În anex, se pune la dispoziia delegaiilor documentul D073520/01 - Annex.
Anex: D073520/01 - Annex
Consiliul Uniunii Europene
Bruxelles, 12 iulie 2021 (OR. en) 10730/21 ADD 1 ENV 508
NOT DE ÎNSOIRE
Surs: Comisia European
Data primirii: 9 iulie 2021
Destinatar: Secretariatul General al Consiliului
Nr. doc. Csie: D073520/01 - Annex
Subiect: ANEX la Decizia Comisiei privind documentul de referin sectorial referitor la cele mai bune practici de management de mediu, la indicatorii de performan de mediu i la parametrii de excelen pentru sectorul serviciilor de telecomunicaii i tehnologia informaiei i comunicaiilor (TIC), în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European i al Consiliului
RO RO
COMISIA EUROPEAN
Bruxelles, XXX
Decizia Comisiei
privind documentul de referin sectorial referitor la cele mai bune practici de
management de mediu, la indicatorii de performan de mediu i la parametrii de
excelen pentru sectorul serviciilor de telecomunicaii i tehnologia informaiei i
comunicaiilor (TIC), în sensul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului
European i al Consiliului
3. CELE MAI BUNE PRACTICI DE MANAGEMENT DE MEDIU,
INDICATORI SECTORIALI DE PERFORMAN DE MEDIU I PARAMETRI DE EXCELEN PENTRU SECTORUL SERVICIILOR DE
TELECOMUNICAII I TIC ................................................................................... 12
3.1. Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele transversale ....... 12
3.1.1. Valorificarea la maximum a sistemului de management de mediu ..................... 12
3.1.2. Achiziii publice de produse i servicii TIC sustenabile ........................................ 13
3.1.3. Optimizarea consumului de energie al dispozitivelor pentru utilizatorii
finali ........................................................................................................................... 14
3.1.4. Utilizarea energiei din surse regenerabile i a energiei cu emisii reduse de
dioxid de carbon ....................................................................................................... 16
3.1.5. Utilizarea eficient a resurselor în sectorul echipamentelor TIC prin
prevenirea generrii deeurilor, reutilizare i reciclare ....................................... 16
3.1.6. Reducerea la minimum a cererii de trafic de date cu ajutorul unui
software verde ........................................................................................................... 18
3.2. Cele mai bune practici de management de mediu pentru centrele de date ................. 19
3.2.1. Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a energiei pentru centrele
de date (inclusiv msurarea, monitorizarea i gestionarea TIC i a altor
echipamente) ............................................................................................................. 20
3.2.2. Definirea i punerea în aplicare a unei politici de gestionare i stocare a
datelor ........................................................................................................................ 21
3.2.4. Gestionarea mai bun a rcirii................................................................................ 23
3.2.5. Revizuirea i ajustarea parametrilor de temperatur i umiditate ..................... 24
3.2.6. Cele mai bune practici de management de mediu legate de selectarea i
instalarea de noi echipamente pentru centrele de date ......................................... 25
3.2.6.1. Selectarea i instalarea de echipamente ecologice pentru centrele de date ......... 25
3.2.7. Cele mai bune practici de management de mediu legate de construirea sau
recondiionarea unor noi centre de date ................................................................ 27
3.2.7.1. Planificarea de noi centre de date ........................................................................... 27
3.2.7.2. Reutilizarea cldurii reziduale provenite de la centrul de date ........................... 27
3.2.7.3. Proiectarea cldirii centrului de date i amenajarea fizic .................................. 28
3.2.7.4. Selectarea amplasrii geografice a noului centru de date .................................... 29
3.2.7.5. Utilizarea surselor alternative de ap ..................................................................... 30
2
3.3. Cele mai bune practici de management de mediu legate de reelele de comunicaii electronice ............................................................................................... 30
3.3.1. Îmbuntirea gestionrii energiei reelelor existente .......................................... 30
3.3.2. Îmbuntirea gestionrii riscurilor asociate câmpurilor electromagnetice
prin evaluarea i transparena datelor ................................................................... 33
3.3.3. Selectarea i instalarea unor echipamente de reele de comunicaii
electronice mai eficiente din punct de vedere energetic ........................................ 34
3.3.4. Instalarea i modernizarea reelelor de telecomunicaii ....................................... 36
3.3.5. Reducerea impactului asupra mediului în cazul construirii sau renovrii
reelelor de telecomunicaii...................................................................................... 37
3.4. Îmbuntirea performanei energetice i de mediu în alte sectoare („Înverzirea prin TIC”) ................................................................................................................... 38
3.4.1. Înverzirea prin TIC .................................................................................................. 38
4. INDICATORI-CHEIE DE PERFORMAN DE MEDIU RECOMANDAI
PENTRU FIECARE SECTOR................................................................................... 40
1. INTRODUCERE
Prezentul document de referin sectorial se bazeaz pe un raport tiinific i de politic
detaliat1 („Raportul privind cele mai bune practici”), elaborat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).
Cadrul juridic relevant
Sistemul comunitar de management de mediu i audit (EMAS) a fost introdus în 1993, în vederea participrii voluntare a organizaiilor, prin Regulamentul (CEE) nr. 1836/93
al Consiliului2. Ulterior, EMAS a fcut obiectul a dou revizuiri importante:
Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European i al Consiliului3;
Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European i al Consiliului.
Un element nou i important al ultimei revizuiri, care a intrat în vigoare la 11 ianuarie 2010, îl reprezint articolul 46 privind elaborarea unor documente de
referin sectoriale. Documentele de referin sectoriale trebuie s includ cele mai bune practici de management de mediu, indicatori de performan de mediu pentru sectoarele
specifice i, dac este cazul, parametri de excelen i sisteme de clasificare care s identifice nivelurile de performan.
Cum trebuie îneles i utilizat prezentul document
Sistemul de management de mediu i audit (EMAS) este un sistem la care particip voluntar organizaiile angajate în îmbuntirea continu a mediului. În acest cadru,
prezentul document de referin sectorial furnizeaz orientri specifice pentru sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC i evideniaz o serie de opiuni de îmbuntire, precum i cele mai bune practici.
Documentul a fost elaborat de Comisia European, utilizând contribuii de la prile interesate. Un Grup tehnic de lucru, compus din experi i pri interesate din sector i
condus de JRC a discutat i ulterior a convenit asupra celor mai bune practici de management de mediu, a indicatorilor sectoriali de performan de mediu i a parametrilor de excelen descrii în prezentul document; aceti parametri au fost în
special considerai reprezentativi pentru nivelurile de performan de mediu atinse de cele mai performante organizaii din sector.
1 Raportul tiinific i de politic este publicat pe site-ul JRC, la urmtoarea adres:
https://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/telecom.html. Concluziile privind cele mai bune
practici de management de mediu i aplicabilitatea acestora, precum i indicatorii specifici de
performan de mediu identificai i parametrii de excelen cuprini în prezentul document de
referin sectorial se bazeaz pe constatrile consemnate în raportul tiinific i de politic. Toate
informaiile de baz i toate detaliile tehnice figureaz în acest raport. 2 Regulamentul (CEE) nr. 1836/93 al Consiliului din 29 iunie 1993 privind participarea voluntar
a întreprinderilor din sectorul industrial la un sistem comunitar de management de mediu i audit
(JO L 168, 10.7.1993, p. 1). 3 Regulamentul (CE) nr. 761/2001 al Parlamentului European i al Consiliului din 19 martie 2001
privind participarea voluntar a organizaiilor la un sistem comunitar de management de mediu
i audit (EMAS) (JO L 114, 24.4.2001, p. 1).
Documentul de referin sectorial urmrete s ajute i s sprijine toate organizaiile care intenioneaz s îi îmbunteasc performana de mediu, furnizând idei i surse
de inspiraie, precum i orientri practice i tehnice.
Documentul de referin sectorial se adreseaz în primul rând organizaiilor care sunt
deja înregistrate în EMAS, în al doilea rând, organizaiilor care intenioneaz s se înregistreze în EMAS în viitor i, în al treilea rând, tuturor organizaiilor care doresc s afle mai multe informaii despre cele mai bune practici de management de mediu pentru
a-i îmbunti propria performan de mediu. În consecin, obiectivul prezentului document este de a ajuta toate organizaiile din sectorul serviciilor de telecomunicaii i
TIC s se concentreze pe aspectele de mediu relevante, atât directe, cât i indirecte, i s gseasc informaii privind cele mai bune practici de management de mediu, precum i indicatorii de performan de mediu sectoriali adecvai pentru msurarea propriei
performane de mediu i parametrii de excelen.
Cum ar trebui luate în considerare documentele de referin sectoriale de ctre
organizaiile înregistrate în EMAS
În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009, organizaiile înregistrate în EMAS trebuie s ia în considerare documentele de referin sectoriale la dou niveluri diferite:
1. Atunci când elaboreaz i pun în aplicare propriul sistem de management de mediu, inând seama de analizele de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (b)]:
Organizaiile ar trebui s utilizeze elementele relevante ale documentului de referin sectorial atunci când definesc i revizuiesc intele i obiectivele de mediu în conformitate cu aspectele de mediu relevante, identificate în politica i
analiza de mediu, precum i atunci când decid cu privire la aciunile care trebuie întreprinse pentru îmbuntirea performanei de mediu.
2. Atunci când elaboreaz declaraia de mediu [articolul 4 alineatul (1) litera (d) i articolul 4 alineatul (4)]:
(a) Organizaiile ar trebui s ia în considerare indicatorii sectoriali de performan
de mediu relevani din documentul de referin sectorial, atunci când aleg indicatorii4 pe care urmeaz s îi utilizeze pentru raportarea performanei de
mediu.
