UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

CRAIOVA

FACULTATEA DE MEDICINĂ

STUDIUL MANIFESTĂRILOR

CARDIOVASCULARE ŞI ALE APARATULUI

RESPIRATOR LA MUNCITORII DIN INDUSTRIA

TEXTILĂ RM. VÂLCEA

REZUMAT

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

PROF.DR.SIMONA GUSTI

DOCTORAND:

Dr.MIHAELA SIMONA ZGĂBĂRUŞ

CRAIOVA

2012

2

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ

1.Particularităţile activităţii şi a condiţiilor de lucru în industria textilă.........................................3

2.Date de etiopatogenie ale astmului bronşic profesional...............................................................4

3.Explorări imagistice noninvazive cardiovasculare……...............................................................4

4.Explorări funcţionale ventilatorii ale aparatului respirator………………………………...........4

Partea specială (contribuţii personale)

5. Scopul şi obiectivele cercetării…………………………………................................................5

6. Material şi metode ……………………………………………………......................................6

7. Rezultate…………………………………………………………………..................................7

8. Corelaţii între parametrii investigaţi………………………........................................................8

9. Discuţii……………………………………………………………………….............................9

10. Concluzii…………………………………………………………………..............................10

11. Bibliografie selectivă……………………………………………….......................................12

3

INTRODUCERE

Studiile de Medicină Ocupaţională din ultimii ani au pus accent pe noţiunea de boală

legată de profesie.

Bolile legate de profesie sunt boli de determinare multifuncţională în cauzalitatea cărora

mediul şi condiţiile de muncă participă cu un procent important, reprezentativ în cadrul celorlalţi

posibili factori etiologici.

Bolile legate de profesie sunt determinate în principal de condiţiile şi solicitările specifice

din procesul muncii, de mediul înconjurător şi de factorii anatomo-funcţionali proprii

persoanelor studiate. Pe primul loc în clasificarea bolilor legate de profesie se situează

hipertensiunea arterială (HTA) cu incidenţă crescută în populaţie, urmată de afecţiunile

aparatului respirator,printre care astmul bronsic profesional (AO) .

Întrucât aceste afecţiuni se întalnesc frecvent la muncitorii textilişti, în lucrarea de faţă

ne-am propus un studiu complex clinic şi paraclinic al unui lot de 250 muncitori textilişti de la

întreprinderea S.C. X’ESTER SA. Rm. Vâlcea în scopul depistării precoce a îmbolnăvirilor.

Scopul acestei lucrări este de a analiza starea de sănătate, situaţia reală iniţială a lotului de

textilişti, posibil şi a unor particularităţi locale, utilizand metode neinvazive, clasice dar şi de

actualitate, explorand irigaţia cerebrală prin metoda cu ultrasunete Doppler, studiu puţin

menţionat în literatură .

Am optat pentru aceasta temă, pentru că reprezintă o problemă de sănătate şi în zona

noastră, scopul fiind acela de a iniţia în practică un program de profilaxie şi tratament pentru a

contribui prin acestea la prevenirea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare şi respiratorii în

rândul textiliştilor.

PARTEA GENERALĂ

1.PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII ŞI A CONDIŢIILOR DE LUCRU ÎN

INDUSTRIA TEXTILĂ

În acest capitol sunt descrise solicitările profesionale la confecţionerii operatori, la

maşina de cusut, poziţia de lucru şi cum influenţează ea starea de sănătate a muncitorilor

(Chiriac R., 1999; Toma I., 2007). Sunt redaţi factorii care influenţează sănătatea muncitorilor

textilişti: expunerea la trepidaţii, pulberi textile, substanţe chimice, zgomote.

4

2.DATE DE ETIOPATOGENIE ALE ASTMULUI BRONŞIC PROFESIONAL

Se prezintă factorii etiologici principali:alergenii profesionali (Naghi Eugenia, 2001),

factorii etiologici favorizanţi, locurile de muncă, procesele tehnologice şi profesiunile

expuse(Niculescu T., 1985).

Un subcapitol important se referă la reactivitatea bronşică şi inflamaţia(Berger P., et al,

2002); reactivitatea bronşică şi neurotransmiţătorii(ai sistemului nervos autonom şi mediatorii

produşi de celulele inflamatorii(Karlson J.A., 1994; Schneider F., Georgeta Mihalaş, 1998);

reactivitatea bronşică, mediatorii şi epiteliul bronşic.

