1. Mecanisme de producere a fracturilor de mandibul.1. Clasificarea fracturilor de mandibul.2. Aspecte clinice ale fracturilor de mandibul Semne clinice comune ale fracturilor mandibulare:

durerea

afectarea functionala

mobilitate anormala

tulburari de ocluzie

deformatie

tumefactia si echimoza

crepitatii osoase

absenta transmiterii miscarilor

tulburari de sensibilitate

tehnica de apreciere a mobilitatii anormale dupa V. Popescu

se cuprind fragm de-o parte si de alta a focarului de fractura, policele pe oral/ocluzal/creasta edentate iar celelalte degete aplicate tegumentar pe marg bazilara a mand

se imprima miscari in plan vertical si orizontal pt a decela mobilitatea anormala

cu bloandete pt a nu provoca dureri si a nu deplasa mai mult fragmentele

manevrele Le Bourg

pt stabilirea dg prin depistarea pctelor dureroase la niv focarelor de fract prin presiune indirect pe mand, la distanta de focar

pres sagitala pe menton fract de unghi, ram, condil

pres bilateral transversal spre medial pe unghiuri fract de corp mand (mediane, paramediane, lat)

pres bilateral vertical pe unghiuri fract de ram sau condil

3. Semne clinice specifice diferitelor localizri ale fracturilor de mandibul Fracturi mediane:

Localizare:-intre cei 2 incisivi centrali inferiori

Patogenie:-prod.prin flexie(inchiderea/deschiderea exagerata a arcului mandibular)

Clinic:-linia de fractura trece rar prin simfiza mentoniera

de obicei trece intre cei 2 IC inferiori si coboara parasimfizar

deplasare secundara absenta/redusa-dat.echilibrului intre fortele musculare

echimoze ale regiunii mentoniere

plaga gingivo-mucoasa

ocluzie "in armonica"

uneori fracturi oblice cu desprinderea unui fragment triunghiular din bazilara="fracturi in "

Fracturi paramediane:

Localizare:-intre IC si IL sau intre IL si C inferiori

Patogenie:-mecanism de deplasare a fragmentelor:-primar:sub actiunea agentului traumatic

-secundar:prin actiunea fortelor musculare

Directii de deplasare a fragmentelor: fragm.mare:-in jos,inapoi sub act.mm.suprahioidieni=>inocluzie verticala,orizont.

fragm.mic:-in sus: sub act.mm.maseter,temporal

inauntru: mm.pterigoidieni=>rap.normale de ocluzie

Fracturile oblice ("in banduliera") pot accentua deplasarea secundara.

Clinic:-plaga fibro-mucoasa la niv.focarului de fractura

mobilitate anormala a fragmentelor osoase

echimoze geniolabiale si in planseu anterior

Fracturi laterale:

Localizare:-intre C inf. si M3 inf.

Patogenie:-mecanism direct/indirect

prin inchiderea/deschiderea exagerata a arcului mandibular

Directia de deplasare:-fragm.mare: jos,inapoi

fragm.mic: in sus,inainte

Clinic:-tumefactie in regiunea geniana,submandibulara

plaga fibro-mucoasei la niv.focarului de fractura

interesarea canalului mandibular(vase,nerv):hemoragie,tulb.de sensibilitate

fragmentul mare: inocluzie

fragmentul mic: normal/lingualizat/ascensionat(in cazul arcadei edentate)

scurtare corp mandibular=>devierea mentonului de partea afectata:prin ligaturarea fragm.mic si translarea lui fata de cel mare(interpoz.osoasa)

Fracturi ale unghiului mandibular:

Factori favorizanti:-curbura osului mandibular, eruptia tardiva a M3 inferior

Forme anatomo-patologice: fracturi inaintea insertiei m.maseter=>CU dislocari importante

fragm.mare: in jos,inapoi

fragm.mic: in sus,inainte

fracturi in plina insertie a m.maseter=>FARA dislocari

Clinic:-pt. forme FARA deplasare: tumefactie a regiunii parotideo-maseterina, trismus, disfagie, durere la presiune laterala pe unghi sau anterioara pe menton (manevra LeBourg)

pt. formele CU deplasare: tumefactie voluminoasa periangulomandibulara, trismus, echimoze,hematoame, ocluzie modificata, mobilitatea fragmentelor

Fracturi ale ramului mandibular:

Patogenie:-prin traumatism direct/indirect

Linii de fractura: verticale: -sunt longitudinale

sit.in plina masa musculara:maseter,pterigoidian lateral

directie:incizura sigmoida-marginea bazilara

fara deplasarea fragmentelor

orizontale:-sunt transversale

sit.in 1/3 mijlocie a ramului mdb.

oblice: -directie:incizura sigmoida-marginea posterioara a ramului mdb.

Fracturi orizontale,oblice:-tractiune in sus a fragmentului inferior sub actiunea m.maseter si m.pterigoidian intern

tractiune spre anterior si medial a fragm.superior sub act.m.temporal si m.pterigoidian extern

Scurtare ram.=>devierea liniei mediene spre partea afectata=>contact prematur la ultimii 2 molari=> ocluzie in 2 timpi

Clinic: -tumefactia reg.parotideomaseterine

durere la presiune laterala pe ram

trismus

inocluzie frontala ce se remite la presiune moderata pe menton

interesarea canalului mdb.(fracturi sub Spina Spix)=>tulburari de sensibilitate

Fracturi ale apofizei condiliene: Patogenie:-cel mai frecvent -traumatism indirect

Forme anatomo-clinice intracapsulara: -aspect de tasare a capului condilian:

asociat frecvent cu: fracturarea cavitatii glenoide, perforare conduct auditiv, lezare menisc articular

aspect de "decapitare" a apofizei condiliene(fractura transcondiliana)

clinic: limitarea miscarilor mdb. Otoragie, dureri la palpare CAE, tulburari ocluzale absente

extracapsulara: fracturi ale colului condilului(fracturi subcondiliene inalte)

zone de minima rezistenta

cele mai frecvente

linia de fractura sectioneaza transversal colul condilului=>cap deplasat/luxat din cavitatea glenoida

fractura bazei apofizei condiliene:

deplaseaza condilul in afara cavitatii glenoide

clinic: menton deviat pe partea bolnava, dureri la pres.later. preauriculara, palpare:miscarile condiliene nu se palpeaza

subcondiliana joasa: -liniie de fractura cu directie oblica in jos,inapoi,de la incizura sigmoida la marg.posterioara a ram.

Situatii:-scurtare ram=>ocluzie "in 2 timpi"

fara deplasarea fragmentelor=>fara modificari de ocluzie

Fractura apofizei coronoide:

Patogenie:traumatism lateral cu infundarea arcadei temporozigomatice

mecanism de smulgere prin intermediul m.temporal

Forme anatomoclinice: -fracturi complete

fracturi incomplete

Clinic:limitare dureroasa a deschiderii arcadelor dentare

4. Complicatiile fracturilor de mandibula imediate: apar in momentul traumatismului si se datoreaza in mod direct acestuia leziuni associate: intereseaza extremitatea cefalica, sunt cu risc vital

leziuni neurologice: ale coloanei cervical, fractui de baza de craniu, hemoragii intracraniene, edem cerebral post-traumatic

insuficienta respiratory abstructiva sup

hemoragia cu risc vital

socul hipovolemic

locale: in cazul fract cu deplasari importante ce duc la lezarea pachetului vasc-nervos alv inf

hemoragii mici sau medii, lezarea vaselor faciale, linguale

hematoame geniene sau ale planseului bucal

hipo/anestezia in teritoriul de distributie

secundare: de natura septicadatorita faptului ca fract sunt deschise in cav bucala, prezentei dd in focar

tardive: consecinta a gravitatii traumatismului si in urma unui trat inadecvat consolidari intarziate/vicioase, pseudoartroza, constrictia de mand, anchiloza ATM, tulburari de crestere mand

5. Tratamentul de urgenta al fracturilor de mandibula

pacient in stare grava eliberarea cailor aeriene (corpi straini, sange, mucus, fragm dent)

mentinerea permeabilitatii cailor aeriene sup (traheotomia, cricotirotomia)

respiratie asistata

asigurarea functiei circulatorii

pac cu leziuni associate cu risc vital

lez neurologice: ale coloanei cervical, fracture de baza de cran iu, hemoragie intracraniana si edem cerebral

insuf respiratory obstructive sup

hemoragia cu risc vital

socul hipovolemic

pac cu fract de mand fara lez associate cu risc vital

seroprofilaxie antitetanica, anestezie loco-regionala/sedare

plagile partilor moi se sutureaza inainte reducerii si imobilizarii in cazul unor plagi extinse mai intai se face reducerea si imobilizarea si apoi sutura

extractia dentara inainte de reducere si imobilizare daca dd prezinta fractura rad, irecuperabili, mobilitate excesiva, care impiedica reducerea

reducerea fracturii prin repozitionarea manuala a fragmentelor deplasate

imobilizarea de urgent: bandaj mentocefalic, capelina cu fronda mentoniera, ligature interdentare monomaxilare din sarma (in 8), ligature interdentare intermaxilare din sarma, ligature intermaxilare fixate pe implanturi

AB, antiinflamatorii, antialgice

6. Fracturile orizontale si vertical ale maxilarului aspect clinice

Le Fort I

Traiectul liniilor de fractura: apertura piriforma, deasupra apexurilor dintilor, fosa canina, creasta zigomatico-alveolara, tuberozitatea maxilara, apofiza pterigoida (1/3 inferioara)

Aspecte clinice:

examen clinic facial: oligosimptomatic (echimoze, excoriatii, hematoame, plagi) examen clinic oral:-inspectie: echimoze ale santului nazo-genian,labio-genian, "in potcoava" pe mucoasa vestibulara, tulburari de ocluzie moderate (contacte premature) palpare:puncte dureroase in santul vestibular si retrotuberozitar

patognomonic:punct dureros inapoia M3,pe aripa externa a apofizei pterigoide

mobilitate anormala a portiunii inf a max

Le fort II

Traiectul liniilor de fractura:-oase nazale, os lacrimal, apofiza ascendenta a maxilarului, rebordul orbital pana la niv gaurii IO, peretele ant-lat al sinusului maxilar, apofiza pterigoida (1/3 mijlocie), peretele lat al fosei nazale, vomer, sept nazal cartilaginos Aspecte clinice:

examen clinic facial: tumefactie accentuata a fetei, echimoza palpebrala inferioara,nazo-geniana, chemozis conjunctivo-bulbar, facies aplatizat antero-posterior pastrarea reliefului oaselor zigomatice, stergerea reliefului oaselor nazale epiphora,epistaxis, emfizem subcutanat, tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului infraorbitar

examen clinic oral: echimoze pe fundul de sac vestibular superior modificari rapoarte de ocluzie vertical si sagital, ocluzie deschisa in zona frontala retrognatism maxilar, ocluzie incrucisata la laterali tulburari de sensib pe traiectul n palatin mare

mobilitatea anormala a intregului bloc maxilar, palparea unei trepte (oasele proprii nazale, marg inf a orbitei, crestei zigomatico-alv) Le Fort III