Atunci când aleg setul de indicatori pentru raportare, organizaiile ar trebui s in seama de indicatorii propui în documentul de referin sectorial
4 Conform seciunii B litera (f) din anexa IV la Regulamentul EMAS, declaraia de mediu trebuie
s conin „o sintez a datelor disponibile cu privire la performana de mediu a organizaiei în
ceea ce privete aspectele semnificative de mediu ale acesteia. Raportarea se face atât cu privire
la indicatorii de performan de mediu principali, cât i cu privire la indicatorii de performan
de mediu specifici, astfel cum se prevede în seciunea C. În cazul în care exist obiective i inte
de mediu, datele referitoare la acestea trebuie s fie raportate”. Seciunea C punctul 3 din
anexa IV prevede c „fiecare organizaie prezint, de asemenea, rapoarte anuale cu privire la
performanele sale referitoare la aspectele semnificative, directe i indirecte, de mediu i la
impacturile asupra mediului care sunt legate de activitile sale principale, care sunt msurabile
i verificabile i care nu sunt deja acoperite de indicatorii de baz . În cazul în care acestea sunt
disponibile, organizaia ia în considerare documentele de referin sectoriale, astfel cum se
menioneaz la articolul 46, pentru a facilita identificarea indicatorilor sectoriali relevani.”
5
corespunztor i de relevana acestora pentru aspectele de mediu semnificative, identificate de organizaie în analiza de mediu. Se iau în considerare numai
indicatorii relevani pentru aspectele de mediu care sunt apreciate în analiza de mediu ca fiind cele mai semnificative.
(b) Atunci când raporteaz cu privire la performana de mediu i la ali factori referitori la aceasta, organizaiile ar trebui s menioneze în declaraia de mediu modul în care au inut seama de cele mai bune practici de management de
mediu relevante i, dac acetia exist, de parametrii de excelen.
Organizaiile ar trebui s precizeze cum au fost utilizate cele mai bune practici
de management de mediu i parametrii de excelen relevani (care ofer un indicator al nivelului performanei de mediu obinute de organizaiile cele mai performante) pentru a identifica msurile i aciunile i, eventual, pentru a
stabili prioritile pentru îmbuntirea (în continuare) a performanei lor de mediu. Cu toate acestea, aplicarea celor mai bune practici de management de
mediu sau atingerea parametrilor de excelen identificai nu este obligatorie, întrucât caracterul voluntar al EMAS las la latitudinea organizaiilor evaluarea fezabilitii parametrilor i a aplicrii celor mai bune practici din punctul de
vedere al costurilor i al beneficiilor.
La fel ca în cazul indicatorilor de performan de mediu, organizaia ar trebui
s evalueze relevana i aplicabilitatea celor mai bune practici de management de mediu i a parametrilor de excelen în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate în analiza de mediu, luând în considerare i aspectele
tehnice i financiare.
Elementele documentelor de referin sectoriale (indicatorii, cele mai bune practici de
management de mediu sau parametrii de excelen) care nu sunt considerate relevante în raport cu aspectele de mediu semnificative, identificate de ctre organizaie în analiza de mediu, nu ar trebui raportate sau descrise în declaraia de mediu.
Participarea la EMAS este un proces continuu. De fiecare dat când intenioneaz s îi îmbunteasc (i când analizeaz) performana de mediu, organizaia trebuie s
consulte documentul de referin sectorial pe teme specifice, pentru a stabili aspectele care trebuie abordate în continuare, în mod treptat.
Verificatorii de mediu EMAS verific msura i modul în care organizaia a inut seama
de documentul de referin sectorial atunci când a elaborat declaraia de mediu [articolul 18 alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009].
Atunci când efectueaz un audit, verificatorii de mediu acreditai au nevoie de dovezi din partea organizaiei cu privire la modul în care au fost selectate i luate în considerare elementele relevante ale documentului de referin sectorial, având în vedere analiza de
mediu. Verificatorii de mediu nu verific respectarea parametrilor de excelen descrii, ci dovezile privind modul în care documentul de referin sectorial a fost utilizat ca ghid
pentru a identifica indicatorii i msurile voluntare corespunztoare, pe care organizaia le poate pune în aplicare pentru a-i îmbunti performana de mediu.
Având în vedere caracterul voluntar al EMAS i al documentului de referin sectorial,
organizaiilor nu ar trebui s li se impun sarcini disproporionate în legtur cu furnizarea unor astfel de dovezi. Mai precis, verificatorii nu vor solicita o justificare
6
individual pentru fiecare bun practic, fiecare indicator sectorial de performan de mediu i fiecare parametru de excelen menionat în documentul de referin sectorial,
dar pe care organizaia nu l-a considerat relevant inând seama de analiza sa de mediu. Cu toate acestea, verificatorii pot sugera organizaiei elemente suplimentare relevante
de care aceasta s in seama în viitor, ca o dovad în plus a angajamentului su de a-i îmbunti permanent performana de mediu.
Structura documentului de referin sectorial
Prezentul document are patru capitole. Capitolul 1 cuprinde o introducere în contextul juridic al EMAS i descrie modul de utilizare a prezentului document, iar capitolul 2
definete domeniul acoperit de acesta. Capitolul 3 descrie, pe scurt, mai multe bune practici de management de mediu5 i furnizeaz informaii privind aplicabilitatea acestora. Atunci când pentru o bun practic de management de mediu se pot formula
indicatori de performan de mediu i parametri de excelen specifici, acetia sunt, de asemenea, menionai. Cu toate acestea, nu a fost posibil definirea unor parametri de
excelen pentru toate bunele practici de management de mediu din cauza disponibilitii limitate a datelor sau deoarece condiiile specifice fiecrei societi i/sau fiecrui site (de exemplu, cerinele de mediu ambiant i de climatizare pentru centrele
de date, accesibilitatea staiilor de baz aflate la mare distan etc.) variaz atât de mult încât un parametru de excelen nu ar fi relevant. Chiar atunci când sunt indicai
parametri de excelen, acetia nu reprezint obiective care trebuie realizate de ctre toate societile i nici indicatori pentru compararea performanelor de mediu ale societilor din sector, ci o msur a modului în care societile pot fi ajutate s-i
evalueze progresele i pot fi motivate s-i îmbunteasc în continuare activitatea. În sfârit, capitolul 4 prezint un tabel cuprinztor, care conine o selecie a celor mai
relevani indicatori de performan de mediu, explicaiile asociate i parametrii de excelen afereni.
5 „Raportul privind cele mai bune practici” publicat de JRC i disponibil online la adresa de mai jos
cuprinde o descriere detaliat a fiecrei bune practici, împreun cu orientri practice pentru punerea în
aplicare: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/BEMP_Telecom_FinalReport.pdf.
Organizaiile sunt invitate s consulte raportul dac sunt interesate s afle mai mult e detalii despre unele
dintre bunele practici descrise în prezentul document de referin sectorial.
7
2. DOMENIUL ACOPERIT
Prezentul document de referin are ca obiect performana de mediu a sectorului
serviciilor de telecomunicaii i TIC6. Cele mai bune practici de management de mediu descrise în prezentul document au fost identificate ca fiind cele mai bune practici care
pot sprijini eforturile tuturor furnizorilor de servicii de telecomunicaii i TIC, de exemplu operatori de telecomunicaii, firme de consultan în domeniul TIC, societi de prelucrare i gzduire a datelor, creatori i editori de software, radiodifuzori,
instalatori de echipamente i de site-uri TIC etc. Organizaiile mari care stocheaz i prelucreaz volume mari de date privind clienii, lanul de aprovizionare i/sau
produsele lor (de exemplu, administraiile publice, spitalele, universitile, bncile) pot gsi, de asemenea, mai multe bune practici de management de mediu relevante pentru activitile lor.
Societile i organizaiile din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC care intr în domeniul acoperit de prezentul raport sunt indicate mai jos:
Numai anumite subcategorii de activiti editoriale (cod NACE 58): 58.21 Editare de jocuri electronice 58.29 Alte editri de software
Toate subcategoriile de activiti de telecomunicaii (cod NACE 61): 61.1 Activiti de telecomunicaii prin fire
61.2 Activiti de telecomunicaii fr fir 61.3 Activiti de telecomunicaii prin satelit 61.9 Alte activiti de telecomunicaii
Toate subcategoriile de programare computerizat, consultan i activiti asociate (cod NACE 62):
62.01 Activiti computerizate de programare 62.02 Activiti computerizate de consultan 62.03 Activiti computerizate de management
62.09 Alte activiti de tehnologie informatic i servicii informatice Numai anumite subcategorii de servicii de informare (cod NACE 63):
63.11 Prelucrri de date, administrarea paginilor web i activiti asociate 63.12 Portaluri internet
Pe lâng acest grup-int principal, i alte tipuri de organizaii clasificate cu coduri
NACE, dar care nu aparin seciunilor de coduri NACE indicate mai sus, pot gsi mai multe bune practici de management de mediu relevante, ca urmare a nivelului lor din ce
în ce mai mare de digitalizare:
Editare de cri, periodice i alte activiti editoriale (cod NACE 58.1) prin internet
Producia de filme artistice, de programe video i de televiziune, înregistrri sonore i activiti de editare muzical (cod NACE 59)
Difuzarea prin internet (cod NACE 60)
6 A se reine c, recunoscând convergena sectoarelor telecomunicaiilor, mass -mediei i tehnologiei
informaiei, Codul european al comunicaiilor electron ice (a se vedea Directiva (UE) 2018/1972
a Parlamentului European i a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului
european al comunicaiilor electronice) stabilete în prezent norme comune, aplicabile sectorului
mai larg care include, de exemplu, radiodifuziunea. Dup caz i dac este posibil, cele mai bune
practici de management de mediu sunt menionate conform noii nomenclaturi.