3.EXPLORĂRI IMAGISTICE NONINVAZIVE CARDIOVASCULARE

Sunt expuse noţiuni legate de : ECG(Gusti Simona, et al, 1997); testul ECG de efort,

înregistrarea ECG de lungă durată-24 h(Holter) pe care se poate aprecia- indexul de variabilitate

al intervalului QT, variabilitatea de ritm cardiac; alternanţa de undă T; medierea semnalului

complexului QRS; Holter SAEG;(Guyton A., 1996); medierea semnalului undei P;

vectocardiograma(Carp C., et al, 2002); ecocardiografia(Ginghină C., et al, 2005); radiografia de

cord şi vase mari; computertomografia şi imagistica prin rezonanţă magnetică(Bedeleanu,

Căpalneanu R., 1997); bioimpedanţa electrică transtoracică(Tudor Despina, 2010); explorări

funcţionale vasculare arteriale:măsurarea TAS, TAD, înregistrarea pulsului arterial,

pletismografia(Gusti Simona et al, 1997); temometria cutanată, termografia cutanată,

determinarea transcutană a presiunii oxigenului(Candea V., 2001); explorare vasculară cu

ultrasunete Doppler(principiu şi parametrii curbelor D.)(Dudea S.M., et al, 2004; Gusti S., et al,

2004).

4.EXPLORĂRI FUNCŢIONALE VENTILATORII ALE APARATULUI RESPIRATOR

În acest capitol sunt descrise ventilaţia pulmonară şi explorarea ventilatorie pulmonară

(Hăulica I.,2007), prin: pneumografie, spirografie,pneumotahografie, pletismografie, metoda

diluţiei gazelor inerte-sunt prezentate volumele pulmonare (Naghi E.,1997), capacităţile

pulmonare (Barbu R.,1979), debitele pulmonare (Sabău M.,1999), testele de hiperreactivitate

bronşică (Niculescu T.,1985).

5

PARTEA SPECIALĂ

5. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul lucrării

Cercetarea îşi propune să analizeze situaţia reală iniţială din lotul studiat, posibil şi a unor

particularităţi locale, precum şi întocmirea şi aplicarea în practică a unui program de profilaxie şi

tratament atât al HTA şi astmului ocupaţional(AO),cât şi a factorilor de risc asociaţi, pentru a

contribui prin acestea la prevenirea morbidităţii şi mortalităţii cardio-vasculare si respiratorie.

Obiectivele studiului

Pentru a atinge scopul acestei cercetări ne-am propus următoarele obiective:

-Studiul prevalenţei HTA şi ABP la lotul studiat ; se studiază atât TAS cât şi TAD ,

ambele fiind factori de risc independenţi pentru boala coronariană şi accidente vasculare

cerebrale; unde va fi cazul se va monitoriza TA 24 ore( MAPA);

-Studierea prevalenţei unor factori de risc asociaţi HTA şi AB ca:vârsta, fumatul,

dislipemia, diabetul zaharat, sindromul metabolic, antecedente heredocolaterale, proteina C

reactivă, sexul, obezitatea, alergenii, infecţii predominant virale, fumul de ţigare, dieta;

-Aprecierea prevalenţei şi importanţei HVS, ca factor de risc independent al bolilor

cardiace şi inflamaţia căilor aeriene în astm. Se va depista prezenţa HVS prin ECG,

ecocardiografie şi va stabili tipul de hipertrofie: concentric, excentric, asimetric, hipertrofia de

sept interventricular, dimensiunea VS. Evaluarea non-invaziva a inflamatiei bronşice din astm,

poate fi realizată prin analiza sputei induse cu soluţie salină hipertonă şi a oxidului nitric (NO)

din aerul expirat.Astmul împărtăşeşte un tip particular de inflamaţie bronşică şi anume,

eozinofilică.

-Studiul prezenţei remodelării vasculare, a disfuncţiei endoteliale şi remodelarea căilor

aeriene. Se studiază şi analizează modificările vasculare aterosclerotice la nivelul aortei,

arterelor carotide, a membrelor inferioare, prin metoda neinvazivă cu ultrasunete Doppler.

