STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - IMA Partners private/Data Room Iberdrola/04...amplasarea si realizarea obiectivului de investitie: „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE

SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE”

BETA SUD I, extravilan comuna Casimcea, judetul Tulcea

(FAZA - PLAN URBANISTIC ZONAL)

BENEFICIAR: S.C. BETA WIND S.R.L.

2010 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

Evaluare Adecvata P.U.Z. - „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare” – Beta Sud I

extravilan comunele Topolog si Casimcea, judetul Tulcea

1

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA pentru obiectivul

„CONSTRUIRE PARC DE CENTRALE EOLIENE

SI RETELE ELECTRICE DE RACORDARE”

BETA SUD I extravilan comuna Casimcea, judetul Tulcea

Faza - Plan Urbanistic Zonal

BENEFICIAR: S.C. BETA WIND S.R.L.

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2010




2

CUPRINS

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII.................................8

1. Informatii privind planul analizat ................................................................................................. 8 2. Localizarea geografica si administrativa .................................................................................... 10 3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan ...................... 12 4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan................................ 15 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ............................................................................... 17 6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan............................. 17 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin plan ................. 22 9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare a obiectivelor propue prin plan ................................................................................ 22 10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse prin plan ..... 24 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului .................................................................... 24 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar..... 28 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului ............... 30

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN............................31

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar........................................................... 31 2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ................................................................ 40 2.a. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ......................................................................................................... 40 2.b. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente in imediata vecinatate a planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar ........................................................................................... 50 3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate.......... 89 4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar ........................................ 90 5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate ............................................ 104 6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar........................................................................................................................... 112 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar................................ 113 8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor............................................................................ 113 9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.... 114 10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar ............................ 114

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ...................................................................115 1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus .................................................................. 126

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ........................................................................................... 126




3

1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramâne dupa implementarea masurilor de reducere a impactului .............................................................................................................................. 127

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu alte PP .......... 134 2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ....................................................................... 135 2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP................................................................... 136

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI...........................................................................137 1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere...................................................................... 137 2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului . 140 3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar....................................................................................................................................................... 142

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE..................................................146




4

Elaborator: S.C. As Orimex New S.R.L. – inregistrat in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, Certificat de inregistrare pentru elaborare de RM, RIM, BM, EA, RA, RS – conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009. Colaboratori: elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului Mediului si Padurilor nr. 1026/2009:

Nr. Crt.

Numele Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri de studii pentru protectia mediului:

1 Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian RM, RIM, BM, RA

2 S.C. House Construct Invest Environment S.R.L. RM, RIM, BM, RA, EA, RS

3 Biolog Vasile Andreea RM, EA

4 Ecolog Radu Stefan Robert RM, EA

5 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM

6 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

7 Ing. Blînda Antonia – Irina RM, RIM

8 Biolog Stanescu Florina

9 Ecolog Cugut Artur

10 Biolog Iordache Daniela

11 Ecolog Muntean Alina

12 Ing Despina Laurentiu

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Razvan Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected] www.expert-mediu.ro




5




6




7




8

A) INFORMATII PRIVIND OBIECTIVELE PLANULUI SUPUS APROBARII

1. Informatii privind planul analizat

Planul Urbanistic Zonal analizeaza conditiile in care se poate construi un parc

eolian pe un domeniu privat cu folosinta de teren arabil, conform Certificatului de

Urbanism nr. 218/5821 din 27.07.2009 si stabileste reglementarile specifice pentru

amplasarea si realizarea obiectivului de investitie: „Construire parc de centrale

eoliene si retele electrice de racordare BETA SUD I” – comuna CASIMCEA, judetul

Tulcea.

Elaborarea Planului Urbanistic Zonal, pentru aceasta investitie s-a realizat pe

baza analizarii zonei vizate de amplasarea turbinelor eoliene si va avea in vedere

directiile de dezvoltare economica a zonei si realizarea unei cooperari eficiente intre

investitor si administratia locala si judeteana.

Investitia propusa care va fi amplasata pe acest teren are o specificitate proprie

conferita de tipul si oportunitatea investitiei precum si de caracteristicile

amplasamentului ales.

Se propune amplasarea unui parc de turbine eoliene format din 12 turbine cu

putere nominala de 3,00 MW, platforme de montaj turbine, doua statii de conexiune.

Realizarea acestei investitii se va face in corelare cu realizarea altor investitii de

acelasi gen pe amplasamente situate in acelasi areal.

Amplasamentul este situat in extravilan intr-o zona aflata in apropierea

localitatii Corugea mai exact la o distanta de 700m de intravilanul localitatii, avand o

suprafata studiata de 459,1894 ha, din care suprafata aferenta obiectivului este de

381,7136 ha.




9

Prin zona aferenta obiectivului se defineste arealul cuprins in interiorul

cercurilor care au raza de 350 m pornind de la fiecare turbina. In interiorul acestei

suprafete vor fi permise lucrari de:

- amplasare a turbinelor, platformelor de montaj, a instalatiilor cablurilor

electrice si a drumurilor de exploatare apartinand obiectivului;

- lucrari de intretinere a culturilor agricole;

- lucrari de intretinere a echipamentelor apartinand parcului.

Parcul de turbine eoliene va fi un producator de energie electrica, energie care

va trebui transportata de la fiecare turbina spre 2 statii de conexiune, care vor asigura

parametrii specifici de preluare a energiei electrice produsa, in sistemul national de

transport al energiei electrice.

Energia colectata din statiile de conexiune se va indrepta spre statia de

transformare de 400 kV prevazuta in alt parc eolian invecinat (ALPHA N 1).

Racordul turbinelor la statiile de conexiune si a acestora la statia mare de 400

kV se va face prin cabluri electrice montate subteran, amplasate in structura –

acostamentul drumurilor de exploatare.

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica

de racordare montata subteran pana in statia de transformare. Aceste retele vor urmari

in general traseul drumurilor de exploatare existente si propuse.

Pentru functionarea turbinelor nu sunt necesare alte tipuri de dotari edilitare.

Reteaua electrica si cablurile existente in zona vor fi protejate atat in timpul lucrarilor

de executie cat si perioada de functionare. Drumurile existente si cele propuse vor fi

amenajate si echipatate functie de cerintele de utilizare.

Racordarea turbinelor la reteaua interna se va face printr-un post de

transformare propriu (transformatoare ridicatoare de tensiune pentru fiecare grup

generator). Racordul intre posturile de transformare individuale si statia electrica se va

realiza cu cabluri subterane montate la adancimea de 0,8 – 1,2 m si latimea de 0,8 m.




10

2. Localizarea geografica si administrativa

Parcul eolian este asezat in extravilanul comunei Casimcea, intr-o zona lipsita

de constructii, cu folosinta actuala de teren arabil cu destinatia propusa de teren

arabil si pasune (conform Certificatului de Urbanism nr. 218/5821/27.07.2009), la o

distanta de aproximativ 700 m fata de intravilanul localitatii Corugea .

Terenul este identificat prin:

F 12 Extravilan, T 42, A 397, T 44, A 427, T 81, A 727, A 729, conform

Certificat de Urbanism nr. 218/ 5.821 din 27.07.2009, Comuna CASIMCEA, Judetul

TULCEA .

Conform Certificatului de Urbanism nr. 218/5821/27.07.2009, in zona se gasesc

tumuli funerari, retele de irigatii si retele electrice.

In zona amplasamentului, caile de circulatie majora sunt reprezentate de cai de

circulatie rutiera – drumul judetean 222E, drumuri comunale si drumuri de exploatare

agricola.

Comuna Casimcea este situata la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222

E, la o distanta de 85 km de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de

Topolog.

Pozitionarea turbinelor s-a facut in functie de tipul turbinei folosite ca si de alte

elemente precum caracteristicile vantului, relieful, distantele de protectie si siguranta,

etc. Pentru solutia propusa, turbinele vor fi pozitionate in conformitate cu

coordonatele geografice prezentate in tabelul urmator:




11

Vedere din satelit cu pozitionarea turbinelor eoliene




12

3. Modificarile fizice ce decurg din implementarea obiectivelor propuse prin plan

In timpul perioadei de implementare a planului, se vor executa lucrarile

necesare realizarii infrastructurii parcului eolian (retea de drumuri, platforme de

montaj, statii de conexiune, retele de cabluri subterane) si montarii propriu - zise a

turbinelor eoliene.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant vegetal

va fi transportat de pe amplasament si depozitat in locurile indicate de catre

autoritatile competente.

Principala echipare edilitara noua, pe amplasament o va reprezenta reteaua

electrica montata subteran pana in statiile de conexiune. Aceste retele vor urmari in

general traseul drumurilor de exploatare existente si propuse.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de

elemente noi in cadrul peisajului, schimbari in cadrul habitatului, reprezentate de

decopertari si de prezenta utilajelor, a turnurilor turbinelor eoliene, etc.

Turbinele eoliene extrag circa 30% din energia cinetica a vantului, pe care o

transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza vantului scade cu

aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea locala cu cateva

procente a umiditatii relative a aerului.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi.

S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in

principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul

de zgomot al centralelor de ultima generatie nu reprezinta o problema la o distanta ce

depaseste in general 3 diametre ale rotorului pana la cea mai apropiata sursa

receptoare.




13

In ceea ce priveste analiza umbririi mentionam faptul ca spre deosebire de

umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore, rotorul in miscare al turbinei

va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde de pozitia geografica, de

pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile meteorologice (soare sau

nor).

Efectul de licarire se produce numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana

la pranz si este perceput numai cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce

inseamna cel mult cateva zeci de ore pe an, practic in orice configurare a parcului

eolian si topografie a locului. Prin culoarea palelor efectul este mult estompat.

Este posibila predictia cu destula acuratete orele si zilele in care efectul de

licarire apare ca si durata acestuia.

O analiza a umbririi se poate face tinand cont si de umbra fixa si umbra

intermitenta; cea totala data de turn si cea intermitenta data de pale.

Calculul celei mai lungi umbre se poate calcula pentru emisfera nordica tinand

cont de cel mai scazut punct azimutal, respectiv miezul zilei din 21 decembrie. Pentru

Tulcea zona este de aproximativ 21,1º peste orizont, deci cea mai lunga umbra va fi de

100/tg 21,1º= 259.

Se ia in considerare conceptul ca soarele nu este un punct pe cer dar e un disc a

carui amplitudine este in jur de 0,53º. Din aceasta cauza punctul complet umbrit

(definit ca punctul de la care discul solar este complet umbrit) se gaseste in conul aflat

la o anumita distanta de obiectul umbrit. Pentru un obstacol de 1 m latime, conul este

½*(tg(0.53º/2))=108 m.

Se poate estima cu destul de multa acuratete cand si pe ce perioada de timp are

loc efectul de palpaire al tubinei, si anume se poate calcula cazul cel mai nefavorabil

cu insorire permanenta, cu vant permanent, si cand vantul si rotorul turbinei urmaresc

soarele pe directia de deplasare. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui program,

avand ca date de intrare dimensiunile turbinei si locatia ei (longitudine si latitudine), o




14

metoda care prin optiunile sale produce o estimare realista a calculului efectului de

umbrire.

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai

multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand sunt

batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai in

zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai cand vantul

bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci de ore pe an,

practic, in orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Ca exemplul al

modului de vizualizare a efectului de umbrire, in continuare este prezentat un exemplu

de studiu efectuat de Win Pro pentru un parc alcatuit din turbine VESTAS V112 inalte

de 175 m pentru cateva puncte considerate ca receptori prezentate in tabelul de mai

jos:

Prezentarea grafica arata numarul de ore umbrire pe an, un calcul al valorilor

reale.

In zona cea mai afectata numarul de ore este cuprins intre 100 si 722 ore pe an,

dar din reprezentarea grafica, facuta la scara, se observa ca zonele afectate in acest

mod sunt foarte reduse, deci efectul de umbrire este foarte putin simtit, iar in

Dobrogea, zona puternic insorita acest efect ar putea fi chiar benefic in anumite limite.




15

In ceea ce priveste efectul electromagnetic al turbinelor eoliene, conform

studiului „The Health Effects of Magnetic Fields Generated by Wind Turbines ”

realizat in ONTARIO, CANADA, rezulta faptul ca la o distanta de aproximativ 3 m,

campul electromagnetic este mai mic decat cel generat de un uscator de par obisnuit.

La o distanta de 7 m fata de turbine nu a fost inregistrat nici un camp electromagnetic

generat de transportul curentului eletric prin cablurile electrice (masuratorile au

inregistrat 0,4 mG in dreptul turnului, iar valoarea acceptata este de 833 mG).

Exista 3 surse potentiale de generare a campului electromagnetic in cazul

turbinelor eoliene:

- generatorul turbinei eoliene

- transformatorul

- sitemul de cabluri subterane

In acelasi studiu se concluzioneaza faptul ca prin ingroparea cablurilor electrice

nu se inregistreaza nici un camp magnetic la nivelul solului, tensiunea in cablurile

electrice fiind de 27 kV similar cu voltajul unei retele dintr-o casa obisnuita.

4. Resursele naturale necesare implementarii obiectivelor propuse prin plan

Tipul de investitie propus se bazeaza pe generarea de energie electrica prin

valorificarea energiei eoliene. Energia eoliana face parte din categoria energiilor

regenerabile. In acest sens, zona amplasamentului a fost identificata, in baza studiilor

de specialitate cu potentialul eolian cel mai bun, care sa justifice tehnico-economic

amplasarea parcului de turbine eoliene.

In continuare sunt prezentate caracteristicile si datele de performanta ale

turbinei propuse - VESTAS V112 - 3.0 MW:

Curba de putere

Valorile curbei caracteristice de putere se bazeaza pe caracteristica de putere a




16

turbinei si pe calcule aerodinamice.

Viteza medie

(m/s) Puterea electrica

(kW) 4 106 5 243 6 417 7 640 8 940 9 1285 10 1659 11 2052 12 2447 13 2736 14 2923 15 3000 16 3000 17 3000 18 3000 19 3000 20 3000 21 3000 22 3000 23 3000 24 3000 25 3000

Tipul de obiectiv promovat de planul urbanistic zonal nu presupune

utilizarea altor resurse naturale.




17

5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Parcul eolian este situat in interiorul ROSPA 0100 Stepa Casimcea, si in

vecinatatea ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean

Distantele aproximative masurate de la turbinele eoliene pana la cele mai

apropiate zone protejate de interes comunitar sunt:

- turbina 12 – 190 m pana la ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean;

- turbina 7 – 800 m pana la ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean;

Resursa naturala ce va fi exploatata consta in energia eoliana, energie

naturala regenerabila.

6. Emisii si deseuri generate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Investitia in sine nu este sursa de poluare pentru factorii de mediu, fiind o

solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze generatoare de efect

de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil si poluant). Mai

mult decat atat, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a

emisiilor globale de gaze cu efect de sera.

In timpul realizarii obiectivului si a interventiilor de intretinere din perioada

functionarii acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanti in atmosfera,

ca urmare a functionarii motoarelor cu ardere interna si a operatiunilor necesare

realizarii lucrarilor (emisii de praf), insa aceste emisii vor fi in limite admisibile, fara

efecte semnificative asupra biodiversitatii.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Accidental pot sa apara posibilele scurgeri de lubrifianti sau carburanti care ar

putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de

transport folosite pe santierul de lucru. Aceste cazuri vor fi evitate prin metodologia




18

specifica de lucru, iar producerea unor astfel de accidente se va evita prin utilizarea

unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-

un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor asfaltice.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita orice

contact cu ambientul, vor fi precolectate in recipiente etanse si transportate in spatii

special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat.

In timpul operatiunilor de intretinere a instalatiilor eoliene, posibilitatea

aparitiei unor surse de poluare asupra factorilor de mediu este redusa, intrucat

interventiile au loc la intervale mari de timp, sunt de scurta durata, locale – la nivelul

turbinelor eoliene si nu presupun lucrari de anvergura.

7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia obiectivelor

propuse prin plan

Suprafata aferenta obiectivului este de 381,736 ha. Aceasta suprafata de teren este

impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile cadastrale.

Conform Certificatului de Urbanism, terenul pe care se va realiza obiectivul, are folosinta

actuala de teren arabil.

Principala echipare edilitara, pe amplasament o va reprezenta reteaua electrica

montata subteran pana in statiile de transformare. Aceste retele vor urmari in general

traseul drumurilor de exploatare existente si propuse.

Realizarea obiectivului impune ocuparea unor suprafete de teren dupa cum

urmeaza:




19

BILANT TERITORIAL BETAWIND CASIMCEA BETA SUD I Nr. crt. Specificatii suprafete Suprafata Ha Procent Observatii

1

Suprafata studiata

459,1894

2 Suprafata aferenta obiectivului 381,7136

3 Suprafata fundatii

12x706,5 0,8478

0,2221

4 Suprafata sapatura fundatii 12x803,84 0,9646

0,2527

Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

5 Suprafata inel suprateran 12x314 0,3768

0,1182

Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

6 Suprafata platforma transformator 12x18 0,0216

0,0056 Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

7 Suprafata statii conexiune

2x5.000 1,00

0,2619


8 Suprafata platforme montaj turbine 12x1.500 1,80

0,4715


9 Suprafata platforme de depozitare 1x15.000 1,5

0,3929 Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

10 Suprafata drumuri de judetene existente

958ml 0,0958

0,0250

11 Suprafata drumuri de judetene utilizate

5x348ml 0,174

0,0455

12 Suprafata drumuri de exploatare existente

4x14455ml 5,782

1,5147

13

Suprafata drumuri de exploatare rezultate in urma amenajarii

5x6010ml 3,005

0,7872

14 Suprafata cu care se extind drumurile de exploatare existente

6010ml 0,601


15 Suprafata drumuri de exploatare noi 5x4592ml 2,296


16 Suprafata teren scos temporar din circuitul agricol

2,0878

0,5469

Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

17

Suprafata teren scos definitiv din circuitul agricol

6,095 1,5968


Astfel, se estimeaza ca va trebui scos definitiv din circuitul de folosinta actual

urmatoarele suprafete de teren pe categorii de folosinta:

- teren arabil – 6,095 ha (scos definitiv din circuitul agricol);

- teren arabil – 2,0878 ha (scos temporar din circuitul agricol).

Suprafetele care intra in formula de calcul a indicilor urbanistici sunt cele

ocupate de inelul suprateran, platforma transformator si statiile de conexiune.




20

Procentul de ocupare a terenului P.O.T. – 0,3663%

Coeficientul de utilizare a terenului C.U.T. – 0,00366

Pentru acest gen de functiuni nu au fost luate in consideratie drumurile de

exploatare existente si amenajarile necesare acestora, precum si drumurile propuse,

platformele de montaj care dupa realizarea montajului turbinelor vor fi pastrate pentru

interventiile la turbine in caz de defectiuni sau pentru intretinere.

Raportat la suprafata amplasamentului, prezenta turbinelor nu induce un grad de

ocupare si nici un coeficient de utilizare a terenului semnificativ.

Caracteristicile fizice ale turbinelor propuse sunt urmatoarele:

• Rotor cu diametrul de 112 m

• Inaltimea turnului de maxim 144 m

• Puterea nominala de 3 MW

Suprafata construita la nivelul solului pentru o turbina este formata din

suprafata inelului suprateran Sc = 314 mp si suprafata betonata a transformatorului

fiecarei turbine Sc = 18,00 mp.

Astfel turbinele impreuna cu transformatoarele insumeaza o suprafata construita

la sol de (314 + 18) mp x 12 turbine = 3.984 mp.

Pe amplasamentul parcului BETA S I s-au prevazut doua statii de conexiune.

Racordul turbinelor la statiile de conexiune si a acestora la statia mare de 400

kV se va face prin cabluri electrice montate subteran amplasate in structura –

acostamentul drumurilor de exploatare.

Platforma fiecarei statii va avea suprafata de 5.000 mp, fiind betonata in

proportie de 30%. Statia va cuprinde transformatorii specifici si centrul de exploatare,

o constructie care poate si realizata in sistem containerizat si care va avea regim de

inaltime parter.




21

Toate obiectele din componenta obiectivului necesita executie in situ, pentru

care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri pentru pozare cabluri, turnari

beton pe loc, executare drumuri, etc.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare

existente si pe drumuri de expoatare ce vor fi nou construite.

Latimea acestor drumuri trebuie sa fie de 5m, plus rigolele de preluare a apelor

pluviale si de directionare a acestora. Panta impusa de tipul utilajelor de transport este

de maximum 6 % iar curbele trebuie sa aiba raza de giratie de 30 - 50m. Pentru

asigurarea transportului echipamentelor se vor utiliza drumurile de exploatare

existente care vor fi consolidate si amenajate conform normelor specifice.

• Suprafata acestor drumuri de exploatare existente este de 5,782 ha suprafata

care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi schimba

destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune. Accesul la amplasamentul

fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare nou amenajate pe terenul

agricol.

• Suprafata drumurilor de exploatare existente in urma amenajarii este de 3,005

ha

• Suprafata cu care se imbunatateste calitatea drumurilor existente este de

0,601ha.

• Suprafata totala a drumurilor de exploatare noi este de 2,296 ha.

Drumul va avea o latime de aproximativ 5 m, iar forma si tipul de rigole sunt

prezentate in continuare cu raza de giratie de 30- 50 m.

Suprafata platformei de depozitare este de 15 000 mp si va fi ocupata temporar

pe perioada lucrarilor de construire.




22

8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea obiectivelor propuse prin plan

Statia de transformare va fi de tipul 400 kV conform rezultatelor studiului de

solutie si va fi amplasata in cadrul parcului eolian ALPHA N 1. Racordul statiilor de

conexiune la statia mare de 400 kV se va face prin cabluri electrice montate subteran

amplasate in structura – acostamentul drumurilor de exploatare.

9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei

de implementare a obiectivelor propue prin plan

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului

a. Etapa de proiectare (studiul de fezabilitate, proiectul tehnic): 15.09.2008-

15.09.20010

b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua

etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete

durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri):

Etapa 1: pregatire realizare parc eolian: 15.07.2011-15.11.2011 care consta in:

- realizarea drumurilor de exploatare;

- realizarea platformelor de montaj;

- realizarea platformelor de depozitare;

- realizarea platformelor pentru statiile de conexiune;

- montarea cablurilor subterane;

- montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriuzisa a parcului: 18.11.2011-18.01.2016 care consta

in:

- realizare sapatura pentru fundatie;

- montarea sistemului de ancorare al turnului;

- turnarea betonului in radier;




23

- montarea sectiunilor turnului;

- montarea nacelei;

- asamblarea palelor;

- liftarea si fixarea rotorului;

- echiparea statiilor de conexiuni;

- punere in functiune si testare;

- restaurare site.

