Embed Size (px)
Citation preview
Studiu de evaluare adecvată
privind investiţia
Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi
probe de producţie la sonda 3 și sonda 5 Criş
August 2014
Studiu realizat de:
S.C. NATURALNET S.R.L.
Responsabili:
dr. ecolog Domşa Cristian,
MSc, biolog Lészai István,
dr. biolog Sándor Attila,
Beneficiar:
S.N.G.N. ROMGAZ MEDIAŞ S.A. - Sucursala Mediaş
2
3
CUPRINS
Introducere ........................................................................................................................................... 4
Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ..................................................................... 5
1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului ............................................................ 5
1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior ................................. 5
1.3. Descrierea proiectului ............................................................................................. 5
1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza ........................................................ 12
1.5. Informaţii despre materiile prime .......................................................................... 12
1.6. Localizarea proiectului ......................................................................................... 13
1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare ............ 13
1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului ............................................ 15
1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi
utilizate la implementarea proiectului ........................................................................... 15
1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora ........... 15
Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de
implementarea proiectului ........................................................................................................ 22
2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de
proiect ....................................................................................................................... 22
2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia ..... 27
2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului .......................................... 31
2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ........................ 31
2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect ................................................ 33
2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar ...................................................... 33
2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul
de management .......................................................................................................... 33
2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar .......... 33
2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar
.................................................................................................................................. 34
Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................................ 35
3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor cauzate de implementarea planului .......... 35
3.2. Evaluarea impactului cumulativ ............................................................................ 36
Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului ............................................................................... 37
4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele
afectate de implementarea proiectului .......................................................................... 37
4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului ............................... 37
4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare ................ 38
Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de
interes comunitar afectate ......................................................................................................... 39
5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor................................................ 39
5.2. Descrierea dificultăţilor ........................................................................................ 39 CONCLUZII GENERALE…………………………………………………………………….40
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ......................................................................................................... 40
ANEXA I. - Hărţi* ............................................................................................................................ 42
ANEXA II. – Fotografii ..................................................................................................................... 44
4
Introducere
Scopul prezentului studiu
Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile proiectului “Lucrări
pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie la sonda 3 și sonda 5
Criş” asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor
protejate, având în vedere că realizarea proiectului se va desfăura în interiorul
ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu precum și
în interiorul ariei de interes comunitar ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare.
Investiţia este situată în apropierea drumului judeţean dintre Daneş şi Criş, pe
teren agricol cultivat, momentan sub formă de cultură agricolă.
Cele mai apropriate localități sunt Daneș și Criș.
În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr.
19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a
efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate
de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.
Beneficiarul investiţiei:
S.N.G.N. ROMGAZ MEDIAŞ S.A. - Sucursala Mediaş, Secţia Daneş
Proiectantul:
S.C.Rioliv S.A.
Informaţii despre autorul atestat al studiului:
SC NATURALNET SRL - sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu
Mare, jud. Cluj; adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca
REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU
PROTECTIA MEDIULUI, Nr. 396/2011
dr. biolog SÁNDOR ATTILA
dr. ecolog DOMŞA CRISTIAN
MSc, biolog LÉSZAI ISTVÁN
tel/fax: 0364 113 677
e-mail: [email protected]
www.natnet.ro
5
Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării
1.1. DENUMIREA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI
“Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie la sonda 3 și sonda 5
Criş.”
Titular: Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A., Sucursala Mediaș
Proiectant general: S.C.Rioliv S.A.
Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea cadrului legal de
implementare a investiţiei “ Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producţie
la sonda 3 și sonda 5 Criş”
1.2. PRECIZĂRI REFERITOARE LA ALTE ACTE DE REGLEMENTARE EMISE
ANTERIOR
Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi
avizele obţinute pentru demararea investiţiei.
1.3. DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectul lucrării îl reprezintă investiția ”Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi
probe de producţie la sonda 3 și sonda 5 Criş”, care se compune din 2 părți, respectiv
zona de foraj propriu zisă și drumul de acces.
Justificarea necesității proiectului:
Lucrarea este necesară pentru exploatarea gazelor naturale din zona investiției.
Utilitatea publică constă în crearea unor investiţii tehnice şi tehnologice care asigură
ridicarea potenţialului activităţilor socio-economice din zonă, precum şi creşterea
potenţialului energetic al ţării prin explorare-prospecţiune a rezervelor de gaze.
SNGN ROMGAZ SA executa operatiuni petroliere in perimetre de explorare-
dezvoltareexploatare in Transilvania, Moldova, Muntenia si Oltenia in baza Acordului
de Concesiune aprobat prin HG (23/2000, din care se deruleaza in prezent etapa de
Extindere de 5 ani a Perioadei de Explorare incepand cu 09.11.2011 conform HG
968/2011. Lucrarile de explorare sunt proiectate pentru realizarea obiectivelor
strategice ale Romgaz pentru aceasta etapa din cadrul fazei curente a Acordului de
Concesiune si totodata pentru indeplinirea obligatiilor privind realizarea programului
minimal de lucrari de explorare asumat.
Sonda 3 și sonda 5 Criș face parte din programul minim de lucrări de explorare
2014, elaborat de Divizia Explorare Producţie, sonda fiind cu caracter de explorare-
evaluare şi adâncimea proiectată de 1.900 m. (sonda 5) și 2150 m (sonda 3).
Obiectivul sondei îl constituie verificarea existenţei acumulărilor de hidrocarburi în
Sarmaţian și Buglovian.
Descrierea funcţională şi tehnologică a lucrării
Date generale (zona si amplasamentul, statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie
ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii topografice,
date climatice)
6
Terenul necesar pentru realizarea obiectivului "Lucrări pregătitoare provizorii pentru
forajul sondei de exploatare-deschidere gaze naturale Sonda 3 Cris și sonda 5 Criș"
este situat în perimetrul administrativ al comunei Danes, sat Cris, judeţul Mures (conf.
plan încadrare în zonă ataşat).
Sonda se va situa la cca. 7 km sud fata de localitatea Danes si la 2,5 km fata de
localitatea Cris, jud. Mures. Accesul la sondă se face din localitatea Danes, jud. Mures
pe drumul judetean DJ 143 care face legatura intre loc. Danes, jud. Mures si loc.
Iacobeni, jud. Sibiu, pe o lungime de aproximativ de 6,5 km si se continua pe un drum
de pământ în lungime de 120 m, drum amenajat pentru sondele 1, 3 și 5 Criș.
Terenul necesar obiectivului, are categoria de folosinţă actuală de teren arabil și se
află in administrarea Primariei Danes. Scoaterea terenurilor din circuitul agricol se
face în conformitate cu prevederile art. 92- 103 din Legea nr. 18/1991, republicată, şi
ale art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 78/2002. Documentaţia a fost întocmită conform
Ordinului Nr. 798/2005.
Evaluarea condiţiilor geologo-fizice pe structură
Structura Criş – Beșa a fost pusă în evidenţă prin lucrările seismice executate, precum
şi prin săparea sondelor 1, 2, 3, 4, 5 Beșa şi a sondei 1 Criş.
Geologic, sondele vor traversa formațiuni de vârstă Pliocenă, Sarmaţiană și
Bugloviană.
Pliocenul depus transgresiv peste Sarmaţian este interceptat în structură până la
adâncimi de 500-600 m ca o suită predominant nisipoasă cu intercalaţii de marne,
argile şi gresii. Nisipurile sunt cuarţo-litice, granule fine la grosiere, ocazional foarte
grosiere, subangulare la subrotunjite, subsferice la subelongate, slab sortate, mică,
glauconit cu intercalaţii de argile cenuşiu deschise, soft la plastică, amorfă. Urme de
gresie, cuarţo-litică, cenuşie, duritate medie, granule foarte fine la fine, subrotunjite,
subsferice, foarte bine sortată, moderat cimentată, ciment carbonatic.
Sarmaţianul este reprezenatat printr-o alternanţă de gresii, cuarţo-litice, cenuşiu-
închise la cenuşiu-deschise, friabile la duritate medie, granule foarte fine la medii,
subangulare la subrotunjite, subelongate la subsferice, slab sortate, slab cimentate,
ciment carbonatic, cu intercalații de nisipuri, cuarţo-litice, granule fine la medii,
ocazional grosiere, subangulare la subrotunjite, subsferice la subelongate, slab sortate
şi argile cenuşiu-deschise, calcaroase, plastice, amorfe. Urme: cărbune, mică, fosile,
materie organică , ocazional tuf cenuşiu-deschis, friabil-duritate medie, microcristalin,
silt.
Buglovianul este reprezentat prin argile cenuşiu-deschise, calcaroase, plastice
intercalate cu gresie cuarţo-litică, cenuşiu-deschise, ocazional albicioase, friabile la
duritate medie, cu granule transparente-translucide, foarte fine la fine, ocazional
medii şi grosiere, subrotunjite, subsferice, moderat sortate, matrice argilo-
carbonatică/ciment carbonatic şi argilă siltică, cenuşiu închisă, duritate medie,
microbloc, rar tuf cenuşiu deschis-verzui, duritate medie, microcristalin. Urme:
cărbune, mică, materie organică.
Zona seismica
7
Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul D
caracterizata printr-o valoare a perioadei de colt de Tc = 0,7 secunde potrivit
normativului P100-92 şi o valoare de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure
avand IMR=100 ani de ag=0,16g potrivit normativului P100/1-2006.
Ca incadrare climaterica, obiectivul apartine tipului climateric I conform hartii de
zonare a teritoriului Romaniei cuprinsa in STAS 1709/1-90. Adancimea de inghet este
de 80-90 cm fata de cotele terenului (conform STAS 1709-1- 90). Clima din zona
analizata se încadrează în tipul de climat continental – moderat si estecaracterizata
prin :
-6.0 0 Celsius;
sius;
Pentru forajul sondei trebuie realizate lucrări de pregătire şi organizare care constau în
amenajarea careului sondei, cai de acces, precum şi lucrări pentru protecţie mediu
aferente instalaţiei de foraj.
Realizarea investitiei necesita scoatere temporara din circuit agricol a unei suprafețe
de 7.369 mp (careul instalaţiei de foraj este același pentru ambele sonde).
CAREU SONDĂ
Pentru amenajarea careului sondei pe care se va amplasa instalaţia de foraj cu
acţionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări:
sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea
terenului după terminarea lucrărilor de foraj;
anexelor acesteia. Careul sondei se va amenaja intr-o singura platforma. Instalaţia
tehnologică - rampă de prăjini, substructură turlă şi motoare, baraca instalaţiei
precum şi sistemul de preparare şi circulaţie a fluidului de foraj vor fi montate pe o
platformă amenajată la aceeaşi cotă.
NOTA: Pentru executarea forării celor două sonde (3 si 5 Criş) se va avea în vedere
ordinea săpării, mai precis prima sondă va fi sonda 5 Criş , după care se va fora sonda
3 Criş. Pentru acest lucru, după proba de producţie a sondei 5 Criş, se vor reașeza
dalele pentru mutarea instalației de foraj în cadrul aceleiași platforme, pentru
săparea sondei 3 Criş. În acest context, redarea terenului se va face după executarea
forării şi probării sondei 3 Criş.
Coordonatele locatiei proiectate în proiecție Stereo 70 a sondelor sunt:
Sonda 5 Criș:
STEREO ’70: GEOGRAFICE:
X = 518.598 N = 46º 10’ 00,08”
Y = 476.860 E = 24 º 41’55,50”
z = 349 m
Sonda 3 Criș:
8
STEREO ’70: GEOGRAFICE:
X = 518.556 N = 46 º 09’ 58,72”
Y = 476.847 E = 24 º 41’54,89”
z = 349 m
Căi de acces:
Accesul la sondă se face din localitatea Daneş, jud. Mureş, pe drumul judeţean DJ143
care face legătura între localitatea Daneş- Criş , pe o lungime de aproximativ 6,5 km
şi se continuă pe un drum de pământ de 120 m, drum care necesită lucrări de
consolidare , conform proiectului de specialitate nr. 17/2014.
