STUDIU GEOTEHNIC

PENTRU

« INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA

IN COMUNA PIETRARI,

JUDETUL DAMBOVITA »

2009

2

STUDIU GEOTEHNIC PENTRU

« INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN

COMUNA PIETRARI,JUDETUL DAMBOVITA »

PROIECTANT GENERAL :S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. TARGOVISTE PROIECTANT DE SPECIALITATE :RADU G MARIA I.I. TARGOVISTE BENEFICIAR : COMUNA PIETRARI

LISTA DE SEMNATURI

SEF PROIECT :COSMIN FASIE PROIECTANT: ing. MARIA RADU VERIFICAT : ing.MARIAN RADU

3

CUPRINS A.PIESE SCRISE 1.Introducere

1.1.Date de recunoastere a investitiei 1.2.Incadrarea in teritoriu si zona

2.Consideratii asupra regiunii 2.1.Geomorfologia 2.2.Climatul 2.3.Geologia 2.4.Hidrologia 2.5.Seimicitatea 3.Cercetarea terenului 4. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor 5.Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al riscului si categoriei geotehnice

6.Concluzii si recomandari B.ANEXE Anexa 1.Fise sintetice foraje C.PIESE DESENATE Plansa . Plan de incadrare in teritoriu scara 1 :25.000 Plansa 1. Plan de situatie foraje geotehnice scara 1 :5.000

4

1. INTRODUCERE 1.1.Date de recunoastere a investitiei

Prezentul studiu se intocmeste la solicitarea proiectantului general S.C.BLOM ROMANIA S.R.L. Targoviste pentru"Infiintare sistem de

alimentare cu apa in Comuna Pietrari, Judetul Dambovita",faza de proiectare studiu de fezabilitate. Datele caracteristice privind condiţiile geotehnice au fost determinate atât prin observare directa prin executia a 16 foraje la adancimea de 2,00 m pe traseul retelei de alimentare cu apa, cat si prin extrapolarea informaţiilor obţinute in urma lucrărilor executate in zona ( foraje aferente retelelor pentru furnizarea utilitatilor,diverse categorii de cladiri,etc.).

In etapa de recunoastere tehnica a terenului s-au urmarit: - depistarea eventualelor discontinuitati stratigrafice generate

in urma proceselor de eroziune sau a celor cu efect destabilizator;

- descrierea amanuntita a zonelor din cadrul teritoriului comunei care prezinta particularitati sau conditii deosebite care ar putea afecta integritatea terenului de fundare;

- stabilirea structurii geologice, cuprinzand: stratigrafia, litologia inclusiv tectonica, compozitia pamanturilor sau a altor roci;

- structura terenului in adancime, cu delimitarea grosimii diverselor strate intalnite;

- elementele referitoare la hidrologia, hidrogeologia zonei cu privire speciala asupra regimului apelor subterane si de suprafata; variatiei in timp a nivelurilor, efectul apelor agresive asupra terenului de fundare si a constructiilor;

- depistarea eventualelor aspecte specifice alunecarilor de teren, precum si a vegetatiei caracteristice terenurilor de diferite categorii;

- incadrarea terenurilor in categoriile de clasificare dupa natura lor, a proprietatilor privind coezivitatea si modul de comportare la sapat.

Pentru determinarea elementelor de fundare s-au luat in considerare următorii factori:

- adâncimea de inghet corelata cu adâncimea impusa de particularitatile locale ale pământurilor;

- caracterul stratificaţiei (capacitatea portanta a pământurilor din diferite straturi si proprietatile lor fizico-mecanice sau natura lor deosebita);

5

- incadrarea seismica a zonei de amplasament; - poziţia nivelului apei subterane si proprietatile acesteia; - existenta unor reţele subterane. - inundabilitatea terenului; - existenta unor zone de risc natural sau antropic.

Lucrările geotehnice s-au executat în conformitate cu prevederile: STAS 1242/2-83 Teren de fundare, STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise, STAS 1242/4-85, Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri, STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor pe baza determinărilor de laborator efectuate pe probe prelevate din foraj.