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare – pe o perioada de 25 ani

- operare, mentenanta

d. Etapa de dezafectare




24

10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii obiectivelor propuse

prin plan

Nu vor exista activitati generate direct de implementarea parcului, in afara

activitatilor implicite si strict necesare cum sunt activitatea de supraveghere si

mentenanta a parcului eolian si activitatea de monitorizare a biodiversitatii.

11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic,

deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza

de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu

doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor

aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor

solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele

sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si

da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de

manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de

directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe

directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.




25

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai

ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele

rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este

transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina

eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au

viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui

multiplicator de viteza, insa sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se

poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.

Obiectivul va fi alcatuit dintr-un numar de 12 agregate eoliene, de putere

unitara de 3,00 MW.

Turbina VESTAS V112 - 3.0 MW are un rotor cu un diametru de 112 m si este

echipata cu un generator cu o putere nominala de 3,0 MW.




26

Figura: exemplu de rotor

Pe scurt, procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin

miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un

generator electric asincron.

Noul convertizor cu care este dotata turbina asigura un randament stabil al

eolienei. Asociat unei strategii de exploatare flexibil, el permite obtinerea unei

productii de energie mai mari, prin cresterea puterii in conditii favorabile.

Nacela este mult simplificata, iar noua tehnologie utilizata permite ca si

convertizorul de putere sa fie integrat in planseul nacelei pentru a lasa liber spatiul de

lucru pentru asigurarea mentenantei componentelor.

Castigul obtinut din punct de vedere al spatiului este in concordanta cu ultimele

reglementari privind standardele de referinta privind ergonomia si securitatea in

nacela. In acest mod sunt posibile diverse activitati de mentenanta fara sa compromita

securitatea.

Turbina prezinta facilitatea de a functiona intr-un regim de incarcare redus ceea

ce-i ofera o securitate suplimentara in zonele nefavorabile, in care exista rafale

violente de vant, cu sectoare de vant iesite din limitele obisnuite. Acest mod de

functionare permite eolienelor sa se protejeze automat impotriva unei uzuri

susceptibile de a distruge sau de a reduce durata de viata a eolienei.




27

Pentru eolienele analizate, sistemul de racire este utilizat de asemenea si ca

sistem de preincalzire, evitand formarea de condens.

Odata cu repornirea eolienei la temperatura scazuta, componentele principale ca

generatorul, multiplicatorul, convertizorul si sistemul hidraulic al palelor sunt incalzite

prin intermediul circulatiei aerului cald prin sistemele de racire.

Turbina este disponibila cu un sistem de ungere automata, cu viteza variabila.

Turbinele V 112-3 MW sunt disponibile cu numeroase optiuni specifice care le

permit acoperirea exigentelor din punctul de vedere al functionarii si al protectiei

mediului:

- analiza si supravegherea conditiilor de functionare;

- marcarea palelor;

- lampi de balizaj aeronautic;

- detector de fum,

- sistem de stingere a incendiului in nacela;

- functionarea pana la temperaturi de – 30 0C;

- sistem de detectare a ghetii.

Astfel noile turbine sunt dotate cu sisteme „Cooler top” de protejare a mediului

inconjurator. Acest sistem inovator reduce consumul de energie si diminueaza

emisiile sonore si permite prin sistemul de racire utilizarea eolienelor la altitudine in

diferite locatii.

Turbina este astfel construita incat, in ciuda dimeniunilor sale mari permite

utilizarea sa in diverse locuri cu viteze moderate ale vantului, respectand de asemenea

normele si limitarile impuse de transportul in zona de ansamblare.

Eoliana VESTAS V 112 este o eoliena putin zgomotoasa la viteze nominale, si

mult mai putin zgomotoasa la viteze scazute, comparativ cu alte tipuri de turbine. A

fost proiectata sa functioneze in diferite regimuri, configurabile in functie de cerintele

de zgomot ale zonei.




28

Turbina include un sistem automat de orientare a rotorului dupa directia

vantului in combinatie cu sistemele OptiTip si OptiSpeed de modificare a unghiului

palelor, pentru a mentine constanta (la viteze mari ale vantului) si optimiza (la viteze

mici ale vantului) puterea generata. De asemenea, cele doua sisteme participa la

minimizarea nivelului de zgomot al turbinei.

12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria

naturala protejata de interes comunitar

Elaboratorul are cunostinta de existenta in zona Rahman - Casimcea, de urmatoarele planuri sau proiecte, aflate in diferite stadii de reglementare.

Amplasare aproximativa a ansamblului eolian raportat la Ariile Protejate Natura 2000




29

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD II”, com. Casimcea,

judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – NORD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD I”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD II”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. CAS Regenerabile S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – NORD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef. Alpha Wind S.R.L. - Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea iar turbina WEA 9 este inclusa si in SCI Podisul Nord Dobrogean.

PUZ „Parc eolian,instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”, „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV” - com Casimcea - Judetul Tulcea; S.C. Blue Energy S.R.L. - Parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea

Construire parc eolian cu turbine pentru producerea energiei electrice, racordarea la sistem energetic national” extravilan com. Casimcea; S.C. Electricom S,A - Parcul eolian este amplasat integral in interiorul SPA Stepa Casimcea si doua turbine in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – SUD III”, com. Casimcea, judetul Tulcea, Benef. CAS Regenerabile S.R.L. - Parcul eolian este inclus partial in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea.

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud III” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud II” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord I” comuna Topolog, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in afara ariilor protejate

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord II” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L. - parcul eolian este amplasat infara ariilor protejate cu exceptia unei turbine situate la limita interioara a SCi Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea

PUZ “Construire parc eolian si racord la sistemul energetic national”, comuna Topolog judetul Tulcea, Benef. Dinamic 99 Agro S.R.L. Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate cu exceptia unei turbine situate la limita SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Dunarea Veche Bratul Macin

PUZ “Construire parc eolian, amplasare turn cu anemometru, racordare la sistemul energetuc national, comuna Casimcea, jud Tulcea Benef. DMS Wind Energy S.R.L. Parcul eolian este situate inafara ariilor protejate

„Parc Eolian” comuna Dorobantu-Topolog, comuna Dorobantu si comuna Topolog, Benef S.C. Land Power S.R.L. Parcul eolian este amplasat partial in Arii Protejate de Interes Comunitar (10 turbine incluse in SCI Podisul Nord Dobrogean si o singura turbina inclusa in SPA Padurea Babadag).

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 2, comuna Topolog, Benef. S.C. Ecoprod Energy S.R.L. - Parcul eolian este situat partial (4 din 7 turbine) in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean




30

“Dezvoltare Parc Eolian” –Topolog 3, comuna Topolog, Benef S.C. Total Electric S.R.L. - Parcul eolian este situat in SCI Podisul Nord Dorbogean

PUZ „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice de racordare – BETA Sud I” com. Casimcea, judetul Tulcea; Benef S.C. Beta Wind S.R.L. - Parcul eolian este situat in interiorul SPA Stepa Casimcea

PUZ “Construire parc de turbine eoliene si retele electrice de racordare – Nord III” comuna Topolog si comuna Casimcea, judetul Tulcea, Benef. S.C. Beta Wind S.R.L. - parcul eolian este amplasat in interiorul SPA Stepa Casimcea

“Parc eolian, drumuri si retele electrice” – comuna Topolog, Benef S.C. SEHER EOL S.R.L - parcul eolian este inclus in interiorul SCI Podisul Nord Dobrogean

13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului

Nu au fost solicitate alte informatii de catre autoritatea competenta pentru

protectia mediului.




31

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA OBIECTIVELOR

PROPUSE PRIN PLAN

1. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar

Parcul eolian alcatuit din 12 turbine este amplasat in totalitate in interiorul ariei

de protectie speciala avifaunistica Stepa Casimcea.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la cele mai apropiate

turbine ale parcului pana la Ariile Protejate de Interes Comunitar din vecinatate sunt:

- turbina 12 – 190 m pana la SCI Podisul Nord Dobrogean;

- turbina 7 – 800 m pana la SCI Podisul Nord Dobrogean.

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de ariile Protejate de Interes Comunitar




32

Parcul eolian este situat in intregime in SPA Stepa Casimcea, iar turbina 12

este situata la o distanta de 190 m fata de limita ROSCI 0201 Podisul Nord

Dobrogean. Din aceste considerente, prezentam in continuare caracteristicile celor 2

situri conform Formularelor Standard din anexele Ord. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, respectiv anexele

H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în Romania.

• ROSPA0100 - Stepa Casimcea a fost declarata arie protejata conform H.G.

1284/2007 si acopera o suprafata de 22 226.1 ha; 99 % din aceasta se afla pe

teritoriul judetului Tulcea. Situl este desemnat ca IBA conform urmatoarelor

criterii elaborate de BirdLife International: C1, C6.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop

Conserv Izolare Global

A402 Accipiter brevipes 3-4 p 30 i A A C A A255 Anthus campestris 3600-

5000 i C A C B

A404 Aquila heliaca 1 p A A B A A089 Aquila pomarina 1 p 100-300 i C B C B A133 Burhinus oedicnemus 40-50 p C B C B A403 Buteo rufinus 20-24 p B A C A A243 Calandrella

brachydactyla 600-700 p C A C B

A080 Circaetus gallicus 9-10 p B A B A A082 Circus cyaneus 90-100 i 150-200 i D B C B A083 Circus macrourus 60-70 i C B C B A084 Circus pygargus 120-150 i B A B A A231 Coracias garrulus 60-70 p C A C B A429 Dendrocopos

syriacus 70-80 p C C B

A379 Emberiza hortulana 10-20 p D B C B A511 Falco cherrug 1-2 p A A B A A103 Falco peregrinus 4i C B C B A097 Falco vespertinus 29-36 i 200-300 i C B C A




33

A321 Ficedula albicollis 200i D B C B A092 Hieraaetus pennatus 30-40 i C B C A A338 Lanius collurio 400-500 p C B C B A339 Lanius minor 210-240 p C B B A A246 Lullula arborea 300-350 p D A C B A242 Melanocorypha

calandra 220-2500

i C A C B

A073 Milvus migrans 2-3 p C A B A A533 Oenanthe pleschanka 4-20 p C A C B

Caracteristici generale ale sitului COD % CLC TIPUL HABITATULUI N09 5 321 Pajisti naturale, stepe N12 52 211-213 Culturi (teren arabil) N14 19 231 Pasuni N16 15 311 Paduri de foioase N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) N26 7 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)

Calitate si importanta:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.

Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28

b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 37

c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Falco vespertinus Accipiter brevipes

Hieraaetus pennatus Falco peregrinus Circus cyaneus

Aquila pomarina Ficedula albicollis Circus macrourus Circus pygargus




34

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus

Falco cherrug Falco vespertinus

Aquila heliaca Antus campestris Accipiter brevipes

Calandrella brachydactyla Buteo rufinus

Milvus migrans Dendrocopos syriacus Emberiza hortulana

Pernis apivorus Lanius collurio Lullula arborea

Oenanthe pleschanka Lanius minor

Melanocorypha calandra Burhinus oedicnemus

Circaetus gallicus Galerida cristata Aquila pomarina

Activitati antropice, consecintele lor generale şi suprafata din sit afectata Activitati şi consecinte în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl 100 Cultivare B 55 - 140 Pasunatul A 5 - 502 Drumuri, drumuri

auto A 5 -

Activitati şi consecinte în jurul sitului 100 Cultivare B 45 0 140 Pasunatul A 5 - 400 Zone urbanizate,

habitare urbana B 20 -

• ROSCI 0201– Podisul Nord-Dobrogean se intinde pe o suprafata de 87,229 ha pe

teritoriul judetului Tulcea, incluzand urmatoarele tipuri de habitate: Cod

Habitat Denumire Habitat Procent de

Ocupare 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-

Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1%

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2% 91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01% 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9% 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001% 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1% 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25% 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7% 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6% 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02%




35

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere (Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Sicista subtilis,

Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii),

reptile si amfibieni (Bombina bombina, Testudo graeca, Elaphe

quatuorlineata),

nevertebrate (Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar,

Bolbelasmus unicornis),

plante: Potentilla emilii-popii (cinci degete), Centaurea jankae, Moehringia

jankae (moeringie), Campanula romanica (clopotelul dobrogean),

Himantoglossum caprinum (ouale popii).

Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa

galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia (cinstetul),

Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa), Paeonia tenuifolia

(bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca, Agropyron cristatum ssp.

brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea,

Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides, Celtis glabrata, Cephalanthera rubra,

Corydalis solida ssp. slivenensis.

Dianthus nardiformis Anacamptis pyramidalis Corydalis solida ssp.slivenensis

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion

lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-

Kochion.




36

In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta

Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999;

Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel

national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile regionale

specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae – Festucetum

valesiacae, Bombycilaeno – Botriochloetum ischaemi, subasociatiile dobrogicum ale

cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli

Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976).

Alte caracteristici ale sitului:

Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca SCI

distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost adaugat

in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil si la nivel

national - aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata din respectiva

provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de specia amenintata la

nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic

deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Dobrogei au mai intervenit si alte

modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate de catre Comisia

Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial calculate ale acestora

pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ ca subtipuri.

Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta sitului,

modificarile intervenite fiind in special datorita:

- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha

- neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care

suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective 60%

fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulata la

habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.




37

- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de

includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer si

gorun, in care se incadreaza ca subtip.

- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la

habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date a

majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma actualizata.

In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost

identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv:

↔ Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea – cea mai mare parte a

ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in sit ;

↔ Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea;

Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-

popii.

In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante

superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista

rosie europeana (***).

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta

nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la

nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general al

comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o

suprafata de 658,33 ha.

Calitate si importanta:

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel

mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de

95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa

(24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de interes comunitar, sunt




38

dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak

woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de

habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate

forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha

(0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta comunitara sunt, de asemenea

reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter

endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile din

aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din

subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si

pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza situl reuneste cea mai

mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial (Subtipul de habitat

417683 din habitatul 91M0; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724

din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date

PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul

34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723; 91MO –subtipul

41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel

national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul

31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe

Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru

descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase

asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita, 1970)

conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere stiintific.




39

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in care

este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la

acesta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la maximum

60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea, 10000 in judetul

Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte zone ale tarii, insa in

general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului intensiv, in special in

bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in general stepe tipice,

climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru

acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un procent satisfacator

pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul Tulcea, unde

exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.

Vulnerabilitate:

Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt

reprezentate in ordine descrescatoare:

- vanatoarea, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri

de vanatoare.

- scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre

speciile de Quercus sp. si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele

mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.

- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele

din tipurile 6290 si mai putin 40DO.




40

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai

fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a

planului, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes

comunitar

Studiul asupra biodiversitatii s-a efectuat atat pe amplasamentul Parcului Eolian

Beta Sud I cat si in in zona din imediata vecinatate a acestuia, ce poate fi afectata de

implementarea proiectului.

Compozitia biodiversitatii in aceste zone este consecinta practicarii agriculturii

intensive - una din activitatile economice de baza pentru locuitorii comunei Casimcea.

Astfel, procesul de antropizare se reflecta acut la nivelul compozitiei faunistice si

floristice, agroecosistemele si comunitatile de plante ruderale fiind caracteristice

zonei analizate.

2.a. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata planului, mentionate in

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Amplasamentul parcului este in intregime reprezentat de terenuri arabile.

Pe amplasamentul parcului eolian nu sunt prezente specii de plante,

habitate prioritare, aspect justificat si prin faptul ca amplasamentul are folosinta de

teren arabil si nu face parte dintr-un Sit de Importanta Comunitara.




41

Imagini reprezentative pentru zona analizata

Nu au fost observate in cadrul amplasamentului cuiburi sau galerii care sa

indice prezenta unor populatii de mamifere, amfibieni, reptile sau nevertebrate

precizate in cadrul Fomularului Standard pentru SCI Podisul Nord Dobrogean aflat in

vecinatate.

Date fiind interventiile periodice ale utilajelor agricole in zona precum si

modificarile aduse solului si vegetatiei, amplasamentul nu reprezinta o zona propice

pentru cuiburit, odihna si adapost pentru speciile de avifauna pentru care a fost

declarat SPA Stepa Casimcea sau pentru speciile de fauna din cadrul SCI Podisul

Nord Dobrogean aflat in vecinatate.

Compozitia calitativa scazuta a biodiversitatii pe amplasament reprezinta o

consecinta directa a impactului antropic exercitat prin lucrarile agricole regulate

asupra acestor terenuri.

In ceea ce priveste avifauna, enumeram in continuare speciile observate pe

suprafata amplasamentului, mentionate in formularul standard al SPA Stepa

Casimcea:

Anthus campestris – fasa de camp – mentionata in Formularul Standard la

punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE.




42

Calandrella brachydacyla – ciocarlia de stol - mentionata in Formularul

Standard la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE.

Falco vespertinus – vanturel de seara - mentionata in Formularul Standard la

punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE.

Galerida cristata – ciocarlan – mentionata in Formularul Standard la punctul

4.2. Calitate si importanta (populatii cuibaritoare pentru care este important

situl)

Melanocorypha calandra – ciocarlia de baragan - mentionata in Formularul

Standard la punctul 3.2.a Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei

Consiliului 79/409/CEE.

Speciile mentionate anterior pot ajunge pe suprafata amplasamentului studiat

pentru hranire, in special in perioadele cand se lucreaza solul - cand sunt scoase la

suprafata, o serie de insecte, larve si anelide ce traiesc subteran sau in perioadele de

semanat si recoltat cand terenul abunda in seminte. Aglomerarile de passeriforme si

insecte in aceste perioade pot atrage la randul lor specii de rapitoare, componente ale

verigilor trofice superioare, pentru arealul analizat.

Informatii referitoare la populatiile speciilor observate pe suprafata

amplasamentului, conform Formularului Standard al SPA Stepa Casimcea: Specie Populatie

Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop Conserv Izolare Global

Anthus campestris - 3600-5000 i - - C A C B Calandrella

brachydactyla - 600-700 p - - C A C B

Falco vespertinus - 29-36 i 200-300 i

C B C A

Melanocorypha calandra

- 220-2500 i - - C A C B

Galerida cristata*

- - - - - - - -




43

Unde: POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei în sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos: • A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii: • A: conservare excelenta = elemente în stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, • B: conservare buna = elemente bine conservate indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente în stare medie sau partial degradata si usor de refacut, • C: conservare medie sau redusa IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei: • A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspândire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna, • C: valoare considerabila.

*Datele continute in Formularul Standard al SPA Stepa Casimcea nu ofera informatii

referitoare la populatia de ciocarlan – Galerida cristata, iar pe amplasament nu au fost

gasite cuiburi ale speciei, astfel incat colectivul elaborator nu poate decat sa realizeze

o estimare a populatiei din zona de studiu, pe baza observatiilor in teren si a

experientei acumulate. Aceste date sunt prezentate centralizat in cadrul punctului 5 -

”Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate”.




44

In cele ce urmeaza, sunt prezentate date referitoare la ecologia si biologia

speciilor de fauna mentionate in Formularul Standard al SPA Stepa Casimcea,

observate pe suprafata amplasamentului in vederea hranirii:

1. Anthus campestris – fasa de camp

Dimensiuni - Marime: 16 – 18 cm - Anvergura aripi: 25 – 28 cm Status - nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform

Listelor Rosii IUCN Distributie - Oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand mai putin de jumatate

din arealul global de distributie; raspandita din Spania pana in Mongolia - Efectivul populatiilor cuibaritoare din Europa este mare, numai in tarile UE

populatiile insumand 440 000 – 740 000 perechi - Specia ierneaza in Africa Subsahariana Habitat - De la regiunile mediteraneene la stepe - Prefera terenurile uscate, dar nu aride; habitatele preferate tind sa fie localizate mai

degraba in zone de ses continentale insorite - Evita terenurile abrupte sau pietroase, obstacole constand in corpuri de apa, zonele

cu vegetatie inalta, padurile, zonele umede, terenurile agricole sau tufarisurile Biologie - Reproducerea incepe in mai-iunie; - Cuibareste pe sol, in cavitati putin adanci/ scobituri, adesea sub smocuri de

vegetatie; cuibul este o cupa alcatuita din tulpini si frunze, captusit cu material vegetal si par/blana; prezinta o deschidere laterala orientata de regula catre nord sau est; cuibul este construit mai mult de femela

- Ponta: 4 – 5 oua, incubate cca. 12 zile de catre femela




45

- Hrana: insecte si seminte, mai ales iarna; se hraneste pe sol si printre vegetatia scunda

- migratoare Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

2. Calandrella brachydactyla - ciocarlie de stol

Dimensiuni - Lungime: 13 – 14 cm - Anvergura aripi: 25 – 30 cm Status - nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform

Listelor Rosii IUCN Distributie - larg distribuit in regiunile Mediteraneene din Europa si Africa de N pana spre

centrul Asiei - populatia europeana a fost estimate la 2.3 – 3.6 milioane perechi, din care 97% se

regasesc in Peninsula Iberica Habitat - regiuni aride cu covor vegetal scund, rasfirat, pe terenuri pietroase sau nisipoase,

terenuri neprelucrate, pasuni xerofile Biologie - Migreaza (cu exceptia populatiilor din Grecia); ierneaza in principal in regiunea

Sahel din Africa




46

- In Europa de SE, ponta este depusa incepand cu mijlocul lui Aprilie; zborul nuptial este insotit de cantece ale masculului la inaltimi de 30 -50 m;

- Cuibul este construit de catre femela din vegetatie erbacee, radacini, captusit, asezat direct pe sol, intr-o mica adancitura, de regula sub arbusti, tufarisuri sau smocuri de vegetatie inalta;

- Sunt depuse 2 ponte ce variaza intre 2 -5 oua, rar 6; - Cloceste numai femela, incepand cu ultimul ou depus, 11 -13 zile; - Puii sunt ingrijiti de catre ambii parinti; principala amenintare consta in pradarea

cuibului de catre serpi si distrugerea acestuia de catre turmele de animale domestice - Maturitatea sexuala atinsa la 1 an - Hrana: in principal nevertebrate (Coleoptere, Hemiptere, melci) pe timp de

primavara, dar si seminte si alte vegetale in alte sezoane; isi culege hrana de pe sol. Amenintari - Intensificarea agriculturii, pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