Alimentarea cu apă
Necesarul de apă tehnologică al sondei se va prelua cu autovidanja din râul Târnava
Mare, de la o distanţă de aproximativ 10 km. Procesul tehnologic privind construcţia
sondei necesită un consum de apă industrială pentru:
- necesar de apă pentru consum tehnologic (preparare fluide de foraj, preparare pastel
de ciment folosite la cimentarea coloanelor de burlane);
- necesar de apă pentru întreţinerea instalaţiei de foraj (răcire frâne troliu foraj,
curăţirea podului sondei).
Necesarul de apă pentru stoc P.S.I. va fi de 100 mc, depozitat în habe sau rezervoare
metalice care vor fi prevăzute cu manifold de tragere de 4 in racordat la o pompă
centrifugă ce va trebui să asigure un debit minim de 10 l/sec. la o presiune de 6 at.
Pomparea apei se va face într-o centură de hidranţi.
Energia
Instalaţia de foraj F125 (sau echivalentă) cu acţionare termică/independentă şi
echipată cu Top Drive.
Motorina va fi transportată cu autocisterne la locaţia sondei unde va fi depozitată în
rezervoare special amenajate.
Pentru iluminat, precum şi pentru alte utilităţi (electrocompresor, motoarele sitelor
vibratoare, etc.) se vor monta grupuri electrogene. Bărăcile care deservesc sonda vor
fi metalice şi din lemn. Cele metalice vor fi legate la centura de împământare a
instalaţiei de foraj, iar cele din lemn vor fi ignifugate la exterior şi interior.
Montajul instalaţiei de foraj se face pe fundaţii din beton armat, după decopertarea
stratului fertil. La pornirea forajului se foloseşte fluid de foraj natural-dispersat care se
va prepara la sondă.
Surplusul de fluid de foraj format se depozitează în habe metalice, el constituind şi
stoc necesar în caz de manifestare eruptivă. Ceea ce depăşeşte capacitatea de
depozitare se va transporta cu mijloace auto la staţia de fluide sau la o altă sondă în
foraj, după necesităţi. De asemenea, la terminarea sondei, în cazul în care fluidul nu
mai poate fi refolosit la o altă sondă, acesta va fi evacuat pentru eliminare totală sau
depozitare în scopul refolosirii. Detritusul rezultat se acumulează în habe semi
îngropate conform
proiectului de amenajare a careului sondei. În cazul detritusului, se va proceda similar
cu fluidul de foraj care nu mai poate fi refolosit.
Menţionăm că devizul sondei include cheltuielile legate de transportul şi eliminarea
acestor deşeuri.
9
Atât platforma careului cat si depozitul de sol vegetal sunt prevazute cu santuri de
scurgere a apelor pluviale de pe versant pentru a evita spalarea stratului vegetal si
inundarea platformei careului.
Lucrarile pentru amenajarea careului se impart in 4 categorii astfel :
- lucrari pentru amenajare terenului – terasamente ,suprastructura ,podet tubular
,demobilizare careu sonda
-lucrari pentru utilitati – drum acces la sonda- consolidare drum existent si racord la
careul sondei
- lucrari pentru protectia mediului – montare si demontare santuri ape reziduale
- montare si demontare haba ape reziduale
- montare si demontare haba detritus
- montare si demontare haba scursori
- montar si demontare imprejmuire
- redare in circuit agricol
-lucrari pentru grup social + retea distributie si iluminat – montare si demontare
Pentru colectarea apelor pluviale sint prevazute santuri colectoare de jur imprejurul
careului.
Pentru evacuarea apelor poluante,scursori de uleiuri si motorine s-au prevazut santuri
colectoare in interiorul careului pentru colectarea acestora si evacuarea lor intr-un
bazin de scursori (rezervor metalic semiingropat) avind fundul sub nivelul fundului
santurilor. Santurile colectoare pentru scursori se vor dala cu dale prefabricate de
50x50x8. Apele pluviale se vor deversa in santurile marginale ale drumului.
Dupa terminarea lucrarilor de foraj si probelor de productie si evacuarea instalatiei de
foraj, terenul utilizat se va curata si se va reda in circuit agricol prin lucrari de nivelare
arături, etc.
Pe toata durata executiei santierul va fi dotat cu panouri cuprinzind Normele de
tehnica securitatii si protectie muncii specifice operatiunilor de foraj.
CONSIDERAŢII TEHNOLOGICE
Înainte de începerea lucrărilor se vor identifica reţelele subterane în vederea
protejării, devierii sau dezafectării acestora.
Pentru realizarea unor lucrări de calitate, se va da o deosebită atenţie executării
lucrărilor de terasamente (conform STAS 2914-84) şi respectării tehnologiei de
execuţie a suprastructurii drumului şi platformei carosabile, conform STAS 6400-84
(fundaţii balast, straturi de bază) şi SR 179-95: (îmbrăcăminte din macadam).
Se vor executa mai întâi lucrările de terasamente cu asigurarea scurgerii apelor
prin santuri de pamant cu secţiunea treapezoidală, ce descarca lateral de careu , apoi
suprastructura şi lucrările de accesorii. Lucrările de terasamente se vor executa cu
precădere în perioada de timp fara precipitatii.
Pe timp friguros nu se admite ca lucrările de terasamente să fie întrerupte în faze
intermediare ale procesului tehnologic şi executarea acestora cu pământ îngheţat. În
timpul executării terasamentelor, executantul este obligat să ia măsuri pentru
scurgerea naturală a apelor, iar la întreruperea lucrărilor suprafaţa terasamentelor să
asigure scurgerea apelor spre exterior, evitându-se colectarea lor în depresiunile de pe
platformă.
10
Nu se va trece la executarea sistemului rutier îniante ca patul acestuia să atingă
gradul de compactare conform tabel 2 din STAS 2914-84 şi se va menţiona în procese
verbale de lucrări ascunse.
Întrucât stabilitatea instalaţiei de foraj depinde în special de stabilitatea şi
capacitatea de rezistenţã a terenului pe care se amplasează sonda, lucrările de
umplutură se vor executa cu maximum de acurateţă şi în strictă conformitate cu
prevederile articolelor de deviz din partea economică a documentaţiei.
Procesul tehnologic este următorul :
Suprafaţa careului pe care se efectuează lucrări de săpături şi umpluturi la cota
proiectată, se nivelează şi se pregăteşte pentru straturi superioare.
a.) - Indepartarea stratului vegetal.
b.) - Umplutura se va realiza în straturi orizontale începând de la baza taluzului,
compactarea făcându-se manual până ce se poate acţiona cu cilindrul compresor.
Grosimea stratului orizontal de pământ compactat va fi de maximum 30 cm (pentru
utilaje de compactat şi de maximum 20 cm pentru compactări manuale, aşa cum s-a
prevăzut la articolul de deviz TS.D.03).
Compactarea stratului de pământ se va face până la atingerea unui grad de
compactare de 95% - 98 %, aşa cum s-a prevăzut la articolul TS.D.07. În lipsa unui
laborator de specialitate, compactarea stratului se consideră terminată dacă la trecerea
cilindrului compresor, ruloul nu lasă urme în strat mai adânci de 2-3 mm. Aceasta
presupune trecerea cilindrului compresor de cel puţin 10 - 18 ori (depinde de natura
pământului) pe aceeaşi urmă.
Se trece la aşternerea stratului superior numai după terminarea compactării
stratului inferior.
Compactarea se face numai la umiditatea optimă de compactare a pământului
verificat ca fiind bun pentru umplutură.
c.) - La împrăştierea pământului în stratul ce urmează a se compacta se va ţine
seama de faptul că umplutura se realizează la panta de taluz necesară, indicată în
proiect (profile sau secţiuni transversale).
d.) - După atingerea cotei platformei se va proceda la finisarea (politura) manuală
a taluzurilor, conform prevederilor articolului de deviz TS.E.03 din partea economică
a proiectului.
Este interzis ca pe suprafaţa taluzată să existe gropi sau dâmburi, acestea
reprezentând o piedică pentru scurgerea laminară a apelor meteorice pe taluz şi
favorizează erodarea corpului umpluturii (cum de altfel se prevede în articolul de
deviz TS.E.03).
În cazul în care nu se respectă tehnologia de execuţie de mai sus, se pot produce
ulterior tasări pe verticala locului sau deplasări ale corpului umpluturii, care vor afecta
stabilitatea instalaţiei de foraj şi a anexelor acesteia.
La execuţia straturilor de bază şi de fundaţie ale sistemului rutier se va ţine seama
de prevederile STAS menţionate (STAS 6400-84; SR 179-95). Lucrările de executare
a îmbrăcăminţilor se vor începe numai după efectuarea recepţiei straturilor portante.
Organizarea de șantier
Datorită utilizării elementelor prefabricate, modulare, transportate de către
executant direct la amplasament, nu va fi nevoie de organizarea unui șantier de mari
dimensiuni. Organizarea de şantier se propune a se face în zona Sondei 3 și Sondei 5
Criș şi în zonele unde este ocupat definitiv terenul, respectiv în curtea sondelor.
11
Pentru depozitarea uneltelor de lucru şi obiectelor personale ale muncitorilor, se
prevede amplasarea temporară, în zona organizării de şantier, a unei barăci
transportabile.
Curăţenia în şantier
În şantier se va asigura igiena mediului. Toate gunoaiele şi resturile menajere vor
fi strânse în containere de gunoi amplasate într-un loc special amenajat şi apoi
transportate la groapa de gunoi a localităţii pe raza căreia se desfăşoară lucrările.
Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de
execuția investiției. Lucrări de dezafectare.
În realizarea lucrării vor fi folosite utilaje care vor avea un impact asupra solului
și a vegetației din fâșia de lucru reprezentată de drumul de acces și careul sondei.
Pentru amplasarea instalaţiei de foraj şi a anexelor acesteia se va afecta temporar
o suprafaţă de 6315 mp. Această suprafaţă necesară obiectivului se împarte în:
4585 mp, suprafaţă nivelată careu foraj+grup social;
1202 suprafaţă taluze
528 mp suprafaţă sol vegetal.
După terminarea lucrărilor de foraj, şi redarea ternului va rămâne o suprafaţă de
4584 mp ocupată permanent de sondă. Această suprafaţă se va împrejmui.
De asemenea, va fi amenajat un drum de acces peste locaţia drumului de
exploatare agricolă existent (care deserveşte parcelele existente), pe o lungime de 284
m, cu o lăţime de 4 m.
În prezent aceste suprafeţe sunt utilizate ca şi teren agricol (marea majoritate,
aflat în proprietatea persoanelor particulare) şi teren neproductiv / păşune degradată (o
mică parte in vestul amplasamentului, aflat în proprietatea comunei Daneş).
Terenurile se vor scoate din circuitul agricol, cu acordul proprietarilor.
După finalizarea lucrărilor şi închiderea şantierului, zona poate fi refăcută şi
trebuie monitorizată în vederea evitării apariţiei plantelor invazive. În cazul în care
apar plante alohtone, acestea vor fi înlăturate sub supravegherea unui expert botanist.
Îndeplinirea obligațiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului
va fi adusă la cunostința APM Mureș.
Se va respecta programul de monitorizare postînchidere a factorilor de mediu.
Durata realizării proiectului şi calendarul activităţilor:
Durata de realizare estimată pentru realizarea lucrărilor s-a stabilit la 12 luni.
Programul de execuție a lucrărilor va respecta "Graficul de eșalonare" și "Caietele de
sarcini" elaborate de către proiectantul general.
Verificarea lucrărilor și recepțiile se vor face conform Programului de
control al calității execuției, la care pe lângă proiectant, beneficiar și constructor,
participa și reprezentanți ai Inspecției de Stat în Construcții.
12
1.4. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA
Lucrarea având un caracter de explorare, nu există date provind producția de gaze.
Acestea vor fi disponibile doar după punerea în funcțiune și realizarea probelor de
producție.
1.5. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME
Nu se vor utiliza materii prime exploatate în perimetrul amplasamentului. Toate
utilajele vor fi aduse de către Beneficiar şi partenerii acestuia, inclusiv apele
tehnologice.
