BALNEOLOGIE 1. Care din urmatoarele NU reprezinta modalitati de peloidoterapie : a. Impachetari calde cu namol b. Bai calde cu namol diluat in apa c. Bai galvanice d. Cataplasme cu namol cald 2. Helioterapia se defineste prin : a. Aplicarea pe tot corpul a unui strat subtire de namol onctuos b. Expunerea organismului la radiatia solara in scop profilactic sau terapeutic c. Utilizarea apelor sulfuroase in scop terapeutic d. Aplicarea cataplasmelor cu namol cald 3. Talasoterapia presupune utilizarea in scop preventiv si curativ a urmatoarelor component cu EXCEPTIA : a. Apa marii b. Nisipul c. Radiatiile solare d. Gazele mofetariene 4. Indicatiile terapeutice ale peloidoterapiei cuprind urmatoarele cu EXCEPTIA : a. Spondilita ankilozanta b. Artroza c. Artropatia psoriazica d. Hipertensiunea arteriala 5. Care din urmatoarele tipuri de namoluri terapeutice este sapropelic de liman : a. Namolul din lacul Techirghiol b. Namolurile de la baile Govora c. Namolurile de la Vatra Dornei d. Namolurile de la Lacul Sarat 6. Indicatori reprezentativi de calitate ai namolurilor sunt urmatorii cu EXCEPTIA : a. Plasticitatea b. Termopexia c. Elasticitatea d. Continutul de hidrogen sulfurat 7. Namolurile sapropelice se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA : a. Au continut de substante organice mai mare de 10% in namolul uscat b. Se formeaza in zone mlastinoase prin transformarea incomplete a materialului vegetal in conditii de umiditate mare c. Au plasticitate buna d. Se aplica sub forma de impachetari partiale, generale sau cataplasme 8. Care din urmatoarele NU reprezinta o contraindicatie a peloidoterapiei : a. Hipertensiunea arterial b. Astmul bronsic c. Boala artrozica d. Insuficienta respiratorie

9. Efectele fiziologice ale peloidoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele cu EXCEPTIA : a. Efectele miorelaxante b. Efectele antiinflamatorii c. Efectele vasocostrictoare periferice d. Cresterea flexibilitatii tesuturilor articulare si periarticulare 10. Urmatoarele afirmatii despre peloidoterapie sunt adevarate : a. Este indicata in formele acute ale bolilor reumatice b. Este indicata in litiaza renala c. Se poate aplica in patologia posttraumatica si neurologica periferica d. Modalitatile de aplicare nu difera in functie de indicatorii de calitate ai namolurilor 11. In functie de compozitia lor fizico-chimica exista urmatoarele tipuri de namoluri cu EXCEPTIA : a. Namoluri sapropelice b. Namoluri radioactive c. Namoluri de turba d. Namoluri minerale 12. Efectele favorizate de efectele termopexice ale namolului sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. Efecte de scadere a flexibilitatii tesuturilor articulare b. Efecte hipertermizante c. Efecte antiinflamatorii d. Efecte vasodilatatoare 13. Urmatoarele saline sunt folosite in scop terapeutic cu EXCEPTIA : a. Slanic Prahova b. Praid c. Targu Ocna d. Covasna 14. Apele sulfuroase contin : a. minim 10 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase b. minim 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru sau complexe coloidale sulfuroase c. minim 1 mg Hg la litru d. minim 1 mg H2O la litru 15. Crenoterapia cu ape sulfuroase : a. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mare b. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie mica c. Se folosesc ape sulfuroase de concentratie foarte mare d. Se folosesc ape sulfuroase de orice concentratie 16. Apele radioactive : a. Contin sare de bucatarie in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l) b. Contin iod in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l) c. Contin sare de uraniu in concentratii peste 29nCurrie (10-7 mg/l) d. Contin sare de uraniu in orice concentratii 17. Apele sulfatate : a. Au un continut de peste 10g/l de sulf oxidat b. Au un continut sub 1g/l de sulf oxidat

c. Au un continut de peste 1g/l de sulf oxidat d. Au un continut de peste 1g/l de zinc oxidat 18. Cura externa cu ape sulfuroase : a. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie mica a H2S b. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie foarte mica a H2S c. Se folosesc ape sulfuroase cu orice concentratie a H2S d. Se folosesc ape sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S (uneori peste 200 g/l) 19. Cura externa cu ape sulfuroase se bazeaza pe urmatoarele efecte ale H2S cu EXCEPTIA : a. efect vasoconstrictor cutanat b. efect metabolic c. efect keratolitic d. efecte asupra cartilajului articular 20. Statiuni in care se poate practica crenoterapia cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA : a. Strunga b. Calimanesti Caciulata c. Baile Herculane d. Mangalia 21. Indicatiile crenoterapiei cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA: a. Afectiuni hepato-biliare (diskinezii biliare, litiaza biliara, colecistite cronice) b. Constipatii cronice atone si colite c. Cura de diureza in litiaza urica si infectii ale cailor urinare d. Diaree acuta 22. Crenoterapia cu ape sulfuroase are urmatoarele efecte terapeutice cu EXCEPTIA : a. Stimuleaza secretia gastrica (cele bicarbonatate tamponeaza acest efect) b. Inhiba peristaltica intestinala c. Efecte coleretice si colagoge d. Efecte hipoglicemiante la diabetici 23. Forme de aplicare ale curei externe cu ape sulfuroase sunt cu EXCEPTIA : a. Bai la cada sau in bazine cu ape sulfuroase termale sau incalzite b. Irigatii vaginale c. Instilatii oculare d. Inhalatii 24. Care din urmatoarele NU reprezinta obiective ale curei profilactice active pentru afectiunile respiratorii : a. scoaterea din mediul nociv, cu aer poluat, repetata periodic b. invatarea gimnasticii respiratorii corecte c. corectarea tulburarilor musculo-scheletice identificate d. cresterea flexibilitatii articulare 25. Cura de reconfortare : presupune utilizarea urmatoarelor metode cu EXCEPTIA : a. climatoterapie b. kinetoprofilaxie – exercitii de relaxare, antrenamente aerobice c. hidroterapie cu factori termici contrastanti d. diete bazate pe consum excesiv de lipide de origine animala si glucide concentrate

26. NU reprezinta obiectiv al curei profilactice active pentru afectiunile degenerative: a. cresterea ponderala b. corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare c. cresterea flexibilitatii articulare d. antrenament aerobic 27. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile respiratorii alegeti cea mai indicata statiune : a. Baile Felix b. Neptun c. Lacu Sarat d. Praid 28. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare cea mai indicata statiune este : a. Techirghiol b. Covasna c. Baile Felix d. Eforie Nord 29. Pentru cura profilactica activa pentru afectiunile degenerative cea mai indicata statiune este : a. Baile Felix b. Praid c. Covasna d. Balvanyos 30. Care din urmatoarele NU reprezinta contraindicatii pentru cura balneo-climatica : a. forma de spondilita ankilozanta cu artrite periferice b. spondilita ankilozanta cu gonartroza c. disfunctie ventilatorie restrictiva d. lupus eritematos sistemic 31. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii ale curei balneo-climaterice : a. lupus eritematos sistemic b. spondilita ankilozanta – forma axiala c. cifoscolioza d. boala artrozica 32. Reprezinta contraindicatii ale curei balneare urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA: a. poliartrita reumatoida in perioadele de activitate a bolii b. discopatiile cervicale si lombare cu radiculopatie in perioadele hioeralgice c. coxartroza in stadiile incipiente d. coxartroza in stadiul avansat cu indicatie de protezare 33. Cura profilactica activa pentru afectiunile cardiovasculare se poate realiza in urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA : a. Covasna b. Vatra Dornei c. Eforie Nord d. Baile Tusnad

34. Pentru afectiunile articulare reumatismale degenerative sunt indicate urmatoarele statiuni cu EXCEPTIA : a. statiuni balneare cu namoluri terapeutice b. statiuni balneare cu ape sarate de concentratie medie c. statiuni cu gaze mofetariene d. statiuni balneare cu ape termale oligominerale 35. Apele oligominerale se caracterizeaza prin urmatoarele cu EXCEPTIA : a. mineralizare totala sub 1 g/l b. sunt indicate in cura externa c. nu sunt indicate pentru afectiuni degenerative d. sunt indicate pentru tratamentul sechelelor posttraumatice 36. Cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni : a. polimiozita b. epicondilita c. sindrom de tunel carpian d. periartrita coxo-femurala 37. Cura balneara este indicata in : a. dermatomiozita b. poliartrita reumatoida cu manifestari sistemice c. lupusul eritematos sistemic d. periartrita scapulohumerala 38. Obiectivele recuperarii in sechelele posttraumatice sunt : a. ameliorarea stabilitatii articulare b. scaderea flexibilitatii articulare c. accentuarea tulburarilor circulatorii d. agravarea durerii si a inflamatiei 39. Urmatoarele tipuri de ape sunt indicate in tratamentul sechelelor posttraumatice cu EXCEPTIA : a. ape clorurate sodice concentrate b. apa plata c. ape sulfuroase d. ape carbogazoase 40. Indicatiile curei balneare in bolile ortopedico-traumatice sunt : a. bolnavi cu redori articulare dupa entorse sau luxatii b. bolnavi nedeplasabili, fara insotitor c. bolnavi cu solutii de continuitate a pielii d. bolnavi cu osteomielita 41. cura balneara este contraindicata in urmatoarele afectiuni ortopedico-traumatice : a. artroze postraumatice b. fracturi recente, fara calus c. laxitati articulare d. leziuni ligamentare sau de menisc 42. Apele clorurate sodice pot fi utilizate sub forma de : a. crenoterapie