1.2.Incadrarea in teritoriu si acces

Comuna Pietrari este situata la o distanta de 33 km. nord-est de municipiul Targoviste şi 30 km de Pucioasa, are in componenta satele Pietrari (resedinta de comuna), Valea, După Deal, Şipot, Aluniş.

Comuna este situată în partea de nord-vest a judeţului Dâmboviţa, si se învecinează cu comuna Bărbuleţu, la est, cu comunele Râu Alb şi Vulca Băi, la sud-vest cu comuna Voineşti.

INCADRARE IN TERITORIU SI ACCES

Accesul in zona.Satul Pietrari ,din cadrul comunei, este dezvoltat pe axa nord-sud a teritoriului, de-o parte şi de alta a drumului judeţean 712A.

6

Satele Aluniş şi Şipot ocupă văile din partea de est a satului Pietrari, unite cu acesta începând cu intersecţia DJ 712A cu DC 139A.Satul După Deal este situat de-a lungul unei creste deluroase, pe malul drept al pârâului Râu Alb, iar satul Valea se desfăşoară pe pârâul Strâmba, în partea de vest a teritoriului.

2.Consideratii asupra regiunii

2.1.Geomorfologia

Comuna Pietrari este situata in depresiunea cu culmi deluroase a Subcarpatilor Ialomitei (D.Barbuletului)la contactul cu D.Vulcanei.

Teritoriul administrativ al comunei se caracterizeaza printr-o varietate a formelor morfologice rezultata din caracterul complex al structurii geologice si de datorita factorilor de modelare a reliefului,astfel se pot delimita unitati geomorfologice majore:

COMUNA PIETRARI

HARTA GEOMORFOLOGICA

Zona Dealurilor Subcarpatice interne ,subunitate a Subcarpatilor Ialomitei ,cu un relief accidentat ,altitudini mari si medii ,brazdate de cursuri de apa permanente si temporare. Culmile deluroase sunt rezultatul actiunii de eroziune si adancire a retelei hidrografice intr-o zona cu aspect de piemont ce face legatura intre zona subcarpatica si campia propriu-zisa cu altitudini cuprinse intre 300 si 600 m. dintre care se distinge Dealul lui Zaharia(579 m.). Zona este puternic fragmentata de reteaua hidrografica a paraului Rau-Alb si a afluientilor sai(Paraul Stramba)precum si a vailor cu caracter torential .

Constitutia geologica in general friabila a culmilor deluroase ca si stratificatia de regula pe orizontala sau slab inclinata a permis ca in conditiile unei clime cu precipitatii abundente si caracter torential sa ia nastere o serie de microforme de relief specifice, zone de terase, mici perimetre de alunecari, zone

7

de versanti. Zonele de versanti fac legatura intre nivelele culmilor deluroase si arterele hidrografice cu pante de 45 - 60 %.

Zonele de contact versanti - terasa au aspectul unor versanti slab inclinati sau a unor conuri de dejectie in sectoarele de debusare a precipitatiilor torentiale sau paraiaselor catre zona de terasa.

Geologic se caracterizeaza prin prezenta materialului diluvial rezultat din remanierea depozitelor ce alcatuiesc zonele colinare. Terase fluviatile.La intrarea in Subcarpati , vaile principale, se largesc brusc , iar pe versanti incep sa apara umeri si fragmente din terasele fluviatile, etajate la diferite inaltimi. Bazinul hidrografic local Raul Alb, este puternic fragmentat, iar paraurile manifesta in continuare o intensa actiune de eroziune si transport, care este completata si de alunecarile de teren, ce dau nota caracteristica pentru relieful sculptat pe marne si argile. Valea Dambovitei prezinta mai multe nivele de terase. Primele si cele mai imporatnte terase apar imediat dupa confluenta cu Valea Larga. Terasele Dambovitei care apar in zona deluroasa, sunt deformate si prezinta un carcater divergent spre zona de contact cu muntele si covergent spre campie ,aspect este valabil si pentru Valea Raului Alb. Zona studiata se distinge printr-un relief puternic fragmentat 0,6-0,7 km/km² ,caracteristic pentru dealurile subcarpatice interne, in care sunt prezente intense procese actuale de modelare respectiv alunecari de teren ,ogase si rapi precum si fenomene de eroziune torentiala.

