Studiu de Fezabilitate privind Modernizare străzi de piatră cubică

s.c. PROEXCO s.r.l. j05/1593/2005 * c.u.i. 17801909 Oradea – Str.Jiului nr.16

LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA

BENEFICIAR : MUNICIPIUL TIMIŞOARA (PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA) PROIECT NR. : 49 / 2015 FAZA : STUDIU DE FEZABILITATE

- august 2015 -

SR – EN – ISO 9001:2001 Certificat nr. : UIG – 1014 – DL – 105

SR – EN – ISO 14001:2005 Certificat nr. : UIG – 1031 – DL – 20

SR OHSAS 18001:2008 Certificat nr. : UIG – 1015 – ED – 50


FOAIE DE CAPĂT

LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA BENEFICIAR : MUNICIPIUL TIMIŞOARA (PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA) PROIECT NR. : 49 / 2015 FAZA : STUDIU DE FEZABILITATE DIRECTOR : ING. EUGEN MOCA ŞEF PROIECT : ING. EUGEN MOCA

- august 2015 -

LUCRAREA : MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA BENEFICIAR : MUNICIPIUL TIMIŞOARA (PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA) PROIECT NR. : 49 / 2015 FAZA : STUDIU DE FEZABILITATE

FIŞĂ DE RESPONSABILITĂŢI

Şef Proiect : - ing. Eugen Moca

Colectiv de elaborare : - ing. Eugen Moca

- teh. Lăzău Adrian

- ing. Gall Vasile

- ing. Laţcău Otilia

- ing. Mihalca Raluca

- ec. Dobai Andreea


sc PRO EX CO srl RO Oradea Bihor, Str. Jiului, nr. 16 cui 17801909 j05/1593/2005

Lucrarea: Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara Beneficiar: Municipiul Timişoara, județul Timiş Proiect nr.: 49/2015 Faza : Studiu de fezabilitate

BORDEROU

PIESE SCRISE - Foaie de capăt - Fişă de responsabilităţi - Borderou - Tema de proiectare - Studiu de fezabilitate (1) Date generale: 1. denumirea obiectivului de investiţii; 2. amplasamentul 3. titularul investiţiei; 4. beneficiarul investiţiei; 5. elaboratorul studiului. (2) Informaţii generale privind proiectul 1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului; 2. descrierea investiţiei: 3. date tehnice ale investiţiei: a) zona şi amplasamentul; b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat; c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan; d) studii de teren: - studii topografice; - studiu geotehnic e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii; f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum; g) concluziile evaluării impactului asupra mediului; 4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei. (3) Costurile estimative ale investiţiei 1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general; 2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei. (4) Analiza cost-beneficiu (5) Sursele de finanţare a investiţiei (6) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei (7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

(8) Avize şi acorduri de principiu

ANEXE IN VOLUM 1. Dimensionare structura rutiera 2. Verificarea la inghet-dezghet a structurii rutiere

3. Antemăsurători 4. Expertiza tehnica 5. Studiul topografic

ANEXE IN VOLUME SEPARATE (documentatii atasate) VOLUM 2: Liste de cantitati (documentatie economica) cu valori si fara valori) Dosar separat: Studiu geotehnic

PIESE DESENATE

Plan de incadrare in zona Planuri de situatie, scara 1:500 Profile longitudinale ale terenului, scara 1:100/1:1000 Profile transversale (sectiuni) tip, scara 1:50



Lucrarea: MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

Proiect nr., faza, 49/2015, SF Amplasament: RO, jud. TIMIŞ, MUNICIPIUL TIMIŞOARA Beneficiar: MUNICIPIUL TIMIŞOARA

(PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA) Contract nr.: nr. 170 din 17.06.2015 Antreprenor general: - Proiectant: S.C. PRO EX CO SRL

reprezentat de ing. Eugen MOCA – şef proiect

STUDIU DE FEZABILITATE (conform HG 28/2008)

(1) Date generale

1.1. Denumirea investiţiei

MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA

1.2. Amplasamentul:

MUNICIPIUL TIMIŞOARA 1.3. Titularul investitiei :

MUNICIPIUL TIMIŞOARA (PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA)

1.4. Beneficiarul investitiei:

MUNICIPIUL TIMIŞOARA (PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TIMIŞOARA)

1.5. Elaboratorul studiului:

S.C. PRO EX CO SRL

COD CAEN:

7111 Activitati de arhitectura 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea

Acest document nu poate fi reprodus, expus sau folosit in nici un alt scop decat pentru care a fost comandat si executat!

Informatiile continute in acest document nu pot fi transmise la terti sau folosite in alte scopuri fara acordul scris al S.C. PROEXCO S.R.L.

- 1 -



(2) Informaţii generale privind proiectul

1. situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

Ca urmare a invitatie de participare pentru achizitie directa nr. SC2015-10983 din data de

28.04.2015 societatea S.C. PROEXCO S.R.L. a fost desemnata castigatoare a contractului pentru

Servicii de proiectare aferenta obiectivului „Modernizarea strazilor de piatra cubica din

Municipiul Timisoara”.

In baza contractului astfel incheiat intre Primaria Municipiului Timisoara si

S.C. PROEXCO S.R.L., contract nr. 170 din data de 17.06.2015 si a temei de proiectare

nr. SC2015-7479/20.03.2015 care a fost parte integranta a a invitatie de participare si reprezinta

anexa la contractul de proiectare s-a solicitat realizarea de Servicii de proiectare aferenta

obiectivului „Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara”, faza

SF+PT+DE+CS, in trei etape:

Etapa 1: Studiul de fezabilitate

Etapa 2: Proiect tehnic + detaliile de executie

Etapa 3: Asistenta tehnica

In prezentul proiect se realizeaza etapa 1: Studiu de fezabilitate (impreuna cu studii de

teren aferente: strudiu topografic, studiu geotehnic, expertiza tehnica)

Strazile care fac obiectul proiectului sunt amplasate in partea centrala a Municipiului

Timisoara, strazi a caror imbracaminte este realizata din pavaje de piatra cubica. Acestea sunt in

numar de 14:

- strada Arges delimitata de str. Mitropolit Varlaam si strada Cluj

- strada Dr Ioan Muresan pe sectorul cuprins intre str. Salcamilor si str. Drubeta

- strada Ludwing von Beethoven pe sectorul cuprins intre blv. C.D. Loga si blv. Mihai

Eminescu

- strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1 Decembrie

- strada Putna delimitata de str. Ion Vidu si str. Mitropolit Varlaam

- strada Remus delimitata de str. Brasov si str. Romulus

- strada Sfanta Rozalia tronson cuprins intre str. Remus si blv. Mihai Viteazul

- strada Sorin Titel deminitata de dlv Victor Babes si str. Protopop Ghe. Dragomir

- strada Toplita delimitata de Cal. Circumvalatiunii si str. Fagaras



- 2 -



- strada Virgil Madgeanu tronson intre blv. Mihai Viteazul si str. Filaret Barbu

- strada Bela Bartok tronson cuprins intre blv. Victor Babes si str. Arges

- strada Filaret Barbu delimitata de str. Sfanta Rozalia si str. Brasov

- strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures si

Ulpia Traiana

- strada Romulus tronson cuprins intre str. Ghe. Doja si str. Sfanta Rozalia

Tema de proiectare are urmatoarele cerinte: (anexam prezentului studiu de fezabilitate tema

de proiectare)



- 3 -



Date de identificare beneficiar:

Municipiul Timisoara

prin Primaria Municipiului Timisoara

Directia Tehnica, Serviciul Drumuri si Poduri

Adresa: Dd. C.D. Loga, nr. 1, cod postal 30030

Telefon: 0256-408300

Fax. 0256-490635

Reprezentant legal: Primar Nicolae Robu

Date de identificare proiectant:

S.C. PROEXCO S.R.L.

CUI RO17801909, J05/1593/2005

Oradea, str. Jiului, nr. 16

Telefon: 0359-467273

Fax: 0359-815312

e-mail: [email protected]

Reprezentata legal de administrator: ing. Moca Eugen



- 4 -



Amplasamentul zonei studiate



- 5 -



Pentru evaluarea starii tehnice a drumului s-a efectuat inspectia vizuala a acestuia precum si

studiul geotehnic, în urma carora se pot face urmatoarele aprecieri:

- elementele geometrice ale strazii expertizate sunt nesistematizate, acestea necorespunzând

prevederilor normelor tehnice;

- partea carosabila nu are asigurata panta transversala necesara, favorizând stagnarea apelor

pluviale si infiltrarea acestora la nivelul patului drumului;

- denivelări pronunțate ale suprafeței de rulare

- rotunjirea pavelelor prin uzură

- pavele înfundate și / sau sparte

- suprafețe șlefuite, care devin foarte lunecoase când cad precipitații

- stabilitatea redusă a elementelor pavajului

- decolmatarea rosturilor, defecțune ce favorizează infiltrarea apei printre pavele, ducând la

înmuierea terenului de fundare, ce are ca efect reducerea capacităţi portante.

- trotuarele sunt degradate

- scurgerea apelor este total deficitara

- sunt parcate masini adiacent partii carosabile, in mod neorganizat, pe locuri neamenajate

- multe dintre bordurile care incadreaza carosabilul lipsesc sau sunt deteriorate, carosabilul

cedand la limita cu bordurile

- gurile de scurgere si caminele de vizitare se afla sub cota carosabilului

Se vor lua masuri prin proiectul care se va realiza pentru eliminarea tuturor defectiunilor si

problemelor sesizate mai sus.

(a se vedea studiul geotehnic si expertiza tehnica atasate)



- 6 -



Strada Arges

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate. Carosabilul nu

este incadrat de borduri. La marginea carosabilului sunt lipsa pavele ceea ce a dus la formarea unei

fasii de pamant de cca. 30-40 cm.

Strada Doctor Ioan Muresan

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate. Se observa

gropi si balti la limita cu bordura si in intersectii.



- 7 -



Strada Ludwig von Beethoven

Se observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.

Strada Mitropolit Varlaam


trotuarele degradate. Se observa zona degradata intre trotuar si carosabil (dreapta)



- 8 -



Strada Punta


cedarile carosabilului. Se observa lipsa bordurilor pe unele portiuni, gropi in carosabil, lipsa pavele

Strada Remus




- 9 -



Strada Sfanta Rozalia


Se observa degradarile masive ale asfaltului in intersectie. Se observa ca structura rutiera nu este

omogena (asfalt cedat+pavaj). Se observa apele pluviale care baltesc semn ca scurgerea apelor nu

este eficienta.

Strada Sorin Titel


trotuarele degradate. Se observa zona degradata intre trotuar si carosabil (dreapta)



- 10 -



Strada Toplita


Strada Virgil Madgearu


zona de langa borduri care prezinta cedari si pamant.



- 11 -



Strada Bela Bartok


Strada Filaret Barbu


trotuarele degradate si neomogene, se observa zona de cca. 1 m marginala degradata complet su

cedari si gropi.



- 12 -



Strada Arcidava


Structura rutiera neomogena, gropi, denivelari.

Strada Romulus

observa pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate.



- 13 -



2. descrierea investiţiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen

lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi

oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;

În conformitate cu Legea 10/1995, H.G. 766/1994 de aprobare a regulamentului privind

stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, străzile studiate se încadrează în categoria

“C” – importanţă normală.

Strada și parcările care fac obiectul prezentului studiu de fezabilitate sunt în stadiul de

piatra cubica care prezinta pavele infundate, pavele sparte, suprafata slefuita, parcari neamenajate,

gropi, denivelari, pamant infiltrat.

Întreţinerea permanentă a drumurilor constituie factorul primordial al menţinerii acestora

într-o stare de viabilitate corespunzătoare cerinţelor traficului. Activităţile de prevenire şi

remediere ale defecţiunilor, calitatea lucrărilor executate în acest sens, determină în mare măsura

starea tehnică a drumurilor şi în final eficienţa sporită a acestora în circuitul economic naţional.

Întreţinerea drumurilor trebuie să înceapă odată cu darea în exploatare a acestora, ea trebuie

să fie operativă, să poată preveni apariţia defecţiunilor şi să acţioneze la timpul potrivit pentru

efectuarea remedierilor şi executarea lucrărilor specifice.

Lipsa unei întreţineri permanente şi de bună calitate a drumurilor conduce în final la

apariţia defecţiunilor sub diverse forme, care determină o scădere a nivelului stării de viabilitate şi

implicit o sporire a cheltuielilor de exploatare şi întreţinere.

Necesitatea realizării investiţiei rezultă din faptul că amenajarea acestui drum are o

importanta deosebita pentru municipiului Timisoara din punct de vedere economic si social.

Necesitatea investiţiei proiectului se fundamentează, totodată, şi pe următoarele considerente:

• Nevoia de îmbunatatire a accesibilitatii în și dinspre zonele centrale;

• Nevoia de îmbunatatire a accesibilitatii la zona rezidentiala;

• Necesitatea ameliorarării calităţii mediului şi a diminuării surselor de poluare

• Nevoia revitalizării zonei

• Nevoia de amenajare de parcari in zonele rezidentiale pentru sistematizarea zonei si

pentru accesibilitate



- 14 -



Dezvoltarea într-un oraș sau într-o zonă a unui oraș este dependenta de realizarea unei

infrastructuri adecvate. Realizarea infrastructurii ar duce, nu în ultimul rand, la cresterea calitatii

vieţii populaţiei din zonă si la crearea de noi oportunitati investitionale din partea agentilor

economici. Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, un factor determinant îl constituie modernizarea

infrastructurii fizice urbane de bază care influenţează în mod direct dezvoltarea activităţilor sociale,

culturale şi economice şi implicit, crearea de oportunităţi ocupaţionale.

In ceea ce priveste structura de transport, realizarea proiectului propus va aduce beneficiu

zonei, influentand benefic strategia de dezvoltare a retelei de transport si a zonei prin urmatoarele

aspecte:

- fluidizarea circulației rutiere

- imbunatatirea accesului pietonal in zona

- amenajarea corespunzătoare a parcării

Obiectivele proiectului

• Obiectivul general

Investiţia care face obiectul acestui studiu de fezabilitate are ca obiectiv general

modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara (14 strazi) prin realizarea

drumului cu imbracaminte asfaltica, amenajare de parcari, amenajare trotuare, amenajare

dispozitive de scuregre a apelor si amenajare de retele edilitare acolo unde acestea lipsesc sau

necesita modernizare.

• Obiectivul specific

Obiectivul specific al investiţiei constă în modernizarea strazilor: Strada Arges, Strada Dr

Ioan Muresan, Strada Ludwing von Beethoven, Strada Mitropolit Varlaam, Strada Putna, Strada

Remus, Strada Sfanta Rozalia, Strada Sorin Titel, Strada Toplita, Strada Virgil Madgeanu, Strada

Bela Bartok, Strada Filaret Barbu, Strada Arcidava, Strada Romulus in lungime totala de

3.284,23 ml.

Principalul obiectiv al studiului de fezabilitate prezent este de a analiza principalele

caracteristici şi indicatori tehnici, financiari şi economici ai investiţiei care asigură o utilizare

eficientă şi raţională a capitalului şi resurselor pentru satisfacerea nevoilor de modernizare prin

consolidari successive a drumurilor prezentate.



- 15 -



b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în

cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate

sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):

- scenarii propuse (minimum două);

- scenariul recomandat de către elaborator;

- avantajele scenariului recomandat;

In faza de proiectare s-au realizat urmatoarele obiective:




Eminescu

- strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1 Decembrie









- strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures si

Ulpia Traiana


Pe fiecare strada s-au proiectat urmatoarele elemente:

- carosabil incadrat cu borduri

- amenajare parcari laterale adiacente partii carosabile prin marcaj, unde este posibilitate

- amenajare trotuare

- zone verzi

- siguranta circulatiei: marcaje longitudinale, transversale si diverse; indicartaore rutiere;

treceri pentru pietoni marcate corespunzator; treceri pentru biciclete adiacente trecerilor pentru

pietoni

- retele edilitare: canalizare pluviala, canal tehnic, alimentare cu apa



- 16 -



Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

si care le vom detalia in cele ce urmeaza se refera la structura rutiera propusa pentru

realizarea obiectivelor. Astfel:

Prima variantă:

Se propun următoarele:

Structura rutiera pentru partea carosabila:

- strat de fundatie din balast de 40 cm grosime

- strat de beton rutier BCR45 intr-un singur strat de 20 cm grosime

Se va executa structura noua pe toate zonele proiectate: strada si parcare.

Structura rutiera trotuare:

- fundatie din balast de 20 cm grosime

- strat de balast stabilizat cu 6% ciment de 15 cm grosime

- strat de imbracaminte asfaltica BA8 de 4 cm grosime

Estimarea valorilor pentru prima variantă:

DEVIZ GENERAL

MODERNIZAREA STRAZILOR DE PIATRA CUBICA DIN MUNICIPIUL TIMISOARA

Curs valutar 4,4235 /1 Euro

Din data de 18.08.2015 curs BNR

Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Valoare (fara TVA)

TVA 24%

Valoare (inclusiv TVA)

crt. de cheltuieli Mii Lei Mii Euro Mii Lei Mii Lei Mii Euro 1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1,1 Obtinerea terenului - - - - - 1,2 Amenajarea terenului - - - - -

1,3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala - - - - -

TOTAL CAPITOL 1 - - - - - CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului TOTAL CAPITOL 2 - - - - - CAPITOLUL 3



- 17 -



Cheltuileli pentru proiectare si asistenta tehnica 3,1 Studii de teren - - - - -

3,2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autoritati 10,000 2,261 0,000 10,000 2,261

3,3 Proiectare si inginerie (inclusiv studii de teren) 39,000 8,817 9,360 48,360 10,933 3.3.1 Studiu de fezabilitate + studii de teren 24,000 5,426 5,760 29,760 6,728

3.3.2 Proiect tehnic (PT+DE+CS+DL+Verificare proiect) 15,000 3,391 3,600 18,600 4,205

3,4 Organizarea procedurilor de achizitie - - - - - 3,5 Consultanta - - - - - 3,6 Asistenta tehnica 202,122 45,693 48,509 250,632 56,659 3.6.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 1,710 0,387 0,410 2,120 0,479 3.6.7 Asistenta tehnica - dirigintie de santier 200,412 45,306 48,099 248,511 56,180 TOTAL CAPITOL 3 251,122 56,770 57,869 308,992 69,852 CAPITOLUL 4

Cheltuileli pentru investitia de baza

4,1 Constructii si instalatii 13474,815 45,693 48,509 250,632 56,659 4,2 Montaj utilaje tehnologice - - - - -

4,3 Utilaje, echipemente tehnologice si functionale de montaj - - - - -

4,4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport - - - - - 4,5 Dotari - - - - - 4,6 Active necorporale - - - - - TOTAL CAPITOL 4 13474,815 45,693 48,509 250,632 56,659 CAPITOLUL 5 Alte chetuieli 5,1 Organizare de santier (2,5% din cap. 4) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5.1.1. Lucrari de constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5,2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1,3 % 175,173 39,600 0,000 175,173 39,600 5,3 Cheltuieli diverse si neprevazute 10% 1372,594 310,296 329,423 1702,016 384,767

5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute aferente pt. proiectare+asistenta tehnica proiectant 4,071 0,920 0,977 5,048 1,141

5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute 1368,523 309,376 328,445 1696,968 383,626 TOTAL CAPITOL 5 1547,766 349,896 329,423 1877,189 424,367 CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6,1 Pregatirea personalului de exploatare - - - - - 6,2 Probe tehnologice si teste - - - - - TOTAL CAPITOL 6 - - - - - TOTAL GENERAL 15273,704 452,359 435,801 2436,812 550,879 Din care C+M 13474,815 45,693 48,509 250,632 56,659



- 18 -



A doua variantă :

Se propun următoarele:

Structura rutiera pentru partea carosabila (strada + parcare):

- min. 20 cm strat de forma din material de la sapatura (pietris si nisip)

- min. 30 cm strat inferior de fundatie din balast

- 20 cm strat din balast stabilizat cu lianti hidraulici sau piatra sparta

- 6 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25

- 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16

Se va executa structura noua pentru toate zonele proiectate.