8
Activiti ale ageniilor de pres (cod NACE 63.91) Alte servicii de informare n.a.p. (cod NACE 63.99)
Alte organizaii care sunt clasificate în alte seciuni NACE i care trebuie s gestioneze
sau s opereze infrastructuri mari de stocare a datelor, de prelucrare a datelor i/sau de telecomunicaii ca parte vital a activitilor lor pot gsi, de asemenea, mai multe bune practici de management de mediu relevante. Este vorba, de exemplu, de organizaiile
aparinând urmtoarelor domenii:
Activiti ale centrelor de intermediere telefonic (cod NACE 82.20) Activiti de arhitectur i construcii i consultan tehnic asociat (cod NACE 71.1)
Încercri i analize tehnice (cod NACE 71.20) Cercetare i dezvoltare experimental în domeniul tiinelor naturale i al
ingineriei (cod NACE 72.1) Activiti ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor i alte activiti culturale (cod NACE 91.0)
precum i de organizaiile mari care stocheaz i prelucreaz volume mari de date privind clienii, lanul de aprovizionare i/sau produsele lor, cum ar fi
administraiile publice, spitalele, universitile, bncile, productorii, comercianii cu amnuntul i alte societi prestatoare de servicii.
Sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC, astfel cum este definit în prezentul raport, acoper numai o parte specific a lanului valoric al acestor servicii i al echipamentelor
aferente. Aceast alegere a avut ca scop evitarea suprapunerii cu alte rapoarte privind cele mai bune practici:
Industriile productoare de TIC (coduri NACE 26.1, 26.2, 26.3 i 26.8),
comerul cu TIC (cod NACE 46.5), instalarea calculatoarelor mari (mainframe) i a calculatoarelor similare (cod NACE 33.20) i reciclarea, reutilizarea i
repararea echipamentelor TIC (cod NACE 95.1) intr în domeniul raportului privind cele mai bune practici pentru sectorul produciei de echipamente electrice i electronice7;
Comerul cu amnuntul al TIC (codurile NACE 47.1 i 47.4) poate fi considerat acoperit de raportul privind cele mai bune practici pentru sectorul comerului cu
amnuntul8.
Prezentul document se refer la principalele activiti ale organizaiilor din sectorul
serviciilor de telecomunicaii i TIC. Pe lâng gestionarea direct a activelor TIC, se consider c activitile principale includ i relaia cu principalele pri interesate,
limitat îns la practicile pe care furnizorii serviciilor de telecomunicaii i TIC le pot 7 Raportul privind cele mai bune practici pentru sectorul produciei de echipamente electrice i electronice
este în curs de elaborare i va fi disponibil online la adresa:
http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/eeem.html. 8 Raportul privind cele mai bune practici pentru sectorul comerului cu amnuntul este disponibil online la
adresa: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/retail.html.
consumul de energie al dispozitivelor care le sunt livrate).
Nu sunt incluse nici gestionarea birourilor i a transporturilor generale ale societilor,
deoarece acestea sunt comune pentru toate tipurile de organizaii, nefiind specifice organizaiilor din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC. În plus, cele mai bune practici de management de mediu legate de mobilitate (cltoriile de afaceri i naveta
angajailor) i de practicile sustenabile care pot fi aplicate în birouri sunt deja cuprinse în documentul privind cele mai bune practici de management de mediu în sectorul
administraiei publice9. În aceste domenii nu a fost identificat nicio bun practic de management de mediu care s fie specific cldirilor i transporturilor din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC.
Fabricarea, vânzarea cu amnuntul i reciclarea echipamentelor TIC nu sunt incluse în acest studiu, deoarece fac obiectul documentelor privind cele mai bune practici de
management de mediu pentru alte sectoare.
Prezentul raport face distincie între:
cele mai bune practici de management de mediu care reduc la minimum impactul asupra mediului al organizaiilor din sectorul serviciilor de
telecomunicaii i TIC, denumite practici de „înverzire a TIC”;
cele mai bune practici de management de mediu pe care organizaiile din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC le pot pune în aplicare pentru a
reduce la minimum impactul asupra mediului al altor sectoare decât cel al serviciilor de telecomunicaii i TIC, denumite practici de „înverzire prin TIC”.
Figura 1 cuprinde prezentarea general a domeniului de aplicare al celor mai bune practici de management de mediu pentru sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC.
9 Raportul privind cele mai bune practici pentru sectorul administraiei publice este disponibil online la
adresa: http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/public_admin.html.
Principalele aspecte de mediu i presiunile aferente asupra mediului pentru sectorul
serviciilor de telecomunicaii i TIC sunt prezentate în tabelul 1. Aceste aspecte de mediu au fost selectate ca fiind cele mai relevante pentru sector i sunt cele care fac
obiectul prezentului document. Cu toate acestea, aspectele de mediu care trebuie gestionate de anumite organizaii ar trebui s fie evaluate de la caz la caz.
Tabelul 1: Principalele aspecte de mediu i presiuni asupra mediului legate de
sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC
Serviciu/activitate Principalele aspecte de mediu Principalele presiuni asupra mediului
Centrele de date
- Emisiile de GES provenite din producia de
energie electric i scurgerile de ageni frigorifici
Dispozitivele pentru
utilizatorii finali
- Generarea de DEEE
energie electric
baz etc.)
- Legturi (cabluri, fibr, linii fixe etc.)
- Terminale (telefoane, calculatoare,
- Consumul de combustibil pentru transport
- Generarea de DEEE
energie electric
11
energie electric
- Modificri ale peisajului i habitatelor
Cele mai bune practici de management de mediu din prezentul document de referin sunt clasificate astfel cum se arat în tabelul 2.
Tabelul 2: Structura documentului
aspectele
transversale
Aceast seciune descrie practicile care pot fi puse în aplicare de orice actor
din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC (punerea în aplicare a unui
sistem de management de mediu, aplicarea unei politici de achiziii publice
verzi, prevenirea i gestionarea deeurilor de echipamente electrice i
electronice, utilizarea energiei din surse regenerabile etc.)
3.2 Cele mai bune
centrele de date
Acest set de bune practici de management de mediu se concentreaz asupra
practicilor specifice centrelor de date (gestionarea rcirii i a fluxului de aer,
virtualizarea serverelor etc.), menionate în Raportul tehnic CENELEC
CLC/TR 50600-99-1
comunicaii
electronice
Aceast seciune cuprinde practicile care vizeaz o mai bun gestionare a
reelelor cu cablu i pe suport radio existente (în ceea ce privete consumul de
energie i aspectele legate de câmpurile electromagnetice), instalarea unor
echipamente de reea mai eficiente din punct de vedere energetic i reducerea
impactului construirii sau renovrii infrastructurilor reelelor.
3.4 Cele mai bune
prin TIC”)
Aceast seciune cuprinde practici care demonstreaz modul în care TIC pot
reduce impactul altor sectoare asupra mediului, pornind de la exemple reale
furnizate de societile din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC.
12
INDICATORI SECTORIALI DE PERFORMAN DE MEDIU I
PARAMETRI DE EXCELEN PENTRU SECTORUL SERVICIILOR
DE TELECOMUNICAII I TIC
3.1. Cele mai bune practici de management de mediu pentru aspectele
transversale
Prezenta seciune se axeaz pe msurile transversale care s-ar putea aplica tuturor
tipurilor de organizaii din sectorul serviciilor de telecomunicaii i TIC, la diferite niveluri (centre de date, reele de telecomunicaii, dispozitive pentru utilizatorii finali
etc.).
3.1.1. Valorificarea la maximum a sistemului de management de mediu
Instalaiile TIC au un impact important asupra mediului ca urmare a consumului de
energie i de ap i a generrii de deeuri. Este deosebit de important ca societile prestatoare de servicii de telecomunicaii i TIC s monitorizeze impactul pe care îl
produc asupra mediului i s pun în aplicare un sistem de management de mediu pentru a reduce în mod sistematic acest impact. Se consider c cea mai bun practic const în:
Definirea nevoilor în materie de TIC ale organizaiei i auditarea echipamentelor, serviciilor i software-urilor TIC existente.
Msurarea, monitorizarea i gestionarea performanei de mediu a infrastructurii, a echipamentelor i a instalaiilor TIC.
Stabilirea de obiective i planuri de aciune pe baza evalurii comparative i a bunelor
practici.
Integrarea obiectivelor i a planurilor de aciune stabilite în politici de mediu eficace la
nivelul întregii societi, cum ar fi strategia privind eficiena energetic.