2.2.Climatul

Climatul subcarpatic, se extinde in zona central-nordica a judetulu si este un climat temperat –continental.

8

Climatul subcarpatic, se extinde de la linia conventionala corespunzatoare partii de nord a teritoriului comunei Tatarani,Sotanga,Aninoasa,Ocnita si Moreni si include si jumatea nordica a Platformei Candesti, respective jumatate din perimetrul comunelor Ludesti,Hulubesti si Valea Mare, mai putin zonele de lunca.

Radiatia solara directa, in valori medii anuale inregistreaza 80-85 kcal/cm2 suprafata orizontala , mai mare vara si redusa in anotimpul de iarna. Temperatura medie anuala este de 9.6°. Suprafata ocupata de acest climat corespunde izotermei de 7.5°, 8.0°, 8.5°, 9.0° si 9.5°C. Luna ianuarie cunoaste o temperatura medie de - 0.4°C, iar in iulie 20.0°C cu o amplitudine anuala de 20.4°C. Media maximelor de temperatura este de 10°C, iar cea a minimelor de 4°C cu o amplitudine de 10°C. Maxima absoluta de temperatura poate inregistra 38.2°C, iar minima absoluta -22°C (-23.5°C la Pucioasa si -26.1°C la Voinesti). Amplitudinea depaseste 60°C. In aceasta zona sunt prezente formele de relief depresionare, circulatia areului moderata, iar inversiunile termice au o frecventa mai mica. Umezeala relativa medie inregistreaza 79 de procente cu un deficit mediu de saturatie de 4.6 mb. Nebulozitatea medie anuala este de 5.9 zecimi, 51 de zile cu cer senin si 97 cazuri cu cer acoperit. Durata de stralucire a Soarelui este de 1972 ore pe an si o fractie de insolatie egala cu 0,44. Numarul mediu al zilelor cu Soare este de 261 cazuri/an. Suma propietatilor atmosferice este cuprinsa intre 650 si 880 mm/an, mai abundente in zonele impadurite si mai reduse pe vai. Numarul de zile cu precipitatii pe an insumeaza 151 de cazuri, iar cel a zilelor cu ninsoare 35 de cazuri/an. Cantitatea maxima a precipitatiilor in 24 ore pentru acest climat depaseste 89 mm/m2. Directia predominanta a vantului este NV in procent de 13% pentru zona subcarpatica corespunzatoare bazinului Dambovita si NE cea a bazinului Ialomitei.Viteza medie a vantului depaseste 2m/sec cu prezenta frecventa a rafalelor de vant. Numarul annual al zilelor cu grindina este de 1 caz/an iar diametrul mediu al granulelor este de 5mm. Numarul de zile mediu anual de ceata este de 45 de cazuri/an, fenomen favorizat de prezenta suprafetelor acvatice in zona. Conform STAS 6054 -1977 ( harta anexa) adancimea de inghet se incadreaza la 0,80-0.90 m de la nivelul terenului ,pe intregul traseu al retelelor de alimentare cu apa

9

Conform STAS 10101/20-90 ,traseul retelelor de alimentare cu apa se incadreaza din punct de vedere al actiunii vantului in zona A.Conform tabelului 1,viteza mediata pe 2” este de v2m =22m/sec.,iar presiunea dinamica de baza stabilita la inaltimea de 10m este de 0,30kN/m².

Conform STAS 11 100/21-90 , traseul retelelor de alimentare cu apa apartine zonei B,cu o incarcare de referinta gz =1,2 kN/m² cu perioada de revenire de 10 ani si gz =2,0 kN/m² cu o perioada de revenire de 50 ani.