3. Falco vespertinus - vanturel de seara




47

Femela Mascul

Dimensiuni - Lungime: 28 – 34 cm - Anvergura aripi: 65 – 76 cm Status - aproape amenintata (Near Threatened - NT) pe Listele Rosii IUCN Distributie - Cuibareste in Europa de Est si de Vest, Asia Centrala si Nord – centrala; ierneaza -

in Africa de Sud - Populatia la nivel mondial a fost estimata la 300 000 – 800 000 indivizi, iar la nivel

European de 26 000 – 39 000 perechi Habitat - Terenuri joase, deschise, cu arbori si abundenta mare insecte, inclusiv zone de stepa

si silvo-stepa, paduri deschise, pasuni, terenuri cultivate, zone mlastinoase, luminisuri de padure

- In Europa nu se intalneste la altitudini mai mari de 300 m; - Prefera cuiburile din coronamentul arborilor; pentru hranire, pot utiliza ca puncte de

observatie stalpi, LEA, etc. Biologie - Sociala, cuibareste in vechile cuiburi ale altor specii de pasari - Soseste in teritoriile de cuibarire la sfarsitul lui aprilie; ponta (3 – 5 oua) este depusa

la cca. 3 saptamani de la sosire, iar clocirea (21 -27 zile de la al doilea ou depus) se realizeaza in colonii; puii se acopera cu pene la cca. 26 -27 zile;

- dispersarea coloniei incepe la sfarsitul lui August, iar migratia incepe la mijlocul lui Septembrie

- Hrana: in principal insecte, dar si mici vertebrate: amfibieni, reptile si mamifere; - vaneaza la amiaza; in teritoriile de iernare din Africa de sud vaneaza adesea in grup,

uneori si alaturi de alte specii de rapitoare; - Sunt atrase de aglomerarile de insecte - Migratoare: oaspete de vara in regiunea palearctica; ierneaza in Africa de Sud Amenintari




48

- Distrugerea arealelor optime pentru cuibarit; utilizarea pesticidelor afecteaza sursa de hrana

Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare: protectia habitatului, tehnici de cultivare ecologice in

agricultura 4. Galerida cristata - ciocarlan


Listelor Rosii IUCN Distributie - rezident cu larga raspandire in Europa (mai putin in Nord), aceasta reprezentand mai

putin de jumatate din arealul de distributie la nivel mondial - populatia europeana a fost estimata la peste 3 600 000 perechi Habitat - ocupa o varietate de habitate,in zonele de campie, in special terenuri deschise cu

vegetatie risipita, zone cultivate, cai de comunicatie, terenuri virane Biologie - cuibareste pe sol, in camp deschis sau la adapostul arbustilor, vegetatie deasa, etc. cuibul consta intr-o adancitura in sol, fiind captusit cu vegetatie; - un cuib nou este construit pentru fiecare ponta; construirea cuibului dureaza 2 – 4

zile; - ponta: 3 -5 oua; clocirea: 11 -13 zile; cloceste doar femela, dar ocazional si masculul




49

- hrana: vegetale si nevertebrate, iarna; insectele sunt vanate in zbor si le sunt smulse aripile inainte de a fi consumate

Amenintari - deistrugerea habitatelor, utilizarea insecticidelor Conservare - masuri de conservare: protectia habitatului, practici agricole ecologice 5. Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan


Listelor Rosii IUCN Distributie - Nordul Africii, sudul Europei, Orientul Apropiat si Mijlociu - Populatiile din S-SV Europei sunt sedentare, dar cele din Est ierneaza in regiunile

mediteraneene - Populatia UE a fost estimate la 1 -1.3 milioane perechi, din care 95% sunt localizate

in Spania Habitat - Stepa, culture de cereale, campii deschise, platouri inalte, in zone cu tufarisuri,

arbusti, arbori imprastiati; evita terenurile aride, saraturate, pietroase, dar tolereaza bine temperature ridicate pana la 32 °C

Biologie - Cuibareste pe sol, sub movilite de vegetatie; cuibul este construit de catre ambele

sexe, intr-o mica adncitura, captusita cu Frunze si tulpinite; - Depunerea pontei: martie-iunie; de doua ori pe an: 4 -5 oua, rar 3 – 6. - Clocitul: 16 zile, de catre femela; puii sunt hraniti in cuib cca. 10 zile.




50

- Vara, se hranesc in principal cu insecte, mai putin cu vegetale; iarna se hranesc mai mult cu vegetale: seminte, lastari. Se hraneste in timp ce alearga pe sol; sapa dupa larve si pupe

- migratoare Amenintari - Pierderea habitatului, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

In cadrul Studiului de Evaluare Adecvata sunt propuse masuri pentru protectia

speciilor identificate pe amplasament mentionate in Formularul Standard al SPA Stepa

Casimcea, avand in vedere ca zona amplasamentului reprezinta pentru acestea areal de

hranire.

2.b. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente in imediata vecinatate a planului,

mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Mentionam faptul ca in analiza speciilor din vecinatatea obiectivului, s-a tinut

cont si de prezenta Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea aflata in sud-vestul

parcului eolian, dispusa intre localitatile Stanca si Corugea. Rezervatia este

amplasata integral in cadrul ariilor protejate declarate prin Programul European

Natura 2000, ROSPA0100 – Stepa Casimcea respectiv ROSCI 0201– Podisul Nord

Dobrogean. Limita nord estica a Rezervatiei coincide cu limita SCI Podisul Nord

Dobrogean, prin urmare distanta masurata in linie dreapta de la cea mai apropiata

turbina (12) pana la limita rezervatiei este tot de 190m.




51

Localizarea aproximativa a Rezervatiei Valea Mahomencea fata de amplasarea

turbinelor eoliene – vedere satelitara

Limitele Rezervatiei Valea Mahomencea




52

Rezervatia naturala Valea Mahomencea

Localizare: rezervatia are o suprafata de 1029 ha, si este amplasata pe teritoriul

administrativ al comunei Casimcea.

Descriere: Rezervatia prezinta ca particularitate absenta totala a arborilor, ceea ce

creeaza un cadru reprezentativ pentru stepa climax a Dobrogei Centrale. Caracteristici

sunt versantii asimetrici ai vaii Mahomencea, constituiti predominant din sisturi verzi

pe malul stang al cursului de apa, respectiv faleze loessoide pe malul drept. De

asemenea, in peisajul rezervatiei se remarca cursurile de apa ce formeaza mici cascade

si praguri.

Vegetatia: In rezervatie au fost identificate pana in prezent 6 asociatii, din care 2 sunt

endemice pentru Dobrogea, 3 sunt considerate asociatii regionale specifice pentru

aceasta provincie iar o asociatie este raspandita in tara cu precadere in aceasta zona.

Vegetatia saxicola Pontic-balcanica precum si asociatia Festucetum callieri

prezinta un caracter endemic pentru Dobrogea. Caracterul endemic al vegetatiei se

justifica prin prezenta unor specii endemice si subendemice precum Campanula

romanica, Moehringia grisebachii etc. In literatura, din zona rezervatiei, mai sunt

citate asociatiile: Festucetum valesiacae dobrogicum, Elytrigietum intermediae,

Koelerio (degeni)-Thymietum zygioidis.




53

Campanula romanica Moehringia grisebachii

Fauna: Din punct de vedere faunistic, rezervatia se individualizeaza prin identificarea

aici a speciei foarte rare Elaphe quatorlineata precum si a unor specii ca Cyrcus

pygargus si Testudo graeca.

Elaphe quatorlineata Cyrcus pygargus

In vecinatatea parcului eolian se afla ROSCI 0201– Podisul Nord

Dobrogean (zona ce include, conform Formularului Standard al SCI, habitate de

interes comunitar, neafectate de implementarea obiectivelor propuse prin plan)

la distanta de:

- 190 m pana la turbina 12;

- 800 m pana la turbina 7.




54

Pozitionarea turbinelor eoliene fata de Ariile Protejate

Consideram ca suprafetele de teren (pasuni, zone cu vegetatie lemnoasa) incluse

in SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord Dobrogean prezinta o importanta pentru

ecologia speciilor de fauna, indeplinind urmatoarele functii ecologice:

- habitat de odihna si adapost

- habitat de reproducere

- habitat de hranire

Elaboratorul a analizat zona invecinata, inclusiv zona limitrofa SCI Podisul

Nord Dobrogean (pana la 300 m fata de amplasamentele turbinelor, catre interiorul

ariei) observand o trecere de la terenuri arabile cultivate (agroecosisteme) – ce

caracterizeaza zona analizata, catre vegetatie spontana (pasune) si stancarie spre

interiorul Ariei Protejate de Interes Comunitar si a Rezervatiei Valea Mahomencea.




55

De asemenea, compozitia fitocenozei din cadrul zonei sus mentionate, indica faptul ca

se realizeaza treptat o trecere de la asociatii ruderale catre asociatii specifice

habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean.

Suprafetele de pasune din imediata vecinatate a zonei aferente parcului eolian -

incluse in SCI Podisul Nord sunt degradate ca urmare a suprapasunatului si a

activitatilor agricole desfasurate in zona, fiind caracterizata printr-o concentratie

scazuta a gramineelor si prin prezenta in procent ridicat a vegetatiei ruderale.

Evidentierea factorului antropic asupra zonei

Au fost observate preponderent exemplare de: Eryngium campestre, Cichorium

intybus, Xeranthemum annuum, Nigella arvensis, Euphorbia sp., Centaurea diffusa,

Echium vulgare, Achillea millefolium, Carduus nutans, Althea rosea, Hypericum

perforatum, Cynodon dactylon, Convolvulus arvensis, Consolida regalis.

S-a acordat atentie zonei invecinate sud-vestului parcului eolian data fiind

vecinatatea cu Rezervatia Valea Mahomencea. Astfel la nivelul Rezervatiei, in zonele

stancoase, predominante de altfel, a fost identificat habitatul 8230 Comunitati pioniere

din Sedo – Scleranthion.

Acest habitat este prezentat in Formularul Standard al SCI Podisul Nord

Dobrogean la punctul 3.1 Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea

ce le priveste.

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. Rel.

Conserv. Global




56

8230

Comunitati pioniere din Sedo- Scleranthion sau din Sedo albi – Veronicion dilenii pe stancarii silicioase

1

B

A

B

B

Conform Manualului de Interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania,

Gafta D., Mountford O. habitatul “8230 Stâncării silicatice cu vegetaţie pionieră din

Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii [Siliceous rock with pioneer

vegetation of the Sedo-Scleranthion or of the Sedo albi-Veronicion dillenii]

corespunde CLAS. PAL.: 62.42

1) Comunităţi pioniere din alianţele Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion

dillenii, care colonizează solurile superficiale ale stâncăriilor silicatice. Ca urmare a

deficitului hidric, această vegetaţie deschisă este caracterizată de muşchi, licheni şi

plante suculente (Crassulaceae).

2) Plante:

Sedo-Scleranthion - Sempervivum montanum, Sedum annuum, Silene rupestris,

Veronica fruticans.

Sedo albi-Veronicion dillenii - Veronica verna, V. dillenii, Gagea bohemica, G.

saxatilis, Riccia ciliifera.

Specii de plante vasculare ce aparţin celor doi cenotaxoni: Allium montanum, Sedum

acre, S. album, S. rupestre, S. sexangulare, Scleranthus perennis, Rumex acetosella;

muşchi - Polytrichum piliferum, Ceratodon purpureus.

3) Acest habitat este asociat cu tipul 8220, şi corespunde vegetaţiei ce colonizează

stâncile silicatice. Vegetaţia ce colonizează stâncile calcaroase este inclusă la

6110 - pajişti rupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi.

HdR -

Veg Sileno rupestris-Sedetum annuui Oberd. 1957; Polytricho piliferi-

Scleranthetum perennis Moravec 1967; Vulpio-Airetum capillaris Paucă 1941.




57

NrSCI 5”

In ceea ce priveste speciile de fauna din vecinatatea parcului eolian, precizate

in Formularele Standard ale SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord Dobrogean,

mentionam faptul ca echipa de specialisti a efectuat observatii si in zona din imediata

apropiere a Rezervatiei Mahomencea in vederea identificarii cuiburilor, vizuinilor sau

galeriilor, insa nu a fost observat nici unul. Mentionam faptul ca la elaborarea

masurilor pentru protectia speciilor pentru care au fost declarate ariile naturale

protejate, au fost luate in considerare si informatiile existente in literatura de

specialitate cu referire la biologia si ecologia speciilor observate.

Speciile de fauna identificate in vecinatatea amplasamentului parcului eolian

analizat, mentionate in Formularele Standard ale SCI Podisul Nord Dobrogen si SPA

Stepa Casimcea sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- Spermophilus citellus – mentionat in Formularul Standard al SCI Podisul Nord

Dobrogean, punctul 3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a

Directivei Consiliului 92/43/CEE

- Testudo graeca - mentionata in Formularul Standard al SCI Podisul Nord

Dobrogean, punctul 3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II

a Directivei Consiliului 92/43/CEE

- Lanius minor - mentionat in Formularul Standard al SPA Stepa Casimcea,

punctul 3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE

1. Spermophilus citellus - popandau




58

Dimensiuni - Lungime: 19 - 22 cm - Greutatea corpului: 170- 290g Status - Specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform Listelor Rosii IUCN; Distributie - In tara noastra, popadaul are o raspandire discontinua, lipsind din Podisul

Transilvaniei; - in Romania nu este intalnit la atitudini mari, urcand numai pana la 450 m; - Densitatea populatiilor poate atinge 13-17 indivizi/ha in Baragan si Dobrogea; Habitat - Stepa, terenuri deschise, neimpadurite; prezent in biotopuri diferite: terenuri

inierbate, izlazuri, pajisti, terenuri cultivate, gradini, livezi, pana la lizierea padurii, marginea drumurilor de tara

Biologie - Traieste in colonii, insa fiecare individ are propria galerie; - Galeriile pot fi sapate pana la adancimea maxima de 120 cm; in galerii pot exista 1-2

cuiburi; galeriile utilizate pentru hibernare au o structura mai complicata si pot atinge adancimi de peste 2 m;

- Cuibul, in galerie, este amplasat in profunzime si adapostit intr-o camera ale carei dimensiuni sunt variabile; este confectionat din resturi vegetale, frunze uscate si graminee, tulpini, lana/ blana; cuibul serveste atat pentru hibernare, cat si pentru cresterea puilor;

- Perioada de hibernare este determinata de temperatura; de regula, dureza din luna septembrie pana in luna martie;

- Hiberneaza in grupuri mici de 2 pana la 5 indivizi; - Nu isi fac provizii, starea de hibernarea fiind profunda si continua; - Trezirea si iesirea la suprafata se face esalonat: intai masculii adulti, dupa care

femelele si, in ultima etapa, indivizii tineri; - Perioada de reproducere debuteaza la cateva zile de la iesirea din hibernare; in




59

aceasta perioada, masculii au un comportament agresiv; - Femelele pot da nastere la 2 - 9 pui (cel mai frecvent 4-5 pui), dupa o perioada de

gestatie de 25-28 de zile; - Alaptatul dureaza 6 saptamani, puii ating maturitatea sexuala la un an de la nastere,

dupa perioada de hibernare; - Dieta este variata; consuma, in general, partile verzi ale plantelor, radacini si

seminte, dar si insecte, miriapode, melci, rame sau alte nevertebrate mici; - Este un animal diurn, isi desfasoara activitatea de cautarea a hranei in prima parte a

zilei si dupa – amiaza, inainte de asfintit; Amenintari - Pierderea habitatului prin conversia pasunilor stepice in favoarea culturilor agricole; Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului;

2. Testudo graeca – broasca testoasa dobrogeana

Dimensiuni - Lungime: 14,15 – 27,0 cm Status - specie vulnerabila (Vulnerable - VU) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - este prezenta din Nordul Africii pana in Caucaz si Asia Mica. In Europa este

prezenta in Balcani, in zone restranse din sudul Spaniei si a fost introdusa in numeroase localitati din peninsula Italica, Sardinia, Sicilia, Malta.

- in Romania este prezenta doar in Dobrogea. In Dobrogea poate fi gasita in muntii Macinului, la altitudini de peste 400m, dar a fost semnalata la altitudini de 2500m inafara Europei (Lambert, 1997).




60

- nu exista estimari ale marimii populatiilor de testoase dorbogene. Sunt animale lente ce se camufleaza foarte bine si de aceea detectabilitatea lor este extrem de redusa.

Habitat - sunt animale foarte bine adapatate la habitate aride - nu este o specie foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in zona de stepa, in

pajisti, cat si paduri si vii - prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu

stancarii - recolonizeaza cu succes terenurile agricole, in special viile, lasate in parloaga Biologie - primavara si toamna are loc jocul nuptial in urma caruia are loc reproducerea. - la inceputul verii femela depune, intr-o adancitura sapata cu membrele posterioare,

cateva oua (4-12) cu coaja tare din care eclozeaza puii dupa aproximativ 3 luni. - se adapostesc in vizuini sapate sau in grote pe timp de noapte, dar si ziua, cand

temperaturile sunt fie scazute fie prea scazute. - iarna se ingroapa in pamant pentru hibernare. - sunt active la temperaturi peste 18°C si se refugiaza la caldura la temperaturi peste 28°C (Lambert, 1981). - poate da nastere la hibrizi viabili cu alte specii inrudite de testoase, inclusiv cu

Testudo hermanni (Mertens, 1968). Amenintari - este afectata de deteriorarea, distrugerea si fragmentarea habitatului. Astfel,

constructia canalului Dunare-Marea Neagra izoleaza in prezent populatiile de testoase din Dobrogea.

- colectarea in vederea comercializarii sau distrugerea directa in anumite zone poate avea un impact semnificativ.

- proliferarea cainilor si pisicilor fara stapan sau a turmelor de mistreti in unele zone pot reduce mult rata de supravietuire a puilor.

- in zonele intens pasunate animalele sunt puternic infestate de capuse. - incendiile pot de asemenea cauza o mortalitate ridicata. Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea

coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii, constientizarea sociala.




61

3. Lanius minor – sfrancioc cu frunte neagra

Femela Mascul

Dimensiuni - Lungime: 19 – 21 cm - Lg. aripi: 32 – 35 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara raspandit in Europa de Est si Sud, reprezentand peste 50% din

arealul global de distributie - din Spania pana la muntii Altai - ierneaza in Africa Subsahariana - populatia UE este estimate la cca. 2 100 perechi, reprezentand 2,5 % din populatia

europeana totala Habitat - prefera climatul de stepa, mediteranean sau temperat - habitate deschise, cu tufarisuri si arbusti; Biologie - reproducerea: mai+iulie - cuibul este situat pe ramuri laterale, pana la 4 m fata de trunchi sau in coronament, in

general la inaltimi mari deasupra solului - cuibul este alcatuit din materiale vegetale, incluzand plante aromatice, inflorescente,

etc., captusite cu par/ blana/ pene - ponta: 5 – 6 oua incubate 15 -16 zile de catre femela - hrana: insectes in teritoriul de hranire trebuie sa existe numeroase elemente inalte, de

unde acesta poate sa pandeasca prada; rar ataca si alte pasari - migratoare Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare




62

- legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Informatii referitoare la populatiile speciilor observate in vecinatatea

amplasamentului, conform Formularelor Standard ale SPA Stepa Casimcea si SCI

Podisul Nord Dobrogean:

Specie Populatie Rezidenta

Cuibarit/ Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop

Conserv

Izolare

Global

Spermophilus citellus RC - - - A A C A Testudo graeca RC - - - A B B A Lanius minor - 210-240p - - C B B A

Unde: RC – relativ comun POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit în raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei în sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:

• A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa.

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

• A: conservare excelenta = elemente în stare excelenta, indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere,

• B: conservare buna = elemente bine conservate indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente în stare medie sau partial degradata si usor de refacut,

• C: conservare medie sau redusa IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a speciei:

• A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspândire extinsa.




63

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna, • C: valoare considerabila.

Desi in deplasarile pe teren in zonele invecinate amplasamentului au fost

observate doar 3 specii mentionate in Formularele Standard ale ariilor naturale

protejate (Spermophilus citellus, Testudo graeca, Lanius minor), prezentam in

continuare ecologia speciilor pentru care a fost declarata SPA Stepa Casimcea (mai

putin pentru speciile prezentate la punctele anterioare), intrucat acestea pot ajunge si

pe amplasamentul parcului eolian analizat, in pasaj sau in vederea hranirii:

1. Accipiter brevipes - uliu cu picioare scurte

Dimensiuni - Lungime: 32 – 37 cm - Anvergura aripi: 62 – 76 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Oaspete de vara in SE Europei, reprezentand peste 75% din arealul global de

distributie - Efectivul populatiilor cuibaritoare din toata Europa a fost estimat la 12 000 perechi - Specia ierneaza in NE Africii Habitat - Padurile din zone joase aproape de zonele umede; cuibareste in arbori inalti




64

-Vaneaza survoland deasupra mlastinilor, pajistilor, culturilor agricole - Zona de reproducere – paduri de foioase, mai ales in zone deluroase Biologie - Maturitatea sexuala este atinsa din primul an de viata - Cuiburile sunt construite in zona centurilor de arbori din lungul vailor riverane, la

inaltimi mari, in coroanele arborilor (4 -10 m ); cuibul este lax, alcatuit din crengi, bordat cu Frunze;

- In fiecare an, construieste un alt cuib - Ponta este depusa in mai: 3 – 5 oua, la intervale de o zi - Incubarea este realizata de catre femela, incepand cu primul ou depus; incubarea

dureaza 30 -35 zile - Puii parasesc cuibul in august, ramanand o perioada in zona (1 – 2 saptamani), dupa

care migreaza in Sud - Dieta consta in principal din pasari mici, mamifere terestre mici si, ocazional, lilieci;

juvenilii se hranesc mai mult cu insecte, pe cand adultii se hranesc doar ocazional cu acestea.

- Cartierele de iernare se afla in Africa Subsahariana; teritoriile de reproducere sunt parasite in septembrie; reintoarcerea fiind in aprilie-mai; migratii ale speciei au fost observate pet imp de noapte

Amenintari - Dezvoltarea agriculturii si a proiectelor recreationale din vaile raurilor (afectarea

arealului de vanatoare si cuibarit) - Afectarea populatiilor de specii ce constituie baza trofica pentru ulii Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

2. Aquila heliaca – acvila de camp




65

Dimensiuni - Lungime: 72 – 83 cm - Anvergura aripi: 180 – 215 cm Status - Specie Vulnerabila (Vulnerable – VU) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Din centrul, sudul, sud-estul Europei, pana in zona Lacului Baikal din Rusia - Populatia Europei a fost estimate la 1 051 – 1 619 perechi Habitat - Prefera zonele joase; habitatul este reprezentat de paduri, pana la altitudini de max. 1

000 m, dar si de stepa, terenuri deschise si zone agricole - Zona de vanatoare este reprezentata de zone deschise si zone umede; in timpul

migratiei sunt utilizate variate habitate, desi specia pare sa aiba o preferinta pentru zonele umede pentru iernare

Biologie - Cuibul este masiv, alcatuit din crengi, pozitionat spre varful arborilor, in paduri de

foiaoase sau conifere; ocazional, pe stalpi de electricitate; accepta si cuiburi artificiale

- Ponta: 2 – 3 oua depuse in martie-aprilie; clocirea: 42 -44 zile; juvenilii raman alaturi de parinti pe timpul verii, dupa care migreaza

- Dieta consta in mamifere mari si mici, in principal rozatoare, dar si carcase, pasari (prepelite, fazani, pasari domestice, corvide, paseriforme, soparle, etc.)