Structura rutiera trotuare:



- dale prefabricate de 6 cm grosime asezate pe substrat de nisip

Estimarea valorilor pentru a doua variantă:

DEVIZ GENERAL



Din data de 18.08.2015 curs BNR

Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor Valoare (fara TVA) TVA



CAPITOLUL 1









- 19 -




3,3 Proiectare si inginerie (inclusiv studii de teren) 39,000 8,817 9,360 48,360 10,933

3.3.1 Studiu de fezabilitate + studii de teren 24,000 5,426 5,760 29,760 6,728


3,4 Organizarea procedurilor de achizitie - - - - - 3,5 Consultanta - - - - - 3,6 Asistenta tehnica 155,974 35,260 37,434 193,408 43,723

3.6.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 1,710 0,387 0,410 2,120 0,479

3.6.7 Asistenta tehnica - dirigintie de santier 154,264 34,874 37,023 191,288 43,243

TOTAL CAPITOL 3 204,974 46,338 46,794 251,768 56,916 CAPITOLUL 4


4,1 Constructii si instalatii 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856 4,2 Montaj utilaje tehnologice - - - - -


4,4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport - - - - -

4,5 Dotari - - - - - 4,6 Active necorporale - - - - -

TOTAL CAPITOL 4 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856 CAPITOLUL 5 Alte chetuieli

5,1 Organizare de santier (2,5% din cap. 4) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5.1.1. Lucrari de constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5,2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1,3 % 135,178 30,559 0,000 135,178 30,559

5,3 Cheltuieli diverse si neprevazute 10% 1060,325 239,703 254,478 1314,803 297,231


5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute 1056,254 238,782 253,501 1309,755 296,090 TOTAL CAPITOL 5 1195,503 270,262 254,478 1449,981 327,790 CAPITOLUL 6


6,1 Pregatirea personalului de exploatare - - - - - 6,2 Probe tehnologice si teste - - - - -

TOTAL CAPITOL 6 - - - - -

TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562

Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856



- 20 -



Criteriile care au stat la baza celei mai bune variante sunt:

S-a considerat cea de-a doua varianta ca fiind avantajoasa din mai multe puncte de vedere:

- structura rutiera cu imbracaminte rigida din beton de ciment este mai costisitoare decat

structura rutiera cu imbracaminte asfaltica si este mai greu de intretinut.

- pentru trotuare s-a ales varianta unei structuri cu dale din beton prefabricate pentru

aspectul zonei.

- financiar prima varianta este cu 30% mai costisitoare decat cea de-a doua.

- din considerente de timp, prima varianta aproape ar dubla timpul de executie.

Tinand cont de toate acestea s-a considerat ca varianta a doua este cea optima pentru

realizarea investitiei.

Valorile pe diferitele obiecte și din devizul general în cele două variante au fost calculate pe

baza aproximărilor cantităților necesare în urma lucrărilor cuprinse în fiecare scenariu tehnico-

econimic în parte.

Pentru varianta care a fost aleasă ca fiind cea mai avantajoasă – respectiv varianta a doua s-

au întocmit antemăsurători detaliate pe obiecte separate si s-a făcut incadrarea in norme de deviz.

Tot pentru această variantă au fost introduse aceste antemăsurători în programul de devize

pentru detalierea costurilor cu materiale, manopera, utilaje, transporturi.

Detalierea solutiilor variantei alese se regăsește la:

Punctul: (2) Informaţii generale privind proiectul

Subpuctul 3. date tehnice ale investiţiei:

Litera e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii;

Pentru varianta aleasă s-au întocmit si: grafic de realizare a lucrării, analiza cost-beneficiu,

indicatori tehnico-economici, estimare pentru forta de muncă, planuri de situatie adaptate solutiei,

profile longitudinale si transversale, toate acestea fiind cuprinse în continuare în studiul de

fezabilitate prezent sau anexat.

Antemăsurătorile pe obiecte si listele de cantitati pentru varianta aleasă se regăsesc și

ele anexate.

c) descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;

In conformitate cu punctul 3 litera e) .



- 21 -



3. date tehnice ale investiţiei:

a) zona şi amplasamentul;

Localizare geografica:

Timișoara este reședința și cel mai mare oraș al județului Timiș din regiunea istorică Banat,

vestul României. În anul 2010, având 303.708 locuitori, era al treilea oraș ca populație din

România. Numele localității vine de la râul Timiș (trecând actualmente la sud de municipiu), numit

de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus

Timișoara este situată în sud-estul Câmpiei Panonice (respectiv în sudul Câmpiei de Vest),

în zona de divagare a râurilor Timiș și Bega. Apele celor două râuri au format aici un ținut foarte

mlăștinos și frecvent inundat. Timișoara însă s-a dezvoltat într-unul din puținele locuri pe unde se

puteau trece mlaștinile. Cu timpul însă rețeaua hidrografică a zonei a fost desecată, îndiguită și

deviată. În urma acestor lucrări râul Timiș a încetat să mai străbată orașul. Îmbunătățirea terenului

a fost realizată în mod ireversibil prin construirea Canalului Bega începând cu 1728 și desecarea

completă a mlaștinilor din împrejurimi. Totuși, terenul de pe raza orașului moștenește o pânza

freatică aflată la o adâncime de numai 0,5 - 5 metri, factor care nu permite construirea edificiilor

înalte.



- 22 -

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Timi%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/2010

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rom%C3%A2nia



http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Timi%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_roman%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Panonic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_de_Vest

http://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bega

http://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Bega

http://ro.wikipedia.org/wiki/1728



Clima:

La fel ca toată România, Timișoara are un climat temperat-continental. Temperatura medie

anuală este de 11,1 °C (2006), cu influențe climatice ale maselor de aer submediteraneene (mase de

aer cald care bat dinspre Marea Adriatică) și oceanice (mase de aer umed care provin dinspre

Atlantic).

Teritoriul judeţului Timiş, implicit amplasamentul în discuţie, s-a format la începutul erei

cuaternare în urma unor fenomene tectonice intense succedate de retragerea lacului Panonic ce

ocupă arealul de atăzi al Câmpiei Tisei şi al Câmpiei de Vest a ţării noastre.

În timp, fundul - fostului lac Panonic a fost colmatat de depuneri sedimentare. Astfel se

poate afirma că zona de Câmpie a Bantului cuprinde o succesiune de depuneri sedimentare ce au o

grosime de 600 m ... 1500 m. Din punct de vedere litostratigrafic, Depresiunea Panonică,

depozitele ce o formează cantoneză pe un fundament cristalin. Aceste depozite continuă cu

sedimentele aduse de râuri care au format un şir de conuri de dejecţie unite pe flancuri şi care au

înaintat mult în interiorul Câmpiei de Vest a ţării. Regimul de depunere torenţial a condiţionat

structura încrucişată a rocilor sedimentare în care predomină intercalaţii prăfos – argiloase şi

argiloase.

Pachetul acoperitor al formaţiunilor geologice din cadrul Depresiunii Panonice este

constituit din depuneri sedimentare cuaternare lenticulare şi încrucişate cu granulozităţi, grad de

îndesare, respectiv consistenţă foarte variate. Acest depozit sedimentar superficial în partea de sud

a Timişoarei corespunde zonelor de divagare a râurilor Timiş şi Bega.

Regimul climatic şi pluviometric

Fatorii climatici determină existenţa unui climat temperat – continental moderat, cu influenţe

oceanice. În zona municipiului Timişoara se înregistrează următoarele temperaturi caracteristice:

- temperatura medie anuală: 10° . . . 12° C;

- temperatura medie a lunii iulie: 20° . . . 21° C;

- temperatura medie a lunii ianuarie: - 1° C;

- temperatura minimă absolută: - 35,3° C, înregistrată la 24.01.1963

- temperatura maximă absolută: + 40° C, înregistrată la 16.08.1952

Din punct de vedere pluviometric, în zona oraşului Timişoara, media pluvianuală a

precipitaţiilor este din cauza influenţelor de aer oceanic de 630 mm. În anii cu precipitaţii ridicate

media pluvianuală ajunge până la 1050 mm.

Numărul mediu de zile cu precipitaţii poate să atingă cca 120 zile / an.



- 23 -

http://ro.wikipedia.org/wiki/Zon%C4%83_temperat%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Adriatic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Atlantic



Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de cca 90 zile, iar numărul zilelor de vară este cca

100 zile, din care cele considerate cu temperaturi tropicale este de cca 40 zile.

STAS 1709 / 1 – 90 (Fig. 2) situează amplasamentul în zona de tip climatic I, cu valoarea indicelui

de umiditate Im = - 20 ... 0.

Valoarea maximă a indicelui de îngheţ I30max = 478, valoarea pentru cele mai aspre trei

ierni este I3/30max= 429, iar pentru cele mai aspre 5 ierni dintr-o perioadă de 30 ani este

I5/30max= 319, conf. STAS 1709 / 1 – 90, conform hărţilor prezentate în fig. 3 . . . 5.

Regimul eolian

Regimul eolian indică o frecvenţă mai mare a vânturilor din sectorul vestic cu precipitaţii

bogate şi viteze ale acestora de 3 . . . 4 m / sec. Vânturile din zona de vest a ţării în care se

încadrează amplasamentul în discuţie bat vara de la nord la vest, iar iarna de la sud spre vest,

producând precipitaţii abundente în lunile mai şi iunie precipitaţii ce reprezintă cca 23%...25% din

cantitatea anuală de precipitaţii.

Adâncimea de îngheţ

Adâncimea de îngheţ în zona municipiului Timişoara, conform STAS 6054 – 77 este 70cm.

Adâncimea de îngheţ pentru categoria de pământuri identificate în zona adiacentă

amplasamentului se poate admite Zcr = 77 cm, pentru tipul climatic I şi condiţii hidrologice

defavorabile şi mediocre.

Seimicitatea zonei

Amplasamentul în discuţie se încadrează din punct de vedere seismic în zona D având

acceleraţia terenului pentru proiectare ag = 0,16g, iar perioada de colţ Tc = 0,7 sec. Zona se

încadrează din punct de vedere al intensităţii seismice în zona de gradul 7 conform scării M.K.S.

Strazile care fac obiectul acestui proiect sunt amplasate in partea centrala a Municipiului

Timisoara, strazi a caror imbracaminte este realizata din pavaje de piatra cubica. Acestea sunt in

numar de 14:




Eminescu

- strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1

Decembrie




- 24 -










- strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures

si Ulpia Traiana


b) statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;

Terenul ocupat de drumurile existente este proprietatea domeniului public administrat de

Consiliul local şi Primaria Municipiului Timişoara. Lucrările proiectate nu vor depăşi ampriza

existentă, deci nu vor fi necesare exproprieri. Terenul care va fi ocupat de obiectivul nou se află în

proprietate conform certificatului de urbanism.

Soluţia traseului a fost aleasă din considerente de evitare a ocupării terenurilor proprietate

privată şi evitarea eventualelor exproprieri, precum şi din considerente de dezvoltare urbanistică a

zonei.

Suprafaţa de teren ocupată definitiv de investiţia nouă se aproximează la 59.125 mp

cuprinzand partea carosabila, parcarile, trotuarele, accesele si zonele verzi.

c) situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din

intravilan/extravilan;

Suprafata totala ocupata este de cca. 59.125 mp reprezentand terenuri din intravilanul

terenurilor apartinatoare Municipiului Timişoara, judetul Timiş in conformitate cu planul urbanistic

general aprobat.

Lungime (ml) 3.284,23 Strada + parcari (mp) 29.653,37

Accese (mp) 5.594,41 Trotuare (mp) 10.722,16

Zone verzi (mp) 13.155,40



- 25 -



d) studii de teren:

- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu

repere în sistem de referinţă naţional;

Reteaua de sprijin a fost realizata prin indesirea retelei de triangulatie de ordin superior din

zona lucrarii.

Amplasamentele punctelor din reteaua de ridicare au fost stabilite astfel incat sa existe

posibilitatea orientarii instrumentelor de masurat pe minim 2 puncte consecutive. La stabilirea

acestor amplasamente s-au avut in vedere toate prescriptiile normativelor in vigoare referitoare la

vizibilitate, stabilitate, conservare si accesibilitate usoara.

Cele mai importante conditii la alegerea punctelor pentru realizarea retelei de sprijin sunt

urmatoarele:

- distanta dintre puncte sa nu depaseasca 250 - 350 m.

- pe cat posibil sa nu existe instalatii electrice de mare putere in apropierea punctelor pentru a nu

perturba determinarea distantelor prin unde

- pe cat posibil sa fie amplasate in asa fel incat sa nu fie distruse in timpul excutiei lucrarilor

Măsurătorile s-au executat cu o staţie totală tip TRIMBLE 5503.

Determinarea coordonatele staţiilor s-a facut prin metoda drumuirii, folosind punctele din

reţeaua topografică de sprijin.

După efectuarea operaţiilor de compensare a neînchiderilor rezultate în limitele de toleranţă

admise, s-au efectuat măsurătorile de teren efective prin radieri.

Prelucrarea punctelor şi calculul suprafeţelor s-a efectuat pe calculator sub

TOPOSYS 5.0 şi MAPSYS 7.0.

Pentru încadrarea reţelei altimetrice de sprijin în reţeaua altimetrică de stat de ordin

superior au fost utilizaţi reperi de nivelment în sistem de referinţă Marea Neagră 1975.

SISTEM DE PROIECTIE: STEREOGRAFIC 70

SISTEM ALTIMETRIC: MAREA NAEAGRĂ 1975

Punctele de sprijin din rețeaua națională luate ca reper pentru ridicările topografice sunt

borne situate în zona gării.

STUDIUL TOPOGRAFIC SE REGASESTE ÎN PIESELE DESENATE ANEXATE.



- 26 -



- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe

cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu

recomandările pentru fundare şi consolidări;

STUDIUL GEOTEHNIC SE REGASESTE ANEXAT.

Rezultatele investigării geotehnice de teren (extrase din studiul geotehnic) releva

urmatoarea structura rutiera:

str. Argeş se poate evidenţia următoarea structură litologică:

• de la ± 0,00 până la – 0,10 m = piatră cubică;

• de la – 0,10 m până la – 0,60 m = nisip în amestec cu piatră spartă;

• de la – 0,60 m până la – 1,70 m = praf cu nisip cafeniu, umplutură, plastic consistent cu

compresibilitate mare;

• de la –1,70 m până la –2,00 m =nisip cafeniu gălbui în stare afânată cu compresibilitate mare

str. Dr. Ioan Mureșan se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,40 m = balast;

• de la – 0,40 m până la – 2,50 m = nisip puțin prăfos, nisip de culoare cafenie în stare de

îndesare afânată spre îndesare medie cu compresibilitate foarte mare.

str. Ludwing von Beethoven se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,30 m = nisip;

• de la – 0,30 m până la – 2,00 m = praf argilos cu nisip, argilă prăfoasă plastic vârtoasă cu

compresibilitate mare.

str. Mitropolit Varlaam se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,50 m = nisip în amestec cu piatră spartă,

• de la – 0,50 m până la – 1,50 m = praf argilos, praf cu nisip de culoare cafenie plastic vârtos

spre consnistent cu compresibilitate mare,

• de la –1,50 m până la –2,50 m =nisip cafeniu în stare de îndesare medie cu compresibilitate mare



- 27 -



str. Putna se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la ± 0,10 până la – 0,50 m = nisip în amestec cu piatră spartă;

• de la ±0,50 până la – 1,10 m = praf cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate medie;

• de la – 1,10 m până la – 2,00 m = nisip cenușiu în stare afânată cu compresibilitate mare.

121,96 m se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 2,00 m = argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă cenușiu cafenie

plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare.

str. Sfânta Rozalia se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la ± 0,10 până la – 0,50 m = nisip fin în amestec cu piatră spartă;

• de la ± 0,50 până la – 2,30 m = argilă prăfoasă nisipoasă cafeniu - cenușie plastic vârtoasă

spre consistentă cu compresibilitate medie spre mare;

• de la – 2,30 m până la – 2,50 m = nisip prăfos cenușiu în stare afânată cu compresibilitate

mare.

str. Sorin Titel se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la ± 0,10 până la – 0,20 m = nisip fin în amestec cu piatră spartă;

• de la – 0,20 m până la – 2,10 m = argilă prăfoasă, argilă prăfoasă nisipoasă cafeniu - cenușie

plastic consistentă spre plastic vârtoasă cu compresibilitate mare;

• de la – 2,10 m până la – 2,50 m = nisip puțin prăfos cenușiu - cafeniu în stare afânată cu


str. Toplița se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,60 m = nisip fin în amestec cu piatră spartă;



- 28 -



• de la – 0,60 m până la – 1,50 m = praf argilos nisiposcenușiu - cafeniu plastic vârtoasă cu


• de la –1,50 m până la –2,30 m =nisip de culoare cenușiu cafeniu, afânat cu compresibilitate

mare;

• de la – 2,30 m până la – 2,50 m = argilă plastic gri.

str. Virgil Madgearu se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 2,50 m = nisip prăfos, nisip puțin argilos cafeniu roșcat cu îndesare

medie și compresibilitate mare.

str. Bela Bartok se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 2,50 m = argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă cenușiu cafenie

plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare.

str. Filaret Barbu se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,40 m = nisip fin;

• de la – 0,40 m până la – 2,20 m = argilă prăfoasă nisipoasă de culoare cenușie plastic

vârtoasă cu compresibilitate mare;

• de la – 2,20 m până la – 2,50 m = praf cu nisip în stare afânată cu compresibilitate foarte

mare.

str. Alcidava se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,40 m = nisip - balast;

• de la –0,40 m până la – 2,50 m = argilă, argilă prăfoasă cenușiu - cafenie plastic vârtoasă spre

plastic consistentă cu compresibilitate mare.

str. Alcidava se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,50 m = umplutură;



- 29 -



• de la – 0,50 m până la – 1,50 m = argilă prăfoasă nisipoasă cafenie plastic vârtoasă cu


• de la –1,50 m până la –2,50 m =nisip prăfoscafeniu roșcat în stare afânată cu compresibilitate

mare

str.Romulus se poate evidenţia următoarea structură litologică:



• de la –0,50 m până la –1,50 m =praf argilos cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate

medie

• de la –1,50 m până la –2,50 m =nisip prăfos cafeniu cenușiu în stare afânată cu compresibilitate

mare

Apa subterană nu a fost interceptată pe adâncimea de prospectare prin forare pe nici una

dintre strazile investigate.

Studiul geotehnic este anexat prezentei documentatii in volum separat.