b. terapie inhalatorie c. terapie ginecologica prin irigatii vaginale d. toate cele de mai sus 43. Apele alcalin-teroase au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA : a. sunt ape bicarbonatate pure b. sunt ape mixte alcalin-carbogazoase c. sunt ape mixte alcalin-sulfuroase d. sunt ape mixte alcalin-feruginoase 44. Apele alcalin –teroase sunt indicate in : a. irigatii vaginale in afectiuni ginecologice b. boli dermatologice c. inhalatii in boli bronho-pulmonare d. toate cele de mai sus 45. Urmatoarele statiuni au apa sarata cu EXCEPTIA : a. Lacu Sarat b. Sarata Monteoru c. Baile Nicolina d. Ocna Sibiului 46. Apele minerale din grupa A (concentratii peste 1g/l) sunt urmatoarele cu EXCEPTIA: a. apele minerale alcaline si alcalino-teroase b. apele clorurate sodice c. apele carbogazoase d. apele oligominerale 47. Apele minerale sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. apele sulfuroase b. apele clorurate c. apele iodurate d. apele feruginoase 48. Apele carbogazoase si mofetele de la Covasna au urmatoarele efecte cu EXCEPTIA: a. cresterea debitului circulator cerebral prin inhalarea de CO2 b. vasoconstrictie periferica cutanata c. vasodilatatie periferica cutanata d. efecte usor hipotermizante ale bailor racoroase 49. Urmatorele tipuri de afectiuni pot fi tratate prin cure balneo-climaterice cu EXCEPTIA : a. afectiuni reumatismale b. afectiuni neurologice c. sindroame paraneoplazice d. afectiuni ortopedico-traumatice 50. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice in perioada de denervare sunt : a. facilitarea procesului de reinervare b. accentuarea posturilor neadecvate c. ankiloza articulara d. agravarea tulburarilor de troficitate

51. Obiectivele curelor balneoclimatice in afectiunile neurologice dupa primele semne de reinervare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. agravarea durerilor si fenomenelor inflamatorii reziduale b. refacerea sesnsibilitatii kinestezice a muschilor reinervati c. reeducarea sesnsibilitatii d. tonifierea musculara progresiva 52. Factorii naturali din statiunile balneoclimaterice care contribuie la accelerarea procesului de reinervare in tratarea afectiunilor neurologice sunt urmatorii cu EXCEPTIA : a. bazine cu apa termala b. bioclimatul c. helioterapia d. aromoterapia 53. Curele de recuperare in statiuni balneoclimaterice sunt indicate in urmatoarele afectiuni neurologice cu EXCEPTIA : a. boala parkinson b. nevralgii c. polinevrite d. pareze si paralizii de nervi periferici 54. Bolnavii cu AVC si hemipareza pot urma tratament recuperator in urmatoarele statiuni : a. Covasna b. Vatra Dornei c. Baile Tusnad d. Toate cele de mai sus 55. Apele sulfatate contin : a. peste un gram de sulfat la litru b. peste un gram de fier la litru c. peste un gram de clorura de sodiu la litru d. peste un gram de iod la litru 56. Apele sulfuroase contin : a. minimum 1 mg H2S, HS, S sau tiosulfati la litru b. minimum 1 mg cupru la litru c. minimum 1 mg fosfati la litru d. minimum 1 mg magneziu la litru 57. Apele minerale carbogazoase contin peste 1g/l de : a. CO2 b. SO2 c. FeO2 d. SiO2 58. Apele iodurate cel putin 1mg/l de : a. zinc b. mercur c. iod d. fluor 59. Apele feruginoase au un continut de peste 10 mg/l de :

a. Cu b. Fe c. S d. Na 60. Apele arsenicale contin peste 0,7 mg/l : a. xenon b. radon c. arsen d. tungsten 61. Terapia prin irigatii vaginale cu ape sulfuroase este indicata in : a. cancer de col uterin b. afectiuni ginecologice inflamatorii cronice c. sarcina extrauterina d. menopauza 62. Inhalatiile cu ape sulfuroase sunt indicate in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA : a. astm bronsic b. bronhopneumopatie cronica obstructiva c. sinuzite d. cancer pulmonar 63. Apele sulfuroase in cura externa au urmatoarele actiuni cu EXCEPTIA : a. vasodilatatie cutanata b. scad tensiunea arteriala c. deterioreaza cartilajul articular d. scad glicemia 64. Apele iodurate : a. sunt indicate in afectiuni endocrine tiroidiene si ovariene b. nu au efecte antimicotice c. nu au efectvasodilatatoare periferice d. nu au efecte de stimulare a secretiei mucoasei gastrice 65. Apele alcalin-teroase au indicatie de crenoterapie in : a. cancer gastric b. cancer de prostata c. cancer de pancreas d. cura de diureza in afectiunile renale si ale cailor urinare 66. Urmatoarele sunt oligoelemente intalnite in apele minerale cu EXCEPTIA : a. platina b. mangan c. molibden d. cupru 67. Dioxidl de carbon din apele carbogazoase administrate in crenoterapie are urmatoarele efecte: a. stimuleaza secretia salivara b. stimuleaza secretia gastrica c. stimuleaza motilitatea intestinala d. toate cele de mai sus

68. Indicatia majora a curei externe cu ape carbogazoase o reprezinta : a. neoplaziile b. bolile infectioase c. bolile cardiovasculare (efecte vasodilatatoare cu imbunatatirea circulatiei periferice si a activitatii cordului) d. bolile psihice 69. Crenoterapia cu ape carbogazoase este indicata in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA : a. dispepsii gastrice b. afectiuni ale rinichiului c. afectiuni inflamatorii ale cailor urinare d. sindroame paraneoplazice 70. Terapia inhalatorie cu ape clorurate-sodice : a. nu are efecte benefice b. are efecte osmotice asupra mucoasei cailor respiratorii c. agraveaza afectiunile ORL d. agraveaza afectiunile bronho-pulmonare 71. Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile cardio-vasculare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. realizarea unui echilibru neurovegetativ si neuropsihic b. reducerea oscilatiilor tensionale c. realizarea unei adaptari hemodinamice mai economicoase la efort d. agravarea tulburarilor circulatorii la nivelul extremitatilor (fenomen Raynaud) 72. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. agravarea simptomatologiei bolii b. stimularea miocardului la efort progresiv c. facilitarea refacerii tesuturilor ischemice d. reducerea disfunctiilor de origine arteriala 73. Factorii terapeutici naturali utilizati in curele balneo-climaterice la bolnavii cardiovasculari sunt urmatorii cu EXCEPTIA : a. apele carbogazoase b. helioterapia c. mofetele d. apele termale sulfuroase 74. Obiectivele curelor balneo-climaterice profilactice in afectiunile respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. eliminarea unor factori de risc ca fumatul, sedentarismul b. stimularea unor mecanisme de adaptare la rece prin aplicarea sistematica a unor factori termici contrastanti c. scaderea capacitatiifunctionale respiratorii prin gimnastica respiratorie d. ameliorarea mecanismelor fiziologice de aparare bronho-pulmonara 75. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. refacerea functiei de aparare a mucoasei bronsice prin mecanism ciliar

b. eliminarea cauzelor fiziopatologice alergice a unor afectiuni respiratorii si ORL prin scoaterea pacientilor din mediul poluant c. reducerea sensibilitatii la rece a unor bolnavi prin aplicare de hidroterapie contrastanta d. mentinerea si chiar cresterea fumatului si a altor toxice (alcool) 76. Contraindicatiile curelor balneo-climaterice la pacientii cu afectiuni respiratorii si ORL sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. tuberculoza pulmonara activa b. bronsiectaziile cu forme hemoptoice severe c. cord pulmonar cronic decompensat d. sinuzita cronica 77. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientii cu afectiuni digestive sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. asigurarea unei diete cu scopul de repaus digestiv b. corectarea unor tulburari de secretie gastrica c. agravarea unor disfunctii neurovegetative, endocrine si neuropsihice d. corectarea disfunctiilor secretorii hepatobiliare 78. Motivatia stiintifica a crenoterapiei de diureza in litiaza renala are la baza urmatoarele efecte cu EXCEPTIA : a. mecanice-prin diureza crescuta se pot elimina calculii mici b. scaderea fluxului sanguin cu favorizarea fenomenelor infectioase c. clincie-prin modificari ale ph-ului urinar se reduc conditiile de formare a calculilor d. efecte de sterilizare a urinei prin flux urinar crescut 79. Indicatiile curelor balneare in bolile rinchiului si cailor urinare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. Persoane cu insuficienta cardiaca b. persoane cu tulburari metabolice ale acidului uric c. persoane predispuse la infectii urinare d. muncitori care lucreaza la temperaturi inalte cu pierderi de lichide prin transpiratie 80. Obiectivele curelor balneo-climaterice terapeutice la pacientele cu afectiuni ginecologice sunt urmatoarele cu EXCEPTIA : a. controlul proceselor inflamatorii la nivelul organelor genitale prin termoterapie generala si locala b. ameliorarea congestiei pelvine prin aplicatii de termoterapie blanda c. reducerea sechelelor postinflamatorii de tipul sinechiilor uterine si tubare d. impiedicarea refacerii fecunditatii si fertilitatii

