Upload
ovidiu-istrate
View
126
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Studiu de fezabilitate
Firma piscicolă ,,…….
Management
Grupa I
Florea Nelu
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
I. Descrierea generală a afacerii
1.1 Descrierea afacerii în care se doreşte să se intre
“numele firmei” este o firma ( ce fel de firma )
Afacerea pe care dorim să o înfiinţăm este o ferma piscicolă-păstrăvărie în zona Bicaz,
mai exact la periferie, care va putea pune la dispoziţie creşterea păstrăvălui, producţie, distibuire
şi pescuit sportiv . Îşi propune ca 20% din producţia de păstrăv să o vândă în regim restaurant la
pensiunile din zona iar restul să o importe en-gross la diferitele companii şi societăţi.
Bineînţeles că înaite de toate au fost culese informaţiile necesare.
Pentru înfiinţarea unei păstrăvării trebuie să avem în vedere o serie de condiţii tehnice,
comerciale şi topografice respective, alimentarea cu apă corespunzatoare, aprovizionare cu hrană
şi de bună calitate, desfacere asigurată, teren corespunzător unei construcţii rentabile, condiţii
climatice propice dezvoltării păstrăvului.
Aşadar noi am ales, pentru amenajarea ferme piscicole, periferia Oraşului Bicaz,
deoarece terenul în cauza este aşezat la o altitudine de 504 metri, în apropierea râului Bicaz.
Forma alungită a depresiunii favorizează canalizarea maselor de aer, iar numeroasele suprafeţe
acvatice introduce unele modificări în mersul normal al elementelor meteorologice. Temperatura
medie anuală este de 6,9o
C, cantitatea medie de precipitaţii este de 643, 6 mm, zona având o
clima temperat continental moderată. Din punct de vedere hidrologic, acest loc de teren este
amplasat în bazinul hidrologic al râului Bicaz.
Localitatea Bicaz este amplasată în zona păstrăvului, caracterizată prin numeroase
izvoare si pârâuri cu ape tumultoase, foarte bine oxigenate, cu adâncimi reduse si multe căderi de
ape intercalate cu zone relative adânci.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Pentru o bună creştere şi dezvoltare a păstravului trebuie ţinut cont de:
Debitul apei care determină productivitatea posibilă la unitatea de suprafaţă în deosebi
în corelaţie cu temperatura apei;
Sursa de apă influienţează direct întregul proces de producţie într-o păstrăvărie, izvorând
dintr-un bazin împădurit cu cât mai puţine exploatări şi conţinând în diluţie săruri
minerale nevătămătoare pestilor.
Terenul pe care va funcţiona păstrăvăria este puţin înclinat, format din roci penetrabile şi
foarte puţin balast, astfel încât să poată permite construirea bazinelor în sol natural.
Iar aceste condiţii sunt foarte bine îndeplinite de zona propusă de noi.
1.2 Descrierea generală a produselor care se vor vinde
a.Utilizări eventuale ale produsului / serviciului
Produsele oferite de societatea noastră vor fi:
-pastrav pescuit (200-250 gr) - 18 lei kg+ taxa de pescuit 50 de lei / zi
-păstrăv de consum (200-250gr) - pentru vinderea en-gross-13de lei
-pentru vindere en-detail – 20 de lei
-păstrăv la grătar, prăjit (4 lei-100 grame) şi afumat (5 lei-100 grame) ( Reţeta păstrăv afumat
- se curaţă bine păstrăvul şi se despică până la coadă
- vom face o saramură din 5 litri apă şi circa 500 grame sare
- punem în această saramură păstrăvii şi îi vom ţine 10-12 ore scufundaţi în saramură.
- scoatem pastravii şi îi lăsăm la zvantat încă o zi, după care îi punem la afumat în două reprize
pe zi a câte 3 ore timp de 4-5 zile. În funcţie de gustul fiecăruia putem să îi afumăm mai mult sau
mai puţin, este foarte important să nu fie afumaţi cu lemn crud, se recomandă lemn de esenţă tare
de preferat fag.)
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Preţurile sunt fără T.V.A.
Aceste produse au un preţ cu 20% sub nivelul practicat de concurenţa şi se vor distribui
en detail şi en gros. Produsele se vor vinde en detail prin intermediul comercianţilor din zonă şi
în regimul de restaurant din pensiune.
b.Motive pentru care vor cumpăra clineţii produsul/ serviciul
Clienţii produselor noastre provin din toate categoriile sociale, indiferent de veniturile pe
care acestia le obţin.
Pentru a atrage şi mai mulţi client ne-am gândit să le oferim acestora prilejul de a vedea
cum se desfăşoară activitatea noastră de creştere a păstrăvului şi anume: vor fi amplasate scaune
pe marginea lacurilor ce vor da ocazie însăşi clientului să hrănescă peştele si s-a adimire
frumuseţea naturii, ei vor fi indrmutai de către administratorul firmei către fiecare bazin pentru a
vedea fiecare tipurile de peşte. Totodată vom da ocazia clinetului să pescuiască din bazine
amenajate în acest scop şi să cumpere peştele proaspăt prins chiar de ei.
Deoarece vom practica un preţ cu 20% mai mic faţă de clineţi ,acest lucru va reprezenta
un avanataj pentru firma noastră şi va atrage mulţi clienţi.
Datotită competiţiilor sportive create , acestea vor aduce venituri în capitalul firmei.
Deoarece bazinele sunt apmplasate aproape de pensiuniile montane , acest lucru va fi
favorabil atat pentru restauranetele pensiunilor cât şi pentru noi. Vor fi favorabile pentru
restaurantele pensiunilor deoarece ele vor putea obţine un păstrăv proaspăt rapid şi la un preţ
mai mic cu 20 % , iar pentru noi deoarece ne putem crea clienţi fideli, constanţi ce ne vor aduce
venituri în cel mai sigur mod.