Aplicabilitate
Aceast bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, tuturor
societilor i tuturor organizaiilor din sector. Cu toate acestea, resursele i mijloacele alocate procesului trebuie s fie adaptate la dimensiunea i la impactul asupra mediului
ale site-ului sau ale societii. Pentru întreprinderile mici i mijlocii, eforturile necesare trebuie evaluate i validate.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a activelor, de exemplu certificat ISO 55001 (Da/Nu)
• Proporia operaiunilor desfurate cu un sistem avansat de management de mediu pus în
aplicare (% din instalaii/operaiuni), de exemplu, verificat EMAS, certificat ISO 14001
• Societatea dispune de un sistem global i integrat de gestionare a activelor, de exemplu, certificat
ISO 55001 • 100 % din operaiuni pun în
aplicare un sistem avansat de management de mediu, de exemplu,
13
• Proporia operaiunilor de msurare i monitorizare a consumului de energie i a
consumului de ap, precum i a gestionrii deeurilor • Procentul de personal care a beneficiat
cel puin o dat de informaii despre obiectivele de mediu i de formare cu privire la aciunile
relevante de management de mediu • Utilizarea indicatorilor de eficien energetic (Da/Nu);
• Generarea de DEEE (în kg sau tone) per unitate de cifr de afaceri (EUR)
• Folosirea indicatorilor de eficien a utilizrii apei (Da/Nu) • Emisiile totale de carbon (în t de
echivalent CO2) pentru categoriile 1 i 210 • Emisiile totale de carbon compensate (în
t de echivalent CO2) • Emisiile de carbon (în t de echivalent CO2) pentru categoriile 1 i 2 per unitate de cifr
de afaceri (EUR)
verificat EMAS sau certificat ISO 14001
• 100 % din operaiuni msoar i monitorizeaz propriul consum de energie i de ap, precum i
gestionarea deeurilor • Societatea a atins neutralitatea
din punctul de vedere al carbonului (categoriile 1 i 2), inclusiv prin utilizarea energiei din surse
regenerabile i prin compensarea emisiilor de dioxid de carbon, dup
ce a depus toate eforturile pentru îmbuntirea eficienei energetice
3.1.2. Achiziii publice de produse i servicii TIC sustenabile
Selectarea i instalarea produselor i serviciilor TIC trebuie s se bazeze pe o strategie
integrat de abordare a impactului lor inerent asupra mediului, cum ar fi consumul de energie i utilizarea de materiale specifice, precum metalele i substanele chimice rare. Se consider c cea mai bun practic const în:
Evaluarea activelor existente în materie de echipamente TIC i a nevoilor, ca parte a pregtirii procesului de achiziii publice.
Includerea în cererea de oferte a criteriilor specifice de mediu care trebuie îndeplinite.
Furnizarea de formare i orientare pentru utilizatorii finali cu ocazia instalrii soluiilor TIC, astfel încât acetia s poat utiliza în mod optim produsele i serviciile.
Stabilirea unor criterii de performan energetic i de mediu pentru echipamentele TIC furnizate clienilor, pentru a-i ajuta s îi reduc impactul asupra mediului.
Aplicabilitate
Orice societate poate pune în aplicare o politic de achiziionare de servicii i produse TIC sustenabile, dar va avea nevoie de competene specifice în materie de
sustenabilitate. Organizaiile mari au un potenial mai mare de a exercita influen asupra furnizorilor lor, îns IMM-urile pot exercita o influen considerabil asupra
furnizorilor locali.
10 Emisiile totale de carbon pentru categoriile 1 i 2 pot fi calculate pe baza Protocolului pentru gazele cu
efect de ser, disponibil online la adresa: https://ghgprotocol.org/
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Proporia produselor sau
specifice (de exemplu, eticheta
clas superioar Energy Star,
criteriu în cererea de oferte (Da/Nu)
• Proporia echipamentelor
cele mai bune practici sau cerinele
recunoscute la nivel internaional (de
exemplu, codurile de conduit ale UE)
• Proporia ambalajelor
primit eticheta „Forest Stewardship
• Proporia furnizorilor care
de mediu sau de gestionare a energiei
(de exemplu, verificat EMAS,
• Proporia produselor i
au acces la informaii despre mediu
• Toate echipamentele TIC achiziionate
de societate au o etichet ecologic ISO de tip I (de exemplu, eticheta ecologic a UE sau Blue Angel, dac sunt disponibile) sau Energy Star
ori la achiziionarea acestora au fost aplicate criteriile UE privind achiziiile publice verzi
(dac sunt disponibile). • Toate echipamentele de band larg achiziionate de societate îndeplinesc criteriile
prevzute în Codul de conduit al UE privind echipamentele de band larg.
• 100 % din ambalajele achiziionate de societate sunt fabricate din materiale reciclate sau au primit eticheta „Forest Stewardship
Council”. • 10 % din ponderarea ofertei este
dedicat performanei de mediu la achiziionarea de echipamente TIC. • 100 % din produsele i serviciile
furnizate de societate sunt însoite de informaii despre mediu pentru utilizatorii
finali. • Utilizarea costului total al deinerii produselor i serviciilor drept criteriu în
cererea de oferte
finali
Exist un mare potenial de reducere a consumului de energie al echipamentelor
destinate utilizatorilor finali, utilizate în birourile i instalaiile societilor prestatoare de servicii de telecomunicaii i TIC, datorit msurilor specifice de gestionare a puterii.
Cele mai bune practici constau în:
Adoptarea de soluii tehnice:
15
Instalarea de dispozitive adecvate în ceea ce privete performana energetic i funcionalitile, în funcie de nevoile utilizatorilor;
Configurarea corespunztoare a echipamentelor pentru a reduce la minimum funcionalitile i consumul de putere inutile;
Efectuarea de audituri energetice periodice pentru a verifica configurarea dispozitivelor i dispozitivele deconectate;
Elaborarea de soluii de gestionare a puterii, utilizând diferite moduri de
gestionare a puterii (manual, implicit, prin software) sau utilizând dispozitive dedicate (band de alimentare inteligent etc.).
Adoptarea de soluii organizatorice:
Sensibilizarea utilizatorilor.
Aplicabilitate
Aceast bun practic de management de mediu este aplicabil atât întreprinderilor mari, cât i celor mici, dei IMM-urile ar putea beneficia mai mult de tehnicile bazate pe sensibilizarea utilizatorilor individuali, decât de instalarea comenzilor automatizate, mai
adecvate pentru întreprinderile mari. Punerea în aplicare a gestionrii puterii depinde de angajamentul conducerii de a sprijini obiectivele generale privind economisirea energiei
i performana de mediu. Aceasta depinde, de asemenea, de disponibilitatea personalului de a contribui la msurile de gestionare a puterii, precum i de sprijinul din partea departamentului IT i a celui de achiziii publice.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Consumul de energie al birourilor (kWh) per unitate de cifr de afaceri sau numr de
posturi de lucru sau de angajai care lucreaz la faa locului (cu excepia
climatizrii i a iluminatului, dac este posibil)
• Proporia dispozitivelor TIC pentru
utilizatorii finali care au fost configurate la instalare conform gestionrii optime a
puterii
• Proporia dispozitivelor TIC pentru utilizatorii finali care au fost auditate în ceea
ce privete gestionarea puterii, cu o frecven adecvat (de exemplu, anual, o
singur dat pe durata de via a produsului etc.)
• Toate dispozitivele TIC pentru utilizatorii finali sunt configurate la
instalare conform gestionrii optime a puterii
• Toate dispozitivele TIC pentru utilizatorii finali au fost auditate în ceea ce privete gestionarea puterii, cel puin o
dat pe durata lor de via
• Întregul personal a fost instruit cel
puin o dat în domeniul economisirii energiei
16
• Procentul de personal instruit cel puin o dat în domeniul economisirii
energiei
3.1.4. Utilizarea energiei din surse regenerabile i a energiei cu emisii reduse de
dioxid de carbon
Instalaiile TIC au o amprent de carbon ridicat datorit consumului intensiv de energie.
Producia de energie electric din surse regenerabile, cum ar fi biomasa, energia solar i
energia eolian, precum i sistemele geotermale de rcire reduc în mod semnificativ
amprenta de carbon a acestora. Se consider c cea mai bun practic de management de
mediu const în:
Producia proprie de energie electric, la faa locului sau nu.
Stocarea energiei electrice la faa locului în mod eficient.
Aplicabilitate
Cea mai bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, de ctre toate tipurile de societi din sector, inclusiv de ctre IMM-uri. Cu toate acestea,
amplasarea geografic i dimensiunea instalaiei pot afecta aplicabilitatea practicii.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Ponderea (%) în consumul total de energie electric a energiei electrice regenerabile achiziionate (cu garanii de
origine)
energiei electrice regenerabile produse la faa locului
• Factorul energiei regenerabile (REF) conform EN 50 600-4-3
• Eficiena utilizrii carbonului (CUE) = emisiile de echivalent CO2 în raport cu consumul de energie al
instalaiei (kg de echivalent CO2)/consumul total de energie al TIC (kWh)
• Coninutul de carbon al energiei utilizate = emisiile
de echivalent CO2 în raport cu consumul de energie al instalaiei (kg de echivalent CO2)/consumul total de
energie (kWh)
• 100 % din energia electric utilizat
(achiziionat sau produs la faa locului) provine din surse regenerabile de
energie
3.1.5. Utilizarea eficient a resurselor în sectorul echipamentelor TIC prin
prevenirea generrii deeurilor, reutilizare i reciclare
Utilizarea eficient a resurselor i gestionarea adecvat a deeurilor în sectorul TIC sunt
importante ca urmare a consumului de materiale specifice care trebuie tratate în mod
17
corespunztor la sfâritul ciclului de via pentru a nu aduce daune sntii umane i
mediului. Acestea ofer, de asemenea, un mare potenial de limitare a epuizrii resurselor
prin reciclare. Societile din sectorul TIC pot pune în aplicare tehnici specifice de
gestionare a deeurilor pentru a îmbunti gestionarea deeurilor în fiecare etap a
ierarhiei acestora. Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Elaborarea unui plan de prevenire a generrii deeurilor.
