Studiul Fenomenelor Complexe -Simulare in Caisson

1

„A cunoaşte pericolul este primul pas

în realizarea protecţiei.”

Col.drd. Ion BURLUI

2

Pentru reuşita editării acestei cărŃi care încununează efortul realizării

Bazei de Pregătire a Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă „Bucovina” al

judeŃului Suceava, autorii, conştienŃi de faptul că nu puteau să realizeze nimic singuri,

succesul fiind al echipei, încearcă pe această cale să aducă mulŃumiri următorilor:

- Col. Marcel Sorin LUCACIU - Inspector General al I.G.S.U. pentru

deschiderea manifestată în introducerea elementelor de noutate în activitatea de

pregătire;

- Pompierilor francezi de la Centrul de formare Seine-et-Marne, în mod special,

Comandant Jeremy Pierlot şi Căpitan Laurent Girardiere;

- Domnului Primar al oraşului Siret - Adrian Popoiu pentru sprijinul acordat în

realizarea Bazei de Pregătire;

- Colectivului de cadre al Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă

„Bucovina” al judeŃului Suceava care a susŃinut prin participarea la experimente

această cauză, în mod deosebit cadrelor Gardei de intervenŃie Siret;

- S.C. TIPO – LIDANA S.R.L. Suceava care a sprijinit apariŃia acestei lucrări

de specialitate.

Autorii.

3

PREFAŢĂ

Analizele incendiilor din ultimii ani, scot în evidenţă comportări ale

focului într-o gamă cât mai diversificată. Din ce în ce mai pregnant şi cu un

ritm alert al producerii evenimentelor, suntem puşi în situaţia alegerii unor

soluţii în faţa a multor

necunoscute de la

propagările neobişnuite

ale fumului şi flăcării

până la comportarea

materialelor cu care s-

au realizat elementele de

construcţie.

Un studiu mai

amplu în baza de

pregătire, ne-a făcut să

înţelegem la un nivel

real comportarea elementelor focului urmărindu-se curba de dezvoltare, care

ne-a fost oferită de materialele teoretice avute la dispoziţie din partea

departamentului SDIS77 Seine–et-Marne –Franţa. Suntem de acord că nivelul

de dezvoltare a studiului arderii în Franţa precum şi în alte state este ridicat,

dar considerăm că se impune formarea unui stil, mod de lucru propriu

adaptat posibilităţilor şi cerinţelor din ţara noastră.

Lucrarea se doreşte a fi un ghid de înţelegere a modului de protecţie a

personalului prin cunoaşterea semnelor şi semnalelor prevestitoare ale

producerii fenomenelor complexe pe timpul incendiilor. Provocarea arderii şi

lucrul real cu focul în baza de pregătire, studiile de caz realizate, ne oferă

răspunsuri la aspectele teoretice neînţelese şi oferă posibilitatea completării

acestui ghid pliat pe ghidurile de referinţă franceze şi cu abordarea

reglementată de Regulamentul de instrucţie al serviciilor profesioniste pentru

situaţii de urgenţă – intervenţie la incendii RSU – 01.

Toate aceste informaţii sperăm că vor fi utile în activitatea de pregătire

operativă a personalului, dar mai ales în timpul intervenţiilor.

Autorii

4

CUPRINS

1.LECTURA FOCULUI – IMPORTANŢA ŞI MODALITATEA DE REALIZARE A

ACESTEIA ………………………………………………………………………………………………………….

5

1.1 CURBA DE DEZVOLTARE A UNUI INCENDIU……………………………………………. 13

1.1.1 FAZELE INCENDIULUI ……………………………………………………………………… 15

1.1.2 FENOMENELE COMPLEXE APĂRUTE PE TIMPUL INCENDIULUI:

PIROLIZA, FLAMEOVER, ROLLOVER, FLASHOVER ………………………………….

17

1.1.3 SEMNALE DE ALARMA PREVESTITOARE ALE FENOMENULUI

FLASHOVER ……………………………………………………………………………………………..

21

1.1.4 FENOMENUL BACKDRAFT ……………………………………………………………….. 23

1.1.5 SEMNALE DE ALARMA PREVESTITOARE ALE FENOMENULUI

BACKDRAFT ……………………………………………………………………………………………..

29

1.1.6 COMPARAŢIE ÎNTRE FENOMENELE FLASHOVER ŞI BACKDRAFT …... 31

2. TACTICILE DE STINGERE ……………………………………………………………………………… 33

2.1 BINOMUL DE STINGERE : ATITUDINEA OFENSIVĂ / DEFENSIVĂ ………….. 33

2.2 UTILIZAREA JETURILOR ………………………………………………………………………… 34

2.3. TEHNICA ACCESULUI ÎN SPAŢII ÎNCHISE ŞI SEMIÎNCHISE …………………… 36

3. CAISSONUL DE ANTRENAMENT……………………………………………………………………. 38

3.1 ROL, DESCRIERE …………………………………………………………………………………….. 39

3.2 PROCEDURA DE LUCRU………………………………………………………………………….. 48

4.STUDII DE CAZ REALIZATE ÎN CAISSONUL DE ANTRENAMENT …………………… 56

5. CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………. 86

6. ANEXE ………………………………………………………………………………………………………….. 91

7. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………. 96

5

1. LECTURA FOCULUI – IMPORTANŢA ŞI MODALITATEA DE

REALIZARE A ACESTEIA

Activităţile personalului operativ structurate pe operaţiuni de pregătire şi desfăşurare

a intervenţiei conform regulamentelor în vigoare impun o gândire logică şi unitară în

abordarea incendiilor. Încă de la alertare se obţin informaţii minime ce constituie formarea

unui plan mental de acţiune. Informaţiile oferite de anunţul de incendiu ne transpun într-o

anumită gamă de abordare preliminară a intervenţiei în funcţie de specificul obiectivului

(locuinţe sau obiective economice, amploarea incendiului – necesarul de forţe, acţiuni de

salvare imediate etc.)

Pentru a aduna şi sintetiza toate informaţiile ce ne sunt utile în stabilirea tacticii de

intervenţie se pune întrebarea de ce se impune o lectură (citire) a focului şi a fumului.

Lectura focului şi a fumului se face odată cu recunoaşterea incendiului, din plan apropiat

sau depărtat, având posibilitatea să se determine astfel materialul combustibil incendiat,

aportul de oxigen, dar nu în ultimul rând să se obţină date cu privire la tipul construcţiei,

riscurile potenţiale generate de incendiu pentru persoanele surprinse, dar şi pentru

personalul de intervenţie. Caracteristicile principale ale fumului şi focului, din punctul de

vedere al interesului pentru personalul de intervenţie, sunt:

Fumul:

- se manifestă în întreg spaţiul afectând mobilitatea forţelor de intervenţie

- favorizează transportul căldurii

- este opac şi toxic

- este inflamabil şi are comportări surprinzătoare

- are gust şi culoare, în funcţie de materialul combustibil care arde.

Focul în încăperi:

- duce la dezvoltarea căldurii

- limitează cantitatea de oxigen în zona de ardere, prin consumarea acesteia

- generează gaze ce se acumulează în încăperi

- contribuie la crearea unei suprapresiuni începând cu partea superioară

- duce la degradarea elementelor portante ale construcţiei

Căldura este o formă de energie, o manifestare a stării de agitaţie mecanică a

moleculelor şi atomilor unui corp. Reacţiile de ardere pe timpul incendiului sunt însoţite de

degajare de căldură ce favorizează crearea unor puncte calde care pot provoca aprinderea

6

substanţelor combustibile în zona respectivă, conducând astfel la autoîntreţinerea arderii

după îndepărtarea sursei de aprindere

1. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN CONDUCŢIE

Are loc prin fenomenul de transmitere a căldurii de la un corp cald la unul rece

datorită moleculelor din masa corpului, fără ca materia să se deplaseze sau să sufere

deformaţii.

Transmiterea căldurii prin conducţie nu se face de toate corpurile în aceeaşi măsură,

în timp ce metalele o transmit cu uşurinţă, azbestul sau pluta o transmit foarte greu.

2. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN CONVECŢIE

Este caracteristic lichidelor şi gazelor care au o coeziune mai redusă între molecule.

Masa de fluid, aflat în imediata apropiere a sursei de căldură, se încălzeşte şi se ridică,

lăsând locul unei mase de fluid rece. Se formează astfel un circuit care propagă căldura în

spaţiu.

3. TRANSMITEREA CĂLDURII PRIN RADIAŢIE

Orice corp cald radiază căldură în spaţiul înconjurător.

La incendii transmiterea căldurii nu se face numai printr-un singur mod (conducţie,

radiaţie sau convecţie), ci prin două sau chiar prin toate formele deodată.

Având luate în calcul aceste idei ne readucem aminte de modalităţile de transmitere a

căldurii prezentate în imaginile următoare :

Metode de transmitere a Metode de transmitere a

călduriicălduriiCONDUCłIA CONVECłIA

RADIAłIA

*Notă : Flacăra dezvoltă un debit de căldură care se transmite prin convecţie în proporţie

de aproximativ 66% şi prin radiaţie în proporţie de 33 %.1

1 Ghidul naţional de referinţă francez, Seine-et-Marne, 2007

7

Se prezintă mai jos, pe un sinoptic logic, de ce se impune lectura focului (citirea

elementelor acestora) ?

NOTĂ: Toate imaginile din lucrare au fost selectate din timpul activităţilor de

instruire în Baza de pregătire Suceava sau pe timpul intervenţiilor la care a

intervenit Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului

Suceava.

1. Stabilirea locului incendiului, şi a zonei de ardere.

2. Puterea calorifică / (intensitatea de ardere). Cunoaştem că puterea calorifică este

determinată de combustibil, de natura materialelor aflate în zona de ardere. În

schimb, intensitatea de ardere este dată de gradul de ventilare al locului focarului

oferit de suprafeţele libere de deschidere şi este determinată de aportul de aer. Se

ajunge astfel la ideea că CINE CONTROLEAZĂ AERUL CONTROLEAZĂ

FOCUL .

8

3. Analiza modalităţilor de propagare ale incendiului şi anticiparea posibilităţilor de

dezvoltare ale acestuia. Anticiparea posibilităţilor de dezvoltare va crea

posibilitatea prudenţei în activităţile de intervenţie şi în raportarea informaţiilor

privind situaţia la locul incendiului, luând în calcul următoarele aspecte:

a. executarea corectă a recunoaşterii prin culegerea tuturor datelor şi

informaţiilor;

b. abordarea celor mai adecvate dispozitive de intervenţie;

c. solicitarea în sprijin a forţelor necesare;

d. limitarea (anticiparea) producerii fenomenelor complexe;

9

4. Protejarea personalul de intervenţie dată fiind evoluţia rapidă şi surprinzătoare a

incendiului. S-au mai folosit şi în alte lucrări abordări de genul „unde există o

victimă sa nu mai apară alta, unde sunt pierderi mari materiale sa nu avem

victime”. Concomitent cu anticiparea dezvoltării arderii, în rolul de comandant al

unei structuri (echipaj, GIS, comandant intervenţie) se va aborda cu maximă

atenţie şi problemele de securitate ale personalului. Dezvoltarea rapidă se referă la

fenomenele complexe abordate în lucrare şi în Ghidul instructorului în formarea

personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012.

Măsuri cu caracter general luate din acest punct de vedere în primele momente ale

acţiunii:

- amplasarea scărilor pentru asigurarea modalităţilor de salvare si de evacuare;

- jetul de apă la nivelul şefului de ţeavă pentru asigurarea imediata a jetului de

protecţiei;

- asigurarea evacuării personalului din clădire în situaţii de gravitate iminentă .

5. Prevenirea producerii unor importante pierderi, a unui impact major socio-

economic în zonă (cetăţeni fără locuinţe, pierderi de slujbe etc.), deci un eventual

colaps.