Vom crea zone de campare pentru client prin amplasarea de corturi de la 2 la 10
persoane, oferind pachete ce includ: taxă de pescuit din bazin 50 de lei /zi , taxă de campare 30
lei /zi , în cazul în care se prinde peşte : 18 lei kg pentru peste de 200-250 gr.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
c.Parerile unor consumatori despre produs
Doamna Aurica Florea, localitatea Câmpulung Moldovenesc: ’Mă declar mulţumită de
acest loc, deoarece am avut ocazia să văd cu ochii mei cum sunt crescuţi aceşti peşti şi pot să
spun că cei de aici au mare grijă de modul de hrănire, de curaţenia apelor … împrejurimile şi mai
ales serviciile sunt impecabile. Aşi putea recomanda cu mâna pe inimă şi altor personane să vină
aici.”
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
II.Descrierea detaliată a produselor și serviciilor
2.1. Stadiul de elaborare
Ideea de afacere se află în stadiul de proiect, activând în domeniul pisciculturii, și constă
în creșterea mai multor specii de păstrăv comun, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, păstrăvul
fântânel.
Ciclul de viață al unui păstrăv începe odată cu depunerea icrelor în lunile octombrie-
noiembrie. În mod normal, dezvoltarea unui păstrăv durează în medie 2 ani, dar având în vedere
amplasamentul ales, precum și influențele climatice prielnice dezvoltării peștilor, aproximăm
dezvoltarea acestora în mai puțin de 2 ani. Așadar, la finele acestei perioade, păstrăvul va cântări
aproximativ 3kg, și o lungime de circa 20 de cm.
Speciile alese sunt rezistente, acestea tolerează o gamă largă de medii și proceduri de
manipulare, putând ocupa habitate diferite. Ele pot fi mutate din apă dulce în apă sărată și înapoi,
sau rămânând permanent în lacuri.
Prin includerea unui mediu puternic controlat și prin hrana administrată, putem accelera
procesul de dezvoltare al peștilor, aceștia putând fi comercializați în termen de 10-12 luni de la
începerea activității societății cu greutatea medie de 350 g.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
2.2 Fotografii și specificații aferente
Fig.1. Păstrăvul comun
Această specie de pește face parte din familia salmonizilor. Păstrăvul are o mare varietate
de culori rareori fiind întâlnite două exemplare identice. Unii sunt mai deschiși la culoare, verde-
albastru pe spinare, arginții pe flancuri, alții sunt cafenii pe spate, aurii pe flancuri și albi pe
burtă. Culoarea este influențată de mediul înconjurător. În toate cazurile sunt prezente punctele
roșii sau negre din zona flancurilor și spate. Păstrăvul comun este cel mai răspândit la noi în țară.
Fig. 2. Păstrăvul curcubeu
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Lungimea variază de la 23-25 cm la maximum 50-90 cm. Cântărește aproximativ 800-
1600 g, dar uneori ajunge chiar pana la 6 kg. Are spatele albastru-cenușiu, laturile argintii și
abdomenul albicios. Pe laturile corpului se observă o dungă lată, roz-sidefie, cu reflexe metalice,
irizante.
Trăiește în ape mai sărace în oxigen și mai calde (18-25OC), adaptându-se ușor în lacuri, iazuri,
heleșteie. Se hrănește cu viermi, moluște, larve de insecte și crustacei. Se reproduce primăvara,
prin martie - aprilie. Este originar din America de Nord. La noi este crescut mai ales în
păstrăvării, fiind rară în apele curgătoare.
Fig.3. Păstrăvul fântânel
Are o colorație deosebit de vie și de frumoasă. Spatele este brun-verzui cu desene mai
deschise la nuanță, are numeroase puncte roșii-portocalii. Crește mult mai repede decât păstrăvul
indigen și de aceea este preferat de salmonicultori în bazinele lor.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
2.3. Puncte tari vs. puncte slabe
Puncte tari:
Societatea noastră poate beneficia de fonduri europene, pentru această ramură a
economiei fiind alocate 140 de milioane de euro, sumă provenită prin intermediul
Programului Operațional pentru Pescuit (POP);
Raportat la inputuri și valoarea investiției inițiale, păstrăvul aduce cel mai mare profit,
deoarece consumatorul preferă peștele proaspăt, dacă se poate, să îl cumpere chiar din
fermă în excursiile sale prin zona Bicaz;
Cererea de păstrăv pe piața românească crește de la an la an, în timp ce productivitatea a
scăzut mult;
Investiția inițială în păstrăvărie se amortizează foarte repede datorită faptului că, timpul
scurs între realizarea investiției în păstrăvărie și obținerea primei producții de pește este
mult mai scurt decât în cazul altor afaceri similare;
Există piață de desfacere: producția obținută din păstrăvărie poate fi ușor plasată fie pe
piața locală, fie în piețele agro-alimentare sau pescării, ori către pensiunile din zonă
(administratorii pensiunilor vor fi încântați să le furnizăm păstrăv proaspăt), sau chiar la
poarta păstrăvăriei;
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Există posibilitatea dezvoltării afacerii, deoarece o păstrăvărie produce aproximativ 20 de
tone de pește pe an, ceea ce este suficient pentru câștigarea independenței financiare și
veniturilor considerabile. De asemenea, ne putem extinde capacitatea de producție
investind, iar firma piscicolă va putea ajunge în cataloagele marilor acvacultori;
Amplasamentul reprezintă unul dintre cele mai importante puncte tari, deoarece ne
poziționăm într-o zonă muntoasă, care asigură condițiile prielnice (apa, clima) dezvoltării
păstrăvului;
Puncte slabe:
Investiția inițială implică un grad de risc ridicat, cauzat de costurile ridicate legate de
activele fixe, și de achiziționarea puietului;
Nu vom reuși să ne facem cunoscuți în rândul întregii populații încă de la început și nici
nu ne vom câștiga încrederea în potențialii noștri clienți prea repede;
Controlul temperaturii apei
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
III.Evaluare preliminară a pieţei
3.1 Mărimea şi tendinţele pieţei
a) Potenţialul acestei pieţe pe plan local este unul ȋn dezvoltare, avȃnd ȋn vedere
atitudinea consumatorilor autohtoni referitoare la această specie de peşte. Firma s-a orientat şi
spre exterior, unde păstrăvul, indiferent de categorie, este apreciat, iar ȋn unele ţări este
considerat o delicatesă. Clienţii noştrii sunt persoanele cu venituri medii spre ridicate, ce şi-ar
putea permite consumarea uneia din speciile de păstrav pe care noi ne propunem să le creştem ȋn
cadrul păstrăvăriei. Nevoile acestora sunt diverse: de la calitate, mărime, preţ, până la aspect
sau, de multe ori, vârsta acestuia contează ȋn determinarea achiziţionării unui astfel de peşte de
către consumatori.