2.3.Geologia

Teritoriul comunei Pietrari se situeaza din punct de vedere geotectonic in :

- zona flisului intern al Carpatilor Orientali la contactul a doua unitati tectonice distincte Panza de Ceahlau si Panza de Teleajen . contactul dintre cele doua mari unitati structurale se face in lungul unei dislocatii tectonice majore afectata de o serie de falii longitudinale si transversale pe structura. Unitatea de Ceahlau este reprezentata prin Digitatii Bratocea si Comarnic peste care se dispune cuvertura post-tectonica constituita din depozite cretacice senoniene. Zona de sud a teritoriului este ocupata de cuvertura post-tectonica a untatilor cu tectogeneza cretacic superioara.

- Panza de Ceahlau – digitatia Brotocea cuprinde urmatori termeni : Barremian – Aptian cu : Flis marnos cu brecii si calcarenite

Flis marnos (Strate de Varful Radacinii) ; Flis grezos – sistuos (Flis marno grezos cenusiu) ; Albian este

reprezentat prin conglomeratele si gresiile masive ce afloreaza in dealul Ciurcului ;

- Panza de Ceahlau – Digitatia de Comarnic reprezintata prin : Barremian – Aptian cu :

Flis marnos cu brecii si calcarenite – Strate de Comar Flis marnos cu siderite (Stratele de Podul Vartos). Vraconian superior – Turonian este alcatuita din silite, marne cenusii visinii, albe si egre (Seria de Dumbravioara).

- Cuvertura post – tectonica ce se dispune peste Panza de Ceahlau este de varsta senonian – turonian , - compexul Marnelor de Gura Beliei.

Acestea sunt alcatuite predominant din marne rosii, uneori patate cu alb si verde, verzi si albe, dure, compacte cu spartura concoidala, la care sunt asociate uneori gresii verzi, moi micacee, sau gresii galbui, calcaroase, mai dure.

10

HARTA GEOLOGICA A INSTITUTULUI GEOLOGIC 1 :200 000

In partea de sud formatiunile geologice ce se dispun peste unitatea Panzei de Ceahlau apartin cuverurii post-tctonice a unitatilor cu tectogeneza Cretacic superior reprezentata prin senonian – turonian (Marne de Gura Beliei) si paleocenul – eocen in faciesul de Sotrile. Cuaternarul reprezinta depozitele aluvionare ce formeaza lunca raurilor si terasa joasa a acestuia, depozitele proluviale le conurilor de dejectie si depoztele coluviale ale terenurilor cu alunecari de teren. Depozitele aluvionare si cele pluvionare sunt constituite in cea mai mare parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin petrisuri slab rulate, bolovanisuri, blocuri de roci stancoase si mai rar nisipuri.

Depozitele coluviale sunt neomogene, compozitia lor variind functie de litologia zonei.

Cuaternarul constituie depozitele aluvionare ale raului Dambovita, retelei hidrografice secundare si depozitele de panta deluvial - coluviale. La sud de comuna Malu cu Flori (satul Capu Coastei) se contureaza pleistocenul inferior ce constituie terasa inalta a raului Dambovita, iar la scara regionala formeaza unitatea geomorfologica a Piemontului Candesti. Litologic constituie faciesul Stratelor de Candesti ce reprezinta o alternanta de pietrisuri si argile slabe cutate si uneori slab consolidate. In aceeiasi zona se recunoaste un al doilea nivel de terasa ce apartine pleistocenului superior, de asemenea constituita din aluviuni grosiere cu grosimi de 15 - 20 m. acoperite de materialul deluvial prafos argilos.Zona terasei inferioare ce insoteste albia majora a raului Dambovita pana la nord de comuna

11

Malu cu Flori uneori cu profil discontinuu este formata din aluviuni grosiere, cu grosimi de 8 - 15 m, ce apartine holocenului superior. Albia majora este incastrata relativ sub depozitele terasei inferioare, astfel incat are loc o alimentare continua cu apa a acestora, din apa de suprafata.

