1. Ce semnificaţie au: numărul atomic, Z, numărul cuantic principal, n, numărul de masă atomică, A şi numărul

lui Avogadro, N?

Numarul atomic Z- este egal cu numarul de protoni si arata de cate ori saarcina nucleara este

mai mare decat unitatea elementara de sarcina. Z determina locul subst. in tab periodic.

Numărul de masă atomică A – numarul de protoni si neutron din atom.

Numarul cuantic principal (n)- caracterizeaza nivelele de enrgie din atomi, intre care se

realizeaza tranzitiile electronice.  În funcție de acesta, nivelurile electronice se împart în straturi.

2. Corelaţi potenţialul de ionizare, afinitatea pentru electroni cu caracterul electrochimic al atomilor.

Daca Atomul A are potential mic de ionizare, afinitate foarte mica pentru electroni si atomul B

are potential mare de ionizare se produce transferul electroilor de valenta de la atomul A la

atomul B formandu-se legatura ionica.

Daca Atomul A nu are potential de ionizare si atomul B are potential mare si afinitate foarte

mare se produce punerea in comun de electroni formandu-se legatura covalenta nepolara.

Daca Atomul A are potential mic si atomi cu putini electroni de valenta se formeaza electroni mobili

in orbitali extinsi in intregul cristal A formandu-se leg metalica.

3. Completati tabelul de mai jos (copiaţi-l pe teza) referitor la proprietatile metalelor:

Proprietăţile metalelor N

a

Z

n

F

e

C

u

A

g

Capacitatea de a ceda electroni este mare (notati>) sau mica (notati<): Na, Zn, Fe ,Cu, Ag

Potentialul de oxidare, εox este pozitiv sau negativ, potentialul de reducere, εred este negativ sau

pozitiv.

Starea naturala este sub forma oxidata, de combinatie chimica sau sub forma de element

4. Legătura covalentă. Selectaţi substanţele de mai jos în funcţie de tipul de legătura chimică:, , , , , , Na2SO4, , ,

CH3OH, Al,.

Covalenta polara: H2O, HCl,

Covalenta nepolara: H2, N2, O2, CH4

Legatura ionica: NaCl, NaOH, CaO, CuSO4, Al2O3

Legatura metalica: : SiO2, Al,

5. Legatura ionică – definitie si exemplu de formare in cazul KCl. Numiţi minimum 5 combinatii chimice, inclusiv,

minerale, cu legatura ionica.

Legătura ionică este un tip de legătură chimică formată datorită existenței unor forțe electrostatice

dintre doi ioni încărcați cu sarcini opuse.

Ex: NaCl, MgCl2, CuSO4, NH4Cl, KNO3.

6. Definiti legaturile intermoleculare. Care din substanţele următoare sunt asociate prin legătura de hidrogen:

HCl(g) , H2 (gaz şi lichefiat), H2O (toate starile de agregare), CH3OH(l).

Legaturile intermoleculare constau in cuplarea electronilor de valenta cu spin antiparallel ai atomilor

participanti si formarea unui orbital molecular de legatura. H2O, CH3OH(posibil).

7. Legaturi prin forţe van der Waals. Consecintele existentei acestor forţe asupra starilor fizice ale substantei

gaz, lichid, solid. Care sunt proprietatile de suprafata determinate de legaturi van der Waals?

a) Abaterile gazelor rare de la legile gazelor ideale.

b) Lichefierea si solidificarea gazelor

i. Adsorbtia moleculelor de hidrogen pe suprafata carbunelui activ

ii. Adsorbtia pe sufprafata silicagelului a moleculelor de apa

8. Legături intermoleculare - prin forţe van der Waals şi legătura de hidrogen. Să se arate ce fel de forţe

intermoleculare caracterizează substanţele următoare (în starea de agregare dată) :

HCl(gaz), HCl (lichid), H2(gaz) , H2(lichid) H2O (toate starile de agregare), CO2(solid), N2(lichid).

9. Legaturi prin forţe van der Waals. Consecintele existentei acestor forţe asupra starilor fizice ale substantei.

10. Formarea legăturii covalente. Energia de legătură şi tăria legăturii. Selectaţi substanţele de mai jos în funcţie

de tipul de legătura chimică: H2, HCl, NaOH, CaO, N2, Si, Na2SO4, CH4, O2, CH3OH, grafit.