1

Teste grila Fizioterapie 1. Ultrasunetele reprezinta: A. Vibratii mecanice cu frecventa sub 300 kHz B. Miscare de electroni cu o frecventa de 500MHz C. Vibratii mecanice pendulare cu o frecventa de 500kHz- 3MHz D. Unde electromagnetice de 50 Hz 2. Urmatoarea afirmatie despre ionoforeza este falsa: A. Este o metodă specială de aplicarea a curentului galvanic B. Aplicarea unor forţe electrice modifică permeabilitatea cutanată ceea ce influenţează migrarea substanţelor transepidermic C. Fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de depasarea acestora către polul de semn electric contrar D. Transportul activ iontoforetic depinde de cantitatea locala de endorfine 3. Prin fenomenul de ultrasonoforeza se intelege: A. Cuplajul direct a traductorului aparatului de ultrasunet in zona de tratament B. Folosirea unor sonde de ultrasunet ( traductori ) de diferite marimi C. Introducerea unor substante medicamentoase in tegument prin inglobarea in solutia de contact D. Miscarea unidirectionala a lichidelor din jurul membranei celulare datorita fortelor mecanice 4. Polul pozitiv (anodul) in stimularea galvanica produce urmatoarele efecte: A.Vasodilatator B.Antialgic C. Excitomotor D.Vasoconstrictor 5. Efectele biologice ale electroterapiei sunt urmatoarele: A. Anti-algic B. Excitomotor C. Vasodilatator D. Toate raspunsurile corecte 6. Contraindicatii aplicatiei curentilor de joasa frecventa sunt: A. Artroze B. Algodistrofii C. Pacemaker cardiac D. Mialgii 7. Ce exprima frecventa la un curent cu impulsuri : A. Numarul de impulsuri pe secunda B. Amplitudinea impulsului C. Numarul de trenuri de impulsuri D. Distanta dintre doua unde 8. Forma impulsului in curentul Trabert este: A. triunghiulara B. dreptunghiulara C. sinusoidala D. exponentiala

2

9. In stimularea musculaturii denervate se folosesc curenti electrici : A. Rectangulari B. Exponentiali D. Sinusoidali D. Galvanici 10. Urmatoarele sunt forme de curent diadinamic, cu exceptia: A. Monofazat fix B. Trifazat fix C. Perioada scurta D. Ritm sincopat 11. Care dintre formele de curent electric este cel mai bun stimulator muscular : A. Galvanic B. Inteferential C. Joasa frecventa D. Inalta frecventa 12. Curentul de joasa frecventa are frecventa cuprinsa intre: A. 1 – 1000 Hz B. 2000 – 20000 Hz C. 3000 – 30000 Hz D. 1000 – 10000 Hz 13. Urmatoarele sunt modalitati de electroterapie de inalta frecventa: A. Laser B. Curent diadinamic C. Curent Trabert D. Unde scurte 14. Efectul terapeutic de incalzire a tesuturilor profunde fara a influenta tegumentul se numeste: A. Vasodilatatie B. Spasmoliza C. Inductie D. Diatermie 15. Baia galvanica NU poate fi: A. Unicelulara B. Tricelulara C. Patrucelulara D. Cincicelulara 16. Indicatiile electroterapiei TENS sunt urmatoarele: A. Nevralgia B. Metroragia C. Artroplastia de sold D. Nici un raspuns corect 17. Radiatiile infrarosii: A. Au lungimea de unda cuprinsa intre 1mm si 50 microni B. Sunt radiatii acalorice

3

C. Sunt contraindicate in tulburari circulatorii periferice D. Aplicatiile pot fi realizate numai in spatiu inchis 18. Actinoterapia este: A. Terapia cu unde scurte B. Terapia cu infrarosii C. Terapia cu ultrasunet pulsat D. Terapia cu ultraviolete 19. Perioada scurta este o forma de curent diadinamic: A. Monofazat cu pauze de o secunda B. Monofazat alternat cu difazat cate o secunda C. Monofazat alternat cu difazat in 12 secunde D. Cu efect predominant analgezic 20. Urmatoarea NU reprezinta modalitate de aplicare a curentilor de joasa frecventa: A. Transversal B. Longitudinal C. Cu polul pozitiv pe punctul dureros D. Cu polul negativ pe punctul dureros 21.TENS este o forma de electroterapie: A. De medie frecventa B. Ce utilizeaza curenti exponentiali C. Cu frecventa cuprinsa intre 500-1000 Hz D. Indicata in durerile nevralgice 22. Modularea: A. Este un fenomen fizic prin care se variaza parametrii curentului electric pe timpul duratei unui tren de impulsuri cu scopul de a îndepărta fenomenul de acomodare B. Accentueaza oboseala musculara C. Se realizeaza numai pentru frecventa D. Se realizeaza numai in amplitudine 23. Electrodul terapeutic: A. Se aplica numai la distanta de zona dureroasa B. Este fabricat dintr-un material bun conducător de electricitate C. Are o dimensiune fixa D. Electrodul mic este indiferent 24. Urmatoarea afirmatie despre procesul de acomodare este falsa: A. Acomodarea este proprietatea unui stimul cu pantă lină (triunghiular, exponenţial, trapezoidal) de a nu declanşa o stimulare B. In cursul acomodării fenomenul de transport ionic prin activarea pompei de sodiu nu se mai produce C. Fibrele nervoase motorii şi muşchi striaţi, perfect inervaţi nu se acomodează la impulsurile cu pantă lină D. Fibrele musculare denervate nu se acomodează la impulsurile cu pantă lină 25. Efectele termice ale ultrasunetului: A. Reprezinta fenomenul de conversie a energiei mecanice in caldura B. Nu depinde de intensitatea ultrasunetului

4

C. Depinde doar de frecventa ultrasunetului D. Predomina in ultrasunetul pulsat 26. Printre indicatiile ultrasonoterapiei NU se enumera: A. Contractura Dupuytren B. Exostozele calcaneene C. Miozita osifianta D. Algoneurodistrofia 27. Urmatoarea afirmatie despre terapia cu ultraviolete este falsa: A. Efectele celulare au la baza reactia fotochimica B. Efectele cutanate tardive nu includ fotoimbatranirea C. Determina fotosensibilitatea din LES D. Au efect imunomodulator 28. Urmatoarea afirmatie despre curentul interferential este adevarata: A. Se obtine prin aplicarea a doi curenti cu amplitudine constanta si frecvente diferite, orientati perpendicular B. Curentul interferential obtinut are frecventa egala cu suma frecventelor celor doi curenti C. Modalitatea de aplicare este numai plana D. Efectul excitomotor se obtine la un spectru de frecvente inalte 90-100 Hz 29. Reobaza este: A. Durata minima a unui stimul pentru a produce o contractie B. Intensitatea maxima a unui stimul pentru a produce o contractie C. Intensitatea minima a unui impuls pentru a produce o contractie D. Singurul parametru calculat in curba I/t 30. Efectul antialgic al curentului electric are la baza urmatoarele mecanisme, cu exceptia: A. Blocarea conducerii impulsului nervos prin fibrele nervoase senzitive B. Acţiunea ionizantă C. Neurostimulare periferică, controlul de poartă D. Diminuarea producţiei de peptide opioide (GABA şi serotonină ) 31. Urmatoarea afirmatie despre tehnica de aplicare a curentului galvanic este falsa: A. Forma şi dimensiunile electrozilor se adaptează zonei dar şi scopului terapeutic B. dimensiunile catodului trebuie să fie egale cu ale anodului, sau puţin mai mari pentru a se evita arsura chimică C. Interpunerea între electrod şi tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umectează favorizeaza conducerea curentului si evita arsurile D. Dimensiunile stratului hidrofil sunt mai mici cu 1 cm faţă de cele ale electrodului 32. Baia generala Stanger: A. Este un aparat special alcătuit dintr-o parte principală cu aspect de cadă de baie, prevăzută cu 3 electrozi mari, în care se face imersia completă a pacientului pană la nivel cefalic B. Sensul curentului se stabileşte descendent, dinspre extremitatea cefalică spre membrele inferioare, sau ascendent C. Apa din cadă are temperatura de 28 grade C. D. Durata şedinţei este de 2 ore