Din punct de vedere tectonic partea nordica apartine cuverturii post-tectonice mezocretacice deformate si antrenate intr-o structura sinclinorie – sinclinalul Bucegi.

Aceasta structura se caracterizeaza prin cute de al doilea ordin si este afectata de falii transversale.

Unitatea de Ceahlau cuprinde in partea sa externa anticlinoriul Zamurei divizat in patru mari anticlinale (Ialomicioara – Pucheni, Valea Albilor – Moroieni, Posada si Pietrosita – Raul Alb).

Intre anticlinalul Posada si Pietrosita – Raul Alb se interpune sinclinalul major Talea – Zlacu.

Unitatea de Ceahlau apartine dacidelor externe si prezinta o structura intens tectonizata afectata de falii longitudinale si trasnversale.

Cuverturile post-tectonice sunt slab cutate si ele formeaza sinclinalul Talea-Zlacu la est de paraul Runcului si Barbuletu – Malu cu Flori la vest si sinclinalul compozit al Slanicului ,Buciumeni-Raul Alb.

2.4.Hidrologia

Apele de suprafaţă

Reteaua hidrografica care dreneaza teritoriul este tributara paraului

Raul Alb.

HARTA HIDROGRAFICA

12

Raul Alb este cel mai important afluent pe care il primeste Dambovita in regiunea de dealuri. Isi are izvorul sub poalele Plaiului Gavana, la altitudinea de 920 m. in drumul sau, care are o lungime de 23 Km, strabate Subcarpatii Ialomitei, dupa care se varsa in Dambovita langa localitatea Lunca. Bazinul sau are forma neregulata, cu o suprafata totala de 81 km2 si o dezvoltarea mai mare a malului drept (Kas = 0,56) si are o alimentare pluvio-nivala cu ape mari de primavara rezultate din ploi si din topirea zapezilor si cu viituri de vara provocate de ploi cu caracter torential.Debitele maxime se inregistreaza in perioada aprilie-iunie, iar cele minime in perioada ianuarie-martie, datorita inghetului si retinerii precipitatiilor in stratul de zapada. De pe spatiul bazinului isi aduna mai multi afluenti, cu lungimi ce nu depasesc 6 km : Barbuletu, Stramba, Valea Popii, Valea Schelei s.a. Ca urmare a numarului mare de afluenti, Raul Alb realizeaza o densitate medie de 0,91 km/km2, adica cu mult mai mare decat a bazinului Dambovita pe ansamblu. Raul Alb are un grad de sinuozitate destul de avansat (1,25) si formeaza meandre accentuate insotite de maluri concave si convexe. Aceeasi sinuozitate avansata (peste 1,25) o prezinta si afluentii sai remarcandu-se din acest punct de vedere, paraul Stramba. Albia minora are o latime de pana la 10 m si este flancata de maluri cu inaltimi intre 1 si 2,5 m. Prin albia sa minora se scurge un debit mediu anual de 0,483 m3/s, ceea ce face ca nodulul specific al acestui bazin sa fie de 9,28 l/s/km2. In anii foarte ploiosi poate evolua cu debite de peste 44 m3/s, iar in lunile secetoase (iulie, august, septembrie,octombrie) se semnaleaz afenomenul de secare a apelor, cand albia minora seaca (0/0m3/s), adica cu etajul ‘0’. Scurgerea mede cea mai mare se manifesta in anotimpul de primavara cu 41,9 %, iar in timpul verii si toamna scurgerea minima se caracterizeaa prin cele mai scazute procente (10%). Apele subterane din zona luata in studiu sunt conditionate de succesiunea diferitelor formatiuni geologice si se intalnesc sub forma de ape freatice si ca ape de adancime. Ele provin din infiltrarea precipitatiilor prin rocile poroase permeabile avand, deci, origine vadoasa si se caracterizeaza prin hidrostructuri variate din punctde vedere al constructia litologica a reliefului.