b) Piscicultura şi, ȋn general păstrăvăritul, nu au un trecut foarte generos, deoarece nu s-a
reuşit modernizarea, dar nici aprecierea acestui domeniu, care ȋn prezent, ȋn ciuda trecutului
aproape inexistent, prezintă o dezvoltare lentă, dar sigură ȋn acest sector.
c) Apreciind rampa de lansare a domeniului, se estimează o creştere a vânzărilor, ȋn
special ȋn perioada sezonieră, cu 20%, iar ȋn ultimul an se observă o concurenţă din ce ȋn ce mai
agresivă; cu toate acestea, societatea noastră estimează o dezvoltare ȋn decursul unui an cu 10-
12%.
3.2 Cota de piaţă
Datorită acestei concurenţe acerbe, societatea a recurs la diferite mijloace care duc la
creşterea cotei de piaţă. Unul dintre acestea, este strategia de preţ. Concurenţa noastră ȋn general
se axează pe o astfel de strategie, ȋnsă dorim să punem accent atât pe modernizare, cât şi pe
publicitate, astfel reuşind să îmbinăm cele două aspecte; se subliniază respectarea unor norme,
dat fiind faptul că societatea deţine un potenţial ridicat de accesare a unor fonduri europene.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Pentru că am dorit să ne facem cunoscuţi şi ȋn afara ţării, şi nu doar ȋn interior, am apelat
la o politică de marketing mai agresivă ce reuşeşte să influenţeze consumatorii europeni, astfel
reuşind să le satisfacem gusturile rafinate. Astfel că, pe viitor se ȋncearcă amplasarea de noi
specii de păstrăv ȋn cadrul păstrăvăriei noastre, specii ce sunt apreciate nu doar ȋn Romania, ci şi
ȋn ȋntreaga Europă: Păstrăv fântânel, Păstrăv lostiţa, Păstrăv de munte, Păstrăvul brun şi
Păstrăvul de mare.
Prin lansarea pe piaţa actuală a păstrăvăritului a acestor specii greu de dezvoltat ȋntr-o
ţară ȋn care acest domeniu ȋncă nu are foarte mare valoare, dorim să atragem cât mai multi
clienţi, atât autohtoni, cât şi din exterior, nu doar pentru achiziţionarea de produse proaspete, ci şi
pentru relaxare.
3.3. Evaluarea concurenţei
Deşi producţia de peşte din România a scăzut în ultimii ani, cererea de peşte pe piaţa
românească creşte an de an ȋn ritm alert, iar păstrăvăriile au ȋnceput să se ȋmpânzească ȋn diferite
zone ale ţării. Tot mai mulţi ȋntreprinzători au prins curaj şi au deschis păstrăvării particulare pe
malurile Crişurilor. Ȋn zona Bicaz se ȋntâlnesc pensiuni-păstrăvării. Ȋn zona Pietroasa-Boga, pe
Valea Leului, s-au dezvoltat 2 păstrăvării. Ȋn jurul lacurilor cu apă rece populate de peşti, de la
poalele munţilor Făgăraşi, funcţionează mai multe păstrăvării.
Ȋn comuna Berivoi, lângă Braşov, bazinele familiei Stroe păstrează tradiţia păstrăvăritului
din generaţie ȋn generaţie, lucru cunoscut de foarte multă lume. Acesta este cel mai mare
concurent al nostru. Emil Stroe este un păstrăvar foarte cunoscut; şi-a axat profilul afacerii pe
producţia de masă a păstrăvului. An de an, din lacurile ȋntreţinute de familie se vând ȋntre 80 şi
100 de tone de păstrăv. Este primul din această zonă care a ȋnceput să lucreze cu Metro, care ȋi
trimite săptămânal maşină specială de transport. Are contracte ȋn derulare şi cu hipermarketuri
precum Selgros şi Carrefour. Printre punctele tari ale afacerii sale au fost perioadele de gripă
aviară şi de "boala vacii nebune", perioade care i-au determinat pe români să se orienteze spre o
variantă de ȋnlocuire a cărnii de pasăre şi de vită. De atunci au crescut ofertele din
hipermarketuri, păstrăvul devenind un produs care se vinde foarte bine ȋn oraşe.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Profitând de faptul că acest concurent este situat ȋntr-o zonă mai ȋndepărtată, păstrăvăria
noastră oferă avantajul de a se cumpăra acelaşi produs ȋn zona Moldovei la un cost mai
avantajos, deoarece transportul va costa mult mai puţin şi va dura semnificativ mai puţin timp.