Tehnologia și utilajele folosite sunt descrise la capitolol tehnic.
13
1.6. LOCALIZAREA PROIECTULUI
Zona si amplasamentul:
Terenul necesar pentru realizarea obiectivului "Lucrări pregătitoare provizorii
pentru forajul sondei de exploatare-deschidere gaze naturale Sonda 3 și Sonda 5 Cris"
este situat în perimetrul administrativ al comunei Danes, sat Cris, judeţul Mures (conf.
plan încadrare în zonă ataşat).
Sonda se va situa la cca. 7 km sud fata de localitatea Danes si la 2,5 km fata de
localitatea Cris, jud. Mures. Accesul la sondă se face din localitatea Danes, jud. Mures
pe drumul judetean DJ 143 care face legatura intre loc. Danes, jud. Mures si loc.
Iacobeni, jud. Sibiu, pe o lungime de aproximativ de 6,5 km si se continua pe un drum
de pământ în lungime de 120 m, drum amenajat pentru sondele 1, 3 și 5 Criș.
Caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii topografice, date
climatice:
Studiu geotehnic:
Condiţiile hidrologice sunt la ora actuală mediocre, şi se impune ca în urma
lucrărilor propuse să se ajungă la condiţii hidrologice favorabile. Programul de
investigare geotehnica ce a stat la baza elaborarii studiului geotehnic, stabilit pentru
categaoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus, cuprinde 2 foraje geotehnice cu
adancimi de 6,00m, respectiv 2,00m de la cota terenului natural.
Prin forajele realizate s-a stabilit coloanele litologica la nivelul zonei de amplasare
a sondei si la nivelul patului drumului de acces.
Litologia terenului:
Coloanele litologice identificate in cadrul lucrarile geotehnice se prezinta astfel:
Foraj FG01
±0,00÷-0,50m sol vegetal (1)
-0,50÷-2,80m praf argilos nisipos, cafeniu, plastic vartos (2)
-2,80÷-4,00m nisip prafos, cafeniu, plastic consistent (3)
-4,00÷-6,00m praf argilos nisipos, cafeniu, plastic moale(4)
Foraj FG02
±0,00÷-0,70m sol vegetal (1)
-0,70÷-2,00m nisip prafos, cafeniu, plastic vartos (3’)
Pamanturile identificate se incadreaza in categoriile P3 si P4, fiind foarte sensibile
la fenomenele de inghet – dezghet, conform STAS 1709/2-90; Corespunzator
14
adancimilor studiate prin forajele geotehnice nu s-a interceptat nivelul apei freatice. S-
a observat cresterea continului de apa odata cu cresterea adancimii.
Zona seismica:
Potentialul seismic al regiunii este cel corespunzator zonei seismice de calcul D
caracterizata printr-o valoare a perioadei de colt de Tc = 0,7 secunde potrivit
normativului P100-92 şi o valoare de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure
avand IMR=100 ani de ag=0,16g potrivit normativului P100/1-2006.
Studiu topografic:
Măsurătorile s-au efectuat cu aparatura GPS South S82-V pe dublă frecvenţă.
Pentru efectuarea măsurătorilor topografice, s-a folosit ca metodă de lucru, metoda
cinematica in timp real (RTK). Ridicarea detaliilor planimetrice s-au determinat în
mod cinematic prin metodata RTK – cinematic în timp real prin utilizarea în timp real
de corecţii diferenţiate provenind de la staţia de referinţă integrată în RGN – GNSS şi
de la serviciul specializat ROMPOS.
S-au calculat punctele radiate, coordonatele au fost determinate în sistemul de
proiecţie Stereo 70, iar cotele în sistemul Marea Neagră 1975; încadrarea în sistemul
de coordonate al proiecţiei Stereo70 s -a realizat cu ajutorul GPS-ului South S82-V cu
dublă frecvenţă cotele punctelor s-au determinat utilizând metoda cinematică in timp
real (RTK).
Date climatice:
Ca incadrare climaterica, obiectivul apartine tipului climateric I conform hartii de
zonare a teritoriului Romaniei cuprinsa in STAS 1709/1-90. Adancimea de inghet este
de 80-90 cm fata de cotele terenului (conform STAS 1709-1- 90). Clima din zona
analizata se încadrează în tipul de climat continental – moderat si este caracterizata
prin :
- temperarura medie anuala : +8.5 0 Celsius;
- temperatura medie a lunii ianuarie : -6.0 0 Celsius;
- temperatura medie a lunii iulie : +20.00 0 Celsius;
- precipitaţii medii anuale : cca. 700mm;
1.7. MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT ÎN DIFERITELE ETAPE DE
IMPLEMENTARE
În urma realizării investiţiei, se vor aduce modificari permanente și temporare
(mișcări de materii prime, manevrarea materialelor prime și materialelor prime locale
(pământ, piatră, etc, organizarea șantierului, realizare drum acces, habe, barăci, alte
echipamente conform proiect tehnic). Majoritatea acestor echipamente vor fi
demontate și transportate de la locația șantierului după terminarea activităților de foraj
și montare sondă.
15
1.8. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
Cu privire la utilizarea unor resurse naturale, în perioada de execuție presupune
utilizarea apei și materialului mineral local (agregate naturale, anrocamente, etc.).
APA
Apa este utilizat în scop potabil și igienico – sanitar, de catre personalul angajat.
Nu se va face alimentarea cu apă potabilă în cadrul unui sistem de alimentare și
nici nu se evacuează ape uzate în receptorii naturali. Alimentarea personalului cu
apă potabilă se face prin transportarea acesteia în recipiente din material plastic.
Organizarea de șantier, va fi deservită de un numar suficient de toalete ecologice,
funcție de numarul de angajati care vor fi mobilizati de antreprenor.
Antreprenorul contractat pentru realizarea investiției, va avea obligația asigurării
necesarului de apă în scop potabil și a grupurilor sociale.
În ceea ce privește fluidul de foraj, acesta va fi adus de către executant și folosit în
circuit închis. Fluizii de foraj și apele reziduale vor fi stocate în habe etanșe și vor fi
transportate și procesate de către executant în locații special amenajate în acest scop.
1.9. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI
NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI
Proiectul prevede realizarea unei sonde în vederea executării unor probe de
producție. Dacă aceste probe vor confirma zăcământe de gaze naturale, se va proceda
cu extracția acestora. În această fază a proiectului însă nu putem vorbi de resurse
naturale exploatate din cadrul ariei protejate.
1.10. EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE PROIECT ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE
A ACESTORA
Protectia calitatii apelor
Utilizarea apei în scop tehnologic se face în instalații cu circuit închis. Formarea
apelor uzate are două surse și anume:
− Scurgeri accidentale datorită neetanșeităților din circuitul de utilizare a apei
tehnologice.
- Apele de zăcământ rezultate de la probele de producție, sunt separate din gaze.
După separare apele reziduale, cu un grad de mineralizare ridicat, care conțin în
principal ioni de : Ca2+, Mg2+, Na+, K+, Cl,-, SO4 2-, sunt colectate în haba
metalică. Evacuarea acestor ape se realizează cu autovidanja la un sistem de injecție
autorizat.
Santuri si rigole pentru scurgerea apelor
Ca și măsură suplimentară de protecție a calității apelor facem precizarea că
rigolele din careul sondei sunt astfel amplasate încât prin acestea să fie colectate
scurgerile accidentale, dar și apele pluviale din zonele potențial contaminate. In toate
zonele in care drumul se afla in debleu, sau la nivelul terenului inconjurator se vor
executa santuri sau rigole pentru asigurarea scurgerii apelor conform STAS 2916-
16
1987 si STAS 10796/2 –1979. In cazul rambleelor se vor lua masuri de indepartare a
apelor meteorice din zona drumului , in cazul in care evacuarea apelor din zona
drumului nu poate fi asigurata , se vor respecta prevederile din STAS 1709-1,2,3-
1990. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor se stabileste , de la caz la caz, in
functie de relief , debitul si viteza apei , natura terenului , mijloacele de executie ,
conditiile de circulatie , pentru evitarea accidentelor , in conformitate cu STAS
10796/2-1979.
Panta longitudinala a rigolelor va fi de minimum 0,25% in teren natural si de 0,1%
in cazul rigolelor pereate
În perioada de construcţie, se vor lua totuşi măsuri de prevenire a poluării
accidentale generate în perioada de construcţie.
Se va evita descărcarea în cursurile de apă sau direct pe sol a oricăror tipuri de
materiale şi substanţe, indiferent de forma de agregare, sau a deşeurilor. Pe masură ce
acestea sunt generate se va trece la colectarea imediată a acestora în saci menajeri care
se vor depozita în mijloacele de transport utilizate.
Se vor respecta următoarele cerinţe minime privind controlul aspectelor de mediu:
Să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care să producă
impurificarea apelor de suprafaţă,
Să nu deverseze în apele de suprafaţă sau subterane ape uzate, fecaloid-
menajere, industriale, substanţe periculoase sau petroliere, ape cu conţinut
toxic care conţin substanţe periculoase;
Să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele
umede deşeuri de orice fel şi să nu introducă în acestea substanţe periculoase;
Să respecte obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor de
ambalaje;
Să propună soluţii pentru eliminarea controlată a deşeurilor generate;
Să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;
Să depoziteze şi să elimine deşeurile astfel încât să nu aducă daune calităţii
amplasamentului şi să nu provoace daune calităţii apelor subterane şi
peisajului;
Protectia solului şi a subsolului
Impactul asupra solului este localizat pe suprafata destinată construirii instalaţiilor
anexe sondelor şi a drumului de acces. Sursele de poluanţi accidentali pentru sol şi
subsol sunt minimizate datorită lucrărilor şi dotărilor prevăzute. Lucrările şi dotările
prevăzute pentru protecţia solului şi a subsolului vor respecta următoarele:
• asigurarea stării tehnice corespunzătoare a utilajelor folosite atât pentru
evitarea scurgerilor de carburanţi şi lubrifianţi cât şi pentru minimizarea emisiilor în
aerul atmosferic;
17
• evitarea ocupării de terenuri suplimentare faţă de cele incluse în proiect, iar în
situaţile când acest lucru se impune din considerente de natură pur tehnică,
minimizarea lor
• depozitarea pe suprafeţe minime a volumelor rezultate din decopertări şi
săpături;
• nu se vor depozita nici un fel de deseuri direct pe pământ, necontrolat şi se vor
evita orice scurgeri accidentale direct pe sol
• se va respecta obligaţia organizării recuperării şi reciclării deşeurilor de
ambalaje;
• Se vor propune soluţii pentru eliminarea controlată a deşeurilor generate;
• Să va ţine evidenţa gestiunii deşeurilor pe fiecare tip de deşeu;
• Depozitarea și eliminarea deşeurilor se va fac astfel încât să nu aducă daune
calităţii amplasamentului şi să nu provoace daune calităţii apelor subterane şi
peisajului;
• Se vor reface terenurile afectate, se va asigura încadrarea lor în peisajul zonei
şi se va aduce la parametrii productivi şi ecologici naturali; se va monitoriza zona;
• Se vor anunţa autorităţile pentru protecţia mediului despre situaţii accidentale
care pun în pericol ecosistemul terestru şi se va acţiona pentru refacerea acestora;
Surse potenţiale de poluare a solului şi subsolului
Sursele potențiale de poluare a solului sunt:
• fluidul de foraj, detritusul și apele reziduale;
• manipularea și utilizarea carburanților și a lubrifianților;
• gospodărirea deșeurilor specifice
La executarea lucrărilor se utilizează fluid de foraj – rezultă detritus, ape reziduale
și deșeuri specifice. Aceste deșeuri reprezintă un potențial pericol de poluare a solului
datorită substanțelor pe care le conțin.
Poluanții care pot afecta calitatea solului sunt: hidrocarburile din produsele
petroliere, unele săruri (cloruri, sulfați), sodă caustică, substanțe tensioactive.
Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului
În tehnologia de realizare a forajului sunt realizate o serie de lucrări și dotări cu rol
tehnologic și de protecție a mediului cum sunt:
• Ocuparea terenului se face numai după decopertarea solului fertil. Acesta se
depozitează și apoi, la terminarea lucrărilor este folosit la refacerea amplasamentului.
• Amplasarea habelor metalice etanșe pentru colectarea reziduurilor (detritus, ape
reziduale, deșeuri de fluid de foraj).
• Sistemul de curățire a fluidelor pentru recircularea acestora, după îndepărtarea
impurităților și tratare în vederea corectării caracteristicilor acestora.
• Utilizarea unui circuit închis și sigur pentru circulația de suprafață a fluidului.
18
• Utilizarea apei tehnologice în circuit închis pentru reducerea la minim a formării
apelor reziduale.
• Realizarea rigolelor de colectare a scursorilor, protejate, pentru a nu permite
infiltrarea sau deversarea pe sol și conducerea acestor categorii de reziduuri în habele
de stocare.
• Dotarea careului sondei cu spații amenajate corespunzător pentru stocarea
substanțelor chimice folosite la prepararea și corectarea caracteristicelor fluidelor de
foraj.
• Manipularea și utilizarea substanțelor chimice și a fluidelor de foraj de către
operatori specializați.
• Amenajarea spațiilor speciale pentru colectarea și stocarea temporară a altor
categorii de deșeuri (ambalaje, deșeuri menajere, ape uzate menajere).
• Eliminarea controlată a deșeurilor specifice. Detritusul și fluidul rezidual se va
transporta de către contractorul de foraj la un depozit agreat de APM Târgu Mureș.
Eliminarea apelor rezidualese face prin injecție în sonde special amenajate.
Platformele de producție din careul sondei sunt protejate cu dale din beton, balast
sau piatră spartă.
Coloana de protecție asigură închiderea stratelor de suprafață slab consolidate și
împiedică poluarea apelor subterane.
La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale și deșeuri și se
trece la reconstrucția ecologică prin lucrări agrotehnice specifice.
Protecţia aerului
Impacturi negative asupra calității aerului de scurtă durată pot apărea numai în
cadrul etapei de construcție și sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate
lucrărilor privind realizarea propriu-zisă a obiectivelor propuse sau gaze de la
vehiculele transportatoare și de la funcționarea utilajelor necesare implementării
proiectului.
Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei
atmosferice să se păstreze la cel mai scăzut nivel posibil.
Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a arealelor de
construcție, pulverizarea cu apă a străzilor, păstrarea unei umidități suficiente a
materialelor de construcție, vehiculele care transportă materiale vor fi verificate
pentru a nu răspândi materiale pe străzi și vor avea roțile curățate de noroi la
ieșirea din zona șantierului, introducerea unor limitări de viteză pentru vehiculele
care asigură aprovizionarea cu materiale sau evacuarea deșeurilor de construcție,
stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a deșeurilor de construcție la locul de
producere pentru a împiedica antrenarea lor de către vânt și implicit poluarea aerului
din zonă.
Se va respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport
pentru încadrarea noxelor în norme și se va realiza o întreținere corespunzătoare
19
a utilajelor de construcții pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la
arderea carburanților în motoarele termice.
În condiţiile de funcţionare normală şi de respectare a instrucţiunilor de proiectare,
nu va afecta factorul de mediu aer.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcție, cele mai
importante surse de zgomot și vibrații fiind utilajele de excavare, vehiculele
transportatoare.
Poluarea sonoră și vibrațiile produse în timpul execuției sunt temporare,
încercându-se a nu se depăși limitele maxime admisibile, conform STAS-ului 10009-
88. Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea
lucrărilor de construcție pe timpul nopții (între orele 22:00 și 6:00), mai ales a celor
care implică utilaje grele. Se vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci
când acest lucru este imperativ și nu poate fi înlocuit cu o alternativă mai puțin
nocivă din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor implicate în locurile de
construcție vor evita, acolo unde este posibil, zonele rezidențiale.
Protecţia împotriva radiaţiilor
Specificul lucrărilor proiectate nu presupune utilizarea de materiale sau
utilaje care pot constitui surse de radiații. Din acest motiv nu este de așteptat ca pe
durata execuției lucrărilor, în condiții normale de execuție, să se producă emisii de
radiații.
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Impactul asupra așezărilor umane este unul nesemnificativ, deoarece investiția se
va realiza departe de zonele rezidențiale.
Cele mai apropiate localităţi sunt: Daneș şi Criș.
Pe teritoriul acestor localităţi, conform „Listei monumentelor istorice 2004,
Judeţul Mureș”, elaborată de către Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, se
regăsesc o serie de monumente care sunt prezentate în extras alăturat.
Atât datorită specificului activităţii propuse cât şi distanţei faţă de toate aceste
monumente, nu se consideră că lucrările propuse vor avea un impact negativ asupra
acestora.
În perioadele de construire şi operare a lucrărilor proiectate, datorită lipsei surselor
potenţial semnificative de poluare, nu vor fi induse efecte negative nici asupra zonelor
populate (intravilanul cel mai apropiat este localitatea Criș).
Gospodărirea deşeurilor
20
Tipuri de deşeuri:
În urma activităţilor pentru realizarea investiţiei pot rezulta, în principal,
următoarele tipuri de deşeuri:
− deşeuri de ambalaje
− deşeuri menajere.
Modul de gospodărire al deşeurilor:
Deşeurile de ambalaje sunt colectate de către executant, sortate şi predate spre
valorificare, pe bază de contract, unei firme de profil.
Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele şi evacuate prin grija executantului.
Deşeuri tehnologice din perioada de execuţie
Ca şi încadrare tipologică, acestea sunt din gama deşeurilor inerte şi
nepericuloase. Se vor produce în mod curent sau accidental prin activităţile de
construire prilejuite de lucrările propuse.
În fapt, în această perioadă, ca deşeuri tehnologice vor apărea cu predilecţie:
- deşeuri de materiale de construcţie
- deşeuri de ambalaje (carton, plastic, metalice, textile)
Deşeurile de ambalaje se vor colecta separat şi vor fi transportate în locul de
colectare, fie la locaţia organizării de şantier de unde vor urma fluxul de eliminare
prevăzut în cadrul unităţii.
Aceste deşeuri de vor fi stocate temporar dar separat pe amplasament, urmând
apoi fluxul de eliminare prevăzut de către echipa de montare - fie se vor reutiliza în
lucrări de umpluturi din construcţii, fie ca material de copertă la depozitele
neconforme de deşeuri din apropiere ce urmează a fi închise.
Ca şi volume, acestea vor fi reduse datorită naturii investiţiei, de mici dimensiuni,
cu lucrări puţine implicate pe amplasament - mare parte din pământul excavat se va
utiliza fireşte la astuparea şanţului.
Deşeurile rezultate pe perioada de funcţionare:
Singurele tipuri de deşeuri care se vor genera pe perioada de funcţionare sunt cele
rezultate în perioadele de mentenanţă.
Acestea vor fi în principal ambalaje de tipul celor mentionate mai sus care vor fi
gestionate în acelasi mod.
Realizarea lucrărilor vor fi monitorizate de beneficiar pentru a verifica modul de
respectare a parametrilor constructivi şi funcţionali şi a reglementărilor legale
aplicabile privind protecţia mediului înconjurător.
Prezentele reglementări nu sunt limitative. Dacă la execuţia lucrării sau în
exploatare apar probleme legate de protecţia mediului, constructorul şi clientul vor
stabili măsuri care să respecte legislaţia în vigoare şi să preîntâmpine poluarea.
21
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase
Utilizarea fluidelor de foraj se face în circuit închis. Prin programul de tubare se
asigură măsura împiedicării pierderii fluidului de circulație, care astfel nu poate să
ajungă în apele subterane. Instalațiile de curățire a fluidului de foraj asigură
eliminarea impurităților astfel încât să poată fi reutilizat în totalitate, iar detritusul nu
mai conține urme de fluid.
Concluzionând, măsurile luate pentru minimizarea efectelor negative ale
substanțelor toxice și periculoase sunt :
- utilizarea de substanțe cu grad redus de toxicitate, pentru prepararea fluidului de
foraj (LC50 = 800000 ÷ 900000 ppm) ;
- depozitarea substanțelor în spațiul special amenajat, în ambalaje
corespunzătoare, etichetate conform Legii 200/2000 ,
- utilizarea substanțelor se face de către un operator specializat, cu respectarea
normelor de protecție a muncii și prevenirea incendiilor ;
- utilizarea unui circuit închis și sigur pentru fluidul de foraj și protecția asigurată
de către coloanele tubate;
- folosirea unei instalații performante de curățire a fluidului de foraj, care
împiedică pierderile de fluid ce necesită a fi eliminate ca deșeu.
Protectia ecosistemelor terestre şi acvatice
În implementarea lucrărilor necesare se va ţine cont de recomandările de
specialitate pentru reducerea la minim a impactelor negative asupra ecosistemelor
naturale.
Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea continentală, în
zona colinară, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic
moderat-activ. Zona se încadrează în etajul nemoral, al pădurilor de gorun și gorun cu
fag.
Amplasamentul proiectului se suprapune cu din Situl de Interes Comunitar
ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare, și aria de importanță specială avifaunistică
ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu (toate elementele proiectul).
Pe baza studiilor de specialitate se pot propune măsuri care să reducă la minim
impactul asupra biodibersităţii.
1.11. UTILIZAREA TERENULUI
Terenul este în prezent ocupat cu culturi agricole în sistem tradițional (extensiv).
22
Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar
afectată de implementarea proiectului
2.1. DATE GENERALE PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES
COMUNITAR DIN ZONA AFECTATĂ DE PROIECT
Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea continentală, în
zona colinară, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic activ.
Zona proiectului se află în etajul colinar, vegetaţia zonală fiind alcătuită de păduri
dominate de gorun (Quercus petraea).
În zona proiectului propus se află două arii naturale de interes comunitar şi anume
ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare, respectiv ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu
(amplasamentul se află în interiorul ambelor arii protejate). Careul sondei şi drumul
tehnologic sunt situate pe terenurile agricole din apropierea drumului judeţean DJ143
Daneş - Criş (vezi hărţile de încadrare), pe care momentan se găsesc terenuri agricole.
Fig. 2. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice
Situl de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu
a fost desemnat prin HG nr. 1284 din 2007 şi reconfirmat prin HG nr. 971 din 2011 pe
o suprafaţă de 237515 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş
(14%), Brașov(35%) și Sibiu (51%).
Situl este situat inregiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasov
cuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole si paduri(in
23
compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul - ca specii principale si frasinul,
carpenul, etc, ca specii de amestec).
Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.
Aceasta zona este cea mai mare arie semi-naturala coerenta – si probabil cea mai
bineconservata – din regiunea biogeografica continentala din Transilvania. Gazduieste
efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibareste cea mai
însemnata populatie de acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) si de viespar (Pernis
apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicata fiind atinsa la sud de Valea
Hârtibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus
europaeus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de padure (Lullula
arborea) si sfrâncioc rosiatic (Lanius collurio) sunt si ele cele mai însemnate dintre
siturile din tara.
Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus),
ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) și
sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) sunt și ele cele mai însemnate dintre siturile din țară.
Populatia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativa pe plan global (peste 20
de perechi) dar este si printre primii dintre siturile din România. Este de asemenea
printre primele zece situri din tara pentru ghionoaie sura (Picus canus).