Traiect: oasele nazsale la niv suturii naso-frontale, os lacrimal, apofiza ascendenta a max, supraf orbital a etmoidului, perete inf orbita, apofiza pterigoida in 1/3 sup, arcada temporo-zig, lama perpendicular a etmoidului, vomer Aspecte clinice:

clinic facial: infundare in totalitate a etajului mijlociu inclusiv piramida nazala,oase zigomatice

echimoze palpebrale superioare,inferioare bilaterale ("in ochelari"), edem palpebral

chemozis,echimoze conjunctivo-bulbare,epistaxis,epiphora

diplopie,exo-,enoftalmie

emfizem subcutanat

tulburari resp prin obstructie aeriana sup, rinolicvoree clinic oral: mobilizare anormala in plan vertical,transversal

malocluzie datorita deplasarii posterioare,superioare maxilare => retrognatism maxilar fals, ocluzie deschisa la frontali, contact pe molari

deplasari laterale

fract mediosagitala (disjunctive intermax) Traiect medio-sagital: arcada alveolara printer incisivii centrali, podeaua nazala, bolta palatina, corp maxilar

deschiderea anterioara sau posterioara

Clinic:

tumefactie si echimoza a buzei superioare

largirea conturului alveolar

solutie de continuitate a fibromucoasei inter incisive superioare

fractura cu deschidere anterioara: falsa diastema superioara, tulburari de ocluzie

mobilitate osoasa anormala (la inchidere/deschidere arcade):ocluzie "in armonica" la maxilar

comunicare intre fosa nazala si cavitatea orala

fract paramediana (parasagitala, lat de max) Traiect: rebord alveolar paramedian, planseul nazal, sinus maxilar sau tuberozitate max Clinic: solutie de continuitate a buzie superioare,reg.geniana

fragment mic deplasat in afara,in sus/jos => tulburari de ocluzie verticale,transversale

comunicare orosinuzala/oronazala => refluarea alimentelor

7. Semne clinice comune fracturilor de maxilar

Tulburari morfologice

Infundarea etajului mijlociu al fetei

Edem post-traumtic facial important

Hematoame, echimoze, escoriatii si plagi ale teg

Accentuarea diametrelor transversal/vertical ale fetei

Mobilitatea anormala

Semne orale

Echimoze si plagi ale fibromuc orale

Intreruperea conturului osos la niv crestei zigomato-alv

Leziuni dentare

Tulb ocluzale

Sagital: ocluzie inversa frontal

Vertical: ocluzie deschisa frontal si contacte premature la molari, bilateral

Transversal: ocluzie incrucisata

Atipice: fracture partiale, mixte si cominutive

Tulb functionale

Dificultati masticatie, fonatie, deglutitie, respiratorii prin osctructiile cailor aeriene supitate osoasa cu mobilitatea oaselor nazale sau de piramida nazala

Manif orbitale

Hematoame palpebrale inf, chemosis conjunctivo-bulbar

Discontinuitate a conturului orbitei cu treapta osoasa la niv rebordului orbital inf sau lat

Exo/enoftalmie, diplopie, epifora

Pareza pleoapei inf

Manif nazale si sinuzale

Epistaxis, emfizem subcutanat

Discontintinuitate osoasacu mobilitatea patologica a oaselor nazale Manif neurologice

Rinolicvoree, otolicvoree ->fract ant a bazei craniului

Hipo/anestezie pe traiectele nn IO si palatin mare

8. Tratamentul de urgent in fracturile de maxilar

seroprofilaxia antitetanica, anestezie loco-regionala/sedare

plagile partilor moi se vor sutura inainte reducerii si imobilizarii

fract partiale

procesului alv: se indeparteaza dd, fragm de os alv, se regularizeaza creasta

se excizeaza muc necrotica, se sutureaza cu fire separate

cand se desprind fragm mari se repozitioneaza si imobilizeaza prin: atela fixate cu ligature de sarma; intermaxilara rigida sau elastica perforatii de bolta palatine: aplicarea de mese iodoformate mentinute cu fire de sutura sau ligature de sarma peste bolta, ulterior se aplica placi palatinale acrilice fract vertical: reducere manuala

imobilizare prin ligatura in 8, ligature de sarma in punte, atela monomaxilara, imobilizare intermaxilara elastic sau rigida fract orizontale

reducerea sub anestezie/sedare prin tractiune manuala directa sau prin intermediul unor sarme fixate pe dintii limitanti

imobilizarea prin bandaj mento-cefalic, capelina cu fronda mentoniera, dispozitiv in zabala

9. Fracturile complexului zigomatic clasificare, forme anatomi-clinice, semne clinice ale fracturilor de malar

Clasificare

ant (rebord orbital inf, apofiza asc a max, sutura zigomatico-temporala/zigomatico-frontala, perete ant sinus maxilar)

fara deplasare (fisuri)

cu deplasare

partiale (rebord orbital inf sau perete lat al orbitei, podeaua orbitei, perete ant-lat sinus maxilar)

totale: disjunctie de malar (rebord orbital inf, podeaua orbitei, perete ant sinus maxilar, sutura zigomatico-frontala/zigomatico-temporala), fractura cominutiva a malarului post (intereseaza numai arcada temporo-zigomatica) fara deplasare: in lemn verde

cu deplasare: unice (denivelare in treapta a arcadei), duble (fragm intermediar cu infundare in forma de sant), triple (2 fragm determina infundare in V), cominutive

fract ant fara deplasare

edem post-traumatic al reg zigomatice si palpebrale

echimoza palpebrala in monocle, ale conjunctivei bulbare

pcte dureroase la vpalpare la niv suturilor osului zigomatic

hipoestezie in teritoriul n IO

epistaxis unilateral, limitarea deschiderii gurii fract ant cu deplasare

asimetrie facial prin infundarea reliefului malar, edem post-traumatic

intreruperea continuitatii osoase la niv rebordului orbital inf unde se percepe o denivelare

la niv crestei zig-alv se percepe o denivelare in treapta, dureroasa mla palpare

exo/enoftalmie, crepitatii gazoase

tulburari oculare (diplopie), mandibulare (limitarea deschiderii)

tulburari de sensibilitate: hipoestezia/anestezia/hiperestezia in teritoriul n IO

fract post fara deplasare: echimoza, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice

palpare moderat dureroasa la niv arcadei temporo-zigomatice

fract post cu deplasare

infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice, discontinuitate osoasa

echimoze, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice

limitarea miscarilor mand10. Infectiile spatiului genian si paramandibular

spatiul bucal: medial (m buccinator), lat (teg), sup (arcul zigomatic), inf (spatiul corpului mand si submand), ant (mm zigomatic mare, coborator al unghiului gurii, spatiul infraorbital), post (rafeul pterigomand si spatiul maseterin) spatiul genian

impartit de m buccinator intr-un compartiment medial (intre m si muc jugala) si unul lateral (intre teg si m) pct de plecare: infectiile dento-parodontale ale M max si mand, rar Pm

clinic: tumefactie voluminoasa a reg geniene initial ferma apoi pastoasa, dupa ce se elimina continutul se constata fluctuenta

marginea bazilara ramane palpabila

teg congestionate, destinse, lucioase

edemul de vecinatate sterge reliefurile faciale (reg palpebrala, temporala, parotideomaseterina, submand)

daca pctul de plecare este M inf -> trismus

muc jugala congestionata, edematiata in dreptul dd cauzal

stare generala alterata, febra, frison, tahicardie

dg dif: celulita geniana data de Haemophilus influenzae

flegmonul difuz hemifacial

adenite geniene supurate

formatiuni tumorale benigne

chist sebaceu genian suprainf

trat: incizia si drenajul colectiei supurate, suprimarea factorului cauzal

drenajul cut submand, incizia sub rebordul mand la 2 latimi de deget si paralel

drenajul oral: incizii in vestibulul sup/inf, cu dezinsertia m buccinator de pe mand si max

drenaj cu tuburi de politen fixate prin sutura pt 24-72 ore, AB, analgezice, AINS

spatiul paramand (buccinato-maxilar)

etiologie: pericoronarita supurata a M3 inf

clinic: apare o colectie purulenta bine delim situata la niv muc din dreptul Pm inf sau genian inf

partile moi sunt modif caracteristic

la palpare in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de muc ce acopera M3

la pres pe colectie se evacueaza o secretie purulenta pe sub capusonul dd cauzal

ex oral dificila datorita trismusului

trat: incizia cut de 2-3cm plasata submand decliv de colectie interesand teg si tes cel subcut, apoi se plaseaza 2 tuburi de dren

incizia orala plasata orizontal in vestibulul inf in dreptul Pm, dupa evacuarea secretiei se plaseaza o lama de dren

AB, AINS

remisia dupa extractia M3 cauzal

11. Infectiile spatiului submandibular

delim: med (mm milohioidian, hioglos, stiloglos), lat (teg, m platisma), sup (mand, m milohioidian, m maseter), inf (hioid), ant (pantece ant digastric, spatiul submental), post (pantece post m digastric, m stilohioidian)

etiologie: inf dento-parod ale M inf, litiaza gl submand, adenita supurata, supuratiile spatiilor vecine clinic: tumefactie submand ce se extinde ant submentonier si post la niv marg ant a SCM, mascand marg bazialara a mand in 1/3 post

teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta la palpare

muc hemiplanseului bucal e congestionata si edematiata, infl se extinde si in pilierul amigdalian ant

forma particulara este evol supuratiei in recesus: colectia bombeaza la niv santului mand-lingual

dureri spontane si la palpare, odinofagie, lim deschiderii gurii, stare generala alterata, febra, frison, tahicardie

dg dif: litiaza submand supurata

abcesul spatiului corpului mand

adenita submand acuta supurata

adenopatii specifice

adenopatii metastatice ale tumorilor maligne

trat: incizia teg decliva la 2 latimi de deget sub marg bazilara, apoi se plaseaza 2 tuburi de dren fixate la teg pt 48-72 ore si se iriga cu sol antiseptice incizia orala in cazul evol in recesus, in santul mand-ling la niv bombarii max in dreptul M inf, apoi se plaseaza o lama de dren pt 24-48 ore