3.4. Tactici de marketing
a) Echipa noastră de vânzări este formată din oameni din generaţii diferite, cu nivel de
educaţie diferit, cu stiluri şi personalităţi proprii, dar care au ȋn comun pasiunea pentru
piscicultură şi abilităţile unui bun vânzător.
Ȋn perioada aceasta pregătim pentru a intregra un spot publicitar al descrierii - pe scurt - a
afacerii noastre şi a produselor pe care le oferim, spot ce va fi difuzat prin radio ȋn cadrul
hipermarketurilor din oraşele zonei Moldovei. Dorim astfel să devenim cunoscuţi, să câştigăm
ȋncredere.
b) Pentru a ocupa noi locuri de vânzări, vom oferi preţuri promoţionale de lansare; pentru
fidelizarea clienţilor vom pune la dispoziţie carduri de fidelitate ce vor avea un anumit discount,
ȋn funcţie de cantitatea de produs cumpărată; pentru a ne susţine vânzările, vom aplica reduceri
de preţ, iar pentru a menţine poziţia produsului pe piaţă şi în preferinţele de top ale
consumatorilor, vom crea oferte speciale periodic.
Toate acestea presupun un efort suplimentar din partea noastră, dar care este necesar
pentru a ne menţine afacerea, pe termen lung aducându-ne beneficii.
c) După vânzare, amabilitatea este lipiciul care îl ţine pe client loial, îl face să cumpere
mai mult şi să ofere trimiteri şi referinţe pozitive despre afacerea noastră. Noi oferim garanţia
unui produs de calitate, bio, sănătos, proaspăt şi la un preţ avantajos. De altfel, promptitudinea şi
seriozitatea cu care oferim servicii în ceea ce priveşte livrarea comenzilor, respectarea
contractelor şi a termenelor date, ne situează în preferinţele de top ale consumatorilor şi ale
distribuitorilor care ne solicită.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
IV.Evaluarea procesului de producţie
4.1 Specificații de producţie
Pentru o bună creştere şi dezvoltare a păstrăvului, o păstrăvărie trebuie să aibă o
serie de instalaţii, precum:
canalele de admisie care conduc apa din canalul de alimentare în bazin;
groapa de pescuit;
bazinul de distribuţie care serveşte la dirijarea apei şi reglarea debitului pentru
diferitele secţiuni de bazine şi pentru casa incubatoarelor;
casa incubatoarelor trebuie să difere în funcţie de natura păstrăvăriei;
canalul de evacuare care serveşte la strângerea apei utilizată în păstrăvărie şi
la evacuarea ei în albia râului;
canalul de alimentare şi bazinul de decantare;
bazinele trebuie construite ca formă şi dimensiuni în funcţie de scopul lor;
instalaţii anexe: bucătăria de carne, uscătoria de carne, gheţăria;
4.2 Cantităţi de materiale necesare
Captarea : Amplasamentul viitoarei captări de apă pentru alimentarea păstrăvăriei
se va face în funcţie de sursa de alimentare care constă în 3 izvoare descendente parţial la care se
pot măsura debitele ce pot fi captate în situaţia existentă.
Conducta de alimentare : se execută între frontul camerelor de captare şi bazinele
pentru creştere a păstrăvului de o lungime totală de 220 m.
Camere de distribuţie apă-bazin. Acestea au rolul de a alimenta cu un debit
constant bazinele pentru creştere a păstrăvilor. Ele sunt realizate din beton armat cu o suprafaţă
construită de 0,81 mp şi un volum de 1,60 mc. Alimentarea bazinelor se realizează prin
intermediul unei conducte din PEHD 80, de 50 mm pe care se află montată o vană cu sertar pană,
pentru eventualele întreruperi în alimentarea bazinelor în cazul curăţării acestora. La capătul
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
conductei de alimentare se montează un dispozitiv pentru dispersia apei din bazin cu rol de
aerare a apei, folosit pentru toate bazinele. Dispozitivul tip umbrelă se va monta la o distanţă de
minim 50 cm de luciul apei.
Bazinele de creştere a păstrăvului : aceste bazine de creştere a păstrăvului au o
secţiune trapezoidală şi vor avea pereţii din plăci de beton armat cu o grosime de 10 cm şi
dimensiunile de 1,25 m x 2,00 m.
Bazinele de puieţi sunt necesare în păstrăvăriile de repopulare permanentă, în cele
de consum sau mixte.Suprafaţa lor este cuprinsă între 20-60 m2
, iar pentru 20 de tone de păstrăv
de consum produsă se vor construi 10 bucăţi cu o adancime de 0,50 m la admisie şi 1m la
evacuare. Aceste bazine se vor folosi şi la sortare.
Bazinele pentru păstrăv de consum : se construiesc din pământ natural şi vor avea
o înclinare înspre mijloc şi alta spre evacuare pentru a putea fi uşor pescuite şi curăţate.
Alimentarea lor cu apă se face separat pentru fiecare bazin în parte. Suprafaţa construită a
bazinelor este de 987 mp. Prin exploatarea intensivă a păstrăvilor se poate ajunge la o producţie
considerabilă dacă ei sunt hrăniţi numai cu nutreţuri combinate şi granulate.