- 30 -



e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii,

specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu

recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Nr. crt. Strada Lungime

1 Strada Arges delimitata de str. Mitropolit Varlaam si strada Cluj

242,79 ml

2 Strada Dr Ioan Muresan pe sectorul cuprins intre str. Salcamilor si str. Drubeta

313,25 ml

3 Strada Ludwing von Beethoven pe sectorul cuprins intre blv. C.D. Loga si blv. Mihai Eminescu

137,90 ml

4 Strada Mitropolit Varlaam tronson cuprins intre str. Aurel Candea si str. 1 Decembrie

231,57 ml

5 Strada Putna delimitata de str. Ion Vidu si str. Mitropolit Varlaam

98,71 ml + 179,12 ml = 276,83 ml

6 Strada Remus delimitata de str. Brasov si str. Romulus

291,30 ml

7 Strada Sfanta Rozalia tronson cuprins intre str. Remus si blv. Mihai Viteazul

152,99 ml

8 Strada Sorin Titel deminitata de dlv Victor Babes si str. Protopop Ghe. Dragomir

255,79 ml

9 Strada Toplita delimitata de Cal. Circumvalatiunii si str. Fagaras

141,95 ml

10 Strada Virgil Madgeanu tronson intre blv. Mihai Viteazul si str. Filaret Barbu

133,68 ml

11 Strada Bela Bartok tronson cuprins intre blv. Victor Babes si str. Arges

128,79 ml

12 Strada Filaret Barbu delimitata de str. Sfanta Rozalia si str. Brasov

181,45 ml + 141,75 ml = 323,20 ml

13 Strada Arcidava pe sectorul cuprins in jurul Parcului Arcadia pana la strazile Mures si Ulpia Traiana

527,00 ml

14 Strada Romulus tronson cuprins intre str. Ghe. Doja si str. Sfanta Rozalia

127,19 ml

TOTAL LUNGIME 3.284,23 ml



- 31 -



Strada Arges

Strada Dr Ioan Muresan

Strada Ludwing

von Beethoven


Strada Putna

Strada Remus

Strada Sfanta

Rozalia

Lungime (ml) 242,79 313,25 137,90 231,57 276,83 291,30 152,99 Strada + parcari (mp) 1453,76 1975,90 902,75 1728,96 1930,13 2051,39 1307,34

Accese (mp) 337,02 852,68 215,40 469,76 638,80 474,25 35,43 Capace pentru ridicat (buc) 20,00 12,00 10,00 20,00 20,00 35,00 35,00

Incadrare cu borduri (ml) 556,43 556,43 299,90 624,76 771,21 771,21 397,91 Rigola la bordura (ml) 600,66 1135,13 268,45 600,66 836,30 625,40 341,55

Trotuare (mp) 975,80 721,70 612,63 1097,14 1204,80 1342,73 715,68 Bordura trotuar (ml) 554,63 622,10 332,66 621,12 696,25 711,48 367,28

Zone verzi (mp) 948,31 1356,91 592,70 902,29 1295,35 1469,76 558,01 Arbusti (buc) 25,00 30,00 10,00 25,00 60,00 40,00 15,00

Stalpi indicatoare (buc) 6,00 7,00 2,00 12,00 6,00 8,00 10,00 Indicatoare (buc) 9,00 12,00 5,00 17,00 11,00 10,00 11,00

Marcaje (mp) 55,00 65,00 35,00 40,00 60,00 70,00 70,00

Strada Sorin Titel

Strada Toplita

Strada Virgil

Madgeanu

Strada Bela

Bartok


Strada Arcidava

Strada Romulus Total

Lungime (ml) 255,79 141,95 133,68 128,79 323,20 527,00 127,19 3284,23 Strada + parcari (mp) 1353,87 779,95 968,78 831,44 2202,09 3141,94 9025,07 29653,37

Accese (mp) 392,60 369,27 132,88 230,00 706,66 628,90 110,76 5594,41 Capace pentru ridicat

(buc) 15,00 7,00 8,00 20,00 25,00 20,00 25,00 272,00 Incadrare cu borduri (ml) 632,75 393,00 237,76 315,00 785,42 1181,47 270,07 7793,32

Rigola la bordura (ml) 551,30 428,97 273,90 260,00 1108,37 1364,24 330,85 8725,78 Trotuare (mp) 1066,36 256,68 472,84 250,00 808,73 681,75 515,32 10722,16

Bordura trotuar (ml) 511,06 269,02 237,56 380,00 593,03 730,22 351,33 6977,74 Zone verzi (mp) 1343,93 803,91 451,95 77,00 1338,30 1720,27 296,71 13155,40

Arbusti (buc) 28,00 15,00 10,00 25,00 40,00 90,00 15,00 428,00 Stalpi indicatoare (buc) 3,00 3,00 4,00 3,00 7,00 15,00 4,00 90,00

Indicatoare (buc) 5,00 5,00 6,00 5,00 11,00 19,00 8,00 134,00 Marcaje (mp) 20,00 20,00 33,00 40,00 81,00 70,50 30,00 689,50



- 32 -



1.1. Strada + parcare publica:

Structura rutiera strada + parcare:



- 20 cm strat din balast stabilizat cu lianti hidraulici cu 6% ciment

- 6 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25

- 4 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16

Se va executa structura noua pentru toate zonele proiectate.

- parcarile proiectate sunt toate drepte (laterale pe axul strazii) si sunt marginite de trotuare

(conform planului de situatie)

- se va executa pentru toate bordurile rigola la bordura care va scurge apele de pe partea

carosabila prin panta transversala a acesteia si prin panta longitudinala va transporta apele pluviale

catre gurile de scurgere proiectate.

- incadrare partii carosabile cu borduri mici pentru drum, 15x20x50 cm asezate pe fundatie din

beton.

- rigola la bordura se realizeaza din placi prefabricate de beton de 50x30x10 cm asezate pe strat

de pereu de beton C12/15 de 10 cm grosime turnat pe loc.

Se va executa structura noua pentru toate strazile, structura existenta existenta fiind

degradata in totalitate.

1.2. Amenajare accese la proprietati:

Structura rutiera accese la proprietati:



- 20 cm strat din balast stabilizat cu lianti hidraulici 6% ciment

- 8 cm pavaj executat din dale prefabricate de beton ornamentale



- 33 -



1.3. Trotuare:

Structura rutiera pentru trotuare este urmatoarea:



- dale prefabricate de 6 cm grosime asezate pe substrat de nisip

- trotuarele s-au proiectat cu racord la nivelul carosabilului in dreptul trecerilor de pietoni, pentru a

usura circulatia persoanelor cu dizabilitati

- trotuarele s-au proiectat cu racord la nivelul carosabilului in dreptul trecerilor de pietoni, pentru a

usura circulatia persoanelor cu dizabilitati

- trotuarele vor fi incadrate de borduri mici de 10x15 cm pe o fundatie de beton de

10x20 cm

1.4. Zone verzi

Zonele verzi se amenajeaza astfel:

- pamant vegetal

- semanare iarba (gazon) pe toate zonele verzi

- arbusti

- in zona parcarii (imprejurul zonei parcarilor)

1.5. Siguranta circulatiei

Pentru siguranta circulatiei s-au prevazut

- marcaje longitudinale, transversale si diverse

- indicatoare rutiere

- treceri pentru pietoni marcate corespunzator



- 34 -



2. RETELE EDILITARE:

S-au proiectat urmatoarele retele:

- retele de alimentare cu apa. Inlocuireretele existente inclusiv bransamentele

- retea de canalizare menajera si pluviala. Pastrare canal colector. Refacere racorduri

si guri de scurgere (se reface reteaua doar pe strada Arcidava)

- canal tehnic

Strada Arges

Strada Dr Ioan

Muresan

Strada Ludwing von

Beethoven


Strada Putna

Strada Remus

Strada Sfanta

Rozalia Lungime strada

(ml) 242,79 313,25 137,9 231,57 276,83 291,3 152,99

Lungime retea de apa DN125 (ml) 248 319 237 282 297

Lungime retea de apa DN160 (ml) 143 158

Bransamente (buc) 19 36 8 30 17 20 5 Lungime canalizare

noua (ml)

Guri de scurgere (buc) 14 16 8 12 14 16 8

Racorduri (buc) 19 36 8 30 17 20 5 Canal tehnic (ml) 248 319 143 237 282 297 158

Strada Sorin Titel

Strada Toplita

Strada Virgil

Madgeanu

Strada Bela

Bartok


Strada Arcidava


Lungime strada (ml) 255,79 141,95 133,68 128,79 323,2 527 127,19 3284,23

Lungime retea de apa DN125 (ml) 261 147 134 532 133 2590,00

Lungime retea de apa DN160 (ml) 139 329 769,00

Bransamente (buc) 17 15 14 8 27 85 3 304,00 Lungime canalizare

noua (ml) 532 532,00

Guri de scurgere (buc) 14 8 8 8 18 28 8 180,00

Racorduri (buc) 17 15 14 8 27 85 3 304,00 Canal tehnic (ml) 261 147 139 134 329 532 133 3359,00



- 35 -



Aceasta solutie a fost adoptata ca urmare a adresei Aquatim srl care mentioneaza

urmatoarele:

01.STR. ARGES

Se va schimba conducta existenta de apa potabila F 80 mm cu o conducta PEHD 125 mm.

Se vor inlocui toate bransamentele de apa si racordurilor de canalizare.

02. STR. Dr. IOAN MURESAN

Se vor inlocui conductele existent F.. 80mm si F.100mm cu o conducta PEHD 125 mm.

Se vor inlocui toare bransamentele de apa si racordurile de canalizare .

03.STR. LUDWIG VON BETETHOVEN

Se vor inlocui conductele existente de 200mm si 100mm cu o conducta din PEHD 160mm din str.

Eminescu pana la str. C.D. Loga.

Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare existente.

04.STR. MITROPOLIT VARLAAM

Se va inlocui conducta din F. 80mm cu o conducta PEHD 125mm.

Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile existente.

5.1; 5.1 STR. PUTNA

Se va inlocui conducta existenta F 80 mm cu PEHD 125 mm.

Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare existente.

06. STR. REMUS

Se va inlocui conducta existenta F 80mm cu PEHD 125 mm.

Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare.

07. STR. SFANTA ROZALIA

Se vor inlocui conductele existente F 80 mm si F 100mm cu o conducta PEHD 160 mm.


08 STR. SORINEL TITEL

Se va inlocui conducta existenta F 80 mm cu o conducta PEHD 125mm.

Se vor inlocui bransamentele existente si racordurile de canalizare.

09. STR. TOPLITA

Se va inlocui conducta existenta F80 mm cu o conducta PEHD 125mm cu legatura in Calea

Circumvalatiunii si Fagaras.




- 36 -



10. STR. VIRGIL MADGEARU

Se vor inlocui conductele existente 80mm si 150mm legate Bv. Mihai Viteazu cu o conducta din

PEHD 160mm

Se vor inlocui bransamentele existente si racordurile de canalizare.

11. STR. BELLA BARTOK

Se va inlocui conducta existenta F. 80 mm cu o conducta PEHD 125 mm.

Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare .

12. STR.FILARET BARBU

Se vor inlocui conductele existente F100mm si F80 mm cu o conducta PEHD 160 mm . Pe

tronsonul cuprins intre str. Virgil Madgeara si str. Brasov se va inlocui F80mm cu o conducta

PEHD 125mm. Se vor inlocui bransamentele de apa si racordurile de canalizare.

13. STR. ARCIDAVA

Se va inlocui conducta existenta F 100mm cu o conducta PEHD 125 mm si bransamentele de apa

aferente. Se va inlocui si colectorul existent 300mm cu un colector PVC –KG 315 mm. Se vor

inlocui si racordurie existente.Solicitam acelasi lucru si pe tronsoanele cuprinse in plansa PS02.

14. STR ROMULUS

Se va inlocui conducta existenta F80mm cu o conducta PEHD 125 mm. se vor inlociu

bransamentele de apa.

Racordurile de canalizare au fost inlocuite.

Obseratie Generala :

Caminele de bransament si de racord se vor proiecta in domeniul public.

Prevederi de excuţie

Conductele vor fi pozate pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Materialul rezultat din

săpătură va fi evacuat complet, iar umplutura din balast (fără pământ) se va realiza în straturi de 20

cm cu compactare până la -40 cm de la nivelul străzii amenajate (asfaltate). Ultimele straturi sunt

cele prevazute ale complexului rutier.

Pentru execuţia lucrărilor se vor utiliza utilaje terasiere şi motopompe pentru eliminarea

excesului de apă. În exploatare nu sunt necesare utilaje pentru funcţionare. La execuţia lucrărilor se

vor respecta normele referitoare la producţia, siguranţa şi igiena muncii, în vigoare precum şi

prevederile Normativului C300 "Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata execuţiei

lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora".



- 37 -



Pe toată durata execuţiei lucrărilor, în lungul conductelor trebuie asigurată o zonă de lucru

şi o zonă de protecţie, lăţimea acestor zone se stabileşte în funcţie de tipul şi diametrul conductei şi

de condiţiile locale.

Bransament de apa, retea DN25, reductie, lungime 7 m/bransament. Camin de bransament

complet echipat DN800 PEHD, cu capac carosabil (contor apa exclus, numai manopera)

Racord PVC DN160, inclusiv racord la conducta existenta, lungime 7 ml, camin DN315 cu

capac carosabil, complet echipat.

Canal tehnic:

S-a proiectat un canal tehnic pentru fiecare strada.

Canalul are urmatoarele caracteristici:

- TV PVC 2x160 mm, 2 x 110 mm, 2 x 75 mm

- se monteaza in zona spatiului verde si partial pe sub accese si trotuar

- unde canalul tehnic este sub trotuar se inglobeaza in beton

- unde canalul tehnic este sub zona verde se monteaza si se acopera cu nisip si

material de umplutura

Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I.

La execuţia lucrărilor constructorul va respecta normele de protecţia muncii referitoare la

acest gen de lucrări, şi anume:

- Legea nr. 90/1996 a protecţiei muncii ”Norme metodologice de aplicare”

- Norme generale de protecţie muncii elaborate de M.M.P.S. în colaborare cu M.S. în 1996

- Norme specifice de securitatea muncii precizate în anexa II, precum şi Ordonanţa

nr.9/N/15.03.1993 a M.L.P.A.T. ”Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii”

- Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea în construcţii

- Legea nr.137/1995 – Legea Mediului

- Legea nr.107/1996 – Legea apelor

- Normativul C 300/94 – Normativ de prevedere şi stingerea incediilor

În proiect s-au prevăzut măsuri de protecţia muncii pe timpul realizării lucrărilor şi anume:

- sprijinirea malurilor

- parapete dealungul şanţului

- epuizarea apelor în exces



- 38 -



ORGANIZARE DE SANTIER: indicatii orientative. Organizarea de santier este in

grija executantului si nu face obiectul proiectul ca si liste de cantitati.

In urmatoarele paragrafe va fi prezentata analiza instalatiilor temporare si a utilitatilor

temporare. Inainte de predare, toate aceste instalatii temporare vor fi eliminate de pe santier prin

grija antreprenorului.

Se vor organiza utilitatile prin racordarea la electricitate, apa, canalizare, etc de catre firme

specializate si numai cu avizul beneficiarului.

Montare panou

Numarul autorizatiei de constructie se trece pe un panou care se amplaseaza la vedere.

Pe acest panou cu dimensiune de 60 x 80 cm (cf Legii 50/1991) se afiseaza:

• denumirea constructiei conform autorizatiei de construire obtinute

• numele beneficiarului

• numele proiectantului

• numele antreprenorului / regie proprie

• numarul autorizatiei de constructie

• data eliberarii autorizatiei si cine a eliberat-o

• valabilitatea autorizatiei

• data inceperii constructiei

• data terminarii constructiei

Lucrarile de executie inclusiv cele pentru imprejmuire se vor desfasura numai in limitele

incintei și terenurilor detinute de BENEFICIAR.

Planul de organizare de santier va cuprinde urmatoarele:

□ Cabina poarta cu avizier;

□ PSI (Punct de Prevenire si Stingere Incendiu);

□ Toalete ecologice;

□ Vestiar;

□ Birouri;

□ Magazie;

□ Tomberoane pentru gunoiul menajer;



- 39 -



□ Containere deseuri;

□ Platforma pentru depozitarea diverselor materiale;

□ Platforma utilaje

Cabina de Poarta

Cabina de poarta pentru personalul de paza, se va amplasa in vecinatatea acceselor pentru

autovehicule si personal, pentru a se evita accesul neautorizat in incinta.

Punct de Prevenire si Stingere Incendiu

1. Normele de protecţie contra incendiilor se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de

incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie,

precum şi de sarcina termică a materialelor şi substanţelor combustibile utilizate, prelucrate,

manipulate sau depozitate, definite conform reglementărilor tehnice C3000 – 94.

2. Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a evacuării

persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu vizează în principal :

a. stabilirea în instrucţiunile de lucru a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor

de prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;

b. stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de

incendiu sau explozie ;

c. dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, necesare

conform normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea lor în perfectă stare de

funcţionare;

d. organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de

muncă, precum şi constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;

e. organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea

planurilor de evacuare;

f. întocmirea ipotezelor şi a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la

instalaţiile cu pericol deosebit;

g. marcarea cu inscripţii şi indicatoare de securitate şi expunerea materialelor de

propagandă împotriva incendiilor.

3. Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii trebuie să fie instruiţi să respecte

regulile de pază împotriva incendiilor.

4. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind tehnologiile de

lucru, precum şi normele de prevenire a incendiilor.



- 40 -



5. La terminarea lucrului se va asigura :

a. întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă;

b. evacuarea din incintă a deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile ;

c. înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;

6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate conform

standardelor SRAS 297/1 şi STAS 297/2;

7. Depozitarea subansamblelor şi a materialelor se va face în raport cu comportarea la foc a

acestora şi cu condiţia de a nu bloca căile de acces la apă şi la mijloacele de stingere şi spaţiile de

siguranţă.

8. Se interzice lucrul cu foc deschis la distanţe mai mici de 3m faţă de elementele sau

materialele combustibile fără luarea măsurilor de protecţie specifice (izolare, umectare, ecranare,

etc.). Zilnic, după terminarea programului de lucru, zona se curăţă de resturile şi deşeurile

rezultate. Materialele şi substanţele combustibile se depozitează în locuri special amenajate, fără

pericol de producere a incendiilor.

9. Şantierul trebuie să fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:

- găleţi din tablă, vopsite în culoarea roşie, cu inscripţia « găleată de incendiu (2 buc.)

- lopeţi cu coadă (2 buc.)

- topoare târnăcop cu coadă (2 buc.)

- căngi cu coadă (2 buc.)

- răngi de fier (2 buc.)

- scară împerechere din trei segmente (1 buc.)

- ladă cu nisip de 0,5 mc (1 buc.)

- stingătoare portabile (minim 1 buc cu praf si CO2 si minim 1 buc cu spuma)

Toalete ecologice

Avand in vedere ca pe perioada de executie numarul maxim de persoane care se vor afla in

cadrul organizarii de santier nu va depasi 12 persoane, se vor prevedea 2 toalete ecologice uscate,

amplasate la o distanta suficenta fata de zona de lucru din organizarea de santier, pentru a nu

constitui un disconfort.

Birou santier

In cadrul Organizarii de Santier se va amenaja un container de 6.00 x 3.00 m pentru discutii

cu caracter tehnic, planificare, organizare, in care se va afla in permanenta, Cartea Constructiei



- 41 -



actualizata, cu Procese Verbale pentru Lucrari ce devin Ascunse, Procese Verbale de Faze

Determinante, documente de calitate ale materialelor puse in opera, etc. Precum si un exemplar

complet din documentatia P.T.+D.E. cu viza de verificator cu Dispozitiile de Santier aferente

emise de catre proiectantul de specialitate cu viza de verificator, precum si o copie a Autorizatiei

de Construire.

Containerul va fi dotat cu scaune si birouri pentru discutii pe tema obiectivului de investitii;

Vestiar

Pentru vestiar se va prevedea un container similar celui pentru birouri, pentru personal, in

care se vor depozita de asemenea si echipamente de protectie: bocanci, manusi, ochelari de

protectie.

Magazie

Un container de 6.00 x 3.00 m se va compartimenta pentru depozitarea uneltelor si sculelor,

si a diverselor materiale de constructii marunte (consumabile).

In functie de necesitati in organizarea de santier se vor folosi macarale mobile pe pneuri,

pentru mutarea diverselor obiective din cadrul organizarii.

Tomberoane pentru gunoiul menajer

In apropierea toaletelor ecologice se vor amplasa 4 pubele pentru gunoi menajer, pe

categorii de materiale: plastic/carton, hartie, sticla, metal.

Containere deseuri

In cadrul organizarii de santier se va amplasa un container pentru colectarea deseurilor

rezultate din timpul lucrarilor de executie ale obiectivului.

Evacuarea deseurilor si a gunoiului menajer se va realiza in regie proprie, sau printr-o

societate de profil care va depozita materialele colectate la o groapa de gunoi autorizata.

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila se va face de la reteaua publica, prin intermediul unui

bransament.



- 42 -



Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate se face prin intermediul unei retele noi. Acestea vor fi colectate de o

statie de epurare si apoi deversate in reteaua de canalizare publica.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se faceprin bransament la reteaua publica.