Hidrostructura freatica este cantonata in depozitele pleistocenului si holocenului superior si se situeaza la adâncimi variabile functie de morfologia zonei.Hidrostructura de adâncime este cantonata in depozitele dacianului, romanianului si pleistocenului inferior. Ea se manifesta sub forma de izvoare in zona axiala a sinclinalelor.

In zona este prezent un acvifer cu caracter freatic cantonat in orizontul de depuneri grosiere situate la adancimi de la 2,5 m in lunca retelei hidrografice pana la 8-12 m in zona de terasa.

13

2.6.Seimicitatea

Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica a constructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prin urmatoarele elementele :

-Perioada de colt "Tc=0,70"

-Coeficient "ag"=0,24. Conform macrozonarii seismice dupa codul de proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").

14

Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica I = 81 (sapte) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Riscul seismic este diferit in rocile necoezive si in cele coezive.Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse in rocile compacte fata de cele afanate.In pietrisuri si nisipuri,desi viteza de propagare a undelor este mai mica,seismele sunt mai distrugatoare.Daca se cosidera riscul la seisme in roci compacte egal cu unu,in rocile putin coezive si necoezive riscul va fi de :

- 1:2,4 in roci sedimentare cimentate. - 1,4:4,4 in nisipuri umede. - -4,4:11,6 in rambleuri. - 12 in terenuri mlastinoase.

3.Cercetarea terenului

Obiectivul cercetarii consta in fundamentarea conditiilor de proiectare la faza de studiu de fezabilitate a infrastructurii.

Programul de investigare a cuprins o prospectiune de mare detaliu, consultarea documentatiilor de specialitate elaborate in zona si cu o foreza manuala cu Ø 2 " ,s-au executat 16 foraje(F1-F16) la adancimea de 2,00 m pe traseul retelelor de alimentare cu apa si aductiune din Comuna Pietrari. Locatiile forajelor sunt prezentate pe planul de situatie anexat(Plansa 1). Pe baza probelor prelevate se poate caracteriza amplasamentul pe intreaga zona activa a viitoarelor amplasamente. Datele sunt prezentate in Anexa ‘Profilul forajului’.

15

Reteaua de alimentare cu apa conform planului de situatie este pozata pe trama stradala din localitate.

Categoria de importanta a constructiilor este normala.

Perioada de execu]ie a lucrarilor de cercetare in faza de teren (octombrie 2009) se poate considera normala din punct de vedere al precipitatiilor.

Pentru caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale formaţiunilor s-au consultat lucrarile anterioare de profil. 4. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor

Traseul retelei de alimentare cu apa si reteaua de aductiune

Datorita suprafetei intinse pe care se desfasoara proiectul, caracteristicile geotehnice sunt oarecum diferite de la o zona la alta. Din punct de vedere morfologic traseul retelei de alimentare cu apa se situeaza in zona dealurilor Subcarpatice caracterizat printr- un relief variat cu culmi deluroase si zone depresionare create sub actiunea retelei hidrografice . Terenul afectat traseului conductelor este in mare parte stabil,dar cu denivelari si pante accentuate. Lucrarile de investigatie geotehnica au pus in evidenta o stratificatie neuniforma atat pe verticala cat si pe orizontala,greu de corelat datorita modului de formare . Programul de investigare a constat in recunoasterea terenului si executia a 16 foraje geotehnice, pe traseul retelelor. Recunoasterea terenului s-a realizat prin observare directa, stablindu-se urmatoarea succesiune stratigrafica zonala: Zona de terasa-dupa rezultatele din foraje are o structura asemanatoare respectiv: -umplutura-cu grosime variabila- 0,50-0,70 cm -argila verzuie prafoasa , argila nisipoasa verzuie galbuie ,prafoasa,plastic vartoasa, cu grosimi variabile pana la adancimea cercetata,intre 0,50-1,60 cm .