- Studiul prevalenţei diabetului zaharat asociat afecţiunilor cardio-vasculare şi

respiratorii la lotul studiat.

-Determinarea afectării organelor ţintă (inimă,rinichi,creier) se realizează prin: examen

clinic complet,, electrocardiograma, ecocardiografie bidimensională şi Doppler vascular

cerebral, radiografie cord-pulmon, fund de ochi, microalbuminurie, creatinină şi proteina C

reactivă ;

-Studiul prezenţei factorilor favorizanţi ai afectării aparatului respirator şi cuantificarea

gravităţii îmbolnăvirilor.

6

6. MATERIAL ŞI METODE

6.1. LOTUL STUDIAT

S-a studiat clinic şi paraclinic un lot de 250 de angajaţi la , Societatea X’Ester S.A.,cu

sediul în Râmnicu Vâlcea care are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea

ţesaturilor din bumbac în amestec şi confecţii textile. Unitatea are un număr mediu scriptic de

250 de angajaţi, care lucrează în regim de muncă de 2 schimburi de 8 ore. Este structurată în 5

secţii de producţie, după cum urmează: Filatură 30 angajaţi, Ţesătorie 48, Finisaj 28, Croitorie

62, Mecano-energetic si auxiliare 48 angajaţi, Tesa 24 angajaţi.

Studiul a fost unul prospectiv,longitudinal şi observaţional,desfăşurat pe o perioadă de patru ani.

Mediul de provenienţă al angajaţilor a fost predominant urban 89,60%,în comparaţie cu

cel rural de 10,40%.Repartiţia pe sexe: 175 au fost femei şi 75 bărbaţi,reprezentând 70%,

respectiv 30%.Raportul pe sexe F/B a fost 2,33. Media de vârstă a lotului de pacienţi incluşi în

studiu este de 36,19 cu o deviaţie standard (DS) de 8,71.

Cea mai mică vârstă este de 16 ani şi cea mai mare este de 65 de ani. Se constată că cei

mai numeroşi sunt din grupele 30-39 ani (60,80%) urmaţi de grupa de vârstă 40-49 ani(21,20%).

La aceleaşi categorii de vârstă femeile sunt mai numeroase în procent de 62,86% iar bărbaţii

55,9%.

Comparând vârstele medii ale femeilor şi bărbaţilor, am identificat o diferenţă importantă

statistic, femeile fiind, în medie, mai tinere decat bărbaţii (35,38 ani vs. 38,03 ani).

6.3. METODE DE STUDIU

6.3.1.STUDIUL LOCULUI DE MUNCĂ ŞI ANAMNEZA PROFESIONALĂ

Se descrie procesul tehnologic: materia primă necesară procesului de producţie este

reprezentată de bumbac în baloţi de 200-300 kg, care din depozitul de materii prime ajunge in

secţia Filatură unde operaţiile la care este supus se desfăşoară trecând prin:

operaţia de batare (bataj ); operaţia de cardare; operaţia de laminare; operaţia de tors la flyere,

operaţia de tors la maşini cu inele (ring).

6.3.2. EXAMENUL CLINIC

Examenul clinic a cuprins-examenul fizic pe aparate şi sisteme, cu accent pe aparatele

respirator si cardiovascular, dar si anamneza medicală.

Anamneza medicală a cuprins şi obiceiurile personale-consum de alcool, tutun, cafea.

6.3.2.1.Examenul clinic al aparatului cardiovascular a cuprins:examinarea cordului,şoc

apexian, zgomote cardiace, prezenţa/absenţa edemelor periferice, a stazei pulmonare, jugularelor

turgescente; -examinarea arterelor periferice: prezenţa/absenţa pulsului, examinarea arterelor:

masurarea TAS,TAD şi a AV (alura ventriculară);

7

6.3.2.2.Examenul clinic al aparatului respirator a cuprins: amplitudinea expiratorie,

prezenţa/absenţa ralurilor, prezenţa /absenţa wheezing-ului expirator, determinarea frecvenţei

respiratorii, prezenţa/absenţa murmurului vezicular înăsprit .

6.3.3. Examenul de spută a urmarit: prezenţa numărului de eosinofile, prezenţa/absenţa

cristalelor Charcot-Leyden, a spiralelor Kurschmann şi a bacilului Koch.