Caracteristici generale ale sitului:
Habitate Corine LandCover:
Culturi (teren arabil) N12 211 – 213, 7%
Păşuni N14 231, 35%
Alte terenuri arabile N15 242, 243, 17%
Păduri de foioase N16 311, 33%
Vii şi livezi N21 221, 222, 2%
Habitate de păduri (păduri în tranziţie) N26 324, 6%
Specii de păsări de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC prezente în cadrul ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu:
A122 Crex crex
A089 Aquila pomarina
A072 Pernis apivorus
A220 Strix uralensis
A224 Caprimulgus europaeus
A238 Dendrocopos medius
A234 Picus canus
A031 Ciconia ciconia
A030 Ciconia nigra
A080 Circaetus gallicus
A246 Lullula arborea
A081 Circus aeruginosus
24
A082 Circus cyaneus
A239 Dendrocopos leucotos
A429 Dendrocopos syriacus
A255 Anthus campestris
A339 Lanius minor
A338 Lanius collurio
A215 Bubo bubo
A060 Aythya nyroca
A151 Philomachus pugnax
A196 Chlidonias hybridus
A131 Himantopus himantopus
A023 Nycticorax nycticorax
A027 Egretta alba
A193 Sterna hirundo
A097 Falco vespertinus
A166 Tringa glareola
Vulnerabilitate:
- defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe
suprafeţe mari
- tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii
- adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
- turismul necontrolat
- amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate
- vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către
gonaci
- vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate
- braconaj
- practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
- deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului
- prinderea păsărilor cu capcane
- scoaterea puilor pentru comerţ ilegal
- împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)
- împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)
- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive
- industrializare şi creşterea zonelor urbane
- electrocutare si coliziune in linii electrice
- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din
cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă
a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini
- schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării
activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul
- cositul în perioada de cuibărire
- cositul prea timpuriu (ex. poate distruge pontele de cristel de câmp)
- arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)
25
Tip de proprietate:
Proprietăţi private şi de stat.
ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare
Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare a fost
desemnat prin OM nr. 776 din 05.05.2007, și are o suprafaţă de 85.815 hectare. Situl
este poziţionat la sud de râul Târnava Mare şi se încadrează în Podişului Târnavelor şi
parţial Podişul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se printr-un relief colina-deluros,
cu văi însoţite de terase şi lunci bine individualizate. Actuala înfăţişare a reliefului este
de podiş puternic fragmentat de văi – culoare cu interfluvii care se menţin în general în
jur de 500 – 550 m si numai în mod excepţional ajung la valori de circa 700 m.
În acest spaţiu utilizarea tradiţionala a terenurilor a păstrat o diversitate biologica
ridicata. Aria este de importanta internaţională, având în vedere ca probabil ultimele
pajişti de mare întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere
ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane si
natura, acesta rămânând neschimbată în ultimele secole.
Habitate: 6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros
(Festuco Brometalia)
6240 * Pajişti stepice subpanonice
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea
40A0 * Tufărişuri subcontinentale peri-panonice
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
cel montan şi alpin
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagns de-a lungul râurilor montane
9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene
91H0 * Vegetaţie forestieră panonică cu Quercus pubescens
91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
26
Mamifere: 1303 Rhinolophus hipposideros
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
1355 Lutra lutra
1308 Barbastella barbastellus
1324 Myotis myotis
Amfibieni şi reptile: 1166 Triturus cristatus
1193 Bombina variegata
1220 Emys orbicularis
4008 Triturus vulgaris ampelensis
Peşti: 1138 Barbus meridionalis
1146 Sabanejewia aurata
2511 Gobio kessleri
1122 Gobio uranoscopus
Nevertebrate: 1065 Euphydryas aurinia
1052 Euphydryas maturna
1074 Eriogaster catax
1078 Callimorpha quadripunctaria
1059 Maculinea teleius
1060 Lycaena dispar
1083 Lucanus cervus
1084 Osmoderma eremita
4011 Bolbelasmus unicornis
4036 Leptidea morsei
1088 Cerambyx cerdo
4028 Catopta thrips
4054 Pholidoptera transsylvanica
1014 Vertigo angustior
1032 Unio crassus
Plante: 1902 Cypripedium calceolus
1617 Angelica palustris
4067 Echium russicum
4091 Crambe tataria
4068 Adenophora lilifolia
4097 Iris aphylla ssp. hungarica
1939 Agrimonia pilosa
27
2.2. SPECII ŞI HABITATE COMUNITARE PREZENTE PE AMPLASAMENT ŞI ÎN
VECINĂTATEA ACESTUIA
Habitate și specii de plante:
Locaţia sondei proiectate este situată în apropierea drumului judeţean dintre
Daneş şi Criş, în interiorul siturilor de interes comunitar ROSCI0227 Sighişoara –
Târnava Mare şi ROSPA0099 Podişul Hârtibaciu, pe teren agricol cultivat
(momentan cu porumb). Având în vedere că toate lucrările vor fi localizate strict în zonele mai sus
menţionate, nu există pe zona amplasamentului habitate naturale valoroase care ar
putea fi afectate.
În perimetrul afectat de proiectul propus nu se găsesc habitatele de interes
comunitar listate în formularul standard al ROSCI0227 Sighişoara – Târnava Mare.
Totuşi, în apropierea zonei studiate se află fragmentele habitatului de
importanţă comunitară 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), reprezentate de Tufărișuri
de salcie (Salix triandra) (R4416), în zona de luncă a Văii Crişului din apropiere.
Nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar pe teritoriul ce va fi
afectat de proiect.
În ceea ce privește speciile de pești, amfibieni, reptile și nevertebrate, dată fiind
specificul locației, acestea nu au fost identificate în zona studiată. Păsibil însă sa fie
prezentă specia Bombina variegata, dar numai în perioade ploioase, deoarece dată
fiind topografia terenului, în zonă nu există bălți temporare (habitatul speciei).
Din cadrul celor enumerate în fişa standard a sitului, sunt prezente următoarele
specii de păsări în zonele afectate de investiție:
28
Tabelul 6. Specii de interes comunitar identificate in perimetrul proiectului
COD
NATURA
2000
NUME SPECIE
Absent
/Prezent pe
suprafata de
desfasurare a
lucrarilor
Prezent /
absent in
vecinatatea
zonei de
desfasurare
a lucrarilor
A089 Aquila pomarina A P
A338
Lanius collurio
A P
A246 Lullula arborea A P
A234 Picus canus A P
A112 Crex crex A P
Descrierea speciilor de interes comunitar prezente în zona amplasamentului
A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina
Habitat: Cuibăreşte mai ales în păduri de foioase înconjurate de zone umede sau
terenuri agricole cultivate în mod tradiţional. În nordul şi estul arealului preferă zone
umede mai întinse şi pădurile de câmpie, în Europa Centrală şi de Est însă o întâlnim
şi la altitudini de până la 1800 m.
Ecologie: Specie migratoare, o întâlnim în locurile de cuibărit între aprilie şi
octombrie. Iernează în Africa, la sud de Sahara, în Etiopia şi regiunea Transvaal. În
perioada de migraţie uneori se adună în grupuri de până la 20 indivizi în locaţii bogate
în hrană. Perechile deseori sosesc împreună la locul de cuibărit, unde se comportă
foarte teritorial. Îşi construiesc cuibul în copaci, la circa 14-15 m de sol. Cuibul este
construit din crengi, şi camuflat cu frunze verzi. Îşi refolosesc cuibul în de la un an la
altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2 ouă, incubaţia durează
până la 41 zile. Puii sunt hrăniţi timp de 58 zile, apoi încă o lună după părăsirea
cuibului. De obicei doar 1 pui supravieţuieşte.
Acvila ţipătoare mică se hrăneşte mai ales cu mamifere, dar prinde amfibieni,
reptile şi insecte, dar şi păsări mici şi de talie mijlocie. Caută hrana zburând şi
planând, deseori stă la pândă sau coboară la sol, unde se plimbă şi pândeşte prada.
Distribuţie: Această specie are o distribuţie destul de restrânsă în Centrul şi Estul
Europei. După ultimele studii reiese că România găzduieşte o populaţie importantă pe
plan global. Cele mai bune habitate sunt în centrul şi Estul Transilvaniei.
Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la
2500 -2800 (26 % din populaţia UE).
29
A234 Ghionoaie sură - Picus canus
Habitat: Poate fi întalnită într-o gamă largă de habitate, de la păduri mature de
foioase şi de amestec, până la pădurile din zone mlăştinoase şi cele de luncă de-a
lungul râurilor mari cu multe trunchiuri de copaci căzute. Este mai puţin comună în
zonele urbanizate decât ghionoaia verde, dar apare şi în livezi şi parcuri, mai ales
înafara sezonului de reproducere.
Ecologie: Specie sedentară. Strigătul mascululi poate fi auzit în aprilie, la fel ca şi
darabana acestuia. Îşi face scorbura în copaci bătrâni, la 3-5 m înălţime. Femela
depune 5-7 ouă, clocitul durează 17-18 zile. Puii sunt hrăniţi mai ales cu pupe de
furnici de către ambele sexe, părăsind cuibul în iulie. Se hrănesc mai ales cu furnici,
dar caută hrana şi pe trunchiul copacilor.
Distribuţie: Specie de ciocănitoare cu o distribuţie largă, ghionoaia sură este
prezentă în Europa centrală şi de est şi pe tot cuprinsul Asiei pana în China, în păduri,
de obicei la altitudini mai mari decat ghionoaia verde.
Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la
45.000 - 60.000 de perechi (52% din populaţia UE).
A122 Cristel de câmp - Crex crex
Habitat: Cuibăreşte în pajişti umede, fânaţe, în jurul zonelor umede şi uneori în
culturi de cereale păioase. Înafara sezonului de cuibărit deseori intră pe terenurile
agricole. Niciodată în pădure sau în stuf, dar nici în zone descoperite. Preferă
vegetaţia ierboasă de până la 50 cm înălţime. Periclitat de introducerea tehnicilor
moderne în agricultură, mai ales a cositului mecanizat.
Ecologie: Specie migratoare de noapte, însă se ştie puţin despre căile de migraţie
şi locurile de iernare. Probabil majoritatea păsărilor din Europa iernează în Africa
sub-sahariană. Părăseşte locurile de cuibărit începând cu luna august, dar exista mai
multe date despre iernarea unor păsări în vestul şi sudul Europei. În România revine
pe la mijlocul lunii aprilie. Masculul îşi marcheză teritoriul în timpul nopţilor de vară
prin strigătul crre-cree foarte puternic, cel mai frecvent în luna iunie. Se deplasează în
desişul vegetaţiei şi nu zboară aproape deloc. Foarte greu de zărit. Cuibul este
construit la sol din vegetaţie ierboasă, şi adesea periclitat de cosit sau alte practici din
agricultură. O singură pontă pe an de 8-12 ouă. Există dovezi asupra poligyniei (un
mascul se împerechează cu mai multe femele) şi de regulă puii sunt hrăniţi doar de
femelă. Puii râmân în cuib doar 2 zile, timp în care sunt hrăniţi, apoi se hrănesc
independent. Au nevoie de circa 34 zile pentru a dobândi capacitatea de zbor, timp în
care devin independenţi. Sunt păsări omnivore, se hrănesc cu insecte şi seminţe.
Distribuţie: Europa şi Asia Centrală şi de Nord, până la 120 grade Est. În Europa
de Vest s-a împuţinat ca număr în secolul 20. În România specia este distribuită mai
ales în interiorul Bazinului Transilvaniei, Moldova de Nord şi Est şi în Bucovina.
Preferă fânaţele umede, şi apare mai ales pe văile secţiunilor montane ale râurilor mai
mari (Mureş, Olt, Someş), sau pe terasele adiacente zonelor rurale din bazine montane
şi de şes.
Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la
44000 – 60000 de perechi (28 % din populaţia UE).
30
A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio
Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise,
adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde
se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru
procurarea hranei.
Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi
sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte
cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune
5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate
stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte.
Perechea depune 2-3 ponte pe an. Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un
pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din
insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar
mamifere mici şi păsări.
Distribuţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri
deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma
culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.
Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la
1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).
A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea
Habitat: Preferă zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi
dumbrăvi, apare regulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat
cald. Este prezentă în special în zone colinare şi depresiuni dar şi în zone muntoase de
altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă
semnificativ între diferitele zone ale ţării.
Ecologie: Perioada de reproducere începe odată ce păsările revin în ţară în luna
aprilie. Masculul cântă în zbor, în timp ce descrie un zbor ondulat mai pronunţat decât
ciocârlia de câmp. De asemenea, cântă şi stând pe stâlpi sau în vârful copacilor.