- pietris, bolovanis, liant argilos si nisip de granulatie medie-040-0,60;

- pietris cu bolovanis si nisip –0,50-0,80

Din forajele executate au fost prelevate probe tulburate si s-a stabilit urmatoarea granulometrie si caracteristici de platicitate:

• nisip 12%-23%

• praf 21%-39%

16

• argila-12%-49%

• umiditatea naturala w-25%

• limita de curgere wc-56%

• indicele de plasticitate Ip-23,5

• indicele de consistenta Ic- 0.72 Zona de versant-dupa rezultatele din foraje are o structura asemanatoare respectiv: -pamant vegetal cenusiu compactat sub sarcina cu grosimi variabile cuprinse intre 0,20-0,40 cm -argila nisipoasa verzuie galbuie ,prafoasa,plastic vartoasa, cu grosimi variabile pana la adancimea cercetata,intre 0,50-0,60 cm .

In zona, roca de baza este constituita din marne ,gresii si argile.

Recomandarile care se fac corespund conditiilor de fundare pentru: Adancime de fundare incepand cu Df= 1.00 m Strat de fundare:

- pamanturi coezive cu plasticitate mijlocie ci indicele porilor e=1.00 si indicele de consistenta Ic=0.5 (nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos, argila prafoasa);

- pamanturi necoezive – nisipuri fine cu indesare medie, umede, pietrisuri cu bolovanis si nisip;

- roca de baza – marna, argila, gresii, Presiunile conventionale pentru adancimile recomandate conform STAS

3300/2 – 85 corespunzatoare la latimi ale fundatiilor B=1.00 m sunt conform tabelului de mai jos: Nr. Crt

STRAT DE FUNDARE

Adancime de fundare

Presiune conventionala

1. Pamanturi coezive cu plasticitatea mijlocie cu indicele porilor e= 1.00 si indicele de considerenta Ic=0.5(nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos, argila prafoasa)

1.00 1.50 2.00

150 175 200

2. Pamanturi necoezive – nisipuri fine cu indesare medie, umede - pietrisuri cu bolovanis si nisip

1.00 1.50 2.00 1.00 1.50 2.00

150 175 200 260 305 350

3. Roca de baza – marne, argile, gresii, marnocalcare fisurate

*

350

* Valorile presiunii conventionale nu variaza cu adancimea de fundare si dimensiunile in plan ale fundatiilor.

17

La proiectare se recomanda sa se ia masuri pentru prevenirea tasarilor diferentiale, unde este cazul. Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts/ 93 , tabelul

nr.1, pamanturile ce se vor sapa se incadreaza astfel: - praf nisipos – pozitia 7 - argila prafoasa – pozitia 22 - praf argilos nisipos – pozitia 6 - nisip prafos – pozitia 13 - argila – pozitia 27 - pietris cu bolovanis si nisip – pozitia 18 - argila marnoasa – pozitia 39 - stanca marnoasa (gresii, marnocalcare) – pozitia 37.

Conductele din cadrul retelei de distributie si aductiune se vor monta ingropat sub adincimea de inghet (in zona fiind de 0,80 m.). Latimea fundului santului de pozare va fi astfel dimensionata incat sa existe minim 20 cm. liberi pe marginea fiecarei parti a conductei, si sa permita pozarea corecta a acesteia. Inainte de pozare, se va asterne pe fundul santului nisip sau pamant faramitat, fara particule cu granulozitate mare, in grosime de 15 cm, care constituie patul de fundare al conductei. Dupa pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip sau pamant faramitat, partile laterale si spatiul de deasupra generatoarei superioare a conductei pana la o inaltime de 15 cm. In continuare, intervalul de deasupra umpluturii cu nisip pe o grosime de 300 mm va avea ca material de umplutura , obligatoriu, material faramitat care sa nu contina pietre, bulgari de pamant, resturi de pavaj, resturi de materiale sau ramasite organice. Zona cuprinzind partile laterale ale conductei si cea de deasupra generatoarei superioare, pana la minimum 300 mm.peste generatoarea superioara constituie zona de umplutura speciala. Executarea patului de pozare si montarea conductelor se va face numai in absenta apei.