AB, AINS, analgezice, se indeparteaza dd cauzal

12. Infectiile spatiului submentonier delim: sup (m milohioidian), inf (fascia cervicala superf, platysma), post (hioid), lat (pantece ant digastric) etiologie: inf dento-parod ale frontalilor inf, stafilocociile cut labio-mentoniere, extinderea proceselor supurative din spatiile vecine

clinic: tumefactie submentoniera, teg congestionate, destunse, lucioase, zona centrala fluctuenta

dg dif: adenite supurate submentoniere

abcesul spatiului sublingual

stafilococii cutanate labio-mentoniere

trat: incizia cut submentonier decliv de colectie urmand conturul arcului mentonier

drenarea cu tuburi de dren fixate la teg 24-48ore

AB, AINS, analgezice, suprimarea fac cauzal

13. Infectiile spatiului sublingual

sup (muc subling), inf (m milohioidian), ant (fata interna a arcului mentonier), post (hioid), medial (mm geniolos si geniohioidian), lat (arcul mentonier) etiologie: procese pat periapicale ale frobtalilor, Pm si M1 inf, litiaza canalului Warthon, punctii septice, procesele septice din spatiile vecine

clinic: dureri spontane si provocate de masticatie, deglutitie si fonatie, trismus

tumefactie submentoniera limitata, bombare a planseului ant ce ridica plica subling (aspect de creasta de cocos)

muc congestionata, edematiata, acoperita cu depozite false

palpare: planseu ant impastat difuz cu zona de fluctuenta

dg dif: flegmon difuz al planseului bucal

abces spatiu submand

warthonita si periwartonita

tumori chistice de planseu bucal

trat: incizie teg la distantei intre marg bazilara si hioid

dupa sectionarea planurilor superficiale se traverseaza fibrele m milohioidian

drenaj cu 2 tuburi de politen fixate la teg prin care se fac irigatii cu antiseptice

incizia orala doar colectii limitate, superficializate la muc, cat mai aproape de fata int a mand in zona de reflexie mucozala, apoi se plaseaza lama de dren sau mesa iodoformata

AB, AINS, analgezice, extractia dd cauzal

14. Infectiile spatiului maseterin

medial (fata ext a ramului mand), lat (m maseterin), sup (spatiul infratemp), inf (chinga pterigomaseterina) etiologie: M inf, osteomielita, tumori chistice suprainf ale ramului mand

clinic: procesele supurative se pot lim la spatiul maseterin sau pot diseca fibrele m master localizandu-se la teg

tumefactie la unghiul mand pana la arcada temp-zigomatica

impastare dureroasa fie fluctuenta, teg congestionate, destinse, lucioase

edemul de vecinatate se extinde temporal, genian, sub/retromand, trismus intens

dg dif: abcesul spatiului bucal

adenita supurata pretragiana

abces parotidian

parotidita acuta supurata

osteomielita ramului mand

formatiuni chistice sau tumorale benigne sau maligne ale ramului mand

trat: incizie teg plasata subangulomand la 2 latimi de deget sub marg bazilara, dezinsertia m maseter, apoi plasarea tuburilor de dren fixate la teg 48-72 ore

incizia orala pt inf ce bombeaza la marg ant a ramului mand, se patrunde intre fata int a maseterului si fata ext a ramului mand, tuburi de politen fixate la muc pt 24-48 ore

AB, AINS, analgezice, extractia dd cauzali

15. Infectiile spatiului peterigomandibular

medial (m pterigoidian med), lat (fata int a ramului mand), inf (chinga pterigomaseterina), ant (rafeul pterigomand), post (parotida) etiologie: procese inf M inf, punctii septice la spina Spix

clinic: trismus intens, deschiderea fortata a gurii det deviatia mentonului catre partea sanatoasa

medial de plica pterigomand o tumefactie fluctuenta acoperita de muc congestionata

ingustarea istmului faringian -> disfagie si odinofagie

dg dig: supuratii ale spatiuli laterofaringian

osteomielita de ram mand

formatiuni tumorale de spatiu pterigomand

trat: incizia cut, disectia planurilor superficiale, se sectioneaza chinga pterigomaseterina, se patrunde intre m pterigoidian med si fata int a ramului mand, drenaj cu tuburi de dren fixate la teg

supuratiile lim la marg ant a ramului mand se pot drena pe cale orala, incizia verticala intre marg ant a ramului mand si rafeul pterigomand, se patrunde intre m pterigoidian med si fata int a ramului mand, drenaj cu tuburi de dren fixate la muc pt 24-48 ore

trat medicamentos, indepartarea cauzei dentare

16. Flegmonul planseului bucal (angina Ludwig) procesul supurativ cuprinde spatiile submand, subling, submentonier se paote extinde spre spatiile laterofaringian, intratemporal, limba, regiunea cervicala ant, torace

etiologie: procese septice dentoparod sau pericoronarite supurate ale M3 inf

clinic: debuteaza ca o supuratie a spatiului subling

tumefactie sublinguala ce se extinde catre partea opusa, fuzeaza submand bilateral si mentonier tumefactia e masiva si se extinde de la gonion la gonion, are duritate lemnoasa fara zone de fluctuenta

prezinta crepitatii gazoase in fazele avansate

teg sunt marmorate, apar flictene/sfacele

la periferie edem difuz de insotire ce se extinde genian si presternal

planseul ant bombeaza depasind marg incizala a frontalilor inf sub forma unei creste de cocs, muc subling congestionata, in tensiune, acoperita de depozite fibrino-leucocitare

limba impinsa spre post, pe margine amprentele dd datorita macroglosiei

trismus, disfagie, odinofagie, disfonie, dispnee

febra apoi subfebrilitate, tahicardie, dispnee toxica bulbara

leucocitoza cu neutrofilie, tromboflebita sau tromboza septica a sunusurilor craniene, meningita septica, se poate extinde spre mediastin

dg dif: supuratiile spatiilor fasciale ale planseului bucal

adenopatii metastatice de niv I suprainfectate

trat: incizia cut sub forma de potcoava de la un unghi mand la celalalt, decliv de tumefactie cu 2 latimi de deget sub marg bazilara

se sectioneaza teg, tes cel subcut, platisma si fascia cervicala, mm milohioidieni bilateral si pantelece ant ale mm digastrici

se evacueaza serozitate murdara si fetida

se exploreaza si spatiul laterofaringia si parenchimul lingual

se indeparteaza sfacelele necrotice

drenajul cu tuburi de politen pereche fixate la teg pt fiecare spatiu implicat mentinute 5-7 zile, irigatii cu sol antiseptice suptimarea factorului cauzal

reechilibrare hidroelectrolitica, AB, tonicardiace, vitaminoterapie, imunoterapie

evol este favor cand apare secretie purulenta la niv plagii si se inregistreaza febra

17. Flegmonul difuz hemifacial

intereseaza spatiile bucal, maseterin, temporal, infratemporal, submand, se poate extinde la sinusul max si orbita

etiologie: lez dento-parod, traumatisme cranio-faciale, stafilococii cutanate faciale

clinic: debut ca o supuratie a spatiului bucal sau submand tumefactie cu tendinta extensiva , cuprinde progresiv reg parotideomaseterina, temporala, palpebrala, cervicala

tumefactie dura, fara zone de fluctuenta, cu crepitatii gazoase in stadiile avansate

edem de insotire palpebral, la niv piramidei nazale, buzelor, dispare relieful zonei afectate

teg cianotice, in tensiune, fara o delim neta

muc jugala tumefiata cu amprentele dd, acoperita de false membrane, regiune inextensibila

trismus, halena fetida, stare toxico-septica, modif probelor biologice

se poate complica cu osteomielite ale maxi si mand, tromboflebite de sinus cavernos, meningite

dg dif: abcese ale spatiului bucal

tumori jugale suprainfectate

trat: incizii cut submand, suprazigomatic, temporal, periorbital

incizii orale in vestibulul sup prelungite perituberozitar si in vestibulul inf prelungite de-a lungul marg ant a ramului mand

prin debridare manuala se realizeaza comunicarea intre inciziile cut si cele orala

drenaj 5-7 zile cu tuburi de dren fixate la teg sau muc pt fiecare spatiu implicat, irigatii cu antiseptice indepartarea fact cauzal

trat medicamentos ca la flegmonul difuz al planseului bucal

18. Limfadenite cervico-faciale nespecifice simptomatologie, principii de tratament

adenita acuta congestiva: debuteaza ca un nodul elastic, sensibil la palpare, teg nemodif dim creste, gg devin durerosi, periadenita det fixarea de tes vecine

stare generala discret modif, subfebrilitate

adenita acuta supurata: colectie supurata bine delim, la perif periadenita, durere la palpare teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta

stare generala alterata cu febra si astenie

adenita acuta submand debuteaza ca un nodul elastic, nedureros, mobil, ulterior prin periadenita se fixeaza de marg bazilara care devine greu accesibila palparii teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuente la niv bombarii max

trismus si disfagie moderate

adenita acuta parotid: debuteaza ca un nodul mobil ce se fixeaza prin periadenita si apoi supureaza

adenita acuta geniana: supuratia gg buccinato-comisural, periadenita intensa, tumefactia poate cuprinde spatiul bucal in totalitate ulterior supuratia se delim sub forma unui nodul cu fluctuenta centrala

in grosimea obrazului se palpeaza un cordon de limfagita ce conduce spre poarta de intrare

adenite cronice: apar dupa o adenita congestiva stagnata, datorita reactiei de aparare a org sau in urma unui trat incomplet fara indepartarea fact dentar cauzal gg cu val crescut, consistenta ferma, nedureros

starea generala nu e modif, limfocitoza , cresterea vitezei de sedimentare

evol trenanta, se poate reacutiza sau poate retroceda lent

trat: variabil in fctie de stadiul de evol

adenite congestive: se suprim a fact cauzal, AB, AINS, antialgice

adenite supurate: in fctie de dim colectiei purulente

colectie mica bine delim drenaj filiform

colectie voluminoasa incizie plasata decliv de colectie, drenaj cu tuburi de politen fixate la teg 2-3 zile

intinse in tot spatiul fascial se trateaza ca o supuratie fasciala odontogena

adenite cronice: suprimarea fact dentar, vitaminoterapie, vaccinuri polimicrobiene, Ig

19. Osteomielita acuta supurata. Osteomielita supurata cronica

acuta: apare bruc cu alterarea starii generale, durerea se amplifica rapid iradiind la niv hemicraniului tumefactie difuza, teg destinse, lucioase, indurate

procesul supurativ det mobilitatea dintelui cauzal, deformarea corticalelor osoase

la mand apare precoce anestezia labio-mentoniera, la max hipo/anestezia n IO

simptom se amelioreaza in momentul fistulizarii muco-teg -> secretie purulenta, sechestre lameliforme tumefactia si semnul Vincent persista si dupa fistulizare

os moale, osteitic

la max se poate estinde sinusal sau orbirar

pe Rx semnele apar dupa o sapt cnad demin e de 30-60%: imag de os marmorat, miez de paine (alterneaza zone de osteoliza cu zone de osteocondensare, contur neregulat)

imag clasica de sarcofag: zona de radiotransparenta de inconjoara la distanta o zona de radioopacitate

trat: drenarea proc septic prin incizia supuratiilor si largirea fistulelor,irigatii cu antiseptice, AB cu spectru larg, extractia dd cauzali cat mai precoce

cronica: la adult urmeaza osteomielita supurata acuta stare gen nu e modif

deformarea ambelor corticale mand, semn Vincent +, fistule cutaneo-muc

la explorarea fistulelor se observa os moale, osteitic

Rx zone de radiotransparenta cu contur neregulat ce inconjoara sechestrele osoase

la copil la niv unghiului mand, debut lent, asimptomatic, corticalele mand deformate, semn Vincent