- afectarea unei linii tehnologice;

10

- o explozie de mare amploare;

- încetarea activităţii a unui obiectiv.

6. Stabilirea şi alegerea tacticilor de intervenţie (ofensivă sau defensivă care definesc

până la nivelul binomului de stingere tipul de atitudine).

Tactica de stingere cuprinde:

- constituirea binoamelor de stingere şi asigurare;

11

- stabilirea căilor de acces şi a punctelor de atac, a posibilităţilor de lucru;

- realizarea dispozitivelor de intervenţie prin deschiderile şi căile de acces stabilite;

- stabilirea maşinilor şi utilajelor de stingere;

- alegerea tipului de ţevi şi a substanţelor de stingere;

- asigurarea punctelor de asistenţă medicală, de refacere a capacităţii de

intervenţie, de asigurare logistică;

- alegerea şi stabilirea manevrelor de forţe;

- stabilirea posibilităţilor de alimentare.

Având în atenţie răspunsul de ce se face citirea focului se pune întrebarea, „cum se

realizează acest lucru”. De asemenea în ordine logică a modului de observare, încă de pe

timpul deplasării se vor aborda cele cinci elemente caracteristice ale incendiului şi anume:

Fumul, la care se va urmări:

- Culoarea şi densitatea care redau

energia, intensitatea tipului

materialelor;

- Volumul incendiat şi poziţionarea sa;

- Înălţimea în zona neutră de unde se

poate observa stratificarea din încăpere;

12

- Viteza şi pulsaţiile care indică presiunea din interiorul încăperii.

Flacăra, va fi analizată după:

- Culoare, în funcţie de care se poate

stabili temperatura (albă > 1000°C,

galbenă 800 - 1000°C, portocalie 600 -

800°C, roşie 400 - 600°C, roşiatică

200 - 400°C) 2;

- Volum, care redă amploarea

incendiului;

- Localizare, după care se identifică zona

de ardere.

Căldura, funcţie de care se va urmări:

- Gradul de carbonizare al

materialelor combustibile;

- Deformarea materialelor

combustibile;

- Apariţia veziculelor pe materialele

acoperite cu vopsea;

- Creşterea bruscă a temperaturii;

- Piroliza, gazele de piroliză indică o

temperatură ridicată (în urma

căldurii acumulate prin convecţie şi radiaţie şi a presiunii stratului de fum).

Deschiderile, se vor avea în vedere:

- Numărul şi locul acestora;

- Elementele deschise şi necesitatea

închiderii pentru oprirea ventilării;

- Opacitatea / căldura vizibilă, ca semne

prevestitoare ale fenomenelor complexe.

2 Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu, 2010

13

Atunci când deschizi o fereastră sau o uşă trebuie să observi cum se

comportă fumul şi aerul curat care intră.

Sunetele, care vor oferi informaţii despre:

- Trosnete - violenţa incendiului

- Vuiet sau respiraţie şuierătoare - presiunea

ridicată din interiorul încăperii;

- Cracaj3- natura materialelor combustibile;

- Sunete înăbuşite – o ardere mocnită.

Cele mai multe incendii cu care ne confruntăm se produc

în clădiri, dar în general putem spune că au loc în spaţii

închise sau semi – închise.

Utilizarea de materiale noi, materiale de sinteză cu combustibilitate diferită,

comportări diferite dar şi îmbunătăţirea izolaţiei clădirilor influenţează în mod semnificativ

comportarea acestora sub acţiunea incendiilor.

La scară mică, iniţial incendiile se dezvoltă rapid, produc o cantitate mare de

fum şi provoacă datorită căldurii gaze inflamabile. Ne aducem aminte că piroliza4 apare ca

efect al căldurii asupra materialelor combustibile solide.

Este un fenomen foarte important al incendiului care se produce şi în

condiţiile existenţei oxigenului şi în lipsa acestuia.

Fumul şi gazele generate de incendiu nu sunt simple reziduuri sau produse de

ardere, în realitate acestea formează un amestec de combustibil şi sunt esenţiale în

formarea, apariţia fenomenelor flashover şi backdraft.

1.1.CURBA DE DEZVOLTARE A UNUI INCENDIU

În continuare vor fi abordate cele două fenomene, analizându-se grafic curba de

dezvoltare a unui incendiu, corelat cu activitatea în spaţiul închis, respectiv semi – închis.

Acestea pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi sub mai multe forme

prezentând zeci de parametri ca şi complexitate. Cel mai important lucru rămâne riscul la

care suntem expuşi şi de aceea acesta se bazează pe ora şi locul intervenţiei. Confruntându-

ne cu aceste fenomene care pot fi explicate ca fenomene termice extrem de periculoase, de

multe ori fatale, este necesar să aflăm toate informaţiile şi elementele care să ne permită să

analizăm şi să evaluăm riscurile şi să abordăm cele mai corespunzătoare activităţi 3 Procedeu industrial de descompunere, la temperaturi şi presiuni înalte, cu precădere în industria petrolieră. 4 Descompunerea chimică ireversibilă ce provoacă gaze de piroliză, care ard efectiv.

14

operaţionale. Ideea de bază este deci de a se înţelege, prin studiul semnelor prevestitoare,

apariţia fenomenelor complexe încadrând momentul în care am ajuns la locul incendiului în

graficul curbei de dezvoltare al acestuia. Acest lucru ne permite abordarea tehnicilor de

stingere adecvate conform circumstanţelor.

Acest grafic reprezintă dezvoltarea unui incendiu într-un spaţiu semi-deschis. Acest

fapt este verificat de fiecare dată, indiferent de mărimea spaţiului, şi atunci când

deschiderea este suficient de mare pentru a furniza cantităţi suficiente de comburant

(oxigen). Doar parametrul „timp” variază în funcţie de datele iniţiale. Aceasta corespunde

unei arderi intense incomplete. În acest caz personalul de intervenţie nu intervine.

Obiectivul personalului de intervenţie este să nu fie niciodată surprinşi de fenomenul

flashover5.

Lectura focului este utilă deoarece permite personalului de intervenţie să

determine unde se află, pe acest grafic şi de asemenea să adapteze acţiunile la situaţia

găsită.

În continuare vom trata modul de comportare şi observare ale elementelor

focului pe toate fazele incendiului pentru a înţelege producerea acestora. Avem luat în

calcul o încăpere clasică cu un volum de circa 90 m3 cu mobilier şi amenajări

interioare specifice zonei.

Ca şi potenţial caloric utilizat în interiorul caisson-ului de simulare vom lua în

calcul peste 150 kg lemn sub diferite forme. Avem nevoie de o cantitate suficientă de

oxigen pentru o ardere rapidă dar mai ales menţinerea acesteia.

5 FLASHOVER-UL, poate fi definit: într-un spaţiu semi-deschis, trecerea instantanee dintr-o situaţie de incendiu localizat la incendiu generalizat de materiale combustibile care se găsesc în acel loc.

15

1.1.1 a. IZBUCNIREA INCENDIULUI

SCENARIU: Incendiu declanşat într-un spaţiu semideschis. O2 suficient printr-o deschidere.

FUMUL : Fum lejer de culoare clară, neradiat, dar deja invaziv şi toxic, cu o viteză foarte redusă

FLĂCĂRILE : Culoare deschisă, în general galbenă, care indică un aport suficient de comburant. Dimensiuni diferite în funcţie de

natura, cantitatea de material combustibil din încăpere şi locul focarului iniţial (mici dacă nu intră în contact cu pereţii – mari dacă

intră în contact cu pereţii)

SUNETELE : Trosnituri posibile sau nu.

DESCHIDERILE : Deschise. Există suficient comburant în încăpere. Incendiul consumă oxigenul din interiorul încăperii.

CĂLDURA: Doar în contact cu flăcările.

Observaţii: Această fază poate fi foarte rapidă sau să dureze o perioadă lungă, depinde de natura materialelor şi de gradul de

ventilare al spaţiului.

16

b. DEZVOLTAREA – PARTEA I

DE REŢINUT: În cazul unui incendiu potenţialul caloric este majorat de eliberarea de fum şi gaze cu grad ridicat de inflamabilitate.

SCENARIU: avem material combustibil suficient. Oxigenul va întreţine arderea în continuare.

FUMUL : Fumul se îngroaşă şi începe să devină radiant prin îngroşare şi dispunere în straturi (denumit stratificare de fum). Acestea

sunt formate pe de o parte din particule (care dau caracterul opac) şi pe de altă parte de produse de ardere (CO) şi de o cantitate

mare de gaz combustibil nears (molecule de hidrocarburi produse de piroliza materialelor) care le conferă caracterul inflamabil.

FLACĂRILE : Flăcări înalte provocate de incendiul care se dezvoltă dar care rămâne încă localizat. Culoarea poate începe să bată spre

portocaliu, din cauza ratei de epuizare a O2 din încăpere.

SUNETELE : Trosnituri perceptibile şi nete.

17

DESCHIDERILE : Deschiderile sunt suficiente pentru a permite aportul continuu de aer proaspăt, deci a comburantului (O2). Cu cât

deschiderea este mai mare cu atât focul este mai viu.

CĂLDURA: Focar foarte radiant care face ca fenomenul de piroliză să se producă. Temperatura fumul creşte şi începe să

«încălzească» toată încăperea, inclusiv pereţii care absorb în acest moment o parte din temperatura produsă. O creştere a

temperaturii este configurată încetul cu încetul.

Observaţii :

- Definiţia pirolizei : descompunerea chimică ireversibilă a unui material sub acţiunea căldurii. În general, pentru materialele

comune, piroliza se manifestă intens atunci când temperatura depăşeşte 200°C .

- Arderea unui scaun formează un strat de fum de 1,50 grosime sub tavanul unei încăperi de 20 m2 în mai puţin de un minut.

- CO : gaz toxic şi exploziv (+ inodor, incolor, insipid) – gamă de inflamabilitate : 12,5 - 74 % - temperatură de aprindere : 605°C.

- Prin compoziţia sa fumul are temperatura de aprindere de 600/650°C.

1.1.2 c. DEZVOLTAREA – PARTEA II

18

SCENARIU: incendiul se dezvoltă având material combustibil şi O2.

FUMUL: Stratul este foarte gros şi este responsabil de « combustibili », inclusiv de CO. Fumul devine tot mai radiant şi zona

neutră coboară rapid până la stabilizare (înălţimea liberă de aproximativ 80 cm.). Pierderea vizibilităţii este totală. În interiorul

perdelei de fum,produsele nearse ating temperatura de ardere. În contact cu puţin oxigen, acesta se aprinde la nivel local şi

temporar, acest fenomen este cunoscut sub denumirea de «îngeri care dansează» (Sinonim : « flameover », « fire snake »). Acest

fenomen accelerează creşterea temperaturii în stratul de fum.

FLĂCĂRILE : Dimensiunea flăcărilor la nivelul focarului a scăzut datorită stratificării semnificative a fumului. Flăcările se inchid la

culoare datorită cantităţii reduse de O2. Focarul este încă localizat dar îşi păstrează puterea.

SUNETELE : Trosnituri perceptibile şi nete.

DESCHIDERILE : Viteza de evacuare a fumului la nivelul deschiderilor este importantă (semn de temperatură ridicată) şi indică

presiunea în partea înaltă. Un «tiraj» este configurat, accelerarea alimentării cu aer proaspăt în partea joasă. Se instalează o

presiune graduală (creşterea presiunii în partea înaltă/scăderea presiunii în partea joasă).

CĂLDURA : Aceasta provine de la stratul de fum. Radiaţia focarului devine secundară. Elementele combustibile aflate la distanţă

de focar încep să se pirolizeze datorită radiaţiei temperaturii fumului. Această radiaţie este accentuată din momentul în care

elementele ating aceeaşi temperatură ca şi stratul de fum, vorbim în acel moment de «feedback radiativ ». Căldura este copleşitoare şi

este necesară poziţia în genunchi.