- Adultii sunt partial migratoare, pe cand juvenilia sunt migratori in totalitate – parasesc teritoriile de reproducere la mijlocul lui Septembrie – Octombrie; adultii raman in/ in apropierea teritoriilor de reproducere.

Amenintari - Persecutia, distrugerea habitatului (exploatari forestiere) Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




66

3. Aquila pomarina - acvila tipatoare


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Europa centrala, de sud si sud-est Habitat - Se reproduce in paduri, dar se hraneste pe pasunile invecinate, pajisti sau terenuri

cultivate - Habitatul de reproducere: dealuri, terenuri joase, inundabile, paduri - Un factor important in alegerea sitului de cuibarit consta in prezenta in apropiere a

unui teren deschis; vaneaza deasupra terenurilor deschise si a culturilor agricol totusi, culturile inalte cum sunt cele de floarea-soarelui si porumb ingreuneaza accesul la prada

- Elemente importante ale habitatului de hranire sunt: arbori solitari sau grupuri de arbori, stive de paie si alte structuri verticale

- In timpul migratiei si pentru iernare sunt utilizate o serie de habitate: terenuri deschise, zone cu tufarisuri, zone umede

Biologie - Cuibul este mare, alcatuit din bete, in arbori, sub coronament, mai mult in paduri de

foioase, rar in paduri de pin; in mod exceptional, cuibaresc pe stanci sau direct pe sol; accepta si cuiburi artificiale sau ale altor specii ; de regula nu folosesc acelasi cuib mai multi ani

- Este depusa o singura ponta, de 1 – 3 oua, incubate 38 - 41 zile; penajul adult este finalizat dupa 3 – 4 ani

- Hrana: mamifere mici (rozatoare), unii amfibieni, serpi, soparle; insecte si alte pasari




67

- Migreaza; ierneaza in Africa centrala si de sud Amenintari - Persecutia, pierederea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

4. Burhinus oedicnemus - pasarea ogorului


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandire discontinua in Europa, populatia reprezentand mai putin de jumatate din

efectivul estimate la nivel global - cuibareste in mare parte in Africa de N, Europa, la nord de paralela de 55 ° si in Asia

de SV; populatiile din regiunile mediteraneene sunt sedentare - la nivel de UE, populatia a fost estimate la 30 000 – 50 000 perechi Habitat - pasuni acide sau calcaroase, cu putina vegetatie sau vegetatie foarte scunda, pasunata - cuibaresc de asemenea in culture arabile insamantate primavara tarziu Biologie - imperecherea se realizeaza inainte de a ajunge la locurile de cuibarit primavara - cuibaresc intr-o adancitura in sol, in teren deschis; ponta consta in 2 oua, fiind

clocita de ambele sesxe pentru 24 -26 zile - hrana: in principal insecte subterane si larve, dar si melci, broaste, soparle mici,

soareci si ouale altor pasari




68

- migratoare; populatiile din Europa de N si Asia Centrala migreaza toamna spre sudul Europei, Orientul Mijlociu si Africa; populatiile din Peninsula Iberica, Africa de N, India si Asia de S sunt rezidente

Amenintari - Distrugerea habitatului, utilizarea insecticidelor/ pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

5. Buteo rufinus – sorecar mare


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in Africa de N si Asia, din Maroc pana in China de V; este intalnit si

in Europa de SV; - populatia europeana a fost estimata la 1 000 – 2 000 perechi Habitat - pentru cuibarit prefera habitatele de stepa, cu terenuri deschise, necultivate, cu

tufarisuri inalte, arbori, stancarie, coline - juvenilii se disperseaza la nord de teritoriul de cuibarit, astfel ca prezenta sa a fost

inregistrata si in Europa de N Biologie - Perioada de reproducere: martie – mai; ponta cuprinde 2 -3 oua - Dieta: in primul rand mamifere mici, reptile si insecte mari; - Isi cauta prada in zboruri circulare sau din puncte de observatie inalte




69

- Urmareste incendiile spontane pentru a prinde animalele care fug panicate; de asemenea monitorizeaza vizuinile de rozatoare si pandeste insectele

- Migreaza; ierneaza din Turcia pan in Nordul Africii; - Parasesc teritoriile de cuibarit la sfarsitul lui August – septembrie si se intorc la

mijlocul lui Martie – Aprilie; - In caz de seceta se pot inregistra migratii locale Amenintari - Pierdera habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului 6. Circaetus gallicus - serpar


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Specia se reproduce in sudul Europei, Africa de N, Orientul Mijlociu si Asia

Centrala - Ierneaza in principal in Africa Subsahariana - Populatia la nivelul UE a fost estimata la 3000 - 4500 perechi Habitat - Prefera campii cultivate, zone pietroase cu arbusti, poale de deal si regiuni semi-

aride Biologie




70

- Sosesc in regiunile de cuibarit la mijlocul lui martie – aprilie, perioada ce coincide cu perioada de activitate intense a reptilelor proaspat iesite din hibernare

- Perioada de clocire (iunie-iulie) coincide cu anotimpul cald si uscat si maximul abundentei prazii, fapt ce creste probabil posibilitatea de suprafietuire a pontei si dezvoltarea optima a juvenililor

- Ponta consta intr-un singur ou - Cuibul este construit la inaltimi ce pot varia intre 2 – 25 m inaltime, de regula in

arbori, oricum, in zone inaccesibile, departe de sol; foloseste adesea cuiburile altor specii de pasari; acelasi cuib poate fi folosit mai multi ani la rand

- Cuibul este relative mic: 50 – 100 cm diametru, 20 – 30 cm inaltime, alcatuit din bête mici, de 5 -10 cm lungime, captusite cu vegetale;

- Clocirea dureaza 45 -47 zile si se realizeaza de catre ambele sexe; Puii ies din cuib cam pe la 60 zile, dar dezvoltarea completa mai dureaza aprox. 10 -

15 zile; - Maturitatea sexuala este atinsa la cel putin 3 -4 ani - Dieta consta in reptile – serpi (inclusive vipere), soparle, unele specii de amfibieni,

mamifere (iepuri, sobolani), pasari ranite sau bolnave si insecte mari Populatiile din regiune Palearctica sunt migratoare; principala ruta de migratie dintre

Africa si Europa traverseaza stramtoarea Gibraltar, iar dintre Africa si Asia, golful Suez

Amenintari - Intensificarea agriculturii Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masurile de conservare recomandate includ protectia habitatului 7. Circus cyaneus – erete vanat

Dimensiuni




71

- Lungime: 45 – 55 cm - Anvergura aripi: 97 – 118 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Ocupa o mare diversitate de zone, din America pana in Eurasia - Populatia UE este de cca.. 4 400 perechi Habitat - Cel mai adesea este asociat cu zone umede deschise, inclusive pasunile mlastinoase,

terenuri virane; smarcuri de apa dulce/ salmastra - Terenuri uscate inalte, pasuni, mlastini desecate, terenuri agricole, zone impadurite

ripariene Biologie - sunt atat mono cat si poligame; in cazul poligamiei, fiecare femela are un cuib, iar

masculul are grija de fiecare, individual - este posibil ca femela sa abandoneze masculul chiar in timpul construirii cuibului,

daca dansul sau de curtare nu este convingator si nu aduce suficienta hrana - perechile nu se stabilesc pe viata - masculii ajung primii pe teritoriile de reproducere; dansul de curtare se poate

desfasura la inaltimi cuprinse intre 10 si 300 m - masculii pot refolosi siturile de cuibarire - cuibul e construit pe sol, de regula in habitate deschise, de catre ambii parteneri - de regula cuibul este amplasat in zone cu vegetatie de tufaris, cu ierburi inalte sau

zone umede, pentru a reduce riscul pradarii; constructia cuibului poate dura de la zile la saptamani; partenerii continua sa adauge materiale in cuib chiar si perioada de incubare, uneori pana ce puii implinesc 4 saptamani

- ponta: 4 – 6 oua,; incubarea incepe de la primul ou depus, 29 – 39 zile - puii sunt ingrijiti pana la 12 -14 zile; apoi femela ingrijeste puii mai mult pet imp de

noapte, pana la 2 saptamani - masculul adduce hrana la cuib; hrana este transferata femelei, iar daca aceasta nu

este pe cuib, este aruncata in cuib, insa masculul nu hraneste puii direct - dupa ce se acopera cu pene, puii se cuibaresc impreuna noaptea, iar cea mai mare

parte a zilei o petrec asteptandu-si parintii cu hrana, pe suporturi, la inaltime; -petrec mai putin de o ora vanand singuri - hrana: rozatoare mici – medii vara, dar si reptile, amfibieni, insecte; iarna –

mamifere si pasari; adesea isi ascund hrana in surplus, mai ales in perioada de reproducere

- migreaza; ierneaza in sudul Europei, putine pasari ajungand in Africa Amenintari




72

- Pierderea habitatului, persecutia Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

8. Circus macrourus - erete alb

Dimensiuni - Lungime: 40 – 50 cm - Anvergura aripi: 97 – 118 cm Status - Specie aproape amenintata (Near Threatened - NT) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - In Europa, arealul de cuibarire este fragmentat, iar limitele vestice se schimba de la

an la an - Concomitent, se observa o expansiune a arealului speciei spre nord - Arealul de reproducere consta in 3 zone: zona optima (habitate umede din stepe,

silvostepe si regiuni semidesertice din Eurasia Nordica), zona de reproducere sporadica (zone de oadure di Europa si pasuni nordice din Kazahstan), zone folosite ocazional, in timpul invaziilor in nordul, centrul sau chiar vestul Europei

- Cea mai mare parte a populatiei cuibaritoare se afla in steeple din Rusia Asiatica, Kazahstan si N-V Chinei; in Azerbaijan, Romania, Turcia si Ucraina cuibaresc populatii mici

Populatia globala a fost estimate la 9 000 -15 000 indivizi, observandu-se un declin evident si o contractie a arealului de distributie; populatiile europene reprezinta 25 – 49 % din cea globala (310 – 1 200 perechi)

Habitat - Zonele umede din regiunile cu pasuni ale stepelor si silvo-stepelor




73

- In anii cu abundenta in prada, pot cuibari si in zone agricole - Habitatele preferate pentru reproducere sunt pasunile umede din vecinatatea unor

lacuri sau rauri si mlastinile; pot cuibari chiar in smarcuri sau insule umede, pe lacuri;

- Recent, au fost observati colonizand luminisurile din paduri, in regiunile nordice ale Europei

Biologie - Cuibareste atat solitar (o pereche) – in special in nord, cat si in grupuri de 3 -5

perechi – in habitate precum pasunile umede virgine, uneori in apropierea cuiburilor de erete sur

- Cuibareste pe sol, atat in vegetatie inalta (peste 50 cm) dar si mai scunda, precum si in mlastini

- In habitatele optime, locurile de cuibarit pot fi folosite ani la rand - Ponta tipica este de 4 – 5 oua, incubate 30 zile, din care zupravietuiesc de regula 2 –

3 juvenili ce pot zbura la 35 -40 zile; femela este cea care se ocupa de cuibarit si ingrijirea cuibului, pe cand masculul se ocupa de vanatoare

- Hrana: mici mamifere si pasari (ciocarlii si fase) – sunt prada preferata, cel putin in timpul verii; alternative, se poate hrani cu soparle si insecte mari (lacuste, greieri); passeriformele mici si insectele ortoptere mari sunt foarte importante in perioada migratiei sau in teritoriile de iernare

- Vaneaza la distante mari fata de cuib (peste 20 km), ziua, fapt pentru care utilizarea regiunilor din apropierea zonelor de cuibarit este foarte importanta pentru conservarea speciei

- Zborul de vanatoare este jos, rapid si direct; se foloseste de palcurile de vegetatie inalta pentru a vana ciocarliile ce se hranesc pe sol – asadar suprapasunatul reprezinta un risc major

- Masculii sunt teritoriali, in functie de capacitatea de sustinere trofica a habitatului (factor limitant)

- Specie migratoare; populatiile europene migreaza in Africa Amenintari - Degradarea, distrugerea, fragmentarea habitatelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - cea mai importanta masura de conservare recomandata este protectia habitatului

9. Circus pygargus – erete sur




74

Dimensiuni - Lungime: 39 – 50 cm Anvergura aripi: 96 – 116 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - din Peninsula Iberica si Anglia pana in Mongolia; se reproduce si in Marocş Ierneaza in Africa Subsahariana; - Populatia la nivel UE a fost estimata la 6 100 perechi, adica cca. 20 % dun totalul

populatiilor europene Habitat - Stepa si zonele mlastinoase din cea mai mare parte a Eurasiei - Regiuni cu climat temperat, mediteraneam si chiar boreal - Poate ajunge la 1500 m altitudine, dar in principiu este o specie de joasa altitudine - Pentru cuibarit prefera vaile largi de rau, campiile, margini de lacuri, tarmuri marine - Poate cuibari in zone umede, ogoare, dune, stepe, se poate adapta bine si in zone cu

tufarisuri, plantatii tinere de conifereş in lipsa unui habitat potrivit, va cuibari in culturi agrare, fiind vulnerabile in timpul recoltei

- In Europa de V, 70 % din populatie se reproduce in habitate artificiale Biologie - Zborul de vanatoare este tipic – survoleaza terenurile la joasa altitudine, lasandu-se

in picaj asupra prazii, odata ce o localizeaza - Perechile se formeaza pe la 2 -3 ani si uneori poate dura toata viata, cu toate ca se

inregistreaza si cazuri de poligamie - Cuibul e construit la sol, in vegetatie naturala sau cultivate, zone baltite, paduri

tinere plantate sau dune nisipoase - Construirea cuibului dureaza cca. 4 zileş femela construieste - Ponta cuprinde 4 – 5 oua, incubate mai mult de femela, 30 – 40 zile - Puii raman in cuib cca. 3 saptamani




75

- hrana: mici mamifere, in special rozatoare, uneori mici pasari, inclusive juvenili, reptile si insecte mari

- migreaza la distante mari Amenintari - agricultura intensiva, persecutia, vanatoarea neselectiva Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

10. Coracias garrulus - dumbraveanca

Dimensiuni - Marime: 29– 32 cm - Anvergura aripi: 52 – 57 cm Status - Aproape amenintata (Near Threatened - NT) pe Listele Rosii IUCN Distributie - Oaspete de vara in sudul si estul Europei, reprezentand peste 50 % din arealul global

de reproducere a speciei; se reproduce si in nord-vestul africii, vestul Asiei, pana in Pakistan si Mongolia, in est. Ierneaza in Africa Subsahariana

- Populatia dumbravencei, la nivel de UE, a fost estimate la 5 000 – 12 000 perechi Habitat - Zone de ses calde si insorite, poieni deschise, palcuri de pin sau stejar, cu luminisuri,

livezi, terenuri agricole mixte, vai largi de rauri, campii erodate, cu palcuri razlete de arbori spinosi sau de foioase.

- Cuibareste in scorburi de copaci mari, cavitati din stanci, constructii sau maluri de rauri

Biologie - Specie monogama, solitara si teritoriala, cu zbor de afisare specific - Ponta contine 4 – 5 oua si este incubate de catre femela pentru 17 – 19 zile




76

- Dieta consta in nevertebrate: carabusi si alte insecte cu corp tare, chitinizat, dar si mici vertebrate; in mod exceptional pot manca si fructe (struguri, smochine)

- Migratoare – ierneaza in Africa, in Sudul Saharei; inaltimea de zbor in timpul migratiei este de 300 -500 m, in coloane separate de km distanta, cu viteza medie de 48 km/h (observatii din Somalia)

Amenintari - Principalele amenintari sunt pierderea/ degradarea habitatului, intensificarea

agriculturii si utilizarea crescanda a pesticidelor (reducerea arelului de hranire), vanatului, persecutarii

Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

11. Dendrocopos syriacus – ciocanitoare de gradini


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Larg raspandita in Euroapa centrala si de sud-est, populatiile de aici reprezentand

peste 50% din populatia estimate la nivel global - Populatia cuibaritoare europeana a fost estimata la peste 530 000 perechi; pot fi

gasite intr-o gama variata de habitate din Orientul apropiat Habitat




77

- Paduri de stejar, paduri de foioase si conifere, zone impadurite, cu arbori mari, cu diametrul peste 25 cm ; poate fi gasita si in parcuri sau gradini urbane cu astfel de arbori, livezi.

- Pentru hranire tranziteaza zonele cu vegetatie perena, dar nu cuibareste aici Biologie - Ponta eset depusa din aprilie pana in iunie; cuibul este scobit in trunchiuri sau ramuri

groase, avand peste 20 cm de la un capat la altul; uneori este folosit un cuib vechi; cuibul se afla pana la 6 m inaltime fata de sol; adesea este folosit acelasi sit de cuibarire mai multi ani la rand;

- In principal, cuibul este construit de catre mascul; - Cuibul nu este captusit cu nimic altceva pe langa talas; - Ponta cuprinde 4 oua, incubarea dureaza 11 -12 zile, relizata de catre ambele sexe

ziua si doar de mascul noaptea Hrana consta in insecte si alte artropode, uneori seminte oleaginoase (nuci, alune,

migdale) - Se pot deplasa vertical pe trunchiuri; in locurile de hranire ale speciei se acumuleaza

numeroase resturi ce sunt apoi valorificate de catre paseriforme - Rezidenta in Europa Centrala di de Est; exista dovezi ale expansiunii arealului catre

Vest. Amenintari - Distrugerea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare: protejarea habitatului

12. Emberiza hortulana– presura de gradina

Dimensiuni - Lungime: 16 – 17 cm - Anvergura aripi: 23 – 29 cm Status




78

- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN

Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, reprezentand peste 50% din arealul

global de distributie - in anumite regiuni din Europa si Asia de V - ierneaza in Africa subsahariana - populatia UE este estimate la 240 000 – 300 000 perechi, din care 75 -80% sunt

localizate in Spania Habitat - variat - atrase de arbori, se reproduce in luminisuri de padure, paduri de conifere, plantatii,

paduri de stepa, versanti, terenuri abrupte, livezi, depozite aluvionare, teren pietros acoperit cu tufarisuri spinoase, terenuri agrare

Biologie - se reproduce in aprilie – iunie - cuibareste in culture, vii, luminisuri in cuiburi alcatuite din materiale vegetale,

captusite cu iarba si blana/ par - ponta cuprinde 4 – 5 oua, incubate 11 -12 zile de catre femela - hrana: nevertebrate, seminte; isi cauta hrana pe sol, in culture, arbori foiosi, mai ales stejar – pentru omizi defoliatoare si pini pentru seminte - migreaza pe distante mari Amenintari - Fragmentarea/ pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




79

13. Falco cherrug – soim dunarean

Dimensiuni - Lungime: 45 – 55 cm - Anvergura aripi: 110 – 125 cm Status - Amenintata (Endangered - EN) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - larg raspandit in regiune palearctica, din Europa de E pana in China de V; in 2003,

populatia globala era de 3 600 – 4 400 perechi; - populatiile speciei la nivel European insumeaza 600 -700 perechi; in regiunea

Ucraina de S - Moldova – Dobrogea, au fost inventariate 260 -280 perechi Habitat - specie adaptata sa vaneze aproape de sol, pe terenuri deschise, specializata pe

rozatoare terestre diurne de dimensiuni medii din terenuri ierboase, zone de semi-desert, stepa, regiuni montane aride sau in apropierea apelor;

- habitatul de cuibarire: zone stancoase, in nise, pe margini stancoase, uneori direct pe sol, pe piloni/ stalpi, folosind uneori cuiburi vechi ale altor pasari (ex.: cioara)

Biologie - Zborul de imperechere poate fi observat la inceputul lui martie - Ponta variaza de la 1 la 5 oua, fiind depusa cel mai devreme la sfarsitul lunii martie;

incubarea dureaza 28 -30 zile - Juvenilia masculi incep sa vaneze mai devreme decat femelele, la inceputul lui

August; de asemenea, masculii incep primii migratia de toamna, la mijlocul lui August, pe cand femelele raman in preajma cuibului pana la sfarsitul lui Septembrie; adultii pleaca la inceputul lui Noiembrie; ierneaza in zone invecinate habitatului de cuibarire;

- Hrana: in zonele de teren deschis, vaneaza rozatoare; in zonele din apropierea apelor, vaneaza pasari




80

- Adultii pot fi sedentari (Turcia), partial-migratori (Europa centrala) sau migratory (parti din Rusia), dependent de disponibilitatea hranei pe timpul iernii pasarile parasesc teritoriile de cuibarit in martie-aprilie

Amenintari - Vanatoarea excesiva, afectarea populatiilor de rozatoare Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare: legislative, protectia habitatului

14. Falco peregrinus - soim calator


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - pe toate continentele, mai putin Antarctica, intr-o gama larga de habitate distributie neregulata; populatiile din nord sunt migratoare, iar cele din sud sedentare - ierneaza in Africa tropicala - populatia UE a fostt estimate la 5 000 perechi Habitat - regiuni deschise dar si impadurit; pentru cuibarit depind de stancarii abrupte - prefera zonele nederanjate, de unde au o viziune buna a imprejurimilor, cu hrana

abundenta - pot accepta si habitate antropice - cladiri, cariere de piatra, platforme inalte Biologie - maturitatea sexuala este atinsa la 2 – 3 ani




81

- monogame, formeaza perechi pe viata - isi pastreaza siturile de cuibarit - masculii sunt teritoriali - ponta cuprinde in medie 4 oua, incubate de femela, dar si de catre mascul, pentru

perioade scurteş incubarea dureaza 32 -34 zile; daca cuibul este distrus in timpul primei ponte, femela poate depune o a doua ponta – de inlocuire

- hrana: pasari (porumbei, gaite, pasari limnicole si de apa, etc.), mamifere, reptile, insecte

- migratoare Amenintari - Persecutia, pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

15. Ficedula albicollis - muscar gulerat


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in estul si centrul Europei; - populatia europeana este mare – peste 1 400 000 perechi - ierneaza in SE Africii, imediat sub Ecuator - populatia UE: 20 000 – 35 000 perechi, 4 – 8 % din populatia la nivel global Habitat




82

- prefera coronamentul arborilorş diferite tipuri de padure, frecvent paduri de foioase, mai ales de stejar

Biologie - reproducerea: mnai – iunie - cuibareste in gauri din arbori, pereti, cladiri, preferat la inaltimi de pana la 15 m

deasupra solului - cuibul este o cupa alcatuita din material vegetal uscat, captusit cu iarba ponta: 5 – 7 oua incubate de catre femela 12 – 14 zile - hrana: artropode, iar in perioada de reproduceresunt importante larvele de fluturi - pare sa nu recunoasca insectele care stau nemiscate - migreaza; pleaca spre locurile de iernat in principal in August, reintorcandu-se in

aprilie - mai Amenintari - Exploatare forestiera irationala, degradarea/ pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

16. Hieraaetus pennatus – acvila mica


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - din SV Europei pana Africa de Nord si Asia Centala




83

- oaspete de vara larg raspandit in cea mai mare parte a Europei de Est si Sud-Vest, reprezentand aici mai putin de jumatate din populatia mondiala a speciei

- populatia europeana a fost estimate la cca. 4 400 perechi; populatia la nivel de UE a fost estimate la 2 450 – 4 950 perechi

- zona de iernare: Africa Subsahariana Habitat - paduri de conifere si foioase, in regiuni montane, pana la 10 000 m altitudine, dar

uneori si in regiuni de campie, la altitudini joase; prefera palcuri de padure cu luminisuri sau regiuni deschise, cu arbori izolati

Biologie - dansuri nuptiale spectaculoase atat in timpul perioadei de reproducere cat si dupa

aceasta; - cuibareste de regula in arbori, la 6 – 15 m inaltime; cuibul este o structura solida

alcatuita din crengi, bête, adanc, captusit cu frunze sau ramurele de conifere; cand sunt prea putini arbori in zona, cuibareste pe colturi de stanca; cuibul este folosit ani la rand, dar o pereche poate avea mai multe cuiburi;

- ponta: 1 -2 oua, la intervale de cateva zile; incubarea incepe cu primul ou depus; doar femela cloceste; intre cei 2 pui exista diferente de marime considerabile, numai unul din ei supravietuind in cele din urma; masculul aprovizioneaza cuibul cu hrana inclusive in perioada de dezvoltare a juvenilului; puiul se acopera cu pene complet pana la inceputul lui August; o perioada de timp de la primul zbor,

- juvenilul isi va insoti parintii in teritoriu - hrana: pasari de dimensiuni mici si medii, soparle si mici mamifere, ocazional

insecte; isi urmareste prada prin coronament, dar si in teren deschis - migratoare; ierneaza in mod exceptional in Sudul Europei, ocazional in NV Africii si

egipt; majoritatea reproducatorilor vest palearctici sunt migratory trans-saharieni - plecarea din Sudul Europei incepe la sfarsitul lui august, din Europa pana la mijlocul

lui Octombrie, exceptional noiembrie; intoarcerea la teritoriile de cuibarit se realizeaza in martie – aprilie.