Femela depune 3-5 ouă în cuiburi confecţionate în adâncituri săpate în pământ, de
regulă în vegetaţia de la lizieră sau la baza arborilor. Se hrănesc pe sol, cu diverse
specii de insecte şi cu seminţe.
Distribuţie: Este o specie predominant europeană, cu o distribuţie până în Iran şi
în sudul Turkmenistanului în Asia şi nord-vestul Africii. Preferă climatul temperat şi
mediteranean, cuibărind la liziere şi în zonele împădurite. Specie migratoare,
populaţiile nordice şi central Europene migrează şi cartierele lor de iernare în se
suprapun cu arealul populaţiilor din sudul Europei, care sunt sedentare.
Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciată la
65000 - 87000 de perechi (7 % din populaţia UE).
31
2.3. SPECII ŞI HABITATE AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Prezentarea vegetaţiei actuale în perimetrul şi împrejurimile proiectului
În timpul construcţiilor se va elimina în totalitate vegetaţia din careul
proiectului (cu decopertarea solului), însă prin reconstruirea ecologică a zonei
afectate, ne putem aştepta la regenerarea covorului vegetal prin succesiune naturală
spontană, în jurul construcţiilor permanente (de întindere redusă). Nivelarea careului
nu reprezintă un impact major, suprafaţa fiind de o înclinaţie redusă.
Aşa cum s-a menţionat anterior, amplasamentul se află pe teren agricol, cu
importanţă foarte redusă în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii. În zonă au
fost semnalate habitate de interes comunitar (91E0* Păduri aluviale cu Alnus
glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)), care
însă nu intră în raza de acţiune a proiectului. Totuşi, situaţii neprevăzute ar putea duce
la afectarea acestora. Este foarte important ca aceste habitate să rămână nemodificate.
Specii
Speciile de păsări care pot fi afectate de implementarea proiectului și deranjate de
execuția construcțiilor sunt următoarele:
A338 Lanius collurio
A112 Crex crex (specia nu se află în zona studiată ci la minim 500 de metri
distanță; afectarea acesteia este foarte puțin probabilă)
A234 Picus canus
A246 Lullula arborea
A072 Pernis apivorus (specia nu a fost găsită în teren dar foarte probabil
cuibărește în zonă)
O specie suplimentară, identificată la o distanță mai mare:
A429 Dendrocopos syriacus (specia nu cuibărește în perimetrul proiectului, dar
cuibărește în zăvoiul din lunca pârâului încevinat).
Chiar dacă nici una dintre specii nu a fost identificată direct pe amplasament,
prezentăm motivele pentru care aceste specii ar putea fi deranjate:
- desfășurarea lucrărilor în perioada de reproducere – 1 aprilie – 30 iunie.
Activitățile antropice asociate șantierelor au influențe negative semnificative asupra
speciilor de păsări în perioada de cuibărire. De aceea, este foarte importantă
planificarea lucrărilor în afara acestei perioade. Această măsură se referă la toate
speciile menționate mai sus
- posibila distrugere a vegetației de tufărișuri (extrem de redusă în zona investiției,
mai mult prezentă în apropiere). Speciile folosesc tufele ca locuri de cuibărit, astfel
încât tăierea acestora are impact negativ asupra speciilor. De aceea, este foarte
importantă păstrarea tufărișurilor din apropierea locației investiției. Acesta se referă la
speciile:
32
A338 Lanius collurio
Se vor respecta măsurile de reducere a impactului recomandate în acest studiu.
2.4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES
COMUNITAR
Este foarte greu de apreciat statutul de conservare a speciilor şi habitatelor
identificate. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii sau al
unui habitat într-o anumită zonă sunt mărimea populaţiei, schimbările populaţionale
(dinamica), respectiv suprafaţa fizică acoperită de habitat şi schimbările de suprafaţă
survenite în acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investiţii, trebuie
monitorizate aceste schimbări şi pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate
posibilele efecte ale investiţiei care pot cauza schimbări negative la nivelul
indicatorilor menţionaţi.
Pentru a putea face estimări despre statutul de conservare, sunt necesare date
privind distribuţia, dinamica şi mărimea populaţiilor şi habitatelor de pe întreg
teritoriul sitului, date care se obţin doar după efectuarea unor observaţii îndelungate, a
căror rezultate sunt apoi evaluate statistic şi cu ajutorul aplicaţiilor GIS. Din păcate,
astfel de date nu sunt disponibile la momentul actual, deoarece situl de interes
comunitar nu a fost inventariat până la data realizării acestui studiu pentru a stabili
efectivele populaționale ale speciilor și suprafața habitatelor de interes comunitar.
Este evident că scopul acestui studiu nu a fost o evaluare generală a ariei protejate
la nivel comunitar, ci mai degrabă, o analiză a zonelor direct afectate de investiţie.
Concluziile studiului sunt astfel bazate pe observațiile efectuate în timpul ieșirilor în
teren în zona elementelor proiectului, și sunt extrapolate pentru a formula unele
concluzii în ceea ce privește efectul de scurtă și lungă durată a investiției.
Speciile Lanius collurio, Lullula arborea, Picus canus, identificate printre cele
care pot fi afectate de proiect, au o stare de conservare relativ bună atâta timp cât
habitatele preferate (pajiști cu tufăriș, liziere, arbori maturi și maluri de râu cu pereți
de nisip sau sol moale) nu suferă modificări substanțiale, pe arii extinse.
Speciile A089 Aquila pomarina și A072 Pernis apivorus sunt cele care sunt
vulnerabile atât datorită locațiilor favorabile pentru cuibărit, cât și din cauza
abandonării pajiștilor și a intensificării agriculturii.
Conservarea specii amintite depinde foarte mult de conservarea habitatelor
enumerate mai sus. Astfel, la nivelul ROSPA0099, conservarea acestor specii depinde
de modul în care sunt gestionate habitatele acestora din cadrul sitului.
Menţionăm, că nu există studii mai recente în zona de implementare a proiectului
care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar.
Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor
efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi
habitatelor comunitare, şi managementul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea
gradului de conservare. Din aceste motive, se recomandă o monitorizare anuală a
33
speciilor comunitare semnalate sau posibil prezente, iar datele obţinute vor putea fi
utilizate în dezvoltarea planului de management al ariilor protejate la nivel comunitar.
2.5. EVOLUŢIA PROBABILĂ A POPULAŢIILOR AFECTATE DE PROIECT
Speciile de păsări posibil deranjate (dar nu afectate direct) nu vor înregistra
scăderi ale efectivelor în cazul în care se țin cont de recomandările formulate în
prezentul studiu la efectuarea lucrărilor.
Impactul asupra speciilor şi habitatelor, precum şi măsurile de reducere a
impacturilor sunt prezentate la capitolul III. şi IV.
2.6. INTEGRITATEA ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
În zona implementării proiectului integritatea sitului poate fi afectată de o serie de
factori,printre care amintim tăierea arborilor maturi, abandonarea pajiștilor, secarea
pajiștilor umede, intensificarea agriculturii, suprapășunatul, arderea miriștilor,
abandonarea deșeurilor, etc.
Prin natura sa, considerăm că proiectul analizat nu amenință integritatea sitului în
cazul în care se respectă măsurile propuse în prezentul studiu.
2.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
IDENTIFICATE ÎN PLANUL DE MANAGEMENT
Până în prezent, aria de interes comunitar în cadrul căreia se va implementa
proiectul în discuţie nu are un plan de management elaborat, aprobat sau în
implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o
acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de
management în direcţia conservării biodiversităţii.
2.8. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIILOR PROTEJATE DE
INTERES COMUNITAR
Conform fişei standard, speciile pentru care situl a fost desemnat se află într-o
stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să
reevalueze starea de conservare a habitatelor.
Zona studiată, în general se află într-o stare de conservare medie, datorită mai
multor factori. Dintre problemele identificate subliniăm răspândirea speciilor de
plante invazive.
Situația speciilor semnalate, deși nu este cunoscută la nivelul sitului, și dispunem
doar de observații proprii, sunt prezentate sumar la cap. 2.4.
34
2.9. ALTE ASPECTE RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes
comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi construcţii în
zone extravilane, tăierea arborilor maturi, abandonarea pajiștilor, secarea pajiștilor
umede, intensificarea agriculturii, suprapășunatul, arderea miriștilor, abandonarea
deșeurilor, etc.
35
Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului
3.1. IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA IMPACTURILOR CAUZATE DE
IMPLEMENTAREA PLANULUI
Impacturile posibile identificate, şi felul în care acestea se vor manifesta din
punctul de vedere a habitatelor de interes comunitar
În locul sondei de explorare, precum și pe toată suprafața șantierului aferent se
va elimina vegetația în totalitate. Aşa cum s-a menţionat anterior, amplasamentul se
află pe teren agricol, cu importanţă foarte redusă în ceea ce priveşte conservarea
biodiversităţii. În zonă au fost semnalate habitate de interes comunitar (91E0* Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae)), care însă nu intră în raza de acţiune a proiectului. Totuşi, situaţii
neprevăzute ar putea duce la afectarea acestora. Este foarte important ca aceste
habitate să rămână nemodificate.
Identificarea şi cuantificarea impacturilor pe perioada de construcţie, operare şi
dezafectare
În timpul construcţiilor se va elimina în totalitate vegetaţia din careul
proiectului (cu decopertarea solului), însă prin reconstruirea ecologică a zonei
afectate, ne putem aştepta la regenerarea covorului vegetal prin succesiune naturală
spontană, în jurul construcţiilor permanente (de întindere redusă). Nivelarea careului
nu reprezintă un impact major, suprafaţa fiind de o înclinaţie redusă.
Este foarte important de menţionat însă, că în timpul refacerii ecologice a
zonei, practica în cazuri similare şi literatura ştiinţifică de specialitate recomandă
punerea în practică a următoarelor măsuri:
După repunerea solului fertil nu se recomandă arătura; de asemenea nu se
recomandă nici fertilizarea solului cu îngrăşăminte anorganice sau organice.
Aceste acţiuni ar facilita într-o măsură ridicată răspândirea speciilor alohtone
cu caracter invaziv, abundente pe marginea drumului (Xanthium strumarium,
Erigeron canadensis, Ambrosia artemisiifolia, Stenactis annua) şi totodată ar
favoriza şi ruderalizarea vegetației în regenerare spontană.
Se recomandă acoperirea stratului de sol refăcut după construcţii cu fân cosit
de pe pajiştile din vecinătate (astfel s-ar putea facilita regenerarea prin
succesiune naturală spontană a pajiştilor existente dinaintea lucrărilor).
După instalarea parţială a vegetaţiei se recomandă cosirea zonei:
înaintea înfloririi/fructificării, în perioada de după instalarea
speciilor pioniere ruderale și a speciilor invazive
în perioada de după înflorirea gramineelor (în a doua jumătate a
lunii august) – după edificarea acestora, cel puţin trei ani
consecutiv - astfel s-ar putea reduce răspândirea potenţială a
speciilor alohtone cu caracter invaziv mai sus menţionate.
Se vor respecta măsurile de reducere a impacturilor descrise la capitolul IV.
36
3.2. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV
Evaluarea impactului cumulativ este dificil de realizat în lipsa unor date
cuprinzătoare şi actualizate asupra populaţiilor speciilor protejate şi distribuţiei
habitatelor comunitare în cadrul sitului. Impactul cumulativ apare atunci când
impacturile unor intervenţii (chiar şi impacturi minore, nesemnificative) se cumulează
şi produc împreună impacturi semnificative asupra unei populaţii sau asupra
habitatelor. De obicei acest impact cumulativ apare la o scară mai mare de timp, ca un
efect întârziat, şi este greu de remediat dacă nu se adresează din timp.