În continuarea de-a lungul graficului, cu cât trecerile sunt mai rapide cu atât creşte riscul (cinetica fenomenului de incendiu).

Presiunea fumului într-un incendiu : de ordinul a 5 - 40 Pa.

Viteza fumului: de 0,20 m/s la 1 m/s în general.

Piroliza are loc mai mult sau mai puţin rapid, în funcţie de natura şi starea materialelor combustibile (lemn / plastic / hârtie).

Atitudinea adoptată în raport cu aceste semnale este o atitudine ofensivă. Cu toate acestea, semnale cum ar fi „îngeri care

dansează” (flameover), piroliza elementelor distante de focar sunt semnale de alarmă care indică iminenţa producerii fenomenului şi

necesită o reacţie imediată.

19

d. DEZVOLTAREA – PARTEA III

SCENARIU: temperatura a crescut mult. Avem oxigen în continuare.

FUMUL : Stratul de fum a depăşit temperatura de ardere a gazelor combustibile. Există inflamaţie la nivelul interfeţei aer/fum sub

formă de role de foc denumite « rollover ». Aceste role de foc se deplasează în funcţie de tirajul focului.

FLĂCĂRILE: Acestea există acum sub forma unui liant între focar şi stratul de gaze.

SUNETELE : Nu sunt perceptibile sunete particulare.

DESCHIDERILE : Deschiderile sunt suficiente pentru a permite aportul continuu de aer proaspăt, deci comburantul (O2). Viteza de

evacuare a fumului la nivelul deschiderilor este importantă (semn de temperatură ridicată). Inflamarea fumului poate avea loc la

nivelul deschiderilor

20

CĂLDURA : Radiaţia produsă de rollover accelerează piroliza elementelor din partea de jos a încăperii. Această descompunere a

materialelor alimentează continuu stratul de fum.

Fenomenul rollover este un semnal care anunţă iminenţa producerii fenomenului flashover. Atitudinea care trebuie

adoptată este una defensivă (retragere cu refulare masivă).

Atacul trebuie realizat din afara încăperii până la dispariţia «rollover-ului». Atenţie la vaporii creaţi de refularea apei si la

progresia în încăpere. Refularea necontrolată poate produce opărirea personalului. Se foloseşte tehnica literelor şi răcirea succesivă.

Reducerea temperaturii prin refularea unui jet la 500°C în stratul superior poate avea ca efect de exemplu răcirea în zona de foc

cu 30°C şi ridicarea temperaturii cu 7 – 8 °C în zona de refulare unde se află servantul.

e. FLASH OVER & FAZA DE ARDERE GENERALIZATĂ

SCENARIU: fenomenul a fost declanşat şi a cuprins toată încăperea.

21

FUMUL : Fumul este vizibil la ieşirea din încăpere şi se propagă.

FLĂCĂRILE : Ocupă toată încăperea şi se pot propaga la încăperile alăturate.

SUNETELE : Fluierături

DESCHIDERILE : Toate ferestrele pot începe a se topi, ceea ce permite întreţinerea arderii generalizate.

CĂLDURA : Temperatură foarte mare. Aceasta poate depăşi 1000°C.

Deci fenomenul flashover reprezintă trecerea de la arderea localizată la arderea generalizată a materialelor combustibile dint-o

încăpere. Această trecere durează de la 5 la 15 secunde şi este urmată de arderea generalizată. Este o etapă normală a dezvoltării unui

incendiu într-un spaţiu semi-deschis

Nivelul de protecţie necesită o lectură a focului permanentă. Absenţa temperaturii ridicate nu este un semnal de absenţă a

pericolului producerii fenomenului.

DE REŢINUT: Protecţia în faţa fenomenului flashover este strâns legată de retragerea forţelor din încăpere şi evacuarea

acesteia.

1.1.3 Semnale de alarmă prevestitoare ale fenomenului flashover

Ca şi o sinteză a celor prezentate semnele prevestitoare şi modul de manifestare al fenomenului este prezentat în imaginile de mai

jos:

22

FENOMENUL FLASHOVERFENOMENUL FLASHOVER

Reprezintă trecerea instantanee, într-un spaŃiu alimentat cu aer, la ardere generalizată.

- SpaŃiul este semi-deschis (geamuri,

uşi deschise)

- Fumul şi gazele se stratifică şi formează un amestec combustibil

CondiŃii iniŃiale:

aer

Degajarea de gaze

calde şi fum

Gaze de piroliză

3.1

FENOMENUL FLASHOVERFENOMENUL FLASHOVER

- Limbi de flacără portocalie apar în

stratul de fum

- Fenomenul de flashover s-a produs

- Temperatura « ambiantă » a atins

mai mult de 1000°C

- Fenomenul se poate produce

începând de la 500°C

Fenomenul flashover este o fază obligatorie la toate incendiile în spaŃiile semi-deschise.

3.2

SEMNALE DE ALARMĂ ALESEMNALE DE ALARMĂ ALE

FENOMENULUI FLASHOVERFENOMENULUI FLASHOVER

PrezenŃa deschiderilor permit aportul de aerFocar vizibil cu flăcări bine

delimitate

Strat de fum dens Temperatură

ridicată şi în

creştere

ApariŃia flăcărilor violente în stratul de

fum

Flăcările violente anunŃă iminenŃa producerii fenomenului flashover.3.3

23

1.1.4 Fenomenul backdraft

Pentru explicarea fenomenului backdraft vom constitui următoarele ipoteze de scenariu tip de incendiu:

1. Iniţierea incendiului

Arde un obiect presupunându-se că avem o sursă de aprindere. Incendiul consumă oxigen care este în cantitate suficientă pentru a

întreţine arderea.

a. Gazele de piroliză sunt nesemnificative.

FUMUL: este slab, fără importanţă semnificativă.

FLACĂRA: este de mică intensitate.

CĂLDURA: se transmite prin convecţie şi începe să se acumuleze.

DESCHIDERILE: inexistente

SUNETELE: specifice unei arderi normale.

Observaţie: radiaţia emisă încălzeşte materialele adiacente focului afectate de viteza de ardere.

24

2. Dezvoltarea incendiului

Materialele afectate de căldura emisă prin radiaţie în zona de ardere se descompun şi se inflamează din aproape în aproape. Focarul

devine mai important, cantitatea de oxigen devine mai redusă şi nu mai avem o ardere completă.

FUMUL: începe să devină mai dens şi opac şi se acumulează în partea înaltă.

FLACĂRA: este mai mică.

CĂLDURA: eliberată creşte şi implicit temperatura.

DESCHIDERILE: inexistente

SUNETELE: înăbuşite, tot mai slabe.

Observaţie: se formează puternice gaze de piroliză care se acumulează în partea de sus a încăperii. Are loc stabilirea unui

echilibru termic care duce la creşterea presiunii. Se reduce considerabil cantitatea de oxigen.

25

3. Premergător declanşării fenomenului

Piroliza se manifestă în continuare pereţii acumulând căldură sub efectul convecţiei şi a radiaţiei. Oxigenul devine tot mai redus.

FUMUL: creşte în volum, determină presiune ridicată în încăpere.

FLACĂRA: este aproape inexistentă. Se manifestă sub forma unor urme de jar, scântei, cărbuni aprinşi

CĂLDURA: se concentrează în întreg spaţiul, pereţii acumulează căldura.

DESCHIDERILE: inexistente, dar datorită presiunii există pulsaţii ale fumului prin fisuri, fante ale elementelor de construcţie.

SUNETELE: se manifestă sub formă de şuierat,

Observaţie: se realizează un echilibru termic ce creează impresia că focul e în stagnare. Piroliza este în dezvoltare chiar şi în

lipsă de oxigen. Creşte presiunea în interior şi apar pulsaţii ale fumului şi vibraţii ale golurilor.

26

3. Aportul necontrolat de oxigen

Schimburile de oxigen sunt aproape inexistente. Încăperea este sub presiunea gazelor combustibile, temperatura fiind ridicată.

Există sursă sub forma unei flăcări foarte uşor vizibile sau sub formă de jar, scântei.

FUMUL: este foarte încărcat în gaze de piroliză, funingine, gaze nearse, presiunea fiind foarte ridică

FLACĂRA: aproape invizibilă, având loc o ardere mocnită

CĂLDURA: se menţine ridicată, încăperea fiind supraîncălzită

DESCHIDERILE: inexistente până la momentul declanşării fenomenului.

SUNETELE: înăbuşite până în momentul deschiderii când se produce un vuiet pe timpul aspiraţiei de oxigen.

Observaţie: fumul este tot mai dens, opac şi culoare variabilă, având multe molecule de carbon.

27

ATENŢIE: Fumul negru arată că acesta este extrem de încărcat de energie, fumul galben indică o creştere semnificativă a

temperaturii, fumul alb şi rece nu este neutru şi poate prezenta pericol.

DE REŢINUT: În acest moment în care are loc un aport de oxigen involuntar sunt întrunite elementele arderii cu

menţiunea că nu avem oxigen suficient. Admisia de aer are loc prin deschiderea unei uşi sau ferestre, trape sau

prin cedarea acestora datorată presiunii acumulate în interior.

4. Producerea fenomenului backdraft

Definit ca explozia fumului supraîncălzit acumulat în volumul închis în momentul aportului de oxigen. Explozia este urmată de

flacără.

Aportul de oxigen determină inflamarea amestecului combustibil care atinge rată de inflamabilitate (temperatura de autoaprindere).

FUMUL: este supraîncălzit fiind peste limita superioară de

inflamabilitate până în momentul aportului de oxigen,

28

ulterior explodând

FLACĂRA: este violentă, vizibilă în întreg spaţiul interior şi exterior sub forma unei sfere de foc

CĂLDURA: creşte temperatura odată cu producerea fenomenului

DESCHIDERILE: a fost creat aportul de oxigen prin deschiderea sau cedarea unui gol care a dus la îmbogăţirea amestecului combustibil

în încăpere şi care a coborât şi încadrat în zona de inflamabilitate amestecul.

SUNETELE: un vuiet puternic la aspirare şi un zgomot puternic la explozie.

Observaţie: spaţiul s-a umplut de o minge de foc care apare îndeosebi spre deschiderea creată ca urmare a expansiunii presiunii

acumulate.

DE REŢINUT: Orice deschidere poate declanşa fenomenul menţionat. Semnalele trebuie să facă obiectul recunoaşterii îndeosebi pe

timpul lecturii focului.

ATENŢIE: suflul exploziei influenţează termic structurile elementelor de construcţie care sunt supuse unui val de presiune care

provoacă uneori mari pagube şi care pun în pericol clădirea prin cedarea acestora. Personalul poate fi expus arsurii, lovirii de elementele

proiectate în urma exploziei, rănirii în urma căderilor de materiale, traume în urma suflului exploziei.

FOARTE IMPORTANT: fenomenul se poate produce pe ambele faze ale incendiului, de dezvoltare sau regresie.

SCENARIU:Ne aflăm pe faza de regresie a incendiului, nu toate materialele au ars în întregime datorită lipsei de oxigen. Încăperea se

transformă în spaţiu închis din diferite motive (a fost închisă uşa, fereastra, a fost obturat golul prin căderea unui panou). Incendiul se

află într-o regresie lentă. FOCUL RESPIRĂ ÎN CONTINUARE.

FUMUL: se adună în încăpere creând presiune şi se încălzeşte datorită căldurii existente acumulată în interior.

FLACĂRA: este uşor vizibilă sau sub formă de jar, scântei sub efectul insuficienţei oxigenului

CĂLDURA: se menţine datorită pereţilor, a elementelor de construcţie încălzite. Provoacă în continuare piroliza materialelor care nu au

ars în întregime.

DESCHIDERILE: se creează aport de oxigen datorat unei deschideri de uşă, geam, trapă sau cedarea acesteia.