Amenintari - Distrugerea/ degradarea/ pierderea habitatelor, utilizarea pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare: protectia habitatului




84

17. Lanius collurio – sfrancioc rosiatic

femela Juvenil mascul


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, care reprezinta mai putin de

jumatate din arealul lor global de distributie - regiunile de iernat sunt localizate in Africa Subsahariana - populatia UE a fost estimate la 700 000 perechi Habitat - povarnisuri line, calde, insorite, uscate, semi – aride, cu tufarisuri rasfirate, arbusti,

ogoare, terenuri virane Biologie - reproducerea dureaza din mai – iulie; - cuibaresc in zone cu tufarisuri spinoase, uneori la inaltimi in arbori, gramezi de

lemne - cuiburile sunt alcatuite din materiale vegetale captusite cu blana, par, licheni, iarba,

inflorescente, muschi, stuf - ponta: 3 -7 oua incubate 12 -16 zile mai mult de catre femela hrana: insecte si alte nevertebrate precum si mamifere mici, pasari, reptile - migratoare; parasesc teritoriile de reproducere in August - Septembrie Amenintari - Intensificarea agriculurii, utilizarea irationala a pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului




85

18. Lullula arborea – ciocarlie de padure


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - areal larg de raspandire in cea mai mare parte a Europei (peste 75% din arealul

global), mai putin regiunea Nordica; aici, populatia la nivel UE a fost estimata la peste 1 300 000 perechi, 90% din efectiv gasindu-se in Peninsula Iberica

Habitat - necesita habitate cu vegetatie scunda pentru hranire, vegetatie mai inalta pentru

cuibarire si de arbori expusi sau tufisuri ca support pentru cantec - evita zonele unde se practica agricultura intensive, dar poate fi gasita pe terenuri

agricole abandonate Biologie - specie monogama; reproducerea are loc in mai-iunie; femela construieste un cuib in forma de cupa; annual se depun 2 – 3 ponte a cate 3 – 5

oua, incubate de femela pentru 11 -15 zile; - puii sunt hraniti de ambii parinti; puii parasesc cuibul dupa 8 zile, inainte de a fi

capabili de zbor - daca femela incepe intre timp a doua ponta, masculul va avea grija singur de puii din

prima ponta - in timpul sezonului de reproducere, hrana consta in insecte de marime medie-mare si

paianjeni; in afara sezonului de reproducere dieta consta in principal din seminte - vaneaza in vegetatie si pe sol - migreaza, mai putin populatiile din Europa de V si bazinul mediteranean, acestea

fiind rezidente




86

Amenintari - degradarea habitatelor Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatelor

19. Milvus migrans – gaie neagra


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Africa si Eurasia, de la Peninsula Iberica la Japonia; in Nord, raspandita pana la

paralela de 65° - Populatiile europene ierneaza in Africa Subsahariana - In UE populatia speciei a fost estimata la 21 000 – 28 000 perechi, reprezentand 25%

din populatia totala a Euriopei Habitat - Specie ubicvista, poate fi gasita in zone de semi-desert, pasuni, savane, zone

impadurite; evita padurile dese; - Comun in habitate acvatice, rauri, lacuri, zone umede, tarmuri marine si apropierea

pajistilor, in lungul zonelor umede; adesea legat de factorul uman Biologie - Necrofag; - In zonele temperate din Eurasia, se reproduce in martie-iunie




87

- Usoare tendinte coloniale, cuibaresc in arbori, construindu-si cuibul la bifurcatia ramurilor, de asemenea pe margini de stanci sau de-a lungul coastelor

- Cuibul este o platforma din crengi, adesea amestecate cu bucati de plastic, carpe, hartie, piele

- Ponta: 2 -3 oua, incubate 26 -38 zile, aproape exclusive de catre femela, daca masculul reuseste sa aduca destula hrana

- In principal cadaver, dar si mamifere, pasari, pesti mici si de marime mijlocie, soparle, amfibieni si nevertebrate; dieta variaza in functie de productivitatea habitatului ocupat; o cantitate mai mare de prada este capturata in sezonul de reproducere

- Prada este capturata la sol sau pea pa, iar insectele in aer - Poate cauta hrana pe langa gropile de gunoi, margini de apa, abatoare, drumuri, unde

se pot gasi resturi/ cadavre Amenintari - Datorita regimului alimentar este foarte expus la otravire Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

20. Oenanthe pleschanka – pietrar negru


conform Listelor Rosii IUCN




88

Distributie - oaspete de vara larg raspandit in Europa de SE, aceasta zona reprezentand mai putin

de un sfert din arealul global de ditributie a speciei; - populatia europeana: mai putin de 140 000 perechi Habitat - zone de stepa si temperate, in principal in zone de joasa altitudine, dar pot ajunge

pana la 1 800 m. - ocupa zone pustii, pietroase, presarate cu bolovanis si mai rar pe campiile necultivate

de la limita terenurilor cultivate Biologie - reproducerea incepe in mai-iunie; cuibareste in gauri din maluri, stancarii, sub

bolovani sau in constructii umane; - cuibul este o cupa din iarba uscata si tulpini, captusita cu iarba, radacini, lana sau

par; - ponta: 4 -6 oua, incubate 13 -14 zile de catre femela - insectivore; vaneaza insectele de pe sol sau din vegetatie joasa; pandeste insectele de

la inaltimi de pana la 1.5 m; dup ace isi captureaza prada se intoarce imediat la inaltime, rar petrecandu-si timpul pe sol

Amenintari - degradarea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

21. Pernis apivorus - viespar

Dimensiuni - Lungime: 52 – 59 cm - Anvergura aripi: 113 – 135 cm




89

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - oaspete de vara in Europa, reprezentand peste 75% din arealul sau global de

distributie - populatia europeana a fost estimate la 130 000 perechi - la nivel UE, populatia a fost estimate la cca. 20 000 perechi Habitat - cuibareste in regiuni impadurite, unde poate gasi si hrana preferata; in paduri de

foioase sau conifere, cu luminisuri, pajisti si hatisuri Biologie - cuiburile sunt relative mici, adesea construite peste cele de cioara - ponta: 3 -5 oua, depuse in iunie-iulie, clocite de ambii parinti, 30 -35 zile; - puii sunt hraniti de ambii parinti si se acopera cu pene si isi iau zborul dupa 40 – 44

zile - hrana preferata consta in viespi si bondari; - la inceputul perioadei de reproducere se hranesc si cu pasari mici, mici mamifere si

rame pentru a-si suplimenta dieta Amenintari - pierderea habitatului Conservare - legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate

Avand in considerare informatiile prezentate in cadrul subcapitolului anterior,

punctele 2a) si 2b), colectivul elaborator concluzioneaza ca implementarea

obiectivelor propuse prin plan nu va conduce la afectarea integritatii populatiilor

speciilor de interes comunitar. Mai mult decat atat, se estimeaza o imbunatatire a

conditiilor locale de habitat prin implementarea parcului eolian, tinand cont de

efectele pozitive ce decurg din implementarea unor conditii speciale in aceasta regiune




90

si de efectele masurilor propuse pentru asigurarea unui grad ridicat de protectie a

biodiversitatii locale si a vecinatatilor (vezi capitolul “D”).

4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Pe amplasament nu sunt prezente specii de plante / habitate de interes prioritar.

In vecinatatea parcului eolian, la nivelul Rezervatiei Valea Mahomencea a fost

identificat habitatul 8230 cu urmatoarele caracteristci conform Formularului Standard.

Habitatul nu este insa unul prioritar.

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. Rel.

Conserv. Global

8230

Comunitati pioniere din Sedo- Scleranthion sau din Sedo albi – Veronicion dilenii pe stancarii silicioase

1

B

A

B

B

Prezentam mai jos speciile de fauna de interes comunitar (si nu numai), intalnite

in timpul observatiilor in teren efectuate la nivelul amplasamentului si vecinatatilor si

statutul de conservare al acestora: Pop.

cuibaritoare in Romania (perechi)

Tendinta populatiei la nivelul tarii

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG

57/2007

Categorie

SPEC

Categorie

IUCN

Conform Bird Life International

1 Alauda arvensis Anexa 5C 3 LC 460,000-850,000 -

2 Anthus campestris Anexa 3 3 LC 150,000-

220,000 0

3 Buteo buteo – Non SPEC LC 28,000-34,000 0

4 Calandrella brachydactyla Anexa 3 3 LC 10,000-12,000 0

5 Corvus corone Anexa 5C Non SPEC LC 240,000-320,000 +

6 Corvus frugilegus Anexa 5C Non SPEC LC 350,000 420,000

7 Corvus monedula Anexa 5 Non LC 250,000-400,000 +




91

D SPEC

8 Falco vespertinus Anexa 3 3 NT 1,300-1,600 -

9 Galerida cristata – 3 LC 220,000-312,000 + 10 Lanius minor Anexa 3 3 LC 364,000-857,000 +

11 Melanocorypha calandra Anexa 3 3 LC 85-105 0

12 Passer domesticus - 3 LC 1,200,000-

3,400,000 0

13 Pica pica Anexa 5C Non SPEC LC 624,000-780,000 0

14 Sturnus vulgaris Anexa 5C 3 LC 840,000-1,224,000 0

15 Podarcis taurica Anexa 4A - LC -

16 Spermophilus citellus

Anexa 3 si Anexa

4A - VU - Nu se

cunoaste

17 Testudo graeca Anexa 3 si Anexa

4A - VU - Nu se

cunoaste

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante şi de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale şi de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale şi de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul masurilor de management - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vânatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa - ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa în conditii speciale

Categorie SPEC: SPEC 1 - (specii Europene, periclitate la nivel global) SPEC 2 - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa) SPEC 3 - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa)




92

Non-SPECE - (specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Non-SPEC - (specii a caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare favorabil in Europa) Not Evaluated – neevaluate

Categorie IUCN: • Disparute (EX) • Disparute în salbaticie (EW) • Amenintate critic (CR) • Amenintate (EN) • Vulnerabile (VU) • Uşor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC) • Date insuficiente (DD) • Neevaluate (NE) Tendinta populatiei la nivelul tarii:

“-” populatie in scadere “0” populatie constanta “+” populatie in crestere Clasa Reptilia:

Ordinul Sauria: Podarcis taurica – specia nu este mentionata in Formularele

Standarad ale SCI Podisul Nord Dobrogean sau SPA Stepa Casimcea, dar este

prezenta in anexa 4A din OUG 57/2007 modificata si completata de ORD

154/2008.

In urma parcurgerii transectelor stabilite in teren, au fost observate sporadic

exemplare ale acestei specii, in zona fostelor canale de irigatie ce insotesc

amplasamentul analizat pe o lungime de aproximativ 3 km, zona unde s-a constat ca

exista un grad de umiditate usor mai ridicat fata de zona cultivata.

Podarcis taurica – soparla de stepa




93

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC) conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Grecia, insulele Ionice, Albania, Turcia Europeana, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Ungaria - in sudul Romaniei si in Banat, sudul Olteniei si Dobrogea - in habitate specifice in cateva zone din centrul si sudul tarii (Gasc et al., 1997) - prezenta pe litoral si in habitatele costiere - populatiile de soparla de stepa sunt destul de bine cercetate in Romania; populatiile sunt de obicei dense, concentrate in habitat (Fuhn si Vancea, 1961). Habitat - ocupa habitate in zone cu stancarii si ierburi, taluzuri de cale ferata si canale navigabile si de irigatii, canarale, viroage, bolovanisuri, uneori chiar pe dunele de nisip - mai poate fi gasita si la liziera padurilor, pe terenuri agricole si rape cu loess Biologie - este o specie destul de termofila, preferand terenurile cu expozitie sudica si estica - faptul ca specia poate fi inatlnita in habitate din apropierea apei si liziera padurilor sugereaza ca necesita umezeala - hiberneaza ingropata in pamant de la inceputul lui noiembrie pana in aprilie - dieta consta in artropode - indivizii sunt activi de obicei intre orele 9 si 17 - imperecherea are loc in aprilie - ponta este depusa in a doua jumatate a lunii mai; femela depunde de regula maxim 4 oua - juvenilii eclozeaza in septembrie - constituie baza trofica importanta pentru un numar mare de specii de reptile, mamifere si pasari Amenintari




94

- la nivelul Romaniei, intensificarea agriculturii reprezinta principala amenintare, concretizata prin pierderea habitatului acestei specii (inlocuirea vegetatiei de stepa cu plante de cultura si ruderalizarea pajistilor stepice) Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: conservarea habitatului natural si asigurarea coridoarelor de legatura intre acestea pentru a permite schimburile naturale de indivizi intre diversele populatii.

Implementarea si functionarea obiectivului nu va conduce la afectarea

integritatii populatiilor sau a dinamicii acestora, data fiind etologia speciei (specie cu

o plasticitate ecologica ridicata, foarte bine adaptata la prezenta si activitatea

antropica). Prin respectarea intocmai a planului nu vor fi afectate fizic suprafete

suplimentare de teren fata de cele prevazute in plan, respectiv zona de pasune din

vecinatate unde au fost observate exemplare de Podarcis taurica.

Clasa Aves

Ordinul Passeriformes:

Alauda arvensis- ciocarlie de camp

Dimensiuni - Lungime: 18 – 19 cm - Anvergura aripi: 30 – 36 cm




95

Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita pe continentul european, acesta reprezentand sub 50% din

arealul global de distributie al speciei - populatia UE a fost estimata la cca. 15 -20 milioane perechi Habitat - specie de stepa, bine adaptata si la regiunile cultivate - prefera terenurile inierbate, fara prea multa vegetatie arbustiva; habitatul optim

pentru cuibarit consta in vegetatie inalta de 15 pana la 40 cm, din zona dunelor nisipoase, coline si margini de coline

- in regiunile joase cultivate si pasunate, apar in densitati mai mici Biologie - perechile se formeaza in februarie - teritoriile sunt ocupate de stoluri mari si sunt de regula aceleasi de la an la an - dansurile nuptiale ating climax-ul in martie-aprilie, in special dupa ploaie; in

perioada de reproducere, masculii devin teritoriali - reproducerea dureza din aprilie pana in iulie, cu 2 -3 ponte a cate 3 – 5 oua - cuibul este o cupa putin adanca alcatuita din material vegetal si uneori blana/par,

direct pe sol, uneori adapostit de smocuri de vegetatie, uneori in mici depresiuni - incubarea dureaza 11 zile, puii pot parasi cuibul dupa 10 zile, dar nu pot zbura decat

dupa 20 - insectivore vara, in general granivore iarna - in principiu este o specie sedentara, dar in iernile grele, populatiile nordice se pot

alatura celor rezidente in regiunile sudice ale Europei - daca iernile sunt prea geroase, pot muri Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: practici agricole neinvazive

Anthus campestris – fasa de camp – descrierea speciei se face in cap B.2a)

Calandrella brachydacyla – ciocarlia de stol - descrierea speciei se face in

cap B.2a)




96

Corvus corone cornix – cioara griva


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandita in N si E Europei - migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si V

Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996) - populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000

indivizi Habitat - se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si

temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de 1000 m in Carpati si Urali

Biologie - depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de 2 –

7 oua, incubatia durand 18 -19 zile - cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni, rar

pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa

- cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la bifurcatia ramurilor

- cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene, blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri de telefon, pentru fundatie




97

- dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari, resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat

- se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in primavara si vara; toamna si iarma – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor umane(ferme, orase)

Amenintari - nu este cazul Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu este cazul

Corvus frugilegus – cioara de semanatura


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000 indivizi Habitat - se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice; este

prezenta doar iarna in regiunile mai calde - nu patrunde in regiunile montane - in regiunile joase continentale si oceanice




98

Biologie - reproducerea are loc in martie- aprilie - cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate - cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri si

bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice – salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie

- ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de femela

- isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;

- prefera zonel cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere; - evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si

nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole

- au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse

- migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri Amenintari - nu este cazul Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu este cazul

Corvus monedula – stancuta




99


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandita in majoritatea Europei, reprezentand peste 50% din arealul sau global de distributie - populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 10 – 29 000 000 indivizi Habitat - se reproduce in zonele boreale, temperate, se stepa ale regiunii vest – palearctice si in regiunile joase mediteraneene, continentale si oceanice - evita caldura excesiva, inghetul si zapada Biologie - reproducerea are loc in aprilie - mai - cuibareste in scorburi, gauri, structuri artificiale, cuiburi vecgi de ciocanitoare; cuibul variaza ca structura si dimensiune, in functie de natura scorburii/ cavitatii; - cuiburi sunt adesea reutilizate - ponta cuprinde 4 – 6 oua incubate 17 – 18 oua doar de catre femela - dieta: nevertebrate, fructe, carcase, resturi, uneori mici vertebrate si oua de pasari; puii sunt hraniti in principal cu nevertebrate - se hranesc in perechi sau mici stoluri, aproape intotdeauna pe sol; uneori pot cauta hrana prin arbori – omizi defoliatoare, carabusi, chiar ghinda Amenintari - persecutia, utilizarea insecticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu se cunosc pentru aceasta specie

Falco vespertinus – vinderel – ecologia speciei este prezentata in Cap B.2a)

Galerida cristata – ciocarlan - ecologia speciei este prezentata in Cap B.2a)

Lanius minor – sfrancioc cu fruntea neagra - ecologia speciei este prezentata

in Cap B.2b)




100

Melanocorypha calandra – ciocarlie de baragan - ecologia speciei este

prezentata in Cap B.2a)

Passer domesticus – vrabie de casa


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - rezident, cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand

mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000 indivizi Habitat - specie antropofila, asociata asezarilor umane - zone urbane si suburbane, terenuri agricole - evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul - densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola Biologie - nu migreaza - folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,

acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata patrunde in ele!

- Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse din martie pana in august

- Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani - Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim

omnivor




101

- Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie, dar si in gramezile de gunoi

Amenintari - specia nu este amenintata in prezent Conservare - masuri de conservare recomandate: nu sunt necesare in prezent, vrabia de casa este

considerata o specie comuna;

Pica pica – cotofana


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - Rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel global este mare si a fost estimata la 3 400 000 indivizi Habitat - zone agricole, hatisuri, regiuni usor impadurite sau terenuri deschise, pajisti, parcuri si gradini, zone urbane Biologie - nu migreaza - specie monogama, formeaza perechi pe termen lung - perechea se formeaza toamna sau iarna - cuibaresc adesea in mici colonii - ambii parteneri participa la construirea cuibului - cuibaresc pe ramurile arborilor de foioase; cuibul este insusi imbracat intr-un invelis




102

mare, sferic, cu 2 intrari, alcatuit din bete; in interior, cuibul propriu-zis este alcatuit din pamant sau gunoi de grajd – la baza, captusit cu material vegetal, par/ blana, iarba - ponta cuprinde 6 -7 oua incubate de femela cca. 18 zile; masculul asigura hrana - omnivore, dar se hranesc in principal cu insecte; consuma si seminte de conifere, mai ales dupa perioada de reproducere; dieta cuprinde si fructe de padure, alune si alte seminte in timpul iernii; consuma si carcase, pui si oua de pasari dar si mici rozatoare Amenintari - persecutie, utilizarea pesticidelor Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: constientizare sociala

Sturnus vulgaris – graur


conform Listelor Rosii IUCN Distributie - raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin de

jumatate din arealul global de reproducere - populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000 indivizi Habitat - specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice - pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau a

regiunilor alpine virgine




103

Biologie - au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare

ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N - isi cauta hrana in regiuni agricole, terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate

antropic, dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere - cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi

vechile cuiburi de ciocanitoare - cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o mica

adancitura centrala - ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile - omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent observati

hranindu+se din hranitoare artificiale Amenintari - nu se cunosc Conservare - legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin intermediul retelei ecologice Natura 2000 - masuri de conservare recomandate: nu se cunosc/ nu se considera necesare

Ordinul Falconiformes (rapitoare de zi):

Buteo buteo – sorecar comun

Dimensiuni - Marime: 46 – 58 cm - Anvergura aripi: 110 – 132 cm Status - specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)

conform Listelor Rosii IUCN




104

Distributie - comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau

global de distributie - populatia europeana este mare; a fost estimata la cca. 710 000 perechi Habitat - ocupa habitate variate, dat intotdeauna cu vegetatie arbustiva (cu diferite grade de

acoperire) - prefera lizierele si regiunile unde zonele cultivate, pasunile, pajistile, mlastinile

alterneaza cu zone impadurite sau palcuri arbustive (conifere/ foioase) - ierneaza pe terenuri deschise, stepa sau zone umede; prefera terenurile fara

denivelari sau cu pante usoare den zone de altitudine joasa sau moderata Biologie - depunerea pontei se realizeaza in martie - mai - cuibareste in arbori mari, in special in zona lizierelor - cuibul consta intr-o platforma de ramurele/ bete, captusite cu verdeata si este

construit la bifurcatia ramurilor sau pe ramuri, aproape de trunchi - ponta consta in 2 – 4 oua incubate 35 -38 zile de catre femela, hrana fiind asigurata

de mascul - maturitatea sexuala este atinsa la 3 ani - dieta este adaptata in functie de prada disponibila local sau sezonier si consta in

principal din rozatoare, mici mamifere, reptile, dar si nevertebrate – insecte (lacuste, greieri) si oligochete (rame); cand stocul de mamifere mici scade, pot trece pe pasari

- vaneaza in terenuri deschise, luminisuri de padure, in apropierea stancariilor, lizierelor; de regula, prada este capturata la sol; nevertebratele sunt capturate mergand pe sol

- partial migratoare – populatiile din centrul Europei – acestea ierneaza in Africa, Israel si Arabia

Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor Conservare - masuri de conservare recomandate: protejarea habitatelor, masuri legislative

5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In cadrul deplasarilor pe teren, colectivul elaborator a identificat alaturi de

culturile agricole, comunitati de plante ruderale si segetale fara valoare conservativa,

precum si specii de fauna din urmatoarele clase: Arachnida (ordinul Araneae),




105

Insecta (cu preponderenta reprezentantilor ordinului Orthoptera), Aves (cu

preponderenta reprezentantilor ordinului Passeriformes).

FLORA

Amplasamentul parcului este in intregime reprezentat de terenuri arabile.

Terenurile arabile de pe amplasament sunt periodic cultivate in special cu

porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Heliantum annuum), grau (Triticum sp.), plante

tehnice sau furajere. Existenta culturilor agricole implica dezvoltarea unor specii

segetale, specifice. Speciile segetale identificate sunt: Erodium cicutarium (ciocul

berzei), Capsella bursa pastoris (traista ciobanului), Consolida regalis (nemtisor de

camp), Nigella arvensis (negrusca), Taraxacum offcinale (papadie), Cichorium

intybus (cicoare), Cirsium arvense (palamida), Eryngiun campestre (rostogol),

Stellaria media, Thesium dollineri, Stachys annua, Xeranthenum annuum (plevaita),

Xanthium strumarium (scaietele popii), Conyza canadensis.

Nu au fost identificate specii lemnoase.

In cazul de fata, in agroecosistemul ce caracterizeaza zona amplasamentului,

interventiile antropice modifica si simplifica relatiile trofice dintre populatii,

favorizand o parte dinte producatorii autotrofi (planta cultivata) si controland

consumatorii si producatorii autotrofi inutili omului (buruienile). Astfel, se intervine si

in privinta legaturilor chorologice, cautand sa asigure fiecarui individ spatiul necesar

in mod uniform (distante de plantare) si având tendinta de a ocupa terenul cu o

populatie ce apartine unei singure specii. Competitia dintre populatiile ce formeaza

comunitatea si chiar dintre indivizi, este in acest caz dirijata de om. Ca urmare,

conexiunile ce se instaleaza intre componentii biocenozei se caracterizeaza prin

complexitate redusa si sunt relativ stabile. In acest caz, agroecosistemul este mai putin

stabil decat cel natural, mai sensibil la actiunea unor factori negativi si poate fi

mentinut numai prin lucrari agricole.




106

La limita agroecosistemelor, imprejmuind culturile agricole, de-a lungul

drumurilor de exploatare si a canalului de irigatie dezafectat ce strabate partea sudica

a amplasamentului parcului pe o distanta de cca. 3 km, au fost identificate comunitati

de plante ruderale, in cadrul carora au fost identificate urmatoarele asociatii vegetale

fara valoare conservativa .

- Potentillo argenteae-Artemisietum absinthii Falinski 1965. Plante

edificatoare: Artemisia absinthium, Potentilla argente, Alte plante din asociatie:

Sisymbrium officinale, Cichorium intybus, Hordeum murinum, Plantago lanceolata,

P. major, Achillea millefolium, Althaea officinalis, Lolium perenne, Lotus

corniculatus, Potentilla reptans, Taraxacum officinale. Fitocenozele de Potentilla

argentea cu Artemisia absinthium prezinta o larga raspandire pe terenurile bogate in

substante organice aflate in diferite faze de descompunere. Domina de regula

Artemisia absinthium. ( Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)

- Convolvulo-Agropyretum repentis Felföldy 1943. Plante edificatoare:

Convolvulus arvensis, Agropyron repens, Alte plante din asociatie: Cirsium arvense,

Ballota nigra, Cardaria draba, Cichorium intybus, Artemisia absinthium, Tanacetum

vulgare, Lathyrus tuberosus, Euphorbia helioscopia, Cynodon dactylon, Potentilla

argentea, Achillea millefolium, Botriochloa iscahemum, Centaurea diffusa,

Cychorium inthybus. Fitocenozele de Convolvulus arvensis si Agropyron repens se

dezvolta pe terenurile intelenite de la marginea culturilor agricole, parloage si la

marginea drumurilor dintre culturi. Structura floristica a acestor grupari este bogata si

variata, remarcandu-se prezenta a numeroase elemente de pajisti din clasele Festuco-

Brometea si Molinio-Arrhenatheretea, dar si unele elemente segetale ale clasei

Stellarietea mediae. (Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008)

- Xanthietum strumarii Pauca 1941. Plante edificatoare: Xanthium strumarium,

Xantium spinosum. Alte plante din asociatie: Malva neglecta, Ballota nigra,

Convolvulus arvensis, Cynodon dactylon.




107

- Ceratocarpo-Euphorbietum stepposae (nicaeensis) Sanda et

Popescu 1998. Plante edificatoare: Ceratocarpus arenarius, Euphorbia nicaeensis

Alte plante din asociatie: Artemisia austriaca, Centaurea diffusa, Xeranthemum

annuum, Centaurea diffusa, Sideritis montana, Carduus acanthoides, Convolvulus

arvensis, Cynodon dactylon, Xanthium spinosu. Asociatia se intalneste pe terenuri

xerofile, unde fitocenozele sunt mult degradate prin pasunat, calcare sau eroziune

(Fitocenozele din Romania – Sanda-Ollerer-Burescu-2008). Prezenta speciilor de

Eryngium campestre, Carduus acanthoides, Xanthium spinosum indica un inalt grad

de ruderalizare ceea ce face ca asociatia sa fie incadrata in habitatul comunitatilor

ruderale. Toate asociatiile de plante ruderale descrise se incadreaza in habitatul 87.2

Ruderal communities (conform clasificarii palearctice) si prezinta valoare

conservativa redusa.

Mentionam ca implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin plan nu

implica afectarea de suprafete din vecinatatea amplasamentului. Mai mult decat

atat, (vezi cap. “D”) in cadrul studiului s-a propus ca prin realizarea obiectivelor

propuse prin plan sa nu se afecteze decat suprafete de teren arabil.

In cadrul Evaluarii Adecvate s-a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii

speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa

Casimcea, luand in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale

initiale precum si posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in

cadrul zonelor invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu

vor fi afectate de realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind:

- sensibilitatea redusa a marii majoritati a comunitatilor vegetale instalate (si

valoarea conservativa redusa a acsestora),

- specificul obiectivului, caracteristicile locale de mediu




108

- distanta pana la nivelul Rezervatiei Valea Mahomencea unde a fost identificat

habitatul 8230 precum si localizarea acestuia la nivelul vaii si nu in zone

expuse.

- faptul ca nu vor exista interventii directe asupra altor zone decat cele

prevazute prin plan (ce vizeaza suprafete de teren arabil). In plus, nici una

dintre speciile vegetale identificate nu este mentionata in OUG 57/2007.

FAUNA

Prezentam speciile de fauna identificate pe amplasament cu mentiunea ca

efectele generate de implementarea si functionarea obiectivelor propuse prin plan, nu

afecteaza structura si/sau dinamica populatiilor speciilor de fauna, singurele

efecte avand caracter temporar si nesemnificativ si pentru care s-au propus masuri in

cadrul capitolului “D”

Clasa Arachnida

Ordinul Araneae: Argiope lobata, Argiope bruennichi – specii comune in

zonele cu vegetatie ierboasa inalta. Nici una dintre speciile de Arachnidae

identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD

154/2008.

Clasa Insecta

Entomofauna este dominata de reprezentantii ordinului Orthoptera, fiind

observate specii caracteristice agroecosistemelor si biocenozelor ruderalizate. Acestea,

la randul lor, sunt specii euribionte, la care preferintele de habitat sunt laxe.

Ordinul Orthoptera: Acrida ungarica, Acrida turrita, Sphingonotus

caerulans,Decticus albifrons,Decticus verrucivorus, Dociostaurus maroccanus,

Gryllus campestris, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens. Nici una din

speciile de Orthoptere identificate nu este prezenta in OUG 57/2007 modificata si

completata de ORD 154/2008.




109

Speciile de ortoptere sunt puternic influentate de factorii fizici si chimici ai

mediului atat in ceea ce priveste structura taxonomica, dimensiunile populatiilor cat si

activitatea lor fiziologica. In acest fel diversitatea taxonomica, morfologica,

fiziologica si genetica a populatiilor apar ca raspuns la variatii ale factorilor de mediu.

Conform capacitatii lor de inmultire rapida, pot destabiliza biocenozele din care

fac parte, determinand invazii constante, boli cu urmari de cele mai multe ori

imprevizibile si chiar catastrofale pentru celelalte specii din biocenozele din care fac

parte.

Exista o serie de factori care contribuie la mentinerea populatiilor de Orthoptere

in limita capacitatii de suport a a habitatului, precum micozele si pasarile (ciocarlia,

ciorile, graurii, etc). Unele reptile si mamifere consuma de asemenea lacuste.

Din punct de vedere economic ortopterele sunt considerate printre cele mai importante

insecte si acest lucru se datoreaza, nu valorii vreuneia sau alteia dintre specii, ci mai

ales daunelor produse de-a lungul istoriei. Una din speciile importante din punct de

vedere al invazivitatii, considerate daunatoare in Romania este lacusta marocana

(Dociostaurus marocanus).

Ordinul Lepidoptera: Colias crocea, Pontia edusa, Coenonympha pamphilus,

Pieris rapae, Pieris napi. Nici una dintre speciile de Lepidoptere identificate nu

este prezenta in OUG 57/2007 modificata si completata de ORD 154/2008.

In cadrul deplasarilor pe teren nu au fost identificate specii endemice.

Dinamica populatiilor speciilor de fauna din unitatile taxonomice, Orthoptera,

Arahnida, Lepidoptera, nu poate fi apreciata intrucat la nivelul zonei analizate nu se

cunosc studii de specialitate efectuate pe perioade indelungate de monitorizare privind

populatiile fiecarei specii si tendinta evolutiei acestora, astfel incat se se poata efectua

o raportare adecvata, in cazul de fata la populatia unei zone/regiuni date. Data fiind

experienta elaboratorului in realizarea evaluarilor de mediu pentru obiective de acest

gen, masurile recomandate, precum si specificul investitiei se apreciaza faptul ca




110

tendinta populatiilor speciilor de orthoptere, arahnidae si lepidoptere nu pot fi

influentate decat de factori independenti obiectivului (ex: factori climatici).

AVES

In aprecierea evolutiei numerice a speciilor de avifauna, colectivul elaborator a

intampinat dificultati ca urmare a faptului ca nu exista baze concrete de date anuale

(pe o perioada indelungata de monitorizare) privind populatiile fiecarei specii si

tendinta evolutiei acestora, astfel incat sa se poata efectua o raportare adecvata in

cazul de fata. In schimb se pot reda o serie de observatii pertinente pe baza experientei

colectivului elaborator in teren, in cazul unor astfel de obiective – parcuri eoliene.

Evolutia numerica a populatiilor din cadrul ariei naturale protejate de

importanta comunitara nu va fi afectata negativ de implementarea obiectivelor

planului, apreciindu-se reducerea factorilor de stres (de origine antropica) pe raza

parcului eolian. Precizam de asemenea ca suprafetele afectate definitiv de

implementarea parcului eolian raportat la suprafata aferenta PUZ, care poate

reprezenta habitat de hranire si pentru speciile de pasari din cadrul ariei naturale

protejate, sunt nesemnificative (P.O.T 0,36%), neafectand astfel mentinerea speciilor

pe termen lung.

De asmenea avand in vedere suprafata SPA Stepa Casimcea de 22 226.1

ha, mentionam faptul ca parcul eolian reprezinta 1,71%, iar suprafetele afectate

definitiv reprezinta 0,027% din Aria Protejata de Interes Comunitar.

Nu vor fi afectate populatiile speciior intalnite pe amplasamentul analizat si cele

din vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si dinamicii

acestor populatii (vezi tabelul de la cap “B 4”), creandu-se conditii mai bune de

habitat decat cele dinaintea implementarii parcului eolian (vezi cap ‘D”).




111

Predictie asupra evolutiei populatiilor la nivelul

amplasamentului si a zonelor invecinate

Nr. crt


Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament si

in vecinatate

In timpul perioadei de

implementare

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = =

2 Anthus campestris fasa de camp a = =

3 Buteo buteo sorecar comun a = =

4 Calandrella brachydactyla ciocarlie de camp b = =

5 Corvus corone cornix cioara griva c = =

6 Corvus frugilegus cioara de semanatura c = =

7 Corvus monedula Stancuta b = = 8 Falco vespertinus vanturel de seara a = = 9 Galerida cristata ciocarlan b = =

10 Lanius minor sfrancioc cu frunte neagra a ≈ =

11 Melanocorypha calandra

ciocarlie de baragan b = =

12 Passer domesticus vrabie de casa b = =

13 Pica pica cotofana b = = 14 Sturnus vulgaris graur d = = 15 Podarcis taurica soparla de stepa b ≈ = 16 Spermophilus

citellus popandau a ≈ =

17 Testudo graeca testoasa dobrogeana a ≈ =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora; “>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc

amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor; “=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze

etologia speciei; “≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a




112

impactului; “<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre

alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora; “<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului

provocat de implementarea obiectivului;

Evaluarea si cuantificarea efectelor asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate (inclusiv asupra siturilor de

importanta comunitara) se realizeaza in cadrul capitolului “C”.

6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Avand in vedere ca in acest moment nu exista custode, planuri de management

sau documentatie publica relevanta pentru aria naturala protejata de interes comunitar;

singurele date disponibile referitoare la Aria Naturala de Interes Comunitar sunt

informatiile din Formularul Standard ale zonelor protejate. Mentionam insa ca sursele

precizate mai sus, ofera cu precadere informatii despre compozitia biodiversitatii (fara

a analiza relatiile structurale si functionale care au creat si mentin integritatea ariei

naturale protejate).

Cu ocazia realizarii prezentului Studiu de Evaluare Adecvata pentru obiectivul

analizat, aflat integral in interiorul SPA Stepa Casimcei, elaboratorul a realizat o serie

de observatii in teren relevante pentru amplasamentul analizat.

Suprafata ocupata definitiv de obiectivul analizat comparativ cu suprafata totala

a ariei naturale protejate reprezinta un procent infim ( 0.027.% din SPA Stepa

Casimcea). iar o raportare a suprafetei analizate la suprafata ariei naturale protejata de

interes comunitar nu este relevanta, cu atat mai mult cu cat conditiile de mediu biotic

si abiotic variaza pe intreaga suprafata a acesteia.




113

7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru ariile naturale protejate de interes comunitar din zona amplasamentului

nu exista planuri de management. Mentionam ca obiectivul de conservare evident, ce

reiese din cadrul Formularelor Standard ale SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord

Dobrogean este protectia durabila a speciilor de fauna si flora - habitate pentru care au

fost declarate ariile naturale de interes comunitar (vezi cap. B1). Prezentul studiu

urmareste protectia si conservarea integritatii SPA Stepa Casimcea, pentru care s-a si

elaborat un set de masuri speciale de protectie si conservare si se apreciaza chiar o

usoara imbunatatire a conditiilor actuale ce caracterizeaza zona de amplasare a

parcului eolian (vezi cap ‘D”).

8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Dupa analizarea de catre colectivul elaborator a amplasamentului si a altor zone

din cadrul SPA Stepa Casimcea cu ocazia realizarii unor evaluari de mediu pentru

obiective similare, se concluzioneaza faptul ca Aria Naturala Protejata de Interes

Comunitar este supusa presiunilor antropice, in special datorita practicarii agriculturii

intensive si a pasunatului irational, cu efecte asupra habitatelor, resurselor trofice ale

ecosistemului si implicit a speciilor protejate in cadrul acesteia.

Prin schimbarea destinatiei terenurilor in terenuri arabile de-a lungul timpului s-

a realizat implicit o fragmentare a habitatelor initiale, naturale, precum si o

uniformizare a acestora (reducerea calitativa a biodiversitatii), fapt constatat in

prezent, pe amplasament, in urma analizelor de teren efectuate. Prin suprapasunat se

afecteaza baza tuturor lanturilor trofice din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar, dezechilibrand diverse verigi ale acestora; suprapasunatul reprezinta factor

perturbant si pentru entomofauna si reptile care reprezinta principala sursa de hrana a

verigilor superioare din lantul trofic – avifauna, mamifere mari.




114

In privinta evolutiilor/schimbarilor posibil a se produce in viitor in cadrul ariei

naturale de interes comunitar, apreciem o accentuare a efectelor suprapasunatului si a

agriculturii intensive, afectand totodata relatiile structurale ce au creat si mentin

integritatea SPA Stepa Casimcea.

9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar

In privinta conservarii ariei naturale protejate de interes comunitar, consideram

strict necesara preluarea acesteia de catre un custode si elaborarea imediata a unui

plan de management care sa ofere zonei un adevarat statut de zona protejata la

nivel european.

10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar

Obligativitatea monitorizarii zonei parcului eolian pe o perioada bine stabilita,

asigura constanta observatiilor, culegerea de date in perioade optime pentru

surprinderea perioadelor cheie ale ecologiei speciilor (reproducere, migratie), relatia

acestora cu diferite categorii de habitate. Aceste aspecte reprezinta, in acceptiunea

elaboratorului, o prioritate in elaborarea si adaptarea unui plan de management pentru

aria naturala protejata de interes comunitar, precum si in elaborarea celor mai eficiente

masuri pentru conservarea integritatii acesteia.




115

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

Zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei

zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact

care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete

de teren prin efectuarea lucrarilor de decopertare, respectiv recopertare. Data fiind

folosinta actuala a terenului –arabil, ce implica prezenta unui agroecosistem cu

elemente de biodiversitate specifice, influentate de rotatia periodica a culturilor si de

interventiile utilajelor agricole (inclusiv utilizarea de pesticide si ingrasaminte

chimice), se apreciaza un efect nesemnificativ in timpul implementarii planului si in

timpul functionarii obiectivului asupra biodiversitatii locale.

Tinand cont de specificul obiectivului analizat si de faptul ca acesta nu

reprezinta sursa de poluare pentru factorii de mediu, consideram ca nu va exista un

impact indirect asupra biodiversitatii.

Impactul imediat (pe termen scurt) se manifesta in timpul lucrarilor de

implementare a planului, prin disturbarea punctiforma a habitatului in cadrul

organizarii de santier ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf

pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de

constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o

perioada de regenerare naturala a ecosistemului. Mentionam in acest sens ca, datorita

conditiilor de mediu locale, nu se pune problema existentei unui impact pe termen

mediu si lung. Aceste aspecte reies si din experienta acumulata prin studierea

parcurilor eoliene existente in Dobrogea si cele din strainatate.

Efectul temporar consta in afectarea unor suprafete de teren prin decopertari si

recopertari, respectiv indepartarea speciilor de fauna ce utilizeaza amplasamentul




116

pentru hranire, catre zonele invecinate pe perioada desfasurarii lucrarilor de

constructie.

Impactul permanent asupra biodiversitatii consta in ocuparea definitiva a unor

portiuni de habitat, prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate

definitiv. In cazul de fata este vorba de pierderea unor portiuni reduse de habitat de

hranire, deja antropizat.

Dat fiind faptul ca realizarea parcului eolian nu presupune afectarea

semnificativa a factorilor de mediu, iar in zona nu se mai desfasoara alte tipuri de

activitati exceptandu-le pe cele agricole, consideram ca nu va exista un efect sinergic

asupra biodiversitatii.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei si functionarii parcului

eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative, dar vor exista o serie de

efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel

local.

Efecte pozitive

Atat la nivel global cat si regional, principala activitate umana responsabila de

saracirea biodiversitatii o constituie transformarea terenurilor pentru agricultura,

respectiv pierderea si degradarea habitatelor in favoarea culturilor intensive. In

momentul de fata, un numar mare de specii de plante si animale se confrunta cu

problema restrangerii arealelor de distributie; biodivesitatea Dobrogei nu face exceptie

de la aceasta situatie. Utilizarea terenurilor deja transformate de agricultura intensiva

pentru implementarea unor activitati precum obtinerea “energiei verzi” reprezinta un

plus pentru conservarea diversitatii specifice, atat din punct de vedere al economiei de

teren ce va fi afectat de constructia agregatelor, cat si a tehnologiei nepoluante

utilizate; nu trebuie omis faptul ca odata cu finisarea lucarilor de constructie a

parcului, interventiile antropice necesare vor fi minime. Mai mult decat atat,




117

implementarea unui astfel de obiectiv, implica urmatoarele beneficii pentru

biodiversitatea zonala:

• eliminarea riscului de producere a incendiilor (Ex: incendierea

miristei) pe suprafata parcului eolian – ceea ce ofera un plus de protectie pentru

fauna;

• interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de

protectie pentru fauna protejata si neprotejata;

• interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va

fi redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze pe

suprafete suplimentare de teren si sa afecteze speciile de flora si fauna din afara

culturilor agricole (inclusiv cele din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean);

• zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre

biologi/ecologi, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna sau a

comunitatilor vegetale locale, este redusa la maximum.