5

33. Urmatoarele substante sunt folosite in ionoforeza, cu exceptia: A. clorura de calciu B. iodura de potasiu C. hidroxiclorochina D. novocaina 34. Urmatorii sunt parametri caracteristici ai curentului electric, cu exceptia: A. impedanta B. amplitudinea C. intensitatea D. durata impulsului 35. Urmatoarea afirmatie despre curentul Trabert este falsa: A. Este un curent de joasa frecventa de tip rectangular B. Are efect excitomotor C. Aplicarea electrozilor se face pe zona afectată, pe puncte trigger D. Parametrii impulsului se mentin pe parcursul aplicatiei (durata impulsului de 2 ms şi a pauzei 5ms) 36. Impedanta este: A. Fenomenul fizic prin care amplitudinea, frecventa, durata impulsului pot sa fie schimbate pe perioda unui tren de impulsuri cu scopul de a indeparta acomodarea B. Este capacitatea conductorului de a se opune trecerii fluxului de electroni (unitatea de masura este ohm –ul ) C. Este capacitatea tesuturilor vii de a opune rezistenta la trecerea curentului electric D. Este abilitatea tesuturilor de a stoca sarcini electrice 37. Urmatoarea afirmatie despre activitatea bioelectrica a celulei este falsa: A. Potentialul de repaus este de 70 mV pentru celula nervoasa B. Rolul determinant pentru potentialul de repaus il au ionii de Na+ si Mg2+ C. Excitatia reprezinta un stimul ce atinge membrane celulara si care produce modificari ce se petrec in miimi de secunda D. In faza de depolarizare fata externa a celulei devine negativa 38. Efectele terapeutice ale laserului sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Vasodilatatie B. Vasoconstrictie C. Analgezie D. Biotrofic 39. LLLT inseamna : A. “low level laser therapy” B. Emisie de energie electromagnetica bicromatica C. Lumina cu lungime de unda in spectru vizibil D. Laser cu energie peste 1000 mW 40. Parametri de stimulare a laseroterapiei NU cuprinde: A. intensitatea B. durata C. lumgimea de unda D. densitatea energiei

6

41. Contraiindicatiile laseroterapiei sunt: A. algoneurodistrofia B. tumori maligne C. pintenii calcaneeni D. fibromialgia 42. Tehnica de aplicare a laserului poate fi: A. punctuala (spot) B. baleere C. necesita mediul de contact D. nici un raspuns corect 43. Indicatiile laseroterapiei sunt: A. retinopatia degenerativa B. tumori maligne cutanate C. artrozele D. implantul cohlear 44. Laserterapia are aplicatii in : A. reumatologie B. stomatologie C. neurologie D. toate raspunsurile corecte 45. Urmatoarea afirmatie despre laseroterapie este adevarata: A. In prezent se cunosc 2 tipuri de laser medical – de mare si mica putere B. In prezent se cunosc 4 tipuri de laser medical – laserul de mica putere, medie si mare putere si laseul rece C. Laserul de mare putere se foloseste in reumatologie D. Laserul de mare putere se mai numeste si laser rece ( cold laser) 46. Efectul luminii laser este: A. termic B. biostimulativ C. degenerare walleriana D. crestere a edemului local 47. Radiatia laser NU este: A. de intensitate mica B. monocroma C. coerenta D. polarizata 48. Contraindicatiile terapiei cu infrarosii sunt: A. inflamatiile acute B. tendinite C. degeraturi D. hipotiroidie 49. Baia de lumina partiala : A. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total B. este un dispozitiv din aluminiu cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara extremitatea cefalica

7

C. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus total D. este un dispozitiv din lemn cu becuri fixate in perete in care pacientul este introdus partial, fara extremitatea cefalica 50. Baia de lumina generala: A. este un dispozitiv din lemn cu usi in care pacientul este introdus total, inclusiv extremitatea cefalica B. reprezinta o metoda activa de stimulare a proceselor de termoreglare C. reprezinta procedura de terapie cu infrarosii in spatiu inchis D. este indicata pacientilor cu afectiuni cardiovasculare 51. Efectele radiatiei infrarosii sunt: A. caloric B. hiperemiant C. cresterea activitatii fagocitare D. toate raspunsurile corecte 52. Indicatiile terapiei cu infrarosii in spatiu inchis sunt: A. tendinite B. Cicatrici vicioase C. neuromialgii D. intoxicatii acute cu metale grele 53. Actinoterapia: A. determina pigmentare si exfoliere cutanata B. determina eritem actinic la 1 ora C. scade metabolismul bazal D. nu influenteaza sinteza vitaminei D 54. Urmatoarea afirmatie despre sursa de terapia cu UV este falsa: A. poate fi naturala (helioterapia) B. poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de joasa presiune care emit UVA) C. Poate fi artificiala (lampi cu vapori de mercur de inalta presiune care emit UVB) D. Poate fi mixta 55. Indicatiile terapiei cu UV sunt: A. Fotodermatozele B. psoriazisul C. plagile D. arsurile 56. Contraindicatiile actinoterapiei NU pot fi: A. cicatricile cheloide B. cataracta C. starile hemoragice D. tbc activ 57. Aplicatiile actinoterapiei sunt in: A. stomatologie B. cardiologie C. dermatologie D. ORL

8

58. In urmatoarea afectiune cardiovasculara este permisa terapia cu UV: A. Insuficienta cardiaca B. HTA gr I C. Arteriopatiile periferice std III D. Cardiomiopatia decompensata 59. Urmatoarea NU este reactie secundara terapiei cu UV: A. arsura B. atrofia cutanata C. fotooftalmia D. acneea 60. Urmatoarea afirmatie despre radiatiile UV este adevarata: A. sunt absorbite in dermul profund B. UVA provoaca efect bactericid C. UVB provoaca eritem D. UVC provoaca hiperpigmentare 61. Efectele biologice ale magnetoterapiei sunt: A. vasoconstrictie B. scaderea presiunii partiale a O2 in tesuturi C. relaxare musculara D. fibroliza 62. Magnetoterapia se realizeaza prin utilizarea unui camp magnetic: A. continuu B. intrerupt C. pulsatil D. toate raspunsurile corecte 63. Majoritatea aparatele Magnetodiaflux produc un camp magnetic de: A. 100 Hz B. 50 Hz C. 500 Hz D. 1000 Hz 64. Aparatul de magnetoterapie poate avea : A. o bobina cervicala, o bobina lombara si 2 bobine localizatoare B. o bobina cervicala, o bobina dorsala si 2 bobine localizatoare C. 2 bobine cervicale D. 2 bobine cervicale si 2 lombare 65. Indicatiile magnetoterapiei sunt: A. hipotensiunea arteriala B. epilepsia C. nevroza anxioasa D. insuficienta hepatica 66. Urmatoarea nu poate fi indicatie a magnetoterapiei: A. discopatia lombara B. stari hemoragice

9

C. sdr aloneurodistrofic D. hipertiroidia 67. Urmatoarea afirmatie despre magnetoterapie este falsa: A. este o metoda termica B. tratamentele pot fi efectuate in conditii de gips, bandaje C. nu se cunosc reactii adverse majore D. poate determina scaderea TA 68. Urmatoarea afirmatie despre metoda de aplicare a magnetoterapiei este adevarata: A. durata tratamentului este de 30-40 minute B. bobina mica se aseaza in zona dorsala C. bobina mare se aseaza in zona cervicala D. obiectele metalice se indeparteaza 69. Efectele magnetoterapiei sunt: A. sedativ pentru forma continua B. simpaticolitica pentru forma intrerupta C. excitatorie pentru forma continua D. ergotropa pentru forma continua 70. Efectele adverse ale ultrasonoterapiei sunte legate de : A. hipotermie profunda B. efectul de cavitatie C. efectul de refractie D. arsura epidermica 71. Legat de efectul endotermic al ultrasunetelor, urmatoarea afirmatie este falsa: A. este mare la intensitati mici B. se inregistreaza pana la 4 cm C. tesuturile care se incalzesc preferential sunt periostul, osul subcondral, nervul D. este mic la intensitati mici 72. Aparatul de ultrasonoterapie NU contine: A. generator de oscilatii electrice de inalta frecventa B. traductor cu piezoelement C. capul emitator D. generator de oscilatii mecanice 73. Ultrasonoterapia se poate realiza prin: A. contact direct fara a fi necesar un mediu de contact B. subacvatic C. contact indirect prin intermediul unei substante solide D. la distanta de 4 cm de tegument 74. Metoda de aplicare a US poate fi: A. statica B. dinamica C. semistatica D. toate raspunsurile corecte

10

75. Mobilizarea capului emitator pe suprafata tegumentului in timpul aplicarii ultrasonoterapie se realizeaza: A. cu miscari rapide B. cu miscari lente (20 cm/sec) C. insistandu-se pe eminentele osoase D. cu miscari lente (2cm/sec), prevenindu-se astfel formarea undei stationare si efectul endotermic 76. Marimea capului de emisie al aparatului de US este : A. 1cm2 pentru capul mare B. depinde de zona de radiatie efectiva C. este de 10 cm2 pentru capul mic D. este de 40 cm2 pentru capul mare 77. Aparatele moderne permit combinarea US cu: A. curentii de joasa frecventa B. magnetoterapia C. infrarosiile D. undele scurte 78. In artroze (boala degenerativa cronica), ultrasonoterapia se aplica: A. cu o durata de 20 minute B. frecventa de 0,8-1 watt/cm2 C. frecventa de 4-5 watt/cm2 D. mobilizarea capului emitator cu miscari rapide 79. Diatermia are urmatoarele proprietati: A. efect electrolitic B. efect excitomotor C. efect caloric de suprafata D. efect metabolic 80. Contraindicatiile diatermiei sunt: A. pacemakerul cardiac B. sdr algoneurodistrofic C. fracturile D. arsurile 81. Diatermia cu unde medii are: A. lungimea de unda intre 1-3 km B. frecventa intre 100 000 – 1 000 000 Hz C. lungimea de unda intre 600-1200 m D. lungimea de unda intre 10-100 m