SUNETELE: un vuiet puternic la aspirare şi un zgomot puternic la explozie.

29

Observaţie: oxigenul aspirat va ajunge în zona sursei de aprindere şi va declanşa fenomenul. Arderea generalizată şi temperatura în

interior poate fi mai mică ca în situaţia producerii pe faza de dezvoltare deoarece intensitatea termică este mai redusă în această

situaţie.

1.1.5 Semnale prevestitoare ale fenomenului backdraft

Ca o sinteză fenomenul ca şi mod de producere, semne prevestitoare şi mod de manifestare este prezentat în imaginile de mai jos.

30

FENOMENUL BACKDRAFTFENOMENUL BACKDRAFT

Reprezintă o explozie a fumului supraîncălzit şi acumulat într-un spaŃiu închis (practic ermetic)

care primeşte un aport de aer.

aer

aer

Fum şi gaze calde - SpaŃiul este închis

- Incendiul consumă oxigenul din

aerul prezent în spaŃiu

- SpaŃiul se umple de fum

- Temperatura în interior este foarte mare

CondiŃii de producere a fenomenului:

4.1


CondiŃii de producere :

- Aerul este aspirat şi produce un “suflu” violent

Declanşarea fenomenului:

aer

- Un geam cedează sau/şi un pompier deschide o uşă sau sparge un geam…

- Amestecul combustibil se află în

zona de inflamabilitate

4.2


- Se produce o explozie violentă

- SpaŃiul se transformă într-o

“bulă de foc”

Pericol pentru personal:

- Arsuri

- Suflul exploziei

- Vătămări în urma

proiectării elementelor de

construcŃii

- Cedarea elementelor de

susŃinere ale clădirilor

Acest fenomen este accidental şi nu este o fază obligatorie a incendiului.

4.3

SEMNALE DE ALARMĂ ALESEMNALE DE ALARMĂ ALE

FENOMENULUI BACKDRAFTFENOMENULUI BACKDRAFT

Ferestre negre care pot vibra

Fum gros care iese

prin fisuri

Temperatură perceptibilă

Câteva

flăcări vizibile

Sunete puternice

Fumul iese pe sub uşi putând fi reaspirat

Culoarea fumului particulară (diferită)

Toate aceste semne ne indică o intensitate termică mare în interiorul spaŃiului şi

sunt prevestitoare ale fenomenului backdraft.4.4

31

1.1.6 COMPARATIA FENOMENELOR COMPLEXE

BACKDRAFT FLASHOVER

Incendiu iniţial

Fenomenul de piroliză

Situaţia apariţiei fenomenului

de backdraft

Dezvoltarea stratului de fum

Declanşarea fenomenului

Situaţia pre – flashover

Fenomenul de backdraft

Fenomenul rollover

Fenomenul flashover

Aer

Aer

32

CARACTERISTICI BACKDRAFT FLASHOVER

Zone de incendiu Spaţii închise Spaţii semi - deschise

Factori declanşatori Alimentarea cu aer (O2) Căldura

Fumul

- Foarte dens, uleios;

- De culoare neobişnuită

(Gălbui, maroniu, verde)

- Dens, creează un

strat de fum;

- Culoare clasică

Flacăra

- Fără flacără;

- Culoare strălucitoare

- Flăcări vizibile (galben

intens);

- Flacără luminoasă,foarte

mici flăcări vizibile

Căldura

- Importantă;

- Repartizată

- Importanţă şi copleşitoare;

Sunete - Asurzitoare - Normal (net)

Structura

- Geamuri înnegrite foarte

fierbinţi;

- Pereţi calzi;

- Vibrarea uşilor,

- Deschiderile mari

alimentează incendiul cu aer

proaspăt

Tipul incendiului - Mocnit - Luminos

Riscuri majore

- Explozie;

- Colaps

- Arsuri;

- Propagare.

CONCLUZII:

Este uşor de înţeles că fenomenele pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi

prezintă interes pentru mai multe domenii adiacente. Riscul pentru pompieri apare în funcţie de

moment şi locul intervenţiei.

Flashover-ul apare în faza de creştere a incendiului. Este momentul în care incendiul localizat se

generalizează.

33

Backdraft-ul poate fi mai insidios şi poate să apară atât în faza de creştere cât şi în faza de

declin. Atenţia militarilor poate fi scăzută ceea ce face această fază mai

delicată şi mai periculoasă.

Este necesară o vigilenţă ridicată pe întreaga durată a intervenţiei.

În cazul în care explicaţia teoretică a acestor fenomene este stabilită, procesul de identificare a

acestora, poate fi dificil.

Detectarea lor necesită vigilenţă în orice moment şi trebuie asociată cu recunoaşterea

preliminară a spaţiului.

2. TACTICI DE STINGERE

În stabilirea tacticii de intervenţie, ofensivă sau defensivă, vor sta toate elementele de lectură a

focului şi semnalele prevestitoare.

ATENŢIE: fiecare încăpere este predispusă a oferi posibilitatea apariţiei fenomenelor. De aceea

este cel mai important ca binomul de stingere să aibă în permanent în vedere că acţionând mai mult

autonom este la latitudinea lui să stabilească atitudinea ofensivă sau defensivă propusă.

În afară de cunoaşterea regulilor de acţiune, trimiterea apei asupra focarului şi folosirea jetului

ţevii de refulare, binomul de stingere trebuie să dea dovadă şi de un comportament adecvat şi

adaptat în funcţie de situaţia cu care se confruntă.

2.1 Binomul de stingere

Această capacitate de analiză şi de luare de decizii de către echipă este indispensabil binomului

de stingere.

Într-adevăr, legătura dintre şeful gărzii de intervenţie (comandant de echipaj) şi binomul de

stingere, poate fi întrerupt în timpul fazelor de progresie, lăsând binomul de stingere în autonomie

(să acţioneze singur). Alegerile echipei sunt deci decisive.

ATENŢIE! Binomul de stingere nu trebuie să acţioneze într-o manieră independentă ci să

analizeze situaţia să acţioneze într-o manieră adaptată, atât pentru protecţia sa cât şi pentru

eficacitatea intervenţiei sale după principiul:

A IDENTIFICA A EVALUA A ACŢIONA

În cazul unei acţiuni asupra mediului său, binomul de stingere evaluează rezultatul şi acţionează în

consecintă.

A ACŢIONA A EVALUA A REACŢIONA

Astfel, binomul de stingere, poate să adopte, în funcţie de elementele furnizate de natura

intervenţiei şi de mediu sau de indicaţiile şefului gărzii de intervenţie, o atitudine defensivă sau

ofensivă în timpul acţiunii.

34

Crearea atitudinii defensive se poate produce în situaţii de accidentare a şefilor de ţeavă. Fără a

atinge eventualele răni ale personalului angajat, aşteptarea binomului de stingere riscă destabilizarea

dispozitivului prin întreruperea acţiunii pe care o ducea şi prin necesitatea angajării în acţiune a unui

binom de salvare.

Salvarea binomului de stingere contribuie la reuşita acţiunii operaţionale.

DE REŢINUT! Dacă siguranţa sa este grav ameninţată binomul de stingere trebuie să-şi asigure

salvarea în mod prioritar acţiunii în curs.

Atitudinea defensivă înseamnă pentru binomul de stingere, să-şi privilegieze siguranţa, în

timpul acţiunii sale.

Aceasta este pusă în aplicare în prezenţa unor pericole identificate (riscul exploziilor), risc de

prăbuşire, intensitate termică ridicată, risc de propagare.

Acţiunea generală vizează pentru binomul de stingere, controlul pe cât posibil al flăcărilor în

timpul propagării, fără să se angajeze în acţiuni în mod nesăbuit.

Focarul poate atunci să nu fie atacat direct, acţiunea vizând siguranţa clădirii, mediului,

înaintea oricărui angajament.

Binomul de atac acţionează deci, luând în considerare:

─ Distanţa, în raport cu focarul;

─ Configuraţia locului, (ex.: protecţia după perete, poziţia sub structurile de uşă);

─ Cunoaşterea unui itinerar de întoarcere;

─ Acţiunea de întoarcere sub protecţia jetului;

─ Poziţionarea în aer liber sub protecţia structurii etc.

DE REŢINUT! Binomul de stingere trebuie să dea dovadă de o vigilenţă extremă şi să treacă la

acţiune având în considerare riscul evaluării impactului, asupra siguranţei sale.

Când orice pericol este respins, binomul de stingere poate să treacă la modul ofensiv.

Atitudinea ofensivă constă în absenţa pericolului identificat, în trecerea la acţiune cu tehnica

adoptată, binomul progresând spre foc, efectuând înainte o scanare a situaţiei.

Acţiunea trebuie condusă rapid şi eficace, pentru a putea efectua o salvare eventuală, pentru a

stinge focul repede sau pentru a evita propagarea lui.

Totuşi, binomul de stingere trebuie să fie pregătit să adopte o atitudine defensivă în caz de

pericol.

2.2 Utilizarea jeturilor

Binomul poate fi susţinut în acţiunea sa de măsuri coordonate, cum ar fi o ventilare a zonei

acţiunii, un binom de sprijin şi susţinere, un binom de siguranţă şi protecţie, crearea unui itinerar de

întoarcere. Acţiunea binomului va fi realizată prin cele 2 tipuri de jet.

35

36

2.3 Tehnica accesului în spaţii închise şi semi-închise

Activitatea binomului de stingere este prezentată în lucrarea Ghidul instructorului în

formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012, aici reluăm doar prezentarea

progresiei (accesul) în orice încăpere, sinopticul activităţilor fiind:

Progresia de 1 – 2 m în interior se realizează aplicând testul de tavan care constă în:

37

Reamintim faptul că pentru eficienţă în utilizarea jeturilor recomandăm folosirea tehnicii literelor de refulare a apei, şi anume:

Cea mai recomandată şi uşor de folosit este litera O şi se pretează de regulă la apartamente,

încăperi cu o suprafaţă de regulă des întâlnită (10 – 20 m2).

Trecerea la lichidare se va realiza după regula: refularea apei se realizează din depărtare în

apropiere, de sus în jos. Cea mai adecvată metodă este cea indirectă sau mixtă (refularea apei în tavan

sau pereţi pentru crearea unei pături de apă).

38

3. CAISSON- ul DE ANTRENAMENT

3.1. Rol, descriere

Din punct de vedere al exerciţiilor practice la cald, caissonul, prezintă următoarele avantaje ca şi

potenţial şi urmăreşte :

1. Lectura fumului pe baza culorii specifice, mirosului şi pulsaţiilor (datorită caisson-ului şi

anexelor care pot fi inundate cu fum în vederea antrenamentului în condiţii reale de lucru cu

foc);

2. Lectura flăcării, pe baza culorii ei putându-se identifica tipul de material combustibil (ex.:

plastic, lemn, hârtie, cauciuc) şi temperatura degajată de ardere, verificată practic şi în timp

real pe termometre electronice prevăzute cu sonde pentru temperaturi înalte;

3. Lectura căldurii degajate, concomitent cu înţelegerea şi observarea fenomenului de piroliză,

foarte bine evidenţiat şi regăsit pe timpul şedinţei de lucru cu foc în interiorul caisson-ului;

4. Lectura sunetelor rezultate comportării materialelor de construcţie din care este realizat

caissonul, spaţiu prevăzut cu acoperiş din tablă, pereţi din metal şi din zidărie, uşi de acces din

tablă şi din lemn. Acestea se pot studia în intervalul de temperatura –30°C şi până la +1000 °C;

5. Observarea şi înţelegerea comportamentului focarului din punct de vedere al ventilaţiei, al

deschiderilor care favorizează aportul de aer (oxigen) şi modurile în care sunt influenţate

stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi de piroliză, gaze cu o cotă maximă de inflamabilitate

şi explozie;

6. Provocarea fenomenelor complexe de ardere: pir0liza, flameover, rollover, flashover;

7. Obţinerea fenomenelor complexe cu scopul de a fi cunoscute, analizate, controlate şi fixarea

tehnicilor de proximă securitate în abordarea şi gestionarea acestora pe timpul intervenţiilor.