6.3.4. Testele cutanate au cuprins:testul cutanat la alergeni habituali (praf de casa, acarieni,

microbi);testul cutanat la pulberi de bumbac;testul bronhodilatator cu Alupent;

6.3.6.Electrocardiograma (ECG) - s-a efectuat cu ajutorul unui aparat elecrocardiograf

HEART SCREEN/60 G cu 12 derivaţii .

6.3.7.Ecocardiografiile au fost efectuate cu ajutorul unui aparat SLEE 401-MOD,2D-mod.

6.3.8.S-a apreciat irigatia cerebrală prin metoda neinvazivă de explorare cu ultrasunete Doppler

(D), utilizând aparatul HI-DOP cu sonde de 4 MHz şi de 8 MHz. S-au apreciat: morfologia

undelor vasculare cerebrale pe arterele carotide comune bilateral şi parametrii clasici ai undelor

D. la lotul studiat, comparându-i cu cei ai unui lot de 60 persoane sănătoase clinic şi biologic din

aceleaşi grupe de vârstă dar care nu lucrează în domeniul textil (funcţionari, asistenţi medicali,

vânzătoare, etc.).

6.3.9. Am efectuat explorări ventilatorii la lotul studiat cu aparat. EUTEST 112 şi am

determinat următorii parametrii: CVL şi CVF(capacitatea vitală lentă si forţată),VER (volum

expirator de rezervă),VIR (volum inspirator de rezervă),VC (volum curent), frecvenţa

respiratorie, durata unui ciclu respirator, VEMS,IRB(VEMS/CVF%), PEF(peak expiratory flow),

MEF25-75% (FEF 25-75%-forced expiratory flow).

7. REZULTATE

7.1. Din lotul studiat,91 de muncitori (36,40%) au capacitatea vitală scăzută, restul de

63,60% au avut valori în limite normale.Comparând capacităţile vitale medii ale femeilor şi

bărbaţilor, am identificat o diferenţă importantă statistic, femeile având, în medie, o capacitate

vitală mai mică decât bărbaţii (4096.49 ml vs. 4393.86 ml) dar în limite normale fiziologice.

7.2. Din cei 250 pacienţi examinaţi, 58( 23,2%) au avut un VEMS scăzut cu 30%, iar

192 pacienţi (76,80%) au prezentat un VEMS normal.

7.3.Din întregul lot studiat un procent de 14,40% au prezentat disfuncţii ventilatorii,iar

din acestea, 1,60% au fost reprezentate de cazurile de astm bronşic.

7.4.Rezultatele privitoare la nivelul glicemiei la lotul studiat au arătat că 85,60% au avut

valori normale, restul de 14,40% au fost hiperglicemici, dar nu diabetici .

7.5. Rezultatele referitoare la nivelul calcemiei la lotul examinat au evienţiat la 33,20%

(83 pacienti) valori sub valorile normale (>9mg/dl) şi la un procent de 66,80% (167 pacienţi),

valori peste cele normale.

7.6.Rezultatele privind VSH la lotul studiat au relevat la 14,40% valori peste cele

normale.(>15mm/h).

7.7.În urma determinărilor, la 227(90,80%) de pacienţi s-a înregistrat o valoare normală a

proteinei C reactive şi doar la 23 (9,20%)de pacienţi,valori crescute.

8

7.8.Rezultatele privitoare la numărul leucocitelor la lotul examinat, arată că 88,40% dintre

pacienţi au avut rezultate în limite normale .

7.9.La lotul studiat s-au identificat la examenul sumar de urină un procent de 17,05%

cazuri cu leucocite prezente şi 3,69% cazuri de proteinurie.

7.10.Dintre cei 250 pacienţi textilişti, 234 (93,60%) au prezentat valori normale ale

creatininei şi doar 16 pacienţi au prezentat valori crescute.

711.Valoarea medie a colesterolului sanguin a fost 178,05 cu o deviaţie standard de 32,97.

Valorile colesterolului sanguin variază între o valoare minimă de 100mg/dl şi o valoare maximă

de 386mg/dl..

7.4.12.Media trigliceridelor la lotul studiat a fost 150,55 cu o deviaţie standard (DS) de

66,93. o Media HDL-colesterolului la lotul de pacienţi luaţi în studiu este de 47,57 mg/dl cu o

deviaţie standard (DS) de 11,47 .