pe Rx zone de radiotransparente centrala cu reactie periostala

trat: sechestrectomie pe cale orala

corticotomia dupa amendarea fenomenelor supurative acute

indep corticalei avasculare favorizand actiunea AB

intraoperator se vor aplica perle acrilice cu gentamicina

20. Actinomicoza cervico-faciala

etiologie: germeni gram+, anaerobi/facultativ aerobi fac parte din flora saprofita a cav orale, devin pat in momentul patrunderii in partile moi cerv-faciale invazie prin sol de continuitate ce apare postraumatic/ procese dento-parod

clinic:

debut acut: procese supurative periosoase/ de spatii fasciale cu dureri nocturne iradiate hemicranian

tumefactia sensibila la palpare, inconj de infiltrat inflamator cu duritate lemnoasa

periostal nr microabcese ce pot fistuliza spontan eliminand secretie grunjoasa cu aspect de granule de sulf, traiectul fistulos se opreste in grosimea partilor moi

debut cronic: nodular, lez initial circuscrise, nedureroase la palpare, invadeaza tes vecine dupa abcedare progresiva

per de stare: tumefacia dura lemnoasa se extinde, teg stropitoare aderente de substratul osos datorita bridelor cicatriciale

linguala: nodul bine delim, creste progresiv, aspect pseudotumoral produce tulburari fctionale, evol lenta, efractionarea muc, eliminarea secretiei grunjoase

osoasa: periferica pct de plecare actinomicoza partilor moi care invadeaza progresiv substratul osos, demin difuza, progresiva

central geode osoase ce deformeaza conturul osos fara afect tes moi, nu difuzeaza de-a lungul cailor limf, evol lenta, fara alterarea starii generale dg: pe baza simtom cu confirmare microbiologica si anatomo-pat

par Rx pot aparea zone de radiotransp osoasa difuza neomogena in forma periferica sau similara imaginii chistice in forma centrala

dg dif: inf specifice/nespecif cervico-faciale

tumori benigne/maligne

clerodermia

trat: chir si medicam

identif si indepartarea fact cauzal dentar

incizia, drenaj, largire traiect fistulos, indep tes de granulatie, recoltarea intraoperatorie de secretie si fragm fistulare

vindecare cand teg se asuplizeaza, fenom inflam locale si loco-reg se remit in totalitate

21. Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale ale partilor moi orale chistul dermoiD chistul teratoid

chsitul gastrointestinal heterotopic

chistul limfoepitelial oral

cervicale

branhial

calalului tireoglos si gusa linguala

salivare

mucocelul si sialochistul

ranula

ale struct epidermului si anexelor sale

chistul sebaceu/ epidermoid

chistul cu incluzii epidermale

22. Chistul dermoid semne clinice, dg dif

23. Chistul branhial semne clinice, dg dif

24. Chistul canalului tireoglos semne clinice, dg dif

adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara

25. Ranula semne clinice, dg dif

26. Hiperplazia fibroasa inflamatorie (epulis fissuratum)27. Granulomul piogen

sau ciment parodontal

indepartarea fact iritativ

28. Fibromul osifiant periferic (epulis fibros)29. Granulomul periferic cu cel gigante (epulis cu cel gigante)30. Papilomul semne clinice, dg dif

proliferare tumorala benigna a stratului spinos al ep

formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma avand prelungiri digitiforme

pediculat, uneori sesil, dim max 1cm

consistenta moale sau ferma in fctie de prezenta/absenta tes fibros

supraf neregulata, culoare alba, rosiatica sau normala in fctie de gr de keratinizare

localizari:muc liguala, jucala, rosul de buza, palat dur, val palatin, lueta

papilomul sino-nazal localizare la niv cav nazale sau sinusuri, asiptomatic

dg dif papilom oral

granulomul piogen

fibromul muc orale

forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos

forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular

dg dif papilom sino-nazal

mucocel sau sialochist sino-nazal

forme de debut ale tumorilor maligne ale muc sino-nazale

31. Fibromul

32. Fibromatoza gingivala

33. Hemangiomul

macula deschisa cu o retea teleangiectazica

in primele sapt se dezv rapid

cele superf sunt reliefate si boselate, culoare rosie aprinsa, consistenta ferma, tumora nu se goleste de sange la pres cele mai profunde discret reliefate, au tenta albastruie

culoarea se modif treptat devenind purpurie si de consistenta mai scazuta

la 5 ani de obicei dispare, teg vor arata normal in jumatate din cazuri

pot aparea ulceratii pe fondul suprainfectarii, pot sau nu sangera

induc complicatii prin localizare: ocular, periocular, laringian

risc mare de hemangioame viscerale

cele cu dim mari se pot complica cu sindr Kasabach-Merritt (purpura trombocitopenica, coagulopatie de consum, hemoliza microangiopatica, fibrinoliza intralezionala) -> mortalitate 30-40% trat: depinde de varsta, dimensiune, localizare, stadiu

pt cele mici se prefera dispensarizarea deoarece se pot remite spontan

daca exista ulceratii, hemoragii, cresteri marcate se prefera trat medicamentos (terapie cortizonica 60-90 zile), dar poate recidiva

injectarea intralezionala de triamcinolon sau betametazona, rata succes 75%

scleroterap pt cele mici: inj intralezional de agenti sclerozanti pe baza de alcool polietoxilar pt a induce fibroza, pt cele mari e necesara asocierea cu extirparea chirurgicala chirurgical are indic limitate pt cele mici, cu crestere lenta

cu laser CO2 adjuvant in timpul exciziei pt hemostaza si limitarea cicatricilor

34. Sindr Sturge-Weber

malformatii vasculare ale encefalului si fetei (pata de vin de porto)

unilaterala, de-a lungul unei zone de emergenta trigeminala

poate fi bilateral pe fata sau poate avea alte localizari

se asociaza cu malformatii vasculare leptomeningeale ipsilaterale ce induc manif neurologice

Rx craniene evid calcificari cerebrale giriforme de partea afectata

manif oculare, orale (modif hipervasculare a muc de partea afectata)

gingivomuc creste alv poate avea aspect de hiperplazie vasculara sau asemanator epulis granulomatos

liza osoasa subiacenta este exceptionala

trat: depinde de natura si severitatea leziunilor

petele vasc se pot trata cu laserterapie

interv neurochir de indepartare a lez angiomatoase intracraniene

lez ging induc dificultati de mentinere a igienei bucale, in extirparea lez trebuie avuta in vedere hemoragia importanta consecutiva

35. Clasificarea chisturilor oaselor maxilare

36. Keratochistul odontogen

primordial se dezvolta in locul unui dinte, caract recidivant marcat dentiger se dezvolta in jurul unui dinte

apar la adolescenti dar si la copii (sindr Gorlin)

cel mai frecvent mandibular in dreptul M3, la max in dreptul M3 si C

multitudine variante si dimensiuni: forme mici si uniloculare, mar uniloculare sau multiloculare

asimptomatice, induc mobilitatea dd adiacenti si resorbtia progresiva a rad, nu induc tulburari senzitive

au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal

lizo corticalelor osoase: max (spre V) si la mand (spre L in zona laterala si V in zona frontala si Pm) peretele chistic se poate perfora, lichidul bogat in keratina patrunde in struct invecinate provocand reactie inflam marcata (durere si edem)

Rx: lez osoase radiotransparente cu limite nete, cu corticalizare perilezionala

uniloculare sau multiloculare, se poate evid un dinte neerupt (dentiger)

lipsa dintelui -> primordial

resorbtia rad dd adiacenti erupti pe arcada

dg dif

dentiger: chist folicular

chist/tumora odontogena adenomatoida

ameloblastomul si fibromul ameloblastic

primordial unilocular: chist parodontal lat

chist rezidual

cav osoasa idiopatica

chist/tumora odontogena adenomatoida

ameloblastomul si fibromul ameloblastic

primordial multilocular: ameloblastomul

mixomul odontogen

tumora centrala cu cel gigante

malformatii arterio-venoase osoase centrale

trat: chirurgical chistectomie, marsupializarea

chistectomia: pt cele de dim mici, indepartarea membr chistice

abord facil pt o buna vizibilitate

nu invadeaza partile moi nu e necesara extirparea tes moale la cel primordial se recomanda extirparea unei portiuni de muc alv hiperkeratinizata pt a indeparta resturile epiteliale cu potential de transformare

daca osul o permite dd vecini pot fi pastrati dar necesita chiuretaj

marsupializare: pt cele odontogene dentigere, creeaza posibilitatea eruptiei dintelui inclus

rezectia osoasa: atunci cand au existat recidive multiple dupa chistectomie sau lez e de mari dim si a erodat corticala osoasa

risc crescut de recidiva: neindepartarea chistului monobloc, cele de mari dimensiuni, multiloculare, cele care au erodat corticalele osoase

37. Chistul folicular (dentiger) inconjoara coroana dintelui neerupt si este atasat de jonct smalt-cement a acestuia cel mai frecv la niv unghiului mand legat de M3 inclus, la niv C sup inclus

mici dimensiuni, asimptomatic, lipsa dintelui de pe arcada

creste in dimensiuni, poate eroda corticala osoasa

se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral sau de la un proces inf periapical al unui dinte decidual

Rx: mici dimensiuni, radiotransparenta uniloculara ce inconjoara coroana unui dinte inclus si se ataseaza la colet

radiotransparenta bine delim, contur net, discret radioopac, daca e infectat lim mai putin nete

varianta cu extensie lat in cazul unui M3 inf semiinclus in care radiotransparenta intereseaza portiunea D a dintelui spre ramul mand

varianta cu etensie V la M3 inf semiinclus radiotransparenta uniloculara suprapusa peste bifurcatia rad

varianta circumferentiala: radiotransp extinsa spre apical, nu respecta jonct amelo-dentinara, aspect aparent multilocular datorita unor trabecule osoase restante

poate deplasa dintele din care deriva, dd vecini sau poate det resorbtie rad dg dif: keratochistul odontogen dentiger

ameloblastomul

fibromul ameloblastic

chistul/tumora odontogena adenomatoida

trat: chistectomie si odontectomia dintelui semiinclus sau inclus, chiuretaj complet

dintele care poate erupe ulterior se poate pastra pe arcada

pt cele de mari dimensiuni se poate face marsupializarea ce det red in vol a chistului iar apoi chistectomia

cele extinse spre bazilara mand necesita abord cervical

recidive rare dupa indepartare completa, risc moderat de transf in ameloblastom, carcinom spinocelular

38. Chist de eruptie

apare om cazul unui dinte in eruptie aflat submuc, prin separarea foliculului dentar de supraf coroanei dintelui cel mai frecv la dd temporari dar si la I sup, M, si la dd ramasi inclusi

lez cu aspect chistic in dreptul dintelui in eruptie

muc este intacta, transpare hematomul acumulat sub sacul folicular -> culoare albastruie

consistenta fluctuenta, discret dureros

Rx: dinte in eruptie care a perforat corticala crestei alv fara a fi vizibile modif patologice

dg dif: hematom post-traumatic al crestei alv sau malformatie vasc de mici dimensiuni

trat: evol spre marsupializare spontana urmata de eruptia normala nu necesita trat

buna igiena pt a evita suprainfectarea

rar marsupializarea chisturilor prin incizia si evacuarea continutului si excizia unei mici portiuni de muc