Datorită specificului investiției, și dată fiind locația în teren agricol cu valoare de
conservare redusă, efectul impactului cumulativ asupra speciilor și habitatelor de
interes comunitar este extrem de redus, posibil a fi considerat inexistent. Cea mai
apropiată sondă se află la aproximativ 100 m, tot în teren agricol, astfel încât
cumularea impactului acestor investiții similare auspra speciilor și habitatelor de
interes comunitar este imposibilă.
De asemenea, este important şi zona la care se face referire în cadrul evaluării
impactului cumulativ. Putem vorbi despre o zonă delimitată din punct de vedere
geografic şi ecologic (de exemplu un bazin sau subbazin hidrografic) sau despre o arie
protejată, cu limite impuse de om.
În cazul prezentei lucrări am încercat să ţinem cont de cumularea impactului
asupra speciilor și habitatelor la nivelul bazinului de drenaj al pârâului Valea Crișului,
la zonele deschise naturale și seminaturale (pajiști, pășuni) unde intervențiile
antropice sunt foarte reduse. Cea mai importantă alterare aspra habitatelor în zona de
implementare a proiectului se datorează suprapășunatului și amplasării stânelor.
Recomandăm, ca prin planul de management al sitului să se analizeze pe larg
problema cumulări impacturilor diferitelor investiții, existente și anticipate, în vederea
elaborării unei strategii de conservare optime.
În final, recomandăm, ca avifauna și habitatele să fie atent monitorizate în
zona investiției, în vederea urmăririi statutului de conservare pe viitor.
Habitatele - frcvență de monitorizare - de două ori pe sezon, în primii 3 ani de la
investiție. Responsabil: beneficiarul.
Avifauna - frcvență de monitorizare - de două ori pe sezon, în primii 3 ani de la
investiție. Responsabil: beneficiarul.
Rapoartele vor fi trimise spre evaluare către Agenția pentru Portecția Mediului.
37
Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului
4.1. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI
PENTRU COMPONENTELE AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Măsurile de reducere a impactului asupra habitatelor și a speciilor de plante,
cât si asupra speciilor de păsări de interes comunitar:
Este foarte important de menţionat însă, că în timpul refacerii ecologice a
zonei, practica în cazuri similare şi literatura ştiinţifică de specialitate recomandă
punerea în practică a următoarelor măsuri:
După repunerea solului fertil nu se recomandă arătura; de asemenea nu se
recomandă nici fertilizarea solului cu îngrăşăminte anorganice sau organice.
Aceste acţiuni ar facilita într-o măsură ridicată răspândirea speciilor alohtone
cu caracter invaziv, abundente pe marginea drumului (Xanthium strumarium,
Erigeron canadensis, Ambrosia artemisiifolia, Stenactis annua) şi totodată ar
favoriza şi ruderalizarea vegetației în regenerare spontană.
Se recomandă acoperirea stratului de sol refăcut după construcţii cu fân cosit
de pe pajiştile din vecinătate (astfel s-ar putea facilita regenerarea prin
succesiune naturală spontană a pajiştilor existente dinaintea lucrărilor).
După instalarea parţială a vegetaţiei se recomandă cosirea zonei:
înaintea înfloririi/fructificării, în perioada de după instalarea
speciilor pioniere ruderale și a speciilor invazive
în perioada de după înflorirea gramineelor (în a doua jumătate a
lunii august) – după edificarea acestora, cel puţin trei ani
consecutiv - astfel s-ar putea reduce răspândirea potenţială a
speciilor alohtone cu caracter invaziv mai sus menţionate.
4.2. MĂSURILE DE MONITORIZARE A MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI
Pentru verificarea stării populațiilor de păsări de interes comunitar în perioada
post-intervenție se impune implementarea unei scheme de monitoring. Se au în vedere
speciile țintă menționate la subcapitolul 3.2.
Evaluarea va fi făcută sub formă de puncte fixe, în imediata vecinătate a
investiției. Se recomandă ieșirea de 2 (două) ori pe an, prima dată în perioada 1 aprilie
– 15 mai, și a doua oară în perioada 16 mai – 30 iunie.
Speciile de păsări se vor nota în formulare de teren împreună cu coordonatele
locațiilor acestora.
Metodologia de evaluare, fișele de teren și modalitatea de lucru vor fi realizate
conform recomandărilor / modelelor existente în literatură.
La fel, și în cazul habitatelor, se recomandă ieșirea de 2 (două) ori pe an în
sezonul de vegetație (mai - septembrie), dar acoperirea va fi totală (va fi verificată
toată suprafața investiției).
Evaluarea va fi repetată în primii 3 ani de la intervenție. Datele colectate vor fi
comparate pentru a se evidenția un eventual declin, în scopul implementării unor
eventuale măsuri necesare.
38
În timpul construcțiilor se recomadă ca respectarea măsurilor de diminuare a
impactului mai sus menționate (cap. 4.1.) să fie supravegheate.
4.3. MĂSURI DE MENŢINERE ŞI/SAU RESTAURARE A STATUTULUI FAVORABIL DE
CONSERVARE
În cazul în care stabilirea speciilor alohtone nu a putut fi împiedicat, recomandăm
consultarea unui specialist botanist în vederea elaborării unor măsuri de eliminare a
acestor specii.
În cazul în care în urma perioadei de monitorizare post-intervenție se constată o
scădere semnificativă a efectivelor speciilor comunitare, se recomandă evaluarea şi
implementarea unui set de măsuri în strânsă colaborare cu administraţia sitului pentru
facilitarea tendinţei de creştere a populaţiilor.
39
Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind
speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
5.1. METODOLOGIA FOLOSITĂ PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR
În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.
1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice
disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la
nivelul ariei studiate.
2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare
a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou –
faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.
3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluare. În cadrul acestei etape, colectarea
datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate
din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de
habitat şi înregistrarea speciilor identificate pe teren.
4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate.
Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către
beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele
măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.
5.2. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind
biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare iar
evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor
şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost finalizate. Ca urmare, informaţiile
folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile
recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru acest studiu.
40
CONCLUZII GENERALE
Date fiind caracteristicile habitatelor în zona propusă pentru investiție, și anume
tren agricol cultivat, valoarea conservativă este una destul de scăzută. În cazul ieșirilor
pe teren, în perimetrul propus pentru investiție, nu au fost identificate habitate cu
valoare conservativă ridicată (habitate comunitare), care ar putea fi afectate.
În ceea ce privește speciile de interes comunitar, în cadrul vizitelor pe teren, au
fost identificate doar specii de păsări, care ar putea interacționa cu investiția. Dată
fiind însă natura punctiformă a investiției (suprafață redusă, activitate antropică
redusă, lipsa tufărișurilor și a habitatelor de hrănire valoroase în perimetrul
construcției), considerăm că impactul asupra acestora va fi unul extrem de redus spre
inexistent. Totuși, la capitolul dedicat reducerii impacturilor, au fost date câteva
măsuri speciale, care trebuie respectate, și anume:
- lucrările se vor efectua în afara perioadei de vegetație și în afara perioadei de
reproducere a speciilor de păsări; perioada recomandată este octombrie - februarie;
- nu se vor tăia tufărișurile existente în jurul locației, pentru a se face loc
amplasării șantierului;
- suprafețele afectate de lucrări, după finalizarea acestora și după începerea
colonizării de către speciile ruderale pioniere se vor cosi de minim două ori pe an,
înaintea înfloririi speciilor, pentru a reduce abundența buruienilor și a speciilor
ruderale și invazive.
În zonă au fost semnalate habitate de interes comunitar (91E0* Păduri aluviale
cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)), care însă nu intră în raza de acţiune a proiectului. Totuşi, situaţii neprevăzute
ar putea duce la afectarea acestora. Este foarte important ca aceste habitate să rămână
nemodificate.
Considerăm că, dacă se vor respecta toate măsurile propuse în prezentul
studiu, impactul asupra speciilor și habitatelor comunitare va fi unul foarte redus, spre
inexistent.
41
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
***, 2011, Formularul standard Natura 2000
Bănărescu P., 1964: Fauna Republicii Populare Romîne, Pisces-Osteichthyes,
volumul XIII., Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti
Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001:
Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. -
Oxford University Press, Oxford.
Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A.,
2005: Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti.
Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans
and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental
Management 28 2: 267–279.
Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor
Natura 2000 din România. Risoprint. Cluj-Napoca.
Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological
Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd
edition.
Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.;
Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and
monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S.
Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.
Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure.
Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado
Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd.,
Oxford.
42
ANEXA I. - Hărţi*
Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu aria naturală protejată
* hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit
43
Harta 2. Harta topografică a zonei investiţiei
44
ANEXA II. – Fotografii
Foto 1. Imagine generală asupra zonei investiției
Foto 2. Habitate în zona investiției
45
Colectivul de evaluare a constat din:
Dr. biolog Sándor Attila
biolog Lészai István, MSc
Dr. ecolog Cristian Domşa
Expert botanist Havadtői Krisztina
46
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume/Prenume Sandor D. Attila
Adresa Dumbrava 46, Capusu Mare, jud Cluj, România
Telefon Mobil : 0740 499146
Fax 0364 113 677
E-mail [email protected]
Cetăţenia Română
Data naşterii 17.11.1973
Sex Masculin
Locul de muncă vizat /
Aria ocupaţională Universitatea Babes-Bolyai, Fac Biologie-Geologie, str. Clinicilor 5-7, Cluj
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Fac. Medicină Veterinară, Depart Parazitologie, Calea Mănăştur 3-5, Cluj
Experienţa profesională
Perioada 2011 aprilie-prezent
Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Asistent cercetare în ecologie şi protecţia mediului
Numele şi adresa angajatorului Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Fac. Medicină Veterinară, Depart Parazitologie, Calea Mănăştur 3-5, Cluj
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Protecţia mediului
Perioada 2009 octombrie-2012
Funcţia sau postul ocupat Doctorand
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Studii de biodiversitate in arii Natura2000
Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babes-Bolyai, Fac Biologie-Geologie, str. Clinicilor 5-7, Cluj
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Protecţia mediului
Perioada 2007 septembrie – 2009 septembrie
Funcţia sau postul ocupat consilier principal – Compartiment Protecţia Naturii, Sol, Subsol
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Control, consultanta protectia mediului, arii protejate, protecţia naturii
Numele şi adresa angajatorului Agenţia de Protecţia Mediu, Mureş
47
540485 Tg Mures, Podeni 1o , România
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Protecţia mediului
Perioada 2006 ianuarie-2007 august
Funcţia sau postul ocupat Consultant proiecte
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Management proiecte, arii protejate, protecţia naturii
Numele şi adresa angajatorului PF Sandor D. Attila
Str. Lacului 2A Sovata, România
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Protecţia mediului
Perioada 2001 iunie – 2006 martie
Funcţia sau postul ocupat Director conservare
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Proiecte si programe de protecţia păsărilor, arii protejate
Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologica Romana, BirdLife Romania
4300 Cluj Napoca, Str. Gh. Dima nr. 32 , România
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Protecţia mediului
Perioada 2000 ianuarie-2001 august
Funcţia sau postul ocupat Responsabil biodiversitate
Principalele activităţi şi responsabilităţi
Management proiecte, arii protejate, protecţia naturii
Numele şi adresa angajatorului Administraţia Parcului Naţional Retezat
Str. Garii 2, Deva, România
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Conservarea naturii
Educaţie şi formare
Perioada 2009-2012
Calificarea / diploma obţinută Doctor in biologie
Domenii principale studiate / competente dobândite
Biodiversitate
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, Fac. Biologie-Geologie
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
Superior, PhD
Perioada 1998-1999
Calificarea / diploma obţinută Masterat in Stiinte
Domenii principale studiate / competente dobândite
Stiinta si Politica Mediului
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Central Europeana, Budapesta, Ungaria
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
MSc
48
Educaţie şi formare
Perioada 1993-1998
Calificarea / diploma obţinută Biolog
Domenii principale studiate / competente dobândite
Biologie
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, Romania
Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare
BA
Aptitudini şi competente
personale
Limba maternă Maghiară
Limbi străine cunoscute
Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris
Nivel european (*)
Abilităţi de ascultare
Abilităţi de citire Interacţiune Exprimare
Limba Romana B2 Utilizator independent
B2 Utilizator independent
B2 Utilizator independent
B2 Utilizator independent
B1 Utilizator independent
Limba Engleză B2 Utilizator independent
B2 Utilizator independent
B2 Utilizator independent
B2 Utilizator independent
B1 Utilizator independent
(*)
Cadrului european de referinţă pentru limbi
Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de echipă, dispusă la colaborare, bună capacitate de comunicare, obiectivitate în aprecierea situaţiilor sociale, implicare în definirea şi identificarea problemelor şi soluţionarea creativă a acestora.
