Studiul de Caz Creditul

8/12/2019 Studiul de Caz Creditul

http://slidepdf.com/reader/full/studiul-de-caz-creditul 1/33

I. CREDITUL – necesitatea şi rolul său în economia modernă.Formele creditului.

În economia de piaţă, raporturile de creditare au dimensiuniconsiderabile şi varietăţi multiple.

În general, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezentecontra unei valori monetare viitoare. Creditul în calitate de mijloc de plată poate contribui esenţial la creşterea economică prin stimularea dezvoltăriiunor activităţi noi, a întreprinderilor private mici şi mijlocii, aflate la început

de activitate, precum şi relansarea unor domenii vitale ale economiei.Creditul permite:• inanţarea peste nivelul resurselor proprii!• Clienţilor să cheltuiască mai mult dec"t veniturile obţinute!• #uvernelor să cheltuiască peste limitele veniturilor fiscale.

$fera de abordare în prezentul curs, se restr"nge la relaţia bancă%agent,

economic în legătură cu creditul bancar.&mportanţa creditului în economie este marcată derolul şi funcţiile pe

care le îndeplineşte.• Creditul îndeplineşte funcţia de mobilizare a resurselor băneşti

disponibile la un moment dat în economie ' economiile populaţiei,soldurile creditoare ale conturilor curente ale societăţilor

comerciale, depozitele unor instituţii financiare, plasamenteinterbancare, sume alocate de stat cu o anumită destinaţie, etc.( şiulterior distribuirea resurselor băneşti prin intermediul credituluicătre sectoarele de activitate care au nevoie de mijloace băneşti.



)ezultă că disponibilităţile băneşti valorificate prin procesul decreditare sporeşte rolul creditului în economie, impulsion"ndacţiunea productivă a capitalurilor cu consecinţe directe asupra

creşterii avuţiei naţionale, prin investirea acestora în ramuri şiactivităţi rentabile.

*ferind posibilitatea accesului la lichidităţi a oricărei societăţicomerciale, indiferent de statutul juridic, creditul contribuie ladezvoltarea firmelor mici şi mijlocii adesea promotoare aleinovaţiei, favoriz"nd concurenţa cu efectele sale benefice asupracreşterii economice, a echilibrului în general.

• * altă funcţie a creditului este aceea decreare de monedă .

)esponsabilă de emisiunea monetară este bineînţeles +ancaCentrală care acţionează ca instituţie cu statut independent din partea statului, aceasta stabileşte şi coordonează politica monetarăşi de credit a economiei, dar sistemul bancar are o contribuţiesubstanţială la masa monetară.

• Creditul contribuie pe l"ngă alţi factori şi la stabilitatea preţurilor

regl"nd dimensiunea cererii şi ofertei de mărfuri prin creditareaconsumului, ca şi a stocurilor.

• Creditul este un factor de creştere avitezei de rotaţie a banilor

prin fluidizarea flu urilor economice.• * altă funcţie a creditului este sprijinirea comerţului exterior prin

promovarea unor operaţiuni cu predilecţie de e port, dar şi deimport bazate pe credit.

-



• În fine, trebuie să amintim şi rolul creditului în finanţarea

deficitului bugetar al statului, acolo unde este cazul, sub formă decredit public.

vantajele utilizării creditului ca o verigă indispensabilă înmecanismul de funcţionare al economiei naţionale, pot fi anulate de pericolul folosirii creditului în mod abuziv şi ineficient, gener"nddezechilibre economice, monetare şi fenomene inflaţioniste considerabile.

uncţionarea, dezvoltarea şi gestionarea corectă a creditului îneconomie sunt determinate de o serie de condiţii de ambiant, cum ar fi:

•

starea economiei la un moment dat!• e istenţa unui cadru juridic corespunzător!• un sistem solid de instituţii financiar%bancare!• e istenţa unui climat de stabilitate internă şi e ternă!• încrederea în instituţiile de credit!• infrastructura modernă 'logistică(.