7.13.Un procent de 18,80% dintre pacienţi, a fost indentificat cu hipertensiune arterială.

Valorile înregistrate fiind între 120-160/60-100 mmHg

7.14.Rezultate referitoare la examenul Doppler vascular extracranian apare modificat la un

procent de 16,80% din totalul de 250 pacienţi.Am remarcat o scădere a vitezei sistolice cu 18%

şi o creştere a indexului de rezistenţă cu 23% ce arată o reducere a irigaţiei cerebrale şi o creştere

a rezistenţei în circulaţia cerebrală.

7.15.Din lotul studiat, în urma efectuării electrocardiogramei s-au constat o serie de

modificări: extrasistole atriale la 4,80%, extrasistole ventriculare la 3,60%, fibrilaţie atrială la

1,60%,0,40% infarct miocardic, 14% bloc de ramura dreaptă (BRD) şi 1,20% bloc de ramura

stângă (BRS).

7.16.Testele cutanate au aratat: la alergeni habituali (praf de casă, acarieni, microbi)-negativ;

la pulberi de bumbac, pulberi de la locul de muncă - intens pozitiv; test bronhodilatator cu

Alupent –pozitiv; (VEMS a crescut cu 35%). Proba locului de munca : pozitiva (VEMS a scazut

cu 30% ).

7.17.Examamenul de sputa a evidentiat: numeroase eosinofile, cristale Charcot –Leyden,

spirale Kurschmann, bacilul Koch absent;

8. CORELAŢII ÎNTRE PARAMETRII INVESTIGAŢI

8.1.Din lotul studiat, 52,78% au prezentat disfuncţii ventilatorii şi 47,22% dintre ei,erau

cunoscuţi fumători.

8.2.Corelaţiile între VSH şi numărul leucocitelor arată posibila prezenţă a infecţiilor de

focar, infecţii dentare sau a afecţiunilor reumatismale.

8.3.Din numărul pacienţilor hipertensivi, 47 pacienti (18,80%), 41 pacienţi (87,23%) au

prezentat şi hipertrofie ventriculară stângă (HVS), dar şi 2 pacienţi normotensivi, au prezentat

aceeaşi afecţiune.

8.6. La lotul studiat am remarcat reducerea VS cu 18-19 % și a VD cu 2-3 % care exprimă

o reducere a irigaţiei cerebrale, pe fondul unei hipertonii evidenţiată de creşterea IR (22 – 23%).

Aceşti parametrii Dopppler s-au corelat semnificativ ( r= - 0,563 şi r= - 0,652) cu creşterea TAS

şi TAD şi cu semnele clinice .

9

9. DISCUŢII

Lotul de studiu a inclus un număr de 250 pacienţi care lucrează în mediul textil , în regim

de muncă de 2 schimburi de 8 ore, la SC. X’Ester S.A.,cu sediul în Râmnicu Vâlcea.Mediul de

provenienţă al angajaţilor a fost predominant urban 89,60%,în comparaţie cu cel rural de

10,40%.

Repartiţia pe sexe: 175 au fost femei şi 75 bărbaţi,reprezentând 70%, respectiv 30%.Raportul pe

sexe F/B a fost 2,33. Media de vârstă a lotului de pacienţi incluşi în studiu este de 36,19 cu o

deviaţie standard (DS) de 8,71.Se constată că cei mai numeroşi sunt din grupele 30-39 ani

(60,80%) urmaţi de grupa de vârstă 40-49 ani(21,20%). Comparând vârstele medii ale femeilor

şi bărbaţilor, am identificat o diferenţă importantă statistic, femeile fiind, în medie, mai tinere

decat bărbaţii (35,38 ani vs. 38,03 ani).

În secţia Filatură, au apărut şi cele patru cazuri de astm bronşic profesional

(1,60%),(procent asemănător cu cel citat în literatură); În urma investigaţiilor s-au înregistrat

următoarele rezultate:doar 91 de muncitori (36,40%) au capacitatea vitală scăzută, restul de

63,60% au avut valori în limite normale. Din lotul studiat, 52,78% au prezentat disfuncţii

ventilatorii şi 47,22% dintre ei,erau cunoscuţi fumători. Din cei 250 pacienţi examinaţi, 58 (

23,2%) au avut un VEMS scăzut cu 30%,iar 192 pacienţi (76,80%) au prezentat un VEMS

normal.Explorările ventilatorii au evidenţiat:3,60%(9 pacienţi) cazuri de disfuncţii obsructive

ventilatorii uşoare,2,40%(6 pacienţi),cazuri de disfuncţii obsructive ventilatorii medii,4,40% (11

pacienţi) cazuri de disfuncţii mixte

uşoare,1,20%(3 pacienţi), cazuri de disfuncţii mixte medii şi 1,20% (3 pacienţi) cazuri de

disfuncţii restrictive uşoare.