Promovarea prin achiziiile publice a proiectrii ecologice bazate pe ECV.
Creterea duratei de exploatare i limitarea uzurii morale a echipamentelor TIC.
Punerea în aplicare a unor sisteme care permit reutilizarea echipamentelor TIC.
Asigurarea colectrii trasabile i a sortrii adecvate a echipamentelor TIC scoase
din uz.
Aplicabilitate
Cea mai bun practic de management de mediu este, în principiu, aplicabil în general tuturor tipurilor de societi din acest sector; în practic, întreprinderile mici pot
externaliza unele operaiuni de gestionare a deeurilor. Modelul de proprietate asupra echipamentelor va determina, de asemenea, opiunile disponibile pentru utilizarea eficient a resurselor.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Proporia instalaiilor sau a site-urilor cu un sistem de gestionare „zero deeuri” certificat sau cu un
sistem de gestionare a activelor certificat (% din instalaii/site-uri)
• Durata medie de exploatare a echipamentelor TIC, care trebuie calculat pentru diferite grupe de produse (de exemplu, pentru servere, routere,
dispozitive pentru utilizatorii finali)
operaiunile proprii, recuperate pentru reutilizare ori recondiionare sau trimise spre reciclare
• Proporia DEEE sau a deeurilor TIC generate
de clieni, recuperate pentru reutilizare ori recondiionare sau trimise spre reciclare
• Cantitatea de deeuri TIC trimise ctre depozitele de deeuri (t)
• 100 % din instalaii
„zero deeuri” certificat sau
activelor certificat
• 90 % din
• 30 % din
trimise ctre depozitul de deeuri
3.1.6. Reducerea la minimum a cererii de trafic de date cu ajutorul unui
software verde
Dei software-ul nu consum direct energie, acesta influeneaz în mare msur eficiena energetic a hardware-ului TIC pe care funcioneaz. Cu toate acestea, o mare
parte din codul software nu ia în considerare consumul de energie i exist posibiliti de optimizare a software-ului, de reducere a volumului de date prelucrate i transmise i, în cele din urm, de reducere a consumului de energie al hardware-ului.
Aceast bun practic de management de mediu este dedicat practicilor care pot fi puse în aplicare fie la dezvoltarea de noi software-uri, fie la optimizarea celor existente,
pentru servere i reele, luând în considerare atât aplicaiile mobile (pentru telefoane inteligente i tablete), cât i software-urile pentru calculatoare (tip laptop sau desktop), precum i portalurile internet i aplicaiile bazate pe internet. Cea mai bun practic de
management de mediu const în:
Selectarea sau dezvoltarea unui software mai eficient din punct de vedere
energetic care s reduc la minimum consumul de putere al echipamentelor TIC în timpul funcionrii.
Proiectarea de software adaptiv la cerere pe baza evalurii nevoilor utilizatorilor
finali, pentru a evita consumul excesiv de putere în faza de utilizare i pentru a limita uzura moral a dispozitivelor TIC existente.
Monitorizarea consumului de energie al software-ului pentru a evalua performana real a software-ului achiziionat sau pentru a evalua oportunitatea îmbuntirii eficienei energetice a software-ului existent.
Evaluarea impactului software-ului asupra mediului prin intermediul ECV în faza de dezvoltare i msurarea performanei (CPU, RAM i utilizarea
energiei) în faza de utilizare.
Îmbuntirea calitii software-ului existent pentru a-i ameliora eficiena energetic.
Aplicabilitate
Cea mai bun practic de management de mediu este aplicabil tuturor tipurilor de
societi din acest sector, indiferent dac acestea achiziioneaz sau dezvolt propriile soluii software.
19
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Proporia site-urilor care au pus în aplicare cele mai
bune practici din Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete dezvoltarea i
instalarea de noi servicii informatice;
• Volumul de date transferate în legtur cu utilizarea
software-ului (vizualizare bit/pagin web sau bit/min de utilizare a aplicaiilor mobile)
• Proporia software-urilor nou achiziionate, pentru care
performana energetic a fost utilizat drept criteriu de selecie în achiziiile publice (%);
• Proporia software-urilor nou proiectate, pentru care performana energetic a fost utilizat drept criteriu de proiectare (%);
• Proporia software-urilor proiectate pentru a se adapta cererii;
• Proporia software-urilor existente, care au fost îmbuntite sau au fost supuse unor revizuiri ale codurilor pentru ameliorarea eficienei energetice (%);
• Proporia software-urilor pentru care performana energetic a fost evaluat sau monitorizat (%).
• Proporia software-urilor pentru care s-a efectuat o ECV;
• Procentul de creatori de software (personal) instruii în domeniul software-urilor eficiente din punct de vedere
energetic (%).
bune practici din Codul de
conduit al UE privind
eficiena energetic a centrelor
de date sau practicile
servicii informatice.
• Toi membrii
domeniul software-urilor
energetic.
• În cursul anului a fost
pus în aplicare cel puin un proiect de reducere la minimum a cererii de trafic de
date cu ajutorul unui software verde.
3.2. Cele mai bune practici de management de mediu pentru centrele de date
Prezenta seciune se refer la practicile care îmbuntesc performana de mediu a
operaiunilor desfurate în centrele de date. Multe dintre tehnicile identificate în acest capitol pot fi puse în aplicare i în centralele telefonice.
Exist o mare varietate de centre de date i multe moduri de clasificare a acestora;
urmtoarele caracteristici pot fi utilizate pentru a face distincie între centrele de date: dimensiunea centrului de date (determinat de zona fizic, numrul serverelor i/sau
capacitatea de lucru); amplasarea sa geografic; scopul sau tipul operatorului (de exemplu, centrele de date ale societilor, centrele de colocare11, centrele de cogzduire sau instalaiile operatorului de reea) i nivelul su de securitate (nivelurile I-IV). Toate
aceste caracteristici au impact asupra aplicabilitii urmtoarelor bune practici de management de mediu la diferite centre de date.
11 Colocarea în centrele de date se poate referi i la punctele de conectare a serviciilor TIC.
20
3.2.1. Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a energiei pentru centrele
de date (inclusiv msurarea, monitorizarea i gestionarea TIC i a altor
echipamente)
Consumul de energie al centrelor de date este responsabil pentru o mare parte din impactul lor asupra mediului. Prin urmare, este important ca operatorii centrelor de date s aib o imagine clar i detaliat asupra consumului de energie la nivelurile adecvate
de granularitate i s exploateze în mod sistematic toate posibilitile de reducere la minimum a acestuia. Se consider c cea mai bun practic const în:
Punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a energiei (de exemplu, ISO 50001 sau prin EMAS). Auditarea echipamentelor i a serviciilor existente pentru a se asigura c sunt
identificate toate domeniile cu potenial de optimizare i consolidare pentru a maximiza orice capacitate neutilizat înainte de noi investiii materiale.
Instalarea de echipamente de msurare capabile s msoare consumul de energie i parametrii de mediu la diferite niveluri (rând, cabinet, rack sau dispozitiv TIC).
Monitorizarea i raportarea indicatorilor-cheie de performan privind utilizarea echipamentelor, consumul de energie i condiiile de mediu.
Aplicabilitate
Se aplic observaii generale privind aplicabilitatea celor mai bune practici de management de mediu ale centrelor de date. Majoritatea celor mai bune practici de
gestionare a energiei vor fi mai potrivite pentru centrele de date localizate, de nivel mediu i din clasa pentru societi.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• KPIDCEM Global KPI pentru centrul de date în conformitate cu standardul ETSI
• Proporia de instalaii care dispun de un sistem de gestionare a energiei certificat în conformitate cu ISO 50001 sau integrat în EMAS sau care respect Codul
de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau „practicile preconizate” ale
CLC/TR 50600-99-1
• Proporia de echipamente TIC, de rcire sau de alimentare cu energie electric dotate cu instrumente
specifice de msurare (pentru utilizarea lor, consumul lor de energie, condiiile lor de temperatur sau
umiditate)
privire la aciunile relevante de gestionare a energiei
• KPIDCP pentru centrele de date existente este mai mic sau egal
cu 1,5
• Toate centrele de date au un sistem de gestionare a energiei
certificat în conformitate cu ISO 50001 sau integrat în EMAS sau care
respect practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a
centrelor de date sau „practicile preconizate” ale CLC/TR 50600-99-
1
21
în cursul anului
3.2.2. Definirea i punerea în aplicare a unei politici de gestionare i stocare a
datelor
Reducerea la minimum a volumului de date stocate în uniti i a capacitii informatice
necesare pentru operarea aplicaiilor, bazelor de date i serviciilor este o msur esenial
pentru reducerea consumului de energie al centrelor de date prin reducerea numrului de
echipamente hardware electrice (servere i dispozitive de stocare). Se consider c cea
mai bun practic const în:
Punerea în aplicare a unei politici eficace de gestionare i stocare a datelor,
pentru a reduce la minimum proporia datelor stocate care sunt inutile, duplicate
sau nu necesit acces rapid.
Instalarea de tehnologii de reea i de virtualizare pentru a maximiza utilizarea
platformelor comune.
Consolidarea serviciilor existente i dezafectarea echipamentelor hardware
inutile (i a mainilor virtuale) pentru a reduce numrul de echipamente
hardware electrice foarte reziliente i fiabile (servere, echipamente de reea i de
stocare).
Atunci când sunt puse în aplicare în mod corespunztor, aceste tehnici conduc la o
reducere a echipamentelor hardware achiziionate, ceea ce duce, de asemenea, la
economii semnificative de resurse materiale.