Impactul asupra vecinatatilor (a speciilor si habitatelor din cadrul SCI

Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea) va fi nesemnificativ ca urmare a

amplasarii si a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul

parcului eolian, inclusiv in timpul functionarii obiectivului.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul

ca acesta consta in pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea

destinatiei terenului pe suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului.

Avand in vedere ca: suprafetele scoase definitiv din circiutul agricol ocupa doar

1,59% din suprafata aferenta obiectivului, si nu s-au intalnit specii de flora

protejata si adaposturi/ cuiburi/ vizuini, apreciem ca impactul rezidual asupra

biodiversitatii va fi nesemnificativ.

Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din

materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi




118

reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate sau

incinerate.

IN TIMPUL IMPLEMENTARII OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii planului se

manifesta in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si a

drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului

produs de utilajele folosite.

In timpul constructiei parcului eolian, efectul zgomotului asupra biodiversitatii

se rezuma la efectul asupra faunei (inclusiv speciile de avifauna pentru care a fost

declarat SPA Stepa Casimcea). Astfel, zgomotul se manifesta in principal datorita

functionarii utilajelor necesare realizarii lucrarilor de constructie, dar si a celorlalte

activitati din cadrul lucrarilor de constructie. Zgomotul produs si prezenta elementelor

noi in cadrul zonelor de lucru determina reorientarea exemplarelor de fauna ce

utilizeaza zona analizata pentru hranire, catre zonele invecinate ce prezinta conditii de

habitat asemanatoare, urmand ca la finalizarea lucrarilor acestea sa reutilizeze

ampalsamentul. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul

zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la

nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor

principale de acces.

Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare largirii

drumurilor pot constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu

efecte asupra speciilor de fauna si flora din vecinatate. Avand insa in vedere ca

este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare

atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor

fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate

suprafete cu vegetatie spontana. In plus, transportul pe structura de drumuri existenta




119

nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o

intensificare temporara a acestora, prin urmare efectele asupra speciilor din vecinatate

sunt nesemnificative, similare situatiei actuale.

Pentru a se evita perturbarea speciilor de pasari din cadrul SPA Stepa Casimcea

si avand in vedere preferintele acestora pentru cuibarit, s-a optat pentru amplasarea

turbinelor eoliene in apropierea localitatlor, pe terenuri arabile.

Pentru a se evita perturbarea populatiilor de Podarcis taurica intalnite in lungul

canalelor de irigatie dezafectate, se va avea in vedere respectarea intocmai a planului,

astfel incat sa nu fie afectate fizic suprafete suplimentare de teren. Trebuie mentionat

ca soparla de stepa este o specie cu o plasticitate ecologica mare, fiind foarte bine

adaptata la prezenta si activitatea antropica.

Dat fiind faptul ca in zona analizata nu au fost identificate specii de plante de

interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de culturile agricole si specii

ruderale, apreciem un impact nesemnificativ asupra vegetatiei.

Din experienta colectivului elaborator in analiza altor parcuri eoliene a

rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt

deranjate de desfasurarea lucrarilor si de lucrarile aferente, acestea fiind

frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene.

Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor

prevazute prin plan. Zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan

sunt reprezentate de teren arabil, nefiind prezente cuiburi ale speciilor de avifauna

pentru care a fost declarat SPA Stepa Casimcea.

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o

schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare

a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si traficul, care au

sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare propriu-zisa a habitatului




120

(cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar structuri de genul gardurilor,

zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul studiat

vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta, dupa cum bine

se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila. Singurul aspect

important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul de fata, poate fi

reprezentat de circulatia utilajelor ce se manifesta pe perioada de implementare a

planului. Tinand cont ca suprafata la care se face referire este un teren antropizat

asupra caruia se intervine periodic, consideram ca efectele drumurilor de acces

asupra biodiversitatii locale nu sunt semnificative in cazul de fata.

Evaluarea de mediu a avut in vedere posibilitatea afectarii integritatii speciilor

si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord Dobrogean si SPA Stepa Casimcea, luand

in calcul inclusiv posibilitatea modificarii caracteristicilor structurale initiale si

posibilitatea aparitiei de modificari microclimatice semnificative in cadrul zonelor

invecinate. Concluzionam insa ca habitatele din zonele invecinate nu vor fi afectate

de realizarea si functionarea turbinelor eoliene date fiind specificul obiectivului,

caracteristicile locale de mediu si faptul ca nu vor exista interventii directe asupra

altor zone decat cele prevazute prin plan (ce vizeaza suprafete de teren arabil).

Reamintim faptul ca in zonele vizate de implementarea obiectivelor propuse

prin plan, folosinta terenului este de teren arabil nefiind prezente cuiburi sau galerii

ale speciilor de fauna terestra. Populatiile speciilor de fauna, inclusiv cele mentionate

in Formularul Standard al SCI Podisul Nord Dobrogean si observate in vecinatatea

amplasamentului, nu vor fi astfel afectate in timpul implementarii planului, deoarece

nu va fi afectat habitatul de reproducere si odihna al acestora, iar perioada de executie

are o durata limitata.

Se apreciaza ca nu va exista un impact asupra liliecilor, cauzat de

implementarea si functionarea parcului eolian, in timpul deplasarilor in teren nefiind




121

identificate specii de lilieci sau elemente caracteristice care pot fi folosite de catre

acestia in vederea adapostirii si/sau orientarii.

O mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter temporar

si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra biodiversitatii mentionam faptul

ca acesta consta in pierderea definitiva (pe perioada existentei parcului eolian) a

unor portiuni de teren arabil prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele

afectate definitiv de implementarea planului. Avand in vedere P.O.T-ul foarte mic

(0,3663%), peste 99% din amplasament isi va pastra folosinta actuala, putand fi folosit

odata cu incheierea lucrarilor de constructie, in vederea hranirii de catre speciile de

fauna terestra si avifauna.

IN TIMPUL FUNCTIONARII OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN PLAN

In timpul functionarii obiectivului propus prin plan nu va exista un impact

asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite.

De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima”

face parte din categoria energiilor din surse regenerabile. Singurele riscuri care se pun

in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect

fiind tratat pe larg in cadrul evaluarii.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian la

principalele puncte de interes biogeografic sunt:

- 9 km pana la Padurea Babadag

- 20 km pana la Bratul Dunarea veche

- 28 km pana la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

- 34 km pana la Muntii Macinului

- 47 km pana la Marea Neagra




122

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece procentul

de ocupare a terenului este de 0,3663 % in raport cu totalul suprafetei aferente de

381,7136 ha.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din

energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in

aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei

vantului poate duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a

aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone.

Data fiind interdictia privind vanatoarea in interiorul parcurilor eoliene, se

apreciaza efecte directe si indirecte pozitive asupra speciilor de fauna (inclusiv

vanat) din cadrul Ariilor Protejate de Interes Comunitar.

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectata nici in timpul

implementarii planului si, nici in timpul functionarii obictivelor planului, date fiind

masurile de reducere a efectelor asupra factorilor de mediu, recomandate in cadrul

evaluarii.

Aceste aspecte vor putea fi probate in urma monitorizarii efectelor asupra

biodiversitatii in timpul functionarii parcului eolian, conform Planului de

Monitorizare propus.

La analiza efectelor asupra biodiversitatii, colectivul elaborator a avut in vedere

toate aspectele pe care le implica implementarea si functionarea obiectivelor propuse

prin P.U.Z. asupra avifaunei, inclusiv suprafata palelor turbinelor, insa consideram ca

acestea nu reprezinta un aspect semnificativ, avand in vedere urmatoarele:

- modul de functionare al turbinelor de ultima generatie (ex: viteza mica de

rotatie a palelor);

- suprafetele intinse de teren arabil si pasune din vecinatatea amplasamenului ce

ofera speciilor de avifauna posibilitatea de a se reorienta catre aceste zone in vederea

hranirii;




123

- dispunerea distantata a turbinelor in cadrul parcului contribuie de asemenea la

reducerea riscului de aparitie a coliziunilor dintre pasari si rotoarele in functiune;

Riscul de coliziune a fost luat in considerare in cadrul evaluarii ca posibil efect

negativ asupra speciilor de avifauna si s-au facut recomandari concrete pentru

reducerea la minim a acestui risc.

Referitor la rutele de migrare din zona, s-au avut in vedere atat datele si hartile

prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia Pasarilor” –

Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia pasarilor” – Ciochia

V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) precum si informatiile din diverse studii

(”Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine

tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna,

incluzând ca studiu de caz Dobrogea” - INCDD”).




124




125

Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat

Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma consultarii

bibliografiei sus-mentionate, este ca parcul eolian este pozitionat intr-o zona

geografica fara importanta din punct de vedere al migratiei pasarilor (la o

distanta de peste 10 km fata de rutele de migratie); prin urmare, impactul

proiectului analizat aupra activitatii de migratie a pasarilor, este considerat

nesemnificativ.




126

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform datelor

de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest

Research Institute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana,

pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia umana,

la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate pasarile

cuibaritoare din vecinatatea zonei analizate, tinand cont ca la o distanta de 300 m

zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe

amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

In ceea ce priveste perioada de dezafectare a parcului eolian apreciem ca

impactul asupra biodiversitatii va fi minim, perioada de dezafectare fiind mult mai

scurta decat cea de constructie si implica lucrari de o amplitudine mai mica. In acelasi

timp, dezafectarea parcului eolian, cu respectarea stricta a masurilor impuse pentru

perioada de constructie a parcului eolian si cu efectuarea lucrarilor de ecologizare a

tuturor suprafetelor ocupate initial, reprezinta o marire a suprafetelor disponibile

pentru hranire (suprafetele ocupate de obiectivele propuse prin plan). Subliniem ca

desfiintarea parcului eolian, va insemna implicit incetarea restrictiilor si masurilor din

timpul existentei acestuia (interzicerea vanatorii, supravegherea in privinta incendiilor,

interzicerea stropirii cu avioane utilitare, etc.) ajungandu-se in final la actualele

presiuni antropice.

1. Evaluarea impactului obiectivelor planului propus

1.1. Evaluarea impactului cauzat de obiectivele propuse prin plan fara a lua

in considerare masurile de reducere a impactului

Fara implementarea masurilor de reducere a impactului propuse in capitolul

“D” apreciem mentinerea statutului actual de conservare a biodiversitatii la nivelul

amplasamentului analizat (teren arabil), insa intregul set de masuri propuse va




127

contribui la reducerea pana la eliminare a riscurilor de producere a posibilelor efecte

neprevazute asupra biodiversitatii.

Totalitatea masurilor impuse prin actul de reglementare, trebuiesc supervizate

de catre o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, iar

nerespectarea acestei masuri esentiale reduce considerabil aparitia efectului dorit prin

celelalte masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii.

Nesemnalizarea turbinelor eoliene prin vopsirea varfurilor palelor si prin

semnalizarea luminoasa a acestora pe timpul noptii, care reprezinta masuri de ordin

general si obligatoriu in bibliografia de specialitate, mareste posibilitatea aparitiei

de coliziuni in randul pasarilor ce tranziteaza amplasamentul.

Chiar daca din perspectiva protejarii biodiversitatii este de neacceptat ca

suprafata unui parc eolian sa nu fie monitorizata, in special in ceea ce priveste

avifauna, mentionam ca in lipsa unei monitorizari, conform planului de

monitorizare propus, eventualele masuri de diminuare a impactului care vor trebui

luate in cazul aparitiei de efecte negative neprevazute, nu vor putea reprezenta

masurile cele mai adaptate cauzelor locale.

1.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramâne dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului

In ceea ce priveste impactul rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului asupra biodiversitatii, acesta va consta in

pierderea definitiva a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe

suprafetele afectate definitiv de elementele obiectivului. Avand in vedere ca

suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,5968 % din suprafata

aferenta parcului eolian si nu s-au intalnit habitate sau cuiburi/galerii ale speciilor

de fauna protejata apreciem ca impactul rezidual asupra biodiversitatii va fi




128

nesemnificativ. Nu trebuiesc omise efectelele pozitive ale implementarii parcului

eolian, impreuna cu masurile propuse pentru reducerea impactului asupra mediului.

Aceste efecte pozitive constau in:

• eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian –

ceea ce ofera un plus de protectie pentru flora si fauna;

• interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie

pentru fauna protejata si neprotejata;

• interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi

redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze si pe

alte suprafete de teren din vecinatate culturilor agricole (inclusiv la nivelul SCI

Podisul Nord Dobrogean si Rezervatia Valea Mahomencea) si sa afecteze

speciile locale de flora si fauna din cadrul acestora;

• zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre

persoane fizice sau juridice de specialitate, astfel incat se va crea o baza de date

cu informatii importante privind biodiversitatea locala.




129

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE CE AU STAT LA BAZA DECLARARII SPA

STEPA CASIMCEA SI SCI PODISUL NORD DOBROGEAN) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate ce

au stat la baza declararii SPA si SCI

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor importante pentru migratie:

- dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 10 km distanta fata de acestea

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian este intr-o zona antropizata, nefiind cazul unor aglomerari de pasari - in zona comunelor Topolog si Casimcea sunt dominante terenurile arabile, prin urmare speciile de avifauna ce se hranesc la nivelul acestora sunt dispersate in intreaga zona, nefiind concentrate la nivelul amplasamentului. - functiile ecologice ale amplasamentului se rezuma doar la aceea de hranire, insa nu si de odihna si reproducere pentru speciile de avifauna

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ




130

0+1 3. Pierderea sau

degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei; - implementarea si functionarea elementelor propuse prin plan implica urmatoarele efecte pozitive asupra diversitatii specifice locale: eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian – ceea ce ofera un plus de protectie pentru fauna; interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata; interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze la nivelul suprafetelor cu vegetatie spontana din cadrul SCI Podisul Nord Dorbogean – Rezervatia Valea Mahomencea; zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre specialisti in domeniul biodiversitatii, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna sau a comunitatilor vegetale locale din vecinatate, este redusa la maximum. - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

- suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,5968 % din suprafata aferenta parcului - suprafetele ocupate definitiv de obiectivele planului reprezinta doar 0,027% din suprafata SPA Stepa Casimcea (terenuri arabile). - zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de terenuri arabile (habitate antropizate), - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

Se apreciaza o usoara

imbunatatire a conditiilor de habitat de pe

suprafata parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de aproximativ 85 m; - distanta mare dintre turbine (parcul va avea o conformatie laxa, cu spatii

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor la nivel local sau




131

suficiente intre turbine); regional 0 5. Afectarea zonelor de

cuibarire, odihna si adapost

- zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de teren arabil, neadecvate pentru cuibarit, odihna si adapost pentru speciile de fauna pentru care a fost declarata SPA Stepa Casimcea;

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire,

odihna si adapost ale populatiilor

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare temporara a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat, odata cu incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - nu vor exista efecte directe sau indirecte asupra speciei Podarcis taurica avand in vedere ca aceasta nu este o specie sensibila din punct de vedere etologic, iar prin implementarea obiectivelor planului nu vor fi afectate suprafetele unde au fost observate acestea. - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna identificate in cadrul

amplasamentului sau a

vecinatatilor




132

Legenda: Nivel al

Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” – efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




133

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL AL

SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE A FOST DECLARATA SPA STEPA CASIMCEA




134

2. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin planul propus cu

alte PP

Amplasarea turbinelor este prevazuta in extravilanul comunelor Casimcea,

Dorobantu si Topolog, intr-o zona lipsita de constructii, caracterizata de prezenta

terenurilor arabile si de o vegetatie ruderala. In total, in aceasta zona sunt propuse

20 de parcuri eoliene ce totalizeaza un numar de 355 centrale eoliene cu puteri

cuprinse intre 2 si 3 MW.

Din cele 355 turbine eoliene, 244 nu sunt situate in nici o arie protejata, inclusiv

situri Natura 2000, iar restul de 111 de unitati sunt situate in situri Natura 2000 dupa

cum urmeaza: 87 sunt situate in SPA Stepa Casimcei (ROSPA0100), o turbina este

inclusa in SPA Padurea Babadag, o turbina este inclusa in SPA Dunarea Veche Bratul

Nacin si 29 sunt situate in SCI Podisul Nord Dobrogean (ROSCI0201). Pe scurt

mentionam ca sunt 82 unitati doar in SPA, 22 doar in SCI si alte 7 sunt incluse

comcomitent si in SCI si in SPA.

Este important de mentionat faptul ca din cele 355 turbine eoliene, 299

(aprosimativ 85% din turbinele ansamblului) sunt amplasate pe teren arabil,

chiar daca o parte dintre aceste turbine sunt totusi incluse in SPA sau chiar SCI.

Suprafata construita a ansamblului eolian reprezinta aproximativ 0,04%

din SPA Stepa Casimcei (22 226.1 ha), respectiv aproximativ 0,01% din SCI

Podisul Nord Dobrogean (87,229 ha).

Ansamblul eolian analizat are o dispunere usor nord-vest ↔ sud-est, iar

dimensiunile acestuia sunt: 28 km lungime si 13 Km latime. Cea mai mica distanta

dintre doua turbine consecutive este de aprox. 160 m, iar cea mai mare de aprox. 5,1

km.




135

2.1. Evaluarea impactului cumulativ al obiectivelor propuse prin plan cu alte

PP fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului

Chiar si fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului pentru

obiectivul analizat, mentionam ca fiecare obiectiv in parte a parcurs sau va parcurge o

procedura de mediu, iar in actele de reglementare sunt impuse masuri care vor trebui

respectate in functie de perioada in care se afla obiectivul. Respectarea masurilor

pentru fiecare obiectiv in parte va contribui la diminuarea considerabila atat a

impactului local, pentru fiecare parc in parte, dar si a posibilului impact provocat de

intreg ansamblul eolian.

Avand o viziune generala asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc unitar),

putem observa faptul ca turbinele parcului eolian analizat, ca si parte componenta a

ansamblului, nu afecteaza zone de interes comunitar, prin urmare, neluarea in

considerare a masurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenta semnificativ

nivelul impactului la nivelul ansamblului eolian (parcul eoliana analizat reprezinta 3%

din ansamblul eolian). Pe de alta parte, intrucat nu exista o planificare unitara, clara, a

implementarii fiecarui parc eolian in parte, care sa prezinte o garantie in ceea ce

priveste evolutia in timp a lucrarilor, putem considera ca rolul masurilor propuse

pentru obiectivul analizat va creste considerabil, insa fara a provoca efecte

semnificative asupra ariilor de interes comunitar.

Concluzionand, consideram ca nesemnalizarea turbinelor (vopsirea palelor si

semnalizarea luminoasa) din cadrul parcului eolian va mari riscul producerii de

coliziuni in cadrul ansamblului eolian, cu posibilitatea aparitiei unor efecte negative

asupra zborului pasarilor la nivel local, fara a exista posibilitatea afectarii/devierii

rutelor de migrare (care se afla la peste 10 km distanta)




136

2.2. Evaluarea impactului rezidual care ramane dupa implementarea

masurilor de reducere a impactului pentru planul propus si pentru alte PP

In ceea ce priveste impactul rezidual asupra speciilor si habitatelor din cadrul

ariilor de interes comunitar, mentionam faptul ca acesta consta in pierderea definitiva

a unor portiuni de habitat prin schimbarea destinatiei terenului pe suprafetele afectate

definitiv de realizarea ansamblului eolian (pe perioada existentei ansamblului eolian).




137

D) MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in

perioada de constructie a obiectivului.

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea

acestuia.

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete

utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj,

amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta

calitatea solului fertil.

Dupa implementarea obiectivelor, platforma de montaj se acopera cu pamant

vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale stratului

de sol fertil.

Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este

recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel

suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian

sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate,

contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a

obiectivelor propuse prin plan.

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata, intrucat deseurile

menajere atrag dupa sine prezenta rozatoarelor si a insectelor si implicit a pasarilor

pradatoare, omnivore si insectivore (inclusiv rapitoare). Prin atragerea unor

aglomerari de pasari in raza de actiune a parcului, se mareste posibilitatea aparitiei de

coliziuni cu turbinele in functiune.




138

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/ zone umede (nici

temporare) in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari

iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de

habitat afectat de decopertari-recopertari.

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS

10009/88.

Masuri pentru protectia speciilor de avifauna din cadrul SPA Stepa Casimcea

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va realiza

pe o durata de cel putin 3 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile

ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice

existente.

Monitorizarea pe o perioada bine stabilita asigura constanta observatiilor,

iar culegerea de date in momentele optime ofera date cu privire la surprinderea

perioadelor cheie ale ecologiei speciilor si relatia acestora cu diferite categorii de

habitate etc., oferind totodata posibilitatea interventiilor rapide si eficiente in

cazul observarii de efecte neprezvazute.

Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian

(conform Planului de Monitorizare propus) se inregistreaza mortalitati semnificative,

care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a

anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de

timp (ex sau inaintea previziunilor meteo extreme - furtuni, ceata etc.).

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta

rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va

face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai

usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea




139

celei continue.

Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel

putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.

Masuri pentru protectia speciilor si habitatelor din cadrul SCI Podisul Nord

Dobrogean aflat in vecinatate

Pentru eliminarea oricaror posibile efecte negative asupra integritatii SCI

Podisul Nord-Dobrogean (asupra habitatului 8230 identificat la nivelul Rezervatiei

Valea Mahomencea), recomandam ca lucarile din zona turbinei 12 sa fie strict

supravegheate, astfel incat sa nu fie afectate suprafete suplimentare fata de cele

prevazute prin plan. In cazul observarii unor specii de fauna protejata, persoana de

specialitate responsabila de activitatea de monitorizare se va ocupa de relocarea

acestora catre zonele cele mai apropiate cu habitat propice (localizate la nivelul

Rezervatiei Naturale Valea Mahomencea), in afara terenurilor arabile.

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de

constructie precum si organizarea de santier trebuie sa se realizeze cat mai eficient, si,

in limita posibilitatilor, la o distanta cat mai mare fata de limita SCI Podisul Nord

Dobrogean (pe terenuri arabile) pentru a nu exista posibilitatea unor perturbari

etologice asupra faunei.




140

2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora

Beneficiarul investitiei

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia

In perioada executarii lucrarilor de constructie a parcului eolian

Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie

Executantul lucrarilor

Dupa implementarea obiectivelor, platforma de montaj se va acoperii cu pamant vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale stratului de sol fertil.