Conducta de evacuare apă-bazine : această conductă de evacuare face legătura
între călugărele prevăzute în capetele aval ale bazinelor şi emisarul natural. Conducta se
postează la o adâncime de 1,50 m pe o lungime totală de 270 m, şi este amplasată pe proprietatea
fermei piscicole
Cameră colectoare şi evacuare apă-bazine : camerele colectoare sunt realizate din
beton armat cu o suprafaţă construită de 2,66 mp şi un volum de 3 mc. Acestea sunt aplasate
astfel : o cameră lângă ultimul bazin din avalul amenajării salmonicole, iar cea dea doua lângă
limita de nord a terenului de amenajat la o distanţă de 1 m de împrăjmuire. Conductele de
evacuare ce ies din camerele de colectare sunt prevăzute cu site, cu ochiul de cel mult 1,5 cm
pentru a împiedica pierderile peştilor ce pătrund accidental pe conductele de evacuare a apei din
bazine.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
4.3 Timpul necesar şi structura calificării personalului
Pentru desfăşurarea activităţi fermei piscicole este nevoie de următorul personal :
2 paznici
2 pescari/mucitori
1 contabil
1 inginer piscicol
2 muncitori (sezonieri)
Fiecare paznic va fi la servici tot a doua noapte de la ora 19:00 seara
până dimineaţa la ora 07:00 (12 ore pe noapte 15 zile pe lună adică 180 ore/lună). Cei doi
pescari/muncitori vor lucra zilnic 6 ore, unul de la ora 7:00-13:00, şi celălalt de la ora 13:00-
19:00 (1 pescar 180 ore/lună ) programul lor a fost împărţit în acest fel pentru a avea tot timpul
un om la fermă, ei se vor ocupa cu măcinarea furajelor, hrănirea peştilor, prinderea lor şi
repopularea pescăriei (peşti vor fi hrăniţi doar 6 luni mai - octombrie inclusiv).
Contabilul nu are un program stabilit deoarece el sau ea va întocmi
actele contabile necesare la domiciliu. Inginerul piscicol va avea un program de 44 de
ore/lună, adică 5 zile/săptămână, 2ore/zi, acesta va supraveghea si coordona activitatea fermei.
La ferma va mai fi nevoie de doi muncitori sezonieri (pentru 3 luni/an) când va
începe perioada pescuitului.
4.4 Echipamente necesare
Principalele utilaje din dotare a construcţiilor : în păstrăvării aerarea apei se
realizează prin intermediul unui dispozitiv de tip umbrela care se va monta la o distanţă de
minim 50 cm de luciul apei. În perioadele foarte călduroase aerarea se realizează cu doua
compresoare la care se racordează furtune de cauciuc care se introduc în bazine.
Instalaţii electrice : instalaţia electrică interioară cuprinde două circuite pentru
iluminat şi două circuite pentru prize, alimentate din tabloul electric de distribuţie.Instalaţiile
interioare de iluminat şi prize monofazate vor fi dimensionate şi amplasate conform destinaţiilor
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
încăperilor astfel încât să asigure deservirea consumatorilor.Iluminatul exterior în preajma
bazinelor va fi asigurat prin intermediul a 13 corpuri de iluminat de grădină cu înălţimea de max
0,80 m.
Instalaţii pentru transportul păstrăvilor : conform cerinţei beneficiarului păstrăvul
recoltat nu va fi depozitat, ci va fi livrat direct cu ajutorul unei autoutilitare pe care va fi montat
hidrobionul. Pentru transportul păstrăvilor se utilizează vase de capacitate mare în care apa poate
fi oxigenată cu ajutorul tuburilor de oxigen (hidrobioane). Pentru transport de 100 kg păstrăv de
consum între 115-350 g/buc. trebuie asigurată o cantitate de 700 l apă.
Măsuri de prevenire şi control a poluării apelor captante : în cazul păstrăvăriei
exista o zonă în care se pot produce datorita unor cauze exogene, poluari ale apei vehiculate şi
anume în zona de captare a apei. În această zonă, pentru prevenirea unor fenomene de poluare a
fost prevăzută instituirea unui perimetru de protecţie sanitara.
Prescripţii sanitare şi de tehnica securitaţii : zona de protecţie sanitară cu regin
sever cuprinde terenul din jurul sursei unde este interzisă orice folosintă sau activităţi care
punând apa în contact cu factori externi ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea
acesteia. Pentru păstrarea condiţiilor sanitare şi respectarea zonelor de protecţie, aceasta trebuie
sa fie o preocupare permanentă a exploatării pentru îmbunătăţirea condiţiilor sanitare.
4.5 Spații de producție
Depozit : se propune un volum simplu care înglobează cele 2 funcţii. Forma de
bază în plan este un dreptunghi cu axa longitudinal paralelă cu axa drumului. Acoperişul simplu
în 2 ape, are coama orientată după aceeaşi directive. Ţinând cont de specificul zonei sa optat
pentru un acoperiş cu pante mai mari. De asemenea, sa practicat o veranda pe 3 laturi ale
construcţiei. Astfel pe faţada de SE este amplasat biroul administratorului iar pe faţa de SV este
amplasat depozitul. Depozitul are o suprafată de 14,00 mp, unde vor fi amplasate lăzile
frigorifice pentru păstrarea în bune condiţii a hranei pentru peşti. Pardoseala este realizată din
gresie pentru trafic, având în vedere faptul că se va intra în încăpere si cu caruţ de marfă
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
V. Evaluarea factorului uman
5.1 Fondatorii firmei, pregătirea şi experienţa lor
Firma noastră va fi condusă de toţi asociaţi fiecare având cota parte din capitalul statutar
al întreprinderii. Toţi acţionari au studii superioare şi au mai lucrat în domeniul dezvoltări,
domeniul financiar contabil dar şi în domenii piscicole.
Avem ataşat acestei evaluări două dintre CV-urile acestora pentru a demonstra aceste
aspecte şi pentru a conștientiza importanța studiilor in cadrul dezvoltări noi ferme piscicole.