8. Înţelegerea fenomenelor complexe şi importanţa prevenirii producerii backdraft-ului sau

flashover-ului prin ţinerea sub control a factorilor ce determină triunghiul arderii (material

combustibil-aer-sursa de aprindere), toate experimentate şi învăţate pe timpul şedinţei la cald

în caisson;

9. Dobândirea unui tonus psihic ridicat pe timpul contactului vizual direct cu flăcările şi

câştigarea încrederii de sine pentru fiecare militar pompier plecând de la premisa că nu-i este

frică de foc celui care are puterea sa privească flacăra în ochi;

10. Câştigarea încrederii în echipamentul de protecţie, familiarizarea cu spaţiile obscure, inundate

cu fum şi gaze fierbinţi prin antrenament în caisson;

11. Activitatea de cercetare a focului, de cercetare a cauzelor de incendiu, stabilite pe seama

amprentei incendiului asupra diverselor materiale combustibile, alese şi studiate pe baza

39

înregistrărilor de timp a temperaturii, a gradului de carbonizare, a puterii calorice dezvoltate, a

temperaturii acumulate, a modului de dezvoltare a focarului;

IMAGINI CAISSON

- Vedere latura de est

40

- Trapă de evacuare

- Vedere latura de vest

- Vedere latura de nord

41

- Vedere de sus

- Cameră tehnici pătrundere

42

- Prezentarea locului focarului înainte de şedinţă

- Trapă interior închis / deschis

- Ecran de protecţie

43

- Uşi de siguranţă

- Dispozitiv manevrare trapă evacuare

44

AMPLASAREA CAISSONULUI

2 m

4 m

11 m

5 m 6 m

2 m

CT

TEREN SPORT

TURN

INSTRUCTIE

PUNCT

OBSERVARE

PUNCT

INCENDIERE

LABIRINT

SALVARE

2 m

6 m

45

Trapă evacuare deşeuri Marcaj diferenţă de nivel Ecran de reţinere fix Uşă acces

Zonă de foc Zonă de observare Zonă de acces

Ecran de reţinere mobil Trapă de exhaustare Uşi cu deschidere dublă

46

47

48

3.2 Procedura de lucru

DESFĂŞURAREA ŞEDINŢEI ŞI NORME DE SECURITATE

PE TIMPUL ŞEDINŢEI PRACTICE LA CAISSON

PROCEDURĂ DE LUCRU

1.1. Partea pregătitoare realizată în sala de pregătire

Formatorul nr. 1 va conduce întotdeauna întreaga şedinţă de la instruire până la

concluzii, urmărind următoarele:

- prezentarea teoretică a modului de comportare a materialelor

- prezentarea caracteristicilor incendiilor şi studiul privind lectura flăcării şi al fumului

- verificarea integrităţii locului de refacere a participanţilor la ieşirea din caisson, şi

prezenţa apei pentru hidratare

- stabilirea funcţiilor fiecărui formator şi poziţiile pe care le vor ocupa cursanţii în caisson

(a, b, c, d)

- stabilirea personalul cu atribuţie în acordarea primului ajutor pe lângă formatorul 4 care

răspunde de securitatea exterioara

- expunerea cursanţilor a comenzilor de exerciţiu si modul de execuţie

Formatorii 2, 3, 4, 5 participă la expunerea părţii teoretice alături de cursanţi.

Pe timpul şedinţei SE INTERZICE :

* adoptarea altei poziţii de observare decât cea în genunchi sau pe o parte

* îndepărtarea costumului de protecţie, scoaterea mânuşilor de protecţie pentru

verificarea temperaturii

* atingerea participanţilor în vederea atenţionării sau comunicării în alte părţi

decât pe cască sau bocanci/cizme

* efectuarea altor manevre sau mişcări decât cele ordonate de către formatorul care

conduce şedinţa

* părăsirea caissonului fără înştiinţarea unuia dintre formatori

1.2.Pregătirea şi echiparea formatorilor şi a cursanţilor

- hidratarea organismului în permanenţă, minim 0,5 litri de apă înainte de începerea

şedinţei şi 0,5 litri de apă după şedinţă;

- se impune echiparea sub costumul de protecţie a cel puţin o pereche de pantaloni, un

tricou şi o bluză cu mânecă lungă. SE INTERZICE folosirea altor materiale decât cele din

bumbac 100%, sau prevăzute cu capse, nasturi, fermoar sau alte obiecte care se pot încălzi

sau topi;

49

- pe timpul şedinţei în caisson participanţii – formatori şi cursanţi – nu vor avea supra lor nici

un fel de bijuterii sau obiecte metalice, ex: ceas, cercei, verighetă, lănţişor ş.a.;

- se impune verificarea costumului de protecţie şi a etanşeităţii acestuia de către formatori;

- se impune verificarea bunei funcţionări a aparatelor de respirat şi a presiunii din buteliile cu

oxigen de către formatori;

NOTA: fiecare formator va avea în grijă câte un cursant din momentul iniţial al şedinţei şi până

la încheierea acesteia

- echiparea şi verificarea se realizează în binom şi încrucişat si se finalizează prin semnele „ok”

1.3.Încălzirea organismului

Formatorul nr.1 conduce şedinţa de încălzire a organismului :

- exerciţii de mobilitate

- rotiri de glezne

- rotiri ale genunchilor

- rotiri de trunchi

- rotiri de gat

- fandări ale picioarelor

- aplecări, răsuciri cat mai ample pentru prevenirea amorţirii corpului pe timpul

şedinţei

Formatorii 2, 3, 4, 5 participă la şedinţa de încălzire a organismului alături de cursanţi

1.4. Partea pregătitoare realizată la rece în caisson

Formatorul nr. 1:

- stabileşte modul şi ordinea de evacuare din caisson;

- execută antrenament în efectuarea manevrelor ce vor fi executate pe timpul şedinţei la

cald;

- se reamintesc şi se fixează normele de securitate privind poziţia şi modul de

observare.

SE INTERZICE:

* adoptarea altei poziţii de observare decât cea în genunchi sau pe o parte;

* îndepărtarea costumului de protecţie, desfacerea gulerului sau a fermoarelor,

scoaterea mânuşilor de protecţie pentru verificarea temperaturii;

* atingerea participanţilor în vederea atenţionării sau comunicării în alte părţi

decât cască sau bocanci/cizme;

* efectuarea altor manevre sau mişcări decât cele ordonate de către formatorul care

conduce şedinţa;

50

*părăsirea caissonului fără înştiinţarea unuia dintre formatori;

* spiritul de glumă sau tenta de distragere a atenţiei;

Formatorul nr.2:

- deschide - închide uşa de siguranţă principala la ordinul formatorului nr.1

Formatorul nr.3:

- reverifică buna funcţionare a dispozitivelor de manevrare a trapei de evacuare, a

ecranului principal şi a uşilor de siguranţă şi de acces din interior după intrarea persoanelor

în caisson

Formatorul nr.4, responsabil cu securitatea:

- verifică termometrele;

- stabileşte materialele ce se vor folosi pentru ardere;

- va verifica etanşeitatea deschiderilor;

- va verifica buna funcţionare a uşilor de siguranţă;

Formatorul 5:

- este oricând în măsură să înlocuiască orice formator din interior;

- urmăreşte personalul care iese din caisson si îl conduce pe locul de repaus, acordă prim

ajutor sau stabileşte masurile impuse.

NOTA: PERSONALUL VA EXECUTA MINIM DOUA SEDINTE LA RECE PANA LA

UTILIZAREA FOCULUI IN INCAPERE

1.4. Desfăşurarea şedinţei la cald

- stabilirea regulilor de lucru:

* formatorul nr.1 conduce şedinţa de lucru la cald;

* formatorul nr.2 deschide/închide uşa de intrare principală pentru ventilarea

spaţiului;

* manevrarea trapei de evacuare sau a ecranului principal se va executa doar la

ordinul formatorului care conduce şedinţa de către formatorul nr.3;

* în cazul folosirii apei în interior în vederea răcirii ambianţei, formatorul nr. 3

va acţiona trapa de evacuare pentru evacuarea vaporilor fierbinţi;

* formatorul nr.4 responsabil cu securitatea va urmări termometrele, apariţia

eventualelor semnale de alarmă prevestitoare producerii fenomenelor complexe,

buna funcţionare a trapei de evacuare şi prezenţa unor sunete neobişnuite;

* formatorul nr .5 va incendia materialele combustibile la ordinul formatorului

care conduce şedinţa;

* modul de cooperare cu personalul din exterior;

51

* transmiterea informaţiilor în şi din camera de foc se va realiza doar prin

intermediul uşii principale de acces

* pe timpul şedinţei se va avea în vedere depărtarea costumului de protecţie de

piele în vederea creării unui strat de aer de protecţie între piele şi costum.

NOTĂ: DIN ACEST MOMENT SEDINTA SE EXECUTĂ PE DOUĂ POSIBILITĂŢI

1. Şedinţa de observare a fenomenelor când militarii se afla in camera de observare

DESFASURARE

- amplasarea militarilor pe punctele stabilite

- incendierea materialelor

- observarea fumului şi a flăcării

- observarea temperaturilor din camera – la locul incendiului In punctul de ardere ,

pe locul militarilor si afara

- stratificarea fumului in zona ecranului din camera de foc

- propagarea fumului si a flăcării funcţie de curenţii de aer (se va folosi trapa de

evacuare)

- ventilaţia încăperilor si rolul acestora

- eficienta jetului de apa în faza iniţiala a incendiului

- inundarea totala a camerei de foc si începerea stratificării in punctul de observare

- piroliza materialelor odată cu creşterea temperaturilor

- inundarea camerei de observare

- fenomenul flameover

- fenomenul rollover

- intervenţia graduala pe timpul arderii

- fenomenul flashover

52

POZITIONAREA FORMATORILOR SI A CURSANTILOR PENTRU OBSERVAREA

FENOMENELOR

cursantA

FORMATOR1

cursant B

cursant C

cursant D

FORMATOR3

FORMATOR2

FORMATOR4

Uşă de siguranţă intrare principală

Instructor

servant

FORMATOR5

Uşă de siguranŃă nr.1

Uşă de siguranŃă nr.2

Uşă

de

sig

ura

nŃă

nr.

3

Cameră de observare

Cameră de foc

53

Pentru observare se vor executa următoarele:

Se stabilesc comenzile:

-ÎN GENUNCHI !

- militarii ocupă locul stabilit în ordinea comunicată de formator în activitatea de

pregătire.

PREGĂTIŢI MATERIALELE-INCENDIATI !

- se aprinde feştila şi se incendiază

- se verifică etanşeităţile şi se ocupă locurile de către cursanţi

- se mai verifica o dată trapa de evacuare a fumului şi ventilaţia

- se controlează aerul în camera de foc pentru amploarea incendiului

NOTA: După o perioadă se rotesc militarii în punctul de observare la limita camerei de

foc

Se dă comanda ROTIRE !

- militarii în poziţia în genunchi se deplasează înapoi respectiv înainte şi lateral în

sensul acelor de ceasornic fără a se ridica. SE INTERZICE RIDICAREA

MILITARILOR ÎN CAMERĂ

La comanda ROTIRE – ROTIRE se execută aceeaşi manevră de două ori.

În situaţiile deosebite, când creşte temperatura în zona camerei de foc sau când

consideră formatorul nr.1 se poate da comanda ÎNAINTE sau ÎNAPOI, militarii se

deplasează (în genunchi) un pas înainte, respectiv înapoi.