Competenţe şi aptitudini
organizatorice Experienţă acumulată în domeniul managementului de proiecte şi al echipei, cu
10 de ani experienta in organizarea si conducerea unui colectiv mic. Capacitate de a interpreta si valorifica informaţii prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali.
Competenţe şi aptitudini
tehnice Aptitudini tehnice în capturarea şi marcarea de mamifere şi păsări
Competenţe şi cunoştinţe de
utilizare a calculatorului Bună cunoaştere a suitei de programe Microsoft Office (Word, Excel , Outlook,
PowerPoint ), Internet
Competenţe şi aptitudini artistice
Alte competenţe şi aptitudini Recunoastere specii de mamifere şi păsări de uscat din Palearcticul de Vest
Permis de conducere Categoria B
49
Informaţii suplimentare PuMembru in Asociatii si Societati Profesionale:
membru fondator al ONG Nycticorax si ACONA
membru: Society for Conservation Biology (USA, din 2007)
Raptor Research Fund (USA, din 2007)
Lista de publicatii 4 carti (coautor/coeditor), autor la 5 capitole din carti, 40 lucrari stiintifice (din care 12 listate in ISI Web of Knowledge), 24 lucrari de popularizare. Factor de impact ISI Thompson: 9.953
50
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Lészai / István László
Adresă(e) Nr. 5/24, Aleea Padiş, 400452, Cluj-Napoca, România
Telefon(oane) Mobil: +4 0742 462 765
E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 27.05.1981
Sex M
Domeniul ocupaţional Ecologie / Conservarea biodiversităţii
Experienţa profesională
Perioada 2007 – prezent
Funcţia sau postul ocupat biolog, consultant de mediu
Activităţi şi responsabilităţi principale
- evaluări de specialitate în cadrul ariilor protejate din reţeaua
Natura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investiţii în
situri natura 2000, elaborare studii de impact şi evaluări adecvate
- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor
(PHARE; LIFE, POS Mediu) - activităţi de traducere, organizatorice şi de secretariat
Numele şi adresa angajatorului SC NaturalNet SRL
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Consultanţă în protecţia mediului
Perioada 2005 - 2007
Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte
Activităţi şi responsabilităţi principale
- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu, AFM, GEF, Defra, etc) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora - activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil - monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate
Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Conservarea biodiversităţii
Perioada 2004 - prezent
Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte, voluntar
51
Activităţi şi responsabilităţi principale
- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (AFM, GEF, Fundaţia ptr. Parteneriat, etc) - activităţi legate de custodia unei arii protejate (Fânaţele Clujului) - activităţi manageriale - campanii de mediu, strângeri de semnături, etc
Numele şi adresa angajatorului Asociaţia Transilvania Verde
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
ONG de mediu, voluntariat, conservarea biodiversităţii
Educaţie şi formare
Perioada 2004 - 2005
Calificarea / diploma obţinută diplomă Msc în ştiinţele mediului şi politici de mediu
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale
dobândite
ştiinţele mediului, politici de mediu, economia mediului, dezvoltare durabilă
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Central European University, Budapest, Ungaria
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Master în ştiinţele mediului, Msc
Perioada 2000 - 2004
Calificarea / diploma obţinută diplomă de licenţă
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale
dobândite
zoologie, morfologia plantelor şi a animalelor, citologie, anatomie, botanică, genetică, ecologie, etc.
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Licenţiat, Bsc
Aptitudini şi competenţe personale
Limba(i) maternă(e) Maghiară – limba maternă, Română – limba vorbită la nivel de limbă maternă
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
Engleză C2
Utilizator experimentat
C2 Utilizator
experimentat C2
Utilizator experimentat
C2 Utilizator
experimentat C2
Utilizator experimentat
Germană B2
Utilizator independent
B1 Utilizator
independent B1
Utilizator independent
A2 Utilizator
elementar A2
Utilizator elementar
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
52
Competenţe şi abilităţi sociale excelentă capacitate de comunicare, adaptare cu uşurinţă la diverse situaţii şi
medii multiculturale – calitate dobândită în cadrul experienţei de muncă în
Statele Unite ale Americii şi în cadrul programului de masterat, desfăşurat într-
un mediu internaţional la Facultatea Central Europeană de la Budapesta
spirit de echipă
Competenţe şi aptitudini organizatorice
capacitate de coordonore a unor proiecte care implică mai multe componente
şi o echipă eterogenă
capacitate de comunicare cu diverşi factori interesaţi pentru obţinerea unui
obiectiv comun
capacitate de sinteză
capacitate de a lucra într-un mediu multidisciplinar
Competenţe şi aptitudini tehnice
Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare medie/ medium qualification) Fotografie / realizare şi tehnoredactare a imaginilor pentru diferite scopuri comerciale, ştiinţifice sau artistice
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Microsoft Office / Open Office Adobe Photoshop, Adobe Lightroom şi programe afiliate
Informaţii suplimentare
Proiecte
Conservarea biodiversitatii prin promovarea turismului rural in microregiunea Sanpaul - Badeni, sit potential Natura 2000 (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare potenţial ecoturistic, promovare (turistică) a unei microregiuni, înfiinţare arii protejate, conservarea biodiversităţii, promovare şi management arii protejate Investigarea prezenţei dropiei în România (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare efectiv dropii în România, cooperare cu parteneri din Ungaria şi Serbia pentru conservarea speciei Estimarea populaţiei cuibăritoare de dumbrăveancă (Coracias garrulus) în România(Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare la nivel naţional a populaţiei, mediatizare Fânaţele Clujului: reluarea activităţilor de management al unei rezervaţii neglijate Biodiversitatea la Fânaţele Clujului: implicare şi mediatizare (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: management arii protejate Protecţia florei valoroase din Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: evaluare habitate şi specii, dezvoltarea unor activităţi de management, mediatizare
Competenţe şi aptitudini artistice
Realizarea fotografiilor şi prelucrarea acestora în scop artistic
Permis(e) de conducere Categoria B şi C, obţinute în anul 1999
53
Europass Curriculum Vitae
Informaţii personale
Nume / Prenume Domşa / Cristian
Adresă(e) Str. Şomcutului Nr. 286, 405200 Dej, CJ, România
Telefon(oane) 004 0364 113 677 Mobil 004 0740 242 978
Fax(uri) 004 0364 113 677
E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate(-tăţi) Română
Data naşterii 1978 Aprilie 09
Sex Masculin
Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional
Ecologie / Conservarea biodiversităţii
Experienţa profesională
Perioada Octombrie 2009 - 2011
Funcţia sau postul ocupat Studii Doctorale
Activităţi şi responsabilităţi principale
Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat
Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Cercetare
Perioada Martie 2007 – Septembrie 2008
Funcţia sau postul ocupat Forest Officer
Activităţi şi responsabilităţi principale
Coordonarea proiectului Bulgaro– Român de cartare a pădurilor (pentru Romania)
Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Conservare
Perioada Decembrie 2004 – Martie 2007
Funcţia sau postul ocupat GIS and Database Manager
Activităţi şi responsabilităţi principale
Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale, dezvoltarea bazelor de date GIS
Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Conservare
Perioada Octombrie 2003 – Decembrie 2004
54
Funcţia sau postul ocupat Coordonator de proiect
Activităţi şi responsabilităţi principale
Coordonarea proiectului de conservare pentru „Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucii”, finanţat de EEconet şi Stichting DOEN Olanda
Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Conservare
Educaţie şi formare
Perioada Octombrie 2008 – Iunie 2011
Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale
dobândite
Distribuţia spaţială a speciilor de păsări bazată pe programul român de monitorizare a speciilor comune de păsari
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Doctor în Biologie / PhD
Perioada Decembrie 2004
Calificarea / diploma obţinută Operator GIS (nivel avansat)
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale
dobândite
Curs GIS
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
ESRI România
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Nu are
Perioada Octombrie 2002 – Iunie 2003
Calificarea / diploma obţinută Masterat în Ecologie
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale
dobândite
Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Master / MSc
Perioada Octombrie 1998 – Iunie 2002
Calificarea / diploma obţinută Licenţă
Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale
dobândite
Ecologie şi protecţia mediului
Numele şi tipul instituţiei de Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca
55
învăţământ / furnizorului de formare
Facultatea de Biologie şi Geologie
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
Licenţiat / BSc
Aptitudini şi competenţe personale
Limba(i) maternă(e) Română ă
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
Engleză Proficient user
C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1
Franceză Independent user
B1 Independent
user B1
Independent user
B1 Independent
user B1
Independent user
B1
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi aptitudini organizatorice
Bun organizator şi aptitudine pentru lucrul în echipă
Competenţe şi aptitudini tehnice
Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare înaltă / high qualification) Identificarea speciilor de plante şi a habitatelor (calificare medie / medium qualification)
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Utilizator IT (avansat) Suită Office (Microsoft, OpenOffice) Baze de date (Acces, Filemaker, OppenOffice Base) GIS (ArcGIS) Photoshop, GIMP
Permis(e) de conducere Categoria B
56
Curriculum vitae Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume Havadtői Krisztina Emese
Adresă(e) str. Borsos Tamás nr. 5, Târgu-Mureş, 520065
Adresă temporară str. B. P. Haşdeu nr. 45, Cluj-Napoca
Telefon(oane) Mobil: 0747812741
E-mail(uri) [email protected]
Naţionalitate(-tăţi) maghiară
Data naşterii 20.12.1986.
Sex F
Experienţa profesională
Perioada iulie – septembrie 2010.
Funcţia sau postul ocupat voluntar în evaluarea a zece arii protejate din Munţii Trascău
Activităţi şi responsabilităţi principale
evaluarea tipurilor de habitate, întocmirea unor liste de specii
Numele angajatorului SC NaturalNet SRL
Sectorul de activitate protecţia mediului
Perioada iunie – august 2010.
Funcţia sau postul ocupat voluntar în evaluarea habitatelor din zona proiectului RMGC
Activităţi şi responsabilităţi principale
evaluarea tipurilor de habitate, întocmirea unor liste de specii
Numele angajatorului Călin Hodor
Sectorul de activitate protecţia mediului
Educaţie şi formare
Perioada 2010-
Calificarea / diploma obţinută -
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Utilizarea şi protecţia resurselor biologice
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
MSc
Perioada 2005-2008
Calificarea / diploma obţinută absolvent
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de
formare
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie şi Geologie, Secţia Biologie
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională
BSc
Aptitudini şi competenţe personale
Limba(i) maternă(e) maghiară
57
Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
Limba română B1
Independent user
B1 Independent
user B1
Independent user
B1 Independent
user B1
Independent user
Limba engleză B1
Independent user
B1 Independent
user B1
Independent user
B1 Independent
user B1
Independent user
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi sociale cooperare în grupuri multidisciplinare, coordonarea grupurilor mici de studenţi
Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului
MS Office, internet, STATISTICA 6.0 for Windows
Permis(e) de conducere cat. B
Informaţii suplimentare 2010 – Bursa Milvus: Sugár Szilárd, Havadtői Krisztina: Preferinţa de habitate pe scară mare a orbeţilor (Spalx sp.) pe Câmpia Transilvaniei şi Dealurile Clujului 28.06.2010. – 08.07.2010. – coordonarea grupurilor de studenţi pe parcursul practicii de teren de ecologie la Turulung-Vii 07.08.2010. – participare la simpozionul de protecţia mediului în cadrul programului Expo Târnava la Sângeorgiu de Pădure: „Sumar despre pajiştile xeromezofile din Câmpia Transilvaniei”