5.2 Situaţia principalelor calificări necesare
Acţionari însă au desemnat câteva persoane care se regăsesc şi în organigrama firmei
pentru a se ocupa de partea administrativă, cu partea contabila, de marketingul firmei,de partea
tehnica şi creşterea păstrăvilor dar şi un muncitor necalificat.
Director marketing
Adunarea generală a
acţionarilor
Manager general
Contabil Inginer piscicol
Muncitor
necalificat
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
5.3 Cerințeleriale necesare şi responsabilităţile managerilor
Cerințele pentru funcția de manager general sunt unele normale şi clasice. Mai exact acesta
va stabili anual împreuna cu directorii de departamente si AGA, obiectivele generale de
dezvoltare, comunică fiecărui membru obiectivele generale şi specifice previzionate pentru
fiecare departament în parte. Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli dar şi rectificările acestuia,
întocmirea planurilor manageriale anuale şi semestriale pe baza analizelor efectuate, elaborează
proiectul de buget şi proiectul de achiziţii tehnologice în vederea satisfacerii dezideraţiilor de
rentabilitate şi competitivitate pe piaţă ale organizației. Întocmeşte si/sau avizează documente
pentru investiţii, reprezintă organizaţia în relaţiile cu terţe persoane fizice sau juridice în
conformitate cu împuternicirile acordate de A.G.A, încheie actele juridice în numele si pe seama
organizaţiei, conform împuternicirii acordate de către A.G.A.
El negociază contractul colectiv de munca şi contractele individuale de muncă urmărirea
îndeplinirii condițiilor igienico-sanitare, de protecție a muncii, de prevenire si stingere a
incendiilor şi de protecție a mediului, prevăzute de reglementările şi normele legislative în
vigoare preocuparea pentru conservarea şi dezvoltarea bazei materiale a organizației controlul şi
supervizarea activității departamentelor de cercetare-proiectare, de producție, de marketing,
financiar-contabil, administrativ, resurse umane şi/sau a altor departamente din cadrul
organizației, avizarea primelor, bonificațiilor sau promovărilor doar pe considerente de merit
profesional, acordarea de feedback tuturor celor vizați de activitatea decizională, atât
personalului din cadrul organizației, cât şi persoanelor din exteriorul organizației cu care se
stabilesc raporturi economice.
Studiile necesare ale acestuia sunt: studii superioare, cursuri de management, cunoștințe în
domeniul economic, cunoștințe în domeniul juridic, cunoștințe de operare pe calculator,
cunoașterea a cel puțin o limba străina de circulație internaționala.
Programul de lucru al acestuia este de 8h pe zi, 5 zile pe săptămână, dar şi posibilitatea de
prelungire peste program în situaţii excepţionale.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Atribuţiile contabilului efectuează operațiunile bancare (plăți furnizori, ordine de plată
bugetare etc.) şi întocmește setul de documente pentru plăţile electronice, licitații şi ridicările de
numerar în lei şi valută, înscrie în registre operațiunile efectuate (ordine de plată, remiteri
bancare, emitere facturi, evidenţa încasări), verifică încasările, proveniența şi distribuirea
acestora, ţine legătura cu băncile, clienții şi furnizorii interni, în ceea ce privește atribuțiile ce-i
revin, preia şi verifică seturile de documente din departamentele comerciale, întocmeşte,
contabilizează şi verifică lunar facturile fiscale emise, întocmește lunar declarațiile de impozite,
taxe si contribuții aferente salariilor, introduce şi verifică în programul de contabilitate
înregistrările documentelor efectuate de către alte posturi, întocmește componente ale soldurilor
conturilor şi efectueazăreglări pe baza acestora, supravegheazăîntocmirea facturilor de decontare
pentru plăți în numele clientului întocmeşte zilnic situația soldului bancar şi a disponibilului
propriu al firmei, a cursului valutar, îndosariază documentele cu care lucrează şi supervizează
arhivarea lor, colaborează la ţinerea corecta şi la zi a evidenţei financiare şi contabile, precum şi
la salvarea datelor informatice.
Competenţa postului cât şi limitele atribuţiilor acestuia se rezuma la realizarea calitativă şi
în termen a lucrurilor, de respectarea legalității, de respectarea normelor legale privind secretul şi
confidențialitatea datelor şi informațiilor, de exactitatea datelor furnizate şi responsabilitatea
realizării sarcinilor de serviciu este dată de atribuțiile de serviciu cuprinse în fişa postului.
Responsabilităţile directorului de marketing este dacă am putea sa o rezumăm
la promovarea imaginii firmei, studiul pieței şi al concurenţei, atragerea de noi segmente de
piața şi semnarea de contracte comerciale.
Indicatorii de performanţă a directorului de marketing sunt creșterea cotei de piață a
firmei, creșterea numărului de contracte încheiate cu terți/ volumului de vânzări, creșterea
veniturilor/ profiturilor firmei, creșterea numărului de persoane care se interesează de serviciile
şi produsele organizației.
Inginerul piscicol va avea de asemenea şi el câteva îndeletniciri şi atribuţii în cadrul fermei
noastre dar va avea sub directă răspundere şi ajutor un muncitor necalificat. Programul acestuia
va fi de 8h/zi, 5zile/săptămână sau excepţii de la regulă în diferitele situaţii neprevăzute.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Inginerul nostru se va ocupa cu un angajat specializat în piscicol de întreţinerea bazinelor,
alegerea şi mutarea păstrăvilor în cazul puieţilor şi a colmatărilor,de urmărirea constantelor apei (
PH-ul, suspensii, temperatura ), de luarea de probe biologice pentru urmărirea sănătăţii puietului
şi a păstrăvului de consum, tot acesta va avea grijă de funcţionarea instalaţiilor de aerare a
bazinelor în perioada caldă, de funcţionarea corectă a hidrobionului în timpul transportului către
clienţi, urmărirea instalaţiilor camerelor de captare, de funcţionare normală a instalaţiilor
electrice.