Covalenta polara:, HCl

Covalenta nepolara: H2, N2, Si, CH4, O2, grafit

Legatura ionica: NaOH, CaO

11. Legatura ionică. Definiţie, mod de formare. Exemple de substanţe cu legatură ionică.

12.

13. Cum se formează legătura chimică între atomii Cl în molecula Cl2 şi între atomii K şi I, în reţeaua KI?

14. Care dintre următoarele substanţe pot forma asociaţii moleculare, prin legături de hidrogen, la T = 298K: H2,

H2O, H2S, CH3OH, HF, NaOH.

15. De ce H2O este lichidă la 25OC , iar H2S este gaz la aceeaşi temperatură, deşi are masa moleculară mai mare

decât a apei? (MH2O =18, iar MH2S= 34).

16. Ce se înţelege prin polaritatea şi polarizibilitatea moleculelor?

17. Alcanii, (CnH2n + 2), sunt substanţe nepolare. Cum explicaţi modificarea stării de agregare: gaz → lichid →

solid, odată cu cresterea masei moleculare?

18. Structura şi proprietăţile cristalelor. Daţi exemple de solide cristaline cu reţea ionică, reţea atomica şi cu reţea

moleculara. Ce tip de legătură determină coeziunea reţelei in fiecare caz?

19. Retele ionice. Structura si importanta tehnica a mineralelor silicatice. Ce intelegeti prin minerale si roci?

Descrieti punctual, minerale si roci cu utilizare in domeniul constructiilor.

20. Structura cristalelor. Aplicatie: Aluminiul cristalizează în sistemul cubic, cu d=0,4049 nm. Densitatea este 2,6

g/cm3. Să se calculeze numărul de atomi din celula elementară, ştiind că numărul de atomi dintr-un atom gram

este: N=0,6 × 1024 atomi (numărul lui Avogardo). Indicatie- Se calculeaza volumul celulei cubice, se calculeaza

masa, m stiind volumul si densitatea, apoi se calculeaza numarul de atomi.

21. Care este natura forţelor de coeziune în reţelele cristaline ale substanţelor: apa (gheaţă), carbonat de calciu

cristalin, grafit, hidrogen lichid, dioxid de carbon solid (zăpada carbonică).

22. Reţele cristaline. Clasificare dupa natura legaturii chimice intre particulele constituente. Proprietati fizice ale

mineralelor cu reţea ionică.

23. Starile alotropice ale C. Tip de retea cristalina. Cum explicati caracterul dielectric al diamantului si

conductivitatea electrica / termica a grafitului.

24. Proprietati structurale ale solidelor cristaline - difractia razelor X. Transformaţi 1 nm = ? Å = ?μm

25. Solidul vitros. Caracteristici structurale ale sticlei.

26. Definiti urmatoarele caracteristici termodinamice: energia interna, echivalentul mecanic al caloriei, entalpia.

Specificati unitatile de masura. Ce intelegeti prin entalpie sau caldura de ardere? Dati exemple.

27. Principiul I al termodinamicii. Echivalentul mecanic al caloriei. Caldura specifica a apei.

28. Cum se evalueaza entalpia de combustie, Hcomb a hidrogenului si a carbonului, cunoscand entalpiie de

formare, Ho ale gazelor de ardere Scrieti reactiile de oxidare completa, aratati daca sunt exoterme sau

endoterme.*Entalpiile de formare ale elementelor sunt considerate nule.

29. Aplicatii ale principiului I al termodinamicii.

30. Care din reactiile chimice de mai jos este endotermă şi care exotermă Ce aplicaţii tehnice au aceste reacţii?

a) CaO+H2O=Ca(OH)2 ; H = - 56 KJ/mol; b) CH4+O2 = CO2+H2Ovap H = - 17,9Kcal/mol

31. La formarea apei din elemente entalpia de reactie poate fi: Ho = -242KJ/mol sau Ho = - 286KJ/mol. Cum

se explica aceasta diferenta

32. La combustia hidrogenului, entalpia de reacţie este: ΔH1= - 242 kJ/mol sau ΔH2= - 286 kJ/mol. Cum explicaţi

diferenţa intre cele doua valori ale entalpiei de ardere a hidrogenului ? Transformaţi ΔH1 şi ΔH2 in kcal/kg.