Studiile din zona ne arata ca nivelele acvifere de mică adâncime se întâlnesc în intervalul – 1,50 m – 4,0 m de la cota terenului natural in zona de terasa si la1 8-12 m in zona de versant, pe alocuri insa, in cazul precipitatiilor abundente, se contureaza un orizont de apa superficial situat deasupra primului strat argilos impermeabil.

Din punct de vedere al agresivitatii fata de materialele de constructie,atat apa cat si solurile intalnite in zona pot fi caracterizate ca mediu spre slab agresive (conform STAS 7335 / 3 - 85 ).

18

5.Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al riscului si

categoriei geotehnice

Riscul de instabilitate a fost evaluaruat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului de producere a alunecarilor de teren din ‘Ghidul pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor,refacere si protectie a mediului” indicativ GT006-97,caseta 17.In zona ezista riscul produceri de alunecari in zonele de versant iar vicinal cu reteaua hidrografica se manifesta eroziunea laterala(de-a lungul paraului Raul Alb) . Categoria geotehnica in care poate fi incadrat amplasamentul examinat reprezinta riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat functie de o serie de factori legati atat de teren, cat si de vecinatati, dupa cum urmeaza (conform NP 074/2002). -conditii de teren: pamanturile din amplasament sunt considerate terenuri bune 2 pct.

-apa subterana: cu epuismente normale daca excavatia cobora sub nivelul apei subterane(1,5m) 2 pct. -clasificarea constructiei dupa importanta: normala 3 pct.

-vecinatatile: risc moderat al unor degradari ale constructiilor sau retelelor invecinate; 3 pct. -zona seismica de calcul: 2 pct.

Riscul geotehnic este moderat , amplasamentul poate fi incadrat in categoria geotehnica 2. Aceasta incadrare in categoria geotehnica este orientativa: ea va putea fi modificata de catre geolog, impreuna cu proiectantul structurii de rezistenta, la fazele urmatoare ale proiectului.

6.Concluzii si recomandari

-Depozitele interceptate de lucrarile geotehnice executate sunt de natura aluviale(nisip argilos,pietris cu nisip) si depozite de terasa( argile prafoase ,argile nisipoase). -Valorile parametrilor geotehnici ai stratelor prezente in zona activa a constructiei caracterizeaza aceste pamanturi ca bune de fundare. -Presiunea conventionala de baza stabilita conform STAS 3300/2 – 85, pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0 si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m., este Pconv. = 200 kPa.

-Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts tabelul nr.l, pamanturile ce se vor sapa se incadreaza astfel:

19

Afanarea dupa executarea sapaturii

Pozitia

Denumirea pamanturilor

Proprietati coezive

Greutatea medie in situ

14 - 28 % 62

Umplutura

Mijlocii

1600 - 1900

14 - 28 %

22

Argila prafoasa

Mijlocii

1800-2000 24 - 30 % 6

Praf argilos nisipos

Slab coezive

14 - 28 % 13

Nisip prafos

Slab coezive

1500-1700

8-17 %

27

Argila

Foarte coezive

1800-2000

24 - 30 % 18

Pietris cu bolovanis si nisip

Slab coezive

1750-2000

14 - 28 %

-Adancimea de inghet conform STAS 6054-77 se situeaza la 0,80-0,90 m. de la nivelul terenului, -Apa subterana s-a intalnit in perioada cercetarii la adancimea de 1,50(vicinal paraului Raul Alb)-12,00m (pe versant)si se estimeaza ca in perioadele cu precipitatii acesta creste deci vor fi necesare epuismente pentru executarea lucrarilor care vor avea adancimea mai mare de 1,50 m . Studiul geotehnic este la nivel de studiu de fezabilitate ,la fazele urmatoare de proiectare se va detaila cercetarea. INTOCMIT

Ing.geolog Radu Maria