultatului34.

Reactiile circulare secundare presupun

a. copilul cunoaste rezultatul actiunii sale si il repeta folosind scheme cunoscute deactiune

b. copilul nu cunoaste rezultatul actiunii sale dar il testeaza folosind schemecunoscute de actiune

35. Conduita bastonului in dezvoltarea gandirii si inteligentei se refera la

a. copilul apropie un obiect indepartat folosind un batb. copilul imita folosirea obiectelor

36.Perioada preoperationala sau stadiul preoperator debuteaza in jurul varstei de doi ani cua) aparitia reprezentarilor mentaleb) posibilitatile de evocare verbalac) posibilitatile de evocare mentalad) aparitia conduitei de revolta

37.Perioada de dupa varsta de 2 ani, este marcata de achizitii fundamentale precuma) aparitia functiunii semiotice,b) apogeul gandirii egocentricec) inceputul decentrarii cognitived) introspectia

38.Functia semiotica se va dezvolta intr-o maniera privilegiata pe parcursul diferitelor conduitecare sunt :a) chatarsisulb) imitatia amanata,c) jocul simbolic,d) imaginile mentalee) limbajul


52/65

39.In jurul varstei de 2 ani, se manifesta etapa pe care Rose Vincent adenumit-o marea identificare in care copilul intreaba

40.Cele doua stadii descrise de H.Wallon, ca etape ale dezvoltarii afective pana la 3 ani. sunta) centripetab) centrifugac) latenta

41.Notiunile de inteligenta practica si discursiva in caracterizarea etapei anteprescolare apartinlui:

a. J.Piagetb. H.Wallonc. S.Freud

42.Un moment esential al identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind

a. pronumele personal tu

b. pronumelec. pronumele personal eu 43.Teoria behaviorista sustine ca orice studiu trebuie sa se concentreze pe:

a) structurile inconstientuluib) evenimente observabilec) stimuli si raspunsuri comportamentale

44.Teoria behaviorista a fost descrisa si completata printre altii de:

a) John B. Watsonb) Clark Hullc) Burrhus Frederic Skinnerd)J.Piaget

45.Care sunt principalele teorii psihanalitice ce au oferit un cadru explicativ pentru teoria dezvoltarii umane?A. teoria dezvoltarii psihosociale - Erick Erikson


53/65


54/65

C. evolutia tonusului si a posturiiD. variatia curbei de dezvoltare

50.Oamenii de stiinta care se ocupa de studiul comportamentului uman si non-uman in circumstante naturalesi sugereaza ca pentru anumite comportamente, constante la animale, se gasesc paralelisme cucomportamentele umane sunt adepti ai teoriilor

a. comportamentalisteb. etologicec. biologice

51.Care sunt factorii care impieteaza asupra dezvoltarii intrauterine?A. geneticiB. teratogeni

52.Care sunt principalele instante descrise de psihanaliza clasica?A. inconstientulB. constientulC. preconstientulD. subconstientul

Psihologie medicala si psihopatologie

1.Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?

1. cocaina2. amfetaminele3. morfina4. marihuana

2.Sevrajul la heroina se manifesta prin:1. Crampe abdominale si diaree2. Piele si mucoase uscate3. Tahicardie si hipertensiune4. Constrictie pupilar


55/65

3.Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:

1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv

2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa co

Documents

Subiecte psihologie licenta 2011