Aplicabilitate
Aceast bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, de ctre
toate societile i organizaiile din sector, indiferent de dimensiunea, nivelul de
securitate sau scopul acestora, dei în cazul societilor aplicarea poate fi diferit fa de
centrele de date de colocare. Chiar dac virtualizarea este utilizat mai frecvent în
centrele de date mai mari, aceast tehnic poate fi pus în aplicare i în slile mai mici
ale serverelor.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Consumul de energie (kWh) per rack
• Utilizarea medie a spaiului discurilor de
stocare (%) • Utilizarea medie a serverului (%)
• Utilizarea medie a cabinetelor (%)
• Proporia serverelor virtualizate (%) • Proporia centrelor de date care au pus în
aplicare practicile minime preconizate în
• Toate centrele de date
au pus în aplicare practicile minime preconizate în Codul
de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile
preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete
22
Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile
preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce
privete gestionarea i stocarea datelor i gestionarea echipamentelor i serviciilor TIC
existente
i serviciilor TIC existente
Fiabilitatea sistemelor informatice depinde de condiiile de mediu (temperatur,
umiditate, praf etc.) care trebuie asigurate printr-un control adecvat al calitii aerului din
încperi. Gestionarea fluxului de aer pentru centrele de date vizeaz evitarea recirculrii
aerului i amestecarea aerului de rcire furnizat cu aerul cald eliberat din echipamente.
Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Implementarea unei configuraii a culoarului fierbinte/a culoarului rece pentru
echipamentele TIC pentru a se asigura c hardware-ul împarte direcia fluxului de aer
fr a amesteca aerul rece i aerul cald.
Asigurarea separrii i a izolrii culoarelor pentru a evita recircularea aerului în jurul
serverelor.
Separarea echipamentelor TIC în funcie de cerinele lor de mediu (în principal
umiditatea i temperatura) i asigurarea de fluxuri de aer adecvate ctre zone de
mediu separate.
Îmbuntirea proiectrii podelei i a plafoanelor pentru a reduce fluxul de aer
ocolitor, pentru a preveni recircularea aerului i pentru a reduce obstacolele create de
cablare sau de alte structuri.
Ajustarea volumelor i a calitii aerului rcit furnizat la nevoile de echipamente
informatice (în funcie de cldura produs i de cerinele de mediu) i asigurarea unei
uoare supraalimentri cu aer pentru a reduce la minimum recircularea aerului
înclzit.
Gestionarea îmbuntit a fluxului de aer crete atât eficiena, cât i capacitatea
echipamentelor de rcire, reduce utilizarea ventilatoarelor i umidificatoarelor (i
consumul lor de energie) i reduce la minimum producia de cldur rezidual.
Aplicabilitate
Majoritatea acestor aciuni pot fi puse în aplicare numai de operatorul centrului de date, deoarece necesit modificri ale condiiilor de exploatare, evoluii ale proiectrii
instalaiei sau instalarea de noi echipamente. Dei cele mai bune practici identificate pot fi puse în aplicare în centrele de date de orice dimensiune, efectele de scar pot fi observate în centrele de date mai mari, cu un randament mai rapid al investiiilor.
23
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Eficiena fluxului de aer (puterea ventilatorului
în kWh/fluxul de aer al ventilatorului în m³/or)
• Indicele temperaturii de retur (identificarea recirculrii aerului)
• Performana de curgere a manipulatorului de aer
(fr unitate) • Performana termic a manipulatorului de aer
(fr unitate).
• Indicele de rcire a rackului (diferena dintre temperatura de admisie admisibil i cea recomandat
de ASHRAE)
• Proporia centrelor de date care au pus în
aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor
de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-
99-1 în ceea ce privete gestionarea i proiectarea fluxului de aer
• 100 % dintre noile
rackuri sunt instalate cu o configuraie a culoarului fierbinte/a culoarului rece (cu
izolare)
• Toate centrele de date
au pus în aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind
eficiena energetic a centrelor de date sau
practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete gestionarea i
proiectarea fluxului de aer i instalarea de echipamente
TIC pentru optimizarea gestionrii fluxului de aer
3.2.4. Gestionarea mai bun a rcirii
Rcirea este necesar pentru a elimina cldura produs de echipamentele TIC într-un
centru de date sau într-o sal de reea i pentru a asigura condiii de funcionare
adecvate pentru ca echipamentele TIC s funcioneze în mod fiabil. Dimensionarea
sistemului de rcire necesar al unui centru de date depinde de mediul în care este situat
centrul de date, de eficiena echipamentelor informatice utilizate în centrul de date i de
performana gestionrii fluxului de aer. Cea mai bun practic de management de mediu
const în:
Meninerea sistemului de rcire în condiii optime, în funcie de cerinele de
sarcin IT, pentru a menine eficiena acestuia.
Revizuirea i adaptarea capacitii sistemului de rcire prin oprirea
echipamentelor neutilizate i o mai bun luare în considerare a cerinelor specifice
de funcionare a echipamentelor.
unitilor CRAC sau utilizarea unitilor inteligente i multifactoriale.
Aplicabilitate
Cea mai bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, în toate societile din sector. Întreinerea sistemului de rcire i efectuarea de revizuiri
periodice ale capacitilor acestuia pot fi efectuate în majoritatea centrelor de date, indiferent de dimensiunea, nivelul de securitate sau scopul acestora.
24
Cu toate acestea, automatizarea produciei sistemului de rcire poate implica costuri pentru achiziionarea de echipamente inteligente, fcându-l mai adecvat pentru centrele
de date de dimensiuni mari.
Trebuie remarcat faptul c reglementrile specifice i orientrile de mediu pot intra în
conflict cu scderea nevoilor de rcire. De exemplu, BREEAM i LEED acord puncte pentru izolarea mai bun a centrelor de date. O izolare mai bun a centrelor de date va conduce la nevoi suplimentare de rcire, deoarece cldura produs de servere nu se
poate disipa.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• COP (coeficient de performan): sarcina
medie de rcire (kW)/puterea medie a sistemului
de rcire (kW) • Procentul dedicat sistemului de rcire din
consumul total de energie al centrului de date (%)
• Eficacitatea utilizrii carbonului (CUE) • Eficacitatea utilizrii apei (WUE)
• Proporia centrelor de date care au pus în
aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a
centrelor de date (prile 5.2, 5.4 i 5.5) sau
practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete gestionarea rcirii
• Selectarea echipamentelor
cu un COP de 7 sau mai mare pentru rcitoarele de ap i de 4 sau
mai mare pentru sistemele de rcire în detent direct (DX)
• Toate centrele de date au
pus în aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al
UE privind eficiena energetic a centrelor de date (prile 5.2, 5.4 i 5.5) sau practicile preconizate ale
CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete gestionarea rcirii
3.2.5. Revizuirea i ajustarea parametrilor de temperatur i umiditate
Instalaiile TIC sunt adesea suprarcite, iar punctul de reglare al temperaturii de admisie
a serverului poate fi mrit în intervalele de temperatur recomandate sau admisibile
(indicate în specificaiile productorului) pentru a reduce capacitatea de rcire i
consumul de energie al sistemului de rcire.
O situaie similar este observat în general în ceea ce privete umiditatea, iar consumul
de energie i ap al umidificatorilor poate fi redus prin permiterea unei game mai largi
de niveluri de umiditate. Prin urmare, cea mai bun practic de management de mediu
const în:
Revizuirea i creterea punctelor de reglare a temperaturii în sistemele de rcire,
dac este posibil, pentru a reduce nevoile de rcire i a maximiza utilizarea
economizoarelor.
Revizuirea i modificarea parametrilor de umiditate ale sistemelor de rcire,
dac este posibil, pentru a reduce nevoile de umidificatoare.
25
Aplicabilitate
Cea mai bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, tuturor
tipurilor de societi din acest sector. Creterea punctelor de reglare a temperaturii, ajustarea volumelor i a calitii aerului rece furnizat i revizuirea parametrilor de
umiditate pot fi efectuate în majoritatea centrelor de date, indiferent de dimensiunea, nivelul de securitate sau scopul acestora, în conformitate cu specificaiile operaionale furnizate de productorul serverului i în condiii de lucru acceptabile.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Eficiena fluxului de aer (puterea
ventilatorului în kWh/fluxul de aer în m³/or)
• Indicele temperaturii de retur
pus în aplicare practicile minime
preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de
date sau practicile preconizate ale
CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete parametrii de temperatur i umiditate
• Toate centrele de date au pus în aplicare practicile minime preconizate în
Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile
preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete parametrii de temperatur i umiditate
3.2.6. Cele mai bune practici de management de mediu legate de selectarea i
instalarea de noi echipamente pentru centrele de date
Seciunea se refer la practicile de îmbuntire a eficienei energetice a echipamentelor
individuale i a serviciilor TIC utilizate în centrele de date:
3.2.6.1. Selectarea i instalarea de echipamente ecologice pentru centrele de date
Selectarea i instalarea dispozitivelor TIC, precum i a echipamentelor de rcire i alimentare cu energie electric trebuie s se bazeze pe o strategie integrat de reducere la minimum a performanei lor de mediu globale (consumul de energie, utilizarea apei,
energia încorporat, utilizarea eficient a resurselor). Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Punerea în aplicare a unei politici de achiziii publice verzi specifice echipamentelor centrelor de date, de la pregtirea proceselor pân la evaluarea ofertelor.