Un muncitor necalificat pentru diferitele tipuri de activităţi din interiorul păstrăvăriei.
Şi semnarea unui contract de parteneriat cu o firmă de pază pentru 2 agenţi de pază pe timp
de noapte.
5.4 Relaţiile organizaţionale şi potenţiale de dezvoltare organizaţională
Ordinea ierarhică a acestei ferme a fost stabilită anterior iar ca potenţial de dezvoltare vom
prevedea o creştere a numărului de angajaţi după cum urmează:
După un an de la deschiderea fermei vom angaja încă un muncitor necalificat
pentru ca prevedem o creştere a vânzărilor şi implicit numărului de produs exploatat.
Pentru eficientizarea lucrurilor pe primul angajat necalificat îl vom trimite la
cursuri de calificare pentru că după cum ştim educația este
vitală pentru a putea maximiza rezultatele şi pentru a ajuta fiecare angajat să se
înţeleagă pe sine şi pe ceilalți. Din aceasta perspectiva, oamenii sunt
ajutați să-şi cunoască talentele dominante (teme), dar şi pe cele mai puțin
puternice. Ei vor înțelege care este dinamica temelor şi modul ei de funcționare, atât
pentru ei, cat şi pentru colegi şi echipa.
Vom angaja un inginere care se va ocupa strict doar pe partea tehnică a lucrurilor
dar în acelaşi timp pe elaborarea de noi planuri de implementare de modalităţi noi şi
performante pentru ferma noastră.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
Pentru a spori veniturile ne gândim în viitor la o persoană, mai exact la un
director de dezvoltare, care să ne ajute să diversificăm producţia sau mai
bine zis să gândim în amonte prin construirea unor lanţuri de distribuţie.
6.EVALUAREA FINANCIARA (FEZABILITATE FINANCIARA)
6.1 ESTIMAREA MARIMII FONDURILOR NECESARE
Etapa 1. Achizitionarea terenului 500 = 25.000 EUR
Etapa 2. Constructii bazine, canale, instalatii,utilaje anexe, spatii de depozitare = 250.000
EUR
Etapa 3. Achizitonare pastrav = 2500 EUR
6.2 COMPARAREA CU ALTERNATIVA CUMPARARII UNEI AFACERI
In cazul unei afaceri in domeniul pisciculturii, sansele de a gasi o afacere asemanatoare
cu cea studiata sunt minime.
Riscurile in cazul cumpararii unei afaceri deja existente deasemenea sunt mai mari
deoarcere, ca antreprenor trebuie sa iti cunosti foarte bine afacerea pentru a o putea conduce.
Un punct in plus pentru demararea afacerii de la zero il reprezinta posibilitatea obtinerii
de fonduri europene care nu se pot obtine in cazul cumpararii unei afaceri deja existente.
Studiind mai multe oferte de vanzare a unei afaceri existente, pretul acestora depasesc
nivelul fondurilor pentru demararea afacerii.
In cazul nostru luand in calcul valoarea investitiei, durata de realizare si recuperarea
investitie mai avantajos este sa demaram afacerea de la zero.
6.3 ESTIMAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANTARE
Sursele posibile de finantare in cadrul investitiei noastre sunt:
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
- investitori straini. Persoane care dispun de suma de bani disponibila demararii
proiectului
- fonduri europene (40% In cazul solicitantului microîntreprindere, întreprindere mică
sau întreprindere mijlocie; 70% in cazul solicitantului întreprindere mare, cu mai
puţin de 750 de angajaţi sau o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane de EURO.)
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
VII.Riscuri şi probleme majore
7.1 Piața foarte mică, pe care nu se poate supraviețui, deși produsl este unic
Conform unor informații furnizate de Institutul Național de Statistică, în urmă cu doi ani,
funcționau un număr de 51 de firme, bazate pe produse din pește, mai exact 0,5% din totalul
firmelor din România.
Tot din datele obținute în urma unor cercetări statistice am aflat că cererea de carne de
păstrăv a depașit 4.500 de tone pe an, iar producția este de aproximativ 2.000 de tone pe an.
Prin urmare, cu ajutorul datelor de mai sus, putem spune că piața produselor din pește are
nevoie de mai mulți producători în domeniu, deci o păstrăvărie nu ar putea ajunege în pragul
falimentului, deoarece în România producția de păstrăv este departe de a acoperi necesarul de
consum pe piața locală, cele mai mari cantități fiind importate de pe piețele externe.
7.2 Incapacitatea de a produce la un pret competitiv
Pentru început suntem dispuși să reducem prețurile produselor nostre, pentru a atrage
clienți, dar și pentru a reuși să ne facem cunoscuți în cadrul cumpărătorilor. Dacă oferim produse
la prețuri mai scăzute nu înseamnă că și calitatea va fi pe măsură, noi încercăm să fim pe placul
clienților noștri, și să le oferim produse de înaltă calitate.
Deci putem oferi produse la prețuri competitive, nefiind afectate negativ veniturile firmei,
pentru că în felul a acesta, mai exact oferind produse la prețuri competitive reușim să atragem o
mare parte a clienților păstrăvăriilor.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
7.3 Riscuri legate de personal de calitate
Riscurile legate de personalul de calitatesuntaceleevenimenteincerte care, dacă au loc, pot
afecta in mod pozitivsaunegativproductivitateasocietății.