Curatenia in Organizarea de Santier

In vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul general al lucrarii va

asigura ordinea si curatenia atat in incinta Organizarii de Santier cat si in zona lucrarilor.

Se va acorda o atentia deosebita asupra tinerii sub control a factorilor de poluare.

La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare se santier,

materialele, molozul; resturile ramase vor fi transportate si depozitate in locuri dinainte stabilite

sau in locurile indicate de beneficiar, iar terenul se va adduce la starea initiala.

Masuri de Protectia Muncii

1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecţie a muncii prevăzute în

legislaţia în vigoare, si anume:

- Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii

in munca nr. 319 din 2006

- Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul

Oficial al Romaniei nr. 646 din 26.07.2006;

- « Norme specifice de protecţie a muncii pentru diferite categorii de lucrări ».

- Planul de Securitate si Sanatate elaborat de catre beneficiar;

2. Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare şi a fişelor tehnologice

elaborate de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecţie a muncii. Se va

verifica însuşirea fişelor tehnologice de către întreg personalul din execuţie.

3. Dintre măsurile speciale ce trebuiesc avute în vedere se menţionează :

- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje şi inscripţii;

- se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeţi, dispozitive);

- toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate în conformitate cu normele în

vigoare;



- 43 -



- asigurarea cu forţă de muncă calificată şi care să cunoască măsurile de protecţie a muncii în

vigoare;

4. Se atrage atnţia asupra faptului că măsurile de protecţie a muncii prezentate nu au un

caracter limitativ, constructorul având obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru prevenirea

eventualelor accidente de muncă (măsuri prevăzute şi în « Norme specifice de securitate a muncii

pentru diferite categorii de lucrări »).

Organizarea de santier se va face prin grija exclusiva a executantului, si nu este

cuprinsa ca si liste de cantitati in prezentul proiect. Indicatiile din paginile anterioare sunt

orientative pentru executant si beneficiar.

Alegerea solutiei proiectate și a sistemului rutier s-a făcut pe baza:

- temei de proiectare

- rezultatelor studiului geotehnic privind natura amenajărilor existente şi a terenului de

fundare de pe fiecare obiectiv în parte

- calculului de dimensionare luând în considerare datele de trafic actuale şi de perspectivă şi

condiţiile locale de teren.

- calculelor de verificare şi la acţiunea de îngheţ – dezgheţ

- considerentelor de trafic din zonă

- normelor tehnice și reglementărilor legale aflate în vigoare la data întocmirii prezentului

studiu de fezabilitate (iulie-august 2015)

Calculele sunt anexate în întregime prezentei documentaţii.



- 44 -



f) situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:

- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;

- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;

Nu este cazul.

g) concluziile evaluării impactului asupra mediului;

In conformitate cu avizul de mediu.

Analiza de impact asupra mediului:

Conditiile privind protectia mediului ce trebiue respectate la aplicarea prevederilor Uniunii

Europene sunt in conformitate cu :

- Legea 18/1991- Legea fondului funciar republicata

- Legea 13/1995 – Legea protectiei mediului

- Legea 10/1996 – Legea apelor

- OG27/ 1992 privind unele masuri pt protectia patriminiului cultural national

-OG43/1997 privind regimul juridic al drumurilor

- HG 10/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara

- Ordinul Ministrului apelor și protectiei mediului si padurilor nr 462/1996 pt aprobarea

Conditiilor tehnice privind protectia atmosfei si a Normelor metodologice privind determibarea

emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare .

- Ordin al Ministrului apelor , padurilor si protectiei mediului nr 125/1996 pt aprobarea

Normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

- Ordin al Ministrului transporturilor 44/1998 pt aprobarea Normelor privind protectia

mediului ca urmare a impactului drum- mediu inconjurator

Efectele asociate modernizarii de drumuri si strazi sunt minore, şi, în afara serviciilor de

igienizare furnizate şi de evacuarea deşeurilor generate, vor avea, de asemenea, un caracter relativ

local.



- 45 -



g.1. Protectia calitatii apelor

Ape de suprafata

În perioada de execuţie lucrărilor se poate aprecia existenţa unei influenţe atât calitative cât

şi cantitative asupra apelor de suprafata, datorita executiei de lucrari.

Sub aspect calitativ pot apărea emisii de poluanţi în apă dacă nu se respectă condiţiile şi

măsurile specifice de execuţie ceea ce poate duce la deversari in apele de suprafata.

Pot apărea scurgeri de produse petroliere de la utilajele ce acţioneaza pentru executia

lucrarilor.

Cursurile de apă nu sunt afectate din punct de vedere biologic de executia acestor lucrări.

Cu totul accidental, în perioada de execuţie a lucrărilor pot fi emise în apele de suprafaţă

unele substanţe poluante în zona organizării de şantier sau în zonele de actiune a utilajelor.

Mentionăm caracterul temporar şi redus al acestor emisii care vor înceta după execuţia lucrărilor.

Ape subterane

Execuţia şi exploatarea lucrărilor de modernizare drumuri nu presupune introducerea de

poluanţi în apele subterane.

g.2. Protectia aerului

In perioada de execuţie, principalele surse de impurificare a aerului sunt funcţionarea

motoarelor utilajelor şi activitatea propriu-zisă a utilajelor, în cadrul lucrărilor de execuţie.

Poluanţii emişi în atmosfera sunt în principal particule în suspensie (mai ales de la lucrările de

excavaţii şi prin antrenarea de la traficul utilajelor) şi COV, dar şi gaze de ardere de la funcţionarea

motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport.

În timpul lucrărilor de execuţie a a modernizarii drumului se estimează că vor fi folosite

următoarele tipuri de utilaje:

A. Utilaje de transport:

- autobasculante

- trailere

- autoturisme

B. Utilaje terasiere:

- buldozere

- excavatoare

- repartitor mixture



- 46 -



- compactoare

C. Utilaje de ridicat şi depanare

- automacara

- autoatelier mobil de interventie

Aceste activităţi vor provoca emisii nesemnificative având în vedere spaţiul liber de

dispersie şi lipsa unor surse similare simultane în vecinătate (nu se pun probleme de sinergism).

De altfel perioada de execuţie este relativ redusă, iar în timpul exploatării obiectivului nu

exista astfel de surse.

g.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Principale surse de zgomot şi vibraţii în timpul execuţiei sunt utilajele de excavare,

mijloacele de transport şi cele terasiere. Aceste echipamentele produc local un nivel de zgomot de

peste 95 dB(A).

Având în vedere specificul lucrărilor nu sunt prevăzute instalaţii şi echipamente pentru

diminuarea zgomotului.

Utilajele de transport şi cele terasiere dau în general un nivel de zgomot comparabil cu cel

produs pe un drum rutier obisnuit.

Pentru limitarea poluării fonice din zona se recomandă ca lucrările de execuţie să se

desfăşoare numai în timpul zilei.

În zona şantierelor, dar şi în afara lor pe o raza de cca. 250 m, nu va exista o creştere a

nivelului de zgomot comparativ cu situaţia actuală provocată de activitatea utilajelor specifice,

multe dintre ele caracterizate prin puteri acustice mari. Se estimează ca în zona de execuţie a

lucrărilor nivelurile de zgomot vor fi de cca. 55 – 60 dB(A) măsurat la 2 m de faţada clădirilor.

Aceste valori depăşesc valorile CMA=50 dB(A) la 2 m de faţada clădirilor conform STAS

10009/88.

Estimarea se bazează pe caracteristicile acustice ale utilajelor folosite la execuţia lucrărilor

de modernizare de drum şi a lucrărilor conexe mentionate mai sus.

Conform “ Normativ de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei “,

nivelul acustic echivalent continuu ( L eq ) nu trebuie sa depaseasca 50 dB ( A) si curba de zgomot

45. Noaptea acest nivel trebuie sa fie redus cu 10 dB ( A ) fata de valorile din timpul zilei.

g.4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.



- 47 -



g.5. Protectia solului si a subsolului

În timpul execuţiei, poluări ale solului apar numai datorită manipulării neglijente a

carburanţilor şi uleiurilor şi ele pot fi cu uşurinţă remediate având în vedere că societatea care va

executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă

suprafeţele.

Materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi vor fi încărcate în camion şi se vor

depozita la locul indicat de Consiliul Local al Municipiului Timisoara.

Pot apărea elemente de impact asupra solului în faza de execuţie:

- suprafeţe excavate

- materiale depozitate, etc.

Constructorul va trebui să îndepărteze deşeurile şi să refacă solul în zonele afectate.

Având în vedere că în amplasamentul investiţiei proiectate, rezidurile solide sunt colectate

(organizare de santier) şi nu există ape uzate, nu se pune problema poluării solului şi subsolului.

Excepţie fac gospodărirea sau administrarea neglijentă precum şi nerespectarea instrucţiunilor de

exploatare a utilajelor de mecanizare.

g.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

Asezarile urbane afectate de lucrari sunt:

Municipiul Timisoara, respectiv zona centrala care cuprinde strazile proiectate.

Execuţia şi exploatarea lucrărilor va crea noi locuri de muncă, dar şi o creştere a gradului de

civilizaţie şi igienă, contribuind la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor.

Se poate aprecia că realizarea şi funcţionarea obiectivului are impact pozitiv asupra

aşezărilor umane.

Investiţia este proiectată să îmbunătăţească conditiile de viata locuitorilor şi sa ceeze

legatura cu localitatile invecinate, ceea ce va duce la o creştere a nivelului de confort şi civilizaţie

pentru locuitorii din localitate.

Nu se produc poluari asupra populatiei adiacente.

Investiţia proiectată nu prezintă riscul declanşării unor accidente sau avarii cu impact major

asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător.



- 48 -



g.7. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

În timpul execuţiei, materialele (deşeuri) rezultate în urma acestor activităţi de constructii

montaj (moloz, gunoi menajer la organizarea de santier) vor fi încărcate în camion, iar alegerea

locului de depozitare va fi la latitudinea executantului, având în vedere că societatea care va

executa lucrările are obligaţia ca la terminarea lucrării să îndepărteze deşeurile şi să refacă

suprafeţele. Executantul are obligatia neutralizarii tuturor deseurilor si plata taxelor aferente.

g.8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.

g.9. Lucrari de reconstructie ecologica

Nu este cazul

g.10. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Nu este cazul.

În tabelul alăturat sunt prezentate pe scurt cele mai obişnuite tipuri de efecte şi măsurile

care pot fi luate în sensul atenuării poluării.

Compo-nente de mediu

Efecte posibile Măsuri de atenuare

Mediul fizic Soluri

• Contaminarea cauzată de deşeuri, în special de cele din construcţii şi deşeurile umane

• Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie

• Stocarea, tratamentul, precum şi evacuarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor

Teren • Alunecări de teren pe maluri, coline etc. • Efectele excavărilor de sol şi ale

evacuărilor de alte materiale respectiv asupra solului şi a altor materiale

• Protejarea ariilor unde nu se desfăşoară lucrări de construcţie

• Proiectarea de lucrări pentru a micşora suprafaţa de teren afectată

• Proiectarea de pante şi de structuri de retenţie pentru a scădea riscul, efectuarea drenării corespunzătoare, a stabilizării solului/ acoperirii cu vegetaţie

• Îndepărtarea stratului superior al solului, acolo unde este necesar, stocarea acestuia şi înlocuirea la finalizarea lucrărilor de construcţie

• Preluarea/ evacuarea materialelor de la/ la siturile aprobate

Resurse de apă

• Contaminarea/ poluarea resurselor din cauza deşeurilor din construcţii, a deşeurilor umane şi animale, inclusiv de combustibili şi petroliere, a deşeurilor periculoase, a apelor reziduale, etc.

• Stocarea atentă a materialelor periculoase şi a deşeurilor, asigurarea unui drenaj corespunzător al apelor reziduale şi o evacuare a deşeurilor în siguranţă, cu tratament, dacă este necesar



- 49 -



Calitatea aerului

• Praf şi vapori pe durata lucrărilor de construcţie (intern şi/ sau extern, inclusiv materiale de construcţie volatile)

• Controlul prafului cu apă sau prin alte mijloace. Ventilarea zonelor interne şi pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie

Mediul acustic

• Poluarea fonică cauzată de lucrările de construcţie

• Utilizarea metodelor şi a echipamentului de construcţie corespunzător

• Planificarea lucrărilor pentru a micşora poluarea fonică

Mediul biologic Habitatele naturale

• Deranjarea sau deteriorarea habitatelor naturale cauzate de evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor

• Stocarea, tratarea şi evacuarea corespunzătoare a deşeurilor

Fauna şi flora

• Pierderea sau degradarea cauzată de evacuarea necorespunzătoare a deşeurilor

• Stocarea, tratarea şi evacuarea corespunzătoare a deşeurilor

Mediul social Estetică şi peisaj

• Impactul vizual local al lucrărilor finalizate şi anumite intervenţii asupra peisajului general uman şi natural, distrugerea arborilor, a vegetaţiei etc.

• Zgomot, praf, deşeuri etc. pe durata şi ulterior lucrărilor de construcţie

• Amplasarea atentă şi proiectarea lucrărilor, examinarea elementelor intruzive

• Înlocuirea arborilor distruşi, a structurilor de delimitare, replantarea vegetaţiei în zonele cu lucrări

• Scoaterea atentă din funcţiune a zonelor cu lucrări de construcţie şi evacuarea deşeurilor

• Vezi şi soluri, teren, calitatea aerului şi mediul acustic Sănătatea publică

• Riscurile privind sănătatea şi siguranţa pe durata şi la finalizarea lucrărilor de construcţie, inclusiv accesul şi confortul pacienţilor, precum şi colectarea şi manipularea deşeurilor medicale

• Efectele materialelor de construcţii periculoase şi ale serviciilor medicale – echipamente, medicamente, deşeuri, etc., precum şi a deşeurilor netratate, în special a deşeurilor medicale asupra sănătăţii

• Numirea unor antreprenori cu experienţă. Incorporarea în documentele de contract a cerinţelor privind siguranţa şi mediul. Informaţii disponibile cu privire la măsurile de atenuare. Întărirea capacităţii instituţionale pentru a sublinia necesitatea unor lucrări sigure, a unei supravegheri bune, a unei planificări şi programări atente a activităţilor de lucru, implicarea comunităţilor, îngrădirea zonelor periculoase

• Amplasarea şi proiectarea atentă a lucrărilor şi a accesului

• Stocarea corectă a echipamentelor medicale etc., precum şi evacuarea corectă a deşeurilor (inclusiv ţesuturi şi resturi umane, ace şi seringi, etc.), pe baza selectării tehnologiei celei mai adecvate, formare pe manipulare şi pe planurile de operare şi de management etc.

Situri istorice/ culturale

• Deranjarea/ deteriorarea/ degradarea siturilor nedescoperite

• Stoparea imediată a lucrărilor în vecinătatea descoperirilor în aşteptarea instrucţiunilor autorităţilor relevante şi a măsurilor agreate.



- 50 -



4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

Durata de realizare a proiectului este de 12 luni de la aprobarea studiului de fezabilitate si

alocarea fondurilor din care:

- 3 luni faza de proiectare in faza PT+DE+DL+CS, obtinere avize si licitarea executiei

(40 zile faza de proiect tehnic)

- 9 luni faza de executie

Graficul de lucrari este prezentat in Graficul 1 de mai jos :

Graficul 1 : Grafic de executie

LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

FAZA DE LUCRU

FAZA DE PROIECTA

RE+ LICITATIE

FAZA DE EXECUTIE

1 PROIECTARE FAZA PT (40 zile) X X

2 LICITARE EXECUTIE X X

3 TERASAMENTE X X X X

4 STRUCTURA RUTIERA X X X X

5 TROTUARE X X X X X X X

6 RETELE EDILITARE X X X X X

7 ZONE VERZI X X

8 SIGURANTA CIRCULATIEI X

9 VERIFICAREA SI INCHIDEREA PROIECTULUI X

Obtinerea avizelor se realizeaza la faza de Studiu de fezabilitate.



- 51 -



Costurile estimative ale investiţiei

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

Deviz general pentru varianta aleasa ca fiind cea mai optima pentru realizarea investitiei:

DEVIZ GENERAL



Din data de 18.08.2015

curs BNR

Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor Valoare

(fara TVA) TVA 24%



CAPITOLUL 1








3,3 Proiectare si inginerie (inclusiv studii de teren) 39,000 8,817 9,360 48,360 10,933

3.3.1 Studiu de fezabilitate + studii de teren 24,000 5,426 5,760 29,760 6,728


3,4 Organizarea procedurilor de achizitie - - - - - 3,5 Consultanta - - - - - 3,6 Asistenta tehnica 155,974 35,260 37,434 193,408 43,723

3.6.1 Asistenta tehnica din partea proiectantului 1,710 0,387 0,410 2,120 0,479

3.6.7 Asistenta tehnica - dirigintie de santier 154,264 34,874 37,023 191,288 43,243

TOTAL CAPITOL 3 204,974 46,338 46,794 251,768 56,916 CAPITOLUL 4


4,1 Constructii si instalatii 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856



- 52 -



4.1.1 strada Arges 691,145 156,244 165,875 857,020 193,742 4.1.2 strada Dr Ioan Muresan 1006,106 227,446 241,465 1247,571 282,033 4.1.3 strada Ludwing von Beethoven 459,152 103,798 110,196 569,348 128,710 4.1.4 strada Mitropolit Varlaam 821,135 185,630 197,072 1018,207 230,181 4.1.5 strada Putna 916,999 207,302 220,080 1137,079 257,054 4.1.6 strada Remus 1076,852 243,439 258,444 1335,296 301,864 4.1.7 strada Sfanta Rozalia 471,948 106,691 113,267 585,215 132,297 4.1.8 strada Sorin Titel 784,686 177,390 188,325 973,011 219,964 4.1.9 strada Toplita 413,213 93,413 99,171 512,384 115,832 4.1.10 strada Virgil Madgeanu 444,634 100,516 106,712 551,347 124,640 4.1.11 strada Bela Bartok 387,916 87,694 93,100 481,016 108,741 4.1.12 strada Filaret Barbu 1079,630 244,067 259,111 1338,741 302,643 4.1.13 strada Arcidava 1484,752 335,651 356,341 1841,093 416,207 4.1.14 strada Romulus 360,109 81,408 86,426 446,535 100,946

4,2 Montaj utilaje tehnologice - - - - -


4,4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport - - - - -

4,5 Dotari - - - - - 4,6 Active necorporale - - - - -

TOTAL CAPITOL 4 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856 CAPITOLUL 5 Alte chetuieli

5,1 Organizare de santier (2,5% din cap. 4) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 5.1.1. Lucrari de constructii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

5,2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 1,3 % 135,178 30,559 0,000 135,178 30,559

5,3 Cheltuieli diverse si neprevazute 10% 1060,325 239,703 254,478 1314,803 297,231


5.3.1 Cheltuieli diverse si neprevazute 10% 1056,254 238,782 253,501 1309,755 296,090 TOTAL CAPITOL 5 1195,503 270,262 254,478 1449,981 327,790 CAPITOLUL 6


6,1 Pregatirea personalului de exploatare - - - - - 6,2 Probe tehnologice si teste - - - - -

TOTAL CAPITOL 6 - - - - -

TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562

Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856



- 53 -



2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.

Graficul 2 : Grafic de executie cu esalonare costuri

LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

FAZA DE LUCRU

FAZA DE PROIECTA

RE+ LICITATIE

FAZA DE EXECUTIE







7 ZONE VERZI X X



Costuri (lei fara tva) 184.178 11.614.576 Obtinerea avizelor se realizeaza la faza de Studiu de fezabilitate. Esalonarea costurilor se va face conform graficului de executie din Graficul 1 si 2.

Costurile pentru realizarea Studiului de fezabilitate, Proiectului tehnic, pentru obtinerea de

avize, acorduri, autoritati precum si cheltuielile legate de comisioane, taxe trebuiesc alocati inainte

de inceperea fazei de constructii – montaj.