Formele creditului

$e vorbeşte că operaţiunea de credit constă în cedarea şi respectiv primirea unei sume de bani. În practică, aceasta poate fi înlocuită cu ocantitate de mărfuri şi/sau servicii. În funcţie de operatorii care intervin în

raportul de credit şi izvorul care a determinat operaţiunea e istă trei tipuri decredit:

a) Creditul comercial 0 presupune acordarea de credit sub formă demarfă în baza unui contract comercial încheiat întrecreditor/v"nzător 'care are interesul să îşi v"ndă marfa( şi

1



debitor/cumpărător 'care nu dispune de mijloacele băneşti(.Caracteristic pentru acest tip de credit este relaţia directă ce sestabileşte între doi agenţi economici creditor/debitor. În economiile

cu un sistem bancar bine conturat şi structurat, creditul comercialdeţine o parte importantă din activitatea bancară prinscontarea/rescontarea efectelor de comerţ generate de contractulcomercial.

b) Creditul bancar 0 presupune acordarea de credite sub formă bănească de către societate bancară 'împrumutător( 0 subiectindispensabil acestui tip de credit şi o persoană fizică sau juridicăîn calitate de împrumutat. În fapt, raporturile de credit sedesfăşoară pe două planuri:

- procesul de mobilizare a resurselor disponibile pe piaţă prin intermediul băncii!

- procesul de distribuire a resurselor disponibileutilizatorilor în calitate de debitori, banca av"ndrolul de creditor.

2rimul raport precede în mod necesar cel de%al doilea raport.c) Creditul internaţional 0 este reprezentat de raporturile de credit

dintre agenţii economici din două sau mai multe ţări. 3l joacă unrol important în cooperarea economică şi financiară internaţională prin intensificarea flu urilor monetare, financiare şi comerciale în

cadrul organismelor internaţionale ' 4&, +&)5, +3)5(.

6



II. CREDITUL !"C!R

Conceptul de credit bancar descrie operaţiunea prin care banca acordăun împrumut unui agent economic în schimbul unui angajament derambursare viitoare însoţit de plata unei anumite dob"nzi.

5esfăşurarea acestui proces evidenţiază raportul dintre parteneri, dincare unul este banca, încrederea emanată de acest raport, precum şivalorificarea resurselor băneşti prin realizarea de profituri prin dob"ndă.

#. Trăsături

7răsăturile specifice creditului bancar se referă la:- $ubiecţii raportului de credit:

- Creditorul 0 banca!- 5ebitorul 0 agentul economic.

- 2romisiunea de rambursare- 7ermenul de rambursare- 2reţul creditului 0 dob"nda- Încheierea unui contract de credit- cordarea creditului

Creditul bancar se delimitează de celelalte forme de credit prin aceeacă :

8



- +anca este prezentată în calitate de creditor!- gentul economic este partenerul băncii în calitate de debitor!- *biectul creditului îl constituie banii!- cordarea creditului reprezintă o operaţiune specifică băncii,

denumită şi 9comerţ de bancă .

$. %ursele creditării$.#. %urse &ro&rii 'ca&ital &ro&riu)

Ca orice societate comercială banca posedă un capital propriu 'fonduri proprii(, constituit din capitalul subscris şi vărsat de acţionari, precum şi oserie de fonduri 'de dezvoltare, de rezervă, rezerva generală pentru riscul decredit( prelevate din profit.

;n mijloc de majorare a surselor proprii bancare este emiterea deobligaţiuni. Însă trebuie să avem în vedere costurile de lansare şi dob"nzile bancare cu implicaţii asupra profitului.

$.$. %urse atrase

;na din funcţiile importante ale unei bănci este aceea de a 9captainteresul persoanelor fizice şi juridice prin atragerea de surse disponibile, înacest caz banca av"nd titlul de împrumutat.

tragerea de capital de către bancă trebuie să se facă în deplinăsiguranţă şi cu remunerarea corespunzătoare. Îndeplinirea acestor condiţiidetermină dimensiunea volumului plasamentelor la o bancă.

tragerea de fonduri poate îmbrăca forma de:

<



a( depozite 'la vedere, la termen(! b( solduri creditoare ale conturilor societăţilor comerciale!c( plasamente interbancare!

d( refinanţare solicitată +=)!e( reescont la +=)!f( linii de creditare e ternă.Colectarea de pe piaţă a surplusului de disponibilităţi de către băncile

comerciale este limitată de costul pe care le implică, bonificarea uneianumite dob"nzi, reglementările de prudenţă bancară, respectiv asigurareaunei lichidităţi minime şi în funcţie de rezerva minimă obligatorie.

(. ET*D*L*+I! DE CREDIT!RE

4etodologia de creditare cuprinde mai multe etape şi reprezintăconcretizarea principiilor de creditare.

(.#. Eta&a &reliminară

3tapa preliminară presupune o informare 0 documentare reciprocă, banca 0 agent economic în vederea identificării necesarului de credit,condiţiile de obţinere a creditului, de rambursare, de cost, etc.