RECUPERARE POSTOPERATORIE NEUROCHIRURGICALA - BFKT

1. Care din urmatoarele afecţiuni al căror diagnostic şi tratament este asigurat de specialitatea neurochirurgie nu face parte:

a. herniile inghinale b. traumatismele vertebrale c. accidentele vasculare cerebrale d. tumorile medulare

2. Care din particularităţile enumerate mai jos nu sunt specifice anamnezei in diagnosticul neurochirurgical:

a. motivele internării b. examenul local c. istoricul bolii d. antecedentele eredocolaterale

3. Examenul clinic neurochirurgical cuprinde urmatoarele evaluări, cu expţia:

a. funcţiile neuropsihice b. măsurarea presiunii intracraniene c. motilitatea d. evaloarea nervilor cranieni

4. Evaloarea motilităţii in cadrul examenului clinic neurochirurgical nu cuprinde: a. evaloarea forţei musculare b. evaloarea troficităţii musculare c. evaloarea mişcărilor involuntare d. evaloarea sensibilităţii tactile

5. Care din sindroamele enumerate mai jos nu este specific domeniului neurochirurgical: a. sindromul comiţial b. sindromul vertebral c. sindromul dispeptic d. sindromul meningeal

6.Menţionaţi care din explorările paraclinice enumerate nu sunt destinate explorării vasculare:

a. doppler-ul carotidian b. mielografia cu contrast c. angiografia Seledinger d. AngioRMN

7. Una din explorarile paraclinice enumerate nu presupune utilizarea de substanţă de contrast: a. mielografia cu contrast b. angiografia Seledinger c. doppler-ul carotidian d. AngioRMN

8. Sistemul reticulat activator ascendent de la nivelul trunchiului cerebral respunzător de inducerea stării de comă poate fi evaluat prin semnele clinice directe, cu excepţia:

a. abolirea reacţiei de orientare b. abolirea respiraţiei c. abolirea reacţiei de trezire d. abolirea stării de conştienţă

9. Monitorizarea presiunii intracraniene este indicată în: a. toate stările de şoc b. uremie c. faza de debut a tumorilor cerebrale d. hipertensiunea intracraniană nechirurgicală, mai ales la pacienţi comatoşi

10. Monitorizarea presiunii intracraniene nu se face de la nivelul:

a. ventriculilor cerebrali b. corpului vitros c. parenchimului cerebral d. spaţiului subarahnoidian

11. Din cadrul patologiei vasculare neurochirurgicale nu face parte: a. anevrismul aortic b. cavernoamele cerebeloase c. fistulele arterio-venoase duro-cerebrale d. malformaţiile arterio-venoase medulare

12. Care din elementele vasculare menţionate nu face parte din componenţa malformaţiilor arterio-venoase cerebrale:

a. pediculii de alimentare arteriali b. nidusul c. drenajul arterial d. drenavul venos

13. Evaloarea comei pe scala Glasgow nu implică:

a. evaloarea raspunsului verbal b. evaloarea raspunsului respirator c. evaloarea raspunsului motor d. evaloarea raspunsului ocular

14. Principiul de baza al computer tomografiei are la bază: a. câmpul magnetic b. radiaţia Roentghen c. ultrasunetele d. radiaţia laser

15. Punctajul maxim şi minim obţinut prin evaloarea stării de comă pe scala Glasgow este:

a. 6 şi 3 b. 15 şi 3 c. 13 şi 5 d. 15 şi 1

16. Hemoragia subarahnoidiană este specifica leziunilor cerebrale de tip: a. cavernom b. telangiectazie c. anevrism d. fistula carotido-cavernoasă

17. Hidrocefalia presupune urmatoarele afirmaţii, cu excepţia:

a. acumulare de LCR la nivelul ventriculilor cerebrali b. apariţia triadei simptomatologice (tulburari de memorie, mers, micţiune) c. tratamentul prin drenaj ventriculo-peritoneal d. dializa LCR

18. Drenajul ventriculo-peritoneal: a. este un drenaj ventricular extern b. asigură evacuarea lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali în cavitatea

peritoneală c. poate asigura monitorizarea presiunii intracraniene d. prezintă un cateter ventricular şi unul peritoneal

19. Starea de comă nu presupune:

a. abolirea starii de conştieţă b. absenţa reacţiei de trezire c. absenţa micţiunii d. absenţa reacţiei de orientare

20. Dispozitivul de masurare a presiunii intracraniene nu cuprinde: a. un captor de presiune b. un amplificator de presiune c. un traductor de presiune d. un sistem de inregistrare

21. Hemoragiile intracraniene nu cuprind: a. hematoamele epicraniene b. hematoamele subdurale c. hematoamele extradurale d. hematoamele intraparinchimatoase

22. Succesiune corectă a etapele herniei de disc lombare este: a. iritativă, paretică, paralitică b. iritativă, paralitică, paretică c. paretică, paralitică, discopatie

d. iritativă, paretică, tetraparetică 23. Succesiunea corectă a stadiilor discopatiei vertebrale lombare este:

a. dorsalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză b. lombalgie, hernie de disc, blocaj lombar, discartroză c. lombalgie, blocaj lombar, hernie de disc, discartroză d. iritativă, paretică, paralitică

24. Din cadrul tunorilor primitive cerebrale nu fac parte:

a. glioame b. metastaze c. meningioame d. neurinoame

25. Care din enunţurile de mai jos nu este efect a masajului local: a. decontracturant b. rezorbtiv c. creşterea temperature centrale a corpului d. hiperemiant

26. Care din situaţiile de mai jos nu reprezintă o contraindicaţie temporară pentru masajul local: a. sciatica hiperlagică b. tromboflebita c.procese inflamatorii acute d.ulceraţia tegumentară

27. Care din afirmaţiile de mai jos nu este o etapă unui program de terapie ocupatională pentru un pacient paraplegic:

a. derularea activitatilor numai în scaunul rulant b. obtinerea autonomiei şi performarea activitatilor in pat c. Performarea activitatilor in pozitie vertical d. Recuperarea independentei pacientului

28. Recuperarea neurologică şi neurochirurgicală presupune următoarele tehnici, cu excepţia: a. relaxare extrinsecă b. kinetoterapie manuală c. autoantrenament muscular d. exerciţii izometrice ţi izodinamice

29. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele aspect motorii:

a. stepajul piciorului b. grafia degetelor c. mers pe călcâi/vârful degetelor, dificil sau absent. d. imposibilitatea eversiei piciorului

30. Traumatismul cranio+cerebral nu poate fi de tipul: a. comoţie b. entorsă c. dilacelare d. fractură

1 

 

RECUPERARE POSTOPERATORIE

1.Gimnastica respiratorie este: a.o compensare a lipsei de plasticitate a sistemului nevos; b.o boala intercurenta; c.imitatie sau joc; d.o forma de aplicare a kinetoterapiei. 2.Gimnastica generala se ocupa cu: a.reeducarea mersului; b.ergoterapia; c.transmiterea mingii pe deasupra capului; d.ameliorarea capacitatii generale a organismului. 3.In pozitia culcat in pat,se fac miscari,precum: a.ridicari pe varfuri; b.ducerea alternative a bratelor in sus; c.”mersul piticului”; d.ridicarea piciorului “din treapta in treapta”. 4.Miscarile respiratorii se fac: a.pana la aparitia durerii; b.fara pauza; c.peste 10 repetari; d.numai la inceputul programului. 5.Expiratia se face: a.rapid; b.fara zgomot; c.cu forta; d.pe nas. 6.In programul celor slabi,gimnastica respiratorie dureaza,zilnic: a.5 minute; b.15 min; c.30 min; d.o ora. 7.programul de gimnastica generala si respiratorie se face pe baza ; a.parametrilor generali; b.competitiilor; c.principiului lui Arhimede; d.miscarilor cu rezistenta. 8.Gimnastica generala si respiratorie: a.este precedata de masaj; b.este precedata de fizioterapie; c.cuprinde si respiratii libere; d.cuprinde miscari imaginare.

2 

 

9.In picioare,gimnastica generala si respiratorie include: a.extensia trunchiului cu inclestarea mainilor la spate; b.ridicare si coborare a bazinului; c.contractii izometrice ale cvadricepsului; d.”bicicleta”. 10.Reabilitarea este: a.capacitatea psiho-somatica a organismului de readaptare; b.o deficienta; c.o invaliditate; d.o infirmitate. 11.Medicina clasica : a.previne bolile; b.studiaza matematica; c.nu contine radioterapia; d.nu se ocupa de dieta. 12.Mijloacele fizicale contin: a.transportul bolnavilor; b.terapia ocupationala; c.pneumologia; d.cardiologia. 13.Centrul de reabilitare isi propune: a.aplicarea programelor de reabilitare; b.aplicarea terapiei prin stress; c.obtinerea a 50% din recuperare; d.mentinerea invaliditatii temporarare. 14.Pavlov a demonstrat: a.reflexul de dependenta; b.reflexul de libertate; c.reflexul de adinamie; d.reflexul de abstinenta. 15.Procesul de reabilitare depinde de: a.dorinta de colaborare a pacientului; b.conditiile meteo; c.functia de reproducere; d.conditiile de laborator. 16.Locomotia reprezinta: a.impuls nervos; b.impuls motor; c.impuls senzitiv; d.interactiune intre fortele externe si interne.