Pacienţii hipertensivi s-au înregistrat în secţiile Filatură (23),Finisaj (18) şi restul (7) la

Tesa, reprezentând 18,80% din lotul studiat .

S-a apreciat irigaţia cerebrală prin metoda neinvazivă de explorare cu ultrasunete

Doppler, metodă mai puţin utilizată pentru explorarea irigaţiei cerebrale la muncitorii textilişti.

Rezultatele referitoare la examenul Doppler vascular extracranian arată modificări la un

procent de 16,80% din totalul de 250 pacienţi. Am remarcat o reducere a vitezelor sistolice şi

diastolice pe arterele carotide comune dreaptă, respectiv stangă cu 18% respectiv 19%, ce atrage

atenţia asupra reducerii irigaţiei cerebrale. Important de subliniat este creşterea indexului de

rezistenţă cu 23% ce atrage atenţia asupra creşterii rezistenţei în circulaţia cerebrală, pe fondul

unei hipertonii, în special la pacienţii cu HTA.Această creştere a indexului de rezistenţă ar

explica şi reducerea irigaţiei cerebrale. Reducerea irigaţiei cerebrale se poate explica pe de

oparte, datorită hipertoniei generale dar şi în circulaţia cerebrală, iar pe de altă parte, datorită

prezenţei spondilozei cervicale prezentă la majoritatea lucrătoarelor(determinată de poziţia de

lucru)(Zgăbăruş M. et al, 2010, 2011, 2012)

În urma efectuării electrocardiogramei s-au constat o serie de modificări:extrasistole

atriale la 4,80%,extrasistole ventriculare la 3,60%,fibrilaţie atrială la 1,60%,0,40% infarct

miocardic,14% bloc de ramura dreaptă(BRD) şi 1,20% bloc de ramura stângă (BRS).

Din numărul pacienţilor hipertensivi,41 pacienţi (4,65%)au prezentat şi hipertrofie

ventriculară stângă (HVS),dar şi 2 pacienţi normotensivi(2,90%),au prezentat aceeaşi afecţiune.

10

10. CONCLUZII

1. În cercetarea de faţă s-a luat în studiu un lot de 250 muncitori textilişti din cadrul firmei

SC.X’ESTER SA.din Rm. Vâlcea, în majoritate femei(175-70%)şi 75 bărbaţi cu vârste

cuprinse între 16-65 ani( grupa de vârstă 30-39 ani a fost de 35,2% din lot). predominant

din mediul urban(89,6%). Vârsta medie a lotului examinat a fost de 36,19 fără diferenţe

semnificative femei-bărbaţi. Din lotul examinat 21,20% au fost fumători.

2. S-a efectuat un studiu clinic şi paraclinic complex al acestui lot, folosind metode

neinvazive de explorare: determinări de TAS, TAD,AV, ECG, explorare vasculară

cerebrală Doppler, spirogramă, examene de laborator: VSH, glicemie, examen sumar de

urină, uree, creatinină, colesterol, trigliceride, leucocite, examen de spută, teste cutanate.

3. Pacienţii hipertensivi s-au inregistrat in secţiile Filatură (23),Finisaj (18) şi restul (7) la

Tesa,într-un procent de 18,80%. Dintre aceştia, 87,23% au prezentat HVS de tip

concentric. Din lotul examinat am depistat doar 12,73% cu HTA fără HVS.