(.$. Eta&a de&unerii dosarului

3tapa depunerii dosarului cuprinde în principal - tipuri de documente:unele de ordin juridic legate de statutul contractului de societate, înregistratela )egistrul Comerţului, autorizaţii specifice funcţionării normale, angajarea

>



legală a creditului, componenţa echipei manageriale etc., şi altele de naturăeconomică legate de prezentarea situaţiei economico 0 financiare a societăţii'bilanţ, situaţia contului de profit şi pierdere, situaţia flu ului de fonduri(,

balanţa de verificare a lunii precedente solicitării creditului, planul afacerii,contracte, comenzi ferme la intern şi/sau e tern, situaţia obligaţiilor de plată,garanţiile materiale oferite de agentul economic.

2entru fundamentarea creditelor de investiţii agentul economic trebuiesă prezinte:

- $tudiul de fezabilitate!

- utorizaţia de construcţie!- 5evizul general al lucrării!- 2lanul de amplasare!- Contractul încheiat cu constructorul!- #raficul lucrărilor investiţiei!- lte autorizaţii prevăzute de lege.

(.(. Eta&a anali,ei documentaţiei de&use

3valuarea cererii de creditare va implica o analiză a fezabilităţii planului privind rambursarea împrumutului, plan prezentat de solicitant şiasupra posibilităţilor de atingere a scopurilor pentru care împrumutul a fostcerut. 5acă garanţiile acordate băncii acoperă riscul în cazul în care lucrurilemerg rău. +anca trebuie să acorde cea mai mare consideraţie faptului că planul are şanse să se realizeze. $copul băncii este să obţină profituri.

(.-. Eta&a determinării indicatorilor de a&reciere

?



În urma analizei bilanţului debitorului se calculează o serie deindicatori care reflectă starea economico 0 financiară a acestuia, indicatori

care contribuie la decizia finală de creditare.2rincipala funcţie a indicatorilor este redarea dinamicii evoluţiei unei

societăţi de%a lungul timpului. @a măsurarea indicatorilor unei firme, estenecesară diferenţierea acestora în funcţie de ramura în care se desfăşoarăactivitatea. &ndicatorii nu trebuie urmăriţi în mod izolat, ci grupaţi şiintercorelaţi.

5atoria analistului este să obţină răspunsuri, utiliz"nd instrumente şinoţiuni comune pentru a identifica motivele schimbărilor şi să determinegradul în care acei factori sunt în măsură să determine ameliorarea saudeteriorarea performanţelor în viitor.

3 istă indicatori ce pot fi consideraţi statici 0 înt"lniţi la comparareavalorilor din bilanţ 0 sau indicatori 9dinamici 0 în cazul comparăriivalorilor din situaţia veniturilor! e istă în acelaşi timp şi indicatori9compuşi 0 o combinaţie între indicatorii 9statici şi cei 9dinamici . 7oţiaceşti indicatori se încadrează în trei categorii principale:

a( indicatorii financiari 0 măsoară structura financiară şi lichiditateaunei firme! indică modul de desfăşurare a activităţii financiare!

b( indicatorii activităţii curente 0 reflectă c"t de eficient firma îşivinde produsele reprezent"nd modul de finanţare.

A



LIC IDIT!TE!

#. Lic/iditatea curentă sau totală 'Lc)

LcB active curente / pasive curente =ivel 0 foarte bun: -

bun: - % D,8slab: E D,8

$. Lic/iditatea imediată 'Li)

LiB active lichide / pasive curente =ivel 0 foarte bun: D bun: D

slab: E D

%*L0! ILIT!TE!

#. +radul de îndatorare '+ î )

+ î B sume împrumutate / fonduri proprii =ivel 0 foarte bun: - bun: - 0 D

slab: E D

DF



$. %er1iciul datoriei minime '%dmin)

%dmin2 profit din e ploatare / dob"ndă G împrumut

=ivel 0 foarte bun: - bun: 1 0 -

slab: E -

(. 3onderea acti1elor 4i5e în total acti1e '!4 )

! 42active fi e / total active H DFF

=ivel 0 foarte bun: E 8FI

bun: 8FIslab: 8FI

3R*FIT! ILIT!TE!