ATENŢIE : În condiţiile în care se impune evacuarea, la comanda EVACUARE,

cursanţii vor fi îndrumaţi pe uşile de siguranţă, respectiv pe cea principală, după care

se vor evacua formatorii.

NOTĂ: În situaţii deosebite pe lângă deschiderea uşilor şi evacuarea personalului,

formatorul nr.1 va acţiona cu jet de apă asupra incendiului iar formatorul nr.3 va

deschide la maxim trapa de evacuare.

Comanda EVACUARE va fi dată şi pentru încetarea şedinţei. La ieşire fiecare

cursant va fi verificat, va primi apă pentru hidratare pe locul special amenajat lângă

caisson.

Formatorii răspund de modul în care se execută întreaga şedinţă.

2. Şedinţa de pătrundere şi intervenţie a binomului de stingere

DESFĂŞURARE:

- formarea grupului de militari ce acţionează şi stabilirea locului de pătrundere;

- primii militari vor efectua pătrunderea;

54

- al doilea binom va asigura intervenţie, având atribuţii de salvare – evacuare.

Se dă comanda ACŢIONAŢI PENTRU PĂTRUNDERE!

- se poziţionează binomul în zona căii de acces;

- respecta regulile din sinopticul Tehnicilor de progresie.

Se dă comanda TEST UŞĂ!

- se refulează un impuls spre uşă pentru a observa căldura radiantă;

- se verifică temperatura cu dosul palmei (cu mănuşă);

- se menţionează nivelul de la care căldura este perceptibilă pe uşă;

- se deschide uşa şi se refulează un impuls scurt în interior pentru mărirea volumului

de gaze şi pentru antrenarea particulelor nearse care se vor evacua la ulterioara

deschidere;

Se dă comanda PĂTRUNDEŢI!

- se deschide uşa la ordinul şefului de ţeavă, celălalt servant menţinând-o cu piciorul;

- se acţionează cu un impuls scurt;

- se repetă activitatea până când nivelul fumului oferă vizibilitate în vederea

pătrunderii.

Nota: funcţie de temperatură formatorul va mai solicita refularea apei pentru răcirea

ambiantă în zona tocului.

Se dă comanda TEST TAVAN!

- se refulează un impuls spre tavan la un unghi de aproximativ 45°;

- se urmăresc picăturile de apa care cad pe pardoseală la 2 – 3 metri distanţă pentru

estimarea temperaturii în stratul superior; NOTĂ: dacă acestea nu sunt vizibile se

repetă operaţiunea, întrucât temperatura este ridicată şi există un risc maxim

pentru binom;

- se pătrunde 1,5- 2m şi se urmăreşte comportarea jeturilor de apă, se evaluează

situaţia prin ascultare – observare, prin perceperea căldurii radiante;

Se dă comanda IMPULS STINGERE !

- se folosesc după caz:

- jeturi pentru stingere directa

- jeturi pentru stingere indirecta

- acţiune defensivă şi evacuarea încăperii până la nivelul intrării

- se pot executa diverse activităţi funcţie de amploarea arderii în camera de

foc.

55

NOTĂ: în continuare sunt prezentate şedinţele de caisson care s-au desfăşurat

până la stabilirea modului concret de lucru în observarea fenomenelor şi în controlul

acestora. În prezent formatorii experimentează alte situaţii care vor face obiectul unui

studiu descris în alte lucrări.

56

4. STUDII DE CAZ Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura

Participanţi Materiale

utilizate

Potenţial

caloric Fenomene observate

Activităţi desfăşurate de

formatori în caisson Concluzii

Şedinţa

I-a

04.02.2012

T= - 20

grade C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

60 kg

PVC

aprox.

3 kg

Aprox. 1400

MJ

-insuficient

pentru

producerea

fenomenulu

i flashover

-Se realizează stratificarea fumului

în funcţie de temperatura

straturilor de fum şi gaze fierbinţi

până la h aprox. 1 m faţă de

pardoseală.

-După aprox. 25 de minute

temperatura atinge pragul de

piroliză al lemnului din apropierea

focarului şi se resimte în aerul cald

inspirat din buteliile cu oxigen.

-La deschiderea uşii principale

aerul rece determină aburirea

vizorilor măştilor de la aparatul de

respirat

-În colţul caissonului se observau

uşoare inflamări ale gazelor

fierbinţi, cunoscute sub denumirea

de flame-uri.

-S-a impus incendierea cu ajutorul a 0,5

l de motorină.

-S-au manevrat trapa şi ecranul

principal, dorindu-se controlarea

evoluţiei incendiului prin aportul de

oxigen şi uniformizarea straturilor de

căldură

-S-au deschis uşile de siguranţă în

timpul şedinţei

-Durata şedinţei aprox. 50 de minute

-Stratul de zăpadă de pe caisson, prin topire,

a dus la formarea de picături şi ulterior

vapori fierbinţi în interior, concomitent cu

răcirea părţii superioare

-Temperatura acumulată la partea

superioară a fost insuficientă pentru a

produce inflamarea gazelor

-Aportul de aer rece prin uşile de siguranţă

au redus considerabil temperatura

provocând destratificarea straturilor de fum

şi gaze

-Căldura s-a resimţit la nivelul umerilor,

urechilor şi gâtului iar costumul de protecţie

a impiedicat producerea vreunei arsuri la

nivelul pielii

- Temperatura de afară şi stratul de zăpadă

promit sa cauzeze probleme în continuare.

57

58

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial




Şedinţa

a II a

05.02.2012

T= -16 grade

C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn

aprox.

70 kg

PVC

3 kg

Aprox.

1500 MJ

-

insuficient

pentru

producerea

fenomenul

ui flashover

-Se stratifică fumul şi

gazele

-Temperatura mai

ridicată obţinută

determină instalarea

fenomenului flame over

mult mai accentuat decat

la prima şedinţă putând

fi observate „limbile de

foc” până în apropierea

ecranului principal

-Piroliza lemnului şi a

bureţilor se observă şi de

aceasta dată

-Vaporii produşi în

interior încetinesc

evoluţia incendiului iar

consumul de oxigen

determină deschiderea

uşilor, care au un

puternic efect de răcire a

mediului interior.

-Temperatura este ridicată prin

ventilarea cu aer prin uşa

principală şi uşa de siguranţă

laterală, fără utilizarea trapei

-Durata şedinţei aprox. 30 de

minute

-Pe caisson sunt puse coli groase de

tablă după înlăturarea parţială a

zapezii, fapt care favorizează

producerea în cantităţi

semnificative de picături de apă

resimţită în interior precum o

„ploaie caldă”, urmată de o masivă

dezvoltare de vapori fierbinţi.

Următoarea şedinţă va necesita

înlăturarea completă a zăpezii.

-Prin aportul necontrolat de oxigen,

producerea vaporilor şi

destratificarea fumului şi gazelor,

nu se mai poate vorbi de un control

al evoluţiei focarului.

-Costumele de protecţie nu ridică

nici un fel de problemă

-Presiunea minimă în butelie

trebuie să fie de minim 250 atm

59

60

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial




Şedinţa

a III a

06.02.2012

T= -12

grade C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

70 de kg

Plastic aprox.

3 kg

Aprox.

1500

MJ

-insuficient

pentru

producerea

fenomenul

ui flashover

-Stratificarea fumului cu

trapa închisă, ventilare

doar prin uşile principală

şi laterală

-Nu am reuşit să dezvoltăm

suficient focarul în timp util.

Am obţinut doar un foc mocnit

cu degajare de fum fără o

temperatură considerabilă

-După aproximativ 25 de

minute, după multe manevre

ale uşilor, se deschide trapa de

evacuare şi spre uimirea

formatorilor focul cunoaşte

imediat o evoluţie violentă cu

degajare puternică de căldură

-Cine controlează aerul, controlează

focul.

-Cea mai bună ventilare se

realizează prin trapa de evacuare a

fumului şi gazelor, însă cu

provocarea destratificării fumului

61

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial


Activităţi desfăşurate de formatori în

caisson Concluzii

Şedinţa

a IV a

07.02.2012

T= -10

grade C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

90 de kg

Plastic aprox.

4,5 kg

Aprox.

2000

MJ

-suficient

pentru a

obţine

fenomenul

flashover

-Temperatura creşte

considerabil, stratificarea se

realizează funcţie de

temperatură, pentru ca

dupa aprox. 15 minute să fie

obţinute în pătura de fum şi

gaze fierbinţi, pentru prima

dată la Siret, flame over-ul

în toată splendoare lui,

urmând o frumoasă

dezvoltare a roll over-ului,

ambele semnale de alarmă

în producerea

flashoverului, fapt ce

determină intervenţia

formatorului 1 cu impulsuri

de apă, pentru răcirea

stratului fierbinte.

-Piroliza a fost realizată şi

observată la aproape toate

materialele combustibile

din zona focarului, iar

fenomenele de flame over şi

roll over, obţinute.

-Încă de la inceput este iniţiată

cu ajutorul motorinei o ardere

mai violentă, ventilată prin

trapa de evacuare şi uşa

principală

-Durata şedinţei a fost de

aproximativ 25 de minute

- Fiind atins obiectivul propus s-a

hotărât întreruperea şedinţei

-Cea mai buna ventilare şi aportul

cel mai considerabil de oxigen se

realizează manevrînd trapa de

evacuare şi uşa principală

-La temperaturi scăzute, în prezenţa

zăpezii, fenomenele se realizează

mai greu dar mai violent

-Direcţia dezvoltării focarului a fost

influenţată de locul de realizare a

aportului de oxigen

- Se estimează atingerea unei

temperaturi de peste 100 grade în

zona căştilor de protecţie ale

formatorilor

62

63

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a V a

08.02.2012

T= -18 grade C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

90 de kg

Plastic aprox.

3 kg

Aprox. 1900

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

- Se realizează stratificarea

fumului şi gazelor fierbinţi şi se

dezvoltă o temperatură

semnificativă

-Se realizează piroliza materialelor

combustibile din zona de ardere,

datorită căldurii transmise prin

radiaţie şi convecţie

- După manevrarea succesivă a uşii

principale, a trapei de evacuare şi a

ecranului principal, se obţine

fenomenul flameover

-Cu o temperatură în creştere, o

bună stratificare şi o

corespunzatoare ventilare, se

obţine roll over-ul pentru a doua

oară în caissonul de la Siret.

- Este iniţiată cu ajutorul

motorinei o ardere mai

violentă, ventilată prin trapa

de evacuare şi uşa principală

- Durata şedinţei a fost de

aproximativ 30 de minute

- Deoarece au fost obţinute

fenomenele flameover şi rollover şi

temperatura a crescut considerabil

s-a hotărât întreruperea şedinţei;

- Se impune iniţierea violentă a

incendiului şi o bună ventilare a

spaţiului;

64

65

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a VI a

09.02.2012

T= -22 grade

C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

90 de kg

Plastic aprox.

3 kg

Aprox. 1900

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

-După aproximativ 5 minute se

realizează stratificarea fumului şi

gazelor fierbinţi şi se dezvoltă o

temperatură semnificativă

resimţită la nivelul capului şi

umerilor

-Fenomenul de piroliză este tot

mai evident, pentru ca după încă

aproximativ 4 minute să aibă loc

primele inflamări ale gazelor

fierbinţi din stratul de fum. Prin

manevrarea trapei principale, roll

over-ul este controlat şi adus până

deasupra zonei de observare.

-Momentul în care se observă şi

piroliza pardoselii din tego, anunţă

iminenţa producerii flashover-ului

fapt ce determină folosirea

impulsurilor de apă pentru răcire

-Încă de la inceput este iniţiată cu

ajutorul motorinei o ardere mai

violentă, ventilată prin trapa de

evacuare şi uşa principală

-Se repetă etapele de realizare succesivă

a fenomenelor flame over şi roll over.