39. Chistul nazo-palatin (canalului incisiv) asimptomatic, ajunge sa deformeze palatul ant, aspect similar unui abces palatinal muc poate fi integra sau poate fistuliza prin care se elimina continutul chistic

palpare dureroasa, fluctuenta

exteriorizarea poate fi spre V in fundul de sant din regiunea frontala, deformand buza

Rx: radiotransparenta de 1-2 cm, bine delim situat intre rad ICS median sau imediat paramedian fara a avea pct de plecare periapical

rad dd sunt divergente, resorbtie rad

dg dif: chistul radicular

keratochisul odontogen primordial

tumori maligne endoosoase

canal incisiv normal

trat: chistectomie simpla prin abord palatin, nu apar recidive, risc de transformare maligna extrem de mic

40. Chistul globulo-maxilar

expresia clinica si radiologica a unui chist radicular/parodontal lat/keratochist odontogen

chist endoosos situat intre IL si CS initial asimptomatic, in evol se poate exterioriza la niv partilor moi sin fundul de sant V sau in palat sub forma unei deformari dureroase si fluctuente Rx: radiotransparenta la niv max intre dd, rad sunt divergente si cu resorbtie rad

41. Chistul radicular

chist inflamator endoosos ce inconjoara apexul unui dinte devital ca o complicatie a pt dentare chist periapical

la niv apexului unu dinte cu gangrena

dinte cu obturatie de canal care la apex are un chist periapical

initial asimptomatic, sensib la percutie in ax, jena dureroasa la palparea vestibulului bucal in dreptul apexului

teste vitalitate negative

creste in dim si subtiaza corticala osoasa, la palparea in vestibul se percepe o consistenta de minge de celuloid

zona e discret cureroasa la palpare, in final perforeaza corticala osoasa si se exteriorizeaza in tes moi

deformeaza fundul de sant vestibular, muc normala, palpare dureroasa, fluctuenta

se poate suprainf -> abces V, palatinal sau de spatiu fascial primar

poate interesa si rad dd vecini, poate fistuliza in cav orala la teg sau in sinusul max

Rx: radiotransp periapicala in jurul dintelui cauzal care continua, deformeaza si sterge conturul laminei dura

bine delim, contu radioopac, rotund ovalar, uneori neregulat, apexurile incluse in cav chistica, resorbtie rad

dg dif: granulom periapical, chisturi osoase, sinus maxilar normal trat: trat endodontic al dintelui cauzal

trat chir conservator: chiuretaj periapical cu rezectie apicala

dim mici, dd recuperabili, buna implantare -> chistectomie cu rezectie apicala si trat endo

distructie coronara masiva, irecuperabil protetic -> extractie, chistectomie prin alveola postextractionala sau prin abord vestibular

chisturi mari -> chistectomia prin abord V, extractia sau trat conservator (rezectie)

dim mari si se extind spre sinusul max cu separatie osoasa min nu e necesara cura radicala a sinusului

dim mari la mand cu risc crescut de fract sau la max cu extindere in sinus/fose nazale -> marsupializare, trat conservator sau radical al dd cauzali

chist radicular lat

similar chistului periapical dar se dezv la niv supraf lat a rad pe seama unor canale pulpare aberante radiotransparenta de dim mai mici

dg dif: chistul parodontal lat

keratochistul odontogen primordial

parodontopatia marg cronica profunda

trat: extractia dent si chistectomia prin alveola

chist rezidual

chist radicular ce persista dupa trat endo sau extractie (fara chiuretarea alveolei)

Rx asemanator al unui chist periapical la un dinte cu obturatie de canal/persistent la niv crestei edentate dupa vindecarea osoasa a alv postextractionale

dg dif: chist periapical

lez chistice sau tumorale ale oaselor maxilare (keratochistul odontogen primordial, chist osos traumatic, chist osos anevrismal)

trat: chistectomie cu rezectie apicala si sigilarea surpraf de sectiune a rad/chistectomie prim abord oral

42. Ameloblastomul

tumora a ep odontogen cu orig in resturile lamei dent, org adamantin, ep unui chist odontogen, stratul bazal al muc orale cu crestere lenta dar extrem de invazive

intraosos solid sau multichistic

intraosos unichistic

periferic extraosos

ameloblastomul intraosos solid sau multichistic

apare la orice varsta , localizare la mand in zona M2 si ramul mand, la max in special in zona post

clinic: initial asimptomatic, lez mici, tumefactie a mand cu evol lenta, deformeaza contururile fetei, durere si parestezii Rx: radiotransp multiloculara cu margini neregulate, aspect de facure de miere, prezent un dinte inclus intraosos, resorbtie rad a dd adiacenti tumorii

forma desmoplastica e localizata in special in zona ant a max, radio transp cu zone radioopace dat metaplaziei osoase/mineral septurilor fibroase dense

dg dif: keratochistu odontogen

chistul osos anevrismal

fibromul ameloblastic

fibromul/mixomul odontogen

tumora centrala cu cel gigante

angioame/malformatii vasc endoosoase

trat: chiuretajul tumorii (recidive), rezectia marg (marg libere de 1-1.5cm recidiva 15-20%), rezectia segmentara si hemirezectia de mand cu/fara dezarticulare (pt dim mari/recidive/multe interventii chistectomice)

ameloblastomul unichistic

apare de nova sau prin transf tumorala benigna a ep unui chist odontogen

apare la tineri, localiz la mand in zona post

initial asimpt, in evol deformeaza corticalele osoase fara durere, parestezie n alv inf

Rx: radiotransp unilocular, bine delim

dg dif: keratochistul odontogen primordial /dentiger

chistul median mand

chistul radicular

chistul rezidual

cav idiopatica

trat: formele in situ: chistectomia, dispensarizarea

forme microinvazive: rezectia osoasa mrginala, profilactic, dispensarizare

forme invazive: chiuretajul tumorii, rezectie marginala, rezectie segmentara si hemirezectie de mand cu /fara dezarticularizare

ameloblastomul extraosos

deriva din resturile dentare si din ep bazal al muc orale

formatiune ging sesila sau pediculata, mici dimensiuni, nedureros, muc acoperitoare intacta

localizare pe muc ging vestibulara a dd cauzal

Rx: erodarea limitata a osului subiacent

Dg df: hiperplazii epulis-like

tumori benigne ging

forme de debut ale tumorilor maligne ging

trat: extirparea lez impreuna cu tes adiacent clinic normal, recidiva rar

43. Odontomul patogenie, aspecte clinice

tumora odontogena ce combina elem epiteliale si ectomezenchimale

transformarea in hamartom a unui dinte, se asociaza cu o aparenta anodontie paote fi independent de formarea dentara dar poate bloca un dinte subiacent

precoce este format din ep odontogen proliferativ si tes mezenchimal

la stadiul matur e format din smalt si dentina, pulpa si cement

forma compusa: struct asem unui dinte, mai frecvent, situat in zona ant

forma complexa: conglomerat de smalt si dentina fara a avea config unui dinte, in zona molara

la tineri, mai frecv la max, asimptomatice

dimensiuni limitate max 5-6 cm deformand corticalele osoase

Rx: odontomul compus radioopacitate formata din struct cu aspect asem unui dinte, inconjurata de o zona radiotransparenta

odontomul complex masa calcificata aparent amorfa

se poate dezvolta in locul unui dinte, in vecinatatea unor dd erupti inducand divergenta rad, poate impiedica eruptia unui dinte

44. Cementoblastomul patogenie, aspecte clinice

proliferare de tip hamantom a cementoblastilor cu formarea unei colectii dezorganizate de cement in jurul rad

la adolescenti sau sub 30 ani, afecteaza dd mand

aparenta expansiune volumetrica arad, simptom dureroasa difuza

muc nemodif, dintele nu e mobil Rx: radioopacitate marcata ce inglobeaza rad dintelui in apicala

prezinta un halou radiotransparent bine definit ce delim cementoblastomul de osul adiacent

45. Osteomul patogenie, aspecte clinice

hamartoame rezultate prin dezvoltareaexcesiva de os cortical sau medular matur

frecvent la tineri, caracter solitar

la niv oaselor craniului, predilectie corpul sau condilul mand, sinusul frontal

periostal: deformare osoasa discreta, nedureroasa, crestere lenta, pe max sau mand, poate aveam dim importante deformad zona, partile moi destinse dar nemodif, consistenta dura, nedureros

endostal: asimptomatic, poate deforma osul

de condil mand: devierea de partea opusa a liniei mediene a mand, tulburari de ocluzie, durere, deformarea laterofaciala, limitarea deschiderii gurii

sinusurilor paranazale: pot det sinuzita, algii faciale, manif oftalmice

Rx: radioopacitate ciscumscrisa, rotund-ovalara, masa scleroasa calcificata

periostale: pot prezenta focare sclerotice cu desen trabecular central si halou sclerotic periferic

46. Sinuzita maxilara acuta de origine dentara semne clinice

majore (specifice) obiective: durere unilaterala la niv etajului mijlociu al fetei, iradieri in reg orbitala, tronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului

obstructie nazala

rinoree purulenta ant sau post, unilaterala

febra 38-39 grade

subiective: senzatie de plenitudine sau pres in reg geniana

cacosmie subiectiva, hiposmie sau anosmie

minore (de insotire)

obiective: dureri dentare uneori pulasatile la niv unui Pm sau M sup sau alv postextract; palpare sant Vsup e dureroasa in fosa canina si in dreptul dintelui sau al alv cauzale

teg geniene moderat tumefiate si congestionate, dureroase la pres

stare generala alterata, inapetenta, curbatura

halitoza, tuse

subiective: oboseala

47. Sinuzita maxilara cronica de origine dentara se instaleaza datorita lez dento-parod cronice sau comuncicarii oro-sinuzale, rezultatul cronicizarii sinuzitei acute

durata trebuie sa fie mai mare de 3 luni

asemanatoare cu sinuzita acuta dar simptom mai estompata: jena dureroasa in zona sinusului afectat in special in poz decliva a capului

durere dimineata, dispare temporar odata cu drenajul gravitational al secretiilor

cefalee matinala, rinoree ant/post cu caract mucopurulent, unilaterala

iritatie faringiana, laringite recidivante, disfonie la trezire, obstructie nazala, tuse iritativa

halena fetida, stare generala nealterata (uneori indispozitie generala cu senzatie de oboseaza)

refluarea lichidelor pe nas in comunicarile orosinuzale

48. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute/cronice de origine dentara

acuta: sinuzita acuta rinogena

puseul de reacutizare al unei sinuzite max cronice

rinita purulenta unilaterala

supuratii geniene de cauza dentara

chisturi maxilare in stadiul de complkicatie septica

osteomielita maxilarului

nevralgii IO si algii vasculare ale fetei

sinuzita hematogena

cronica: sinuzita cronica rinogena

sinuzita max fungica/alergica/specifice

chist mucos infrasinuzal

chisturi maxilare (radicular, folicular, rezidual)

tumori maligne de mezo/suprastruct

sinuzita consecutiva fract de max

49. Tratamentul comunicarii oro-sinuzale

imediata (deschiderea accidentala a sinusului)

prin extractia completa a dintelui

deschidere mica (7mm) plastia comunicarii in 1 sau 2 planuri cu lambou vestibular/palatinal

tipul de lambou se alege in functie de: marimea si localizarea defectului, cantitatea si starea tes disponibile, experienta chir, prezenta/absenta dd si a lucrarilor protetice fixe/mobile

plastia intr-un plan: lambou vestibular trapezoidal alunecat cu baza in fundul de sac V

sutura pe suport osos si nu in dreptul comunicarii

produce modif min a adancimii santului V, posibile retractii ging

lamboul vestibular dreptunghiular transpozitionat

lamboul palatinal cu pedicul post, rotat si avansat in defect, include pachetul vasc-nervos palatinal, va lasa o zona de corticala palatina neacoperita ce se va epiteliza per secundam

plastia in 2 planuri: mai sigura decat cea intr-un plan planul profund rezulta prin alunecarea si rasturnarea unei colerete de muc V planul superficial reprezentat de un lambou palatinal cu pedicul post ce va fi rotat pe supraf sangeranda sutura fara tensiune