#. Rata &ro4itului brut 'R &b)

R &b2 profit brut / v"nzări H DFFDFF =ivel 0 foarte bun: DFI bun: DF 0 8I

slab: E8I

$. Rata &ro4itului net 'R &n)

R &n2 profitul net / v"nzări H DFF =ivel 0 foarte bun: DFI bun: DF 0 8I

slab: E8I

DD



(. Rentabilitatea ca&italului utili,at 'R cu)

R cu2 profit net / fonduri utilizate 'proprii G atrase(HDFF =ivel: $e compară cu serviciul datoriei minime

EFICIE"6!

#. Rotaţia stocurilor 'R s)

R s2 costul bunurilor v"ndute / stocul mediu

=ivel bun: o rotaţie mai mare

$. Rotaţia creditorilor 'R c)

R cB costul bunurilor v"ndute / creditori

=ivel bun: o rotaţie mai mică

(. Rotaţia creditorilor 'R d)

R d2 v"nzări / debitori

D-



=ivel bun: o rotaţie mai mare

(.7. Eta&a constituirii 8aranţiilor

*rice decizie privind creditarea unui client trebuie să ia în considerarecapacitatea prezentă şi viitoare de a rambursa creditul din surse proprii.

2entru a diminua riscul de nerambursare, şi de a preveni pierderimajore, băncile solicită garanţii reale, şi chiar personale societăţilorcomerciale la acordarea creditelor, precum şi cesionarea unor efecte decomerţ, sub forma cesiunii de creanţă.

* altă categorie de garanţii, mai puţin utilizate de bănci este dreptulde gaj general dob"ndit automat de creditori la acordarea creditului.

În practică se mai înt"lnesc şi garanţii asumate de terţe persoane înnumele debitorului, caz în care primul preia şi obligaţia principală în cazulnee ecutării contractului de credit.

Contractele de garanţie conferă băncii un grad mai mare de siguranţă,diminu"nd riscul asumat de bancă la acordarea creditului.

(.9. Eta&a acordării creditelor

În funcţie de nivelul de competenţă, deciziile privind acordareacreditului revin sucursalelor sau centralei băncii.

În cadrul centralei unei bănci, decizia poate fi luată la nivelulComitetului de )isc şi Credite a Comitetului de 5irecţie a Consiliului de

dministraţie în cazul unor credite mari.

D1



(.:. Eta&a înc/eierii contractului

3tapa încheierii contractului este etapa finală, pe baza căruiasocietatea comercială va primi împrumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate at"t din bancă, c"t şi din partea societăţii.

Contractul de credit va stipula condiţiile în care a fost aprobat creditul'suma, obiectul, durata, grafic de rambursare, rata dob"nzii, comisioane(,obligaţiile şi drepturile părţilor şi garanţiile materiale.

III. RI%CUL ;" !CTI0IT!TE! DE CREDIT!RE

#. Conce&tul de risc. Ti&uri de risc. Riscul de credit.

+ăncile sunt confruntate cu o serie de riscuri în activitatea lorgenerate, pe de o parte de condiţiile interne 'organizarea, conducerea,calitatea personalului, sistemul informatic adoptat, etc.(, iar pe de altă partede factori e terni 'mediul economic, politic, relaţiile cu partenerii săi agenţieconomici, persoane fizice, alte bănci, instituţii financiare, etc.(.

$tabilitatea unei bănci. Încrederea de care se bucură în r"ndulclienţilor bancari şi nebancari se fundamentează pe calitatea şi modul degestionare a activelor şi pasivelor.

naliz"nd mai departe elementele din activul şi pasivul bilanţului şi,chiar poziţiile e trabilanţiere ale societăţilor bancare, putem sesiza riscurile

D6



pe care o bancă şi le%a asumat în diferite operaţiuni, precum şi modul cumreuşeşte să le controleze.

2rivind bilanţul unei bănci putem aprecia prudenţa cu care abordează

anumite operaţiuni sau dimpotrivă 9agresivitatea necontrolată, adicăriscurile asociate poziţiilor de activ 'calitatea portofoliului de credite,structura acestuia pe termene de rambursare, poziţia împrumuturilor mariacordate, etc.( cu cele de pasiv 'dependenţa de anumite resurse, insuficienţacapitalului propriu, statutul acţionarilor principali etc.(.

)eglementările de prudenţialitate au un impact considerabil asupragestiunii unei bănci deoarece ele consolidează echilibrele financiare ale bilanţului şi în consecinţă posibilităţile de desfăşurare a activităţii eficiente.

3entru o bancă &utem a4irma că riscul re&re,intă e5&unereadirectă sau indirectă &e o scară cu 1ariaţie lar8ă la &ierdere cu im&actne4a1orabil asu&ra 1enitului< ca&italului şi re,er1ei sale.