3 

 

17.Perfectionarea: a.realizeaza miscari de maxima eficienta; b.minimizeaza fortele externe; c.maximizeaza fortele interne; d.este o forma inferioara de adaptare. 18.Miscarea este: a.cea mai eficienta metoda de adaptare; b.compartimentare a ingrijirii; c.un retus chirurgical; d.se face numai in spital. 19.Etapele de readaptare: a.trebuie sa fie intrerupte; b.duc la degradarea functionala; c.au coeziune terapeutica; d.nu au finalitate sociala. 20.Societatea are o datorie: a.de egalizare a sanselor; b.de a transforma un individ normal intr-unul invalid; c.de evitare a reabilitarii; d.de evitare a operatiilor. 21.Intre parametri vitali ai reabilitarii,pot fi cei: a.morfologici; b.obligatori; c.selectivi; d.comuni. 22.Accelerarea regenerarii tisulare se obtine prin mijloace: a.kinetoterapice; b.financiare; c.limitate; d.extensive. 23.Vindecarea leziunilor se face: a.incomplet; b.functional; c.complet; d.corector. 24.Recuperarea adultilor se face spre: a.recastigarea calificarii; b.pierderea calificarii; c.necalificare; d.supercalificare.

4 

 

25.Reabilitarea incepe cu: a.schimbarea conditiilor de viata; b.schimbarea locului de munca; c.schimbarea mediului familial; d.examinarea deficientului. 26.Reabilitarea sociala implica si: a.familia; b.biologia ; c.fiziologia; d.biochimia. 27.Sectia chirurgicala: a.se rezuma la a opera bolnavul; b.a-l pregati pentru operatie; c.a-l reabilita; d.a-l externa. 28.In dotarea minima a nucleului de reabilitare nu intra: a.aparatul de anestezie; b.scari fixe; c.scripeti; d.cuptor de parafina. 29.In articulatia cotului: a.miscarile pasive se fac inaintea celor active; b.miscarile active se fac dupa cele pasive; c.miscarile pasive se fac dupa cele active; d.miscarile pasive se fac impreuna cu cele active. 30.In articulatiile degetelor: a.miscarile pasive se fac inaintea celor active; b.miscarile active se fac inaintea celor pasive; c.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive; d.nu se fac miscari active. 31.In articulatia genunchiului: a.miscarile active se fac impreuna cu cele pasive; b.miscarile pasive preced pe cele active; c.miscarile active preced pe cele pasive; d.nu se fac miscari pasive. 32.Tromboflebita profunda se previne prin: a.ortostatism prelungit; b.flexia capului; c.extensia trunchiului; d.flexia si extensia piciorului.

5 

 

33.Miscarile cu rezistenta se fac: a.la inceput; b.la sfarsit; c.la cei hipotrofici; d.dupa obtinerea tonusului muscular. 34.Mersul terapeutic se face: a.pe bicicleta; b.pe teren denivelat; c.pe tapalige; d.pe bare paralele. 35.Reeducarea prehensiunii antreneaza: a.membrul superior; b.membrul inferior; c.centura pelvina; d.centura perineala. 36.Mana este “un tentacul”al: a.diencefalului; b. scoartei cerebrale; c.bulbului rahidian; d.creierului. 37.Reeducarea mainii implica: a.retroductia; b.supinatia; c.pronatia; d.flexia. 38.Hidro-kinetoterapia se face dupa principiul lui: a.Thales; b.Arhimede; c.Menelaos; d.Socrate. 39.Scopuri secundare ale kinetoterapiei: a.combaterea hipertrofiei musculara; b.tonifierea articulatiilor; c.edematierea membrelor; d.combaterea hipotrofiei musculare. 40.In torticolis: a.capul este inclinat in fata; b.linia ochilor este orizontala; c.coloana vertebrala este normala; d.nu se fac exercitii preoperatorii.

1  

Recuperare in boli ortopedico-traumatice. Tehnici de ortezare protezare

1. Reeducarea functională defineste: a) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai

completă a organismului afectat folosind ca tratament ultrasunetele; b) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai

completă a organismului afectat folosind ca tratament examenul radiografic; c) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai

completă a organismului afectat folosind ca tratament miscarea, sub toate formele ei; d) Actiunea întreprinsă în cadrul unitătilor sanitare pentru însănătosirea si refacerea cât mai

completă a organismului afectat folosind ca tratament DAD; 2. Durata de lucru a unei sedinte de reeducare se stabileste functie de:

a) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort, vârsta acestuia. b) Reactiile si adaptarea bolnavului la efort; c) Vârsta bolnavului; d) Sexul bolnavului;

3. Numărul de repetări al unui exercitiu variază astfel: a) 1-2 repetări până la sute de repetări; b) 1-3 repetări până la sute de repetări; c) 1-4 repetări până la sute de repetări; d) 1-2 repetări până la mii de repetări;

4. Ritmul de executie al miscării terapeutice este: a) Ultrarapid; b) Lent; c) Indiferent, dar la amplitudine maximă; d) Lent, dar la amplitudine maximă;

5. Tehnica de lucru în cadrul sedintelor de reeducare cuprinde: a) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare; b) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere; c) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării; d) Tehnica antalgică, tehnica mobilizatoare, tehnica de tonifiere, tehnica reeducării, tehnica

stabilitătii; 6. Mijloacele reeducării functionale cuprind:

a) Miscarea sub toate formele ei; b) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, electroterapia, posturile; c) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia; d) Miscarea sub toate formele ei, masajul, hidroterapia, posturile;

7. În reeducarea functională, miscarea se foloseste: a) Pasivă; b) Activă; c) Activo-pasivă; d) Lentă;

8. Scopul miscărilor pasive este: a) De a ajuta troficitatea tesuturilor; b) De a ajuta troficitatea tesuturilor până la aparitia miscărilor active. c) De a permite regenerarea leziunilor nervilor periferici; d) De a ajuta troficitatea tesuturilor si regenerarea acestora;

9. Indicatiile în executarea miscărilor pasive exclud: a) Evitarea compensatiilor prin deplasarea articulatiei vecine; b) Ritm de executie lent;

2  

c) Prizele vor fi cât mai depărtate de articulatiile ce trebuie mobilizate d) Nu vor fi depăsite limitele anatomo-fiziologice ale articulatiei mobilizate;

10. Miscarea activă este rezultatul: a) Circulatiei arteriale; b) Contractiilor musculare; c) Masajului terapeutic; d) Circulatiei venoase;

11. Manevrele de masaj cuprind: a) Netezirea, frământatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile; b) Netezirea, frictiunea, tapotamentul, vibratiile; c) Netezirea, frământatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile; d) Netezirea, frământatul, frictiunea, tapotamentul, vibratiile, presiunile, scuturatul;

12. Dintre procedurile de electroterapie, cele mai des folosite sunt: a) Ultrasunetele, galvanizările, curentii exponentiali; b) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizările, ionizările; c) Ultrascurtele, ultrasunetele, curentii exponentiali, galvanizările, ionizările, curentii

hiperbolici; d) Ultrascurtele, ultrasunetele, galvanizările, ionizările, curentii exponentiali, curentii

diadinamici; 13. Tapotamentul:

a) Este indicat în nevralgiile cronice, fiind calmant. b) Are rol de relaxare; c) Scade sensibilitatea nervilor si relaxează muschii în cazul contracturilor; d) Favorizează procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si

din cicatricile vicioase; 14. Presiunile:

a) Au efect analog vibratiilor; b) Au rol de relaxare; c) Scad sensibilitatea nervilor si relaxează muschii în cazul contracturilor; d) Favorizează procesul de vindecare si de resorbtie a produselor patologice din tesuturi si

din cicatricile vicioase; 15. Termoterapia:

a) Actionează asupra bolnavului prin presiunea apei si PH-ul ei; b) Se aplică sub formă de băi reci sau pungă cu gheată; c) Se aplică sub formă de aer cald, apă caldă, împachetări cu nămol, parafină sau nisip cald; d) Foloseste actiunea frigului pentru reducerea hemoragiilor intra-articulare în cazul

traumatismelor 16. Posturile exclud:

a) Fixarea într-o pozitie a uneia sau mai multor articulatii; b) Restabilirea curburii, axului sau formei initiale a articulatiei; c) Obtinerea manuală prin presiuni exercitate de specialist; d) Neînvingerea retractiilor musculo-tendinoase;

17. Valorile normale (goniometrie) pentru umăr includ: a) Abductie activă – 90 grade; b) Adductie – 50 grade; c) Retropulsie – 5 grade; d) Rotatie externă – 30 grade;

18. Valorile normale (goniometrie) pentru cot includ: a) Flexie – 140 grade; b) Pronatie si supinatie cu rotatia humerusului – 270 grade c) Pronatie – 80 grade;

3  

d) Supinatie – 150 grade; 19. În perioada de sprijin a fiecărui picior se disting:

a) Faza de ambutisare; b) Faza de ambutisare si faza de amortizare; c) Faza de impulsie; d) Faza de amortizare si faza de impulsie.