33. Definiti capacitatea calorica si caldura specifica. Unitati de masura si aplicatii.

34. Să se arate cum variaza entalpia de transformare de fază sau căldura latentă (de evaporare, condensare,

congelare) la transformarile de faza ale apei: H2Ovap→H2Ol→H2Os

35. Curbe de încălzire/topire a solidului cristalin.  Definiti constantele fizice: punct de topire, punct de cristalizare,

entalpia de topire, entalpia de cristalizare.

36. Legea fazelor. Diagrama de echilibru a H2O.

37. Descrieţi diagrama de echilibru a apei, in coordonatele P si T. Utilizând diagrama de echilibru a apei, stabiliţi

caracteristicile aerului umed şi anume: umiditatea de saturaţie, umiditatea absolută şi punctul de rouă.

38. Proprietăţile soluţiilor care depind de concentratie, conform diagramei in coordonatele P-T. Prezentati ordinea

descrescatoare a celor doua constante fizice, temperatura de fierbere, Tf şi temperatura de congelare, Tc in

functie de duritatea apei: 8,5o; 5,1o ; 10,5o.

39. Definiti presiunea de vapori a solutiilor apoase. Aratati dependenta de concentratie a acestei proprietati pe

diagrama apei, in coordonatele P-T. Aplicatii: ce intelegeti prin punct de roua si ceata.

40. Duritatea apei. Descriere, unitate de masura, importanta tehnica. Influenta duritatii asupra temperaturii de

fierbere si de inghetare.

41. Ce sunt apele uzate si care sunt poluanţii periculoşi conţinuţi de acestea? Ce condiţii trebuie să îndeplineacă

pentru a fi deversate în receptorii naturali (râuri, lacuri etc).

42. Definiţi următoarele proprietăţi fizice ale solidelor şi lichidelor: suprafaţa specifică, presiunea de vapori,

căldura specifică, gradientul de concentraţie, puterea calorica.

43. Proprietatile solutiilor – care depind de concentratie. Micsorarea temperaturii de congelare (inghetare). Utilizaţi

diagrama de faze a apei în coordonatele T, p.

44. De ce nu îngheaţă apa de mare şi soluţia apă-etilen glicol, la 00C?

45. În ce măsură este duritatea apei un criteriu pentru utilizarea în procese industriale? Care sunt componenţii

agresivi din apă pentru oţel-beton, mortare şi betoane ?

46. Proprietăţile soluţiilor care depind de concentraţie. Prezentaţi diagrama P-T pentru apa si solutie apoasa.

47. De ce nu ingheata apa de mare la 0oC

48. Aşezaţi în ordine crescătoare temperatura de congelare, Tc a lichidelor urmatoare: apa distilata, amestecul

apă – dietilen alcool de conc. 5% şi amestecul apă – dietilen alcool de conc.10%. Argumentaţi raspunsul.

49. Umiditatea atmosferică: ce intelegeti prin umiditate relativa si umiditate absoluta? Definiti conform diagramei

apei in coordonate T-P, punctul de roua şi ceaţa.

50. Proprietăţile soluţiilor. Cum variază temperatura de fierbere, Tf, a apelor cu durităţile: D1 = 12,5o; ;D2= 15,1o;

D3 = 20,5o. Dar temperatura de îngheţare, Tc?

51. Definiţi si exemplificati: sistem omogen de substante, punct de topire, suprafata specifica, presiune capilara.

52. Comportarea faţa de apă a substanţelor şi materialelor se poate descrie astfel: hidrofilă, hidrofobă,

solubilizare, reacţie de hidratare. Specificaţi cum se comportă faţă de apă substanţele şi materialele: clorura de

sodiu, nisipul, lemnul, alcoolul metilic, sticla, bitumul, ipsosul, sodiul, fierul, folia de polietilena, acidul sulfuric,

oxidul de calciu, clorura de calciu, grafitul, naftalina, alcoolul etilic.

53. Fenomene de umectare. Definiţi hidrofilizarea şi hidrofobizarea solidelor. Cum se explica migrarea apei prin

fundaţia de beton a construcţiilor?

54. Corelati tensiunea superficiala a lichidelor cu umectarea şi ascensiunea capilara. Care din urmatoarele solide

are caracter hidrofob: zaharul, polietilena, lemnul, sticla. bitumul, ipsosul şi caramida?

55. Presiunea capilară. Definiti ascensiunea capilara a apei. Formula de calcul. Corelati ascensiunea capilara cu

durabilitatea betonului. Care sunt principalele aplicatii ale fenomenului de ascensiune capilara a apei?