2ractica din mediul bancar pune în evidenţă o serie deti&uri de risc,şi anume:

riscul de credit!

riscul ratei dob"nzii!

riscul de lichiditate!

riscul de preţ!

riscul de schimb valutar!

riscul de tranzacţie 'operaţional(!

riscul legislativ!

riscul de strategie!

riscul de reputaţie!

D8





costul materiilor prime şi a materialelor!

contractele interne şi / sau e terne!

garanţia acceptată de bancă la acordarea creditului!

rata dob"nzii!

fluctuaţiile de pe piaţa valutară ce pot afecta at"t activitatea deimport, c"t şi cea de e port a agenţilor economici!

politica guvernamentală 'e .: impozitarea agenţilor economici,ta e vamale, contingentări, licenţe la import sau e port etc.( care poate determina o profitabilitate mai scăzută!

alţi factori ce pot modifica negativ activitatea societăţilorcomerciale 'e .: rata inflaţiei, factorii sociali(.

(. etode de anali,ă &entru toate ti&urile de creditare

2entru creditarea pe termen scurt, mediu sau lung sunt relevante

următoarele tipuri de analiză:- naliza situaţiilor contabile!- naliza indicatorilor!- naliza cost, venit şi profit!- naliza pragului de rentabilitate.

a) Costuri< 1enituri şi &ro4it

Costurile şi veniturile unei întreprinderi sau a unei activităţi din cadrulunei întreprinderi constituie o bază importantă pentru analiza financiară şi decredit, întruc"t aceasta determină, în mare măsură, profitabilitatea.

D>



În scopul analizei financiare este important de ştiut cum suntconstituite şi clasificate costurile şi dacă acestea pot fi alocate unei activităţianume sau unui proiect de investiţii. celaşi lucru este valabil şi pentru

venituri.

!. Costuri : = directe = indirecte '4i5e)

Costurile directe

ceste costuri variază în mod direct, pe termen scurt, în funcţie demărimea activităţii la orice moment dat din cadrul ciclului de producţie.

3le includ:• materii prime!• alte elemente de producţie!• forţa de muncă recrutată sau disponibilizată, în funcţie de

volumul producţiei, în orice perioadă dată!• utilităţile folosite în producţie 'energie, apă, gaz(!• costuri de ambalare!•

costuri de depozitare!• costuri de marJeting.

Marja brută a unei întreprinderi - costurile sale directe

D?



Costuri indirecte Costurile fi e tind să devină constante. 3le se pot modifica dar numai

pe termen mai lung, şi de obicei ca efect al unei schimbări majore înstructura activităţii.

3le include, de obicei, costurile cu:• conducerea societăţii!• întreţinerea clădirilor, utilajelor şi vehiculelor!• amortizarea clădirilor, utilajelor şi vehiculelor!• asigurarea!• arenda sau cheltuielile cu păm"ntul în proprietate!• utilităţi de birou.

3lementele majore din costurile fi e sunt: amortizarea şi arenda, înspecial acolo unde sunt arendate suprafeţe mari de teren.

Profitul de exploatare a unei întreprinderi este valoarea vânzărilor

sale – costurile sale totale (directe indirecte! sau marja sa brută –

costurile sale fixe înainte de plata dobânzilor "i a impozitelor#

. 0enituri '1>n,ări)

3le reprezintă volumul v"nzărilor H preţul de v"nzare 'pe tipuri de

produse(.

Cerinţele &ieţei

DA



=ivelul veniturilor din v"nzări este supus unor factor de risc ridicat,întruc"t este în mare măsură dependent de factori e terni, fiind supusconjuncturilor şi concurenţei e istente pe piaţă. tunci c"nd preferinţele sau

cerinţele pieţei se modifică, atunci c"nd produse noi şi eventual îmbunătăţitesunt aduse pe piaţă, sau c"nd alţi producători concurează prin preţ saucalitate, at"t volumul v"nzărilor, c"t şi preţul pot fi reduse. cest fapt trebuieavut în vedere atunci c"nd se fac prognoze ale volumului analizelor.

%ursele de in4ormaţii &ri1ind costurile şi 1eniturile

$ursele primare sunt, pentru analistul financiar, evidenţeleîntreprinderii, cum ar fi evidenţele de cumpărări pentru costuri, şi evidenţelede v"nzări pentru venituri. +anca care analizează o cerere de credit a unuiagent economic va trebui sa solicite contul de profit şi pierderi, bilanţul şisituaţia flu ului de numerar, ultima balanţă de verificare, precum şi o seriede informaţii importante privind furnizorii, creditorii, clienţii, vechimeaobligaţiilor şi creanţelor, contracte, comenzi etc.