20. Mersul anormal include: a) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat; b) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul înapoi; c) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lărgit; d) Pasul unilateral, pasul târsit, pasul cosit, pasul scurtat, pasul lateral;

21. Tratamentul cu ultrasunete exclude: a) Durata de aplicare pe o anumită zonă - 2 si 5 minute; b) Ritmul - zilnic sau la două zile; c) Numărul sedintelor – 6-30; d) Aplicarea sedintelor de scurtă durată în stadiile acute;

22. Indicatiile DAD includ: a) DF + PR (contuzii, luxatii, entorse); b) DF + PR (fracturi, rupturi ligamentare); c) DF + PS (întinderi musculare, sechele tardive si recidive, contuzii, luxatii, entorse, redori

articulare); d) PS/DF + PS/DF + MF/MF + PL (redori articulare).

23. Contraindicatiile tratamentului cu ultrasunete exclud: a) Modificări tegumentare, afectiuni cutanate diverse; b) Tulburări cardiovasculare acute, severe; c) Tulburări de coagulare sangvină, fragilitate capilară; d) Fenomene inflamatorii acute;

24. Formele clasice de curenti diadinamici exclud: a) MF – monofazat fix; b) PL – perioadă elongată; c) DF – diafazat fix; d) PL – perioadă lungă;

25. Din punct de vedere lezional, umărul suferă: a) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi; b) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, arsuri; c) Contuzii, luxatii, entorse, fracturi, plăgi tăiate; d) Contuzii, luxatii, fracturi, plăgi tăiate sau întepate, arsuri;

26. Reeducarea functională în traumatologia umărului (faza 1) include: a) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Dujanier). b) Imobilizarea cu cotul lipit de corp (tip Austin Moore); c) Imobilizarea cu bratul în abductie în aparataj toraco-brahial; d) Imobilizarea cu cotul lipit de corp si adductie 10 grade (tip Moore-Dujanier);

27. Articulatia cotului include: a) Articulatia humero-cubitală; b) Articulatia humero-tibială; c) Articulatia humero-cubitală, humero-tibială, humero-radială si radio-cubitală; d) Articulatia humero-cubitală, humero-radială si radio-cubitală;

28. Recuperarea după suspendarea imobilizării include: a) Combaterea durerii prin medicatie psihotropă; b) Combaterea durerii prin medicatie antivirală; c) Combaterea durerii prin medicatie antivirală, psihotropă, antalgică, antiinflamatorie si

4  

sedativă; d) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă si terapie

fizicală cu efecte antalgice; 29. Sechelele soldului posttraumatic includ:

a) Durere; b) Deficit de stabilitate; c) Deficit de mobilitate; d) Toate de mai sus.

30. Metodologia generală de recuperare a soldului exclude: a) Medicatia antiinflamatorie antalgică si sedativă; b) Posturi declive; c) Masaj; d) Kinetoterapie fără încărcare;

31. Cotul se recuperează prin: a) Miscări activo-pasive; b) Miscări active; c) Miscări pasive; d) Miscări de abductie, adductie si rotatie externă;

32. Din schema generală de program recuperator precoce al cotului, nu face parte: a) Aplicarea undelor electromagnetice de înaltă frecventă; b) Pozitionarea proclivă a membrului superior; c) Combaterea durerii prin medicatie antalgică, antiinflamatorie si sedativă precum si

terapie fizicală cu efecte antalgice; d) Masajul mâinii, antebratului si al umărului;

33. Mâna rigidă, înghetată (”frozen hand”) este consecinta: a) Imobilizării îndelungate; b) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii; c) Imobilizării îndelungate, fracturi sau luxatii, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi; d) Imobilizării îndelungate, fracturi, algodistrofiei, leziuni ale părtilor moi;

34. Stabilitatea soldului este asigurată de: a) Factori ososi – în special articulatia coxo-tibială; b) Factori musculari – asigură mai ales stabilitatea anterioară (căderea în fată); c) Factori ligamentari – în special ligamentul ilio-femural în pozitie de decubit dorsal; d) Factori ososi – reprezentati de coaptatia aproape perfectă a suprafetelor articulare.

35. Posturile libere pentru sold includ: a) Flexum - decubit ventral cu o pernă mică sub abdomen, una sub genunchi pentru

cresterea flexiei soldului; b) Derotare externă – decubit lateral pe partea afectată, membrul afectat încrucisându-l pe

cel sănătos; c) Abductie – din decubit dorsal se tine o pernă între picioare; d) Se mentin 10-15 minute;

36. Refacerea mobilitătii soldului include: a) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 120 abductie – adductie si 140 RI-RE; b) Recâstigarea a 500 flexie –extensie, 150 abductie – adductie si 100 RI-RE; c) Recâstigarea a 520 flexie –extensie, 140 abductie – adductie si 120 RI-RE; d) Recâstigarea a 150 flexie –extensie, 500 abductie – adductie si 100 RI-RE;

37. Ordinea atentiei în recuperarea soldului este: a) Recâstigarea flexiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei; b) Recâstigarea extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei; c) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei – adductiei si la urmă a rotatiei; d) Recâstigarea flexiei – extensiei apoi a abductiei si la urmă a rotatiei;

5  

38. Refacerea stabilitătii active a genunchiului exclude: a) Tonifierea bicepsului sural; b) Tonifierea cvadricepsului; c) Tonifierea tricepsului sural; d) Tonifierea tensorului fasciei lata;

39. Obiectivele principale în recuperarea piciorului posttraumatic sunt: a) Combaterea durerii; b) Refacerea echilibrului muscular; c) Refacerea boltii plantare (longitudinale si transversale); d) Toate de mai sus.

40. Circumductia piciorului reprezintă: a) O miscare de flexie - extensie (700); b) O miscare de inversie – eversie; c) O miscare de abductie-adductie (350-400); d) O miscare combinată;

41. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsă ? a) Rahisul cervical este constituit din 7 vertebre; b) Rahisul dorsal este constituit din 12 vertebre; c) Rahisul lombar este constituit din 5 vertebre; d) Sacrumul este un os unic care corespunde unui conglomerat de 4 vertebre sudate;

42. În fracturile vertebrale cu tasări mari sau cominutive, coloana se imobilizează timp de: a) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor; b) 2-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor; c) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 1-3 luni într-un corset usor; d) 1-3 luni în corset gipsat, apoi 2-3 luni într-un corset usor;

43. Planul terapeutic post-operator de recuperare a functiei coloanei lombosacrate exclude: a) Perioada post-operatorie de imobilizare la pat; b) Reluarea pozitiei ortostatice si a mersului cu segmentul dorso-lombar blocat; c) Reluarea progresivă a miscarilor la nivelul segmentului sacro-lombar; d) Readaptarea profesională si/sau sportivă;

44. Din progamul recuperator al rupturii meniscale nu face parte: a) Contractii izotonice ale cvadricepsului din oră în oră; b) Mobilizări ale piciorului; c) Ridicări pasive ale membrului inferior cu genunchiul întins; d) Reluarea mersului cu sprijin partial la 3-4 zile;

45. Terapia fizicală pentru stadiul 1 al algoneurodistrofiei nu include: a) Băi cu vârtejuri de apă; b) US pe zone reflexogene; c) DAD în scop antalgic; d) Mobilizarea segmentului afectat;

46. Evolutia unei algoneurodistrofii este: a) Scurtă – 2-3 luni cu o medie de 1-2 luni; b) Scurtă – 4-6 luni cu o medie de 1-2 luni; c) Lungă – 2 ani cu o medie de 6-12 luni; d) Lungă – 5 ani cu o medie de 18-24 luni;

47. Proteza simplă cervico-cefalică este: a) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară

acetabulară; b) O proteză ce înlocuieste capul si colul femural având o coadă centro-medulară femurală; c) O proteză ce înlocuieste capul femural având o coadă centro-medulară acetabulară; d) O proteză ce înlocuieste colul femural având o coadă centro-medulară femurală;

6  

48. Indicatia principală a protezei cervico-cefalice este: a) Necroza aseptică de cap femural la persoanele tinere; b) Fractura de col femural la persoanele tinere; c) Fractura diafizei femurale indiferent de vârstă; d) Fractura de col femural la persoanele vârstnice;

49. Una dintre afirmatiile de mai jos nu este adevărată: a) Proteze intermediară bipolară este o variantă a protezei cervico-cefalice; b) Proteza bipolară este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza

totală; c) În cazul protezei bipolare articulatia soldului se transformă într-o articulatie cu 4

suprafete; d) Proteza totală este o variantă intermediară între proteza cervico-cefalică si proteza

bipolară; 50. Postoperator, recuperarea în ATS cu PTC constă în:

a) Zilele 1-3 mobilizări la marginea patului; b) Zilele 3-5 repaus la pat; c) Din ziua a 6-a se reia mersul, cu sprijin total pe membrul afectat; d) Zilele 11-12 mers cu cresterea încărcării;

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR.T.POPA“ IAŞI FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ

BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ŞI RECUPERARE

Recuperare in boli cardiovasculare

La următoarele întrebări alegeţi un singur răspuns corect: 1. Următorii nu reprezintă factori de risc pentru boala cardio-vasculară:

a. litiaza renală b. diabetul zaharat c. fumatul d. consumul de alcool

2. Contraindicaţiile curei balneare în HTA sunt: a. IMA recent (< 6 luni) b. diabetul zaharat dezechilibrat c. AVC recent (< 2 luni) d. toate

3. Contraindicaţiile înotului terapeutic sunt: a. TA > 180/110 mmHg b. implanturile de pacemaker c. insuficienţă cardiacă severă d. toate