Asistenta tehnica se imparte procentual in lunile aferente perioadei de executie.

Costurile aferente fiecarei categorii de lucrari din constructii montaj se impart in mod egal

in lunile aferente pentru executia fiecarei faze in parte.



- 54 -



(4) Analiza cost-beneficiu:

1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinţă

Identificarea investitiei : Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul

Timisoara

Ca urmare a invitatie de participare pentru achizitie directa nr. SC2015-10983 din data de

28.04.2015 societatea S.C. PROEXCO S.R.L. a fost desemnata castigatoare a contractului pentru

Servicii de proiectare aferenta obiectivului „Modernizarea strazilor de piatra cubica din

Municipiul Timisoara”.

In baza contractului astfel incheiat intre Primaria Municipiului Timisoara si

S.C. PROEXCO S.R.L., contract nr. 170 din data de 17.06.2015 si a temei de proiectare

nr. SC2015-7479/20.03.2015 care a fost parte integranta a a invitatie de participare si reprezinta

anexa la contractul de proiectare s-a solicitat realizarea de Servicii de proiectare aferenta

obiectivului „Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara”, faza

SF+PT+DE+CS, in trei etape:

Etapa 1: Studiul de fezabilitate

Etapa 2: Proiect tehnic + detaliile de executie

Etapa 3: Asistenta tehnica

In prezentul proiect se realizeaza etapa 1: Studiu de fezabilitate (impreuna cu studii de

teren aferente: strudiu topografic, studiu geotehnic, expertiza tehnica)

• Obiectivul general

Investiţia care face obiectul acestui studiu de fezabilitate are ca obiectiv general

modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul Timisoara (14 strazi) prin realizarea

drumului cu imbracaminte asfaltica, amenajare de parcari, amenajare trotuare, amenajare

dispozitive de scuregre a apelor si amenajare de retele edilitare acolo unde acestea lipsesc sau

necesita modernizare.

• Obiectivul specific

Obiectivul specific al investiţiei constă în modernizarea strazilor: Strada Arges, Strada Dr

Ioan Muresan, Strada Ludwing von Beethoven, Strada Mitropolit Varlaam, Strada Putna, Strada

Remus, Strada Sfanta Rozalia, Strada Sorin Titel, Strada Toplita, Strada Virgil Madgeanu, Strada

Bela Bartok, Strada Filaret Barbu, Strada Arcidava, Strada Romulus in lungime totala de

3.284,23 ml.



- 55 -



Principalul obiectiv al studiului de fezabilitate prezent este de a analiza principalele

caracteristici şi indicatori tehnici, financiari şi economici ai investiţiei care asigură o utilizare

eficientă şi raţională a capitalului şi resurselor pentru satisfacerea nevoilor de modernizare prin

consolidari successive a drumurilor prezentate.

Necesitatea realizării investiţiei rezultă din faptul că amenajarea acestui drum are o

importanta deosebita pentru municipiului Timisoara din punct de vedere economic si social.

Necesitatea investiţiei proiectului se fundamentează, totodată, şi pe următoarele considerente:

• Nevoia de îmbunatatire a accesibilitatii în și dinspre zonele centrale;

• Nevoia de îmbunatatire a accesibilitatii la zona rezidentiala;

• Necesitatea ameliorarării calităţii mediului şi a diminuării surselor de poluare

• Nevoia revitalizării zonei

• Nevoia de amenajare de parcari in zonele rezidentiale pentru sistematizarea zonei si

pentru accesibilitate

In ceea ce priveste structura de transport, realizarea proiectului propus va aduce beneficiu

zonei, influentand benefic strategia de dezvoltare a retelei de transport si a zonei prin urmatoarele

aspecte:

- fluidizarea circulației rutiere

- imbunatatirea accesului pietonal in zona








- 56 -



2. Analiza opţiunilor;

a) Varianta fara nici o investitie

În varianta în care nu se fac nici un fel de amenajări în zona ea rămâne în stadiul actual:

parcări neamenajate corespunzător, carosabil cu numeroase denivelari si gropi, continuă să se

degradeze și să producă blocaje. Nu s-ar putea face, in perspectiva, legatura cu viitorul inel 4 de

circulatie a municipiului Timisoara, ce va avea un caracter inductrial.

Tinand cont de cele aratate este imperios necesar luarea de masuri pentru remedierea

acestor neajunsuri.

b) Varianta propusa

Solutii tehnice propuse in conformitate cu punctul (2), subpuncltul 2, litera e), care

indeplinesc urmatoarele condiţii obligatorii in conformitate cu stasurile si normativele in vigoare:

- În profil transversal drumul va fi proiectat cu una/două benzi de circulaţie conform

STAS 2900/85;

- Elementele geometrice ale drumului, parametrii de calcul necesari pentru

determinarea acestora precum şi prescripţiile de proiectare a traseului de drum, în plan şi în

spaţiu, vor respecta STAS 863/85, respectiv STAS 10144/1-5;

- Sistemul rutier va fi de tip flexibil funcţie de traseul şi structura fiecărui obiect

conform soluţiilor alese pe profilele transversale tip.

Valoarea totala a lucrarilor necesare de executat se regaseste in devizul general cuprins la

punctul (3), subpunctul 1.

c) Varianta cu investitie maxima

O alta solutie avuta in vedere a fost cea detaliată la punctul (1), subpunctul 2 b).

Aceasta solutie nu a fost aleasa pentru ca este mai costisitoare cu apoximativ 30% decat

soluția aleasă si pentru ca aproape ar dubla timpul de execuție costuri generate de materialele

folosite.

Din considerente de timp, prima varianta aproape ar dubla timpul de executie.



- 57 -



3. analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul

cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

In cazul in care proiectul nu va obtine finantarea din bugetul local, realizarea acestuia prin

alte fonduri va fi mult intarziata din urmatoarele considerente:

• Perspectiva realizarii de parteneriate de tip public-privat pentru realizarea unor proiecte de

acest gen este redusa, avand in vedere ca proiectul nu urmareste realizarea de activitati

direct generatoare de mare profit

• Structura rutiera continua sa se degradeze si costurile vor fi tot mai mari in viitor

Analiza cost – beneficiu

Orizontul de previziune a costurilor şi veniturilor generate de implementarea proiectului,

prezumat la evaluarea rentabilităţii financiare şi economice, este de 25 de ani.

Ratele de discount (actualizare) folosite în estimarea rentabilităţii proiectului au fost de 8%,

pentru analiza financiară.

Evoluţia prezumată a costurilor

Costurile de operare sunt costuri adiţionale generate de utilizarea investiţiei, după

terminarea construcţiei proiectului. În cazul prezentat, aceste costuri de operare constau în:

- administrative ;

- intretinerea şi reparaţii ;

- costul muncii vii - salarii şi asigurări sociale;

- alte costuri de operare ale proiectului (ex. salubrizare).



- 58 -



An Uzura asfalt

Cheltuieli cu intretinerea

Total costuri

Venituri de la CL

Total venituri

Flux numerar

1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00

2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 180,00

3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 334,40

4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 461,15

5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 558,04

6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 622,69

7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 652,50

8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 744,70

9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00 996,28

10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 1303,98

11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 1564,30

12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 1773,44

13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 1927,32

14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 2021,51

15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 2051,23

16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 2011,32

17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 2496,23

18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 2899,93

19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 3215,92

20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 3437,20

21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 3556,17

22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 3864,67

23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 4053,84

24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 4114,15

25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00 4135,28



- 59 -



Preţurile unitare adoptate coincid cu “preţurile pieţei”, corespunzătoare momentului

redactării studiului de faţă, respectiv octombrie 2014 ( in RON ).

Determinarea valorii actualizate a veniturilor nete se derermina pe o perioada de 25 de ani

luand in considerare o rata de actualizare r = 8 %.

Formulele utilizate sunt :

FNk = Vk – Chk,

unde : - Vk - veniturile dintr-un an oarecare

- Chk – cheltuielile dintr-un an oarecare

Valoarea actualizata a veniturilor nete este :

∑=10

1kA VAVNVAVN

unde :

kkk RFNVAVN ×=

unde :

kk rR

)1(1+

=

Raportul valoarea actualizata – investitie este :

I

VAVNC Ai =



- 60 -



An Valoarea investitiei

Rata de actualizare

Fluxul de numerar

Valoarea actualizata neta

1 11.798.754 0,926 500,00 463,00 2 0,857 180,00 154,26 3 0,794 334,40 265,46 4 0,735 461,15 338,96 5 0,681 558,04 379,80 6 0,630 622,69 392,40 7 0,583 652,50 380,73 8 0,540 744,70 402,34 9 0,500 996,28 498,39

10 0,463 1303,98 604,00 11 0,429 1564,30 670,90 12 0,397 1773,44 704,26 13 0,368 1927,32 708,67 14 0,340 2021,51 688,24 15 0,315 2051,23 646,63 16 0,292 2011,32 587,09 17 0,270 2496,23 674,65 18 0,250 2899,93 725,70 19 0,232 3215,92 745,17 20 0,215 3437,20 737,44 21 0,199 3556,17 706,45 22 0,184 3864,67 710,87 23 0,170 4053,84 690,43 24 0,158 4114,15 648,80 25 0,146 4135,28 603,82

VALOAREA ACTUALIZATA A VENITURILOR NETE ( VAVNk ) 14128,46 VALOAREA ACTUALIZATA A VENITURILOR NETE / VALOAREA PROIECTULUI 0,0012

Concluziile analizei cost-beneficiu sunt :

a) Valoarea actualizata a veniturilor nete fiind pozitiva, conduce la posibilitatea ca, prin

materializarea investitiei sa se asigure sumele necesare pentru efectuarea (pe durata

existentei drumului) a reparatiilor capitale

b) Rata beneficiu / cost fiind supraunitara, conduce la concluzia eficientei proiectului din

punct de vedere economic



- 61 -



Analiza financiara Fluxul de numerar : analiza elaborata pe o perioada de 25 de ani a valorilor actualizate a

incasarilor a indicat un flux de numerar pozitiv pentru ficare an :

Valoarea actualizata neta :

∑ −= IVVAN k = - 408325< 0

An Uzura asfalt


Total costuri

Venituri de la CL

Total venituri

1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00

10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00

VAN

Total venituri 2.441.900 Valoarea investitiei 11.798.754

van -9.356.854



- 62 -



Rata interna de rentabilitate

=×=∑∑ 100

k

k

VFN

RIR 2,00 % < 8 %

An Uzura asfalt


Total costuri

Venituri de la CL

Total venituri

Flux numerar

1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00

2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 180,00

3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 334,40

4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 461,15

5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 558,04

6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 622,69

7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 652,50

8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 744,70

9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00 996,28

10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 1303,98

11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 1564,30

12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 1773,44

13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 1927,32

14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 2021,51

15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 2051,23

16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 2011,32

17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 2496,23

18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 2899,93

19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 3215,92

20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 3437,20

21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 3556,17

22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 3864,67

23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 4053,84

24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 4114,15

25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00 4135,28

RIR Fluxul de numerar 49476,24

Total venituri 2441900,00 rir 0,020



- 63 -



Raportul cost – beneficiu :

==∑∑

k

kBC Ch

FNR / 0,021 < 1

An Uzura asfalt


Total costuri

Venituri de la CL

Total venituri

Flux numerar

1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00

2 7000,00 4320,00 11320,00 11500,00 11500,00 180,00

3 14000,00 4665,60 18665,60 19000,00 19000,00 334,40

4 21000,00 5038,85 26038,85 26500,00 26500,00 461,15

5 28000,00 5441,96 33441,96 34000,00 34000,00 558,04

6 35000,00 5877,31 40877,31 41500,00 41500,00 622,69

7 42000,00 6347,50 48347,50 49000,00 49000,00 652,50

8 49000,00 6855,30 55855,30 56600,00 56600,00 744,70

9 56000,00 7403,72 63403,72 64400,00 64400,00 996,28

10 63000,00 7996,02 70996,02 72300,00 72300,00 1303,98

11 70000,00 8635,70 78635,70 80200,00 80200,00 1564,30

12 77000,00 9326,56 86326,56 88100,00 88100,00 1773,44

13 84000,00 10072,68 94072,68 96000,00 96000,00 1927,32

14 91000,00 10878,49 101878,49 103900,00 103900,00 2021,51

15 98000,00 11748,77 109748,77 111800,00 111800,00 2051,23

16 105000,00 12688,68 117688,68 119700,00 119700,00 2011,32

17 112000,00 13703,77 125703,77 128200,00 128200,00 2496,23

18 119000,00 14800,07 133800,07 136700,00 136700,00 2899,93

19 126000,00 15984,08 141984,08 145200,00 145200,00 3215,92

20 133000,00 17262,80 150262,80 153700,00 153700,00 3437,20

21 140000,00 18643,83 158643,83 162200,00 162200,00 3556,17

22 147000,00 20135,33 167135,33 171000,00 171000,00 3864,67

23 154000,00 21746,16 175746,16 179800,00 179800,00 4053,84

24 161000,00 23485,85 184485,85 188600,00 188600,00 4114,15

25 168000,00 25364,72 193364,72 197500,00 197500,00 4135,28

Raportul cost - beneficiu Fluxul de numerar 49476,24

Total cheltuieli 2392423,76 rc/b 0,021

Se observa ca in ambele variante raportul cost beneficiu este mai mic decat 1.



- 64 -



Rezultatele anticipate sunt :

Pe termen lung beneficiile sunt evidente, enumeram doar cateva :

• Îmbunatatirea accesibilitatii rutier si pietonal in zona;

• Eliminarea disconfortului produs de gropi si denivelari

• Ameliorararea calităţii mediului şi a diminuării surselor de poluare

• Revitalizarea zonei

• Cresterea interesului investitorilor particulari din tara sau din strainatate pentru investitii

• Fluidizarea circulației rutiere

• Sporirea capacitatii de circulatie prin marirea fluentei traficului

• Marirea sigurantei circulatiei

4. analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea

actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;

Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.

5. analiza de senzitivitate;

Senzitivitatea proiectului este asigurata prin caracterul public al investitiei. De

asemenea, investitia se considera a-si asigura senzitivitatea prin contributia sa la dezvoltarea

economica a regiunii. Astfel, investitia va contribui la atragerea de fonduri la bugetul local

pentru asigurarea veniturilor pentru cheltuielile de intretinere si reparatii.



- 65 -



Principiile de calcul :

Analiza de senzitivitate are scopul de a identifica variabilele critice ale proiectului (cu

efecte asupra rentabilitatii acestuia), de a permite o evaluare generala asupra robustetei si eficientei

proiectului, de a aprecia gradul de risc si de a sugera masurile necesare a fi evaluate in vederea

reducerii riscurilor proiectului.

In general indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivitatii sunt valoarea neta

actualizata si rata interna de rentabilitate.

Sunt determinati urmatorii parametrii:

a) indicele de senzitivitate (IS) cu formula :

0

01

0

01

VVV

PPP

IS−

−

=

unde : P – parametrul studiat ( VAVN sau RIR )

V - variabila

Indicii reprezinta: 1 - valoarea modificata

0 - valoarea initiala

b) Indicele critic ( SV ) determinat cu formula:

0

10

10

0

VVVVAVNVAVN

VANV

SV−−

=

Variabilele de intrare susceptibile :

Pentru analiza investitiei : ,,Modernizarea strazilor de piatra cubica din Municipiul

Timisoara”, s-au luat in considerare urmatoarele variabile:

a) Cresterea uzurii asfaltului

b) Cresterea cheltuielilor de intretinere

Recalcularea indicatorilor de performanta:

Se reface analiza cost-beneficiu luand in considerare variabilele propuse .



- 66 -



a) Analiza cost-beneficiu pentru cresterea uzurii asfaltului :

An Uzura asfalt


Total costuri

Venituri de la CL

Total venituri

Flux numerar

1 0,00 4000,00 4000,00 4500,00 4500,00 500,00

2 7100,00 4320,00 11420,00 11500,00 11500,00 80,00

3 14200,00 4665,60 18865,60 19000,00 19000,00 134,40

4 21300,00 5038,85 26338,85 26500,00 26500,00 161,15

5 28400,00 5441,96 33841,96 34000,00 34000,00 158,04

6 35500,00 5877,31 41377,31 41500,00 41500,00 122,69

7 42600,00 6347,50 48947,50 49000,00 49000,00 52,50

8 49700,00 6855,30 56555,30 56600,00 56600,00 44,70

9 56800,00 7403,72 64203,72 64400,00 64400,00 196,28

10 63900,00 7996,02 71896,02 72300,00 72300,00 403,98

11 71000,00 8635,70 79635,70 80200,00 80200,00 564,30

12 78100,00 9326,56 87426,56 88100,00 88100,00 673,44

13 85200,00 10072,68 95272,68 96000,00 96000,00 727,32

14 92300,00 10878,49 103178,49 103900,00 103900,00 721,51

15 99400,00 11748,77 111148,77 111800,00 111800,00 651,23

16 106500,00 12688,68 119188,68 119700,00 119700,00 511,32

17 113600,00 13703,77 127303,77 128200,00 128200,00 896,23

18 120700,00 14800,07 135500,07 136700,00 136700,00 1199,93

19 127800,00 15984,08 143784,08 145200,00 145200,00 1415,92

20 134900,00 17262,80 152162,80 153700,00 153700,00 1537,20

21 142000,00 18643,83 160643,83 162200,00 162200,00 1556,17

22 149100,00 20135,33 169235,33 171000,00 171000,00 1764,67

23 156200,00 21746,16 177946,16 179800,00 179800,00 1853,84

24 163300,00 23485,85 186785,85 188600,00 188600,00 1814,15

25 170400,00 25364,72 195764,72 197500,00 197500,00 1735,28



- 67 -



Determinarea valorii actualizate a veniturilor nete :


Rata de actualizare

Fluxul de numerar


1 11.798.754 0,926 500,00 463,00

2 0,857 80,00 68,56

3 0,794 134,40 106,69

4 0,735 161,15 118,45

5 0,681 158,04 107,56

6 0,630 122,69 77,31

7 0,583 52,50 30,63

8 0,540 44,70 24,15

9 0,500 196,28 98,19

10 0,463 403,98 187,12

11 0,429 564,30 242,02

12 0,397 673,44 267,43

13 0,368 727,32 267,43

14 0,340 721,51 245,64

15 0,315 651,23 205,29

16 0,292 511,32 149,25

17 0,270 896,23 242,22

18 0,250 1199,93 300,28

19 0,232 1415,92 328,09

20 0,215 1537,20 329,80

21 0,199 1556,17 309,14

22 0,184 1764,67 324,59

23 0,170 1853,84 315,74

24 0,158 1814,15 286,09

25 0,146 1735,28 253,38


Pentru modificarea cheltuielilor cu uzura asfaltului indicatorii sunt : Indicatorul de senzitivitate : - 43,50 Indicele critic : - 112,64 %



- 68 -



b) Analiza cost – beneficiu pentru cresterea cheltuielilor de intretinere

An Uzura asfalt


Total costuri

Venituri de la CL

Total venituri

Flux numerar

1 0,00 4100,00 4100,00 4500,00 4500,00 400,00

2 7000,00 4428,00 11428,00 11500,00 11500,00 72,00

3 14000,00 4782,24 18782,24 19000,00 19000,00 217,76

4 21000,00 5164,82 26164,82 26500,00 26500,00 335,18

5 28000,00 5578,00 33578,00 34000,00 34000,00 422,00

6 35000,00 6024,25 41024,25 41500,00 41500,00 475,75

7 42000,00 6506,18 48506,18 49000,00 49000,00 493,82

8 49000,00 7026,68 56026,68 56600,00 56600,00 573,32

9 56000,00 7588,81 63588,81 64400,00 64400,00 811,19

10 63000,00 8195,92 71195,92 72300,00 72300,00 1104,08

11 70000,00 8851,59 78851,59 80200,00 80200,00 1348,41

12 77000,00 9559,72 86559,72 88100,00 88100,00 1540,28

13 84000,00 10324,50 94324,50 96000,00 96000,00 1675,50

14 91000,00 11150,46 102150,46 103900,00 103900,00 1749,54

15 98000,00 12042,49 110042,49 111800,00 111800,00 1757,51

16 105000,00 13005,89 118005,89 119700,00 119700,00 1694,11

17 112000,00 14046,36 126046,36 128200,00 128200,00 2153,64

18 119000,00 15170,07 134170,07 136700,00 136700,00 2529,93

19 126000,00 16383,68 142383,68 145200,00 145200,00 2816,32

20 133000,00 17694,37 150694,37 153700,00 153700,00 3005,63

21 140000,00 19109,92 159109,92 162200,00 162200,00 3090,08

22 147000,00 20638,72 167638,72 171000,00 171000,00 3361,28

23 154000,00 22289,82 176289,82 179800,00 179800,00 3510,18

24 161000,00 24073,00 185073,00 188600,00 188600,00 3527,00

25 168000,00 25998,84 193998,84 197500,00 197500,00 3501,16



- 69 -



Determinarea valorii actualizate a veniturilor nete :


Rata de actualizare

Fluxul de numerar


1 11.798.754 0,926 400,00 370,40

2 0,857 72,00 61,70

3 0,794 217,76 172,86

4 0,735 335,18 246,37

5 0,681 422,00 287,20

6 0,630 475,75 299,81

7 0,583 493,82 288,14

8 0,540 573,32 309,75

9 0,500 811,19 405,80

10 0,463 1104,08 511,40

11 0,429 1348,41 578,31

12 0,397 1540,28 611,67

13 0,368 1675,50 616,08

14 0,340 1749,54 595,65

15 0,315 1757,51 554,04

16 0,292 1694,11 494,49

17 0,270 2153,64 582,06

18 0,250 2529,93 633,11

19 0,232 2816,32 652,58

20 0,215 3005,63 644,85

21 0,199 3090,08 613,86

22 0,184 3361,28 618,28

23 0,170 3510,18 597,84

24 0,158 3527,00 556,21

25 0,146 3501,16 511,23


Pentru modificarea cheltuielilor cu intretinerea indicatorii sunt :

Indicatorul de senzitivitate : - 6,72

Indicele critic : -250,24 %

Analiza indicatorului de senzitivitate si a indicelui critic conduce la urmatoarea concluzie:

proiectul prezinta senzitivitate redusa la modoficarea variabilelor.