In momentul terminarii lucrarilor la fiecare punct de lucru in parte, pentru care nu vor mai exista interventii care sa necesite repetarea masurii


Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.

Inainte de inceperea lucrarilor, in momentul elaborarii proiectului tehnic





141

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, la o distanta cat mai mare fata de limita SCI Podisul Nord Dobrogean (pe terenuri arabile).



Pentru eliminarea oricaror posibile efecte negative asupra integritatii SCI Podisul Nord-Dobrogean (asupra habitatului 8230 identificat la nivelul Rezervatiei Valea Mahomencea), recomandam ca lucarile din zona turbinei 12 sa fie executate sub supravegherea personalului specializat in domeniul biodiversitatii.


O persoana, firma sau institutie specializata in domeniul biodiversitatii, contractata de catre beneficiar

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.


Executantul lucrarilor/ Beneficiarul investitiei

Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate


Monitorizarea pe o durata de cel putin 3 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.

Pe parcursul perioadei de functionare a obiectivului


Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian





142

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Pana la sfarsitul perioadei de constructie


Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.



3. Orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de

interes comunitar

PLAN MONITORIZARE:

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii unei

baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta de specii

in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia dominanta de zbor,

inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru

habitat (pasaj, cuibarit, hranire) sau absenta acestora.

Inainte de perioada implementarii obiectivelor propuse prin plan, frecventa

observatiilor/ prezentelor la fata locului trebuie sa se realizeze la un interval de 15

zile.

Atat in timpul constructiei cat si in timpul functionarii obiectivului,

recomandam sa se realizeze o monitorizare a efectelor (conform Planului de

Monitorizare propus de elaborator) provocate de fiecare faza in care se va afla parcul

eolian asupra biodiversitatii. Astfel, efectele asupra populatiilor de pasari de la nivelul

SPA Stepa Casimcea, se vor observa ca urmare a prezentei/absentei reprezentantilor

speciilor observate de catre evaluator si prezentate in actualul Studiu, precum si ca

urmare a analizelor asupra carcaselor (daca acestea vor exista in timpul functionarii




143

obiectivului). De asemenea, va fi necesara o comparatie intre speciile intalnite in

timpul constructiei parcului eolian, cu cele din timpul functionarii, coroborate cu cele

observate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Mentionam ca numai in urma

unor observatii directe in timpul constructiei si functionarii obiectivului, se vor putea

trage concluzii certe referitoare la efectele parcului eolian (inclusiv efectele

secundare) asupra avifaunei si recomandam respectarea cu strictete a tuturor masurilor

mentionate.

Mai mult decat atat, apreciem ca monitorizarea ambelor faze ale obiectivului

de catre specialisti in domeniul biodiversitatii va conduce la diminuarea sau

eliminarea oricaror efecte secundare neprevazute, prin luarea de masuri concrete

adaptate situatiilor practice din teren.

Se recomanda o monitorizare in timpul perioadei de implementare a

obiectivelor prevazute de plan, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte

perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In

aceasta perioada frecventa observatiilor/prezentelor la fata locului trebuie sa se

realizeze la un interval de 7 zile.

In timpul functionarii obiectivelor propuse prin plan monitorizarea se va

realiza pe o durata de 3-6 ani, in functie de decizia Autoritatii de Mediu.

Referitor la perioada de functionare a obiectivelor propuse prin plan:

- monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau

viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene

(dupa ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor

conditii ce implica o vizibilitate redusa.

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele

pasarilor - daca vor exista; de asemenea, se va avea in vedere starea conditiilor meteo

si comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian, cum sunt:




144

- inaltimea de zbor in comparatie cu intervalul de actiune al palelor

turbinelor;

- distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene.

De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca va fi

cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si a evalua

cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor

intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si

respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca durata

perioadei de monitorizare va fi de minim trei ani, cu posibilitatea de prelungire in

functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate

cu datele bibliografice existente.

Mentionam ca intervalul aprilie-septembrie este perioada cea mai relevanta

pentru monitorizarea speciilor de pasari, mamifere terestre, reptile, insa si restul

anului poate oferi date (ex. monitorizarea pasarilor sedentare si a mamiferelor mari)

care sa contureze o imagine de ansamblu asupra efectelor parcului eolian asupra

biodiversitatii.

Pentru monitorizarile pe timp de noapte se recomanda abordarea tehnologica

folosind camere video cu infra-rosu, radare mobile, etc.




145

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin

completarea urmatorului tabel: Denumire locatie:........................................................................ Nume observator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora


(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii

fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene;

stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de

zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite

carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in

pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de

popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul

acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul.

De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).




146

E) METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR

PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE

Pentru analiza faunei din zona amplasamentului s-au folosit instrumente

specifice de observatie (binocluri BAIGISH, NIKON; BUSHNELL, GPS GARMIN

60CSx; luneta MEADE; aparate foto Fujifilm F50 12 MP, Fujifilm A800 8MP, SONY

DSLR Alpha 200 10,2 MP obiectiv 18-70 mm; NIKON D3000 10,2 MP obiectiv 70-

300 mm, fileu entomologic). La nivel terestru s-a urmarit cu precadere identificarea

cuiburilor sau galeriilor de pe amplasament.

In cadrul deplasarilor pe teren s-a realizat observarea speciilor de avifauna cu

ajutorul binoclului, fotografierea si determinarea cu ajutorul cartilor de specialitate.

S-au efectuat observatii din puncte fixe si pe transecte.

In procedura de lucru pentru analiza florei se folosesc aparate foto, colectari de

exemplare spre a fi ulterior determinate cu ajutorul atlaselor si determinatoarelor

(“Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004:

Flora segetala a Romaniei ”). Pentru determinarea habitatelor se folosesc lucrari

precum “Habitatele din Romania”, Nicolae Donitã, Aurel Popescu, Mihaela Pauca-

Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu Adrian Biris, 2005, “Dobrogea si Delta

Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora

and Habitat Conservation”, Petrescu M, 2007. Pentru determinarea entomofaunei s-a

utilizat ghidul de teren “Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer der Europaischen

Insekten”, Michael Chinery, Irmgard Jung, Dieter Jung, 2002.




147

CONCLUZIILE CARE REIES IN URMA EVALUARII ADECVATE

Nu vor fi afectate populatiile speciior intalnite pe amplasamentul analizat si in

vecinatatea acestuia, apreciindu-se cel putin mentinerea structurii si dinamicii acestor

populatii. Predictie asupra evolutiei

populatiilor la nivelul amplasamentului si a zonelor

invecinate

Nr. crt


Denumire Populara

Aproximarea efectivelor speciilor

obsservate pe amplasament si

in vecinatate

In timpul perioadei de

implementare

In timpul perioadei de functionare

1 Alauda arvensis ciocarlie de camp b = =

2 Anthus campestris fasa de camp a = =

3 Buteo buteo sorecar comun a = =

4 Calandrella brachydactyla ciocarlie de camp b = =

5 Corvus corone cornix cioara griva c = =

6 Corvus frugilegus cioara de semanatura c = =

7 Corvus monedula Stancuta b = = 8 Falco vespertinus vanturel de seara a = = 9 Galerida cristata ciocarlan b = =

10 Lanius minor sfrancioc cu frunte neagra a ≈ =

11 Melanocorypha calandra

ciocarlie de baragan b = =

12 Passer domesticus vrabie de casa b = =

13 Pica pica cotofana b = = 14 Sturnus vulgaris graur d = = 15 Podarcis taurica soparla de stepa b ≈ = 16 Spermophilus

citellus popandau a ≈ =

17 Testudo graeca testoasa dobrogeana a ≈ =

Legenda: Intervale:” –“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600 “>>” Se va inregistra o crestere substantiala a efectivelor care folosesc

amplasamentul si implicit a populatiilor acestora;




148

“>” Se va crea posibilitatea unor usoare cresteri ale efectivelor care folosesc amplasamentul, existand posibilitatea unor usoare cresteri ale populatiilor;

“=” Populatia se va mentine, neexistand presiuni suplimentare care sa influenteze etologia speciei;

“≈” Populatia se va mentine, conditionat de respectarea masurilor de reducere a impactului;

“<” Se apreciaza o prezenta scazuta pe amplasament, indivizii orientandu-se catre alte zone, existand posibilitatea unor usoare scaderi ale populatiilor acestora;

“<<” Se apreciaza o scadere substantiala a populatiilor, ca urmare a impactului provocat de implementarea obiectivului;




149

EVALUAREA SI CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DE PE

AMPLASAMENT SI ASUPRA CELOR DIN VECINATATE CE AU STAT LA BAZA DECLARARII SPA

STEPA CASIMCEA SI SCI PODISUL NORD DOBROGEAN) Cuantificare

(Indice de Impact)

Posibil efect asupra speciilor si habitatelor de pe

amplasament si asupra celor din vecinatate ce

au stat la baza declararii SPA si SCI

Evaluarea si diminuarea posibilelor efecte

Concluzie

0 1. Efect de bariera sau devieri ale rutelor de migratie

In viziunea unei evaluari strategice de mediu parcul a fost configurat astfel incat sa diminueze posibilitatea aparitiei riscului de coliziune, disturbari ale zborului, efect de bariera prin amplasarea acestuia in afara zonelor importante pentru migratie:

- dispunerea parcului eolian departe de rutele de migratie, la peste 10 km distanta fata de acestea

Nu vor fi deviate rutele de migratie

- 1 2. Riscul aparitiei de coliziuni

- turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive; - se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc; - daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a intregului parc, pe anumite perioade de timp sau se poate impune achizitionarea sistemelor de radare care pot interveni direct in managementul parcului - pozitionarea parcului eolian este intr-o zona antropizata, nefiind cazul unor aglomerari de pasari - in zona comunelor Topolog si Casimcea sunt dominante terenurile arabile, prin urmare speciile de avifauna ce se hranesc la nivelul acestora sunt dispersate in intreaga zona, nefiind concentrate la nivelul amplasamentului. - functiile ecologice ale amplasamentului se rezuma doar la aceea de hranire, insa nu si de odihna si reproducere pentru speciile de avifauna

Riscul producerii de coliziuni va fi nesemnificativ




150

0+1 3. Pierderea sau degradarea habitatului de hranire

- zonele asupra carora se resimte impactul sunt restranse la nivelul fiecarei zone de lucru in parte (element component al planului) si nu va exista un impact care sa se manifeste pe intreaga zona analizata pentru realizarea investitiei; - implementarea si functionarea elementelor propuse prin plan implica urmatoarele efecte pozitive asupra diversitatii specifice locale: eliminarea riscului de producere a incendiilor pe suprafata parcului eolian – ceea ce ofera un plus de protectie pentru fauna; interzicerea vanatorii pe suprafata parcului eolian = suprafete de protectie pentru fauna protejata si neprotejata; interzicerea imprastierii pesticidelor cu avionul utilitar, astfel incat va fi redusa semnificativ posibilitatea ca substantele chimice sa se disperseze la nivelul suprafetelor cu vegetatie spontana din cadrul SCI Podisul Nord Dorbogean – Rezervatia Valea Mahomencea; zona afectata de implementarea obiectivului va fi monitorizata de catre specialisti in domeniul biodiversitatii, astfel incat posibilitatea afectarii populatiilor de fauna sau a comunitatilor vegetale locale din vecinatate, este redusa la maximum. - habitatul de hranire (teren arabil) nu va fi diminuat semnificativ deoarece:

- suprafetele scoase definitiv din circuitul agricol ocupa doar 1,5968 % din suprafata aferenta parcului - suprafetele ocupate definitiv de obiectivele planului reprezinta doar 0,027% din suprafata SPA Stepa Casimcea (terenuri arabile). - zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de terenuri arabile (habitate antropizate), - accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare temporara (in timpul perioadei de implementare a parcului eolian) a acestora, fara a impiedica hranirea exemplarelor de fauna in perimetrul analizat;

Se apreciaza o usoara

imbunatatire a conditiilor de habitat de pe

suprafata parcului eolian

- 1 4. Perturbari ale zborului pasarilor la nivel local sau regional

- suprafata de actiune a palelor eolienei nu va afecta semnificativ zborul pasarilor din cadrul parcului eolian ca urmare a:

- vitezei reduse de rotatie; - turbinele ce se intentioneaza a fi montate, sunt de dimentiuni mari, iar inaltimea de siguranta pentru zborul de la sol pana la nivelul zonei de actiune a palelor va fi de aproximativ 85 m; - distanta mare dintre turbine (parcul va avea o conformatie laxa, cu spatii suficiente intre turbine);

Nu vor exista perturbari

semnificative ale zborului

pasarilor la nivel local sau regional




151

0 5. Afectarea zonelor de cuibarire, odihna si adapost

- zonele destinate implementarii obiectivelor propuse prin plan sunt reprezentate de teren arabil, neadecvate pentru cuibarit, odihna si adapost pentru speciile de fauna pentru care a fost declarata SPA Stepa Casimcea;

Nu vor fi afectate zonele de cuibarire,

odihna si adapost ale populatiilor

de fauna - 1 6. Efecte negative ca

urmare a zgomotului produs

- zgomotul produs corelat cu prezenta elementelor noi in cadrul zonelor de lucru determina indepartarea temporara a exemplarelor de fauna ce utilizeaza zona analizata, la momentul executarii lucrarilor, in zonele invecinate ce prezinta conditii de habitat asemanatoare. Datorita etapizarii lucrarilor de constructie se apreciaza ca efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul suprafetei intregulului parc, ci zonal la nivelul fiecarei locatii in care se realizeaza interventii si, la nivelul drumurilor principale de acces;

Zgomotul produs nu va reprezenta

un factor perturbant

semnificativ

0 7. Afectarea indirecta a populatiilor de fauna prin afectarea relatiilor trofice la nivelul amplasamentului si/sau schimbari ale etologiei speciilor de fauna

- pe perioada lucrarilor de santier si ca urmare a zgomotului produs se apreciaza o dislocare temporara a exemplarelor de fauna din cadrul arealului initial ce utilizeaza amplasamentul ca zona de hranire sau pasaj, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat/reutilizat, odata cu incetarea lucrarilor si refacerea terenului; - din experienta colectivului elabortor in analiza altor parcuri eoliene a rezultat ca marea majoritate a reprezentantilor Ordinului Passeriformes nu sunt deranjate de prezenta organizarii de santier si de lucrarile aferente, acestea fiind frecvent intalnite in cadrul parcurilor eoliene, alaturi de specii ubicviste, antropofile cu plasticitate ecologica ridicata; - nu vor exista efecte directe sau indirecte asupra speciei Podarcis taurica avand in vedere ca aceasta nu este o specie sensibila din punct de vedere etologic, iar prin implementarea obiectivelor planului nu vor fi afectate suprafetele unde au fost observate acestea. - avand in vedere ca este o zona vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor in care au fost identificate suprafete cu specii de plante spontane;

Nu vor exista efecte indirecte

asupra populatiilor de

fauna identificate in cadrul

amplasamentului sau a

vecinatatilor




152

Legenda: Nivel al

Indicelui de impact

Situatiile/conditiile de atribuire a nivelului Indicelui de Impact

“- 3” – efect negativ persitent ce prezinta risc ridicat chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, iar rezultatul evaluarii solutiilor alternative este negativ sau nesigur;

“- 2” – efect negativ persistent chiar dupa implementerea masurilor de reducere a efectelor negative, necesitand evaluarea unor solutii alternative;

“- 1” – efect negativ existent cu valoare nesemnificativa ca urmare a masurilor; “0” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor;

“0+1” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand si o serie de efecte pozitive; “0+2” – efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a masurilor, existand efecte pozitive clare, in favoarea cresterii

statutului de conservare a speciilor si/sau habitatelor pentru care a fost declarata aria naturala protejata de interes comunitar;




153

INTERPRETARE GRAFICA

-3 -2 -1 0 1 2

1

2

3

4

5

6

7Po

sibi

le e

fect

e(a

supr

a sp

eciil

or d

e pa

sari

obse

rvat

e pe

am

plas

amen

t si a

supr

a po

pula

tiilo

r de

pasa

ri di

n SP

A)

Intensitatea efectelor negative sau pozitive

Efectul Cumulat “0”

Conform scalei de atribuire corespunde unui

Efect negativ inexistent sau eliminat ca urmare a

masurilor

PRIN IMPLEMENTAREA OBIECTIVULUI ANALIZAT NU SE AFECTEAZA SEMNIFICATIV INTEGRITATEA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, MENTINANDU-SE UN STATUT DE CONSERVARE FAVORABIL AL

SPECIILOR DE FLORA SI FAUNA PENTRU CARE A FOST DECLARATA SPA STEPA CASIMCEA




154

CALENDARUL IMPLEMENTARII SI MONITORIZARII MASURILOR DE

REDUCERE A IMPACTULUI

Masura de reducere a impactului asupra mediului

Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus Atat in faza de constructie, cat si in cea de functionare

Conform Planului de Monitorizare propus

Recomandam ca toata perioada de implementare a planului pentru parcul eolian sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin plan.

Inainte de inceperea lucrarilor de constructie si in timpul acestora


Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea si protejarea acestuia


Executantul lucrarilor, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive in zona, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial


Personalul care executa constructia, supravegheat de specialistul in domeniul biodiversitatii

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil.



Dupa implementarea obiectivelor, platforma de montaj se va acoperii cu pamant vegetal decopertat initial, astfel incat sa se pastreze proprietatile initiale ale stratului de sol fertil.

In momentul terminarii lucrarilor la fiecare punct de lucru in parte, pentru care nu vor mai exista interventii care sa necesite repetarea masurii


Proiectarea retelelor de cablu subterane din cadrul amplasamentului este recomandat a se realiza urmarind reteaua drumurilor de acces, minimizandu-se astfel suprafata de teren afectata prin fragmentare temporara.






155

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie trebuie sa se realizeze cat mai eficient, la o distanta cat mai mare fata de limita SCI Podisul Nord Dobrogean (pe terenuri arabile).



Pentru eliminarea oricaror posibile efecte negative asupra integritatii SCI Podisul Nord-Dobrogean (asupra habitatului 8230 identificat la nivelul Rezervatiei Valea Mahomencea), recomandam ca lucarile din zona turbinei 12 sa fie executate sub supravegherea personalului specializat in domeniul biodiversitatii.



Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata.



Nu trebuie permisa baltirea apei si formarea de mlastini/zone umede in perimetrul parcului eolian, deoarece acestea atrag specii de pasari iubitoare de apa sau organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni).

Pe tot parcursul perioadei de executie si functionare a obiectivului


Trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

Pe tot parcursul perioadei de executie a lucrarilor de constructie, pana la refacerea totala a zonelor afectate


Monitorizarea pe o durata de cel putin 3 ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu datele bibliografice existente.

Pe parcursul perioadei de functionare a obiectivului


Daca in urma monitorizarii coliziunilor pasarilor cu turbinele parcului eolian (conform Planului de Monitorizare propus – capitolul D3) se inregistreaza mortalitati semnificative, care pot afecta populatiile din zona analizata, se recomanda oprirea temporara a anumitor turbine din parc sau chiar a integului parc, pe anumite perioade de timp (ex inaintea previziunilor meteo extreme).

Pe toata perioada functionarii parcului eolian





156

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasari, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.



Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori contrastante la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita coliziunea pasarilor cu acestea.






157

BIBLIOGRAFIE:

Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule; Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata; Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant; Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei; Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei; Sanda V., Öllerer K. & Burescu P.,2008: Fitocenozele din România.

Sintaxonomie, structura, dinamica şi evolutie, Cogalniceanu D., Tudor M: Amfibieni si Reptile din Parcul National Muntii

Macinului – Raport de activitate pentru herpetofauna 2006-2007 Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation; Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile

din Romania si Europa, INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de

turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

Skolka M., Fagaras M., Cogalniceanu D., Ex Ponto, 2008, “Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra”

Liliecii si Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic – Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania, 2008

Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; Rudescu L. - „Migratia Pasarilor” Editura Stiintifica Bucuresti, 1958; Ciochia V., - „Dinamica si migratia pasarilor” Editura Stiintifica si

Enciclopedica. 1984; Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului; Godeanu S., 2004: Ecotehnie;




158

Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele eoliene de la Baia asupra avifaunei;

Michael Chinery, Irmgard Jung, Dieter Jung, 2002: Pareys Buch der Insekten. Ein Feldfuhrer der Europaischen Insekten;

Fuhn I. E.,Vancea Şt. 1961: Fauna R. P. R., Reptilia Costica M., Costica N., Toma O., 2005: Aspecte privind actiunea factorilor

antropici asupra vegetatiei din Culmea Petricica, Judetul Bacau, Romania; Donita N., Popescu A., 2007: Cercetari asupra vegetatiei parcului national

“Muntii Macini”; Dihoru G.: Plante invazive in flora Romaniei; Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British

Wind Energy association – Feb. 2005 Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB WWF-

UK BWEA March 2001l Noise from wind turbines. The facts – The British Wind Energy Association; Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The

European Wind Energy Association Renewable Energy Scenario to 2040 – EREC Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF –

UK, BWEA Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource Area

– State Energy Resources Conservation and Development Commission - Sacremento California

Wind Energy Manual – Iowa Energy Center Wind Turbine Acoustic Noise – Renewable Energy Research Laboratory – June

2002 Adressing Wind Turbine Noise – Daniel J. Alberts Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the example

of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike Jeromin, 2005




159

Avian hearing and avoidance of wind turbines – Midwest Research Institute, Colorado, 2002.

Bibliografie electronica

www.birdlife.org www.natura2000.ro www.milvus.ro www.anpm.ro www.arpmgl.ro www.apmtl.ro www.iucnredlist.org www.arkive.org www.avibirds.com




160

Baze legale:

LEGE Nr. 265 din 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vanatorii si a protectiei fondului cinegetic, cu modificarile si completarile;

LEGE nr.19 - 29/02/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;

HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

HOTARARE nr. 230/2003 completata prin HOTARARE nr. 1529 din 1 noiembrie 2007 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora;

ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;

ORDIN nr. 19 din 13 ianuarie 2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;




161

ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

ORDIN nr. 68 MAPAM / 26.01.1998 privind declararea Parcului National Muntii Macinului;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, actualizata, completata si modificata de: Ordonanta de Urgenta nr. 154 din 12 noiembrie 2008;

ORDONANTA DE URGENTA nr. 154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic;

STAS 12574/1988

Aer din zonele protejate - Conditii de calitate

Documents

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - IMA Partners private/Data Room Iberdrola/04...amplasarea si realizarea obiectivului de investitie: „Construire parc de centrale eoliene si retele electrice