Selectarea i instalarea de servere i echipamente de stocare performante din
punctul de vedere al mediului, i anume echipamente cu funcii de gestionare a puterii ca opiuni, echipamente adecvate pentru densitatea de putere a centrului de date i
capacitile de livrare a rcirii, echipamente care îndeplinesc condiiile de mediu preconizate (temperatur i umiditate) etc.
Selectarea de echipamente de rcire performante din punctul de vedere al
mediului; i anume echipamente cu COP mare sau comenzi cu vitez variabil, uniti de rcire de dimensiuni adecvate, sisteme centralizate de rcire, economizoare etc.
26
Selectarea de echipamente de alimentare cu energie electric performante din punctul de vedere al mediului; i anume UPS foarte eficiente, UPS modulare etc.
Aplicabilitate
Tehnicile privind achiziiile publice verzi i serverele performante din punctul de
vedere al mediului sunt aplicabile, în general, oricrui centru de date nou sau existent.
Pentru sistemele de rcire, amplasarea centrului de date este un factor fundamental în ceea ce privete fezabilitatea i performana unui sistem de rcire gratuit. Sistemele
alternative de rcire, cum ar fi rcirea cu lichid sau rcirea cu aer liber, sunt cel mai uor de implementat în noile centre de date, mai degrab decât în cele existente. În ceea ce
privete sistemele energetice, elementele care trebuie luate în considerare pentru adoptarea de noi sisteme UPS mai eficiente variaz în funcie de momentul construirii unei noi infrastructuri sau de modernizarea unei infrastructuri existente.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• PUE proiectat (dPUE)
mediu specifice (de exemplu, eticheta ecologic a
UE sau EnergyStar) • Proporia de furnizori cu un sistem de
management de mediu sau de gestionare a energiei
(de exemplu, verificat EMAS, certificat ISO 14001 sau ISO 50001)
• Proporia instalaiilor care au pus în aplicare
practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de
date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-
99-1 în ceea ce privete selectarea i instalarea de noi echipamente informatice/echipamente de
alimentare cu energie electric/echipamente de
rcire • Eficiena energetic medie a UPS (indicat
de productori)
• COP mediu al echipamentelor de rcire (indicat de productori)
• Toate echipamentele TIC noi ale centrului de date au o etichet ecologic
ISO de tip I (de exemplu, eticheta ecologic a UE, Blue Angel etc., dac
sunt disponibile) sau Energy Star
• Toate centrele de date au pus în aplicare practicile minime preconizate
în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date
sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete selectarea i instalarea de noi
echipamente TIC/sisteme de rcire/noi echipamente de alimentare cu energie
electric/alte echipamente pentru centrele de date.
• UPS îndeplinesc cerinele
• Selectarea echipamentelor cu un
COP de 7 sau mai mare pentru rcitoarele de ap i de 4 sau mai mare pentru sistemele de rcire în detent
direct (DX)
27
3.2.7. Cele mai bune practici de management de mediu legate de construirea sau
recondiionarea unor noi centre de date
Seciunea se refer la practicile de îmbuntire a eficienei energetice a centrelor de date noi construite sau recondiionate.
3.2.7.1. Planificarea de noi centre de date
Atunci când se construiete sau se modernizeaz un centru de date, etapa de planificare ofer cele mai semnificative posibiliti de asigurare a performanei sale de mediu.
Centrele de date sunt adesea supradimensionate pentru a permite extinderi viitoare, ceea ce genereaz ineficiene energetice. În multe cazuri, cldirea poate împiedica centrul de
date s se modernizeze prin instalarea de echipamente noi i mai eficiente din punct de vedere energetic. Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Limitarea nivelului de rezilien a infrastructurii fizice i a disponibilitii
serviciilor în conformitate cu cerinele comerciale.
Construirea unui centru modular de date pentru a evita supradimensionarea i a
maximiza eficiena infrastructurii în condiii de sarcin parial i variabil.
Aplicabilitate
Aceast bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, tuturor
societilor din sector, fiind mai relevant pentru centrele de date localizate, de nivel mediu i din clasa pentru societi. Construirea unui centru de date în conformitate cu o
arhitectur modular este deosebit de relevant pentru centrele mari de date.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Consumul de energie al centrului de date
per suprafa (kWh/m²) • PUE proiectat (dPUE)
• Proporia site-urilor care au pus în aplicare
practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de
date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-
99-1 în ceea ce privete utilizarea, gestionarea i planificarea noilor construcii i recondiionri ale
centrelor de date
Toate centrele de date au pus în aplicare
practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau
practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete
utilizarea, gestionarea i planificarea noilor construcii i recondiionri ale centrelor de date
3.2.7.2. Reutilizarea cldurii reziduale provenite de la centrul de date
Ca orice echipamente electrice, echipamentele informatice necesit alimentare cu
energie electric i produc cldur rezidual în timpul funcionrii. Centrele de date produc cantiti mari de cldur rezidual, fapt care reprezint o oportunitate pentru reutilizarea cldurii. Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Reutilizarea cldurii reziduale produse în unele sli ale centrului de date pentru a furniza cldur la temperatur joas spaiilor industriale sau de birouri (inclusiv altor
zone ale centrului de date).
28
Aplicabilitate
Aceste bune practici de management de mediu pot fi puse în aplicare, în general, de
ctre orice centru de date, indiferent de dimensiunea, nivelul sau scopul acestuia.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Factorul de reutilizare a energiei (ERF)
• Eficacitatea reutilizrii energiei (ERE)
• Proporia site-urilor care au pus în aplicare
practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-
99-1 în ceea ce privete reutilizarea cldurii reziduale provenite de la centrul de date
• Toate centrele de date au pus în
aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind
eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete
reutilizarea cldurii reziduale provenite de la centrul de date
3.2.7.3. Proiectarea cldirii centrului de date i amenajarea fizic
Amenajarea fizic a centrului de date influeneaz în mod semnificativ performana sistemului su de rcire, deoarece zonele rcite (unde sunt amplasate rackurile) pot fi
amplasate inutil în apropierea surselor interne de cldur (cum ar fi echipamentele mecanice sau electrice) sau în zonele înclzite de surse externe (de exemplu, radiaia
solar). Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Reducerea la minimum a înclzirii solare directe a zonelor rcite ale centrului de date, pentru a reduce la minimum cerinele de rcire.
Localizarea echipamentelor de rcire în zonele corespunztoare ale centrului de date, cum ar fi zonele cu micare liber a aerului, zonele cu spaiu suficient pentru
optimizarea performanei de rcire, zonele fr obstacole i fr echipamente care genereaz cldur.
Aplicabilitate
Aceast bun practic de management de mediu este cea mai relevant pentru construirea de noi centre de date din clasa pentru societi, deoarece urmrete s
modeleze aspectul i structura noului centru de date construit i poate fi costisitoare de pus în aplicare.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Proporia site-urilor care au pus în aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit
al UE privind eficiena energetic a centrelor de
date sau practicile preconizate din CLC/TR 50600- 99-1 în ceea ce privete amenajarea fizic a cldirii
centrului de date
• Toate centrele de date au pus în aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind
eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate din CLC/TR
29
50600-99-1 în ceea ce privete amenajarea fizic a cldirii centrului de
date
3.2.7.4. Selectarea amplasrii geografice a noului centru de date
Amplasarea geografic a centrului de date are o influen semnificativ asupra viitorului
su impact asupra emisiilor de carbon i asupra mediului. Se consider c cea mai bun practic const în:
Favorizarea amplasamentelor dezafectate în detrimentul terenurilor pe care nu s- a construit niciodat.
Selectarea unei amplasri geografice cu condiii de mediu care s
îmbunteasc performana economizoarelor laterale, oferind posibiliti de instalare a echipamentelor pentru producia de energie din surse regenerabile sau de limitare a
ameninrilor i a dezastrelor naturale.
Amplasarea centrului de date în apropierea surselor de energie, rcire i înclzire pentru a reduce la minimum pierderile de energie cauzate de transportul energiei i
pentru a asigura posibiliti de reducere a emisiilor de carbon (consumul de energie din surse regenerabile, cldura rezidual sau rcirea gratuit).
Reducerea la minimum a impactului cldirii asupra mediului (zgomot, efecte estetice, nevoi de reele de telecomunicaii i alte infrastructuri etc.).
Aplicabilitate
Cea mai bun practic de management de mediu este aplicabil, în general, în toate tipurile de societi din sector, inclusiv în IMM-uri, dar este mai relevant pentru
centrele de date de nivel mediu i din clasa pentru societi.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Proporia noilor instalaii cu soluii de rcire
gratuite (economizoare laterale de aer, rcire geotermal etc.)
• Proporia noilor instalaii cu producie de
energie din surse regenerabile la faa locului (panouri fotovoltaice, turbine eoliene etc.)
• Proporia noilor instalaii cu sistem de
reutilizare a cldurii • Proporia site-urilor care au pus în aplicare
practicile minime preconizate în Codul de conduit
al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate din CLC/TR 50600-
99-1 în ceea ce privete amplasarea geografic a
centrului de date
• Toate centrele de date au pus în aplicare practicile minime preconizate
în Codul de conduit al UE privind eficiena energetic a centrelor de date
sau practicile preconizate i opionale ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete amplasarea geografic a
centrului de date
3.2.7.5. Utilizarea surselor alternative de ap
Apa este utilizat în centrele de date în dou scopuri: rcirea i umidificarea, care sunt
strâns legate. În special rcitoarele prin evaporare necesit o cantitate semnificativ de
ap. Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Monitorizarea consumului de ap din toate sursele în toate spaiile centrului de
date.