4. Exerciţiile respiratorii terapeutice: a. se efectuează imediat postprandial b. cresc capacitatea de efort fizic a hipertensivului c. au efect negativ asupra metabolismului lipidic, glucidic şi protidic d. produc atrofia muşchiului respirator

5. Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie a testului de efort: a. febra b. insuficienţa cardiacă congestivă c. înălţimea pacientului d. infarctul miocardic acut

6. Programul de recuperare al infarctului miocardic: a. este alcătuit din 3 faze b. este alcătuit din 2 faze c. faza a III-a durează doar pe perioada spitalizării d. cuprinde doar o fază

7. Următorii sunt factori de risc pentru tromboza venoasă profundă: a. imobilizarea prelungită b. obezitatea c. insuficienţa venoasă cronică; d. toate variantele sunt corecte

8. În insuficienţa cardiacă: a. testul de efort este indicat în momentul existenţei fenomenelor congestive

b. este interzisă igiena personală c. obiectivul principal este împiedicarea decondiţionării fizice d. antrenamentul fizic accentuează depresia

9.Care din următoarele enunţuri reprezintă o contraindicaţie a efectuării antrenamentului fizic în insuficienţa cardiacă:

a. obezitatea b. sedentarismul c. fibrilaţie atrială recent instalată d. glicemia cu valori normale

10. Antrenamentul fizic în afecţiunile cardiovasculare: a. determină scădere ponderală b. accentuează ideea handicapului fizic c. conduce la atrofie musculară d. este indicat în aritmiile severe

11. Obligatoriu, unităţile de recuperare trebuie să dispună de: a. serviciu de radiologie b. Holter ECG c. ecograf Doppler color d. câteva paturi unde se pot acorda îngijiri de terapie intensivă

12. Echipa ce elaborează programul recuperator este formată din: a. specialistul în recuperare şi balneofiziokinetoterapie b. medicul cardiolog c. nutriţionist şi asistentă medicală d. toate de mai sus

13. Activitatea fizică este benefică dacă se desfăşoară: a. controlat şi progresiv b. în mod excesiv c. sporadic d. la temperaturi extreme

14. Care din următoarele sporturi este contraindicat: a. golful b. rugby c. patinajul d. mersul pe jos

15. Din structura miocardului fac parte: a. nodul sinoatrial şi nodul atrio-ventricular b. fasciculul Hiss c. reţeaua Purkinje d. toate

16. Care este valoarea echivalentului metabolic (MET): a. 10 ml O2/kg corp/minut b. 20 ml O2/kg corp/minut c. 3,5 ml O2/kg corp/minut d. 50 ml O2/kg corp/minut

17. Ce reprezintă HTA? a. creşterea constantă a TAs ≥ 140mmHg şi/sau a TAd ≥ 90 mmHg

b. creşterea constantă a TAs ≥ 110mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg c. creşterea constantă a TAs ≥ 120mmHg şi/sau a TAd ≥ 80 mmHg d. creşterea constantă a TAs ≥ 130mmHg şi/sau a TAd ≥ 70 mmHg

18. Care din următoarele sunt necesare pentru includerea pacienţilor valvulari neoperaţi într-un program recuperator:

a. examenul clinic şi electrocardiograma b. radiografia toracică c. ecografia cardiacă d. toate

19. Cauzele obstrucţiilor coronariene: a. ateroscleroza arterelor coronare (> 95% din cazuri) b. afecţiunile respiratorii c. afecţunile oculare d. artroza

20. Complicaţiile cardiace ale testării la efort: a. hipotensiune şi şoc b. conjunctivită c. pneumonie d. tulburări de tranzit intestinal

21. Din punct de vedere fiziopatologic, angina pectorală se caracterizează prin: a. insuficienţă venoasă cronică b. absenţa pulsului la nivelul membrelor inferioare c. dezechilibru între aportul şi consumul de O2 la nivel miocardic d. necroza ţesutului cerebral

22. Cel mai eficient medicament în criza anginoasă este: a. Propranololul b. Nitroglicerina c. Diazepamul d. Morfina

23. Antrenamentul fizic la bolnavii cu cardiopatie ischemică are drept scop: a. diminuarea cogniţiei b. asigurarea autonomiei pacientului c. creşterea riscului trombotic d. dezorientarea temporo-spaţială

24. În cazul apariţiei durerii anginoase, antrenamentul fizic: a. se continuă cu o intensitate mai mică b. se continuă cu o intensitate mai mare c. se continuă cu aceeaşi intensitate d. se întrerupe

25. Programul individual de gimnastică în cardiopatia ischemică trebuie să se desfăşoare:

a. săptămânal b. lunar c. zilnic d. bianual

26. Antrenamentul aerobic în kinetoterapie exclude:

a. mersul pe jos b. pedalarea la bicicleta ergometrică c. efortul la covor rulant d. baschet de performanţă

27. Infarctul miocardic acut se caracterizează prin: a. necroza zonală a muşchiului cardiac b. necroza zonală a ţesutului cerebral c. atrofia musculaturii membrelor inferioare d. atrofia musculaturii membrelor superioare

28. Printre factorii etiologici ai infarctului miocardic acut se numără: a. demenţa b. ateroscleroza coronariană c. ulceraţiile mucoasei nazale d. hipoacuzia

29. Un rol important din punct de vedere fiziopatologic în cascada evenimentelor din infarctul miocardic acut îl ocupă:

a. fisura plăcii de aterom b. tasarea vertebrală c. scăderea acuităţi vizuale d. hipoacuzia

30. Care sunt fazele antrenamentului fizic: a. încălzirea b. încălzirea, revenirea c. încălzirea, antrenamentul propriu-zis, revenirea d. încălzirea, antrenamentul propriu-zis

31. În faza a II-a a recuperării din IMA efortul preferat este: a. izotonic b. izometric c. isotonic + izometric d. nici una din variante nu este corectă

32. Efortul izotonic în timpul antrenamentului poate fi obţinut cu ajutorul: a. cicloergometrului b. ridicării de greutăţi c. judo d. atletismului

33. Faza a III-a a recuperării postinfarct durează: a. o săptămână b. o lună c. 6 luni d. toată viaţa

34. „Triada Virchow“ este alcătuită din: a. stază b. stază, hipercoagulabilitate, leziune endotelială c. hipercoagulabilitate, leziune endotelială d. stază, hipercoagulabilitate

35. Printre simptomele TVP se numară:

a. cefaleea b. durerea în molet c. precordalgiile d. nici una din variante nu este corectă

36. Recuperarea în afecţiunile venoase vizează: a. accentuarea stazei venoase b. reducerea stazei venoase c. accentuarea edemului d. diminuarea forţei musculare

37. Tratamentul antihipertensiv durează: a. timp de 6 luni b. se face intermitent c. toată viaţa d. timp de 1 an

38. Condiţiile sportului terapeutic: a. să fie de performanţă b. să fie fără aspect competiţional c. sunt recomandate sporturile dure (box, haltere, rugby) d. în alegerea sportului nu se va ţine cont de vârsta pacientului

39. Care sunt efectele exerciţiilor respiratorii terapeutice: a. dezobstrucţie bronşică b. combaterea stazei pulmonare c. tonifierea muşchiului respirator d. toate

40. Aproape toate bolile arterelor periferice se datorează: a. anemiei b. acidozei metabolice c. asteniei fizice marcate d. aterosclerozei

41. Cel mai important factor de risc pentru arteriopatia obliterantă este: a. scăderea ponderală b. fractura membrelor superioare c. fumatul d. rabdomioliza

42. Care din următorii factori sunt implicaţi în apariţia aritmiilor: a. infarctul miocardic acut b. miocardita c. dezechilibrele hidro-electrolitice d. toate

43. În cazul tahicardiei sinusale, frecvenţa cardiacă este: a. > 100/min b. < 60/min c. între 60-80/min d. < 40/min

44. Programul de antrenament al pacienţilor cu aritmii cuprinde: a. exerciţii respiratorii b. bicicleta ergometrică c. exerciţii de relaxare

d. toate 45. Cele mai frecvente cauze ale insuficienţei cardiace cronice sunt:

a. boala coronariană ischemică b. hipertensiunea arterială c. bolile valvulare mitrale şi aortice d. toate

46. În insuficienţa aortică: a. sângele refluează din VS în AS b. sângele refluează din aortă în VS c. sângele refluează din VD în AD d. sângele refluează din artera pulmonară în VD

47. Recuperarea fizică în valvulopatii cuprinde: a. exerciţii fizice de intensitate crescută b. antrenamente de câteva ore pe zi c. kinetoterapie respiratorie d. exerciţii fizice cu grad înalt de dificultate

48. Care sunt beneficiile antrenamentului la pacienţii cu transplant cardiac: a. limitarea atrofiei musculare b. creşterea capacităţii aerobe de efort c. limitarea demineralizării osoase d. toate

49. Fiecare şedinţă de antrenament fizic a bolnavului coronarian operat cuprinde: a. 2 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis) b. 3 părţi (încălzirea, antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire) c. 2 părţi (încălzirea, perioada de revenire) d. 2 părţi (antrenamentul propriu-zis, perioada de revenire)

50. Exerciţiile recomandate în recuperarea post PTCA sunt: a. flexii şi extensii ale membrelor b. adducţii şi abducţii ale membrelor c. circumducţii şi mişcări de forfecare d. toate