of 15 /15
FACULTATEA DE GEOLOGIE ŞI GEOFIZICÃ STUDIU GEOTEHNIC PENTRU AUTOSTRADA TÂRGU MUREŞ - DITRĂU (SECTOR 2 - KM 8-000 - 46-000) Lucrare de licenţă Coordonator ştiinţific : Prof. dr. ing. Cristian Mărunţeanu Absolvent : Ionuţ Mirea Iunie 2011

Studiu geotehnic pentru Autostrada Tg Mures Ditrau

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Studiul geotehnic pentru autostrada Tg Mures-Ditrau Sectorul 2

Text of Studiu geotehnic pentru Autostrada Tg Mures Ditrau

  • Obiective

    -Prezentarea condiiilor geologice, geomorfologice, climatice i seismice ale zonei n care se desfoar sectorul 2 al autostrazii Trgu Mure - Ditru, km 8-000-46-000.

    -Studiul geotehnic are la baz cercetrile efectuate pe teren, care au urmrit punerea n eviden a naturii si proprietatile terenului de fundare.

    -Metodelele de investigare : - cartri geotehnice, foraje geotehnice, sondaje geotehnice i sondaje geofizice( sondaje electrice verticale: SEV-uri).

    - Studiu de caz

  • Localizarea zonei studiate

    Din punct de vedere geologic

    -fundamentcristalin cu nveli sedimentar preteriar

    -formaiuni teriare

    -tectonic simpl

    Fig.1 Harta geologic a Romniei - Foaia Trgu Mure 1:200 000 (dup IGR)

  • Date geomorfologice. Date climatologice. .Fig.2. ncadrarea n unitile majore de relief (sursa hrii www.google.com).

    - teresa rului Niraj

    dealurile Nirajului (km 8-000-25-000)

    - Subcarpaii Trnavelor (km 25-000-46-000).Precipitaii - 700 mm-800/anRuri: Trnava Mic , NirajulApe subterane : Bazinul Muresului

  • Lucrri proiectate-Lucrri proiectate in plan

    -Profil longitudinal

    -Profil transversal tip

    -Structur rutiera

    -Lucrri de colectare i evacuare a apelor

    -Lucrri de consolidri

    -Lucrri hidrotehnice

    -Poduri i pasaje

  • INVESTIGAII GEOTEHNICEInvestigaii de teren

    -Observaii directe

    -Sondaje geotehnice

  • INVESTIGAII GEOTEHNICE

    Foraje geotehnice

    Penetrri standard n foraj (SPT)

    Sondaje electrice verticale (SEV)

  • Investigaii de laboratorFig 3 Fisa de foraj

    -compoziia granulometric, STAS 1913/5

    -limite de plasticitate, STAS 1913/4

    -humus solubil n alcalii, STAS 7107/1

    -umflare liber, STAS 1913/12

    -sensibilitatea la nghe, STAS 1709/2

    -rezistena la forfecare, STAS 8942/2

    -compresibilitate, STAS 8942/1

    -densitate, porozitate, STAS 1913/3

    -umiditate naturala, STAS 1913/1

    -agresivitatea apei fa de metale i betoane

    Rezultatele fiind prezentate in fisele de foraj,

  • CATEGORIA GEOTEHNICCategoria geotehnic indic riscul geotehnic la realizarea unei construcii. Tabelul 1: ncadrarea n categoria geotehnic i punctaj privind riscul geotehnic

    Factori avui n vedereCategoriiPunctajCondiiile de terenTerenuri bune 2-3Apa subteranLucrri fr epuismente sau cu epuismente normale1-2Clasificarea construciei dup categoria de importanNormala sau deosebit3-5VecintiRisc moderat3Zona seismicag = 0,121Riscul geotehnicModerat10-14 puncte

  • STUDIU DE CAZ Calculul unei lucrari de arta Pasaj peste autostrad, pe DC42, km 14-350Fig 3 Profil geologic in studiu de caz Pozitia: km 14-350 unde autostrada traverseaz drumul comunal DC42

  • STUDIU DE CAZ Calculul unei lucrari de arta Pasaj peste autostrad, pe DC42, km 14-350Fig 4 Seciune de profil geologic pentru pasajul superior pe DC42, peste autostrada la km 14.350

    Investigaii geotehnice:

    foraj geotehnic: F013 -20m

    sondaj electric vertical, SEV17 25m

    penetrri dinamice n foraj (SPT)

  • STUDIU DE CAZ Calculul unei lucrari de arta Pasaj peste autostrad, pe DC42, km 14-350Metod de calcul Calculul Capacitaii portante la compresiune monoaxialaConcluzie: Pasajul pe DC42 va fi fundat indirect, cu ajutorul unui pilot flotant, executat pe loc, executat cu tubaj recuperabil si cu injectie la baza

  • Contribuii-prelevare de probe

    -participare la executarea a 13 foraje, 5 Sev-uri si SPT-uri

    -participare la analizele de laborator

    -calculul Pasajului superior pe DC42

  • CONCLUZII SI RECOMANDRI

    - Pmnturile care se ncadreaz n categoria 4b, dar care au umiditi mult superioare umiditii optime de compactare, vor fi stabilizate chimic sau mecanic, pe grosimi care s corespund calculului de capacitate portant.- Pentru lucrrile de art se recomand fundarea indirect. n conformitate cu STAS 2561/3-80, capacitatea portant la compresiune a unui pilot flotant executat pe loc, n condiiile n care pilotul se execut cu tubaj recuperabil i cu injecie la baz, pentru o fisa de 18.0 m i diametrul de 1.08 m, fundat n stratul de argila marnoasa, R = 155-200 tf, iar pentru o fisa de 20.0 m i diametrul de 1.08 m, fundat n stratul de argil mrnoas, R = 185-215 tf.- n conformitate cu NP074/2007: Normativ privind documentaiile geotehnice pentru construcii, lucrrile ce urmeaz a se executa se ncadreaz n categoria geotehnic 2, cu risc geotehnic moderat.

    - Formaiunea acoperitoare are grosimi cuprinse ntre 4.60 m i 7.10 m i este alcatuit din alternane de argile, argile prfoase, argile nisipoase, nisipuri argiloase, nisipuri i pietriuri. - Roca de baz este reprezentat prin argile marnoase - marne. La contactul dintre formaiunea acoperitoare i roca de baz pot s mai apar intercalaii nisipoase. Pe alocuri apar i lentile centimetrice de nisip fin-mediu ndesat i nivele grezoase.

  • Mulumiri dlui. Prof. Dr. Ing. Cristian Mruneanu

    Va mulumesc pentru atenie!