Limitarea impactului asupra resurselor de ap potabil prin utilizarea surselor de
ap nepotabil (ap pluvial, ape reziduale etc.).
Aplicabilitate
Aceast bun practic de management de mediu este relevant pentru centrele de date de mari dimensiuni, din clasa pentru societi. Alegerea soluiei sistemului de rcire depinde de dimensiunea centrului de date, care este strâns legat de activitatea i de
dimensiunea societii.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Apa consumat în centrele de date,
defalcat în funcie de surs, cum ar fi apa de
robinet, apa pluvial sau sursele de ap neutilitare • Consumul de ap al centrului de date per
suprafa (m³ consumat/m² de centru de date)
• Eficacitatea utilizrii apei (WUE) • Proporia site-urilor care au pus în aplicare
practicile minime preconizate în Codul de conduit
al UE privind eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate din CLC/TR 50600-
99-1 în ceea ce privete sursele de ap
• Toate centrele de date au pus în
aplicare practicile minime preconizate în Codul de conduit al UE privind
eficiena energetic a centrelor de date sau practicile preconizate ale CLC/TR 50600-99-1 în ceea ce privete sursele
de ap
3.3. Cele mai bune practici de management de mediu legate de reelele de
comunicaii electronice
3.3.1. Îmbuntirea gestionrii energiei reelelor existente
Din cauza variabilitii cererii utilizatorilor finali, sarcinile traficului pe reelele de
comunicaii electronice variaz semnificativ în timp i spaiu. Consumul de energie al
12 V rugm s reinei c sintagma „reele de comunicaii electronice” este utilizat în sensul larg al
Codului european al comunicaiilor electronice (incluzând reelele pe suport radio, reelele cu
fibr optic etc.) i nu se refer strict la comunicaiile bazate numai pe un strat fizic care schimb
semnale electronice.
31
echipamentelor moderne de telecomunicaii este cel mai ridicat atunci când echipamentul funcioneaz la sarcina maxim de trafic, dar nu scade mult atunci când
echipamentul este subutilizat. Astfel, o mare parte din consumul zilnic de energie al reelei este utilizat pentru asigurarea capacitii maxime a sistemului, chiar i atunci
când cererea real de trafic este mult mai sczut. Cea mai bun practic de management de mediu const în:
Msurarea consumului de energie al elementelor de reea prin utilizarea
contoarelor inteligente de energie i a analizei automatizate.
Utilizarea unor funcii de stand-by inteligente pentru a pune în aplicare
gestionarea consumului de energie al reelei i trecerea a cât mai multor dispozitive la modul cu consum redus atunci când sarcina traficului este sczut pentru a adapta capacitatea global a reelei la cerere.
Utilizarea posibilitilor de ajustare dinamic a puterii pentru a adapta modul de funcionare a echipamentelor de reea la perioade de trafic reduse sau moderate.
Valorificarea transmiterii dinamice a orarelor pentru a gestiona mai bine traficul de date i pentru a controla volumul i calendarul transmiterii pachetelor de date.
Furnizarea de servicii cu contientizarea consumului de energie pentru a reduce
cererea de trafic la sarcin maxim, precum i capacitatea global a reelei.
Aplicabilitate
Aplicabilitatea diferitelor msuri din aceast bun practic de management de mediu este prezentat în tabelul 3.
Tabelul 3. Aplicabilitatea celor mai bune practici care vizeaz îmbuntirea gestionrii
energiei reelelor de comunicaii electronice (REC) existente
Tehnic Segment de
Msurarea consumului de
conexiune sau de o perioad
foarte scurt de reluare
transmisie rapid
Operatorii REC
înalt calitate
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Consumul mediu de energie per client sau
abonat, exprimat în kWh/client sau abonat13
• Eficiena energetic a datelor reelei mobile/fixe (volumul de date furnizat/consumul de
energie) în bit/J
• Procentul din consumul de energie al reelei care este msurat (în %)
• Proporia nodurilor de reea pentru care sunt
puse în aplicare soluii de gestionare dinamic a puterii (cum ar fi ajustarea dinamic a puterii sau
transmiterea dinamic a orarelor) (în %)
• 50 % din consumul de energie al
reelei este monitorizat în timp real la nivelul site-urilor de telecomunicaii (staii de baz i/sau noduri de reea
fix) sau la un nivel superior
• Exist un sistem de gestionare a
energiei pentru reelele de telecomunicaii
3.3.2. Îmbuntirea gestionrii riscurilor asociate câmpurilor electromagnetice
prin evaluarea i transparena datelor
Câmpurile electromagnetice (CEM) reprezint o preocupare public legat de
dezvoltarea reelelor pe suport radio. Au fost definite reglementri stricte i au fost efectuate lucrri intense de cercetare pentru a aborda aceast problem. O bun practic
pentru operatorii de telecomunicaii const în:
Îmbuntirea gestionrii riscurilor asociate câmpurilor electromagnetice prin evaluarea i transparena datelor privind expunerea la CEM.
Aplicabilitate
Punerea în aplicare a acestei bune practici de management de mediu depinde de
coninutul reglementrilor naionale privind CEM i de contextul local (existena asociaiilor împotriva expunerii la CEM, acoperirea mediatic a problemelor legate de câmpurile electromagnetice, vizibilitatea antenelor etc.). Aceasta este cea mai relevant
pentru operatorii de reea.
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Procentul site-urilor evaluate prin msurare
în ceea ce privete respectarea limitelor CEM
• Procentul site-urilor monitorizate periodic sau continuu (inclusiv cu un software) în ceea ce
privete respectarea limitelor CEM;
• Procentul rezultatelor celor doi indicatori de mai sus care sunt puse la dispoziia publicului i
sunt transparente pentru public (%).
N/A
13 Acest indicator nu este adecvat pentru evaluarea comparativ între diferitele tipuri de operatori.
34
3.3.3. Selectarea i instalarea unor echipamente de reele de comunicaii
electronice mai eficiente din punct de vedere energetic
Atât reelele mobile, cât i cele cu cablu utilizeaz echipamente TIC care necesit energie electric i condiii de mediu specifice pentru a funciona în mod corespunztor.
Atunci când selecteaz i utilizeaz astfel de materiale în reelele lor, operatorii de comunicaii electronice14 au posibilitatea de a îmbunti eficiena energetic prin selectarea i configurarea echipamentelor adecvate. Cea mai bun practic const în:
A opta pentru selectarea i instalarea celor mai eficiente echipamente TIC din punct de vedere energetic (radio, telecomunicaii, band larg i dispozitive IT) în
reelele de telecomunicaii (tehnologie mai eficient din punct de vedere energetic, funcii de gestionare a puterii etc.).
A opta pentru instalarea unor soluii integrate i multistandard, în locul mai
multor sisteme monostandard care funcioneaz în paralel i care nu sunt configurate în mod corespunztor.
A opta pentru selectarea i instalarea celor mai eficiente sisteme de rcire din punct de vedere energetic în staiile de baz (de exemplu, rcire pasiv, ventilatoare simple, schimbtoare de cldur etc.) i în centralele telefonice (de exemplu, plci de
obturare a culoarului fierbinte/culoarului rece, izolarea aerului cald, circuite de aer etc.).
A opta pentru selectarea i instalarea celor mai eficiente UPS din punct de
vedere energetic (de exemplu, UPS de înalt eficien, UPS modular etc.) în staiile de baz i în centralele telefonice.
A opta pentru proiectarea de site-uri de telecomunicaii care maximizeaz
eficiena energetic prin migrarea funciilor distribuite ctre serverele centrale din reelele cu cablu, mutarea echipamentelor radio mai aproape de anten i utilizarea unui
proiect adecvat de UPS.
Utilizarea de software care s permit economisirea energiei de-a lungul întregii reele, punerea în aplicare a virtualizrii (pentru creterea schimbului de echipamente i
reducerea numrului de echipamente hardware necesare) sau a funciilor de reea (pentru a permite o mai mare flexibilitate i eficien a reelei).
Aplicabilitate
Aplicabilitatea msurilor din aceast bun practic de management de mediu este prezentat în tabelul 4.
14 În sensul Codului european al comunicaiilor electronice.
35
Tabelul 4: Aplicabilitatea msurilor din aceast bun practic de management de
mediu
Actor
Selectarea unor echipamente TIC mai eficiente din punct de vedere energetic (radio, telecomunicaii, band larg i dispozitive IT)
De la reeaua central la reeaua de acces
Toate tipurile de tehnologie
Operatorii REC i furnizorii de tehnologie
Instalarea unor soluii integrate i multistandard
Reele de acces
Operatorii i instalatorii REC
Selectarea i instalarea unui sistem de rcire mai eficient din punct de vedere energetic
De la reeaua central la reeaua de acces
Toate tipurile de tehnologie
Operatorii REC, furnizorii de tehnologie i instalatorii
Selectarea i instalarea unui UPS mai eficient din punct de vedere energetic
De la reeaua central la reeaua de acces
Toate tipurile de tehnologie
Operatorii REC, furnizorii de tehnologie i instalatorii
Proiectarea unor site-uri de telecomunicaii mai eficiente din punct de vedere energetic
Reele de acces
Operatorii i instalatorii REC
De la reeaua central la reeaua de acces
Toate tipurile de tehnologie
Operatorii REC
Indicatorii de performan de mediu i parametrii de excelen asociai
Indicatori de performan de mediu Parametri de excelen
• Procentul echipamentelor în band larg care îndeplinesc cerinele Codului de conduit
privind banda larg15 în ceea ce privete consumul de energie
• Procentul de echipamente capabile s
asigure gestionarea d