56. Presiunea capilară. Definiţie, unitaţi de măsură. Când apare ascensiunea capilară? Ce rol are tensiunea

superficială a lichidului (apei)?

57. Fenomene de suprafață. Zeoliți. Chemosorbția. Aplicații tehnice.

58. Adsorbţia pe suprafaţa lichidelor. Substanţe tensioactive. Variatia tensiunii superficiale a lichidelor cu

concentaratia substantei tensioactive.

59. Solidele hidrofile sunt: a) solubile în apă, b) reactionează cu apa, c) udate de apa. Care dintre urmatoarele

substanţe solide are caracter hidrofob: carbonatul de calciu, bitumul, oţelul, sticla, polietilena, lemnul, betonul,

hârtia, parafina. Ce aplicatii tehnice are caracterul hidrofob? Argumentaţi raspunsul.

60. Care este cauza proceselor fizice de suprafaţă cum sunt udarea şi adsorbţia. Definiţi izoterma de adsorbţie a

gazelor şi a lichidelor pe suprafaţa solidelor.

61. Tensiunea superficiala a lichidelor. Definitie, unitate de masura si aplicatii in procese de adsorbtie si

umectare.

62. Cum se explică aparţia tensiunii superficiale la interfaţa lichid/vapori(aer). Explicaţi rolul determinant al forţelor

intermoleculare. Care din acestea sunt preponderente în evaluarea tensiunii superficiale la apa, alcooli şi

hidrocarburi lichide?

63. Adsorbţia pe suprafaţa solidelor şi lichidelor. Aplicatii in diferite domenii –epurare gaze, durabilitate materiale,

etc.

64. Adsorbţia pe suprafaţa lichidelor şi a solidelor. Parametrii de influenta a coeficientului de adsorbtie. Ecuatii

ale izotermei de adsorbţie. Aplicatii tehnice ale adsorbtiei.

65. Adsorbţia pe suprafaţa solidelor. Descrieti adsorbantul si caracteristicile sale, definiţi coeficientul de

adsorbţie si ecuaţiile izotermei de adsorbţie.

66. De ce se adsorb H2Ovap pe silicagel, iar vaporii de benzină, toluen, pe cărbune activ? Ce importanţă practică

are fenomenul? Cum este influenţata adsorbţia gazelor de presiune şi temperatură? Scriecţi ecuaţia izotermei de

adsorbţie.

67. Care este cauza migrarii apei in porii capilari ai betonului si ceramicii. De ce se folosesc bitumul si materialele

din polimeri in protectii hidroizolante si anticorozive?

68. Adsorbţia pe suprafaţa solidelor. Definiţi: adsorbantul, adsorbatul, coeficientul de adsorbţie. Factorii de care

depinde coeficientul de adsorbtie.

69. De ce picatura de apa are forma sferică?

70. Adsorbtia de schimb ionic. Zeoliți. Aplicații. Chemosorbtia. Importanța practica in procese de oxidare

superficiala a metalelor.

71. Definiti adsorbtia. Adsorbţia pe suprafaţa lichidelor. Cum se numesc substantele care micsoreaza tensiunea

superficiala a apei. Ce aplicatii cunoasteti?

72. Adsorbantii solizi. Cum este influentat coeficientul de adsorbtie de caracteristicile adsorbantilor solizi:

compozitia si suprafata specifica, Argumentati raspunsul prin exemple de aplicatii la purificarea aerului si la

separarea unui amestec de hidrocarburi.

73. Chemosorbtia. Aplicatie la modificarea caracterului suprafețelor și pasivarea suprafetei metalelor Al si Cr.

74. Fenomene de umectare. Unghiul de udare. Solide hidrofile şi hidrofobe. Aplicaţii – dati exemple de materiale

hidrofobe pentru hidroizolatii si protectie anticoroziva.

75. Fenomene de umectare. Ce înţelegeţi prin solide hidrofobe şi hidrofile. Ce importanţă practică are

hidrofilizarea şi hidrofobizarea suprafeţelor?

76. Cum se comportă faţă de apă (la 250C) urmatoarele substanţe: clorura de sodiu, CH3OH, SO3, cuart, CO2?

Raspunsul include variantele: dizolvare, diluare, udare, reactie chimica. Scrieti reactiile chimice.