Impedimentele care pot interveni în buna desfășurare a activității societății pot fi
rezultante ale unei slabe pregătiri din punct de vedere tehnic sau existenţa personalului fără
experienţă în domeniul pisciculturii.
Totodată motivația angajaților poate fi un factor important pentrudeterminarea calității
produselor.
Așadar, pentru îmbunătățirea calității produselor, societatea noastră vaorganiza pentru
seriile de angajați demonstrații, astfel încât utilajele și noile tehnici aplicate în domeniul
pisciculturii să nu devină o piedica în calea productivității ridicate. În ceea ce privește experiența
în domeniu a personalului, vom încerca selectarea persoanelor cu experientă, însă în lipsa
acestuia vom asiguracel puțin cunoștințele de bază. Este necesar ca personalul angajat să fie
motivat, astfel încât motivația să determine un randament ridicat. Bonificațiile, primele de
sărbători, panoul de onoare pot fi metode de menținerea interesului angajaților.
Riscurile trebuiesc dirijate astfel încât companiasă nu aibă de suferit de pe urmalor, ci
săaducă câștiguri.
7.4. Riscuri legate de confiscare
Confiscarea reprezintă un risc major, mai ales în cazul pisciculturii deoarece,
prospețimea, corectitudinea modului de creștere a peștilor, sunt aspecte relative și greu de definit
și pot intra ușor în proprietatea statului.
Așadar, în piscicultură prevenirea problemelor este esențială. Respectarea normelor
legale privitoare la protecţia mediului, a utilizării în hrană a probioticelor şi antibioticelor sunt
cele mai importante aspecte care trebuiesc luate în considerare atunci când urmărim
prevenireaconfiscării.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
În cadrul societății noastre, urmărim respectarea acestor principii. Calitatea apei
influențează calitatea cărnii de pește, cantitatea probioticelor și antibioticelor în hrana peștilor va
influența cantitatea antibioticelor cu care intră în contact organismul consumatorilor, așadar
limitele impuse nu vor fi depășite.
Ca orice riscuri și confiscarea poate fi prevenită, dacă sunt respectate regulile și
obligațiile societății.
7.5 Imposibilitatea realizării unor creșteri rapide
Întradevăr sunt multe domenii în care nu se pot realiza creșteri rapide, însă în ceea ce
privește păstrăvăliile nu este valabil.
Se afirma că, încă din primul an, al deschiderii unei păstrăvării, în funcție de dimensiunea
acesteia, cifra de afaceri a acesteia, poate ajunge la 100.000 de Euro, iar în al doilea an, aceasta
aproape se dublează.
Acestă afacere, mai exact păstrăvăria, practicată pentru început la scară mică, cu un
minim de investiții, aceasta poate produce mari cantități de pește cu o valoare economică
ridicată, într-un timp relativ scurt, dar depinde și de mărimea suprafeței de teren folosite.
În concluzie se pot realiza creșteri rapide în acest domeniu, cu un minim de investiții,
deci este o idee bună deschiderea unei păstrăvării.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
7.6 Imposibilitatea de a introduce și un alt produs pe langă cel existent
Imposibilitatea de a introduce și un alt produs pe langă cel existent reprezintă un risc
major în cazul intenției de a lărgi linia de produse pe care societatea le produce deja iar,
impedimentele ce pot interveni în această situație pot fi de natură tehnologică, economică sau
juridică.
Impedimentul de natură tehnologică intervine în cazul în care linia tehnologică actuală
nu este compatibilă cu produsul pe care noi dorim să îl intoducem pe piață, alături de cel
existent. Dar acest risc poate fi înlăturat odată cu testarea și analizarea informațiilor cu privire la
noul produs și adaptarea acestuia la linia tehnologică actuala.
În cazul imposibilității de natură economică de introducere a unui alt produs pe langă cel
existent pot fi mai multe impedimente. Printre altele enunțăm imposibilitatea financiară a
societății, costurile de introducere a noului produs fiind cu mult ridicate peste potențialul firmei,
însă dacă se preconizează că acest produs va majora semnificativ profiturile atunci se pot apela
sursele de finanțare externe sau mixte. Un alt impediment de natură economică poate fi piața
produsului care poate avea consecinte pozitive sau negative în vânzări. Produsul nou, poate fi un
produs ce se regăsește și pe piața concurențială sau poate fi un produs nou ce nu se gasește pe
piață și astfel va trebui să întreprindem cheltuieli suplimentare cu cercetările de marketing.
Riscurile de natură juridică în cazul introducerii unui nou produs pe piață sunt îndreptate
către legislația în vigoare care să impiedice acest lucru. Ca de exemplu introducerea unei noi
specii de pește pe lista celor protejate de mediu și astfel nu vom mai putea introduce pe piata un
nou produs. Dar având în vedere analizele necesare de parcurs înaintea introducerii unei noi
specii de pește ne vom informa cu privire la caracteristicile acesteia.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi
7.7 Lipsa controlului producției în cazul în care produsul este este doar o componentă a unuia
complex realizat de alta firmă
În cazul acestui risc se face referire la produsele industriale mari a căror produse în curs
de execuție trec prin mai multe societăți până să ajungă în forma finală și astfel se poate pierde
controlul producției, acesta din urmă fiind dependent de celelalte societăți prelucratoare sau de
finisare. În societatea noastră nu este cazul deoarece produsul nostru nu necesită parcurgerea mai
multor etape de producție.
Astfel lipsa controlului producției nu reprezintă un risc în societatea noastra, de noi
depind toate etapele prin care trec păstrăvii, de la asigurarea mediilor optime pentru înmulțire și
creștere, până la comercializarea lor.