4. Explorarea vasculară Doppler cerebrală efectuată cu aparatul HI-DOP cu sonde de 4MHz

si 8MHz pe arterele carotide comune bilateral, la lotul textiliştilor cu HTA, a arătat

modificări ale parametrilor Doppler la 16,80% din aceştia. Am remarcat o reducere a

vitezei sistolice pe artera carotidă comună dreaptă cu 18% şi cu 19% pe cea stângă, faţă

de valorile lotului martor, ce semnifică o reducere a irigaţiei cerebrale. Important de

subliniat este creşterea indexului de rezistenţă cu 23%, respectiv 22% pe artera carotidă

dreaptă, respectiv stângă, atrăgând atenţia asupra creşterii rezistenţei în circulaţia

cerebrală pe fondul unei hipertonii la textiliştii hipertensivi. Reducerea irigaţiei cerebrale

s-ar putea explica, pe de o parte datorită hipertoniei generale, dar şi în circulaţia

cerebrală, iar pe de altă parte, posibil şi datorită prezenţei spondilozei cervicale la

majoritatea lucrătorilor, determinată de poziţia de lucru.

5. Examenul clinic şi spirograma a evidenţiat o reducere a capacităţii vitale la 36,40% din

lotul examinat. Deasemenea, o reducere a VEMS cu 35% la 23,20%pacienţi. Am

remarcat prezenţa disfuncţiilor ventilatorii obstructive la 6% (disfuncţii ventilatorii

obstructive uşoare la 3,60% şi la 2,40% disfuncţii ventilatorii obstructive medii).

6. Determinările spirografice, testele cutanate şi examenul sputei au confirmat prezenţa a 4

cazuri de astm bronşic profesional, care reprezintă 1,60% din lotul studiat.

7. În privinţa examenelor de laborator, valori ale glicemiei peste normal au fost înregistrate

doar la 14,40% din lotul studiat. VSH crescut, număr de leucocite peste 10.000/mm3,

creşteri ale proteinei C reactive s-au înregistrat la un număr redus de cazuri, atestand

prezenţa unor infecţii de focar, infecţii reumatismale.

8. Am remarcat o corelaţie semnificativ statistică între textiliştii fumători şi prezenţa

disfuncţiilor ventilatorii, 52,78% dintre textiliştii fumători au prezentat disfucţii

ventilatorii,dar şi 47,22% dintre nefumători au prezentat astfel de disfuncţii. Riscul de a

avea disfuncţii ventilatorii este de 2.87 de ori mai mare la cei fumători.

9. Subliniem o bună corelaţie semnificativ statistică între textiliştii hipertensivi şi prezenţa

HVS determinată ECG. Riscul de a avea HVS este de 88,54 de ori mai mare la cei cu

HTA. De asemenea o bună coelaţie statistică între cei cu HTA şi valori crescute ale

colesterolului sanguin şi a trigliceridelor, precum şi o scădere a HDL-colesterolului.

11

10. De remarcat ca 42 pacienţi (89,36%) dintre cei cu HTA (47 pacienţi) au avut şi

modificări vasculare cerebrale Doppler.

La lotul studiat am remarcat reducerea VS cu 18-19 % și a VD cu 2-3 % care exprimă

o reducere a irigaţiei cerebrale, pe fondul unei hipertonii evidenţiată de creşterea IR (22 – 23%).

Aceşti parametrii Dopppler s-au corelat semnificativ ( r= - 0,563 şi r= - 0,652) cu creşterea TAS

şi TAD şi cu semnele clinice .

11. Concluzia finală:

- Lucrarea de faţă prezintă un studiu clinic şi paraclinic complex cardiovascular şi

respirator la un lot de 250 muncitori textilişti din Rm.Vâlcea, vizând atât starea de

sănătate, cât mai ales, prevalenţa hipertensiunii arteriale şi a astmului bronşic, studiu

puţin menţionat în literatura de specialitate.

- Rezultatele acestui studiu au scos în evidenţă un procent redus de 1,60% de pacienţi cu

astm bronşic profesional, dar o incidenţă de 18,80% cu hipertensiune arterială, 16,4%

cu HVS la lotul de muncitori din grupa de vârstă tanără, pană în 40 de ani.

- De subliniat faptul că la pacienţii cu HTA s-au remarcat şi modificări vasculare

cerebrale, evidenţiate prin metoda neinvazivă de explorare cu ultrasunete Doppler,

metodă mai puţin utilizată la această categorie de subiecţi.