77. Ce diferenţă există între un amestec de benzen în apă şi o emulsie de benzen în apă? Denumiţi câteva

emulsii cu utilizări tehnice.

78. Definiti aerodispersiile. Poluarea aerului cu particule solide. Principiul de functionare al unui electrofiltru.

79. Sisteme eterogene disperse de substante. Emulsii. Structura, proprietati si aplicatii. Ce sunt emulgatorii?

80. Sisteme eterogene disperse coloidale: geluri. Structura, exemple, proprietati si aplicaţii.

81. Surse electrochimice de energie. Descrieti functionarea acumulatorului de plumb. Precizaţi importanta

economica si ecologica a surselor electrochimice de energie de substituţie a hidrocarburilor.

82. Potenţial de electrod. Forţa electromotoare a pilelor galvanice. Unitatea de masura.

83. Ce intelegeti prin forţa electromotoare a pilei galvanice. Exemplificaţi in cadrul pilei Zn/Zn+2//Cu+2/Cuo . Pile

secundare – principiu de functionare, exemple.

84. Surse electrochimice de energie. Acumulatori şi pile de combustie. Descrieti functionarea acumulatorului de

plumb.

85. Pile galvanice primare. Care este sursa de electroni (anodul) în pila Li/I2. Scrieţi reacţia de oxidare anodică şi

reducere catodică. Cum functioneaza aceasta pila?

86. Pile galvanice. Pila Zn/ZnSO4(aq)//CuSO4(aq)/Cu. Definiţi anodul şi catodul. Scrieţi reacţiile la anod şi la catod.

Exprimaţi forţa electromotoare în funcţie de potenţialul de electrod şi menţionaţi unitatea de măsură. Cum variază

masa anodului în timpul funcţionarii pilei?

87. Definiti: electrodul şi potentialul de electrod. Se consideră pila: Zn/Zn+2 // Cu+2/Cu. Care este anodul si

care este catodul acestei pile?

88. Coroziunea electrochimica. Corelaţi rezistenţa la coroziune electrochimică şi caracteristicile metalului

(potenţial de electrod, defecte de reţea) şi pH-ul mediului coroziv .

89. Când poate să producă curent electric o pilă? Cum variaza masa anodului si cea a catodului in cadrul

electrozilor de Zn/ZnSO4aq şi Cu/CuSO4aq, în timpul funcţionării pilei Zn/Zn2+//Cu2+Cu

90. Scrieţi reacţiile de coroziune a oţelului în apa cu oxigen dizolvat. Cum se poate modifica procesul, dacă bara

de oţel este imersată în soluţie de acid clorhidric? Explicaţi rolul distructiv asupra oţelului al O2 şi CO2 dizolvaţi în

apă.

91. Care sunt reactiile de oxidare si de reducere la cei doi electrozi –anod şi catod, ai acumulatorului de

plumb?

92. Care este deosebirea între pile electrice primare şi acumulatori? Care sunt avantajele pilelor electrice ca

surse de energie?

93. Scrieti reactiile de ardere (combustie) completa si de ardere incompleta a carbonului. Precizati factorul care

determina tipul de combustie –completa sau incompleta si consecintele asupra sanatatii.

94. Aratati care dintre substanţele urmatoare sunt combustibili: C, S, O2, N2, H2, H2O, CH4, CH3OH. Scrieţi

reacţiile de ardere completă. Sunt reactii endo sau exoterme? (Specificaţi prin semnul algebric al entalpiei de

reacţie.)

95. Care sunt substanţele poluante din gazele de ardere a benzinei şi motorinei în motorul termic? Care este

principiul epurării gazelor de eşapament la trecerea prin catalizator ? Ce rol are senzorul de oxigen?

96. Care sunt componenţii elementari comuni, ai combustibililor solizi, gazoşi lichizi? Ce corelaţie există între

conţinutul de carbon şi calitatea combustibilului?

97. Care sunt componenţii poluanţi din gazele de ardere a combustibililor în motoare termice?

98. Ce este puterea calorică inferioară si in ce se masoara? De ce se foloseşte în calculele termotehnice acest

parametru?

99. Puterea calorica a combustibililor. Specificati unitatile de masura . Echivalentul mecanic al caloriei.

100. Echivalentul mecanic al caloriei. Ce intelegeti prin putere calorica inferioara? Unitati de masura.

Transformati 500 kcal/m3N, în kJ/ m3N.