7otuşi, în privinţa unui mic producător individual sau a unuicomerciant particular, care, în general, întocmeşte situaţii contabile oficialesemestrial, ofiţerul de credit va trebui să analizeze date cum ar fi:

• evidenţe pentru v"nzări şi cumpărări!• situaţii primite de la bancă şi relaţia cu banca!• orice tip de registru de casă disponibil!• informaţii legate de comportamentul său în relaţia cu clienţii şi

furnizorii.

-F



Relaţia dintre &ro4ituri< 1enituri şi costuri

minus 2

minus2

2

minus

2

-D

K3=&7;)& C*$7;)& 4 )L

C*$7;)&&=5&)3C73

'fi e(

2)* &7 53

5*+O=5 @

2)* &7



minus

2

b) !nali,a situaţiilor contabile

$ocietăţile comerciale rom"neşti trebuie să întocmească trimestrial şisemestrial situaţii contabile :

- C*=7;@ 53 2)* &7 Q& 2&3)53)&- +&@ =R;@

3le trebuie semnate de persoanele autorizate ale societăţii comerciale,şi verificate de către cenzori, contabili autorizaţi sau e perţi contabili.

ceste două situaţii oferă analistului băncii majoritatea informaţiilornecesare analizei situaţiei generale a întreprinderii pentru stabilireafezabilităţii creditului pe termen scurt.

În cazul creditelor pe termen scurt, c"t şi în cel al creditelor pe termen

mai lung, analiza comparativă a situaţiilor contabile este obligatorie.nalistul trebuie să compare ultimele situaţii contabile e istente ale

întreprinderii cu cele ale anilor precedenţi. *rice diferenţe semnificative vor preocupa analistul, întruc"t ele pot fi cauzate de unele schimbări substanţialeîn cadrul activităţii, care îi vor afecta, unele schimbări substanţiale în cadrul

--

&42*P&7

2)* &7 =37

3R*FITREI"0E%TIT

'REC!3IT!LI?!T

DI0IDE"DE



activităţii, care îi vor afecta, probabil, profitabilitatea. ceste diferenţe potindica:

- 4*5& &CM)& Î= $7);C7;)M 'C 2&7 @(

- 4*5& &CM)& Î= )3@ R& C*$7 0 K3=&7'=&K3@;)& 53 2)* &7(

- 4*5& &CM)& 53 C*=L;=C7;)M 2&3R3& $ ; @3 C*=5&R&&@*) 53C*4)C& @&P )3 'KO=PM)&(.

Contul de &ro4it şi &ierderi 'C33)sintetizează veniturile şicheltuielile întreprinderii, aferente activităţii întreprinderii pe un an. El

include toate veniturile şi toate costurile. CPP-ul este utilizat de analist ca

o măsură a rezultatelor din prezent şi trecut. colo unde e istă C22%ul pentru un număr de ani din trecut, se pot evalua rezultate pe perioade maiîndelungate.

ilanţul reflectă structura financiară şi poziţia întreprinderii la unmoment dat. ctivele sunt ceea ce posedă întreprinderea 'în proprietate(.2rincipalele posturi din coloana activelor sunt activele 'mijloacele( fi e'clădiri, terenuri, utilaje etc.( şi activele circulante 'bani în casă, cont la bancă, stocuri de materii prime şi bunuri finite, creanţe etc.(. coloana pasivelor arată ceea ce datorează întreprinderea, adică sursele sale definanţare. cestea include capitalul întreprinderii 0 fonduri aportate de

proprietari / acţionari şidatoriile sale, precum şicreditele bancare şi

creditele furnizori .

!lte situaţii contabile

-1



3 istă un număr de alte situaţii contabile care pot fi întocmite demarile întreprinderi ce dispun de posibilităţi comple e de contabilizare.

cestea include:• situaţia flu urilor de numerar!• situaţia flu ului de fonduri!• sursele şi utilizările fondurilor.