- După aproximativ 15 minute şedinţa

se încheie, întrucât obiectivul a fost

atins prin obţinerea fenomenelor flame

over şi roll over de 4 ori consecutiv prin

manevrarea trapei de evacuare, a uşii

principale şi a ecranului principal, am

ştiut de ce le-am obţinut şi am simţit că

le putem controla.

- in motive de securitate şedinţa a fost

oprită

-Susţinem premisa de la care am plecat:

„cine controlează aerul controlează focul”

- Obţinerea fenomenelor nu depinde de

cantitatea de material combustibil şi nu

necesită o temperatură cu mult peste 500 de

grade C. Factorii decizionali sunt oxigenul,

straturile fierbinţi de gaze de piroliză şi fum

şi înţelegerea a ceea ce se întâmplă pas cu

pas, secundă cu secundă. Culoare focului îţi

sugerează de cât oxigen are nevoie pentru

potenţiala evoluţie, culoarea şi presiunea

fumului ne indică temperatura mediului şi

producerea pirolizei, pentru ca împreună să

prevestească instalarea fenomenului de

flashover în cazul existenţei aportului de

oxigne sau a backdraftului în cazul aportului

insuficient.

66

67

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a VII a

20.02.2012

T= -10 grade

C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

120 de kg dispus

pe cele 3 laturi

ale focarului şi

pe tavan

Plastic aprox.

1,5 kg

Aprox. 2400

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

-Focul a avut o evoluţie lentă

datorată dispunerii materialului

combustibil, cu o acumulare

semnificativă de căldură datorată

izolării caisson-ului;

-Astfel fenomenul de piroliză a

putut fi observat după aproximativ

10 minute, un caracter de noutate

fiind pulsaţiile gazelor de piroliză

-Arderea este iniţiată cu ajutorul

motorinei, aceasta influentând doar

întreţinerea focarului în faza iniţială;

- S-a realizat o stratificare superficială

datorată manevrării succesive a trapei

de evacuare şi uşii principale în vederea

administrării de oxigen;

-Intensitatea focului poate fi controlată prin

manevrarea trapei de evacuare şi uşii

principale prezentând următoarele

particularităţi:

* trapa de evacuare provoacă destratificarea

fumului şi gazelor fierbinţi, răceşte masiv

partea superioară dar ventilează cel mai bine

focarul;

* uşa principală permite controlul nivelului

neutru de presiune şi ventilează focarul la

partea inferioară

68

69

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a VIII a

23.02.2012

T= 6 grade C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox.

120 de kg dispus

pe cele 3 laturi

ale focarului şi

pe tavan

Plastic aprox.

1,5 kg

Aprox. 2400

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

-Focul a avut o evoluţie rapidă,

focarul fiind coborât în tavă la

aprox. 30 cm de pardoseală;

-Au fost monitorizate

temperaturile evoluţia fiind:

Timp

(min

Term

I

Term

II

Term

III

10 30 74 350

16 47 104 520

19 62 132 610

23 68 141 630

28 92 215 680

Notă: Term. I – zona capului

formatorilor

Term. II – zona solului focar

Term. III – zona focarului la 40 cm

de tavan

- Trapa de evacuare a fost ţinută semi-

închisă de la începutul şedinţei ;

- S-a mers pe ideea ventilării

permanente până la aprinderea

întregului material combustibil;

- S-a încercat ridicarea temperaturii

prin deschiderea la minim a trapei şi

uşii principale;

- S-a observat fenomenul flameover şi

ulterior rollover, menţinându-se

temperatura ridicată în caisson;

- S-a întrerupt şedinţa după

aproximativ 35 mninute.

- Temperaturile observate pot fi perturbate

de învelitoarea (teaca) senzorilor de captare;

- A fost resimţit aer cald în butelii;

- Nu s-a mai impus continuarea şedinţei

deoarece piroliza avea loc foarte lent (doar

bureţii amplasaţi la aproximativ 40 cm. de

sol din zona focarului)

- Nu s-a realizat piroliza bureţilor din

apropierea zonei de observare

- Se impune ridicarea temperaturii în zona

de după ecranul de protecţie

70

71

72

Numărul

şedinţei practice

Data

Temperatura Participanţi Materiale

utilizate Potenţial

caloric Fenomene observate Activităţi desfăşurate de formatori în

caisson Concluzii

Şedinţa

a IX a

27.02.2012

T= 2 grade

C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox .

130 de kg dispus

pe cele 3 laturi

ale focarului şi

pe tavan

Plastic aprox.

1,5 kg

Aprox. 2500

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

-Focul a avut o evoluţie rapidă şi a

fost ventilat prin trapa deschisă la

maxim şi uşile laterale de

siguranţă;

-Au fost monitorizate

temperaturile evoluţia fiind:

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

10 13 21 240

15 44 80 380

20 83 116 510

25 126 213 650

30 139 235 710


formatorilor



de tavan

- S-au legat de partea superioară a caissonului, în vederea observării fenomenului de piroliză şi aproximării temperaturii funcţie de punctul de autoaprindere, materiale plastice, hârtie şi burete.

- Trapa,uşa principală şi uşile laterale de siguranţă au fost ţinute deschise până focarul a dezvoltat o ardere violentă cu degajare de căldură, aproximativ 7 minute.

- S-a realizat stratificarea fumului şi a gazelor fierbinţi, permiţând după aproximativ 10 minute de la iniţierea focarului să poată fi observate pulsaţii în partea superioară, prin inchiderea trapei de evacuare şi uşii principale şi folosirii pentru ventilare doar a uşilor laterale.

- Flame-urile s-au obţinut relativ repede, dar observarea acestora de către formatorii poziţionaţi mai departe de focar nu au putut fi observate din cauza vizibilităţii foarte reduse.

- Concomitent cu creşterea temperaturii şi ventilarea, s-a instalat dupa aproximativ 23 minute roll over-ul, de aceasta data mult mai violent, vizibil şi dezvoltat peste zona de observare şi la o înălţime apropiată de formatori.

- Trapa şi uşa principală deschise răcesc

stratul superior şi elimină gazele de ardere;

- Uşile laterale reusesc ventilarea focarului

dar perturbă foarte mult stratul superior,

reducând semnificativ vizibilitatea

- Nu s-a aprins niciun material combustibil

legat de partea superioară a caissonului,

întrucât pănă la atingerea temperaturii de

autoaprindere, s-au descompus în gaze de

ardere datorită temperaturii dezvoltate

violent.

- Nu s-a observat piroliza din cauza fumului

şi a aburului, dar s-a realizat cu siguranţă

întrucât îngerii dansând au realizat un

spectaculos „program artistic”, pe un fundal

sonor alcătuit de trosnete şi sunete înăbuşite,

cu spectatori entuziasmaţi, într-un ambiant

fierbinte.

73

74

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a X a

01.03.2012

Formatori

Lemn aprox. 150

de kg şi o navetă

din PVC

-stratificarea mai puţin evidentă

- piroliza

- flameover

-un rollover sporadic din cauza

perturbarilor deşi temperatura a

crescut considerabil

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

1 29 29 50

5 54 60 500

10 123 122 660

13 178 173 710


formatorilor



de tavans

- s-a urmărit influenţa ventilării şi s-au

facut manevre succesive de ventilare

- focarul a fost ventilat şi a dezvoltat o

temperatura de aproximativ600 de

grade în zona focarului şi 130 în zona

de observare

-deschiderea succesivă a uşii principale

şi a trapei de evacuare a determinat

destratificarea fumului si pierderea

gazelor de piroliză.

- s-a determinat importanţa ventilării

focarului în vederea întreţinerii arderii

- deşi avem o ardere violentă nu avem

control asupra fenomenelor pe care vrem să

le prezentăm

- s-a înţeles modul de acumulare şi

importanţa gazelor de piroliză în vederea

obţinerii şi controlării fenomenelor complexe

- s-a adus un plus de pregătire psihică, prin

lucrul la cald la temperaturi în interior de

peste 600 de grade

75

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a XI a

05.03.2012

Formatori

Lemn aprox.

150 de kg şi o

navetă din PVC

- piroliza

- flameover

- rollover sporadic

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

1 20 26 32

8 34 70 390

14 62 125 610

26 97 166 670


formatorilor



de tavan

- focarul a fost ventilat prin uşa

principală şi trapa de evacuare până la

dezvoltarea temperaturii de peste 400

de grade în zona focarului

- s-a deschis trapa pe jumătate şi uşa

principală în totalitate

- s-a deschis ecranul principal după

apariţia primelor flame-uri

- s-a controlat stratificarea şi acumularea

gazelor de piroliză

- în momentul refulării apei se produc vapori

fierbinţi care se resimt considerabil prin

echipamentul de protecţie, fapt care

încurajează folosirea jetului difuz prin

impuls şi cu trapa şi uşa principală deschise

- flame-urile au fost aduse până deasupra

zonei de observare prin deschiderea

ecranului principal

- materialele trebuie aranjate cu grijă in

camera de foc

-nu s-a materializat foarte bine ce ne-am

propus

76

77

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a XII a

08.03.2012

Formatori

Lemn

aproximativ 150

de kg, placă de

pal de aprox. 1m

pătrat şi o navetă

din PVC

- piroliza

- flameover

- rollover violent

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

2 18 20 80

12 23 45 400

17 55 110 640

25 80 140 680

30 120 165 720


formatorilor



de tavans

- s-a ventilat focarul până la atingerea

temperaturii de 300 de grade Celsius

prin trapa de evacuare şi uşa principală

după care s-a închis complet trapa de

evacuare şi s-a lucrat până la sfârşitul

şedinţei doar cu uşa principală şi jetul

difuz de apă refulat prin impuls

- s-a atins temperatura de 720 de grade

în zona focarului şi 165 în zona de

observare

- presiunea superioară şi depresiunea părţii

inferioare, acceptă un aport suficient de aer

pentru ventilarea focarului doar prin uşa

principală ( o singură deschidere – pentru

întreaga dezvoltare a fenomenelor)

- coborârea zonei neutre influenţează piroliza

solidelor

- piroliza nu este influenţată de aportul de

oxigen ci doar de căldură

- utilizarea apei în interior produce vapori

fierbinţi , consumă oxigen şi determină o

regresie a focarului

78

79

80

Numărul

şedinţei practice

Data

Temperatura Participanţi Materiale

utilizate Potenţial

caloric Fenomene observate Activităţi desfăşurate de formatori în

caisson Concluzii

Şedinţa

a XXVII- a

12.06.2012

T= 23

grade C

FO

RM

AT

OR

I

Lemn aprox .

150 de kg dispus

pe cele 3 laturi

ale focarului şi

pe tavan

Plastic aprox.

1,5 kg

Aprox. 2500

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

-Focul a avut o evoluţie rapidă şi a

fost ventilat prin trapa deschisă la

maxim şi usa de siguranta 1-Au

fost monitorizate temperaturile

evoluţia fiind:

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

1 29 29 50

5 54 60 500

10 123 122 660

13 178 173 710


formatorilor



de tavans-au urmarit toate fazele si

mai ales: stratificarea, piroliza,

flameoverul , rolloverul si

declansarea flashoverului.

In final influenta jetului de apa

asupra focarului si afectarea

personalului

s-a mentinut deschis ecranul, trapa si uşa numarul 1 pe ntru o evoluţie rapidă

Focul afost atras pe diagonală spre formatorul 1

Flameurile au ajuns uşor în ecran şi au fost vizibile încă de la început

Uşa principală a influenţat producerea unor rulouri deosebite

În zona de observare s-a resimţit puternic căldura şi în timp scurt

s-au aprins toate materialele spontan , s-au inflamat gazele de piroliză de pe peretele stînga ţn acelaşi moment şi s-a oprit exercitiul. Pragul de flashover a fost perfect observat.

s-a utilizat jetul de apă şi s-a observat eficienţa

Se reconfirmă ideea ventilării corecte şi fără

a perturba cîmpul neutru, prin uşile laterale

Spre deosebire de şedinţa precedentă acum

s-a închis la timp şi am avut şi vizibilitate

mai bună

Menţinerea ecranului deschis nu acumulează

căldură diferenţiat în zona de foc cu cea de

observare la nivelul solului

Piroliza deşi vizibilă a fost mai puţin

evidenţiată

Există real pericol de opărire în momentul

refulării apei asupra focarului

Chiar şi la 700 de grade un singur jet este

eficient in stingere.