PROBLEME

1. Care este concentraţia molală si fractia molara a solutiei de concentratie 8% NaCl. Masa moleculara a

clorurii de sodiu: MNaCl = 58,5g/mol.

2. O soluţie conţine 5o g Na2SO4/L şi are densitatea 1,031g/ml. Să se calculeze concentraţia procentuală,

concentraţia molară, concentraţia molală şi fracţia molară. MNa2SO4 = 110, MH2O = 18

3. O soluţie de NaOH are concentraţia 0,001M. Calculaţi pH-ul soluţiei.

4. Sã se calculeze cantitatea de NaCl necesarã pentru obţinerea a patru litri de soluţie de concentraþie 2%.

cu densitatea de 1,07 g/ml.

5. Care este cantitatea de NaCl necesarã pentru obţinerea de 10 litri de soluţie de concentraţie 10% cu

densitatea de 1,10 g/ml?

6. Cat dioxid de carbon contine apa unui lac cu un volum de 1000m3, si concentratia de CO2 dizolvat =

30mg/litru?

7. Concentratia metalelor grele (toxice) intr-o apa uzată este de 20 ppm. Transformati in concentratie %.

8. Aerul trebuie sa contina cantitati minime sub CMA (concentraţia maximă admisibilă) de substante nocive.

Transformati in ppm (părţi per milion) urmatoarele concentratii: SO2= 200ml/m3, NO2 = 1 ml/litru.

9. Un rezervor de tablă galvanizată conţine apă cu pH= 6,5 , iar altul conţine apă cu pH=7,5. Cum se poate

aprecia, relativ, rezistenta la coroziune Cum este influenţata coroziunea tablei dacă apa staţionează în

rezervor sau este permanent recirculată?

10. Care este duritatea unei soluţii de Ca(HCO3)2 de concentraţie 1%.

11. Care este duritatea unei soluţii de CaCl2 0,02%? Densitatea soluţiei ≈1 g/ml. Indicatie de rezolvare:

Echivalentul gram al CaCl2, Eg CaCl2 = M CaCl2/2 = 111/2 = 55,5 g Echivalentul gram al CaO, Eg CaO = M

CaO/2 = 56/2 = 28 g Eg CaCl2/ Eg CaO = 55,5/28 ≈ 2, adică 2 g CaCl2 sunt echivalente cu 1 g CaO. Rezultă cã

1o de duritate = 20 mg CaCl2. Calculati in continuare duritatea solutiei.

12. Intr-un radiator auto s-a introdus 12 L solutie de etilen glicol cu concentratia 16% si densitatea 0,905

g/cm3. La ce temperatura va ingheta apa in radiator? Se cunosc: M etilen glicol = 62, Kcrioscopica = 1,86

13. Intr-un radiator auto s-au turnat 8 L de apa şi 2 L de etilen glicol cu densitatea de 0,8 g/cm3. La ce

temperatura va îngheţa apa în radiator? Se cunosc MCH2OH-CH2OH=62, Kc=1,86 (pentru apa).

14. La ce temperatura va ingheta solutia de lichid antigel, de etilenglicol, concentratie 1M, cu densitatea de

0,910 g/cm3 . Se cunosc: masa moleculara, M etilen glicol = 62, Kcrioscopica = 1,86

15. Cum variază temperatura de congelare, Tc, a soluţiei de NaCl cu modificarea concentraţiei: a) 1%NaCl; b)

5%;c) 0,1%.

16. Care dintre soluţiile urmatoare are temperatura de congelare mai scazuta: solutie 1%NaCl; solutie

5%NaCl; apa demineralizata; nu are importanta concentratia. De ce nu ingheaţă apa de mare?

17. Transformati 100 nm, în m; 700kJ, in cal.; 450 m3N de aer, in litri. Care sunt unitatile de masură pentru:

densitatea substantei, caldura de reactie, caldura latentă, suprafata specifica, capacitatea calorica,

entalpia de ardere şi puterea calorica.

18. Calculati cantitatea de apa care, prin evaporare la temperatura normală, consumă 1000 cal. Se cunosc:

MH2O = 18 g/mol : ∆Hevap = +44kJ/mol ; 1 cal = 4,18J

19. Sa se calculeze caldura de formare standard a carbonatului de calciu, CaCO3(s), stiind ca in reactia:

CaCO3(s)CaO(s)+CO2(g), se consuma 43,75 Kcal/mol. Căldurile de formare, Ho, sunt: HoCaO = - 151,9

kcal/mol; HoCO2 = - 94,2 kcal/mol. Ce aplicatii in domeniul obtinerii materialelor de constructii are aceasta

reactie?