5acă sunt disponibile, astfel de situaţii pot oferi analistului mai multeinformaţii detaliate cu care să lucreze şi care îi pot face munca mai uşoară.

c) !nali,a &ra8ului de rentabilitate ;n element esenţial în cadrul analizei financiare, pentru majoritatea

creditelor acordate agenţilor economici, este nivelul la care acesta începe săobţină profit. 5e aceea, analistul băncii trebuie adesea să stabilească&ra8ul

de rentabilitate< adică 1olumul de &roducţie şi 1>n,ări &entrusu&ra1ieţuire.2entru a stabili pragul de rentabilitate pentru o activitate, trebuie

împărţite costurile activităţii în:• C*$7;)& &=5&)3C73 ' &N3(• C*$7;)& 5&)3C73•

C*$7;)& 7*7 @3 0 C*$7;)& &=5&)3C73 &N3 GC*$7;)& 5&)3C73

Formula &ra8ului de rentabilitate &entru ci4ra de a4aceri @3ra8C! 2 costuri 4i5eA1>n,ăriBmar a brută

-6



Formula &ra8ului de rentabilitate &entru 1olum@ 3ra8 2 costuri 4i5eBmar a brută unitară

v"nd stabilit pragul de rentabilitate pentru activitate, bancherul vaavea un indiciu asupra senzitivităţii proiectului la schimbări neprevăzute pe piaţă.

$imitele analizei pragului de rentabilitate

Cu toate că pragul de rentabilitate este un instrument util pentruanalist, trebuie reţinut că, asemenea tuturor instrumentelor de analiză, şiacesta are limitele sale.

3ste valabil numai pentru un volum limitat de producţie. @aniveluri mărite ale producţiei este probabil să fie nevoie de maimulte mijloace fi e, forţă de muncă şi mai mulţi factori care armodifica structura costurilor.

2resupune printre altele că: producţia şi v"nzările sunt egale, de aceea

nivelul stocurilor nu se schimbă!e istă fie numai un singur produs, fie o gamă de produse, dar v"nzările răm"n constante!

-8



eficienţa şi gradul de utilizare al mijloacelorfi e răm"n constante la toate nivelurile de producţie.

d) Indicatori

naliza indicatorilor este cea mai rapidă metodă de estimare aviabilităţii întreprinderilor. indicatori de diferite tipuri pot fi folosiţi pentru amăsura:

• @&CS&5&7 73 !• $*@K +&@&7 73 !• 2)* &7 +&@&7 73 .

%tilizarea indicatorilor& măsuri ale performanţelor trecute "i viitoare#

&ndicatorii pot fi folosiţi pentru a măsura performanţele trecute,informaţiile necesare pot fi obţinute din bilanţurile şi conturile de profit şi pierderi ale unei întreprinderi.

2entru măsurarea rezultatelor viitoare este necesar ca indicatorii să secalculeze faţă de profiturileantici&ate, cheltuielile de capital şi creditelenecesare, profiturile şi flu urile de numerar&ro8no,ate, conturile de profitşi pierderi şi bilanţuri.

)eferitor la investiţiile substanţiale pe termen mai lung, analizaviitoare a indicatorilor este, în mod normal, efectuată în legătură cu analizaflu ului de numerar actualizat. &nstituţiile de finanţare internaţionale

-<



specifică de regulă, nivelul minim al indicatorilor ce trebuie satisfăcut laacordarea de credite din liniile lor de credit.

-. etode de anali,ă &entru creditarea &e termen mai lun8

2entru a aprecia valoare unui proiect de investiţii, într%o întreprindere,trebuie avute în vedere trei elemente:

• 3erioada de recu&erare 0 în c"t timp se recuperează din c"ştiguri

capitalul investit în proiect!•

Rata medie de rentabilitate 0 rentabilitatea procentuală acapitalului iniţial, bazată de profitul generat pe perioada proiectului!

• Flu5uri de numerar actuali,ate 0 care arată valorile actualizate

ale flu urilor de numerar ce vor fi generate în viitor.

a) &erioada de recu&erare B numărul de ani de dinaintea anului încare flu ul de numerar net poate acoperi integral costul total alinvestiţiei&lus o parte din anul în care flu ul de numerar net vaacoperi, în final costul total al investiţiei.

b) rata medie de rentabilitate'R R) B se calculează afl"nd, în primul r"nd, veniturile nete totale generate de investiţie 'flu ul denumerar net cumulat din primul p"nă în ultimul an al evaluării(,apoi împărţind această cifră la numărul de ani ai investiţieianalizate 'durata de viaţă a proiectului(, după care rezultatul seîmparte la volumul investiţiei şi se e primă procentual.