In concluzie proiectul este stabil din punct de vedere al rentabilitatii.



- 70 -



6. Analiza de risc.

Riscuri asumate (tehnice, financiare, legale, institutionale):

Tehnice:

• Proasta executie a lucrarii

• Lipsa unei supervizari bune a desfasurarii lucrarii

Financiare:

• Neaprobarea cererii de finantare

• Inatarzierea platilor

Legale:

• Nerespectarea procedurilor legale de contractare a firmei pentru executia lucrarii

Institutionale:

• Lipsa colaborarii institutionale

• Lipsa capacitatii unei bune gestionari a resurselor umane si materiale

Riscurile legate de realizarea proiectului care pot aparea pot fi de natura interna si externa.

• Interna – pot fi elemente tehnice legate de indeplinirea realista a obiectivelor si care se pot

minimiza printr-o proiectare si planificare riguroasa a activitatilor

• Externa – nu depind de beneficiar, dar pot fi contracarate printr-un sistem adecvat de

management al riscului.

Acesta se bazeaza pe cele trei sisteme cheie (consacrate) ale managementulu de proiect.

Sistemul de monitorizare

Esenta acestuia consta in compararea permanenta a situatiei de fapt cu planul

acestuia: evolutie fizica, cheltuieli financiare, calitate (obiectivele proiectului sunt congruente cu

activele create).

O abatere indicata de sistemul de monitorizare (evolutie programata/stare de fapt) conduce

la un set de decizii a managerilor de project care vor decide daca sunt posibile si/sau anumite

masuri de remediere.



- 71 -



Sistemul de control

Acesta va trebui sa intre in actiune repede si eficient cand sistemul de monitorizare indica

abateri.

Membrii echipei de project au urmatoarele atributii principale:

• a lua decizii despre masurile corective necesare (de la caz la caz)

• autorizarea masurilor propuse

• implementarea schimbarilor propuse

• adaptarea planului de referinta care sa permita ca sistemul de monitorizare sa ramana eficient.

Sistemul informational

Va sustine sistemele de control si monitorizare, punand la dispozitia echipei de proiect (in

timp util) informatiile pe baza carora ea va actiona.

Pentru monitorizarea proiectului (primul sistem cheie al managementului de proiect)

informatiile strict necesare sunt urmatoarele:

• masurarea evolutiei fizice

• masurarea evolutiei financiare

• controlul calitatii

alte informatii specifice care prezinta interes deosebit.

Mecanismul de control financiar

Intelegem prin mecanism de control financiar prin care se va asigura utilizarea optima a

fondurilor, un sistem circular de reguli care vor ajuta la atingerea obiectivelor proiectului evitand

surprizele si semnalizand la timp pericolele care necesita masuri corective.

Global, acest concept se refera la urmatoarele:

• stabilirea unei planificari financiare

• confruntarea la intervale regulate (doua luni) a rezultatelor efective ale acestei planificari

• compararea abaterilor dintre plan si realitate

Impiedicarea evolutiilor nedorite prin luarea unor decizii la timpul potrivit.

Principalele instrumente de lucru operative se vor baza in principal pe analize cantitative si

calitative a rezultatelor.



- 72 -



Contabilitatea si managementul financiar

Va fi asigurata de un specialist contabil care va contribui la indeplinirea a trei sarcini

fundamentale:

1. planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor

2. prezentarea informatiilor (primele doua puncte sunt sarcini ale specialistului contabil)

3. decizia in chestiuni financiare (atributii ale conducerii)

• Planificarea, controlul si inregistrarea operatiunilor

Presupun operatiuni cum ar fi platile pentru bunuri si servicii, materiale, plata salariilor, cat

si efectuarea incasarilor din vanzari. Planificarea tranzactiilor este necesara. Managementul

proiectului trebuie sa autorizeze aceste tranzactii si disponibilizarea fizica a fondurilor prin

proceduri de autorizare a platilor si de depunere a fondurilor in contul bancar al proiectului.

Controlul financiar se refera la armonizarea evidentelor fizice ale operatiunilor cu bugetele

aprobate.

• Prezentarea informatiilor

Va fi necesara unificarea rezultatelor diferitelor operatiuni, evaluand implicatiile acestuia si

rezumandu-le in rapoarte regulate si dare care vor oferi informatii despre evolutia pe nivele de

cheltuieli, vor include prognoze ale situatiilor financiare viitoare si vor identifica zonele

problematice

• Activitatea de decizie la nivel financiar

Sistemul va combina elementele esentiale ale functiei de inregistrare si control logic cu

procesul de raportare metodica. Succint, prin activitatea decizionala intelegem urmatoarele:

alegerea strategiilor, alocarea intre activitati, revizuirea bugetului, verificarea contabila interna.

(5) Sursele de finanţare a investiţiei

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare

şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,

credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte

surse legal constituite.

Pentru realizarea obiectivului se vor onține fonduri în funcție de modul de promovare al

prezentului studiu de fezabilitate.

In tema de proiectare este specificat ca lucrarea se va executa din fonduri de la Bugetul

local.



- 73 -



(6) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

1. număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;

Se preconizeaza ca numarul locurilor de munca noi create in faza de executie va fi

aproximativ de 15, personal recrutat din cadrul comunitatii locale.

2. număr de locuri de muncă create în faza de operare.

Datorita potentialului economic al zonei coroborat cu modernizarea infrastructurii se

preconizeaza atragerea investitorilor din domeniu, fapt ce va conduce in final la ceerea de noi

locuri de munca.

(7) Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

1. valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)

(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),

din care: construcţii-montaj (C+M);

Curs valutar: 4,4235 / 1 Euro

Din data: 18 august 2015 (Curs BNR)

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

Valoare (fara TVA) TVA


de cheltuieli Mii RON Mii Euro Mii RON Mii RON Mii Euro TOTAL GENERAL 11798,754 2667,289 2796,858 14595,612 3299,562 Din care C+M 10398,277 2350,690 2495,587 12893,864 2914,856



- 74 -



2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):

Esalonarea costurilor se va face conform graficului de executie din Graficul 1 si 2.

Costurile pentru realizarea Studiului de fezabilitate, Proiectului tehnic, pentru obtinerea de

avize, acorduri, autoritati precum si cheltuielile legate de comisioane, taxe trebuiesc alocati inainte

de inceperea fazei de constructii – montaj.

Asistenta tehnica se imparte procentual in lunile aferente perioadei de executie.

Costurile aferente fiecarei categorii de lucrari din constructii montaj se impart in mod egal

in lunile aferente pentru executia fiecarei faze in parte.

Graficul 2 : Grafic de executie cu esalonare costuri

LUNA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

FAZA DE LUCRU

FAZA DE PROIECTA

RE+ LICITATIE

FAZA DE EXECUTIE







7 ZONE VERZI X X



Obtinerea avizelor se realizeaza la faza de Studiu de fezabilitate.



- 75 -



3. durata de realizare (luni);






4. capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);

Strada Arges

Strada Dr Ioan Muresan

Strada Ludwing

von Beethoven


Strada Putna

Strada Remus

Strada Sfanta

Rozalia

Lungime (ml) 242,79 313,25 137,90 231,57 276,83 291,30 152,99 Strada + parcari (mp) 1453,76 1975,90 902,75 1728,96 1930,13 2051,39 1307,34

Accese (mp) 337,02 852,68 215,40 469,76 638,80 474,25 35,43 Capace pentru ridicat (buc) 20,00 12,00 10,00 20,00 20,00 35,00 35,00

Incadrare cu borduri (ml) 556,43 556,43 299,90 624,76 771,21 771,21 397,91 Rigola la bordura (ml) 600,66 1135,13 268,45 600,66 836,30 625,40 341,55

Trotuare (mp) 975,80 721,70 612,63 1097,14 1204,80 1342,73 715,68 Bordura trotuar (ml) 554,63 622,10 332,66 621,12 696,25 711,48 367,28

Zone verzi (mp) 948,31 1356,91 592,70 902,29 1295,35 1469,76 558,01 Arbusti (buc) 25,00 30,00 10,00 25,00 60,00 40,00 15,00

Stalpi indicatoare (buc) 6,00 7,00 2,00 12,00 6,00 8,00 10,00 Indicatoare (buc) 9,00 12,00 5,00 17,00 11,00 10,00 11,00

Marcaje (mp) 55,00 65,00 35,00 40,00 60,00 70,00 70,00

Strada Sorin Titel

Strada Toplita

Strada Virgil

Madgeanu

Strada Bela

Bartok


Strada Arcidava


Lungime (ml) 255,79 141,95 133,68 128,79 323,20 527,00 127,19 3284,23 Strada + parcari (mp) 1353,87 779,95 968,78 831,44 2202,09 3141,94 9025,07 29653,37

Accese (mp) 392,60 369,27 132,88 230,00 706,66 628,90 110,76 5594,41 Capace pentru ridicat

(buc) 15,00 7,00 8,00 20,00 25,00 20,00 25,00 272,00 Incadrare cu borduri (ml) 632,75 393,00 237,76 315,00 785,42 1181,47 270,07 7793,32

Rigola la bordura (ml) 551,30 428,97 273,90 260,00 1108,37 1364,24 330,85 8725,78 Trotuare (mp) 1066,36 256,68 472,84 250,00 808,73 681,75 515,32 10722,16

Bordura trotuar (ml) 511,06 269,02 237,56 380,00 593,03 730,22 351,33 6977,74 Zone verzi (mp) 1343,93 803,91 451,95 77,00 1338,30 1720,27 296,71 13155,40

Arbusti (buc) 28,00 15,00 10,00 25,00 40,00 90,00 15,00 428,00 Stalpi indicatoare (buc) 3,00 3,00 4,00 3,00 7,00 15,00 4,00 90,00

Indicatoare (buc) 5,00 5,00 6,00 5,00 11,00 19,00 8,00 134,00 Marcaje (mp) 20,00 20,00 33,00 40,00 81,00 70,50 30,00 689,50



- 76 -



Strada Lungime Cost (mii lei/strada)

Cost/km (mii lei)

strada Arges 242,79 691,145 2.846,678 strada Dr Ioan Muresan 313,25 1006,106 3.211,831 strada Ludwing von Beethoven 137,9 459,152 3.329,601 strada Mitropolit Varlaam 231,57 821,135 3.545,947 strada Putna 276,83 916,999 3.312,499 strada Remus 291,3 1076,852 3.696,711 strada Sfanta Rozalia 152,99 471,948 3.084,829 strada Sorin Titel 255,79 784,686 3.067,696 strada Toplita 141,95 413,213 2.910,976 strada Virgil Madgeanu 133,68 444,634 3.326,107 strada Bela Bartok 128,79 387,916 3.012,004 strada Filaret Barbu 323,2 1079,630 3.340,439 strada Arcidava 527 1484,752 2.817,366 strada Romulus 127,19 360,109 2.831,268 Total 3284,23 10.398,277 3.166,123

5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.

Nu e cazul.

(8) Avize şi acorduri de principiu

1. certificatul de urbanism;

2. avize si acorduri specificate prin certificatul de urbanism;

Intocmit de,

ing. MOCA EUGEN

ing. MIRELA JURCA



- 77 -

S.C. TERRASOND S.R.L. Banca: BCR – Sucursala Timişoara Parc Industrial COD IBAN: RO31RNCB0249049268920001 / ROL str. Constructorilor nr. 2 RO04RNCB0249049268920002 / USD 307370 Săcălaz, jud. Timiş RO74RNCB0249049268920003 / EURO

ORC J35/776/22.05.2002; C.U.I. Nr. R-14649165; Telef. +40-744-644253; Telef. +40-256-226688 www.terrasond.ro [email protected] Fax: +40-256-226677

STUDIU GEOTEHNIC Nr. 442-IG / iulie 2015

privind LUCRĂRI DE PROSPECTARE DE TEREN ŞI INVESTIGARE DE LABORATOR

ASUPRA PĂMÂNTURILOR, INCLUSIV STUDIU GEOTEHNIC LA AMPLASAMENT

''STRĂZI DIN PIATRĂ CUBICĂ DIN MUNICIPIUL TIMIŞOARA'' CONFORM TEMEI DE

PROIECTARE NR. 7479 / 20.03.2015

1. DATE GENERALE Prezentul Studiu Geotehnic a fost întocmit de către S.C. TERRASOND S.R.L.

Timişoara, în baza contractului nr. 442-IG / 01.07.2015 încheiat între S.C. TERRASOND

S.R.L. Săcălaz şi S.C. PROEXCO S.R.L. cu sediul în Oradea, Str. Jiului nr. 16, jud. Bihor.

Investigarea geotehnică de teren s-a impus datorită faptului că în zona

amplasamentului, care se referă la străzile din municipiul Timișoara a căror îmbrăcăminte

este realizată din pavaje de piatră cubică, starea tehnică este necorespunzătoare

desfășurării circulației auto în condiții optime de siguranță și confort, prezentând

următoarele defecțiuni:

- denivelări pronunțate ale suprafeței de rulare

- rotunjirea pavelelor prin uzură

- pavele înfundate și / sau sparte

- suprafețe șlefuite, care devin foarte lunecoase când cad precipitații

- stabilitatea redusă a elementelor pavajului

- decolmatarea rosturilor, defecțune ce favorizează infiltrarea apei printre pavele,

ducând la înmuierea terenului de fundare, ce are ca efect reducerea capacităţi portante.

Elementele principale analizate în prezentul studiu se referă la următoarele aspecte:

- încadrarea din punct de vedere geologic, morfologic, seismic, hidrografic şi

climatic a zonei amplasamentului;

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 1



- evidenţierea naturii terenului, respectiv a unor caracteristici fizico-mecanice

obţinute din încercările de laborator efectuate asupra probelor tulburate din fiecare

foraj în parte;

- evidenţierea unor caracteristici fizico-mecanice obţinute din prelucrarea

datelor rezultate urmare efectuării sondajelor penetrometrice de tip greu PDG (DPH)

lângă fiecare foraj;

- recomandarea unor soluţii tehnice de fundare al sistemului rutier fezabil

aferente fiecărui foraj în parte.

În vederea elaborării studiului geotehnic (S.G.) în faza P.T. la solicitarea

beneficiarului, în poziţii stabilite de acesta pe amplasamentul în discuţie, au fost executate

următoarele lucrări de investigare geotehnică de teren:

- 15 (cincisprezece) foraje geotehnice Φ 75 mm – executate mecanizat, cu

prelevare continuă de coloane litologice, efectuate până la adâncimea de -2,00 m

– 2,50 m de la suprafaţa terenului natural sau sau de la nivelul inferior al

sistemului rutier vechi;

- 15 sondaje de penetrare dinamică cu con de tip greu tip P.D.G.(C) lângă fiecare

foraj executat, de la suprafaţa terenului natural până la -3,00 m;

Sondajele penetrometrice au fost realizate cu penetrometrul dinamic greu, ce are

următoarele caracteristici: Gberbec = 50 kg, Hcădere = 50 cm, Scon = 15 cm2. Sondajele

penetrometrice au fost efectuate pe adâncimea de investigare conform normelor în vigoare

[2].

Din forajele efectuate, mai sus menţionate, au fost prelevate probe tulburate conform

normelor tehnice în vigoare [1], care au fost utilizate pentru determinarea în laborator a

principalelor caracteristici fizico - mecanice ale pământurilor evidenţiate în cadrul coloanei

litologice.

Dispunerea în plan a acestor lucrări de investigare geotehnică de teren sunt

prezentate în anexa 1.

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 2



2. DATE GENERALE ASUPRA AMPLASAMENTULUI 2.1. Date geologige şi geomorfologice

Din punct de vedere tehnic, amplasamentul în discuţie, este compus din străzile:

str. Argeș delimitată de str. Mitropolit Varlaam și str. Cluj, are o lungime de

aproximativ 240 m, pe care este situat forajul F 1 și P.D.G. 1;

str. Dr. Ioan Mureșan pe sectorul cuprins între str. Salcâmilor și str. Drubeta,

are o lungime de aproximativ 350 m, pe care este situat forajul F 2 și

P.D.G.2;

str. Ludwig von Beethoven pe sectorul cuprins între blv. C.D.Loga și str. Blv.

Mihai Emninescu, are o lungime de aproximativ 190 m, pe care este situat

forajul F 3 și P.D.G. 3;

str. Mitroplit Varlaam pe sectorul cuprins între str. Aurel Cândea și str. 1

Decembrie, are o lungime de aproximativ 300 m, pe care este situat forajul F

4 și P.D.G. 4;

str. Putna pe sectorul cuprins între str. Ion Vidu și str. Mitropolit Varlaam, are

o lungime de aproximativ 270 m, pe care este situat forajul F 5 și P.D.G. 5;

str. Remus pe sectorul cuprins între str. Ion Vidu și str. Mitropolit Varlaam, are

o lungime de aproximativ 300 m, pe care este situat forajul F 6 și P.D.G. 6;

str. Sfânta Rozalia pe sectorul cuprins între str. Remus și blv. Mihai Viteazul,

are o lungime de aproximativ 150 m, pe care este situat forajul F 7 și P.D.G.

7;

str. Sorin Titel pe sectorul cuprins între blv. Victor Babeș și str. Protopop

Ghe. Dragomir, are o lungime de aproximativ 270 m, pe care este situat

forajul F 8 și P.D.G. 8;

str. Toplița delimitată de Cal. Circumvalațiunii și str. Filaret Barbu, are o

lungime de aproximativ 150 m, pe care este situat forajul F 9 și P.D.G. 9;

str. Virgil Madgeru pe sectorul cuprins între blv. Mihai Viteazul și str. Filaret

Barbu, are o lungime de aproximativ 110 m, pe care este situat forajul F 10 și

P.D.G. 10;

str. Bela Bartok pe sectorul cuprins între blv. Victor Babeș și str. Argeș, are o

lungime de aproximativ 130 m, pe care este situat forajul F 11 și P.D.G. 11;

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 3



str. Filaret Barbu pe sectorul cuprins între str. Sfânta Rozalia și str. Brașov,

are o lungime de aproximativ 350 m, pe care este situat forajul F 12 și P.D.G.