20. Ce volum de gaz metan produce prin ardere, in conditii normale, 85000 kcal, dacă entalpia de ardere

este de 190,4kcal/mol. Indicatie: Scrieti reactia de ardere completa. Un mol de gaz, V o = 22,4 litri, in

conditii normale.

21. Sa se calculeze căldura standard de reacţie, Ho, la formarea silicatului de calciu din oxid de calciu şi

dioxid de siliciu: CaO +SiO2 = 2CaO∙SiO2 (reactia are loc la formarea clincherului de ciment portland ).

Caldurile de formare: Ho2CaO∙SiO2 = - 558 kcal/mol; Ho

CaO = - 152 kcal/mol; HoSiO2 = - 205 kcal/mol;

22. Tensiunea superficială a unei soluţii de săpun (oleat de sodiu) este de 26,5∙10 -3N/m. Sa se calculeze

lucrul mecanic necesar pentru formarea unui balonaş de săpun cu diametrul D= 3 cm. Pentru rezolvare se

considera L= circumferinta balonului = πD. Forţa de actionare pe lungimea (perimetrul πD) este

deductibila din valoarea tensunii superficiale.

23. La ce înalţime, hmax, urca apa într-un tub capilar cu raza, r = 10µm, θ= 0o, ρ=1g/cm3, σ = 7,2×10-3N/m. Se

stie ca 1N = 0,1 kgf.

24. Sa se calculeze la ce înălţime, hmax, urcă apa într-un capilar din beton cu r=10-4cm, ştiind ca unghiul de

umectare, = 0o, tensiunea superficiala a apei este de 0,072gf/m, iar apa=1g/cm3.

25. Sa se calculeze la ce înălţime, hmax, (m) urcă apa într-un capilar din beton cu r = 0,02 μm, ştiind ca unghiul

de umectare, = 0o, tensiunea superficiala a apei este de 0,072gf/m, apa=1g/cm3, g = 9,81m/s2.

26. Folosind datele din tabel, aratati care din substante (electrozi) are rolul de anod si, respectiv, catod:

grafit/Mg; Ag/Zn; Fe/Zn; Sn/Fe; Cu/Sn.

27. Se considera reacţiile

de ardere ale combustibililor: 2H2 (g)+O2 (g) = 2H2O(vap) ΔH0(1) = - 214,8 MJ/kmol; CH4(g) + 2O2(g) = CO2(g) +

2H2O(vap) ΔH0(2) = - 803,4 MJ/kmol. Sa se calculeze puterea calorica inferioara a H2 si CH4 in kcal/m3N. Un

mol de gaz are Vo =22,4 litri, in conditii normale (C.N.) de temperatura (298K) si presiune (P=1at).

Electrod red/ox Zn/Zn+2 Mg/Mg+2 Fe/Fe+2 Sn/Sn+2 Cu+2/Cu Ag+2/Ag

εoxid. (volti) + 0.76 + 2.34 + 0.44 + 0.14 - 0.34 - 0.80

εred. (volti) - 0.76 - 2.34 - 0.44 - 0.14 + 0.34 + 0.80

28. Sa se calculeze cantitatea de pacura necesara pentru decarbonatarea unei tone de calcar CaCO3(s) la

fabricarea varului, conform reactiei CaCO3(s)CaO(s)+CO2(g). Caldura de reactie, H = 43,75 Kcal/mol

MCaCO3 = 100g /mol, puterea calorica a pacurii hi pacura = 10000kcal/kg

29. Consumul de energie electrica la obtinerea cimentului este de 1000 kcal/kg. Transformati in kJ/t.

30. Scrieţi reacţia de ardere completă a carbonului si a metanului. Ce unitate de masura se foloseste pentru:

entalpia de ardere, tensiunea superficiala a lichidelor, potentialul de electrod si densitatea substantelor.

31. Să se calculeze căldura de combustie, ΔHcomb în kJ/mol şi puterea calorica inferioara, hi în kcal/m3N a

metanului utilizând reacţia de ardere completa. Se dau entalpiile de formare ΔHCH4 = -18 kcal/mol;: ΔH

H2Ovap = -58 kcal/mol; ΔHCO2: = - 94 kcal/mol.