AB, AINS, decongestiv in urma impingerii rad dentare sub muc sinuzala fara a o perfora

extractia rad pe cale alv largita, plastia imediata a comunicarii, trat medicamentos, recomandari postoper in urma impingerii rad in cavitatea sinuzala cu perforarea muc

trepanare sinus la loc de electie si plastia comunicarii in planuri

daca muc sinuzala e modif se face cura radicala de sinus

comunicare veche

sinus infectat cu modif cronice ireversibile ale muc -> cura radicala de sinus

plastia comunicarii intr-un plan pt cele mici si in 2 planuri pt cele medii si mari

in 2 planuri: lambou in colereta rasturnat si cuturat, lambou vestibular din vecinatate rasturnat cu fata mucozala catre sinus si cea sangeranda catre cav orala

planul oral poate fi un lambou V, palatinal

lambou in colereta si lambou vestibular

lambou in colereta si lambou palatinal

lambou vestibular si lambou palatinal

daca plastia nu s-a facut imediat se poate face in urm 7-10 zile, daca nu se temporizeaza 3-4 luni timp in care comunicarea se stabilizeaza

se va aplica o placa palatina acrilica de protectie

50. Luxatia temporo-mand acuta etiopatogenie, simptomatologie, principii de trat

etiopat: traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa) traumatism indirect (extractia unui dinte, cascat)

spasme musc

favor de laxitatea capsulei art, scaderea tonicitatii mm masticatori, cav glenoida mai plata

simpt: durere puternica asociata cu cracment intraart si imposibilitatea inchiderii gurii tulb funct: incontinenta salivara, masticatie imposibila, fonatie si deglutitie dificila

ant bilat: gura partial deschisa cu mand protruzata

inocluzie verticala frontala cu contacte pe ultimii molari, liniile interincisive nu sunt deplasate

depresiune pretragiana, obraji turtiti si alungiti

condilul poate fi palpat sunt arcada temp-zig

ant unilat: gura mai putin descisa

contacte intre M doar pe partea afectata

linia interincisiva deplasata contralateral

obraz turtit si alungit pe partea afectata si relaxat pe partea opusa

trat: reducerea imediata a luxatiei, Rx pt a elimina dg de fractura

reducerea poate fi facuta fara anestezie, cu anestezie locala sau generala, se poate injecta anestezic in m. pterigoidian lateral tehnica Valerian Popescu

se deschide max gura, intre ultimii M se introduc comprese

se aplica palma pe menton si se exercita pres continua, progresiva de jos in sus -> bascularea mand in jurul compreselor, ramul asc este coborat pana cand ajunge sub tuberculul articular

se aplica pres spre inapoi pana cand se aude un cracment -> condilul a depasit vf tuberculului art

se scot compresele, se pune pres pe menton in sus si inapoi pana se refac rel de ocluzie

tehnica Nelaton: se aplica policele bilat pe fetele ocluzale ale M inainte marg ant a ramului

cu celelalte degete se prinde marg bazilara si unghiul mand

se imprima o miscare de coborare pt depasirea tuberculului art

se impinge mand spre post si se asociaza o rotatie cu ridicarea mentonului

cand condilul ajunge in cav glenoida se aude un cracment si gura se inchide brusc

dupa reducere bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare pt 24 ore

o sapt alim semilichida si lim miscarilor gurii

51. Luxatia temporo-mand post: etiopatogenie, simptomatologie, trat

etiopat: traumatisme directe caderi pe menton cu gura inchisa

anomalii de forma ale componenetelor articulare (cav glenoida alungita, condili mici si turtiti)

favor de absenta M sau de tulburari de ocluzie

simpt: miscari mand absente, otoragie, gura intredeschisa, obraji turtiti

retrognatism mand cu inocluzie sagitala frontala

depresiune pretragiana, condilii se palpeaza in conductul auditiv ext

daca peretele ant al conductului auditiv ext nu e f fracturat gura este inchisa, I inf sunt in contact cu muc palatina

trat: se aplica policele pe mand in santurile V in zona lat

presiune in jos urmata de o tractiune ant a mand

dupa reducere se aplica bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare pt 24 ore

o sapt alim semilichida si limitarea misc mand

52. Interventii chirurgicale de osteotomie cu retrudarea mandibulei

sagitala a ramului: abord oral

linia de osteotomie intereseaza corticala int a ramului intre spina Spix si incizura sigmoida apoi marg ant a ramului in jos si in afara continuand la niv corticalei ext a corpului pana in dreptul M2 si extinsa pana la bazilara mand (interventie bilaterala) fragm distal (corpul mand si o portiune din ram) se desprinde de cele 2 fragm proximale (marg post a ramului, condilul, coronoida, corticala ext a ramului)

se va putea repozitiona liber fragm distal in pozitia dorita

fixarea fragm se face prin placute de osteosinteza si suruburi din titan, sarma sau suruburi transcorticale

pt anomalii clasa a III-a, anomaliile in plan vertical (se anguleaza corpul si ramul), corectarea anomaliilor in plan transversal

verticala a ramului: pe cale orala sau cut, periangulomand sectionarea vert a ramului bilat post de spina Spix pt a nu leza PVN alv inf

linia de osteotomie: de la unghiul mand pana la incizura sigmoida, intereseaza toata grosimea ramului mand

se obtin 2 fragm proximale (portiunea retrospingiana si condilu mand) si un fragm distal (corpul mand si portiunea atasata ramului, bilat)

fragm distal va fi repozitionat liber, fixarea cu placute de osteosinteza si suruburi din titan, sarma

in L inversat a ramului: rar, cand este divergenta mare spre post a ramurilor, variatii anatomice ale ramului pe cale orala sau cut

osteotomie orizontala supraspingiana si una verticala retrospingian

2 fragm: proximal (condil, coronoida, ram post-sup), distal (corpul mand, ram ant-inf cu PVN alv inf)

repozitionarea libera a fragm

corectarea anomaliilor clasa II si III

fixarea prin placute de osteosinteza, suruburi din titan, sarma sau suruburi transcorticale

cu ostectomie: risc mare de lezare PVN alv inf trebuie sa fie o ocluzie funct la gr lat, rezolva anomalii clasa III, ed laterala sau terminala, lingoversiune

pe cale orala: indepartarea unui segment de corp, conservarea PVN alv inf

fixarea fragm cu placute de osteosinteza si suruburi din titan

53. Interventii chirurgicale de osteotomie cu avansarea maxilarului

pt anomaliile in plan sagital si vertical ce implica maxilarul

tip Le Fort I: pe cale orala

planul de osteotomie: apertira piriforma, perete ant-lat sinus max, 35 mm desupra vb cusp C sup si 25mm desupra vb cusp M1 sup, la niv crestei zigomato-alv, retrotuberozitar pana in 1/3 inf a apofizei pterigoide perete nazal lat, sept nazal cartilaginos, vomer la niv planseului nazal

se desprinde blocul maxilar si se repozitioneaza, se fizeaza cu placute de osteosinteza si suruburi din titan, osteosinteza cu sarma sau suspendare scheletica tip Adams

tip Le Fort I inalta

cand deficitul de dezv max se intinde in intreg etajul mijlociu pana la marg IO

osteotomia portiunii lat a max se practica mai sus

dezavantaje: fata ant a max este f subtire si expusa fracturilor necontrolate

creasta zigomatico-alv poate proemina mult in cazul unor avansari importante

tulb functiomale si modif conturului aperturii piriforme

tip Le Fort II si III

anomalii sau malformatii faciale severe cu hipoplazia intregului etaj mijlociu

tip II: pt anomaliile clasa III cu deficit maxilo-nazal hipoplazia sau retrudarea oaselor nazale si max, hipoplazie a reg IO fara afectarea oaselor malare si perete lat al orbitei, alungirea verticala a nasului prin rotatia complexului nazo-maxilo-mand

tip III: anomalii clasa III cu deficit maxilo-malar sau maxilo-nazo-malar: hipoplazia sau retrudarea oaselor nazale si max, a reg IO inclusiv a peretelui lat a orbitei abord mixt cut, bicoronal (la niv scalpului) si oral

dificultate si riscuri f mari

54. Clasificarea TNM si stadializarea tumorilor maligne oro-maxilo-faciale "T" (tumora primara)

Tx - Tumora primara nu poate fi evaluata;

T0 - Nu exista dovezi despre prezenta unei tumori primare;

Ts - Tumora in situ;

T1 - Tumora de pana la de 2 cm dimensiunea sa maxima;

T2 - Tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima;

T3 - Tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima;

T4 - Tumora care invadeaza structurile adiacente:

T4a: (operabila) - tumora invadeaza structuri adiacente (corticala osoasa, musculatura extrinseca a limbii (m. genioglos, hioglos, palatoglos, stiloglos, sinusul maxilar, tegumente)

T4b: (inoperabila) - tumora invadeaza spatiul masticator, lamele apofizei pterigoide, baza craniului sau include a. carotida interna. "N" (ganglionii loco-regionali - "Nodes")

Nx: Ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati;

NO: Nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervicale;

N1: Un singur ganglion ipsilateral cu diametru mai mic de 3 cm;

N2: Unul sau mai multi ganglioni, cu diametru intre 3 ~i 6 cm:

N2a: Un singur ganglion ipsilateral intre 3 cm ~i 6 cm;

N2b: Mai multi ganglioni ipsilaterali mai mici de 6 cm;

N2c: Unul sau mai multi ganglioni contralateral sau bilateral mai mici de 6 cm;

N3: Unul sau mai multi ganglioni cu diametrul mai mare de 6 cm.