->



c) anali,a 4lu5ului de numerar actuali,at B este utilizată pentruevaluarea proiectelor de investiţie pe termen lung sau mediu careîn mod tipic trebuie analizate pe o perioadă de c"ţiva ani.

naliza = este o metodă de estimare a valorii veniturilor şicheltuielilor din anii viitori, av"nd o bază comună de raportare.

ceastă bază este valoarea de astăzi, denumită1aloareactuali,ată.

4etoda se bazează pe faptul că banii obţinuţi în anii viitori au ovaloare mai mică dec"t banii obţinuţi astăzi. ceasta se datoreazăe istenţei dob"nzii plătită pentru utilizarea banilor în afaceri.5atorită posibilităţii de a c"ştiga dob"ndă sau orice alt venit dinutilizarea banilor, DFFF lei obţinuţi acum valorează mai mult dec"tDFFF lei obţinuţi peste un an, şi mult mai mult dec"t DFFF leiobţinuţi peste 8 ani.

În analiza = se compensează1aloare în tim& a banilor, prin actualizare, adică împărţind la un factor corespunzător pentrua afla care este valoarea reală în prezent a unor surse de bani dinanii viitori.

lu urile de numerar la valori actualizate sunt determinate înacelaşi mod ca la calculul ratei medie de rentabilitate şi a perioadeide recuperare, iar factorii corespunzători sunt apoi aplicaţiflu urilor reale de venit%cost.

actorul care se aplică se numeşterata de actuali,are,echivalentul pentru bancă cel puţin a ratei dob"nzii pe care seaşteaptă să o perceapă la credit. )ata de actualizare se aplicătuturor flu urilor viitoare estimate de venituri şi cheltuieli pentru proiectul de investiţii.

-?





'anul D p"nă la n(, p"nă c"nd totalul este egal cusuma creditului.

7. !nali,a de sen,iti1itate

ceasta are două funcţii:• 'a în considerare estimările mai importante făcute pentru

analiza care nu s-a dovedit a fi de fapt adevărată#

• feră un scenariu cu situaţia cea mai rea) în care

elementele c*eie (preţul produselor sau vânzările! sunt maimici decât în situaţia de bază) iar costurile c*eie ( materiile

prime principale "i forţa de muncă! sunt mai mari#

În prezent sunt mai multe metode de calcul a K= şi )&). $e potutiliza calculatoare financiare cu funcţii care efectuează calculele doar prinapăsarea unor taste sau pot fi folosite tabele de actualizare şi se efectueazăc"teva calcule matematice.

3tapele acestei metodologii sunt:D. 7otalizarea costurilor şi veniturilor în coloane separate, pentru

fiecare an al proiectului.-. flarea flu ului de numerar net pentru fiecare an scăz"nd costurile

din venituri.

1. ctualizarea flu urilor de numerar nete pentru fiecare an, folosindfactorul corespunzător ratei respective de actualizare, şi pe cea aanului viitor respectiv.

1F



6. 7otalizarea flu urilor de numerar nete actualizate pentru fiecarean. ceasta dă K= %ul pentru proiectul respectiv la rata deactualizare folosită.

8. a( dacă primul K= calculat este pozitiv, se calculează din noufolosind o rată a dob"nzii mai mare, suficientă pentru a da un K=negativ. b( dacă primul K= este negativ, se calculează din nou cu o rată adob"nzii mai mică, suficientă pentru a da un K= pozitiv.

<. ;tiliz"nd at"t K= %ul pozitiv, c"t şi cel negativ se poate aplicaformula următoare:

Rata dob>n,ii 0"! la rata mai mică B '0"! &o,iti1=0"! ne8ati1)GA di4erenţamai mică dintre ratele de actuali,are utili,ate

)ezultatul va fi )&)%ul proiectului.

9. ana8ementul riscului

&ndiferent de structura programului de management al riscului, pentru

o societate bancară orice program ar trebui să cuprindă:• Identi4icarea riscului@ identificarea adecvată a riscului se

concentrează în recunoaşterea şi înţelegerea riscurilore istente sau acelora care pot surveni în urma unor noiiniţiative de afaceri. &dentificarea riscurilor trebuie să fie un

1D





• $ă implementeze direcţia strategică a băncii!• $ă dezvolte politici care definesc marja de risc a instituţiei

şi să se asigure că acestea sunt compatibile cu ţintele

strategice!• $ă se asigure că direcţia strategică şi marjele de risc sunt

comunicate eficient acceptate de întreaga societate bancară!• $ă supravegheze dezvoltarea şi menţinerea sistemelor

informative de management, asigur"ndu%se că acestea sunt latimp, clare şi informative.

Documents

Studiul de Caz Creditul