12;

str. Arcidava pe sectorul cuprins în jurul Parcului Arcidava până în străzile

Mureș și Ulpia Traiana, pe care este situat forajul F 13a și P.D.G. 13a (pe o

suprafață de aproximativ 220 m din strada Mureș nr. 69 până în str. Arcidava

30) și F 13b – P.D.G. 13b (pe o suprafață de aproximativ 180 m din strada

Arcidava nr. 47 până în str. Arcidava 37);

str. Romulus pe sectorul cuprins între str. Ghe. Doja și str. Sfânta Rozalia, are

o lungime de aproximativ 130 m, pe care este situat forajul F 14 și P.D.G.

14.

Teritoriul judeţului Timiş, implicit amplasamentul în discuţie, s-a format la începutul erei

cuaternare în urma unor fenomene tectonice intense succedate de retragerea lacului

Panonic ce ocupă arealul de atăzi al Câmpiei Tisei şi al Câmpiei de Vest a ţării noastre.

În timp, fundul - fostului lac Panonic a fost colmatat de depuneri sedimentare. Astfel se

poate afirma că zona de Câmpie a Bantului cuprinde o succesiune de depuneri sedimentare

ce au o grosime de 600 m ... 1500 m. Din punct de vedere litostratigrafic, Depresiunea

Panonică, depozitele ce o formează cantoneză pe un fundament cristalin. Aceste depozite

continuă cu sedimentele aduse de râuri care au format un şir de conuri de dejecţie unite pe

flancuri şi care au înaintat mult în interiorul Câmpiei de Vest a ţării. Regimul de depunere

torenţial a condiţionat structura încrucişată a rocilor sedimentare în care predomină

intercalaţii prăfos – argiloase şi argiloase.

Pachetul acoperitor al formaţiunilor geologice din cadrul Depresiunii Panonice este

constituit din depuneri sedimentare cuaternare lenticulare şi încrucişate cu granulozităţi,

grad de îndesare, respectiv consistenţă foarte variate. Acest depozit sedimentar superficial

în partea de sud a Timişoarei corespunde zonelor de divagare a râurilor Timiş şi Bega. 2.2. Regimul climatic şi pluviometric

Fatorii climatici determină existenţa unui climat temperat – continental moderat, cu

influenţe oceanice. În zona municipiului Timişoara se înregistrează următoarele temperaturi

caracteristice:

- temperatura medie anuală: 10° . . . 12° C;

- temperatura medie a lunii iulie: 20° . . . 21° C;

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 4



- temperatura medie a lunii ianuarie: - 1° C;

- temperatura minimă absolută: - 35,3° C, înregistrată la 24.01.1963

- temperatura maximă absolută: + 40° C, înregistrată la 16.08.1952

Din punct de vedere pluviometric, în zona oraşului Timişoara, media pluvianuală a

precipitaţiilor este din cauza influenţelor de aer oceanic de 630 mm. În anii cu precipitaţii

ridicate media pluvianuală ajunge până la 1050 mm.

Numărul mediu de zile cu precipitaţii poate să atingă cca 120 zile / an.

Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de cca 90 zile, iar numărul zilelor de vară este cca

100 zile, din care cele considerate cu temperaturi tropicale este de cca 40 zile.

STAS 1709 / 1 – 90 (Fig. 2) situează amplasamentul în zona de tip climatic I, cu valoarea

indicelui de umiditate Im = - 20 ... 0.

Valoarea maximă a indicelui de îngheţ I30max = 478, valoarea pentru cele mai aspre trei

ierni este I3/30max= 429, iar pentru cele mai aspre 5 ierni dintr-o perioadă de 30 ani este

I5/30max= 319, conf. STAS 1709 / 1 – 90, conform hărţilor prezentate în fig. 3 . . . 5.

2.3 Regimul eolian Regimul eolian indică o frecvenţă mai mare a vânturilor din sectorul vestic cu precipitaţii

bogate şi viteze ale acestora de 3 . . . 4 m / sec. Vânturile din zona de vest a ţării în care se

încadrează amplasamentul în discuţie bat vara de la nord la vest, iar iarna de la sud spre

vest, producând precipitaţii abundente în lunile mai şi iunie precipitaţii ce reprezintă cca

23%...25% din cantitatea anuală de precipitaţii.

2.4 Adâncimea de îngheţ Adâncimea de îngheţ în zona municipiului Timişoara, conform STAS 6054 – 77 este

70cm.

Adâncimea de îngheţ pentru categoria de pământuri identificate în zona adiacentă

amplasamentului se poate admite Zcr = 77 cm, pentru tipul climatic I şi condiţii hidrologice

defavorabile şi mediocre.

2.5 Seimicitatea zonei Amplasamentul în discuţie se încadrează din punct de vedere seismic în zona D având

acceleraţia terenului pentru proiectare ag = 0,16g, iar perioada de colţ Tc = 0,7 sec. Zona se

încadrează din punct de vedere al intensităţii seismice în zona de gradul 7 conform scării

M.K.S.

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 5



3. LUCRĂRI DE INVESTIGARE GEOTEHNICĂ 3.1. Lucrări de investigare geotehnică de teren

Pentru investigarea geotehnică de teren a locaţiilor din cadrul amplasamentului în

discuţie au fost efectuate la solicitarea beneficiarului cincisprezece foraje geotehnice până

la adâncimea de -2,50 m de la suprafaţa terenului natural.

Forajele s-au executat în varianta de foraj mecanic cu prelevare continuă de coloană

litologică.

Lucrările de investigare prin sondaje penetrometrice s-au efectuat în dreptul fiecărui

foraj în scopul evaluării corelative a naturii terenului cât şi în scopul determinării, pe baza

datelor primare ale sondajelor penetrometrice conform normelor tehnice în vigoare [4] a

unor caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare din dreptul fiecărui foraj, pe baza

datelor primare ale sondajelor penetrometrice conform normelor tehnice în vigoare [3], a

unor caracteristici fizico-mecanice ale terenului de fundare şi anume porozitatea (n), indicele

porilor (e), indicele de consistenţă (IC ), gradul de îndesare (ID), modulul de deformaţie

edometric (Eoed), modulul de deformaţie liniară (E) respectiv valori orientative ale capacităţii

portante (pa* ).

3.2. Lucrări de investigare geotehnică de laborator Asupra probelor de pământ recoltate din forajele geotehnice executate s-au

efectuat următoarele analize şi determinări de laborator:

• analiza granulometrică a pământurilor;

• determinarea umidităţii naturale şi a umidităţilor limită de plasticitate (w; wL; wP);

• stabilirea consistenţei pământurilor prin determinarea îndicelor de consistenţă şi

plasticitate (IC ; IP);

• determinarea unflării libere (UL);

Rezultatele tuturor determinărilor şi analizelor efectuate în laborator sunt

prezentate în fişele complexe ale forajelor (anexa 2) şi în buletinele de analiză de laborator

(anexa 3).

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 6



4. STRATIFICAŢIA TERENULUI ŞI CARACTERISTICILE GEOTEHNICE Rezultatele investigării geotehnice de teren, forajele executate, sondajele

penetrometrice de tip greu, efectuate la fiecare foraj cât şi rezultatele analizelor de laborator

au permis evidenţierea unor structuri geotehnice, caracteristice pe amplasamentele definite

de forajele şi sondajele efectuate (anexa 2).

Forajul 1 (F 1 – str. Argeş) se poate evidenţia următoarea structură litologică:

• de la ± 0,00 (CTN) până la – 0,10 m = piatră cubică;


• de la – 0,60 m până la – 1,70 m = praf cu nisip cafeniu, umplutură, plastic consistent cu


• de la – 1,70 m până la – 2,00 m = nisip cafeniu gălbui în stare afânată cu


Apa subterană nu a fost interceptată pe adâncimea de prospectare prin forare.

Caracterisiticile geotehnice pentru acest foraj sunt evidenţiate în fişa complexă F1

(anexa 2.1), cât şi în buletinele de analize de laborator aferente (anexa 3), valori ce vor fi

luate în considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta. Forajul 2 (F 2 – str. Dr. Ioan Mureșan) se poate evidenţia următoarea structură

litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,40 m = balast;

• de la – 0,40 m până la – 2,50 m = nisip puțin prăfos, nisip de culoare cafenie în stare

de îndesare afânată spre îndesare medie cu compresibilitate foarte mare.


Caracterisiticile geotehnice pentru acest foraj sunt evidenţiate în fişa complexă F2


luate în considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta. Forajul 3 (F 3 – str. Ludwing von Beethoven) se poate evidenţia următoarea

structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,30 m = nisip;

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 7



• de la – 0,30 m până la – 2,00 m = praf argilos cu nisip, argilă prăfoasă plastic vârtoasă

cu compresibilitate mare.


Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evidenţiate în fişa complexă F 3


luate în considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta. Forajul 4 (F 4 – str. Mitropolit Varlaam) se poate evidenţia următoarea structură

litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,50 m = nisip în amestec cu piatră spartă,

• de la – 0,50 m până la – 1,50 m = praf argilos, praf cu nisip de culoare cafenie plastic

vârtos spre consnistent cu compresibilitate mare,

• de la – 1,50 m până la – 2,50 m = nisip cafeniu în stare de îndesare medie cu


Apa subterană nu a fost interceptată pe adâncimea de prospectare prin forare

Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evidenţiate în fişa complexă F4 (anexa 2.4),

cât şi în buletinele de analize de laborator aferente (anexa 3), valori ce vor fi luate în

considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta.

Forajul 5 (F 5 – str. Putna) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la ± 0,10 (CTN) până la – 0,50 m = nisip în amestec cu piatră spartă;

• de la ± 0,50 (CTN) până la – 1,10 m = praf cu nisip cafeniu plastic tare cu

compresibilitate medie;

• de la – 1,10 m până la – 2,00 m = nisip cenușiu în stare afânată cu compresibilitate

mare.




luate în considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta.

Forajul 6 (F 6 – 121,96 m) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 8



• de la – 0,10 m până la – 2,00 m = argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă cenușiu

cafenie plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare.





Forajul 7 (F 7 – str. Sfânta Rozalia) se poate evidenţia următoarea structură

litologică:


• de la ± 0,10 (CTN) până la – 0,50 m = nisip fin în amestec cu piatră spartă;

• de la ± 0,50 (CTN) până la – 2,30 m = argilă prăfoasă nisipoasă cafeniu - cenușie

plastic vârtoasă spre consistentă cu compresibilitate medie spre mare;

• de la – 2,30 m până la – 2,50 m = nisip prăfos cenușiu în stare afânată cu






Forajul 8 (F 8 – str. Sorin Titel) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la ± 0,10 (CTN) până la – 0,20 m = nisip fin în amestec cu piatră spartă;

• de la – 0,20 m până la – 2,10 m = argilă prăfoasă, argilă prăfoasă nisipoasă cafeniu -

cenușie plastic consistentă spre plastic vârtoasă cu compresibilitate mare;

• de la – 2,10 m până la – 2,50 m = nisip puțin prăfos cenușiu - cafeniu în stare afânată

cu compresibilitate mare.




luate în considerare la calculul terenului de fundare al sistemelor rutiere ce se vor proiecta. Forajul 9 (F 9 – str. Toplița) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 9



• de la – 0,10 m până la – 0,60 m = nisip fin în amestec cu piatră spartă;

• de la – 0,60 m până la – 1,50 m = praf argilos nisiposcenușiu - cafeniu plastic vârtoasă

cu compresibilitate mare;

• de la – 1,50 m până la – 2,30 m = nisip de culoare cenușiu cafeniu, afânat cu


• de la – 2,30 m până la – 2,50 m = argilă plastic gri.





Forajul 10 (F 10 – str. Virgil Madgearu) se poate evidenţia următoarea structură

litologică:


• de la – 0,10 m până la – 2,50 m = nisip prăfos, nisip puțin argilos cafeniu roșcat cu

îndesare medie și compresibilitate mare.





Forajul 11 (F 11 – str. Bela Bartok) se poate evidenţia următoarea structură

litologică:


• de la – 0,10 m până la – 2,50 m = argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă cenușiu

cafenie plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare.





Forajul 12 (F 12 – str. Filaret Barbu) se poate evidenţia următoarea structură

litologică:


F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 10



• de la – 0,10 m până la – 0,40 m = nisip fin;

• de la – 0,40 m până la – 2,20 m = argilă prăfoasă nisipoasă de culoare cenușie plastic

vârtoasă cu compresibilitate mare;

• de la – 2,20 m până la – 2,50 m = praf cu nisip în stare afânată cu compresibilitate

foarte mare.





Forajul 13 (F 13a – str. Alcidava) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,40 m = nisip - balast;

• de la –0,40 m până la – 2,50 m = argilă, argilă prăfoasă cenușiu - cafenie plastic

vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare.


Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evidenţiate în fişa complexă F 13a



Forajul 14 (F 13b – str. Alcidava) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


• de la – 0,10 m până la – 0,50 m = umplutură;

• de la – 0,50 m până la – 1,50 m = argilă prăfoasă nisipoasă cafenie plastic vârtoasă cu


• de la – 1,50 m până la – 2,50 m = nisip prăfoscafeniu roșcat în stare afânată cu



Caracterisiticile geotehnice pe acest foraj sunt evidenţiate în fişa complexă F 13b



Forajul 15 (F 14 – str.Romulus) se poate evidenţia următoarea structură litologică:


F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 11




• de la – 0,50 m până la – 1,50 m = praf argilos cu nisip cafeniu plastic tare cu

compresibilitate medie;

• de la – 1,50 m până la – 2,50 m = nisip prăfos cafeniu cenușiu în stare afânată cu






5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 5.1. Urmare investigaţiilor geotehnice de teren, efectuate în forajele libere de sarcină,

a încercărilor de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate din forajele

executate cât şi a analizei rezultatelor penetrării dinamice cu con de tip greu efectuate se

pot desprinde următoarele concluzii şi recomandări:

5.1.1. Pentru forajul F1 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din

praf cu nisip cafeniu, umplutură, plastic consistent cu compresibilitate mare (Eoed = 6491).


forajului terenul de fundare al viitoarelor siseme rutiere îl constituie pachetul format din nisip puțin prăfos, nisip de culoare cafenie în stare de îndesare afânată spre îndesare medie cu compresibilitate foarte mare(Eoed = 4676). 5.1.3. Pentru forajul F3 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a


praf argilos cu nisip, argilă prăfoasă plastic vârtoasă cu compresibilitate mare (Eoed = 6128). 5.1.4. Pentru forajul F4 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a


praf argilos, praf cu nisip de culoare cafenie plastic vârtos spre consnistent cu compresibilitate mare (Eoed = 7111).

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 12




forajului terenul de fundare al viitoarelori sisteme rutiere îl constituie pachetul format din

praf cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate medie (Eoed = 12136). 5.1.6. Pentru forajul F6 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă cenușiu cafenie plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare (Eoed = 9204). 5.1.7. Pentru forajul F7 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundareal viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă prăfoasă nisipoasă cafeniu - cenușie plastic vârtoasă spre consistentă cu compresibilitate medie spre mare (Eoed = 11173). 5.1.8. Pentru forajul F8 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă prăfoasă, argilă prăfoasă nisipoasă cafeniu - cenușie plastic consistentă spre plastic vârtoasă cu compresibilitate mare (Eoed = 7627). 5.1.9 Pentru forajul F9 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din praf argilos nisiposcenușiu - cafeniu plastic vârtoasă cu compresibilitate mare (Eoed = 6128).

5.1.10 Pentru forajul F10 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din nisip prăfos, nisip puțin argilos cafeniu roșcat cu îndesare medie și compresibilitate mare (Eoed = 9645). 5.1.11 Pentru forajul F11 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă prăfoasă nisipoasă, argilă prăfoasă cenușiu cafenie plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare (Eoed = 9883). 5.1.12 Pentru forajul F12 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă prăfoasă nisipoasă de culoare cenușie plastic vârtoasă cu compresibilitate mare (Eoed = 5716).

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 13



5.1.13 Pentru forajul F13a conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă, argilă prăfoasă cenușiu - cafenie plastic vârtoasă spre plastic consistentă cu compresibilitate mare (Eoed = 7380). 5.1.14 Pentru forajul F13b conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din argilă prăfoasă nisipoasă cafenie plastic vârtoasă cu compresibilitate mare (Eoed = 7111). 5.1.15 Pentru forajul F14 conform profilului litologic evidențiat în fișa complexă a

forajului terenul de fundare al viitoarelor sisteme rutiere îl constituie pachetul format din praf argilos cu nisip cafeniu plastic tare cu compresibilitate medie (Eoed = 10938).

5.1.16. Ţinând seama că terenul de fundare al sistemelor rutiere proiectate îl

reprezintă pachetele de pământuri mai sus menționate cota de fundare a acestora va fi

aleasă de proiectant dar nu mai mică de 60 - 70 cm de la suprafaţa superioară a sistemului

rutier proiectat. Pentru a putea analiza capacitatea portantă, prin prisma moodulului de

deformabilitate liniară Ei se pleacă de la valorile modulului de deformabilitate edometric

(Eoed) determinat urmare investigațiilor efectuate și anume :

• str. Argeș - Forajul 1, F1, PDG-1 Eoed = 6491 kPa

• str. Dr. Ioan Mureșan - Forajul 2, F2, PDG-2 Eoed = 4676 kPa

• str. Ludwing von Beethoven - Forajul 3, F3, PDG-3 Eoed = 6128 kPa

• str. Mitropolit Varlaam - Forajul 4, F4, PDG-4 Eoed = 7111 kPa

• str. Putna - Forajul 5, F5, PDG-5 Eoed = 12136 kPa

• str. Remus - Forajul 6, F6, PDG-6 Eoed = 9204 kPa

• str. Sfânta Rozalia - Forajul 7, F7, PDG-7 Eoed = 11193 kPa

• str. Sorin Titel - Forajul 8, F8, PDG-8 Eoed = 7627 kPa

• str. Toplița - Forajul 9, F9, PDG-9 Eoed = 6128 kPa

• str. Virgil Madgearu - Forajul 10, F10, PDG-10 Eoed = 9645 kPa

• str. Bela Bartok - Forajul 11, F11, PDG-11 Eoed = 9883 kPa

• str. Filaret Barbu - Forajul 12, F12, PDG-12 Eoed = 5716 kPa

• str. Alcidava - Forajul 13, F13a, PDG-13a Eoed = 7380 kPa

• str. Alcidava - Forajul 14, F13b, PDG-13b Eoed = 7111 kPa

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 14



• str. Romulus - Forajul 15, F14, PDG-14 Eoed = 10938 kPa

5.1.7. Ținând cont de relația dintre modulul de deformare endometric Eoed și modulul

de deformare liniară E = Ev1 [3]

E = Ev1 = Mo x Eoed

se pot evalua valorile lui E = Ev1 pentru fiecare foraj în parte:

• str. Argeș - Forajul F1: e = 0,98, Ic = 0,59 → Mo = 1,3 pentru Eoed = 6491 kPa

rezultă E = Ev1 = 1,3 x 6491 = 8438 kPa

• str. Dr. Ioan Mureșan - Forajul F2: e = 0,88, ID = 0,265 → Mo = 1 pentru Eoed =

4677 kPa rezultă E = Ev1 = 1 x 4677 = 4677 kPa

• str. Ludwing von Beethoven - Forajul F3: e = 0,99, Ic = 0,81 → Mo = 1,3 pentru

Eoed = 6128 kPa rezultă E = Ev1 = 1,3 x 6128 = 7966 kPa

• str. Mitropolit Varlaam - Forajul F4: e = 0,94, Ic = 0,62 → Mo = 1,2 pentru Eoed =