"M" (metastaze la distanta)

Mx: Prezenta metastazelor la distanta nu poate fi evaluata;

MO: Metastaze la distanta absente;

M1: Metastaze la distanta prezente.55. Particularitati clinice si dg dif in cancerul de buza debut sub forma ulcerativa, superficiala sau nodulara in grosimea buzei

orientare paramediana > dg prezumptiv

in per de stare 2 forme: forma ulcero-distructiva si ulcero-vegerativa (exofitica) forma tenebranta: forma avansata cu evol lenta, la pers in varsta, intereseaza buza si struct adiacente evolutie lenta, apare adenopatia metastatica loco-regionala, afect osoasa de vecinatate si metastaze la distanta

starea generala alterata doar in stadiile tardive de invazie

invadeaza partile moi labio-geniene, vestibulul bucal si arcul osos mentonier

afectarea osoasa: directa (invazia osului, extensia de-a lungul canalului mand, implicarea PVN alv inf), indirecta (adenopatie submand secundara, fixata, va efractiona periostul si apoi corticala)

afect metastatica a limfonodulilor e tardiva, in cazul recidivelor tumorii primare, incidenta metastazelor gg cervicale creste pana la 30% dg dif: ulceratii mecanice

lez datorate arsurilor

ulceratii herpetice/tuberculoase

sancru primar

cheilite microbiene sau chimice

tumori benigne ale buzelor

56. Particularitati clinice si dg dif in cancerul limbii si al planseului bucal

evol asiptomatica in fazele de debut, extrem de invazive cu caract limfofil marcat debut: sub forma unor lez ulcerative pe fond leucoplazic

initial nedureroase, durerea ce apare ulterior e asociata cu suprainf lez

ulceratiile limbii pot fi asociate cu fact iritativi

alta forma de debut e cea vegetanta

la niv limbii poate debuta ca forma nodulara, intraparenchimoasa, in evol efractioneaza muc

formele de debut ale limbii se localizeaza la niv marg lat, fata ventrala si in santul pelilingual, mai rar pe vf sau pe fata dorsala

in planseul bucal sunt localizate paramedian in portiunea ant sb forma de lez ulcerative mai rar proliferativa, leziuni pe fond leucoplazic; post spre santul amigdaloglos si au prognostic mai rezervat

per de stare: sub forma ulcero-distructiva poate interesa doar limba, f rar doar planseul cand e localizata in planseu si extinsa pe fata ventrala a limbii e greu de stabilit pctul de plecare -> tumora pelvilinguala (lez in foaie de carte) forma ulcero-vegetanta mai des pe limba, rar in planseu

forma infiltrativa, scleroasa caract localizarilor intraparenchimatoase linguale, evol lenta, infiltreaza difuz intreg pernchimul lingual, prognostic rezervat

75% din tumorile maligne lingualeafecteaza cele 2/3 ant, 25% situata inapoia V-ului lingual

in localizarile ant 50% afecteaza marg limbii, rmand fata ventrala, vf, intraparenchimatos, fata dorsala

pregnant caract limfofil, incidenta metastazelor cervicale e influentata de dimensiunea si localizarea tumorii primare tumorile portiunii post-sulculare a limbii: debut insidios, diagnosticate tardiv

jena in deglutitie, disfagie, durere , cresterea in vol a 1/3 post a limbii care e dureroasa la presiune

poate fi afectata si portiunea verticala a limbii, gr mare de malignitate

evolueaza rapid, metastazare precoce implicare constanta a gg retrodigastric, patognomonic in tumorile de limba si planseu, care dreneaza portiunea post a limbii

gg supraomohioidian pct de plecare anatomic pt tumorile de limba si planseu, dreneaza portiunea ant a limbii si planseului bucal

evolutie rapida, invazia tes, extinderea catreamigdale, val palatin, mand

durerea se accenteaza pe masura cresterii si invaziei tumorale prin invazia n.lingual, glosofaringian

sunt lim actele fctionale putandu-se ajunge la anchiloza pelvi-linguala cu afectare fctionala majora

adenopatia apare precoce

dg dif: ulceratii traumatice

afte bucale

ulcerarie tuberculoasa (sancru primar)

sifilis primar

tumori benigne

chisturi planseu bucal

litiaza canalului Warthon

abcesul limbii, lojei subling, lojei submand cu evol in recessus, flegmon planseu bucal

57. Particularitati clinice si dg dif in cancerul muc jugale

debuteaza pe linia alba ocluzala, intre comisura labiala si trigonul retromolar, pe fondul unor lez leucoplazice

debut: sub forma ulcerativa, se confunda cu o lez banala

poate debuta si ca formatiune vegetanta difuza pe fondul unei leucoplazii verucoase; poate avea aspect pseudopapilomatos, usor de confundat cu o tumora benigna (papilom, botriomicom)

forma nodulara mai rara apare in cazul tumorilor cu debut la niv gl salivare accesorii perioada de stare sub forma ulcerativa cu caracter infiltrativ

forma vegetanta e o forma exofitica ce se extinde in suprafata si profunzime, aspect conopidiform, verucos, se interpune intre arcadele dentare, permanent traumatizata de relieful dintilor

extensia in profunzime duce la infiltrarea m buccinator si a teg, devin aderente si iau aspect caract in coaja de portocala, ulterior ulcereaza la teg

durere, trismus (cand e invadat m maseter si pterigoidieni), masticatie cu dificultate, hemoragie minora a tumorii

adenopatia apare precoce, extrem de lomfofil pac cu tumori mai mici de 6mm in profunzime au o rata de supravietuire mai mare dg dif: ulceratii traumatice

afte bucale ulceratii tuberculoase

ulceratii sifilitice

tumori benigne

litiaza canal Stenon

abces genian, adenita geniana

58. Particularitati clinice si dg dif in tumorile maligne ale fibromuc palatului dur

debut

nodul interstitial cand provinedin gl salivare accesorii, paramedian, 1/3 post palat dur eroziune sau ulceratie superficiala: cand provine din ep fibromuc palatului dur, pe fond leucoplazic forma vegetanta, verucoasa: culoare gri-albicioasa, expresia clinica a carcinomului verucos per stare

forma ulcero-distructiva: se extinde in supraf si profunzime, invadeaza sinusul max, fosele nazale, valul palatin

forma ulcero-vegetanta: are la origine debut nodular, uneori se ulcereaza, invadeaza struct adiacente, apare invazia osoasa si perinervoasa

semne dentare: odontalgii, mobilitate

semne sinuzale: rinoree sero-purulenta, epistaxis, tulburari sensib n IO

evol: extensie in fosa pterigomax prin distrugerea peretelui post al sinusului max -> dureri din sinuzite tulburari de fomatie, masticatie det de vol masei tumorale

prognostic bun dg dif:

forme ulcerative: ulceratii traumatice, termice, specifice

afte bucale

sarcom kaposi

forme nodulare sau vegetante: abces palatinal

tumori benigne ale muc palatului dur/gl salivare mici

torus palatinal

59. Osteosarcomul

cel mai frecv tip de sarcom, caract agresiv, localizat rar la niv oaselor maxilare etiopatogenie: retinoblastomul, iradierea, complicatiile bolii Paget

caracteristi neoformarea de tes osteoid, originea in zona medulara centrala, invadeaza celelalte portiuni de os si tes periosoase

clinic: deformare dura ce creste rapid, dureri spontane, muc subtiata, lucioasa, cu desen vascular accentuat

mobilitate dentara, parestezii/hipoestezii n IO

Rx: distructie osoasa neregulata cu aspect de raze de soare datorita impingerii periostului si formarii de spiculi de tes osos de novo

evol: rapida, metastaze in alte struct osoase sau la niv pulmonar

fact de prognostic: forma histologica si gr de diferentiere

60. Condrosarcomul

sarcom cu neoformare de tes cartilaginos, pe locul 2 ca frecv dupa osteosarcom la niv oaselor maxilare, mai frecv max in special in zona frontala

riscul de aparitie creste cu varsta

paote debuta in os sanatos sau se poate grefa pe lez benigne, alti fact de risc sunt iradierea si boala Paget

clinic: durere, deformare, mobilitate dentara, invazia partilor moi prin exteriorizarea tumorii

tumori voluminoase netede sau lobulate

constituite din arii cu caract cartilaginos asociate cu zone mixomatoase, de calcificare si de osificare

Rx: radiotransparenta larga, pereti grosi, zona centrala de calcifiere in perna de ace

distructia corticala apare tardiv, cand evol spre exteriorizare

incidenta crescuta de recidiva locala

este rezistent la radio-chimioterap

61. Tumori maligne de infrastructura semne clinice, dg dif

tip carcinom

invazie din muc ging in substratul osos si endoosos la niv platoului palato-alv

debut: ulceratie a ging-muc crestei alv situata pe versantul V in perioada de stare evol ca forma ulcero-vegetanta sau ulcero-distructiva, produce defecte osoase crateriforme, perforeaza podeaua sinusului max

durerile odata cu invazia struct profunde devin violente, iradiaza in hemicraniu, dd devin mobili fara cauza odonto-parod

cand pctul de plecare este un carcinom adenoid chistic se prezinta ca un nodul bine delim in 1/3 post a palatului dur, in santul palatin la niv M sup

cresterea este lenta, progresiva, fara acuze dureroase

evol: se extinde invadand osul si chiar sinusul max

Rx: la debut demineralizare neomogena, in per de stare distructie osoasa cu marg neregulate, zimtate in care dd par a fi suspendati

tip sarcom

debut: oligosimptomatica, dureri nevralgiforme, odontalgii si mobilitate dentara

per de stare: asimetrie faciala datorita unei deformari osoase

evol: efractioneaza corticala si se exteriorizeaza in vestibul sau in palat

rapida, caract vegetant, polilobat, acoperind dd si sangerand usor

dg dif: epulis, tumora cu mieloplaxe, osteodistrofii

62. Tumori maligne de mezostructura semne clinice, dg dif

tip carcinom

pct de plecare: muc sinusului max, extinderea proc tumorale maligne din infrastruct, extinderea unui proces tumoral malign al teg etajului mijlociu al fetei debut: nespecific, secretii serosanguinolente sau seropurulente pe una din narine, dureri, mobilitate dentara

extractia este contraindicata deoarece alv postextractionala nu se vindeca ci se umple cu muguri tumorali ce sangereaza usor

per de stare: erodeaza peretii ososi ai sinusului invadand vestibulul, muc palatina sau jugala

aspect ulcero-vegetant cu tendinta de invazie spre fosele nazale, orbita, spatiu pterigomax sau baza craniului

muguri carnosi tumorali in meatul mijlociu, hipoestezie n IO

Rx: voalare omogena a sinusului, interesarea peretilor ososi, distructii osoase cu contur neregulat, zimtat, fara lim precise

dg dif: sinuzita odontogena, osteita/osteomielita maxilarului, tumora cu mieloplaxe, sarcoame

tip sarcom

debut: simptomatologie redusa, semne sinuzale, scurgeri serosanguinolente unilat, fetide, mobilitate dentara, dureri iradiate in hemicraniu

per de stare: asimetrie faciala, invazia tes de vecinatate duce la aparitia semnelor oculare, obstructie nazala, epistaxis, deformari ale piramidei nazale teg sunt infiltrate tumoral, devin aderente de planul osos si au culoare rosie-violacee

se exteriorizeaza in cav orala sub forma unei tumori vegetante, evol rapida, prognostic sever