- Se impun metode de îmbunătăţire a condiţiilor de lucru,(asigurarea unei bune ventilaţii,

umidificare, monitorizarea concentraţiilor de praf în sectorul de lucru, efectuarea

anuală a controlului medical periodic complet pe aparate şi sisteme, evitarea factorilor

de stress la locul de muncă) în scopul profilaxiei îmbolnăvirilor.

12

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.Andrei Iuliana, Gusti Simona, Toma I., Romanescu F.M., Gusti Alice(2007)-“Studiul irigaţiei

cerebrale la un lot de muncitoare textiliste , înainte şi după tratament fiziokinetoterapeutic; Al

30-lea Congres National Anual de Medicină Fizică şi Recuperare cu participare internaţională,

2007,Buc.14-17 sept.2007:C1-28;

2.Andrei Iuliana, Romanescu F.M., Toma I., Gusti Simona, Nestianu V.(2007)-“Studiul de

electromiografie de suprafaţă la un lot de confecţionere, ”Conferinţa Naţ.de Medicina Muncii,

19-22 sept.2007, Mamaia, p.42.;

3.Andrei Iuliana (2007)- „Cercetări privind starea de sănătate şi capacitatea de muncă la

persoanele de sex feminin din industria confecţiilor”,Teză de doctorat-Craiova ,2007; Cond.

Ştiinţific-Prof. Dr. Simona Gusti;

4..Bardac D.I.(sub redactia)(2004)-Elemente de medicina muncii si boli profesionale,Ed.Mira

Desing ,Sibiu ;

5..Belu V.(2009)-„Studiul HTA ,ca factor de risc pentru bolile cardiovasculare din zona

Câmpulung Muscel”,Teză de doctorat-Craiova,Cond. Ştiinţific-Prof. Dr. Simona Gusti;

6. Carp C. (2002)- “Tratat de cardiologie”Ed. .Med., Bucureşti, cap 32, p: 992-1033;

7.Cocârlă A.(1985)-Astmul bronşic profesional în bronhopneumopatiile în mediul

industrial,vol.I.,Ed. Dacia,Cluj Napoca,127-173;

8.Dudea S.M., Radu I. Badea(2004)- Ultrasonografie vasculară , Ed. Medicală Bucureşti; 20-32;

70-201; 227-289.;

9.Gusti S.,Pintilie I.(1986) - Reografia in practica medicala,Ed.Medicală Craiova;

10.Gusti S.,Valeriu Neştianu,Gusti Alice,Ionela Iancău(1997)-Fiziologia aparatului cardio-

vascular,Ed.AIUS,P.20-97;148-164;

11.Hăulică I. (2007)- Fiziologie umană, Ed. Medicală ,Bucureşti;

12.Hăulică I.,Carare N.,Rotaru C.(1978)-Elemente in fiziologie,Litografia IMF Iasi;o-

vascular,Ed.AIUS,P.20-97;148-164;

13..Niculescu T.,Toma I.,Pavel A.(2000)-Medicina muncii,vol.II,Ed.Medmun,Bucureşti;

14.Schneider FR.,Ana Petroiu,Georgeta Mihalaş(1998)- Bronhomotricitatea în astmul bronşic şi

bronhopatii-Ed.Viaţa Med.Românească,Bucureşti;

15.Sibel Ozkurt , Beyza Akdag Kargi, Murat Kavas, Fatma Evyapan, Goksel Kiter,Sevin

Baser(2012)-Simptomele respiratorii şi funcţiile pulmonare ale lucrătorilor angajaţi într-o fabrică

turcească de textile”; ; Int. J. Environ. Res., nr.9, p.1068-1076;

16.Ţiglea Lupascu Romiţa,Iuonac Liana,Zvac Marinela,Marinescu Iuliana,Varga

Camelia,Vasilescu Florentina(2006)-Manual pentru pregătire practică,textile-pielărie,Ed.Oscar

Print,Bucureşti,p.12-13;119-131;

17. Zuskin E.,Mustajbegovic J.,Schachter E.N.,Kern J.,Budak A.,Godnic-Cvar J.(1998)-

Respiratory findings in synthetic textile workers,. Am.J.Ind.Med.33,(3),p.263-273;

18. Zgăbăruş M.S.,Gusti S.,Bontea A. (2011)– Correlation between the cardiovascular

manifestations and cerebral irigation in a lot of textile industry workers”, Archivas of Balkan

Medical Union – volume 46 , nr. 2 june 2011-130-133;