Temperatura scade cu circa 30 de grade în

focar şi creşte cu 7-8 grade la observare

81

82

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

aXXVIII-a

13.06.2012

Formatori

Lemn aprox. 150

de kg şi o navetă

din PVC

Aprox. 2500

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

s-a urmărit cu cursanţii

evidenţierea tuturor elemntelor

din curba de dezvoltare de la

stratificare pînă stingere

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

1 30 28 28

5 34 48 230

10 74 108 570

15 161 189 600

20 166 198 610


formatorilor



de tavan

s-a încercat o dezvoltare lentă pentru a

nu se reduce timpul şedinţei

Cantitate de material a fost aceeaşi deci

nu a influenţat cu nimic fenomenele

diferit

s-au executat diverse ventilări pentru a

observa influenţa curenţilor de aer

Desi rolloverul era violent flashoverul a

fost declanşat dar arderea generalizată

nu afost bine evidenţiată

- s-a determinat importanţa ventilării

focarului în vederea întreţinerii arderii

comparînd cele doua şedinţe

( precedenta şi cea desfaşurată)

- s-a înţeles modul de acumulare şi

importanţa gazelor de piroliză în vederea

obţinerii şi controlării fenomenelor complexe

- se impune în momentul declanşării

flashoverului deschiderea trapei din doua

motive-pentru siguranţa personalului din

interior şi pentru ventilare si evidenţiere

83

84

Numărul

şedinţei

practice

Data

Temperatura


utilizate

Potenţial



caisson Concluzii

Şedinţa

a XXX- a

20.06.2012

Formatori

Lemn aprox.

150 de kg şi o

navetă din PVC

Aprox. 2500

MJ

-suficient

pentru

obţinerea

fenomenului

flashover

- piroliza

- flameover

- rollover pe peretele din dreapta şi

flashoverul ca idee de declanşare

care nu a multumit

Timp

Min.

Term

I

Term

II

Term

III

1 30 28 28

5 39 42 70

10 54 65 400

15 105 120 650

20 145 154 700


formatorilor



de tavan

Trapa a fost închisă mai repede şi a

perturbat observarea în caisson

Deşi în focar temperatura a crescut

considerabil, la piroliză şi la obervare a

durat mai mult.

Peretele al 4 s-a aprins greu deşi erau

pulsaţii ale gazelor de piroliză

Piroliza a fost foarte puţin materializată

Flashoverul s-a declanşat dar s-a oprit

sedinţa existand perturbarea mare a

cîampului

- s-a controlat stratificarea dar acumularea

gazelor de piroliză a fost mai puţin evidentă

din cauza timpuilui scurt de la declanşare şi

pînă la închiderea trapei si ecranului

-se formează ideea că avem control pentru

ventilare pe trapă şi ecran eventual usa

laterală, dar dacă nu se intervine în

momentul optim se perturbă total campul şi

nu avem vizibilitate

Temperatura este influenţata de inchiderea

mai timpurie a ventilării şi măreste piroliza

- în momentul refulării apei se produc vapori

fierbinţi care se resimt considerabil prin

echipamentul de protecţie,

85

86

5. CONCLUZII CU CARACTER GENERAL DIN DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR

NOTĂ: Concluziile desprinse fac obiectul studiului a 35 de şedinţe de lucru, a căror

rezumat poate fi pus la dispoziţie în baza de pregătire Suceava. În material sunt prezentate

doar şedinţele de început când s-a stabilit procedura de lucru, materialul necesar şi paşii ce

trebuie urmaţi în obţinerea fenomenelor, respectiv cele care au atins obiectivul, şi anume

obţinerea flashoverului. În prezent putem declanşa la fiecare şedinţă fenomenul, care nu se

manifestă la fel de fiecare dată, dar acesta este controlat şi oprit (prin refularea apei şi

evacuarea personalului) atunci când prezintă pericol.

Parametrii exteriori: Temperatura, presiunea etc.

- Temperatura exterioară nu influenţează obţinerea fenomenelor ci doar

violenţa de manifestare (iarna fenomenul este mai evident). Presiunea atmosferică

influenţează dezvoltarea incendiului care poate fi controlată prin modalităţile de

ventilare.

Participanţii:

- Formatorii vor încadra în permanenţă cursanţii;

- Se impune o atenţie deosebită procedurii de lucru şi conştientizarea

cursanţilor să părăsească caissonul din proprie iniţiativă în situaţiile limită, sau când

consideră că pot avea probleme.

Materiale utilizate:

- Lemn aproximativ 150 de kg, placă de pal de aprox. 1m2 şi o navetă din PVC;

- Maxim 0,5 l. combustibil lichid pentru iniţiere.

Potenţial caloric:

- Aprox. 2500MJ - suficient pentru obţinerea fenomenului flashover

Fenomene observate, activităţi desfăşurate de formatori în caisson,

concluzii:

- declanşarea şedinţei şi observarea modului de apariţie a focarului iniţial de

fiecare dată.

- stratificarea fumului cu menţiunea că de la un nivel de 0,80 cm. – 1 m. se

echilibrează câmpurile de presiune. La acest nivel, denumit zonă neutră, avem cea mai

bună vizibilitate.

- apariţia gazelor de piroliză pe peretele din faţă şi dreapta al focarului (din

radiaţie estimată la 100-120°C) şi ulterior în jurul temperaturii de 200°C la absolut

toate materialele (unele materiale intra în piroliză şi la 85-86°C, altele la 150°C sunt

87

deja aprinse, astfel că am considerat temperatură de referinţă când toate materialele se

afla în proces de piroliză cea de 200°C)

- la 300-350°C s-au format flame-urile, care s-au putut vedea de fiecare dată, în

zona ecranului, mai violente sau mai scăzute, uneori acei îngeri dansând în stratul de

fum. Pentru materializare poate fi deschisă trapa dar se perturbă uneori prea puternic

câmpul neutru din camera de foc;

- la peste 400°C de fiecare dată au apărut rulouri de foc, rollover-ul fiind mai

violent sau mai redus, când de asemenea pentru materializare şi evidenţiere se poate

deschide pentru scurt timp trapa pentru aport de O2. Fenomenul trebuie aşteptat şi

adus în situaţia de aprindere şi a ultimului perete, cel din stânga şi apoi la peste 500°C

se poate aştepta declanşarea flashover-ului. De regulă acesta s-a produs la o

temperatură de peste 600°C;

DE REŢINUT:

- este foarte important de aşezat corect materialele în zona camerei de foc

pentru a simula mobilierul unei încăperi;

- pe timpul rollover-ului şi când temperatura a trecut de 580-600°C şi funcţie

de situaţie se poate deschide trapa pentru scurt timp pentru ventilare şi pentru

materializare şi evidenţiere mai corectă. Nu de fiecare dată însă a fost benefică

manevra, uneori fiind perturbat echilibrul stratificărilor (temperatură, presiune, fum

etc.);

- Pulsaţiile gazelor de piroliză de pe ultimul perete care se aprind si se sting,

inflamarea gazelor până la un nivel de 1m de pardoseala, rollover-ul violent pe tavan,

sunt elementele care preced flashoverul. Temperatura creste considerabil în zona de

ardere şi se resimte şi la nivelul observării. Se creează impresia unei „pături de foc”

care vine pe militari.

Manevrele formatorilor:

– se impune o ventilare corectă prin trapă, ecran şi uşa principală pentru

primele 5-7 minute, în scopul evitării perturbării fumului şi gazelor şi mai ales a

vizibilităţii. Se poate utiliza şi uşa exterioară, de siguranţă, pentru ventilare dar creşte

riscul perturbării vizibilităţii în caisson;

- se impune studiul permanent al flăcării pentru ventilarea cu ajutorul uşilor şi a

trapei de evacuare (flacăra roşiatică sau portocalie indică un aport de oxigen

insuficient, determinând o ardere incompletă mocnită care va reduce vizibilitatea);

88

- se impune reducerea numărului de manevre la temperaturi de peste 400°C

întrucât apar perturbări greu controlabile prin ventilaţie. Este impus să se comunice în

permanenţă temperaturile de responsabilul cu monitorizarea acestora;

- la declanşarea fenomenului flashover se va urmări poziţionarea personalului

în zona din faţa uşii principale, pregătiţi de evacuare. Formatorul nr. 1 va fi în măsură

să acţioneze cu jet de apă fără a fi surprinşi. În acest moment se impune deschiderea

trapei pentru siguranţa şedinţei (focul va fi dirijat prin trapă);

- la folosirea jeturilor de apă se va avea în vedere monitorizarea temperaturii,

deoarece la observare s-au atins şi peste 200°C şi există pericolul opăririi;

- la dezechiparea personalului, la finalul şedinţei, ţinând cont de temperatura

asimilată de echipament (casca de protecţie îndeosebi), vor participa doar formatorii şi

numai după acceptul acestora vor continua cursanţii.

Caisson-ul din baza de pregătire a fost realizat după modelul francez al

Departamentului SDIS77.

IMAGINI COMPARATIVE

ROMÂNIA FRANŢA

89

90

91

6. ANEXE

Anexa 1 – Atestat formator pentru cunoaşterea comportamentului focului în spaţii

închise şi semi – deschise, securitatea exerciţiilor cu foc real, pătrunderea în caisson de

lucru cu foc real;

Anexa 2 – Atestat formator pentru cunoaşterea tehnicilor operaţionale de intervenţie,

cunoaşterea operaţiunilor de stingere a incendiilor, tehnica salvărilor de la înălţimi şi

stingerea incendiilor de pădure;

Anexa 3 - Diplomă de atestare a participării în caisson-ul de lucru real cu focul a SDIS77

Seine-et-Marne, Franţa;

Anexa 4 – Model fişă de şedinţă la caisson – Baza de pregătire a I.S.U. Suceava.

92

ANEXA1

93

ANEXA 2

94

ANEXA3

95

I.S.U. „BUCOVINA” SUCEAVA ANEXA4

BAZA DE PREGĂTIRE SUCEAVA FIŞĂ DE SEDINŢĂ ÎN CAISSON

DIN DATA ________________________

Nr.

crt. Grad, nume şi prenume

Funcţia în cadrul

şedinţei Subunitatea Serie aparat Serie butelie Semnătura

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

TEMPERATURI OBŢINUTE

FOCAR PIROLIZA OBSERVARE

CONCLUZII

96

7. BIBLIOGRAFIE

� Regulamentul instrucţiei de specialitate a pompierilor militari, aprobat prin O.M.I. nr.

92/1990

� Sorin Calotă, Gheorghe Popa, George Sorescu, Simion Dolha - Cercetarea cauzelor de

incendii, 2010

� Metode de lucru ale binomului de stingere şi de salvare, Ghid de referinţă francez, SDIS 77

Franţa, 2007

� Col. Ing. Pompiliu Bălulescu – Stingerea Incendiilor, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1981

� Col.drd. Ion Burlui, Lt.col. Sorin Popovici, Plt. Popovici Bogdan, Plt. Simona Cojocar -

Ghidul instructorului în formarea personalului pentru situaţii de urgenţă, Ediţia 2012

� Col.drd. Ion Burlui, Lt.col. Sorin Popovici, Plt. Simona Cojocar - Pregătirea subunităţilor

operative – aspecte de principiu teoretice şi practice, 2011

Documents

Studiul Fenomenelor Complexe -Simulare in Caisson