Rx: opacifierea sinusului cu distructia peretilor ososi

63. Tumori maligne de suprastructura semne clinice, dg dif

tip carcinom debut: in unghiul int al sinusului maxsau din cel etmoidale ant, afecteaza orbita, sinusul max, fosa nazala

semne sinuzale, oculare (diplopie, exoftalmie, amauroza), asociate

per de stare: se exteriorizeaza la niv ploapelor si in unghiul int al ochiului, teg rosii-violacee si se ulcereaza

evol extensiva, rapida catre baza de craniu, lama ciuruita a etmoidului

tip sarcom

forme rare, in evol erodeaza in intregime osul si invadeaza partile moi

64. Tumori maligne ale tegumentelor carcinomul bazolcelular semne clinice

cel mai frecvent timp de tumora maligna teg

forma superficiala: pe trunchi, extremitati

nereliefata, eczematoasa, extindere in suprafata

aspect radiar al marg tumorale, zone atrofice si cicatrieale

forma nodulara: culoare roz sau rosie, vasodil capilarelor

forma pigmentara:asem nev pigmentar sau melanom malign, lez se pot ulcera si apare invazia in profunzime

forma morphea: poate fi trecuta cu vederea deoarece este maculara, albicioasa, fara margini bine delim formele avansate: extinse in supraf, pot fi ulcerative sau vegetante

cele localizate la zona nasolabiala, unghi int/ext al ochiuui necesita o atentie deosebita pt ca invadeaza mai multe planuri tisulare si au o rata mai mare de recidiva metastaze f rare intereseaza gg regionali, plamanii, oasele

65. Tumori maligne ale tegumentelor carcinomul spinocelular semne clinice

apare in zone expuse la radiatiile solare

nodul subcut, uneori ulcerat la teg

grafat pe un fond de keratoza actinica, unde se dezv dupa o perioada o proliferare papilomatoasa cu marg infiltrate

se formeaza o ulceratie centrala ce se acopera de cruste si sangereaza usor

uneori are aspect ulcero-vegetant: limitata in profunzime, se extinde in suprafata

profunzimea influenteaza invazivitatea tumorii, cele ce depasesc 6mm au prognostic sever

fact de risc pt metastaze: tumorile recidivante, profunzimea >6mm, dim peste 2cm, gr scazut de dif histo, depresia imuna a pac, localizare, invazia perinervoasa, viteza mare de crestere

localizari cu risc: pavilionul urechii, reg temporala, buzele

tumorile localizate la niv scalpului, reg frontale, temporale sau auriculare metastazeaza in gg intraparotidieni si in sist limfatic cervical profund

tumorile cu alte localizarei metastazeaza in limfonodulii submentonieri, submand, cervicali profunzi

66. Tumori maligne ale tegumentelor melanomul malign forme anatomo-clinice

nodular: invaziv de la debut, extinderea in plan superficial e min

depaseste rapid dermul papilar, invadeaza dermul reticular, tipar exofitic de crestere, prin pres asupra marg tes adiacente

superficial: evol in plan superficial, de lunga durata

cel tumorale invadeaza straturile epidermului si ale dermului, apoi evol este rapida prin crestere verticala

lentigo maligna: crestere lenta superficiala grefata pe o hiperplazie melanica difuza cu aspect lentiginos

se asociaza cu zone de keratoza actinica, limitare la interfata derm-epiderm

extensia tumorala prin foliculi pilosi

in per de stare cresterea verticala este multifocala

muc oralesub muc septului nazal ant, muc palatului dur, crestei alv, muc jugala lez pigmentara discreta

lez metastatice au aspectul unui nodul negricios sau albastrui acoperit de muc subtire, intacta

67. Stomatotoxicitatea directa (mucozita)

rezultatul lizei mitotice a cel epiteliale din muc orala si faringiana datorita ef citotoxic sau radioterapic

modif apar dupa 7-12 de la initierea trat

debut: eritem al muc, formarea unui placard de exudat fibrinos

aceste zone se ucereaza si conflueaza ->arii largi denudate acoperite de membr alb-galbui

pot aprea ulceratii profunde cu halou eritematos si centru necrotic la niv buzelor, fetei ventrale a limbii, planseul bucal si muc orala

masticatia si deglutitia sunt dificile, dureri severe -> scade aportul nutritv si deshidratare

68. Stomatotoxicitate indirecta (stomatita)

auzate de traumatizarea muc orale (lucrari prot incorecte, lez odontale, resturi rad) sau inf trat: identif si eliminarea factorilor cauzali

fact ce pot initia: microorg si sol de continuitate la niv muc orale pe fondul unui prag imunitar scazut

atit terapeutica cat mai conservatoare

alim semisolida cu evitarea condimentelor si a fact iritativi (fumat, alcool) si o igiena bucala riguroasa

terap med: suspensii de anestezice topice, sucralfate, zilactina, aspirina efervescenta

cel epiteliale ce supravietuiesc iradierii raspund printr-o accelerare a diviziunii -> vindecare (3 sapt de la terminare)

medicatia citotoxica va distruge o parte a tes epitelial in curs de regenerare -> trat radio-chimioterapic are ef sec mai severe si de lunga durata

69. Litiaza gl submandibulare

a gl submand si a canalului Warthon e cea mai frecventa datorita saliva bogata in mucus favor catarul litogen si precipitarea fosfatilor si carbonati de Ca

pozitia decliva a gl si caract antigravitational al excretiei salivare -> staza salivara

canalul Warthon prezinta 2 curburi una la niv marg post a m milohioidian si la locul unde ia in brate n lingual

orif de deschidere al papilei canalului Warthon este mai ingust decat la canalul Stenon

un calcul situat in pozitie distala, in apropierea papilei, va det manifestari clinice pe fondul retentiei mecanice

un calcul situat proximal sau intraglandular va det fenomene inflamatorii si favor infectarea glandei

portiunea de canal situata inapoia calculului se dilata si apare inflamatia ep canalicular (sialodochita)

daca inflam se extinde in partile moi adiacente canalului -> periwarthonita sau peristenonita

in gl se prod edem interstitial, dilatarea si inflam acinilor, instalarea sialadenitei litiazice acute/cr cu evol spre atrofia sau scleroza progresiva a gl

sialolitiaza are per de latenta mare, se elim spontan calculi mici

dupa aceasta per sialolitiaza se manif clinic prin triada salivara: colica, abcesul, tumora salivara

colica salivara: apare prin blocarea totala de moment a fluxului salivar

cand calculul migreaza de-a lungul canalului si se blocheaza spre extremitatea distala

calculul de mobilizat de secretia salivara declansata in timpul meselor sau prin stimuli olfactivi

durerea apare brusc in timpul meselor, localizata in planseul bucal si la niv limbii, iradiere catre ureche, ATM, reg latero-cerv

tumefactia reg submand voluminoasa, bine delim

tensiune a reg submand, uscaciunea gurii, diminuarea perceptiei gustative

durerea cedeaza rapid, tumefactia se remite treptat (30min-3 ore) timp in care pac relateaza evacuarea brusca a unui val de saliva (gust sarat)

hernia salivara corespunde unui blocaj momentan, partial al secretiei salivare, in timpul meselor apare o tumefiere a reg submand, tranzitorie, discreta jena dureroasa la niv planseului bucal, fenomene ce dispar dupa incetarea stimularii secretiei salivare

abcesul salivar: complicatia fenom mecanice retentive ce au det colica salivara, sau se poate instala de la inceput datorita unei infectii supraadaugate pe fondul unei staze oligosimptomatice daca calculul este in canalul Warthon, deasupra m milohioidian inf det warthonita ce se complica cu periwarthonita si apoi cu abces de loja sublinguala

dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral, iradiere spre ureche

sialoree reflexa, jena la miscarile limbii, edem al reg sublinguale, tumefactii in creasta de cocos a hemiplanseului afectat

canalul Warthon este ingrosat, prin ostium se elimina puroi

nu apare trismus, nu are legatura cu tumefactiile de pe fata int a mand

daca calcului este submilohioidian sau intraglandular -> supuratie strict a gl submand (abces salivar) ce nu depaseste capsula glandulara

pres pe gl este dureroasa, eliminarea de puroi, semne clinice mai estompate decat in abcesul de loja submand

supuratia depaseste capsula glandulara, se extinde in intreaga loja -> abces de loja submand

tumora salivara: sialadenita cronica datorita unor episoade supurative acute repetate sau al inf cronice cu evol indelungata pe fondul fenomenelor de litiaza si staza salivara

semne clinice subiective absente sau reduse

gl marita de vol, indurata, neregulata, aspect pseudotumoral

ostiunul proeminent, intredeschis, la pres se elimina secretie muco-purulenta

70. Litiaza gl parotide

rar intalnita datorita salivei seroase si a partic anatomice ale canalului Stenon (traiect liniar, orificiu de deschidere mai larg decat la canalul Warthon), papila emai putin expusa germenilor cav bucale canalul, mai des pe traiectul canalului si mai rar intraglandular, este unic dim mici, aspect coraliform

per de latenta ete mare, tablou clinic putin caracteristic, colicile salivare mai rare

fenomenele supurative estomnpate, inf supraadaugata det stenonita cu simptomatologie redusa (ingrosarea canalului, congestia papilei prin care se elim saliva tulbure/purulenta la pres pe gl)

in evol fenomenele de peristenonita se pot insoti de celulita geniana

glanda se infecteaza retrograd cu instalarea unei parotidite acute supurate ce nu va evol spre abces de loja parotidiana

simptomatologia unei parotidite cronice recurente ce va evol spre o parotidita cronica scleroasa, cu tablou clinic de tumora salivara

71. Dg si trat sialolitiazei

dg se face pe baza ex clinic si al investigatiilor imagistice necesara palparea bimanuala a planseului/grosimii obrazului pt identif calculilor la niv canalelor

se percepe traseul indurat al canalului iar pres pe gl duce la eliminarea la niv ostiumului congestionat de saliva modificata, chiar purulenta

calculii intraglandulari nu pot fi palpati cu exceptia celor parotidieni superficiali, imediat sub teg

Rx simpla: pt calculii din canalul W sau gl subling se utilizeaza Rx de planseu bucal cu film oral ocluzal

pt calculii din gl submand se recomanda OPG (corpul mand poate masca prezenta calculului), mandibula defilata sau de craniu de profil

pt calculii din canalul S: Rx cu film oral vestibular plasat intre muc jugala si arcadele dentare, se vad 2/3 ant ale canalului

pt calculii situati in partea post sau intraparotidian: Rx de craniu de fata (scoate in afara planului osos gl parotida si calculul) sau Rx de gl parotida (suprapunerea oaselor poate masca prezenta culculului)

calculii apar ca o radioopacitate rotund-ovalara sau fuziforma, situata in patile moi, intensitatea depine de compozitia chimica (un calcul recent nu se poate evidentia pe Rx se fol Rx pt partile moi, sialografie)

sialografia: Rx a gl si canalului salivar in care s-a introdus subst de contrast

utila in depistarea calculilor transparenti din canal sau parenchimul glandular

apare sub forma de lacuna sialografica cu intreruperea traseului substant