7110 kPa rezultă E = Ev1 = 1,3 x 7110 = 8532 kPa

• str. Putna - Forajul F5: e = 0,68, Ic ≥ 1,00 → Mo = 1,3 pentru Eoed = 12136 kPa

rezultă E = Ev1 = 1,3 x 12136 = 15777 kPa

• str. Remus - Forajul F6: e = 0,83, Ic = 0,77 → Mo = 1,3 pentru Eoed = 9204 kPa

rezultă E = Ev1 = 1,3 x 9204 = 11965 kPa

• str. Sfânta Rozalia - Forajul F7: e = 0,56, Ic = 0,88 → Mo = 1,6 pentru Eoed =


• str. Sorin Titel - Forajul F8: e = 0,57, Ic = 0,74 → Mo = 1,9 pentru Eoed = 7624 kPa

rezultă E = Ev1 = 1,9 x 7624 = 144856 kPa

• str. Toplița - Forajul F9: e = 0,91, Ic = 0,91 → Mo = 1,7 pentru Eoed = 6128 kPa

rezultă E = Ev1 = 1,7 x 6128 = 10418 kPa

• str. Virgil Madgearu - Forajul F10: e = 0,81, ID = 0,43 → Mo = 1,0 pentru Eoed =


• str. Bela Bartok - Forajul F11: e = 0,60, Ic = 0,82 → Mo = 1,5 pentru Eoed =


• str. Filaret Barbu - Forajul F12: e = 0,65, Ic = 0,81 → Mo = 1,5 pentru Eoed =


• str. Alcidava - Forajul F13a: e = 0,63, Ic = 0,80 → Mo = 1,5 pentru Eoed = 7380 kPa

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 15



rezultă E = Ev1 = 1,5 x 7380 = 11070 kPa

• str. Alcidava - Forajul F13b: e = 0,55, Ic = 0,90 → Mo = 2,3 pentru Eoed = 7111 kPa

rezultă E = Ev1 = 2,3 x 7111 = 16355 kPa

• str. Romulus - Forajul F14: e = 0,74, Ic ≥ 1,00 → Mo = 1,7 pentru Eoed =


5.1.18. Luând în considerare coeficientul de corelare dintre Ev2/Ev1 = 2,3 [4], [5] se

poate aprecia modulul de deformare liniară aferent ramurii doi de încărcare (Ev2) cu relația:

Ev2 = 2,3 x Ev1

Pe baza datelor identificate la punctul 5.1.17. se pot definii valorile lui Ev2 și anume:

• str. Argeș - Forajul F1: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 8438 = 19407 kPa = 19,41 MPa

• str. Dr. Ioan Mureșan - Forajul F2: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 4677 = 10757 kPa =

10,76 MPa

• str. Ludwing von Beethoven - Forajul F3: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 7966 = 18322

kPa = 18,32 MPa

• str. Mitropolit Varlaam - Forajul F4: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 8532 = 19624 kPa =

19,62 MPa

• str. Putna - Forajul F5: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 15777 = 36287 kPa = 36,28 Mpa

• str. Remus- Forajul F6: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 11965 = 27519 kPa = 27,51 MPa

• str. Sfânta Rozalia- Forajul F7: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 17877 = 41117 kPa

= 41,12 MPa

• str. Sorin Titel - Forajul F8: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 14486 = 33318 kPa

= 33,32 MPa

• str. Toplița - Forajul F9: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 10418 = 23961 kPa

= 23,96 Mpa

• str. Virgil Madgearu - Forajul F10: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 9645 = 22183 kPa

= 22,18 MPa

• str. Bela Bartok- Forajul F11: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 14824 = 34095 kPa

= 34,09 MPa

• str. Filaret Barbu- Forajul F12: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 8574 = 19750 kPa

= 19,72 MPa

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 16



• str. Alcidava- Forajul F13a: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 11070 = 25461 kPa

= 25,46 MPa

• str. Alcidava- Forajul F13b: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 16355 = 37616 kPa

= 37,61 Mpa

• str. Romulus- Forajul F14: Ev2 = 2,3 x Ev1 = 2,3 x 18595 = 42768 kPa

= 42,77 MPa

5.1.19. Conform normelor în vigoare acceptate ca și valabile, [4], [5] sistemele rutiere

proiectate trebuie să se rezeme pe un teren de fundare natural sau amenajat (stratul de formă) care să aibe un modul de deformare liniară aferent normei date de încercarea Ev2 cu o valoare liniară admisă și anume :

Ev2ad = 45 Mpa

5.1.20. Trecând în revistă valorile lui Ev2 enumerate la punctul 5.1.18. se constată ca

la nici unul din forajele efectuate, aferente străzilor ce fac obiectul prezentului studiu nu sunt îndeplinite condițiile de capacitate a terenului de fundare ale sistemului rutierce

urmează să fie adoptat de proiectant și anume:

Ev2i < Ev2ad = 45 Mpa

5.2. Ţinând seama de afirmațiile de la punctul 5.1.20., pentrua asigura capacitatea

portantă necesară la nivelul patului drumului se impune realizarea unui strat de formă prin

lucrări de stabilizare – consolidare a terenului de fundare al sistemului rutier în scopul măriiri

stabilități și capacități portante a acestuia.

Lucrările de stabilizare – consolidare a terenului de fundare al sistemului rutier adoptat

de proiectant se poate face prin:

• Tratarea terenului de fundare pe cale mecanică prin compactare cu sau fără material de aport;

• Tratarea pământului ce constituie terenul de fundare cu diverși lianți chimici sau

hidraulici.

5.3. Tratarea terenului de fundare pe cale mecanică (realizarea stratului de formă)

constă din lucrări de compactare cu rulouri compactoare stabilit cu și sistem de compactare în cadrul unor poligoane experimentale alese funcție de natura terenului de fundare.

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 17



5.4. Funcție de intervalul de valori a lui Ev2 definit la punctul 5.1.18. se recomandă

următoarele:

Pentru Ev2 ≤ 30 Mpa se recomandă stabilizarea – consolidarea

terenului de fundare prin compactarea cu material de aport. Materialul de aport este constituit din paiatră spată sort 0 - 45 așternut pe terenul natural de fundare într-un strat cu grosimea de 10cm.

Pentru 30 MPa < Ev2 < 45 MPa se recomandă stabilizarea –

consoșidarea terenului de fundare prin fară material de aport. 5.5. Conform normelor tehnice în vigoare, acceptate ca și valabile, , [4], [5], controlul

calități lucrărilor de realizare a stratului de formă pe cale mecanică se va face prin

încercări statice și dinamice de probă cu placa rigidă.

Se recomandă conform [4]: - 4 încercări statice de probă pentru o

suprafață stabilizat – consolidare de

1000 mp.

- sau 8 încercări dinamice de probă

pentu aceeași suprafață de 1000 mp.

Se recomandă conform [5]: încercările se fac pe stratul de formă,

numărul de încercări nu trebuie să fie mai mic de 3 (trei), dispuse

dreapta, ax, stânga, pe secțiuni diferite la 1500 m2 suprafață strat de

formă.

5.6. În ceea ce privește umflarea liberă a terenului de fundare UL aceasta prezintă

valori așa după cum urmează:

• str. Argeș - Forajul F1, UL = 50 – praf cu nisip

• str. Dr. Ioan Mureșan - Forajul F2, UL = 0 – nisip cafeniu afânat

• str. Ludwing von Beethoven - Forajul F3, UL = 80 – praf argilos, argilă prăfoasă

• str. Mitropolit Varlaam - Forajul F4, UL = 70 – praf argilos, praf nisipos

• str. Putna - Forajul F5, UL = - – praf nisipos

• str. Remus - Forajul F6, UL = - – praf nisipos

• str. Sfânta Rozalia - Forajul F7, UL = 72 – argilă prăfoasă

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 18



• str. Sorin Titel - Forajul F8, UL = 90 – argilă prăfoasă, argilă

prafoasa nisipoasă

• str. Toplița - Forajul F9, UL = 50 – praf argilos nisipos

• str. Virgil Madgearu - Forajul F10, UL = 0 – nisip prăfos, nisip argilos

• str. Bela Bartok - Forajul F11, UL = 70 – argilă prăfoasă

• str. Filaret Barbu- Forajul F12, UL = 70 – praf cu argilă prăfoasă

• str. Alcidava- Forajul F13a, UL = 90 – argilă, argilă prăfoasă

• str. Alcidava- Forajul F13b, UL = 70 – argilă prăfoasă nisipoasă

• str. Romulus- Forajul F14, UL = 60 – praf argilos nisipos

Aceste valori ale lui UL folosesc pentru stabilirea pământurilor din terenul de fundare

al sistemului rutier din punct de vedere calitativ ca și material pentru terasamente. 5.7. Identificarea și clasificarea pământurilor din terenul de fundare al sistemului rutier

ca și pământuri potențial contractile, pe lângă umflarea liberă UL se face și pe baza

următoarelor caracterisitici fizice:

granulozitatea;

indicele de plasticitate IP;

indicele de activitate IA;

criteriul de plasticitate CP;

indicele de plaslimita de contracție ws;

contracția volumică cv;

5.8. În tabel sunt prezentate pentu fiecare foraj în parte valorile caracteristicilor ce

permit încadrarea pământurilor în cadrul unei categori de contractilitate

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 19



CpIAIp%Strada, Forajul

Argilă %A2 <

0,002 mm

Contractilitatea pămantuluiCu%Ws% UL%

str. Argeș, Forajul F1 5 - - - 50 - - foarte mică

str.Dr. Ioan Mureșan, Forajul F2 6,1 - - - - - - necontractile

str. Ludwing von Beethoven, Forajul F3 18 12,27 0,68 7,66 80 12,5 - mică

str. Mitropolit Varlaam, Forajul F4 16 14,2 0,89 3,86 70 13,2 - micăstr. Putna, Forajul F5 6 - - - - - - -

str. Remus, Forajul F6 14 - - - - - - -

str. Sfânta Rozalia, Forajul F7 34 36 1,05 20,33 72 10,5 - mare

str.Sorin Titel, Forajul F8 37 32 0,86 24,69 90 11,3 - marestr. Toplița, Forajul F9 19 23,72 1,24 15,39 50 12,2 - mică

str. Virgil Madagearu, Forajul F10 8 - - - - - - -

str. Bela Bartok, Forajul F11 22 23,17 1,05 12,83 70 11,8 - mică

str. Filaret Barbu, Forajul F12 31 30,12 0,98 17,87 70 12,5 - mică

str. Alcidava, Forajul F13a 42 39,92 0,95 24,51 70 10,6 - marestr. Alcidava, Forajul F13b 28 23,44 0,84 14,47 70 12,1 - micăstr. Romulus, Forajul F14 19 20,12 1,06 13,39 60 11,1 - mică

Notă: Pentu a putea definii o anumită contractilitate majoritatea caracteristicilor

obținute prin determinările obligatorii trebuie sa se situeze pe aceeași linie orizontală

din tabelul nr. 2 din STAS 9262 -84.

5.9. Pentru Străzile componente amplasamentului ce face obiectul prezentului studiu

geotehnic, se iau în considerare Trecerile echivalente ale convoiului de 10 t/ axul din spate, B = 0,1 – 0,3 milioane treceri anual [6].

Conform normelor tehnice acceptate [6] și ținând cont că la majoritatea

străzilor analizate terenul de fundare este sensibil la îngheț se impune, în cadrul

sistemului rutier nou proiectat, executarea unui strat din material insensibil la îngheț

realizat din balast.

Conform Tabelului 1 rândul 4 coloana V se poate adopta următoarea structură

rutieră:

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 20



5.10. Trecerea la execuția unui strat din sistemul rutier propus se va putea face numai

după ce capacitatea potantă a stratului inferior a fost îndeplinită.

5.11. Conform caietului de serviciu privind executarea lucrărilor din infrastructura

străzilor investigate cât şi al graficului cu faze determinante se va proceda în mod

obligatoriu la identificarea şi verificarea naturii terenului de fundare la cotele de fundare

alese de proiectant, consemnându-se într-un proces verbal de lucrări ascunse natura

terenului de fundare care a fost recomandat de geotehnician şi luat în vederea

intervențiilor tehnice ce se impun.

5.12. Prezentul studiu geotehnic este valabil pentru obiectivele (străzile aferente

prezentului studiu) unde s-au realizat lucrări de investigare şi este proprietatea S.C.

TERRASOND SRL Timişoara.

5.13. Studiul nu poate fi copiat, respectiv utilizat pentru alte sectoare invecinate ale

amplasamentului ce face obiectul prezentului studiu geotehnic fără acordul în scris al

unităţii specializate care l-a întocmit.

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 21



BIBLIOGRAFIE 1. x x x Teren de fundare. Cercetări prin foraje executate în pământuri.

STAS 1242 / 4 – 90

2. x x x Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda

penetrării cu con penetrare dinamică, penetrare statică şi vibropenetrare C 159

– 89. Buletinul constr. Nr.4 din 1990.

3. x x x Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă indicativ NP 112-04.

4. x x x Zusätzliche Technische Vertragsbedingungen und Richtlinien

für Erdarbeiten im Straßenbau, Ausgabe 2009, ZTV E-StB 09

5. x x x Instrucțiunii privind controlul calității Terasamentelor – AND 530. Buletinul

construcțiilor nr. 6 / 06.2012 și nr. 7/ 07.2012

6. x x x Richtlinien für die Standardisierung des Oberbaus von Verkehrsflächen,

- RStO – 01 / din 2001

Verificat, Întocmit,

Prof.dr.ing.Tadeus SCHEIN ing. geo. Sergiu George MIRCEA

teh. geo. Anamaria MILITARU

F-PO.7.5.1.-04; ed.2.rev. 0/2011 22

Tip climatic: IRegim hidrologic: mediocru / defavorabilRambleu cu inaltimea sub 1 m, profil mixt, debleu

Caracteristici osie standard de 115 KnSarcina pe osiile duble S= 58 KnPresiunea de contact dintre roata si imbracaminte p0= 1 MpaRaza suprafetei circulare echivalente a suprafetei de contact pneu-drum DO= 2*0 cm

Caracteristici trafic

Notatii:Nc - traficul de calculpp - perioada de perspectiva in anicrt - coeficientul de repartitie transversala , pe benzi de :

nk

pkR

pkF

fek - coeficientul de echivalare al veihiculelor din grupa k in osii standard de 115 Kn

Date caracteristice trafic

Numarul grupelor de vehicule n= 5 i= 1…5

nki= PkRi PkFi fEki

900 1,1 2,5 0,330 1 1,5 0,441 1,1 2,3 1,02

20 1,2 3,2 0,6410 1,2 3,2 0,06

Stabilirea traficului de calcul

Nc= 0,9743

DIMENSIONARE SISTEM RUTIER SUPLUTip pamant P5

Conform Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica) - indicativ PD 177-2001

- intensitatea medie zilnica anuala a veihiculelor din grupa k , corespunzator anului de dare in exploatare a drumului- coeficientul de evolutie al veihiculelor din grupa k, corespunzator anului de dare in exploatare a drumului:- coeficientul de evolutie al veihiculelor din grupa k, corespunzator sfarsitului perioadei de perspectiva luata in considerare:

Autocamioane 2 osiiAutocamioane 3 osii

Autocamioane si derivate cu peste 3 osiiAutobuzeRemorci

125

1

6 102

10365 −••+

•••••= ∑ ii ekikik

krtp fFpRpncpNC

Alegerea alcatuirii sistemului rutier - caracteristici

Numar de straturi n = 5 i = 1 … n

μi=Strat de uzura - beton asfaltic - BA16 4 cm 3600 MPa 0,35Strat de legatura - BAD25 6 cm 3000 MPa 0,35Strat de balast stabilizat cu 6% ciment 20 cm 1000 MPa 0,25

30 cm 300 MPa 0,27Pamant de fundare P5 ∞/2 m 65 MPa 0,30

Notatiih - grosimile straturilor rutiereE - modulul de elasticitate dinamic al straturilorμ - coeficientul lui Poison

Date preluate din calculul cu aplicatia CALDEROM 2000

Deformatia specifica orizontala de intindere la baza straturilor bituminoase (microdeformatii)

Єr= 89,7

Deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul patului drumului (microdeformatii)

Єz= 364

Stabilirea sub trafic a sistemului rutier

Numarul de solicitari admisibil care poate fi preluat de straturile bituminoase

Nadm= 43,309

Rata de degradare prin oboseala

RDO= 0,022

Rata admisibila de degradare prin oboseala

.-drumuri judetene si comunale- RDOadm= 1,00

Deformatia specifica verticala admisibila la nivelul pamantului de fundare

Єz.adm= 604

hi= Ei=

Strat de fundatie din balast

)105.24,1027.4,1( 97.3897.38 −− ••••>= rrcadm NifN εε

adm

c

NNRDO =

)600,329,1( 28.027.0.

−− ••>= cccadmz NNNifε

Verificarea respectarii criteriilor de dimensionare a straturilor rutiere1. Criteriul deformatiei specifice de intindere admisibile la baza straturilor bituminoase

Expresie( RDO < RDOadm) = Adevarat

2. Criteriul deformatiei specifice verticale admisibile la nivelul pamantului de fundare

Expresie( Єz < Єz.adm) = Adevarat

Rezultat CALDEROM

DRUM: Modernizarea strazilor din piatra cubica din municipiul Timisoara

Sector: Omogen

Parametrii problemei sunt

Sarcina..... 57.50 kN Presiunea pneului 0.625 MPa Raza cercului 17.11 cmStratul 1: Modulul 3600. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 4.00 cmStratul 2: Modulul 3000. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 6.00 cmStratul 3: Modulul 1000. MPa, Coeficientul Poisson .250, Grosimea 20.00 cmStratul 4: Modulul 300. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cmStratul 5: Modulul 65. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit

R E Z U L T A T E: EFORT DEFORMATIE DEFORMATIE R Z RADIAL RADIALA VERTICALA cm cm MPa microdef microdef .0 -10.00 .180E+00 .897E+02 -.187E+03 .0 10.00 -.253E-01 .897E+02 -.422E+03 .0 -30.00 .179E+00 .159E+03 -.189E+03 .0 30.00 .285E-01 .159E+03 -.382E+03 .0 -60.00 .483E-01 .137E+03 -.159E+03 .0 60.00 .347E-02 .137E+03 -.364E+03

ing. Moca Eugen

Alegerea alcatuirii sistemului rutier - caracteristiciNumar de straturi n = 4

i = 1 … nCi=

Strat BA16 4 cm 0,50Strat BAD25 6 cm 0,60Strat balast stabilizat 20 cm 0,65

30 cm 0,80

Notatiih - grosimile straturilor rutiere

Grosimea stratului rutier Hsr= 60 cm

Calculul de verificare a rezistentei la actiunea inghet-dezghetCalculul grosimii echivalente a stratului rutier

He= 42,6 cm

Spor la adancimea de inghet17,4 cm

Adancimea de inghet in pamantul de fundatietip climatic I

→ Zf= 70 cmconditii hidrologice; mediocre defavorabileindicele de inghet I=

Adancimea de inghet in complexul rutierZcr= 87,4 cm

Gradul efectiv de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier

K= 0,487

Gradul minim de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutiertip climatic Itip P5pamanturi foarte sensibile la inghet → Kadm= 0,40straturi bituminoase < 15 cmcu strat stabilizat

Verificare conditie de asigurare

Expresie( K > Kadm) =

ing. Moca Eugen

tip pamant de fundatie; P5

319

Adevarat

VERIFICARE SISTEM RUTIER LA INGHET DEZGHETTip pamant P5

Conform STAS 1709/1-90; STAS 1709/2-90

hi=

Strat balast

C - coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a caldurii specifice a materialelor din straturile rutiere

∑=

=n

isr hiH

1

i

n

ie ChiH •=∑

=1

esr HHZ −=∆ =∆Z

zZZ fcr ∆+=

cr

e

ZHK =

Documents

Studiu de Fezabilitate privind Modernizare străzi de piatră cubică